SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ - Saptamana Ieseanasaptamanaieseana.ro/images/pagina1.pdfSĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ IAŞI e-mail: [email protected] telefon: 0773 322 722 16 pagini Povestea

SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂIAŞI � e-mail: [email protected] � telefon: 0773 322 722 � 16 pagini � www.saptamanaieseana.ro

Povestea necenzuratăBoxerul GIANI GOGOL,

poate cea mai marevedetă a boxului ieşean

Reportaj - PAGINILE 8 - 9

ŞTEFAN COŢOVANUfost preşedintele Asociaţiei 22 DECEMBRIE 1989 - IAŞI

Moţiunea de cenzură"PSD contra PSD" a trecut cu 241 de voturi. Guvernul

Grindeanu a căzut

Afterhills: 101 trupe şi artişti

LOCAL pagina 2

NAŢIONAL pagina 3

LOCAL pagina 4

STIRI NECENZURATE,

www.saptamanaieseana.ro

2 SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ LOCAL

ŞTEFAN COŢOVANU fost preşedinte al Asociaţiei 22 DECEMBRIE 1989 - IAŞI


NAŢIONAL SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ 3

Moţiunea de cenzură "Românianu poate �i con�iscată. Apărămdemocraţia și votul românilor" afost adoptată miercuri în plenul re-unit al Camerei Deputaţilor și Sen-atului. S-au înregistrat 241 de vo-turi pentru și 10 împotrivă.Guvernul Grindeanu a căzut, ma-joritatea parlamentară urmând săpropună un nou prim-ministru,pentru care să ceară acceptulpreşedintelui Klaus Iohannis.

Sorin Grindeanu,declaraţie:Din discursul lui L Dragnea mi-

am dat seama că nimeni care va �inumit premier din partea PSD nuare nicio şansă.

Singurele lucruri clare suntpromisiunile făcute de L Drganeamie şi lui V Ponta în ultimele zile.

Nu am negociat cu nimeni şi nuam intrat în negocieri care erau îm-potriva interesului naţional alRomâniei.

Aici în sală sunteţi vreo 5 prim-miniştri şi vreo 50 de miniştri...Asta s-a discutat în ultimele zile, casă ştiţi.

Faceţi vot secret dacă aveţi în-credere unii în alţii.

Traian Băsescu,declaraţie:O singură observaţie.

PSD şi ALDE se dovedesc inapţipt guvernare.

Indiferent de rezulatatul moţiu-nii, drumul pe care trebuie să o lu-aţi, dragi majoritari, este în Opoz-iţie.

Au vorbit de la tribună reprezen-tanţii PNL (Raluca Turcan), USR,ALDE (Varujan Vosganian).

Liviu Dragnea,declaraţie:Azi nu e o zi fericită pt mine şi

cred că nici pt dvs.Nu am dorit să ajungem vreo-

dată aici.

Lucrurile sunt foarte simple.Adoptarea moţiunii înseamnă

continuarea guvernării PSD-ALDE,aşa cum şi-au dorit românii în de-cembrie 2016.

În loc să ne prefacem că lucrurilemerg bine, am ales să �im sinceri.

Nu a fost totul în regulă.Premierul şi guvernul nu au per-

format aşa cum vrut noi. Nu a mersrău. A mers binişor. Dar nu e deajuns.

Dacă lăsam lucrurile aşa, îiminţeam pe români. Îl minţeamchiar şi pe Sorin Grindeanu.

Nu se aştepta nimeni ca fostulnostru coleg să acţioneze cu atâtaîndărătnicie.

Eşecurile repetate au avut anu-mite cauze: anumite trădări şi in-tervenţia unor forţe care nu vor sălase România.

Am decis împreună că vomfacealianţe simple, clare.

Am renunţat la alianţa toxică cuUNPR.

Am câştigat alegerile cu cel maimare scor.

Guvernarea 2012-2015 a fostbună, dar nu scuză greşelile ulte-rioare care au anulat aceste avan-taje câştigate.

Cei care vor să con�işte rezul-

tatul alegerilor spun că Liviu Drag-nea e autoritar.

Poate sunt autoritar că cer re-spectarea programului de gu-vernare, sunt autoritar că am câşti-gat alegerile cu cel mai mare scor.

Am crezut mult în SorinGrindeanu.

Din păcate, se agaţă de scaun încel mai nelegitim mod.

Sub conducerea mea PSD nu vaface nicio alianţă subterană.

Moţiunea aceasta ne doare petoţi, dar trebuie să treacă.

Sorin Grindeanu,declaraţie de latribună:În decembrie 2016,urmăream

toţi cu su�letul la gură cum K Io-hannis numeşte sau nu numeşte unprim-ministru de la PSD. A durat 2săptămâni, timp în care România astat fără prim-ministru.

Apoi Liviu Dragnea m-a rugat să�iu premier. Primul meu răspuns afost NU.

Aţi insistat să accept şi am spusDA. Am spus DA şi pt că Liviu Drag-nea a spus că este prietenul meu, căva susţine miniştri oneşti şi com-petenţi, care să-şi facă treaba.

Apoi, la 6 luni, a�lu brusc că

miniştrii nu-şi fac treaba, bazat pe oanaliză pe care nimeni nu a văzut-o.

La sf lunii mai, Dragnea mi-a ziscă îl mulţumesc ministerele, darapoi am auzit că trebuie făcutăanaliză şi remaniere.

Au venit miniştrii şi mi-au zis căsimt presiune, că nu mai înţelegnimic.

Datele INS arată că avemcreştere economică, s-au creat100.000 de locuri de muncă.

Eu nu înţeleg de ce suntem aziaici.

La 6 luni după ce am câştigatalegerile cu scor istoric, noi, PSD,vrem să dăm jos propriul guvern.

Liviu Dragnea depune o moţiunede cenzură împotriva prorpiului gu-vern.

Am făcut multe campanii în aniiăştia, dar niciodată colege şi coleginu au fost împotriva mea.

Am decis să nu demisionez din 2motive foarte importante.

1. PSD riscă să piardă gu-vernarea şi să ajungă iarăşi la de-cizia preşedintelui K Iohannis.

În noiembrie 2015, L Dragnea s-a dus la Iohannis cu un premier dela PSD şi s-a întors cu unul tehno-crat.

În decembrie 2016 Iohannis l-arefuzat din nou.

Acelaşi lucru se va întâmpla şiacum, dacă această moţiune de au-tocenzură va trece.

2. Am considerat că România sea�la la o răscruce: să ne întoarcemînaqinte de 1989 sau să mergemînainte. Eu nu-mi doresc lucrul ăsta.

Această criză autoindusă vine încel mai prost moment, când lu-crurile mergeau bine: avemcreştere economică, am creat locuride muncă.

Sunt convins că după votul deazi PSD nu se va rupe şi SorinGrindeanu va rămâne în PSD.

Dragi colegi, să nu vă �ie frică săvotaţi împotriva moţiunii de cen-zură!

Ce poate să vă facă, să vă dea petoţi afară?

MOŢIUNEA DE CENZURĂ "PSD CONTRA PSD" A TRECUT

CU 241 DE VOTURI. GUVERNULGRINDEANU A CĂZUT



Astăzi începe Festivalul Afterhills. Zeci de mii de

participanţi, aşteptaţi la Iaşi

Zeci de mii de oameni din ţară şi din străină-tate sunt aşteptaţi de astăzi la festivalul After-hills, primul eveniment major de muzică și artădin Iași.

Timp de trei zile, acţiunea se va desfăşura înapropiere de centrul comercial Carrefour-Era,intrarea dinspre Miroslava.

Spectatorii au la dispoziţie 25 de hectare deteren pe care să danseze, să asculte muzică şi săse relaxeze.

101 de trupe şi artişti vor concerta pe celepatru scene amenajate, unde vor urca numecelebre la nivel international, precum Gojira,Morcheeba, Bob Sinclar, John Newman sau ATB,după cum a declarat Ovidiu Biber, organiza-torul festivalului

Bugetul festivalului anunţat de organizatorieste de circa două milioane de euro, iar aceştiasperă ca evenimentul să devină pro�itabil de laediţiile viitoare.

AFTERHILLS – cel mai așteptat eveniment alanului - anunţă al treilea (și ultimul) val de ar-tiști care completează lineup-ul de peste 100 denume al festivalului.

Bob Sinclar, Hooverphonic, Morcheeba,Anael Ra, Ancient Core, Argatu, Audio�ly, Av-gustin, Baba Dochia, Back on Wax, Bobi (KayaFoundation), Bogdan Vix, Bono Goldbaum,BRUM, CAP, CHUTHEJHU (Genmaica Sound Sys-tem), Cody, Cristian Varela, Cromonova, DaniellC, Darkology, DJ Chuck Wonderland, DJ Cruz, DJJunior Gruia T, Dubphone, Eleusyn, Emann, E-Mantra, EUJAH (Genmaica Sound System (CJ),Febentropia, Ghiauru, Gojira&Planet H, Greeg &Onuc, Ioana Faya (Kaze Sound System) (IS), IonLudwig, Istratec, Iulian Toma, John Junior, Kaze,Kapnobataii Kogaionului, L 45 (Roots on Vinyl),Latam, Lifebloom, Ligia Hojda, Logical Ele-ments, Lygos, Macanache, ProtoN, Ranno Voll-man, Rawanne + MikeT, Reasonandu, Red PigFlower, ROA, Saranankara, Sean Jay Dee, Shivay,Sistah RastahFairy, Thal, The Motans, The Ther-

apist, Tibi, Zdob si Zdub se alătură artiștilordeja anunţaţi anterior.

Cei peste 100 de artiști vor evolua pe 4 scene(faţă de 3 scene, așa cum fusese anunţat in-iţial), dintre care 2 scene vor �i non-stop, cucate 70 de ore de muzică �iecare.

AFTERHILLS este festivalul ce propune nudoar muzică, ci și un mini-concediu pentrutoată familia.

Numeroase activităţi, spaţiu de joacă pentrucopii, instalaţii și ateliere de artă modernă, zonede lounge, food&drinks și artiștii naţionali și in-ternaţionali, toate vor face din Iași destinaţia lu-nii iunie. Pe lângă concertele de senzaţie, orga-nizatorii au pregătit o serie de surprize pentruparticipanţi, pentru ca vacanţa de 3 zile și 3nopţi să-i lase cu bateriile încărcate. Festivalulse va desfășura la 5 kilometri de Iași, în zona ȘesBahlui, pe un teren gata să primească zeci demii de oameni.


SĂNĂTATE SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ 5

Epidemia de rujeolă din Româ-nia pare a �i scăpată de sub control,iar stocurile limitate de vaccin în-greunează şi mai mult situaţia, încontextul în care s-au înregistratpână acum aproape 5.000 de cazuride îmbolnăvire. Luni, o fetiţă învârstă de 5 luni din Timişoara,nevaccinată, a decedat la spital, �i-ind cel de-al 23-lea deces înregis-trat din cauza complicaţiilor bolii.În plus, unii distribuitori demedicamente vor să ia din farmaciiaproape patru mii de doze de vac-cin pentru a le vinde în străinătate.

Ministrul Sănătăţii a amânat de-ocamdată cererea oamenilor deafaceri, iar preşedintele AgenţieiNaţionale a Medicamentului, Nico-lae Fotin, a precizat că este vorba deun total de 3.800 de doze de vaccin.Acesta le-a solicitat distribuitorilorsă asigure cu prioritate piaţanaţională. Deşi autorităţile auanunţat achiziţia prin procedură deurgenţă a 115.000 de doze de vac-cin antirujeolic şi promit noi stocuride vaccin începând din luna mai,medicii de familie din zece judeţenu au încă serul în cabinete, printrecare Timiş şi Caraş-Severin, undesunt cele mai multe cazuri de ruje-olă.

România are nevoie desute de mii de doze devaccin Alexandru Ra�ila, preşedintele

Societăţii Române de Microbiolo-gie, a declarat pentru „Românialiberă“ că trebuie găsite urgentsoluţii, iar epidemia de rujeolă tre-buie să �ie un semnal de alarmăpentru toată lumea: medici, au-torităţi şi părinţi. El admite că anultrecut a existat un export paralelde vaccinuri, “dar ne referim la vac-cinuri care se vând pe piaţa liberă,nu ne referim la vaccinurile care facparte din programul naţional deimunizare, care se achiziţioneazăde către Ministerul Sănătăţii printr-o procedură de achiziţie publică şieste exclus să �ie reexportate, pen-

tru că ele sunt achiziţionate dinbugetul de stat şi sunt distribuiteprin intermediul direcţiilor desănătate publică la medicii de fam-ilie. Oricum e vorba de stocuri mici,cantităţile de care noi avem nevoieca să combatem epidemia suntmult mai serioase, deci este nevoiede sute de mii de doze la nivelnaţional”. Medicul spune că suntcâteva judeţe în care stocurile devaccinuri s-au epuizat şi se aşteaptăreaprovizionarea lor în perioadaurmătoare.

Olivia Steer susţine oteorie a conspiraţieiRenumită pentru militantismul

său anti-vaccinare, jurnalista OliviaSteer a distribuit recent o declaraţieşocantă despre epidemia de ruje-olă, făcută de fostul deputat NinelPeia. Ea susţine într-o postare pecontul său de socializare că in-festarea cu rujeolă „s-a făcut arti�i-cial şi intenţionat de către agenţicu dublă comandă”, argumentândprin faptul că, în zonele din vestulţării, unde s-au înregistrat cele maimulte cazuri de îmbolnăvire, re-spectiv Arad şi Nădlac, sunt copii

cu rujeolă, dar nu și peste graniţă înţara vecină, Ungaria. „În ce stat eu-ropean se mai înregistrează o epi-demie de proporţiile astea?

Niciunde! Informaţiile melespun că infestarea s-a făcut ARTI-FICIAL şi INTEN-ŢIONAT de cătreagenţi cu dublă comandă, agenţidubli, cum li se mai spune. La Aradşi Nădlac se îmbolnăvesc copiii, darpeste graniţă la Nagylak, Mako sauSzeged nici unul? Şi ungurii au gradde vaccinare mai mic cu 10% decâtromânii. Valul de rujeolă a generatceea ce se şi intenţiona: un val deemoţie uriaş care ar împinge opiniapublică la acceptarea rapidă şi fărămari dezbateri a Legii vaccinării”, adistribuit jurnalista pe contul săude pe reţeaua de socializare.

Alexandru Ra�ila, preşedinteleSocietăţii Române de Microbiolo-gie, in�irmă categoric această teorieşi spune că este imposibil ca vac-cinurile să nu �ie sigure: “Orice vac-cin, când se pune pe piaţă în Româ-nia, este autorizat la niveleuro-pean de Agenţia Europeană a-Medicamentului (EMA) şi �iecarelot în parte este autorizat de

Agenţia Naţională a Medicamentu-lui şi Dispozitivelor Medicale -(AN-MDM). Nu poate să ajungă pe piaţăun vaccin care nu este sigur, esteexclus acest lucru. Orice vaccin tre-buie să aibă două calităţi: să �iesigur, adică să nu producă efecteadverse majore, şi, pe de altă parte,trebuie să �ie e�icace, adică săobţinem în urma vaccinării rezul-tatul aşteptat, respectiv protejareaîmpotriva infecţiei produsă de mi-croorganismul patogen”. Dr. Ra�ilaprecizează, totodată, că efectele ad-verse ale vaccinului sunt „extremde rare”, în timp ce numărul marede îmbolnăviri și decese în rândulcelor care nu se vaccinează este ev-ident

OMS arată cu degetulspre RomâniaCele mai mari focare de pojar din

Europa se a�lă în România şi Italia,conform unui raport al Organiza-ţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS),majoritatea cazurilor �iind rapor-tate în zonele în care imunizareaeste extrem de mică. Conform aces-tui raport, cele trei genotipuri derujeolă au început să se răspân-dească în România din luna ian-uarie 2016, ne�iind prezente pe ter-itoriul ţării anterior. În urmaanalizelor de laborator şi a testelorepidemiologice, experţii vor identi-�ica originile infecţiei.

Deoarece virusul este endemic,se poate răspândi în majoritateazonelor de pe glob chiar dacă aces-tea au eliminat boala din rândulpopulaţiei. Cele mai expuse suntpersoanele nevaccinate sau insu�i-cient vaccinate, indiferent devârstă. OMS recomandă au-torităţilor sanitare din �iecare ţarăsă implementeze măsurile de vac-cinare pentru evitarea unei epi-demii grave. Pentru a stoparăspândirea virusului se reco-mandă atingerea și menţinereapragului de acoperire vaccinală de95% prin două doze de vaccin anti-rujeolă.

România în criză! Cumam ajuns fără protecţie înplină epidemie de rujeolă


6 SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ ECONOMIC

Proiectul de Modernizare aAdministraţiei Fiscale (RAMP),încheiat în anul 2013, prin careRomânia putea să acceseze de laBanca Mondială fonduri ram-bursabile în valoare de 70 demilioane de euro, există doar pehârtie, a declarat luni, pentru RFIRomânia, preşedintele AgenţieiNaţionale de Administrare Fis-cală, ANAF, Bogdan Stan.

"De când am preluat aceastăfuncţie, la începutul acestui an,am constatat că modernizareainformatică a ANAF era doar pehârtie şi, practic, din 2015 pânăacum nu s-a mai întâmplat nimicconcret. Proiectul de Modern-izare a Administraţiei Fiscale(Revenue Administration Mod-ernization Project - RAMP),încheiat în anul 2013, prin careRomânia urma să acceseze fon-duri rambursabile în valoare de70 de milioane de euro pentrumodernizarea administrării �is-cale, există doar pe hârtie. Întreanii 2015 şi 2016, RAMP a statpe loc. Există decalaje majorefaţă de calendarul iniţial careprevedea ca, în anul 2018, RAMPsă �ie �inalizat, decalaje generatede procesul di�icil de evaluare aofertelor tehnice primite dinpartea celor şase ofertanţi, noultermen de implementare �iind 1ianuarie 2021", a precizat Stan.Şeful Fiscului susţine că se im-pune o regândire a opţiunilor decare dispune ANAF, în condiţiileîn care această întârziere aRAMP poate să �ie şi mai mare înurmătorii ani. "ÎntârziereaRAMP, constatată până în acestmoment, şi estimarea că aceastăîntârziere poate să �ie şi maimare în următorii ani impun oregândire a opţiunilor de caredispune ANAF. Avem nevoie desoluţii care să răspundă cât mairapid nevoii de susţinere a activ-ităţii curente şi care să implicecosturi cât mai mici", a adăugat

Stan, citat de Agerpres. Potrivitsursei citate, infrastructura ac-tuală de servere şi unităţi de sto-care a Centrelor de date aleANAF este formată din echipa-mente a�late la sfârşitul cicluluide viaţă, "cu o uzură �izică şimorală avansată". "Infrastruc-tura actuală de servere şi unităţide stocare a Centrelor de dateale ANAF este formată, în mareasa majoritate, din echipamentecare sunt la sfârşitul ciclului deviaţă, cu o uzură �izică şi moralăavansată (gradul de încărcareeste de 99%).

Această situaţie are mai multecauze, principala �iind dată deacordurile cadru şi contractelesubsecvente încheiate începândcu anul 2013. Precizăm că ul-timul contract subsecvent dinacordul cadru de mentenanţă aexpirat în octombrie 2016. Fărăo însănătoşire a sistemului in-formatic, RAMP nu va �i aplicat.Sistemul informatic trebuie să�ie menţinut funcţional. Dar nu s-a achiziţionat un echipament in-formatic pentru menţinerea lacote rezonabile a infrastructurii

actuale de servere şi unităţi destocare", a mai spus preşedinteleANAF. În acest context, princi-palele soluţii propuse de şefulANAF vizează înlocuirea con-tractelor de întreţinere cu uncontract de asigurare afuncţionării infrastructurii sis-temului informatic al ANAF şi în-locuirea platformelor hardwarecu unele noi. "Am identi�icat ex-istenţa mai multor soluţii pen-tru retehnologizarea sistemuluiinformatic al ANAF, aşa cum esteel în prezent, considerându-sefezabil să �ie înlocuite con-tractele de întreţinere cu un con-tract de asigurare a funcţionăriiinfrastructurii sistemului infor-matic al ANAF. Avem nevoie deînlocuirea platformelor hard-ware cu unele noi. Trebuie sătransferăm bazele de date, sis-temele de �işiere, în tehnologiisimilare. Este nevoie să ne asig-urăm că există posibilitateatehnică de comasare a unor bazede date şi folosirea unui numărde licenţe adecvat pe procesoaremai puternice", a�irmă şeful Fis-cului. În opinia acestuia, sistemul

informatic al ANAF trebuie săfuncţioneze pe o infrastructurămodernă, iar în prezent este sta-bilită modalitatea de realizare asistemului unic de date şi a ad-ministratorului acestuia. Săp-tămâna trecută, şeful Fiscului aprecizat într-o conferinţă depresă că în prezent se face oanaliză referitoare la restruc-turarea ANAF, care va �i prezen-tată primului ministru. Pre-mierul Mihai Tudose a a�irmatluni, referitor la activitatea ANAF,că cifrele arată mai bine decâtanul trecut, dar nu "la fel debine" cum ar �i trebuit să arate,ţinând cont de creşterea eco-nomică. "Aici (în cazul ANAF -n.r.) discutăm de cel puţin douălucruri: cifrele sunt sau arată maibine ca anul trecut. Nu arată,după opinia mea, după opinianoastră, la fel de bine ca şi cumar �i trebuit să arate, dat �iindcreşterea economică. Nu sepoate să ai creştere economică,să ai consum mai mare şi în-casări mai puţine", a spus pre-mierul, la Parlament.

Cel mai mare DEZASTRU dinROMÂNIA, recunoscut chiar de

CEL care îl ADMINISTREAZĂ


ÎNVÂŢĂMÂNT SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ 7

Iaşi, printre judeţele cu cea mai mare rată de

promovare la Bacalaureat

Cea mai mare rată de promovare a ex-amenului de bacalaureat, de peste 83%,s-a înregistrat în judeţele Bacău, Sibiu,Iaşi şi Cluj, în timp ce în judeţele Ilfov şiGiurgiu rata de promovare a rămas sub55% şi după soluţionarea contestaţiilor,potrivit rezultatelor �inale ale examenu-lui anunţate luni după-amiază de Minis-terul Educaţiei Naţionale.

Astfel, în judeţul Bacău rata de pro-movare este 84,53%, comparativ cu83,54% înainte de contestaţii, în Sibiu -84,39% comparativ cu 83,73% înaintede recorectarea lucrărilor, în Iaşi -84,10%, faţă de 82,91%), iar la Cluj -83,65%, comparativ cu 82,75% înaintede contestaţii.

În Capitală, rata �inală de promovare aexamenului de bacalaureat este de75,83%, în creştere de la 74,09%.

Judeţele în care rata de promovare arămas sub 55% sunt Ilfov (44,31%) şiGiurgiu (51,96%). Conform MinisteruluiEducaţiei, rata de promovare înregistratăde absolvenţii care au susţinut probele înprima sesiune a examenului naţional debacalaureat a crescut cu 1,5 % dupăsoluţionarea contestaţiilor: de la 71,4% la

72,9%, mai mult cu 4,8% faţă de rata depromovare de la �inalul primei sesiuni abacalaureatului din 2016.

Astfel, au promovat 93.640 de candi-daţi dintr-un total de 128.509 candidaţiprezenţi. În funcţie de anul şcolar în careau absolvit studiile liceale, 88.311 de can-didaţi promovaţi provin din promoţia2016-2017 (79,2% rată de reuşită), iar5.329 de candidaţi provin din promoţiileanterioare (31,4% rată de reuşită).

În total, au fost depuse 42.212 contes-taţii, în scădere comparativ cu sesiuneaiunie-iulie a anului trecut (44.398). Celemai multe contestaţii - 18.617 - s-au în-registrat la proba scrisă de Limba şi lit-eratura română. În medie, rata de ad-mitere a contestaţiilor la cele patru probea fost de 41,12%: 41,7% la proba Limbaşi literatura română, 59,2% la probaLimba şi literatura maternă, 31,2% laproba obligatorie a pro�ilului şi 32,4% laproba la alegere Cu excepţia probei deLimba şi literatura maternă, unde pro-centul de modi�icare a notelor dupăreevaluarea lucrărilor a fost mai mare pesegmentul cuprins între 0,5 puncte şi 1punct (36,52%), la celelalte trei probe

procentele cele mai ridicate au vizat creş-teri pe segmentul 0 - 0,5 puncte: 36,85%la proba Limba şi literatura română,42,53% la proba obligatorie a pro�iluluişi 45,50% la proba la alegere.

Din totalul celor 135.513 candidaţi în-scrişi, s-au prezentat 128.509 candidaţi(111.547 din promoţia 2016-2017 şi16.692 din promoţiile anterioare), 7.004candidaţi absentând. Au fost declaraţirespinşi 34.690 de candidaţi (număr înscădere de la 36.570, înainte de contes-taţii). Dintre aceştia, 23.136 de candidaţiaparţin promoţiei curente, iar 11.554sunt din promoţiile anterioare. Au fosteliminaţi pentru fraudă sau tentativă defraudă 179 de candidaţi, care nu se vorputea prezenta la următoarele două se-siuni ale Bacalaureatului.

Nota minimă de promovare, pentru�iecare disciplină, este 5, iar media �inalăpentru promovarea examenului este min-imum 6. Procentul de promovare s-a cal-culat din totalul candidaţilor prezenţi, in-cluzând în această categorie şi candidaţiieliminaţi. Sesiunea de toamnă a Bacalau-reatului 2017 este programată între 28august şi 6 septembrie.


8 SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ REPORTAJ

Povestea necenzuratăBoxerul GIANI GOGOL,

poate cea mai marevedetă a boxului ieşean


REPORTAJ SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ 9

PovesteanecenzuratăBoxerul

GIANIGOGOL,

poatecea mai

marevedetă aboxuluiieşean


10 SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ EDITORIAL

Peste 63,78 de milioane de leiam platit, in total, in luna august2016 doar din bugetul de statpentru pensiile de serviciu alecelor aproape 8.000 de pension-ari de lux ai Romaniei. Fiecareroman si �iecare �irma care plat-este taxe cotizeaza obligatoriucu 170 de milioane de euro intr-un an la pensiile de serviciu alepensionarilor privilegiati.

In luna august 2016, 7.989 deromani au incasat pensie de ser-viciu, potrivit informatiilor sta-tistice publicate lunar de CasaNationala de Pensii (CNPP). Deacest privilegiu reglementatprintr-o serie de legi bene�iciazafosti procurori, judecatori, per-sonal civil navigant din aviatiacivila, auditori publici externi aiCurtii de Conturi, personal diplo-matic si consular, parlamentari,personalul auxiliar din parchetesi instante.

Pentru acestia am platit doarde la bugetul de stat peste 63,78de milioane de lei in luna august2016.

Bugetul de stat este alimentatcu banii platiti pe taxe si im-pozite de �iecare roman adult curezidenta in tara si de �irmelecare platesc impozite si taxe. Intotal, putin peste 16 milioane deromani adulti aveau la 1 ianuarie2016 rezidenta in Romania,potrivit datelor Institutului Na-tional de Statistica, transmisepublicatiei noastre. La ei seadauga si cele circa 800.000 de�irme active din Romania.

Extrapoland sumele platiteintr-o luna la un an de zile, dintr-un calcul grosier reiese cacetatenii adulti ai Romaniei si

�irmele din aceasta tara platesc,in �iecare an, 170 de milioane deeuro pentru pensiile celor 8.000de privilegiati.

Sumele totale care ajung inconturile acestor pensionariprivilegiati prin lege sunt si maimari, pentru ca la banii alocatilunar de la bugetul de stat pen-tru pensiile de serviciu seadauga sumele virate din buge-tul asigurarilor sociale de stat,acestia �iind de fapt banii cuven-iti in functie de contributia efec-tiva a �iecaruia la sistemul asig-urarilor sociale de stat.

Casa Nationala de Pensii nune-a comunicat insa sumeleplatite in august din bugetulasigurarilor sociale de stat celoraproximativ 8.000 de romanicare au incasat pensie de servi-ciu, adica cele care li se cuvin infunctie de contributiile efectiveplatite de acestia la pensie. O�i-cialii CNPP sustin ca nu ne potcomunica aceste valori, pentruca nu exista o codi�icare distinctapentru partea pensiei de servi-ciu, care se stabileste pe baza depunctaj mediu anual.

Cat am platit, in medie, in lunaaugust doar de la bugetul de statpentru pensiile de serviciu alecelor aproape 8000 de pension-ari de lux ai Romaniei:

- Am platit, in medie, 13.088lei pentru pensia de serviciu apensionarilor din Curtea de Con-turi, bene�iciari ai Legii nr. 7 din2016 si Deciziei CCR 297/2012.In total, 476 de bene�iciari.

- In medie, peste 11.662 leiam platit de la bugetul de statpentru procurorii si judecatorii

pensionati. 3.247 de procurori sijudecatori pensionati incaseazapensie de serviciu.

- In medie, 8.374 lei am platitde la bugetul de stat pentru per-sonalul civil navigant din aviatiacivila pensionat. 1.353 de ro-mani care au lucrat in aviatiacivila primesc pensie de servi-ciu.

- 699 de pensionari care aufacut parte din Corpul diplo-matic si consular au incasat pen-sii de serviciu. Pentru acestia amplatit de la bugetul de stat, inmedie, peste 5.358 lei;

- 553 parlamentari pension-ati au incasat in august pensiede serviciu. Suma medie platitade la bugetul de stat pentru aces-tia a fost de peste 2.124 lei;

- Suma medie platita in au-gust de la bugetul de stat pentrupersonalul auxiliar al instantelorsi parchetelor a fost de peste

2.070 lei. In total, 1.661 de pen-sionari.

Valorile enumerate mai sus aufost obtinute impartind sumelealocate de la buget, care ne-aufost comunicate de Casa Nation-ala de Pensii, la numarul de ben-e�iciari din �iecare categorie depensionari care primesc pensiede serviciu.

Pensiile incasate de cei aprox-imativ 8.000 de pensionari delux ai Romaniei sunt mai maridecat cele prezentate mai sus,deoarece peste sumele varsatede la buget se adauga banii alo-cati din bugetul asigurarilor so-ciale de stat, pe care autoritatilesustin ca nu le detin. Casa Na-tionala de Pensii sustine ca nupoate stabili si deci nici spunecat s-a platit de la bugetul asig-urarilor de stat pentru pensiilespeciale ale celor 8000 de ro-mani.

Pensiile speciale: 8.000 de privilegiaţi plătiţi de 16 mil.

de oameni şi 800.000 de �irmecu 170 mil. de euro anual


INTERNATIONAL SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ 11

O situaţie mai puţin obişnuită a tulburat viaţacelor aproximativ 7.000 de locuitori din orăşelulamerican California, Pennsylvania, din apropierede oraşul industrial Pittsburgh, nu omologul săuînsorit de la malul oceanului. În jur de 40 deromi veniţi din România şi-au ales să locuiascăaici, închiriindu-şi locuinţe, ca parte a progra-mului de imigraţie american care le oferă aces-tora o alternativă la a sta în detenţie, până li seclari�ică solicitările de azil politic. „Am plecatdin ţară nu pentru că suntem săraci. Am plecatdin cauza rasismului şi vrem azil politic”, spuneunul dintre romii români. Unii californieniîncearcă să-i integreze în comunitatea lor, însămulţi alţii au dat în clocot şi cer socoteală au-torităţilor locale: aceşti romi, oricât de refugiaţidin calea „persecuţiei” din România ar �i, facmizerie pe străzi, fac scandal, taie găini pe stradăşi îşi lasă copiii să-şi facă nevoile pe unde apucă.Cel mai mult însă îi roade pe californieni o în-trebare: cum de au ales cei 40 de „ţigani”, aşacum îşi spun ei, tocmai orăşelul lor? Mai ales căîncă vreo 100 se pregătesc să vină tot aici.Răspunsul pare rupt dintr-un �ilm de Emir Kus-turica. Întreaga poveste este relatată de publi-caţia americană Pittsburgh Post-Gazette.

În ultimele două luni, rezidenţii micului oraşCalifornia, din statul american Pennsylvania,a�lat la aproape 60 de kilometri de oraşul in-dustrial Pittsburgh, s-au trezit cu vreo 40 deromâni de etnie romă, care s-au mutat în co-munitatea lor şi care nu prea vorbesc engleză şinu prea respectă modul de viaţă al localnicilor.După o scurtă vreme, peste 150 de californieniau dat în clocot şi au cerut socoteală consiliuluimunicipal, arată The Pittsburgh Post-Gazette:ce caută aceşti romi în comunitatea lor?

Românii respectivi, care îşi spun „ţigani”, zic căau venit în SUA ca să scape de persecuţia de laBucureşti, au cerut azil politic, au fost preluaţi deAgenţia americană de Imigrări şi Vamă şi au fosteliberaţi în cadrul unui program guvernamentalcare oferă alternativa la detenţie – cei care cerazil politic pot să îşi închirieze locuinţe oriundevor ei în SUA, până li se clari�ică din punct devedere legal statutul de refugiat în America.

Ali George, un rom bucureştean de 24 de ani,a explicat pentru publicaţia americană că auvenit în orăşelul California atraşi, ca tot omul, deun loc ieftin şi prietenos în care să trăiască şi căcei mai mulţi din grupul lor sunt rude sau secunosc din Bucureşti.

„Am plecat din ţara noastră nu pentru că sun-tem săraci. Am plecat din cauza rasismului şivrem azil politic”, spune unul dintre prieteniilui George.

Cu toate acestea, romii care au închiriat cutoţii apartamente de la acelaşi agent imobiliar,Vito Dentino, nu reuşesc să aibă viaţă bună cutoţi cei aproximativ 7.000 de californieni. Mulţidintre localnici sunt furioşi şi spun că nou-veniţii aruncă gunoaiele pe stradă, îşi parcheazămaşinile în curţi, nu respectă regulile de circu-laţie, fac scandal la piaţă. Alţii zic chiar că i-auvăzut tăind găini pe stradă şi lăsându-şi copiiisă-şi facă nevoile pe unde apucă, pe străzi.

„Suntem un oraş foarte divers, suntem foartedeschişi, dar ei nu asimilează legile noastre. Noiînţelegem că ei sunt imigranţi, dar nu vorbim deacelaşi scenariu ca în cazul bunicilor noştri, carenu au venit aici să facă haos”, spune Pam Duricic,59 de ani, care a locuit toată viaţa în California,Pennsylvania.

Autorităţile locale spun că nu au fost averti-zate de sosirea românilor imigranţi şi că au-torităţile federale nu le oferă explicaţii sau aju-tor. Totuşi, autorităţile recunosc că nu au avutcazuri de violenţă sau agresiuni din partearomilor, iar în cazul micilor abateri de la lege,aceştia au venit şi şi-au plătit amenzile.

Agentul imobiliar care le închiriază aparta-mente romilor din România spune că aceştia auînceput să vină aici încă din luna mai. „Ei îşi zicţigani. Aruncă gunoiul prin curţi, dar am vorbitcu ei şi l-au curăţat. Cred că lumea de pe aici ex-agerează”, spune Vito Dentino.

„Cine a aruncat cu săgeata în hartă şi animerit California, Pennsylvania?”. Cum au ajunsromii în California

Marea întrebare care îi macină însă pe cali-fornieni este cum de au ajuns aceşti romi �ix înorăşelul lor. „Charleroi nu s-a ales cu ei.Brownsville nu s-a ales cu ei. Cum au ajuns aici?Aici nu e însorita Californie. Asta e California,Pennsylvania. Suntem un oraş mic. Cum a ajunsguvernul federal să ştie de noi? Există Pitts-burgh, e un oraş mare. Există Maryland, existăOhio, există West Virginia. Cine a aruncat cusăgeata în hartă şi a nimerit California, Penn-sylvania?”, spune unul dintre localnici.

Un o�icial al Agenţiei de Imigrări lămureşteproblema, pentru Pittsburgh Post-Gazette: imi-granţii eliberaţi în cadrul programului alterna-tiv la detenţie decid singuri unde să locuiască.O�icialul a con�irmat că există membri ai acestuiprogram de imigraţie care locuiesc în California,dar a spus că nu poate con�irma de unde provinşi dacă toţi cei de acolo sunt parte a acestui pro-gram destinat refugiaţilor.

Explicaţia o�icială nu este satisfăcătoare, însăcea neo�icială este suculentă. Cea mai marecreştere a numărului de romi români sosiţi înCalifornia a avut loc în ultimele două săptămâni,după ce un tânăr înrudit cu câţiva romi stabiliţideja aici ar �i murit într-un accident la Bucureşti.Pentru că nu puteau să revină în România, dincauza statutului de refugiat, peste 100 de romidin toată America au venit în micuţa Californie,la pomana şi doliul ţinut de cunoscuţii şi rudelelor venite deja aici.

Cei 40 de „ţigani“ românicare au speriat California cuapucăturile lor. „Nu suntem

săraci. Vrem azil politic“


12 SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ INTERNAŢIONAL

Noul stat pe care separatiştii vor să-l

proclame în locul Ucrainei.Rusia analizează, Franţa şi

Germania condamnă planul

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, ală-turi de Franţa şi Germania au condamnat vehe-ment un plan propus de un lider separatistprorus de proclamare a unui nou stat în loculUcrainei, Rusia semnalând însă disponibilitateade a analiza propunerea.

Aleksandr Zaharcenko, liderul autoprocla-matei Republici Populare Doneţk, a anunţatmarţi, în mod surprinzător, un plan de procla-mare a unui nou stat, dar nu doar în regiunileseparatiste proruse est-ucrainene, ci pe întregulteritoriu al ţării, relatează agenţiile de presăTass, Associated Press şi Reuters.

Aleksandr Zaharcenko a declarat că va �i elab-orată o nouă constituţie care va �i supusă unuireferendum. "Considerăm că statul ucraineanîn forma în care era nu mai poate �i restabilit.Noi, reprezentanţii regiunilor fostei Ucraine, cuexcepţia Crimeei, proclamăm crearea unui noustat, succesor al Ucrainei", a declarat liderul sep-

aratist prorus, propunând numele "Malorossiya"("Mica Rusie") pentru noua ţară, o denumire aactualului teritoriu ucrainean de pe vremea Im-periului Rus. Capitala noului stat ar urma să �ie,potrivit lui Zaharcenko, în Doneţk. Regiuneaucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia din2014, manevra �iind condamnată de Occident.

"Le propunem locuitorilor Ucrainei o modal-itate paşnică de rezolvare a situaţiei di�icile, fărărăzboi. Este ultima noastră propunere", a expli-cat Zaharcenko, precizând că noul stat ar urmasă �ie federal, cu regiuni cu grad mare de au-tonomie. Liderul separatist susţine că s-a con-sultat cu reprezentanţi ai altor regiuniucrainene. Însă liderii separatişti din auto-proclamata Republică Populară Lugansk susţincă nu au fost consultaţi şi că nu susţin iniţiativa.

Rusia a transmis că este vorba de un plancare va �i supus dezbaterii publice, evitând săanunţe că îl susţine.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, acondamnat vehement planul propus de liderulseparatist, a�irmând că este parte a unui "spec-tacol cu marionete" dirijat de Rusia. ViktorMuzhenko, şeful Statului Major al armateiucrainene, a avertizat că poporul ucrainean "vaîngropa Malorossiya", numind planul rebelilordrept rezultatul "imaginaţiei bolnave".

Franţa şi Germania au catalogat planul drept"inacceptabil", avertizând că este subminat pro-cesul de pace şi Acordul Minsk.

Con�lictul militar din regiunile Doneţk şi Lu-gansk, între serviciile de securitate ucrainene şiinsurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în2014, după înlăturarea Administraţiei prorusede la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aprox-imativ 10.000 de morţi. Acordul Minsk, careprevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat înmod frecvent.


ECONOMIC SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ 13

Unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri din Spania a fost găsitmort, împuşcat în piept, adâncind misterul din spatele unuia dintrecele mai răsunătoare scandaluri din industria bancară europeană.

Un bancher spaniol al cărui istoric extravagant a ajuns să sim-bolizeze boom-ul economic al ţării şi excesul celor bogaţi, a fost găsitmort într-un domeniu deţinut de acesta, potrivit Reuters. MiguelBlesa, fostul şef al fostei bănci spaniole Caja Madrid, a fost împuş-cat în piept, potrivit rudelor, care au vorbit sub condiţia de anoni-mat. El a fost găsit mort lângă Cordoba.

Blesa a fost condamnat în februarie la şase ani în închisoare înurma unui scandal legat de folosirea ilegală a cardurilor de credit acompaniei, cât timp era la cârma băncii. El a făcut apel împotrivacondamnării.

El a prezidat banca spaniolă din 1996 până în 2010, o perioadăcare coincide cu boom economic, urmată de o prăbuşire devasta-toare în Spania.

Belsa, precum şi alţi bancheri de top, precum fostul şef al FMI, Ro-drigo Rato, au ajuns să simbolizeze deconectare elitei spaniole dela viaţa cetăţenilor normali în timpul crizei �inanciare, care a dus launa dintre cele mai ridicate rate ale şomajului din Europa.

Fotogra�ii făcute publice care arată excursurile exotice de vână-toare ale lui Blesa din 2013, la vârful recesiunii spaniole, l-au făcutsă intre în vizorul opiniei publice şi să �ie protagonistul.

BANCHER de top, găsit împuşcatîn piept. Misterul din spatele

unuia dintre cele mai mari scandaluri din industria bancară

europeană se adânceşte

Cât trebuie să plăteşti ca să îţi repari maşina pe propria RCAla una dintre cele mai mari companii de asigurări generale

Ca să îţi repari maşina pe propriaRCA la una dintre cele mai mari com-panii de asigurări generale trebuie săscoţi din buzunar câteva sute de lei pean.

Decontarea directă, care-i per mi teşoferului păgubit să-şi repare auto tu -rismul în baza propriei poliţe autoobli gatorii (RCA), va scoate din bu zu -na rele românilor câteva sute de lei pean, conform ZF.

De exemplu, Omniasig, a doua ceamai mare companie de asigurări ge n-erale după primele subscrise anul tre-cut, ofertează clauza de decontare di-rectă la un tarif de 170 de lei pe an încazul autoturismelor, potrivit ofertei

transmise de Omniasig brokerului deasigurare Safety Broker.

Pentru auto turismele electriceclauza de decontare di rectă costă maipuţin, respectiv 140 de lei pe an.

Preţul creşte însă odată cu creş tereacapacităţii cilindrice a auto ve hicululuişi ajunge la 920 de lei pe an pen tru unautotractor. Cel mai puţin pentru de-contarea directă vor plăti pro prietariide motociclete, ATV-uri, res pectiv 50de lei pe an.

Pe de altă parte, pro prietarii descutere şi mopede vor �i ne voiţi săscoată din buzunar 320 de lei pe anpentru clauza de decontare directă.



Tragedia de la UricaniNeatenţia şoferului, care a ignorat indica-

toarele rutiere, a dus la tragedia de duminică,din judeţul Iaşi. 11 persoane, între care doi copii,au murit, după ce maşina în care se a�lau a fostlovită de tren. De vină sunt şi autorităţile care n-au luat nicio măsură ca să reducă riscul pro-ducerii de accidente, la trecerea de cale ferată dela Uricani.

Cine sunt vinovaţii tragediei dela Uricani, unde au murit 11oameni?Cei 11 se a�lau într-o maşină de 7 locuri şi

mergeau să culeagă via la o fermă din apropiere.Şoferul îşi recuperase permisul de puţin timp,după ce îl avusese suspendat tot pentru nea-cordare de prioritate.Şi vegetaţia din zonă dar şilipsa unei bariere care să-i oblige pe şoferi să seoprească se numără printre cauzele produceriiaccidentului. Trecerea la nivel cu calea feratăeste prevăzută doar cu indicatoare rutiere. Înacelaşi loc, anul trecut, trei persoane au muritlovite de tren. La CFR şi la primărie au fost de-puse numeroase cereri pentru des�iinţarea tre-cerii sau montarea unor bariere. Fără niciunrezultat: Compania feroviară şi primăria co-munei Miroslava, de care aparţine satul Uricani,şi-au pasat responsabilitatea.

CFR mai susţine că actualul sistem de sem-nalizare corespunde normativelor tehnice învigoare. De cealaltă parte, reprezentanţiiPrimăriei Miroslava spun că legea nu le permitenici amplasarea unei bariere şi nici închidereadrumului.

Procurorii Curţii de Apel, care conduc an-cheta, nu exclud ca în dosar să �ie cercetaţi şi ceicare au respins solicitările de modi�icări în tra�icpentru acel segment de drum.

Familiile celor care au murit în accidentul deduminică vor primi ajutoare materiale dinpartea Asociaţiei pentru Protecţia VictimelorAccidentelor de Circulaţie, care va plăti şi ex-pertizele criminalistice, şi rapoartele de necrop-sie.

Zeci de oameni au murit înaccidente feroviareZona unde a avut loc tragedia este un ade-

vărat punct negru pe harta judeţului. În ultimii

11 ani, în judeţul Iaşi s-au petrecut nouă acci-dente grave la trecerile peste calea ferată, sol-date cu zeci de morţi.

Accidentul rutier de la ScânteiaUn accident care s-a produs la data de 14 au-

gust2009, ora 14:20 (UTC+3), pe drumuljudeţean 246 între un tren de persoane și un mi-crobuz. În urma accidentului au decedat 14 per-soane, iar alte 2 au fost rănite grav. A fost cel maisângeros accident rutier din Romania din ul-timii 15 ani.

Un microbuz cu 16 persoane la bord a fostlovit de un tren de persoane la trecerea pestecalea ferată din apropierea gării localităţii Scân-teia. Conform domnului Raed Arafat, subsecre-tar de stat al Ministerului Sănătăţii Publice, înaccident au decedat pe loc 13 persoane printrecare și un copil de 8 ani, iar alte 3 persoane aufost rănite grav. Șoferul microbuzului a muritdupă trei zile, aducând numărul deceselorcauzate de accident la 14.

Microbuzul, lovit de tren pe partea central-stângă, a fost împins 350 de metri de la locul im-pactului.

Trenul de pasageri implicat în accidentaparţine companiei feroviale Regiotrans și operape ruta Iași – Brașov.

Potrivit poliţiei Iași, accidentul s-a produsdatorită neatenţiei șoferului de microbuz asuprasemnalelor de avertizare de la trecerea pestecalea ferata.

Cinci autoturisme si un autobuz erau in-colonate pe linia de tramvai. Erau oprite la se-mafor cand, din spate, a venit tramvaiul. Vat-manul a incercat sa franeze, insa toate sistemelei s-au oprit. A fost momentul care a declansatscenele teribile.

Tramvaiul a lovit mai intai trei masini, pecare le-a aruncat una peste alta. Urmatorul au-toturism a fost si el impins intr-un scuar. A ur-mat o Dacie, in fata careia se a�la autobuzul. Maiintai a impins-o si apoi s-a urcat peste ea.

Toti soferii au povestit ca totul s-a intamplatintr-o fractiunde de secunda si ca au fost aruc-nati ca niste jucarii. Un taxi a zburat pur si sim-plu prin aer si a ajuns pe cupola unei alte masini.

Oamenii din masinile implicate in accidentpovestesc ca au trait clipe de groaza cand tram-vaiul a scapat de sub control.

“Daca va spun ca au venit masini peste noi sitramvaiul, nu stiu, ne-a invartit in aer, am vazutnumai praf si ne-a innebunit. Ne-a luat pe sus,bine ca suntem intregi”, a declarat unul dintreacestia.

“Au tipat oamenii, a fost groaznic, infricosator.Au inceput sa zboare masinile, taxiul stiu ca azburat peste tramvai, a incercat sa franeze, darnu au tinut franele”, a declarat unul dintrepasagerii din tramvai.

Cinci echipaje de pompieri si medici SMURDau intervenit pentru salvarea ranitilor. Mai multicalatori din autobuz, din tramvai sau pasageridin masinile sfaramate au primit ingrijiri la fatalocului.

Bilanţ sumbru pentru Iaşi!Aici s-au petrecut unele din

cele mai grave accidentedin ţara din ultimii ani!


LOCAL SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ 15

Calitatea aerului în România: Nouapagină a Ministerului Mediului, careconţine toate informaţiile despre cali-tatea aerului, preluate de la staţiile deevaluare din toată ţara, este acumdisponibilă. Accesează pagina cali-tateaer.ro

Situaţia în Iași nu este tocmai„roz”Ieri, în jurul orei 12.00, staţia Iaşi-3,

situată în Oancea, a�işa valori peste celenormale la pulberi în suspensie* (PM 10).52 μg/m3 era valoare a�ișată ieri vala-bilă pentru ora 12.00 la indicatorul PM10în staţia din Tătărași, în condiţiile în caretermenele limită pentru atingerea stan-dardelor PM10 sunt de 50 de micro-grame/m3/zi, nu mai mult de 35 zile/an,sau 40 micrograme/m3/an.

*Pulberi in suspensie – cu diametremai mici de 20 µm, având în atmosferă uncomportament asemănător gazelor.Sursele nu sunt puţine: industriile met-alurgică și siderurgică (cantităţi însem-nate de pulberi), centralele termice pecombustibili solizi, fabricile de ciment,transporturile rutiere, haldele și de-pozitele de steril, etc.

Calitatea aerului și indicii decalitate în IașiProblema poluării aerului cauzată de

depășirea indicatorului PM10 (pulberi însuspensie) se manifestă în Iași încă din2012, iar până în prezent măsurile luatenu au fost… pur și simplu. 6 staţii auto-mate amplasate în zone diferite compunreţeaua de monitorizare a calităţii aeru-lui din Zona Metropolitană Iași, acesteaindicând mai mereu depășiri ale valorilorzilnice optime ale indicatorului PM10.

În 2014, valorile s-au situat în limitalegală. Anul trecut însă, problemele auînceput să reapară.

Problema Iașiului nu este una singu-lară. Întreaga Românie este afectată depoluarea cu particule �ine, astfel că statulriscă să intre în procedura de infringe-ment pe care Uniunea Europeană o aplicăorașelor care nu-și protejează cetăţeniide poluarea cu praf. România ar putea �i

dată în judecată de juriștii Comisiei Eu-ropene, ca mai apoi să primească oamendă cu adevărat usturătoare dacăstatul va �i găsit vinovat.

Calitatea cea mai slabă a aerului esteînregistrată de staţia IS-1, amplasată înPodul de Piatră. Valorile nefavorabiletransmise de aceasta au fost puse, la unmoment dat, pe seama amplasării staţieilângă o brutărie.

A apărut regulamentulşantierelorMăsuri concrete pentru diminuarea

gradului de poluare cu praf vor �i luate to-tuși, în condiţiile în care, în ultimii ani,planurile municipalităţii vizând acestedemersuri trimiteau la măsuri de ordingeneral şi mai puţin punctuale. Acum,menţiunea cea mai importantă este aceeacă orice autorizaţie de construire va avea

obligatoriu introdusă existenţa rampeide spălare, indiferent dacă este vorba deo casă sau un bloc.

Program săptămânal de spălarea străzilorSC Salubris este vizat de următoarea

măsură. Pe viitor, va �i implementat unprogram săptămânal de spălare aarterelor cele mai intens circulate dinoraș. Pentru aceasta, ar trebui ca respec-tivele artere să �ie libere în zilele cu pric-ina, fără autovehicule parcate.

Compania de Transport Public, Iași va�i nevoită să opereze pe zonele unde ex-istă staţii de măsurare a calităţii aeruluidoar cu autobuze EURO 6. Acest lucru va�i facilitat încă din acest an, având învedere că în jurul lunii octombrieurmează să ajungă la Iași o serie de au-tobuze noi.

Tu știi cât de poluată estezona în care locuiești?



Adevărate bande de hoţi care es-crochează pensionari din mediulrural îşi fac de cap prin satele dinjudeţ, în ultimele luni de zile. Es-crocii au pus pe roate o metodă cepare infailibilă, prin care păcălescpe bandă rulantă oamenii mai naivisau neştiutori, mulţi căzând în cap-cană bucuroşi iniţial că pot facecâţiva bani în plus, sfârşind însăprin a pierde şi zeci de mii de lei.Cazurile au devenit tot mai nu-meroase în ultima vreme, poliţiştiiieşeni având înregistrate zeci deastfel de plângeri, în timp ce hoţiipar a deveni tot mai greu de prins:sunt din alte judeţe, circulă cu nu-mere false la maşini etc. Speriatăde amploarea fenomenului, Poliţiadin Iaşi şi Paşcani a demarat chiar oacţiune de informare şi prevenire înmediul rural, intitulată sugestiv:„Nu te cunosc / Nu te primesc!“.

Numărul cazurilor prin carefamilii sau persoane singure dinmediul rural, de cele mai multe oripensionari, sunt escrocate destrăini ce le vin la poartă şi oferă lu-cruri de vânzare, adesea chilipiruri,sau se oferă să le cumpere ceva lapreţuri bune, s-au înmulţit consid-erabil în ultima vreme. Speriaţi deamploarea fenomenului, poliţiştiidin Iaşi şi Paşcani au demarat chiaro acţiune de prevenire în satele dinzona lor de acţiune, intitulată „Nu tecunosc / Nu te primesc!“, prin carevrea să determine pensionarii să�ie mai atenţi cu străinii care le batla poartă.

Un caz „de manual“Unul din cazurile „studiu“ pen-

tru oamenii legii este cel păţit nudemult de doi pensionari dinBălţaţi, care au fost „prostiţi“ pe faţăde doi bărbaţi şi o femeie veniţi săcumpere, chipurile, tichete de călă-torii pentru pensionari. Cei doi soţi,Genoveva şi Ioan P., din localitateaBălţaţi, se a�lau acasă, în jurul orei13, când au fost strigaţi la poartă.

„Au auzit cum au strigat, şi am mersla poartă. Au spus că ştiu că amtichete de călătorii şi vor săcumpere. Am vorbit cu soţia şi amfost de acord. Am mers la poartă şile-am dat câteva tichete. Mi-au pusîn faţă o bancnotă de 500 de lei. Le-am spus că o să merg să văd dacăam să dau rest. Nu văzusem de preamulte ori o bancnotă de aceasta.Am mers în casă, în bucătărie, şi m-am uitat: nu am avut să-i dau rest.Am mers la vecini şi am schimbat“,a spus nea Ioan. În acest timp, soţialui a rămas la poartă cu „musa�irii“.La un moment dat, femeia dingrupul escrocilor a spus că vrea sămeargă la toaletă, că i s-a făcut rău.„Am mers cu ea în casă, la toaletă,apoi, când am ieşit din casă, a spuscă şi-a uitat telefonul acolo. S-a în-tors singură în casă, apoi a ieşit. M-am uitat şi am văzut că bărbaţii in-traseră în curte, iar între timp avenit soţul meu, cu banii schimbaţi.Ne-am urat o zi bună şi asta a fost“,ne-a spus tanti Genoveva. După ceau plecat cei trei „musa�iri“, dupămulte ore de la vizită, femeia a avutun presentiment rău şi s-a dusglonţ în locul unde ştia că are baniistrânşi, aproximativ 10.000 de lei.Aceasta a constatat cu stupoare căbanii nu se mai a�lau acolo, înbucătărie. „Pe la ora 20, am fost săvăd dacă mai avem banii. Când m-am uitat, cutia era goală. Ce să mai

facem? Am bocit câteva zile, amchemat poliţia, am spus totul cums-a întâmplat. Poliţistul ne-a spuscă nu suntem primii, şi nici ultimii.Şi cu siguranţă nu o să �ie prinşideoarece numerele de înmatricu-lare de la maşina cu care veniserăerau false, am înţeles. Acum ne-amînvăţat minte, dar ne este şi ruşinecă am fost păcăliţi aşa de uşor“, amai completat tanti Genoveva, cuamărăciune. Poliţiştii au precizat cănu i-au prins pe hoţi. „Cercetărilecontinuă pentru stabilirea situaţieide fapt şi recuperarea prejudiciu-lui“, a declarat Anca Vîjiac, dincadrul Poliţiei Iaşi. În realitate, in-diciile sunt nefolositoare, escrociipărând a nu �i din judeţ.

„Nu te cunosc / Nu teprimesc!“Furturile de acest gen s-au în-

mulţit prin satele din judeţ în ul-tima vreme. În acest sens, poliţiştiidin Iaşi şi Paşcani au declanşat ocampanie de informare şi pre-venire, pe care au denumit-o „Nute cunosc / Nu te primesc!“.Poliţiştii spun că hoţii au ca ţintăpredilectă bătrânii, probabil şi pen-tru că mulţi dintre aceştia îşi tinbanii acasă, nu la bancă. „Mai întâibat la porţile cetăţenilor sub di-verse pretexte. Aceştia sunt,chipurile, vânzători ambulanţi, şioferă spre vânzare pături sau

obiecte de îmbrăcăminte. Apoi so-licită achiziţionarea unor produseobţinute în gospodăria proprie,cum ar �i băuturi alcoolice saubrânzeturi, sau pretind că suntreprezentanţii unor instituţii pub-lice şi oferă diverse informaţii sauajutoare pentru bătrâni. De aseme-nea, escrocii solicită schimbareaunei bancnote de valoare mare înunele cu valoare mai mică“, a pre-cizat comisarul şef Mădălin Ţăranu,din cadrul Compartimentului Pre-venire al Poliţiei Iaşi. Acesta spunecă hoţii observă prin aceste modal-ităţi unde îşi ţine victima banii, re-spectiv corpul de clădire, camera şilocul în cameră. Apoi, distragatenţia victimei, prin metode totmai ingenioase, şi sustrag banii. „Deobicei, infractorii lucrează în grup:în timp ce unul dintre ei discută cuvictima, celălalt comite furtul. Înalte situaţii, victima este trimisă săaducă diverse bunuri din curte saudin casă, iar furtul este săvârşit înacele momente. Dacă nu reuşesc săcomită furtul în acel moment, hoţiise întorc pe timp de zi sau noapte înîncercarea de a-şi �inaliza acţiuneainfracţională“, a adăugat comisarulşef.

Câteva sfaturiDe cele mai multe ori, per-

soanele vârstnice nu îşi mai am-intesc detalii despre furturi, faptcare îngreunează ancheta, mai alescă hoţii locuiesc de obicei în altejudeţe. Persoanele vizate ar trebuisă �ie atente la câteva semne carearată că urmează să �ie escrocate.„Să �ie atente la persoanele străinede localitatea lor, mai ales dacă ob-servă că cei în cauză bat la porţileoamenilor sub diverse motive. Tre-buie să reţină semnalmentele aces-tora, precum autoturismul cu carese deplasează, şi apoi să anunţeimediat autorităţile locale, cum ar �ipoliţia sau primăria“, a completatMădălin Ţăranu.

Pensionarii din Iași, ţintesigure pentru ţepari și hoţi.Nea Ioan: „Mi-au pus în faţă

o bancnotă de 500 de lei“

pag01pag02pag03pag04pag05pag06pag07pag08pag09pag10pag11pag12pag13pag14pag15pag16

/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

/CreateJDFFile false /Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure false /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles false /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /DocumentCMYK /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /UseDocumentProfile /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice









Documents

SĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ - Saptamana Ieseanasaptamanaieseana.ro/images/pagina1.pdfSĂPTĂMÂNA IEŞEANĂ IAŞI e-mail: [email protected] telefon: 0773 322 722 16 pagini Povestea