Froruu BerorESCu

N{ionale aRomAniei

mutafi / Florin Balotescu.

Spafiul poeticRe71 shtlii, emer gen[e, muta[ii

Un intext -

m

CUPRINS

Despre ,,metodd", ascendenla acestei lucrdi gi .spaliu" 15

ln loc de argument 11,6

r. _spATrur poETrc - srrRsE DtrrNrnL DlfitrG

TART TEORETICE /35

I.1. Spafiul poetic gi obiectul literaturii. Rolul WfrtiL t#I.2. O hartd a spafiului poetic - coordonate istod-ce, ecgets

!ii, interpretiri. Migrafii intre genuri gi specii. /54I.3. Spafiul poetic - surse si reprezentiri teoretice. Neutni,inefabil, fu agmentar. 197I.4. Heterotopia gi ima gi nalul. l'1.77

I.5. Critifi cfiune, geopoeticd, geocritici, anarhettp. I 1,MI.6. Particularitdlile ,,teritoriului" - prezenfe ale spaliuluipoetic in literatura romind. 1197

II. SUPRA-REALITATEA SCRIERII - REPREZENTARIALE SPATIULUI POETIC iN LITERATURA INCEPU-TULUI DE SECOL XX: G. BACOVIA" M. BLECHE&MATEIU I. CARAGIALE 1213

II.1. G. Bacovia si repersonalizarea poetlului. 1227II.2. M. Blecher gi resemantizarea realitilli. 1240IL3. Mateiu Caragiale gi o harti pqntru spafiul scriitoru-lui.1253

III. POETICA DEVENIRII - REPREZENTARI AtESPATIULUI POETIC tA SFAR9ITUL DE SECOL XX:

GELLU NAUM, MIRCEA TVANESCU, RADUPETRESCU /267

III.1. Radu Petrescu qi spafiul vital al ctea\iei. 1273

III.2. Mircea Ivinescu gi interioritatea concretd. 1294

III.3. Gellu Naum qi celdlalt spaliu poetic. /303III.3. 1. Naumianism, naumitate, naumnitate. /331III.3.2. Despre prozd sau ,,orice noul aventurl poeti-cd". 1341.

III.3.3. Teatrul sau ,,un alt vis". /353III.3.4.Suprarealismqitranslucididate.lS65III.3.5. Naumoebius gi libera scriere automati. /380III.3.6. Fragmentarium cu Gellu Naum Ei Paul Piun. /390m3.T.Unidaosnecesar: omul zilei de o sut[ de anl.1396

TV. MANIFESTARI CONTEMPORANE - FORMULE.I\{ANIFEST ALE RESPATIALIZARII COTIDIENE 9IPOETTCE /401

IV.a. O nou5 zond vie. 1401

IV.b. O ultime oprire intre secole. /414IV.1. Graffiti, marginalitate, folclor urban. O,,noui" cuce-

rire a spafiului. 1423

IV.2. CAteva propuneri contemporane - pentru un nouMedium poetic. /438I\'/.3. Addenda: L:rvicfi, reconectiri qi simful ascuns al intris-tatei bucurii. /460

v. coNCLUZlll TS

V.1. Pentru un interspafiu noopoetic. /478V.2. Atomic si anatomic inpoezie. 1486

Bibliografie 1500

Notd prioind bibliografia qi metoda de citare 1500

L 19sil, Curtea de ArgeE) este absol-

E Litere, Universitatea din Bucureqti.

;tudiile $colii Doctorale cu o lucrarenor::--r ;i necanonice tn istoria literaturiiost;:.' .r/r spnlittlrLi poetic, condusi de

logdan Lefter. in 2011, a publicat alb-

scu r-olumul de proze poetice Splen-

ditura Dacia XXI. Este prezent intr-ocolective: Romanila Constantinescu

-fd!':,::t rasa, Editura Universit5liirtoaneta Tdndsescu (coord.), Erotogra'

t de i:r!.ire, dragoste, amor, Ars Docendi,s€reanu (coord.), P oaestile Duniazadei,

dt si ile regelui Sahzaman, Tracus Arte,rtr t ed.), F oarld 7 0, P atalela 45, 2012 qi

e Fundafiei Gellu Naum. Semneazd o

rerrzii si micro-eseutiin Caietele Aaan-

f,iet:i aLtitudini.

Despre ,,metodd",ascendenta acestei lucriri qi ,,spa!ia,,

Forjarea unei metode, cu atat mai mult aunui concept, poate dura generatii intregi, do-vade ca degi ,,rr.arile" momente ale culturii aufost caracterizate de unicitate gi de o fervoareaparent irepetabil5, ca si de un set de concepte girecept5ri specifice ale lumii pe care au suscitat-o,actiunea lor nu s-a oprit intr-un moment exact;fie cd vorbim despre influente, despre intertex-fualitate sau reer,iluarea unor concepte, fie des-pre relecturi gi destructuriri (la rAndul 1or, defapt, creatoare de structuri), demersul pare seumezq fdrd excepfie, un drum tra.sat cAndva dehermeneutici. Acolo, sursele primare intAlnescbornele criticii gi tiparele Etiinfelor conexe, lu-cru pe care l-am avut in vedere si noi in primdinstantS.

In ceea ce priveste perspectiva noastrd., amaplicat in cele de urmeazd, o ,,metodd" care attrebui sH duci spre reconfigurarea unei catego-ri1 a spaliului poetic, acesta din urmi tratat pAnd

\-om folosi acest termen atAt in acceptiunea de grup sau:^asd de elemente sau fenomene care imp5rtdgesc o serie:e proprietdti, cat gi ca totalitate a relatiilor dintre aces-:. elemente (in cazul nostru, acestea din urmd decurg din,:.tiunea" fenomenului poetic asupra creatorului si a re-:::torului, deopotrivd).

(

Florin Balotescu

acum, atet in discursurile clasice, cAt 9i in cele

mai noi teorii, mai degrabH ca un complex ne-

definit, mai mult sau mai pulin asociat cu ,,uni-versul" imaginar sau ficfional, sau ca formuldcircumstanfiald, la indemAnl pentru a numi ori-ce element specific lumii poetice sugerate prinmetaford. Vom atinge o serie de repere teoretice,

unele de dati recenti (ca anarhetipul 9i geocri-

tica) sau vechi deja de cAteva decenii, indelungutilizate gi reinterpretate (ca heterotopie, imagi-nal, inefabil), altele care sunt simultane, ptactrc,cu,,naqterea" ins5gi a ideii de literaturd, cel pulinin spaliul european (dat fiind cd, astdzi, putemconsidera ca fdcAnd parte din literatura poeticd

texte mult mai vechi decAt conceptul de poesis

gi anexele Iui, aEa cum sunt operele atribuitelui Homer, Hesiod sau Pitagora, unele din afa-

ra spafiului europe arrt ca Epopeea lui Ghilgameq,

Zoharul sau aEa numitele cdr{i ale morlilor carac-

teristice unor comunit5li arhaice). Cu ajutorul1or, ca gi prin cAteva invenfii personale, ne vomapropia,poate, de ideea descoperirii unui spafiupbetic atipic, surprinzitor Ei care face posibilS oieg[tur[ de profunzime intre creatori diferili inaparen!5. Scriitorii la care ne vom referi vor fianalizali din patru perspective, f.apt care explicirepetifiile noistre gi desele reveniri asuPra unoraspecte gi recurenfe esenliale in stabilirea uneicaiegorii de analizd: ca repere ale unei poetici al-

ternative, caipostaze ale categoriei spaliului po-etic, prin analize aplicate pe texte reprezentative

6

Spaliul poetic: reaolulii, emergen[e, mutalii

(cu o mai intensi oprire asupra poeticii lui GelluNaum ca prototip al ideii de spaliu poetic) gi caelemente de conexiune cu poetici contemporaneinovatoare. De mare importanld.vafi fost pentrunoi prezen{a unor scriitori din perioada actual5,prin care zona poeticS se redefineste continuu.

Jinta noastrd a fost aceea de a stabili, pebazaunor surse apropiate de perioada contemporanS,dar gi prin raportiri la tradilie si analize perso-nale, in ce misuri se poate configura, in scopulanaLizei teoretice, literare si critice, o catego-rie, un concept sau un topos al spaliului poetic,cu variate ipostaze in epoci si contexte esteticediferite, dar avAnd surse gi referinle cu un gradsemnificativ de similaritate. Scriitorli analizalide noi trdiesc si scriu in sec. XX-XXI, extremelefiind George Bacovia gi Mircea Ivdnescu. lntreei, M. Blecher, Matei Caragiale, Radu Petrescugi Gellu Naum, toli cunoscufi,la nivel formal, caprozatoi gi poefi (chiar dramaturgi), cu reviri-mente gi inclinHri periodice mai ample spre unasau alta sau miscAndu-se mereu cu aceeasi liber-tate, indiferent de genul literar; un caz aparte,in seria noastrd restrAnsi, este Radu Petrescu, acHrui proz6, insd, vom vedea, inglobeazd tehniciproprii textelor versificate, asa cum este expresiaconcentratd a unor stdri singulare, revelatoare.Lecturile gi reflecliile noastre asupra acestor au-tori, ca qi opliunea personald de a ldmuri ambi-guitdfile raporturilor proprii cu lumea gi poeziaei, se constituie intr-o ascendentX atipici a ceea

(

Florin Balotescu

acum, atAt in discursurile clasice, cAt 9i in cele

mai noi teorii, mai degrabd ca un complex ne-

definit, mai mult sau mai pulin asociat cu ,,uni-versul" imaginar sau ficfional, sau ca formulHcircumstan{ia1[, la indemAni pentru a numi ori-ce element specific lumii poetice sugerate prinmetaford. Vom atinge o serie de repere teoretice,

unele de dati recenti (ca anarhetipul 9i geocri-

tica) sau vechi deja de cAteva decenii, indelungutilizate Ei reinterpretate (ca heterotopie, imagi-nal, inefabil), altele care sunt simultane, practic,

cu ,,nasterea" insigi a ideii de literaturi, cel pulinin spaliul euroPean (dat fiind c6, astilzi, putemconiidetu ca ficAnd parte din literatura poeticH

texte mult mai vechi decAt conceptul de poesis

Ei anexele lui, aga cum sunt operele atribuitelui Homer, Hesiod sau Pitagora, unele din afa-

ra spafiului european, ca Epopeea lui Ghilgameg,

Zoharul sau aga numitele c[r!i ale morlilor carac-

teristice unor comunitdli arhaice). Cu ajutorul1or, ca gi prin cAteva invenfii personale, ne vomapropia,poate, de ideea descoperirii unui spaliuptetic atipic, surprinzitor 9i care face posibili-oiegXturi de profunzime intre creatori diferili inaparen!5. Scriitorii la care ne vom referi vor fianalizali din patru perspective, fapt care explic5

repetiliile noistre gi desele reveniri asupra unoraspecte gi recurenle esenliale in stabilirea uneicategorii de analizd: ca rePere ale unei poetici al-

ternative, caipostaze ale categoriei spaliului po-etic, prin analize aplicate pe texte reprezentative

6

Sp aliul po etic : r eutt I u t i i, e nw genle, mutalii

(cu o mai intens5 oprire asupra poeticii lui GelluNaum ca prototip al ideii de spafiu poetic) gi caelemente de conexiune cu poetici contemporaneinovatoare. De mare importanfd va fi fost pentrunoi prezenta unor scriitori din perioada actuali,prin care zonapoeticd se redefinegte continuu.

Jinta noastrd a fost aceea de a stabili, pebazaunor surse apropiate de perioada contemporand,dar gi prin raportdri la tradifie si analize perso-nale, in ce m5suri se poate configura, in scopulanalizei teoretice, literare si critice, o catego-rie, un concept sau un topos aI spaliului poetic,cu variate ipostaze in epoci si contexte esteticediferite, dar avAnd surse gi referinfe cu un gradsemnificativ de similaritate. Scriitorii analizalide noi triiesc si scriu in sec. XX-XXI, extremelefiind George Bacovia gi Mircea Ivinescu. tntreei, M. Blecher, Matei Caragiale, Radu Petrescugi Gellu Naum, toli cunoscuti, la nivel formaf caprozatofi gi poefi (chiar dramaturgi), cu reviri-mente gi inclindri periodice mai ample spre unasau alta sau miscAndu-se mereu cu aceeasi liber-tate, indiferent de genul literar; un caz aparte,in seria noastr5 restrAnsd, este Radu Petrescu, acirui prozd insd, vom vedea, inglobeazd tehniciproprii textelor versificate, asa cum este expresiaconcentrati a unor stHri singulare, revelatoare.Lecturile gi reflecfiile noastre asupra acestor au-tori, ca gi opfiunea personald de a ldmuri ambi-guitHfile raporturilor proprii cu lumea qi poeziaei, se constituie intr-o ascendentd atipici a ceea

Florin Balotescu

ce scriem aici. Deliberaf am ales texte din peri-oade gi migcdri diferite, cu autori independenfiunul de celSlalt ca formul5 esteticd, fiiiafie teore-

tici gi chiar referin{e culturale, pentru a demon-

stra prezenta unor categorii comune de receptare

, ,"uhtegi gi de construclie a textului. Textele

in sine pun toate problema unei transgresiuni a

genurilor gi reprezintd o ipostaz6. a ceea ce vomnumi mai departe spa{iu poetic, nu in sens gene-

ral, de ,,univers" al creatiei (dar 9i al in-creatieisi post-creafiei) literare, nici ca spaliu poetizat,deii repre zentat alegoric, ci ca topos specific, con-

stAnd intr-o reprezentare materiahzatl, (in alter-nativi existenfial5) a unei realitili transfigurate'

Daci ne referim la marginaltzate, in oricare

dintre formele ei, sau la imposibilitatea inca-drirrii in categorii, problemele canonice suntabsente in cazul lor; nu la fel stau lucrurile inevolufia operei, fapt pe care il intrevedem in pri-mul r6nd prin neaderenld la model. Bacovia nueste exclusiv un simbolist canonic, cum GelluNaum nu este strict suprarealist canonic Ei niciM. Caragiale marele estet al unei singure c5rli'Blecher nu scrie in primul rAnd prozi subiec-

tiv-existenlialisti, aEa cum Mircea Ivinescu face

si altceva decAt intertextualitate in poeme-fluviu,iar Radu Petrescu nu e preocupat inainte de toa-

te de o filosofie a comPozifiei (cu toate c6, dacd'

ar fi si ne gAndim la formula consacratX de E' A'Poe, care ficea mai degrabi un discurs despre

metoda compoziliei, Radu Petrescu rcalizeazd

8

Sp aliul poetic : rtoo I t r I i i,,' 1 1 1 1, y,tqc t t { e, mutalii

tocmai un tip de compozitic narativi care igi in-clude, explicif propria filosofic, propria meta-hzic1t). Indiscutabil, sunt recognoscibile marileobsesii ale simbolismului sau snprarealismului,ca si nesfArsite fantasmiri despre identitateaautoruiui, a personajului sau despre nebuloasadin jurul operei literare. In acest contex! rimA-ne ca opliune de analizd si element distinctiv,dar gi unificator, spa[iul poetic - categorie care seconstituie in aceeasi mdsuri intr-un statut sin-gular al autorului, in suscitarea unor structuritextuale particulare si intr-un tip de receptarestratificatS. Pe cAt posibif am ilustrat de fieca-re datd concepte teoretice prin exemple directesi frecvente din textele primare, evidenti carepoate reprezenta adesea un argument imbata-bil. Am gdsit ca fiind foarte importantd structuracomunS, aflatd de fiecare dat5 intr-o alt6 iposta-zd, dar care marcheazd. topoi simllari. Istoria, cagi critica Ei teoria literari s-au constituit pentrunoi intr-o gtiinfd unitard, a simultaneitdfilor, cainstrument de observafie aflat in permanen-td migcare. Iar ceea ce a fost poate cu adeviratvaloros este ci aceasti ,,fam7lie" cu totul atipi-cd de autori corespunde mai multor opfiuni deanalizd gi perspectivd. in mdsura in care avemo vedere mai degrabi unitari asupra statutu-lui literaturii gi a evolufiei forme]or literare, eireprezintf, puncte de climax intr-o esteticH saualta Ei creatorii unui stil irrconfundabil, adeseafHrd urmagi care sI depiscasci epigonismul (de

u

ki- Deliberat, am ales texte din peri-ciri diferite, cu autori independenfiilialt ca formuli estetic[, filiafie teore-reterinle culturale, pentru a demon-punor categorii comune de receptare

S de construcfie a textului. TexteleLbate problema unei transgresiuni a

ireprezinti o ipostazA a ceea ce vomlcparte spnliu poetic, nu in sens gene-iT€TS" al creafiei (dar qi al in-crealiei

[iei) literare, nici ca spafiu poetizat,entat alegoric, cr ca topos specific, con-t reprezentare materializatl, (in alter-tsrr$ala) a unei realit5li transfigurate.e reierim la marginaltzare, in oricarerele ei, sau la imposibilitatea inca-zEgorii, problemele canonice suntcazul lor; nu la fel stau lucrurile innrei, fapt pe care il intrevedem in pri-rin neaderen!5la model. Bacovia nuiv un simbolist canonic, cum Gellue# strict suprarealist canonic 9i nicirh marele estet al unei singure cdrfi.r scrie in primul rdnd prozi subiec-

lialista, aga cum Mircea Iv[nescu face

bdt intertextualitate in poeme-fluviu,etrescu nu e preocupat inainte de toa-sofie a compoziliei (cu toate ci, daci

fndim la formula consacrat5 de E. A.Hcea mai degrabi un discurs desPrenrpozifiei, Radu Petrescu realizeazi'

S p aliul p o e tic : r ea olulii, emer gen! e, mu t a{ii

tocmai un tip de compozitie narativi care igi in-clude, explicif propria filosofie, propria meta-fuzicit). Indiscutabil, sunt recognoscibile marileobsesii ale simbolismului sau suprarealismului,ca gi nesfArgite fantasmdri despre identitateaautorului, a personajului sau despre nebuloasadin jurul operei literare. In acest context, rdmA-ne ca opfiune de analizd si element distinctiv,dar gi unificator, spaliul poetic - categorie care seconstituie in aceeasi mHsur5 intr-un stafut sin-gular a1 autorului, in suscitarea unor structuritextuale particulare gi intr-un tip de receptarestratificatd. Pe cAt posibil, am ilustrat de fieca-re datd concepte teoretice prin exemple directegi frecvente din textele primare, evidenlH carepoate reprezenta adesea un argument imbata-bil. Am gdsit ca fiind foarte importantf, structuracomund, aflatd de fiecare datH intr-o altl iposta-zd, dar care marcheazd topoi similari. Istoiia, cagi critica gi teoria literari s-au constituit pentrunoi intr-o gtiinfd unitard, a simultaneit5filor, cainstrument de observafie aflat in permanen-ti miscare. Iar ceea ce a fost poate cu adevhratvaloros este ci aceasti ,,familie" cu totul atipi-cd de autori corespunde mai multor opfiuni deanalizd gi perspectiv[. ln misura in care avemo vedere mai degrabd unitari asupra statutu-lui literaturii gi a evoluliei formelor literare, eireprezintX puncte de climax intr-o estetici saualta qi creatorii unui stil inconfundabif adeseafiri urmasi care sd depdgeascd epigonismul (de

Florin Balotescu

altfel, se poate detecta in cazul unor asemeneaautori chiar ,,refLtzttl" existenlial al ascenden-

lei gi descendenfei artistice). Ei sunf pAnd laurmi, personajele cu totul particulare care con-hgur eazh,, or gafizarea literar Lrlul" 1, intr-o ten-tativd permanenti de a regdsi, prin poetrzare/un spaliu de manifestare particular, unic, inac-cesibil in altd manieri decAt cea generalmentenumitX poeticd. intr-o viziune fragmentard sauradiografi c-postmodernS, ei sunt cazuri particu-lare, justificAnd abolirile gi transfigurlrile perio-dice ale tradiliei, ca gi intoarcerea autorilor spreun sincronism particular cu exigenfele epocii lor.In fine, tot ei pot corespunde spafiului neutru,intermediar, determinant care umple golurile,nuan{eazd dificultd1ile teoretice sau nagte altele,mai mari gi mai iluminatoare.

Ce (mai) inlelegem, in acest context, prinspaliu, fie acesta poetic sau nu? Intr-un volumesenfial pentru studiul migcdrilor produse inultimii ani in percepfiile spaliului, dar gi inmecanismele de generare gi influentele acestu-ia in zona artelor, a societ5lii sau a gAndirii, ingeneral, Bertrand Westphal, autorul teoriei ge-ocriticii, vorbea despre doud abordiri ale spa-

liilor vizibile, una inclinatd spre abstract (,,spa-

liu conceptual"), cealalti spre concret (,,spafiu

1 Cf, Antoaneta TXndsescu, Argument \a Proiecte uniaersita-re, Bucuregti, Editura UniversitXfii, 2001,, p. 16. A se vedeaNofa asupra Bibliografiei, unde menlion5m cAteva regulifolosite de noi ln cele ce urmeazd, pentru citarea lucririlor..10

Spaliul poetic: reztolti: ::, :

factual")l. Se poate vedea, de altlmulte demonstratri, cd spatiul qe:

tele literare - atAt in formele salegi in cele versificate - poate fi urmpe aceste doud coordonate. Acnunmultidimensionale. Vorbim arLln(spafiu interior, a1 st[riIor, a1 alectesubtile, despre un spatiu real :ecoforic, despre un spaliu al r'iziu;uigiem in libert5lile artelor ori in r irb ajului, ambele presupus nelin... :a teste de gdsit tocmai in aceasta mucare o reprezint5 textul poetic, :ecratare, ca obiect predispus interpretasistem de structuri suprapuse, aulsau supuse unor transformari rnrexperienla individual5, subieci'r'a.tdm sau nu, asadar, existenta i;-l trunui spaliufizic, a unuia imagirar :

altor tipuri de spafii - si vom p.fis1 Bertrand Westphal, Geocriticisrrt r.-'.- .i"--;translated by Robert T. Tally, Palgra'.'e \{Originally published in French as - r,'.',tion, espace, Les Editions de Mintrit 1.,.-risk of oversimplification, one couli :::approaches to visible spaces, one ra:.-=: a':more concrete: the first would e....,::tFspace and the second factual plac... H..i'not mutually exclusive, if only bec:r.:- jspace and place is always shifting. I:. -i:;Perspectiae of Experience, Yi-Fu Tuan ''r r-F..rPloce: The Perspectiae of Experience NIir:,e::of Minnesota Press, 2002, p.54, cf. n. -. Icit., n.n.] viewed space as an area of ireeaowhile place would be an enclosed anc h::i

etecta in cazul unor asemenea

uzu1" existenlial al ascenden-

lei artistice). Ei sunt, pAnd lae cu totul particulare care con-dzarea literarului"1, intr-o ten-ti de a regdsi, prin poetizate,nifestare particular, unic, inac-anieri decAt cea generalmententr-o viziune fragmentarh saunoelerni, ei sunt cazuri particu-rbolirile si transfigurdrile perio-, ca :i intoarcerea autorilor sprerticr-rlar cu exigenlele epocii 1or.

rt corespunde spafiului neutru,terrninant care umple golurile,ilt;tile teoretice sau nagte aitele,iluminatoare.leleqem, in acest context, prinr poetic sau nu? Intr-un volumstlrdiul migc6rilor produse in

perceptiile spafiului, dar 9i in: generare gi influenlele acestu-)r, a societilii sau a gAndirii, inrd \\estphal, autorul teoriei ge-

despre doud abordiri ale sPa-

na inclinatd spre abstract (,,spa-

), cealaltd spre concret (,,spafiu

ri-<escu, Argument la Proiecte uniaetsita-ra Universite$i,2001, p. 16. A se vedeaq';-{cl, unde menliondm cAteva reguli1e ce urmeazX, pentru citarea lucrXrilor.

Spatiul poetic: r eaolulii, emer genle, mutalii

factual")l. Se poate vedea, de altfel, fdri preamulte demonstrafii, ci spaliul generat de tex-tele literare - atAt in formele sale narative, cAtgi in cele versificate - poate fi urmdrit cel pulinpe aceste doud coordonate. Acfiunile sunt, insd,multidimensionale. Vorbim atunci despre unspafiu interior, al stdrilor, al afectelor brute sausubtile, despre un spatiu real reconvertit meta-foric, despre un spaliu al viziunli sau ne refu-giem in libertdlile artelor ori in virtualitHlile lim-bajului, ambele presupus nelimitate? Rdspunsuleste de gdsit tocmai in aceastd muitiplicitate pecare o reprezinti textul poetic, receptatd atAt caatare, ca obiect predispus interpretdrilor, cAt si casistem de structuri suprapuse, auto-revelatoaresau supuse unor transformdri prin raportare laexperienta individualX, subiectiv5. Fie ci accep-tdm sau nu, asadar, existenfa in textul poetic aunui spaliuhzic, a unuia imaginar sau a oricdroraltor tipuri de spafii - qi vom primi termenii in: Bertrand Westphal, Geocriticism real and fictional spaces,translated by Robert T. Tally, Palgrave Macmillan, 201.1 (Originally published in French as La gdocritique: rdel, fic-iion, espace, Les Editions de Minuif 2007), p.15: ,,At iherisk of oversimplification, one could propose two basicapproaches to visible spaces, one rather abstract, the othermore concrete: the first would encompass conceptualspace and the second factual place. However, these arenot mutually exclusive, if only because the line betweenspace and place is always shifting. In Space and Plsce: The?erspectiae of Experience, Yi-Fu Tuan [Yi-Fu Tuan, Space and?l.nce: The Perspectiae of Experience Minneapolis, University,.f Minnesota Press, 2002, p. 54, cf. n.11 in Westphaf of .

,-it., n.n.] viewed space as an area of freedom and mobility,;'.'hile place would be an enclosed and humanized space".

11

$

Florin Balotescu

cele mai largi dintre acceptiunile lor -, vomputea constata cX, dincolo de toate acestea, se

distinge un tip de ,,spa!iu" sau de ,,spatialitate"care nu se poate percepe decAt in condilii detransgresivitatel a conceptelor gi simfurilor, deextensie a categoriilor, de revalorizare a surselor

Ei relelelor de referinle. Vom remarca faptul cinu orice text este generator de spaliu poetic, inacceptiunea noastrd Ei, in acest sens, vom pro-pune cAteva constante care leagi poe{i din peri-oade diferite. Pentru un moment, in ideea unuiraport intre fenomene, legi, variabile, mutalii,dominanle, eterogenii g.a. - am fost tentali sIpunem intreg discrirsul sub semnul unei meto-de de cercetare noi, o geneticd. a spaliului poetic.

Aceasta va fi, ins5, subiectul unei lucrdri maiampie. Deocamdatd, ne va interesa in ce mdsuriputem vorbi despre o serie de mutalii interve-nite in spafiul poeticii gi, implicit, al domeniilorumane, reale qi imaginare, pe care aceasta le ac-ceseazl permanent.

Notim aici, de asemenea, cAteva evidenfe po-sibil obositoare pentru eventualul cititor. Primaeste legati de diferenfa de ton Ei de consistenfddintre capitolele I-III, pe de o parte, qi capitolul

1 Un intreg capitol consacrd Trangresiaitdlii profesorulBertrand Westphal in studiul s5u mentionat-mai sus, LaGlocritique. Ribl, fiction, espace, Paris, Les Editions desMinuit, 2007. Vom utiliza in continuare in special edifia inlimba englezd,, Geocriticism. Real and Fictional Spaces, trans-lated by Robert T. Tally Jr., New York, Palgrave Macmillary2011. V. in special subcap. From Transgressions to a State ofTr ans gr essiaity, p. 53-59.

12

Spaliul poetic: reaolutii, enrc1

IV qi urmdtoarele,'pe de alti parte-explicd prin faptul cd am ales sd pirstrcorpus de texte mai aproape de rigomice ale lucrdrii de tip doctoral care a

acestui volum, in vreme ce al doilea xdintr-o serie de micro-eseuri qi articolecea mai mare parte in revista Stenuai sforma LiterNetz, completate cu reflec!moment. in cazul1or, am redus pe alole in subsolul paginii gi trimiterile biextinse, mai ales pentru a marca acestcurs ca aplicalie subiectivd a demoruargumentirilor din prima parte a iucrneconcordanfH este legat5 de foiosi:nilor ,,interbelic" si ,,postbelic" a c6reste inactual5 in contexful pe care ilaici; am pdstrat ocazional, cei doi tenpentru a sublinia simultaneitatea crounor opere sau a unor autori din sec.

Aceste incongruente sunt, fu:rsi, expmate ale aceluiaEi discurs care se prezimca analizd, manifest si pledoarie, aceslmale gi informale, toate centrate pe del

1 Steaus literard, artisticd gi culturald, re\-i_sta cult6.in T9!9, _apdrut5 cu titlul Almanahtil J!::.tr Ieditate de Uniunea Scriitorilor din Romania (Adrian Popescu, redactor sef: Ruxandra Crarticolul lui Adrian Popescu,,,Semicentenanr,- La oSteaua) care a risdrit" , in Romini,; iitere23 martie 2004, p.14-15).2 LiterNet.ro este un portal cultural aparutcoordonarea lui Rhzvan Penescu, prin transte-ului Romanianliterature.com, initiat in 19!

i:= iintre accepliunile lor -, vomrtrr:r ii, dincolo de toate acestea, se

::: tre .,spafiu" sau de ,,spa{ialitate":---::. percepe decAt in condifli der:::. a conceptelor qi simfurilor, de;:.: -::l1or, de revalofrzate a surselori. :.-L-rinte. Vom remarca faptul ci\: .:.: ienerator de spafiu poetic, in: :-. ,, >::ci Si, in acest Sens/ vom pro-: ;,:->::r.rte care leagi poeli din peri-:= l.:-.:rti L1n moment, in ideea unui

" -.* --:lelre, iegi, variabile, mutatii,r:::rienii s.a. - am fost tentali si

:.: J.>--'-rrsrti sub semnul unei meto-:rr"r-: r-..ri. o geneticd a spaliului poetic.

. :. .:'.si, subiectr-rl unei lucr[ri mai-:-.-:-i....:a, rle \ra interesa in ce m5surir- --.-r:--re o serie de mutalii interve-:."-:. :--ciicii si, implicit, al domeniilori.. .. -::'.aqinare, Pe care aceasta le ac-

Il'. -, .-.ii.rt.

-:.,-- :.e asemenea, cAteva evidenle po-. -r :'. r: ---t-ntrll eventualul cititor. Prima:l: :.-:erenta de ton qi de consisten!5

.:-,-="e I-lil, pe de o parte, qi capitolul

1,..,-.. consacr5 Trnngresiaitifll profesorul.:--'.-.-.. in studiul s5u men{ionat.mai sus, La: ' .-:Lotr, espace, Paris, Les Editions des'.'--:' '-rtiliza in continuare in special edilia in

r: -.'.---,illci-sm. ReaI rmd Fictional Spaces, trans-

=:, - i.rllr' ]r., New York, Paigrave Macmillan,:.--.-:. strbcap. From Transgressions to a State of:' :-. . j-59.

Sp a[iul p o etic : r eu o I u t i i, emer genl e, mut otii

IV gi urmdtoarele, pe de altd parte. Aceasta seexplicd prin faptul ch am ales sd pdstrim primulcorpus de texte mai aproape de rigorile acade-mice ale lucrdrii de tip doctoral care a fost sursaacestui volum, in vreme ce al doilea se constituiedintr-o serie de micro-eseuri qi articole apdrute incea mai mare parte in revista Steaual sau pe plat-forma LiterNet2, completate cu reflecfii de ultimmoment. in cazullor, am redus pe alocuri citdri-le in subsolul paginii gi trimiterile bibliograficeextinse, mai ales pentru a marca acest tip de dis-curs ca aplica{ie subiectivd a demonstrafiilor giargument5riior din prima parte a lucririi. O altdneconcordanf5 este legatd de folosirea terme-niior ,,interbelic" si ,,postbelic" a cdror utilitateeste inactualS in contextul pe care il construimaici; am p5strat ocazional, cei doi termeni, doarpentru a sublinia simultaneitatea cronologici aunor opere sau a unor autori din sec. XX.

Aceste incongruente sunt, ins5, expresiile asu-mate ale aceluiasi discurs care se prezintdsimultanca analizd, manifest gi pledoarie, acestea trei for-rnale Ei informale, toate centrate pe determinarea

Steaun literard, artisticd si culturald, revistd culturald fonda-fiin1949, apdrutd cu titlul Almanahul literar pdndin7954,editati de Uniunea Scriitorilor din RomAni a, Clu1, director:\drian Popescu, redactor sef: Ruxandra Cesereanu (cf..-rrticolul lui Adrian Popescu, ,,Semicentenarul unei reviste- La "Steaua>) care a rdsdrit" ,in Romfrnia literard, nr.10,17-13 martie 2004, p.74-15).

LiterNet.ro este un portal cultural apirut in 2001, sub:oordonarea lui RXzvan Penescu, prin transformarea si-: e-ului Romanianliterature. com, initiat in 1999.

13

Florirr Bnlotesur

spatiului poetic ca substan!5 inconfundabild a

unui segment important gi aparte din literaturi.Limbajul critic nu va fi niciodati acelaqi: legdtu-ra cu o tradilie va solicita un discurs cu un oa-recare grad de exactitate, in vreme ce ipostazelerevolulionare sunt mai bine puse in valoare prinavantajul acordat ambiguit5lii, indeterminiriietc. (cu toate c5, mai ales ast6zi, e posibil ca lu-crurile si stea tocmai invers). Ideea cdliuzitoarer5mAne pentru noi cd aceast5 literaturX a spafiu-lui poetic, uneori asociati cu forme ale margina-htelii sau trans-generitd{ii poetice, alteori cu ex-tensii canonice, texte de nisd sau underground,are din ce in ce mai clar aparenla unui organism,cu toate limbajele, procesele, transformirile ginecunoscutele pe care 1e implich acest fapt.

Nu trecem cu vederea cX, degi contextul arputea indica altceva, ne plasdm mai degrabd inafara spa{iului consacrat al poeticii gi criticii,poate si pentru cd marginalitatea oferi intot-deauna opfiunea unei priviril in ,,partea cealal-td". Cu toate acestea Ei in numele dimensiuniitisulare dintre noi, a substanfei transspaliale Eitranstemporale care, fie ci vrem, fie cd nu vrem,ne leagd pe to!i, ne indreptXm de fiecare datdgAndurile cu gratitudine c5tre acei autori gi cX-

tre acele opere al c5ror merit incontestabil estein primul rAnd de a menfine libertatea gAndiriigi umanitatea lumii. in cele mai multe dintre ca-zuri, numele 1or sunt citate in lucrare.

' V"^ t,t d"rl" lui Pierre Ouellet, Podtique du regard,Limoges, Pulim,2000.

L4

Spa[iul poetic: reaolut i;, :.. : :

in fine, nu ascundem deloc fapn.amblul anomaliilor care astizi in-.rlnuman lumii noastre gi aga riscollterrezente atroce, spaliul poetic, ca s; rrile poetice ale lumii, reprezinta pe:.dintre fafetele soluliei. Una dir-rtre ::tre? Si aritim cd, dincolo Eiprin ceea ;de secole ca artistic sau estetic, se i.espaliu pe care 1-am numit poettc .: .terialitate structurilor asociate .ie c'ltafora sau imaginarul. Este ceea ce ^

sugerdm prin aceste, asa cum le r-.-.::iin joaci in paginile noastre des,::"e :Naum, inteite.IJntext care ir-rcea:;.: ;interior, adesea acceptAnd dera:a,e.reformul5ri. Un intext este, dec^ s:

crare. Fdri patetisme, trebuie si :e;:pe acum cd este posibil ca trase,:- :noastre sd se piardd printre a:i:r.: .l

inainte, se vor putea percepe lt:!-:esgrab[ discret sau manifestui in-,'-.-tc.rcu atAt mai bine.