Spatiul poetic Revolutii, emergente, mutatii - cdn4. poetic Revolutii, emergente, mutatii...آ  CUPRINS

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • Froruu BerorESCu

    N{ionale aRomAniei

    mutafi / Florin Balotescu.

    Spafiul poetic Re71 shtlii, emer gen[e, muta[ii

    Un intext -

    m

  • CUPRINS

    Despre ,,metodd", ascendenla acestei lucrdi gi .spaliu" 15 ln loc de argument 11,6

    r. _spATrur poETrc - srrRsE DtrrNrnL DlfitrG

    TART TEORETICE /35

    I.1. Spafiul poetic gi obiectul literaturii. Rolul WfrtiL t# I.2. O hartd a spafiului poetic - coordonate istod-ce, ecgets !ii, interpretiri. Migrafii intre genuri gi specii. /54 I.3. Spafiul poetic - surse si reprezentiri teoretice. Neutni, inefabil, fu agmentar. 197 I.4. Heterotopia gi ima gi nalul. l'1.77 I.5. Critifi cfiune, geopoeticd, geocritici, anarhettp. I 1,M I.6. Particularitdlile ,,teritoriului" - prezenfe ale spaliului poetic in literatura romind. 1197

    II. SUPRA-REALITATEA SCRIERII - REPREZENTARI ALE SPATIULUI POETIC iN LITERATURA INCEPU- TULUI DE SECOL XX: G. BACOVIA" M. BLECHE& MATEIU I. CARAGIALE 1213

    II.1. G. Bacovia si repersonalizarea poetlului. 1227 II.2. M. Blecher gi resemantizarea realitilli. 1240 IL3. Mateiu Caragiale gi o harti pqntru spafiul scriitoru- lui.1253

  • III. POETICA DEVENIRII - REPREZENTARI AtE SPATIULUI POETIC tA SFAR9ITUL DE SECOL XX: GELLU NAUM, MIRCEA TVANESCU, RADU PETRESCU /267

    III.1. Radu Petrescu qi spafiul vital al ctea\iei. 1273 III.2. Mircea Ivinescu gi interioritatea concretd. 1294 III.3. Gellu Naum qi celdlalt spaliu poetic. /303

    III.3. 1. Naumianism, naumitate, naumnitate. /331 III.3.2. Despre prozd sau ,,orice noul aventurl poeti- cd". 1341. III.3.3. Teatrul sau ,,un alt vis". /353 III.3.4.Suprarealismqitranslucididate.lS65 III.3.5. Naumoebius gi libera scriere automati. /380 III.3.6. Fragmentarium cu Gellu Naum Ei Paul Piun. /390 m3.T.Unidaosnecesar: omul zilei de o sut[ de anl.1396

    TV. MANIFESTARI CONTEMPORANE - FORMULE. I\{ANIFEST ALE RESPATIALIZARII COTIDIENE 9I POETTCE /401

    IV.a. O nou5 zond vie. 1401 IV.b. O ultime oprire intre secole. /414 IV.1. Graffiti, marginalitate, folclor urban. O,,noui" cuce- rire a spafiului. 1423 IV.2. CAteva propuneri contemporane - pentru un nou Medium poetic. /438 I\'/.3. Addenda: L:rvicfi, reconectiri qi simful ascuns al intris- tatei bucurii. /460

    v. coNCLUZlll TS

    V.1. Pentru un interspafiu noopoetic. /478 V.2. Atomic si anatomic inpoezie. 1486

    Bibliografie 1500 Notd prioind bibliografia qi metoda de citare 1500

  • L 19sil, Curtea de ArgeE) este absol- E Litere, Universitatea din Bucureqti. ;tudiile $colii Doctorale cu o lucrare nor::--r ;i necanonice tn istoria literaturii ost;:.' .r/r spnlittlrLi poetic, condusi de logdan Lefter. in 2011, a publicat alb- scu r-olumul de proze poetice Splen- ditura Dacia XXI. Este prezent intr-o colective: Romanila Constantinescu

    -fd!':,::t rasa, Editura Universit5lii rtoaneta Tdndsescu (coord.), Erotogra' t de i:r!.ire, dragoste, amor, Ars Docendi, s€reanu (coord.), P oaestile Duniazadei, dt si ile regelui Sahzaman, Tracus Arte, rtr t ed.), F oarld 7 0, P atalela 45, 2012 qi e Fundafiei Gellu Naum. Semneazd o rerrzii si micro-eseutiin Caietele Aaan- f,iet:i aLtitudini.

    Despre ,,metodd", ascendenta acestei lucriri qi ,,spa!ia,,

    Forjarea unei metode, cu atat mai mult a unui concept, poate dura generatii intregi, do- vade ca degi ,,rr.arile" momente ale culturii au fost caracterizate de unicitate gi de o fervoare aparent irepetabil5, ca si de un set de concepte gi recept5ri specifice ale lumii pe care au suscitat-o, actiunea lor nu s-a oprit intr-un moment exact; fie cd vorbim despre influente, despre intertex- fualitate sau reer,iluarea unor concepte, fie des- pre relecturi gi destructuriri (la rAndul 1or, de fapt, creatoare de structuri), demersul pare se umezq fdrd excepfie, un drum tra.sat cAndva de hermeneutici. Acolo, sursele primare intAlnesc bornele criticii gi tiparele Etiinfelor conexe, lu- cru pe care l-am avut in vedere si noi in primd instantS.

    In ceea ce priveste perspectiva noastrd., am aplicat in cele de urmeazd, o ,,metodd" care at trebui sH duci spre reconfigurarea unei catego- ri1 a spaliului poetic, acesta din urmi tratat pAnd

    \-om folosi acest termen atAt in acceptiunea de grup sau :^asd de elemente sau fenomene care imp5rtdgesc o serie :e proprietdti, cat gi ca totalitate a relatiilor dintre aces- :. elemente (in cazul nostru, acestea din urmd decurg din ,:.tiunea" fenomenului poetic asupra creatorului si a re- :::torului, deopotrivd).

  • (

    Florin Balotescu

    acum, atet in discursurile clasice, cAt 9i in cele mai noi teorii, mai degrabH ca un complex ne- definit, mai mult sau mai pulin asociat cu ,,uni- versul" imaginar sau ficfional, sau ca formuld circumstanfiald, la indemAnl pentru a numi ori- ce element specific lumii poetice sugerate prin metaford. Vom atinge o serie de repere teoretice, unele de dati recenti (ca anarhetipul 9i geocri- tica) sau vechi deja de cAteva decenii, indelung utilizate gi reinterpretate (ca heterotopie, imagi- nal, inefabil), altele care sunt simultane, ptactrc, cu,,naqterea" ins5gi a ideii de literaturd, cel pulin in spaliul european (dat fiind cd, astdzi, putem considera ca fdcAnd parte din literatura poeticd texte mult mai vechi decAt conceptul de poesis gi anexele Iui, aEa cum sunt operele atribuite lui Homer, Hesiod sau Pitagora, unele din afa- ra spafiului europe arrt ca Epopeea lui Ghilgameq, Zoharul sau aEa numitele cdr{i ale morlilor carac- teristice unor comunit5li arhaice). Cu ajutorul 1or, ca gi prin cAteva invenfii personale, ne vom apropia,poate, de ideea descoperirii unui spafiu pbetic atipic, surprinzitor Ei care face posibilS o ieg[tur[ de profunzime intre creatori diferili in aparen!5. Scriitorii la care ne vom referi vor fi analizali din patru perspective, f.apt care explici repetifiile noistre gi desele reveniri asuPra unor aspecte gi recurenfe esenliale in stabilirea unei caiegorii de analizd: ca repere ale unei poetici al- ternative, caipostaze ale categoriei spaliului po- etic, prin analize aplicate pe texte reprezentative

    6

    Spaliul poetic: reaolulii, emergen[e, mutalii

    (cu o mai intensi oprire asupra poeticii lui Gellu Naum ca prototip al ideii de spaliu poetic) gi ca elemente de conexiune cu poetici contemporane inovatoare. De mare importanld.vafi fost pentru noi prezen{a unor scriitori din perioada actual5, prin care zona poeticS se redefineste continuu.

    Jinta noastrd a fost aceea de a stabili, pebaza unor surse apropiate de perioada contemporanS, dar gi prin raportiri la tradilie si analize perso- nale, in ce misuri se poate configura, in scopul anaLizei teoretice, literare si critice, o catego- rie, un concept sau un topos al spaliului poetic, cu variate ipostaze in epoci si contexte estetice diferite, dar avAnd surse gi referinle cu un grad semnificativ de similaritate. Scriitorli analizali de noi trdiesc si scriu in sec. XX-XXI, extremele fiind George Bacovia gi Mircea Ivdnescu. lntre ei, M. Blecher, Matei Caragiale, Radu Petrescu gi Gellu Naum, toli cunoscufi,la nivel formal, ca prozatoi gi poefi (chiar dramaturgi), cu reviri- mente gi inclinHri periodice mai ample spre una sau alta sau miscAndu-se mereu cu aceeasi liber- tate, indiferent de genul literar; un caz aparte, in seria noastrd restrAnsi, este Radu Petrescu, a cHrui proz6, insd, vom vedea, inglobeazd tehnici proprii textelor versificate, asa cum este expresia concentratd a unor stdri singulare, revelatoare. Lecturile gi reflecliile noastre asupra acestor au- tori, ca qi opliunea personald de a ldmuri ambi- guitdfile raporturilor proprii cu lumea gi poezia ei, se constituie intr-o ascendentX atipici a ceea

  • (

    Florin Balotescu

    acum, atAt in discursurile clasice, cAt 9i in cele mai noi teorii, mai degrabd ca un complex ne- definit, mai mult sau mai pulin asociat cu ,,uni- versul" imaginar sau ficfional, sau ca formulH circumstan{ia1[, la indemAni pentru a numi ori- ce element specific lumii poetice sugerate prin metaford. Vom atinge o serie de repere teoretice, unele de dati recenti (ca anarhetipul 9i geocri- tica) sau vechi deja de cAteva decenii, indelung utilizate Ei reinterpretate (ca heterotopie, imagi- nal, inefabil), altele care sunt simultane, practic, cu ,,nasterea" insigi a ideii de literaturi, cel pulin in spaliul euroPean (dat fiind c6, astilzi, putem coniidetu ca ficAnd parte din literatura poeticH texte mult mai vechi decAt conceptul de poesis

    Ei anexele lui, aga cum sunt operele atribuite lui Homer, Hesiod sau Pitagora, unele din afa- ra spafiului european, ca Epopeea lui Ghilgameg, Zoharul sau aga numitele c[r!i ale morlilor carac- teristice unor comunitdli arhaice). Cu ajutorul 1or, ca gi prin cAteva invenfii personale, ne vom apropia,poate, de ideea descoperirii unui spaliu ptetic atipic, surprinzitor 9i care face posibili-o iegXturi de profunzime intre creatori diferili in aparen!5. Scriitorii la care ne vom referi vor fi analizali din patru perspective, fapt care explic5 repetiliile noistre gi desele reveniri asupra unor aspecte gi recurenle esenliale in stabilirea unei categorii de analizd: ca rePere ale unei poetici al- ternative, caipostaze ale categoriei spaliului po- etic, prin analize aplicate pe texte reprezentative

    6

    Sp aliul po etic : r eutt I u t i i, e nw genle, mutalii

    (cu o mai intens5 oprire asupra poeticii lui Gellu Naum ca prototip al ideii de spafiu poetic) gi ca elemente de conexiune cu poetici contemporane inovatoare. De mare importanfd va fi fost pentru noi prezenta unor scriitori din perioada actuali, prin care zonapoeticd se redefinegte continuu.

    Jinta noastrd a fost aceea de a stabili, pebaza unor surse apropiate de perioada contemporand, dar gi prin raportdri la tradifie si analize perso- nale, in ce m5suri se poate