6
Contract de asigurare. Acţiune în despăgubire. Modalităţi de acoperire a prejudiciului Cuprins pe materii: Dreptul afacerilor. Contracte Index alfabetic: contract de asigurare - chemat în garanţie - despăgubiri materiale şi morale - răspundere civilă delictuală - parte civilă Legea nr. 136/1995, art. 43, art. 49, art. 50, art. 54, art. 55 Decretul nr. 167/1958, art. 3 În baza contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate prin accidente de vehicule încheiat cu proprietarul auto, societatea de asigurări, prin subrogare, acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţele persoane păgubite prin accidente. Modalitatea de stabilire a despăgubirilor statuate prin art. 54 din Legea nr. 136/1995, fie prin constituirea persoanei păgubite ca parte civilă în procesul penal declanşat ca urmare a accidentului, fie numai în faţa instanţei civile, nu semnifică existenţa unei opţiuni a acesteia între răspunderea civilă delictuală a persoanei vinovate de producerea accidentului sau a societăţii de asigurări. În consecinţă, prin exercitarea acţiunii civile împotriva asigurătorului de răspundere civilă persoana păgubită, care nu a recuperat de la asigurat despăgubirile stabilite în cadrul procesului penal, nu obţine o dublă despăgubire, ci urmăreşte plata de către asigurător a despăgubirilor la valoarea stabilită în procesul penal. Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 815 din 21 februarie 2012 Prin sentinţa comercială nr. 88/F/2011, Tribunalul Ialomiţa a admis acţiunea formulată de reclamantul R.G., în contradictoriu cu pârâta SC C.A. SA precum şi cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta SC C.A. SA în contradictoriu cu chematul în garanţie B.D. şi, în consecinţă, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 150.000 lei despăgubiri şi pe chematul în garanţie la plata aceleiaşi sume către pârâtă, după achitarea efectivă de către această parte a sumei respective către reclamant. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept: Prin sentinţa penală nr. 225/2008 a Judecătoriei Feteşti, definitivă şi irevocabilă prin decizia penală nr. 405/R/2009 a Curţii de Apel Bucureşti, inculpatul B.D. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, la data de 26 noiembrie 2006, când, în calitate de conducător auto, a produs un accident de circulaţie, din culpa sa, având o îmbibaţie alcoolică de 1,10

Speta - Contract de asigurare

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Speta - Contract de asigurare

Citation preview

Contract de asigurare. Aciune n despgubire. Modaliti de acoperire a prejudiciului Cuprins pe materii: Dreptul afacerilor. Contracte Index alfabetic: contract de asigurare - chemat n garanie - despgubiri materiale i morale - rspundere civil delictual - parte civil Legea nr. 136/1995, art. 43, art. 49, art. 50, art. 54, art. 55 Decretul nr. 167/1958, art. 3 n baza contractului de asigurare obligatorie de rspundere civil pentru prejudiciile cauzate prin accidente de vehicule ncheiat cu proprietarul auto, societatea de asigurri, prin subrogare, acord despgubiri pentru prejudiciile de care asiguraii rspund fa de terele persoane pgubite prin accidente. Modalitatea de stabilire a despgubirilor statuate prin art. 54 din Legea nr. 136/1995, fie prin constituirea persoanei pgubite ca parte civil n procesul penal declanat ca urmare a accidentului, fie numai n faa instanei civile, nu semnific existena unei opiuni a acesteia ntre rspunderea civil delictual a persoanei vinovate de producerea accidentului sau a societii de asigurri. n consecin, prin exercitarea aciunii civile mpotriva asigurtorului de rspundere civil persoana pgubit, care nu a recuperat de la asigurat despgubirile stabilite n cadrul procesului penal, nu obine o dubl despgubire, ci urmrete plata de ctre asigurtor a despgubirilor la valoarea stabilit n procesul penal. Secia a II-a civil, Decizia nr. 815 din 21 februarie 2012 Prin sentina comercial nr. 88/F/2011, Tribunalul Ialomia a admis aciunea formulat de reclamantul R.G., n contradictoriu cu prta SC C.A. SA precum i cererea de chemare n garanie formulat de prta SC C.A. SA n contradictoriu cu chematul n garanie B.D. i, n consecin, a obligat prta la plata ctre reclamant a sumei de 150.000 lei despgubiri i pe chematul n garanie la plata aceleiai sume ctre prt, dup achitarea efectiv de ctre aceast parte a sumei respective ctre reclamant. Pentru a hotr astfel, tribunalul a reinut urmtoarea situaie de fapt i de drept: Prin sentina penal nr. 225/2008 a Judectoriei Feteti, definitiv i irevocabil prin decizia penal nr. 405/R/2009 a Curii de Apel Bucureti, inculpatul B.D. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani nchisoare pentru svrirea infraciunii de ucidere din culp, la data de 26 noiembrie 2006, cnd, n calitate de conductor auto, a produs un accident de circulaie, din culpa sa, avnd o mbibaie alcoolic de 1,10 gr. %o, accident soldat cu decesul a trei persoane care se aflau n autoturism ca pasageri. Prin aceeai sentin penal, n baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. i art. 998 C. civ., inculpatul B.D. a fost obligat la plata de despgubiri materiale i morale, ctre prinii victimelor, care s-au constituit pri civile, respectiv M.P. (suma de 50.000 lei) i reclamantul din prezenta cauz R.G. (suma de 150.000 lei). A reinut instana, totodat, c cele statuate prin hotrrea penal fac dovada ntrunirii condiiilor rspunderii civile delictuale a conductorului auto vinovat de producerea accidentului, cuantumul prejudiciului produs reclamantului R.G. fiind cel stabilit cu autoritate de lucru judecat la suma de 150.000 lei. n raport de temeiul de drept indicat de reclamant n aciunea introductiv, Legea nr. 136/1995 privind asigurrile i reasigurrile n Romnia, prima instan a apreciat c n cauz devin aplicabile dispoziiile art. 49 din lege potrivit crora asigurtorul acord despgubiri pentru prejudiciile de care asiguraii rspund fa de terele persoane pgubite prin accidente de

automobile, astfel nct cererea reclamantului de obligare a prtei la plata despgubirilor este pe deplin ntemeiat. n ceea ce privete cererea de chemare n garanie a persoanei vinovate de producerea pagubei, respectiv a lui B.D., tribunalul a constatat c n raport de art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 i art. 60 C. proc. civ., chematul n garanie urmeaz a fi obligat s restituie asigurtorului sumele pltite de acesta persoanei pgubite. Prin decizia comercial nr. 230/2011, Curtea de Apel Bucureti, Secia a VI-a comercial, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta SC C.A. SA mpotriva sentinei nr. 88/2011 a Tribunalului Ialomia. Referitor la excepia prescripiei dreptului material la aciune, instana a constatat c n cauz a operat cazul de ntrerupere prevzut de art. 16 lit. b) din Decretul nr. 167/1958. Cu privire la existena unei duble reparaii, teza susinut de prt prin criticile formulate, instana a apreciat c, dei reclamantul dispune de un titlu executoriu mpotriva autorului prejudiciului, ct timp acesta nu a fost efectiv acoperit, reclamantul poate s i valorifice drepturile mpotriva asigurtorului RCA n baza art. 49, 54 i 55 din Legea nr. 136/1995. mpotriva acestei decizii a declarat recurs prta SC C.A. SA Sibiu solicitnd casarea deciziei atacate i reinerea cauzei spre rejudecare cu consecina respingerii aciunii introductive ca nentemeiat. Recurenta i-a ntemeiat n drept recursul pe motivele de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. () 9 C. proc. civ., criticile formulate n dezvoltarea recursului viznd modul de soluionare a excepiilor invocate att n faa primei instane, ct i prin motivele de apel. () n ce privete excepia prescripiei dreptului material la aciune, respins de prima instan, soluie confirmat de instana de apel, recurenta a artat c de la data producerii evenimentului asigurat, respectiv data accidentului rutier, soldat cu decesul celor trei victime, 26 noiembrie 2006, au trecut mai mult de trei ani, n raport cu data introducerii prezentei aciuni, dreptul material la aciune al reclamantului fiind prescris, iar ntreruperea cursului prescripiei n temeiul art. 16 lit. b) din Decretul nr. 167/1958 este inoperant n cauz, deoarece n dosarul penal a fost citat numai pentru opozabilitate. Referitor la soluia de respingere a excepiei autoritii de lucru judecat, recurenta a artat c prin exercitarea aciunii civile n procesul penal, reclamantul a optat s se ndrepte mpotriva persoanei vinovate de producerea accidentului, opiune care nu i mai permite declanarea unei noi judeci cu privire la aceeai fapt, persoan i prejudiciu. Sub un ultim aspect, recurenta a criticat i soluia respingerii excepiei lipsei calitii procesual active a reclamantului considernd c nu exist nici un raport juridic ntre societatea de asigurri i reclamant care, exercitndu-i dreptul de opiune, a ales s se ndrepte mpotriva persoanei vinovate de producerea accidentului, ce a fost obligat la plata de despgubiri. nalta Curte, verificnd n cadrul controlului de legalitate decizia atacat n raport de criticile formulate, a constatat c recursul este nefondat pentru considerentele ce urmeaz:() Cu privire la motivul reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care poate fi invocat atunci cnd hotrrea este lipsit de temei legal, a fost dat cu nclcarea sau aplicarea greit a legii, Curtea a constatat c niciuna din ipotezele textului de lege nu-i gsete incidena n cauz, n raport de dezlegrile date pe excepiile invocate de recurenta prt. () Chestiunea prescripiei dreptului la aciune n sens material, respectiv dreptul reclamantului de a obine prin constrngere plata despgubirilor de la societatea de asigurare, impune cteva precizri prealabile cu privire la rspunderea asigurtorului n baza contractului de asigurare obligatorie de rspundere civil pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule i raporturile juridice dintre asigurtor i tere persoane pgubite, raporturi juridice care izvorsc ex delictu. Dispoziiile art. 49 din Legea nr. 136/1995 stabilesc c asigurtorul acord despgubiri, n baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraii rspund fa de terele persoane pgubite prin accidente de vehicule.

Despgubirile se acord pentru sumele pe care asiguratul este obligat s le plteasc cu titlu de dezdunare i cheltuielile de judecat persoanelor pgubite prin vtmare corporal sau deces. n sfrit, dup art. 50 din aceeai lege, n cazul stabilirii despgubirii prin hotrre judectoreasc, drepturile persoanelor pgubite prin accidente de vehicule se exercit mpotriva asigurtorului n limitele obligaiei acestuia, cu citarea persoanei rspunztoare de producerea accidentului. Aplicnd aceste dispoziii legale, de drept material, la circumstanele cauzei, Curtea a constatat c reclamantul s-a constituit parte civil n procesul penal pornit mpotriva persoanei vinovate de producerea accidentului, iar printr-o hotrre judectoreasc rmas definitiv i irevocabil la 20 martie 2009 inculpatul B.D. (asiguratul n contractul de asigurare obligatorie ncheiat cu prta SC C.A. SA) a fost obligat la plata sumei de 150.000 lei cu titlu de daune morale i materiale (decizia penal nr. 405/R/2009). Aciunea exercitat de reclamant mpotriva societii de asigurare n temeiul art. 49 din Legea nr. 136/1995 pentru plata despgubirilor stabilite prin hotrre penal a fost nregistrat pe rolul tribunalului la 7 ianuarie 2011, prin declinare de competen de la Judectoria Slobozia, nuntrul termenului general de prescripie de 3 ani prevzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripia extinctiv. Cu alte cuvinte, dreptul material la aciune al reclamantului pentru obinerea despgubirii de la societatea de asigurri n temeiul art. 49 i 54 din Legea nr. 136/1995 s-a nscut la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti susmenionate, dat la care a nceput s curg termenul de prescripie extinctiv, termen care nu era mplinit la data introducerii aciunii de fa. n sfrit, se impune a sublinia c argumentul recurentei, n sensul c data naterii dreptului material la aciune al reclamantului este data producerii accidentului rutier, devenea aplicabil numai n ipoteza n care evenimentul rutier nu era urmat de tragerea la rspundere penal a conductorului auto i de constituirea ca parte civil a reclamantului n procesul penal, situaie n care despgubirile solicitate urmau s se stabileasc conform art. 43 i 49 din Legea nr. 136/1995. Altfel spus, aciunea civil pornit n cadrul procesului penal, aciune ce a fost admis, are ca efect ntreruperea cursului prescripiei extinctive cu consecina nceperii curgerii unui nou termen de prescripie de 3 ani de la data rmnerii irevocabile a hotrrii penale. Condiiile cerute de art. 1201 C. civ. pentru existena autoritii de lucru judecat vizeaz o tripl identitate de obiect, cauz juridic i pri, ceea ce nseamn c raportul juridic dedus din nou judecii s fie identic cu cel anterior, avnd acelai obiect, fundamentat pe aceeai cauz juridic i purtat ntre aceleai pri n aceeai calitate. Or, n cauz, condiia identitii de pri, n aceeai calitate i de temei juridic nu este ndeplinit, societatea de asigurri fiind citat numai pentru opozabilitate n litigiul penal, iar n prezenta cauz n calitate de prt, fundamentul juridic al obligaiei sale de acordare de despgubiri terelor persoane pgubite prin fapta asiguratului su, este cel examinat mai sus in cadrul acestor considerente. Susinerea recurentei potrivit creia reclamantul intimat, n calitate de persoan pgubit prin accidentul rutier, are un drept de opiune de a se ndrepta fie mpotriva asigurtorului RCA, fie mpotriva persoanei pgubite de producerea accidentului, nu este sprijinit pe nici un argument de drept, iar dispoziiile art. 49 i 54 din Legea nr. 136/1995 incidente nu impun o atare concluzie. n baza contractului de asigurare obligatorie de rspundere civil pentru prejudiciile cauzate prin accidente de vehicule ncheiat cu proprietarul auto, care atest existena asigurrii de rspundere civil, societatea de asigurri, prin subrogare, acord despgubiri pentru prejudiciile de care asigurtorii rspund fa de terele persoane pgubite prin accidente. Modalitatea de stabilire a despgubirilor statuate prin art. 54 din Legea nr. 136/1995, fie prin constituirea ca parte civil n procesul penal declanat urmare accidentului, fie numai n faa instanei civile, nu semnific existena unei opiuni a persoanei pgubite ntre rspundere civil delictual a persoanei vinovate de producerea accidentului sau societatea de asigurri, ci,

dimpotriv, atest indubitabil existena rspunderii asigurtorului n baza contractului de asigurare pentru prejudiciile de care asiguraii si rspund fa de terele persoane pgubite prin accident. Calitatea procesual activ a reclamantului intimat este conferit de calitatea sa de titular al dreptului subiectiv ce formeaz coninutul raportului juridic dedus judecii, respectiv dreptul de a obine ca persoan pgubit prin accidentul rutier o reparare a prejudiciului astfel produs. Prin exercitarea aciunii civile de fa mpotriva asigurtorului de rspundere civil reclamantul intimat nu obine o dubl despgubire, aa cum susine fr temei recurenta, ci urmrete plata de ctre asigurtor a despgubirilor stabilite n procesul penal n contradictoriu cu asiguratul. Dispoziiile art. 55 din Legea nr. 136/1995 prevd expres c, odat cu ncasarea despgubirii de la asigurtor, persoanele pgubite vor declara n scris c au fost despgubite pentru pagubele suferite i c nu mai au nici o pretenie de la asigurtorul de rspundere civil i de la asigurat n legtur cu paguba respectiv. Pentru raiunile mai sus nfiate, nalta Curte, n temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a respins recursul ca nefondat ().