SR Pentru Serviciul de Alimentare Cu Apa Si de Canalizare

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

- A.N.R.S.C. -

SISTEMUL DE REGLEMENTĂRI PENTRU

SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE

Bucureşti 2008

2

CULEGERE DE ACTE NORMATIVE realizată de

A.N.R.S.C. Direcţia Informatică şi Pregătirea Personalului

Operatorilor – Mariana Toma

3

C U P R I N S

Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5

Legea nr. 241 din 20 iunie 2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

56

Ordonanţa de Urgenţă nr. 13 din 20 februarie 2008pentru modificarea si completarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare nr. 241/2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

90

Ordinul Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 65 din 28 februarie 2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

134

Ordinul Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 88 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

159

Ordinul Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 89 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

263

Ordinul Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 90 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare . . . . . . . . . . . . . .

296

4

LEGEA NR. 51 din 8 martie 2006

a serviciilor comunitare de utilităţi publice

Emitent: PARLAMENTUL Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 21 martie 2006

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic şi instituţional

unitar, obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele specifice necesare înfiinţării, organizării, gestionării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului funcţionării serviciilor comunitare de utilităţi publice.

(2) În înţelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilităţi publice, denumite în continuare servicii de utilităţi publice, sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale, prin care se asigură următoarele utilităţi:

a) alimentarea cu apă; b) canalizarea şi epurarea apelor uzate; c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică

în sistem centralizat; e) salubrizarea localităţilor; f) iluminatul public;

5

g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi altele asemenea;

h) transportul public local. (3) Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor

publice de interes general şi au următoarele particularităţi: a) au caracter economico-social; b) răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică; c) au caracter tehnico-edilitar; d) au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu; e) regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol; f) presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate; g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti,

municipale sau judeţene; h) sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile

administraţiei publice locale; i) sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă; j) pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi

funcţionează fie în baza reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de drept privat;

k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte"; l) recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţii se face prin

preţuri, tarife sau taxe speciale. Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi noţiunile de mai jos

se definesc după cum urmează: a) asociaţie de dezvoltare comunitară - asocierea intercomunitară,

realizată în condiţiile legii, între două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale limitrofe, reprezentate prin autorităţile administraţiei publice locale, în scopul înfiinţării, dezvoltării, gestionării şi/sau exploatării în comun a unor sisteme comunitare de utilităţi publice şi al furnizării/prestării de servicii de utilităţi publice utilizatorilor pe raza teritorială a unităţilor administrativ-teritoriale asociate;

b) autorităţi de reglementare competente - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C., Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare A.N.R.E., Autoritatea Rutieră Română, denumită în continuare A.R.R., sau autorităţile administraţiei publice locale, după caz;

6

c) autorizaţie - act tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare competentă, prin care se acordă unei persoane juridice permisiunea de a monta, a pune în funcţiune, a modifica, a repara şi a exploata sisteme de repartizare a costurilor;

d) avizare preţuri şi tarife - activitatea de analiză şi verificare a preţurilor şi tarifelor, desfăşurată de autorităţile de reglementare competente, cu respectarea procedurilor de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor, concretizată prin emiterea unui aviz de specialitate;

e) delegare de gestiune a unui serviciu - procedură prin care o unitate administrativ-teritorială sau o asociaţie de dezvoltare comunitară atribuie ori încredinţează unuia sau mai multor operatori titulari de licenţă, în condiţiile prezentei legi, gestiunea unui serviciu de utilităţi publice a cărui răspundere o are, precum şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent;

f) licenţă - actul tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare competentă, prin care se recunosc calitatea de operator de servicii de utilităţi publice într-un domeniu reglementat, precum şi capacitatea şi dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilităţi publice;

g) operator - persoană juridică română sau străină care are competenţa şi capacitatea recunoscute prin licenţă de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu de utilităţi publice şi care asigură nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia.Operatori pot fi:

- autorităţile administraţiei publice locale sau o structură proprie a acestora cu personalitate juridică;

- asociaţiile de dezvoltare comunitară; - societăţile comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei

publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al unităţilor administrativ-teritoriale;

- societăţile comerciale cu capital social privat sau mixt; h) utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori

indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii;

i) sistem de utilităţi publice - ansamblul bunurilor mobile şi imobile, dobândite potrivit legii, constând din terenuri, clădiri, construcţii şi instalaţii tehnologice, echipamente şi dotări funcţionale, specific unui

7

serviciu de utilităţi publice, prin ale cărui exploatare şi funcţionare se asigură furnizarea/prestarea serviciului;

j) infrastructură tehnico-edilitară - ansamblul sistemelor de utilităţi publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice; infrastructura tehnico-edilitară aparţine domeniului public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi este supusă regimului juridic al proprietăţii publice sau private, potrivit legii;

k) domeniu public - totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite potrivit legii, aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care, potrivit legii ori prin natura lor, sunt de folosinţă sau interes public local ori judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliilor locale sau a consiliilor judeţene şi care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz ori de interes public naţional;

l) domeniu privat - totalitatea bunurilor mobile şi imobile, altele decât cele prevăzute la lit. k), intrate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege;

m) monopol în domeniul serviciilor de utilităţi publice - situaţie de piaţă caracteristică unor servicii de utilităţi publice care, pe o arie teritorială delimitată, pot fi furnizate/prestate numai de un singur operator;

n) stabilirea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a calculaţiei preţurilor şi tarifelor, elaborată şi aprobată de autorităţile de reglementare competente, prin care se stabilesc structura şi nivelurile preţurilor şi tarifelor, după caz, pentru serviciile de utilităţi publice;

o) ajustarea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a nivelului preţurilor şi tarifelor existente, elaborată şi aprobată de autorităţile de reglementare competente, prin care se asigură corelarea nivelului preţurilor şi tarifelor stabilite anterior cu evoluţia generală a preţurilor şi tarifelor din economie;

p) modificarea preţurilor şi tarifelor - procedura de analiză a structurii şi nivelului preţurilor şi tarifelor existente, elaborată şi aprobată de autorităţile de reglementare competente, aplicabilă în situaţiile când intervin schimbări în structura costurilor care conduc la recalcularea preţurilor şi tarifelor.

Art. 3. - (1) Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi se înfiinţează, se organizează şi se gestionează potrivit hotărârilor adoptate de consiliile locale, de

8

consiliile judeţene, de asociaţiile de dezvoltare comunitară sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţă economico-socială a localităţilor, de mărimea şi de gradul de dezvoltare a acestora şi în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă.

(2) În organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice, interesul general al comunităţilor locale este prioritar. Prevederile prezentei legi vizează satisfacerea cât mai completă a cerinţelor utilizatorilor, protejarea intereselor acestora, întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităţilor locale, precum şi dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) În funcţie de necesităţi, consiliile locale, consiliile judeţene, asociaţiile de dezvoltare comunitară sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot înfiinţa în condiţiile prezentei legi şi alte servicii de utilităţi publice având ca obiect alte activităţi decât cele prevăzute la art.1 alin. (2).

(4) Detalierea înfiinţării, organizării, dezvoltării, finanţării, funcţionării şi gestionării fiecărui serviciu de utilităţi publice se face prin legi speciale, prin norme şi reglementări sectoriale adoptate prin hotărâri ale Guvernului şi prin ordine ale autorităţilor de reglementare competente.

(5) Serviciile de utilităţi publice sunt furnizate/prestate prin intermediul unor operatori, definiţi potrivit art. 2 lit. g), care asigură nemijlocit gestiunea propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora.

Art. 4. - (1) Sistemele de utilităţi publice sunt parte componentă a infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de interes şi folosinţă publică şi aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului juridic al proprietăţii publice sau private a acestora, după caz.

(2) Dacă amplasarea şi realizarea componentelor sistemelor de utilităţi publice, respectiv, dezvoltarea celor existente, impun ocuparea definitivă a unor terenuri sau dezafectarea unor clădiri, altele decât cele aparţinând domeniului public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale, acestea vor fi trecute în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale prin procedurile prevăzute de lege.

9

(3) Pentru asigurarea protecţiei şi funcţionării normale a sistemelor de utilităţi publice, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, se instituie zone de protecţie şi de siguranţă a acestora, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autorităţile competente.

(4) Lucrările de înfiinţare, dezvoltare, reabilitare şi retehnologizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi lucrările de revizii, reparaţii şi remediere a avariilor sunt lucrări de utilitate publică.

Art. 5. - (1) În vederea identificării, înregistrării, descrierii şi reprezentării pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi în documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului, sistemele de utilităţi publice se evidenţiază şi se inventariază în cadastrele imobiliar-edilitare organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, conform legii.

(2) Operatorii furnizori/prestatori de servicii de utilităţi publice, indiferent de modul de organizare, de forma de proprietate, natura capitalului sau ţara de origine, au dreptul de servitute legală asupra sistemelor de utilităţi publice destinate realizării serviciilor.

Art. 6. - Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind administraţia publică locală, descentralizarea administrativă şi financiară, dezvoltarea regională, finanţele publice locale şi cu respectarea principiilor:

a) autonomiei locale; b) descentralizării serviciilor publice; c) subsidiarităţii şi proporţionalităţii; d) responsabilităţii şi legalităţii; e) asocierii intercomunitare; f) dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele; g) protecţiei şi conservării mediului natural şi construit; h) asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei; i) administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau

privată a unităţilor administrativ-teritoriale; j) participării şi consultării cetăţenilor; k) liberului acces la informaţiile privind serviciile publice. Art. 7. - (1) Serviciile de utilităţi publice trebuie sa îndeplinească

următoarele cerinţe esenţiale: a) universalitate;

10

b) continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii contractuale;

c) adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung; d) accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, în

condiţii contractuale; e) transparenţă şi protecţia utilizatorilor. (2) Organizarea, exploatarea şi gestionarea serviciilor de utilităţi

publice trebuie să asigure: a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor,

corespunzător prevederilor contractuale; b) sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii; c) protecţia economică, juridică şi socială a utilizatorilor; d) funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a

serviciului, de rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi în conformitate cu caietele de sarcini, cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele serviciilor;

e) introducerea unor metode moderne de management; f) introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a

strategiilor, politicilor, programelor şi/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilităţi publice;

g) protejarea domeniului public şi privat şi a mediului, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare;

h) informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale acestor servicii;

i) respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu concurenţial, restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol.

CAPITOLUL II

Autorităţi şi competenţe

SECŢIUNEA 1 Autorităţile administraţiei publice locale

Art. 8. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa

exclusivă, în condiţiile legii, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării

11

serviciilor de utilităţi publice, precum şi în ceea ce priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităţi publice.

(2) În exercitarea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin în sfera serviciilor de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale adoptă hotărâri în legătură cu:

a) elaborarea şi aprobarea strategiilor proprii privind dezvoltarea serviciilor, a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice existente, precum şi a programelor de înfiinţare a unor noi sisteme, inclusiv cu consultarea operatorilor;

b) coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-o concepţie unitară şi corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor, de amenajare a teritoriului, urbanism şi mediu;

c) asocierea intercomunitară în vederea înfiinţării, organizării, gestionării şi exploatării în interes comun a unor servicii, inclusiv pentru finanţarea şi realizarea obiectivelor de investiţii specifice sistemelor de utilităţi publice;

d) delegarea gestiunii serviciilor, precum şi darea în administrare sau concesionarea bunurilor proprietate publică şi/sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, ce constituie infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciilor;

e) participarea unităţilor administrativ-teritoriale la constituirea capitalului social al unor societăţi comerciale având ca obiectiv furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice de interes local, intercomunitar sau judeţean, după caz;

f) contractarea sau garantarea împrumuturilor pentru finanţarea programelor de investiţii în vederea dezvoltării, reabilitării şi modernizării sistemelor existente;

g) garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor contractate de operatorii serviciilor de utilităţi publice în vederea înfiinţării sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;

h) elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciilor, pe baza regulamentelor-cadru ale serviciilor, elaborate şi aprobate de autorităţile de reglementare competente;

12

i) stabilirea, ajustarea, modificarea şi aprobarea preţurilor, tarifelor şi taxelor speciale, cu respectarea normelor metodologice elaborate şi aprobate de autorităţile de reglementare competente;

j) aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării preţurilor şi tarifelor pentru serviciile de utilităţi publice, după caz, pe baza avizului de specialitate emis de autorităţile de reglementare competente;

k) restrângerea ariilor în care se manifestă condiţiile de monopol; l) protecţia şi conservarea mediului natural şi construit. (3) Impotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice locale,

adoptate în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice sau juridice interesate se pot adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Art. 9. - (1) Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale şi utilizatori, stabilite pe baza prevederilor prezentei legi, sunt raporturi juridice de natură administrativă, supuse normelor juridice de drept public.Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii faţă de utilizatorii serviciilor de utilităţi publice:

a) să asigure gestionarea şi administrarea serviciilor de utilităţi publice pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică şi managerială, având ca obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de performanţă a serviciului, stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii, respectiv prin hotărârea de dare în administrare, în cazul gestiunii directe;

b) să elaboreze şi să aprobe strategii proprii în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării serviciilor de utilităţi publice, utilizând principiul planificării strategice multianuale;

c) să promoveze dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente sectorului serviciilor de utilităţi publice şi programe de protecţie a mediului pentru activităţile şi serviciile poluante;

d) să adopte măsuri în vederea asigurării finanţării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;

e) să consulte asociaţiile utilizatorilor în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor locale şi a modalităţilor de organizare şi funcţionare a serviciilor;

f) să informeze periodic utilizatorii asupra stării serviciilor de utilităţi publice şi asupra politicilor de dezvoltare a acestora;

13

g) să medieze şi să soluţioneze conflictele dintre utilizatori şi operatori, la cererea uneia dintre părţi;

h) să monitorizeze şi să controleze modul de respectare a obligaţiilor şi responsabilităţilor asumate de operatori prin contractele de delegare a gestiunii cu privire la: respectarea indicatorilor de performanţă şi a nivelurilor serviciilor, ajustarea periodică a tarifelor conform formulelor de ajustare negociate la încheierea contractelor de delegare a gestiunii, respectarea Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, exploatarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a sistemelor de utilităţi publice sau a altor bunuri aparţinând patrimoniului public şi/sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, afectate serviciilor, asigurarea protecţiei mediului şi a domeniului public, asigurarea protecţiei utilizatorilor.

(2) Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale şi operatori, stabilite în baza prevederilor prezentei legi, sunt supuse normelor juridice de drept public sau privat, după caz, în funcţie de forma de gestiune adoptată. În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale au, în relaţia cu operatorii serviciilor de utilităţi publice, următoarele drepturi:

a) să stabilească cerinţele şi criteriile de participare şi selecţie a operatorilor la procedurile publice organizate pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii;

b) să solicite informaţii cu privire la nivelul şi calitatea serviciului furnizat/prestat şi cu privire la modul de întreţinere, exploatare şi administrare a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, încredinţate pentru realizarea serviciului;

c) să invite operatorul pentru audieri, în vederea concilierii diferendelor apărute în relaţia cu utilizatorii serviciilor;

d) să aprobe stabilirea preţurilor şi tarifelor, respectiv ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor propuse de operatori; pentru serviciile care funcţionează în condiţii de monopol, aprobarea preţurilor şi tarifelor, după caz, se face pe baza avizului de specialitate emis de autoritatea de reglementare competentă;

e) să monitorizeze şi să exercite controlul cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice şi să ia măsurile necesare în cazul în care operatorul nu asigură indicatorii de performanţă şi continuitatea serviciilor pentru care s-a obligat;

14

f) să sancţioneze operatorul în cazul în care acesta nu operează la nivelul indicatorilor de performanţă şi eficienţă la care s-a obligat şi nu asigură continuitatea serviciilor;

g) să refuze, în condiţii justificate, aprobarea stabilirii, ajustării sau modificării preţurilor şi tarifelor propuse de operator, iar pentru serviciile care funcţionează în condiţii de monopol, să solicite avizul autorităţilor de reglementare competente.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să rezilieze unilateral contractele de delegare a gestiunii serviciilor şi să organizeze o nouă procedură pentru delegarea gestiunii acestora, dacă constată şi dovedesc nerespectarea repetată de către operatori a obligaţiilor contractuale şi dacă operatorii nu adoptă programe de măsuri care să respecte condiţiile contractuale şi să asigure atingerea, într-un interval de timp prestabilit, a parametrilor de calitate asumaţi.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii faţă de operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice:

a) să asigure un tratament egal pentru toţi operatorii, indiferent de forma de proprietate, de ţara de origine, de organizarea acestora şi de modul de gestiune adoptat;

b) să asigure un mediu de afaceri concurenţial, transparent şi loial; c) să respecte angajamentele asumate faţă de operator prin hotărârea

de dare în administrare a serviciului, respectiv prin clauzele contractuale stabilite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului;

d) să asigure resursele necesare finanţării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor, corespunzător clauzelor contractuale;

e) să păstreze, în condiţiile legii, confidenţialitatea datelor şi informaţiilor economico-financiare privind activitatea operatorilor, altele decât cele de interes public.

SECŢIUNEA a 2-a

Asociaţiile de dezvoltare comunitară Art. 10. - (1) Unităţile administrativ-teritoriale, reprezentate prin

autorităţile administraţiei publice locale, pot coopera în scopul înfiinţării, finanţării şi realizării unor servicii de utilităţi publice, inclusiv a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, precum şi pentru organizarea, gestionarea şi exploatarea în interes comun a acestor servicii.

15

(2) Cooperarea se materializează prin realizarea unor asociaţii de dezvoltare comunitară, în condiţiile prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 108/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Asociaţiile de dezvoltare comunitară, definite ca instituţii publice de cooperare intercomunitară, îşi asumă şi exercită, pentru şi în numele autorităţilor administraţiei publice locale asociate, toate competenţele şi atribuţiile, drepturile şi obligaţiile pe domeniul strict limitat al serviciului/serviciilor care i-a/i-au fost transferat/transferate.

(4) Serviciilor şi sistemelor de utilităţi publice ce fac obiectul unei asocieri intercomunitare le sunt aplicabile dispoziţiile de drept comun privind coproprietatea.

(5) Asociaţia de dezvoltare comunitară poate decide gestionarea directă sau delegată a serviciilor de utilităţi publice. Gestionarea directă se realizează prin crearea unui compartiment sau serviciu intern. În cazul în care asociaţia de dezvoltare comunitară decide gestiunea serviciului în regim de gestiune delegată, aceasta poate înfiinţa o societate comercială pe acţiuni de interes intercomunitar, al cărei capital social este deţinut în totalitate sau în parte de consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale care formează asociaţia, ori poate angaja şi organiza procedura legală de delegare a gestiunii serviciului.

(6) Prevederile alin. (1), (2) şi (3) se completează cu prevederile actelor normative specifice fiecărui serviciu de utilităţi publice.

(7) Actele juridice de constituire a asociaţiilor de dezvoltare comunitară şi statutul acestora sunt semnate de preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii unităţilor administrativ-teritoriale implicate în formarea asociaţiei, în condiţiile mandatelor aprobate de consiliile judeţene, consiliile locale ori de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. În actele juridice de constituire a asociaţiei de dezvoltare comunitară se prevăd şi bunurile ori resursele financiare reprezentând contribuţia fiecărei unităţi administrativ-teritoriale implicate.

(8) Statutul-cadru, principiile de organizare şi modul de funcţionare ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară se vor reglementa prin hotărâre

16

a Guvernului în termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Structurile teritoriale şi naţionale pentru dezvoltarea regională împreună cu organizaţiile neguvernamentale ale autorităţilor administraţiei publice locale vor sprijini şi vor încuraja formarea asociaţiilor de dezvoltare comunitară, potrivit atribuţiilor şi competenţelor proprii.

SECŢIUNEA a 3-a Autorităţile administraţiei publice centrale

Art. 11. - (1) Guvernul asigură realizarea politicii generale a statului

în domeniul serviciilor de utilităţi publice, în concordanţă cu Programul de guvernare şi cu obiectivele Planului Naţional de dezvoltare economico-socială a ţării, prin:

a) aprobarea şi actualizarea Strategiei naţionale privind serviciile comunitare de utilităţi publice;

b) îndrumarea autorităţilor administraţiei publice locale în vederea înfiinţării, organizării, exploatării şi gestionării eficiente a serviciilor de utilităţi publice, respectiv pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor;

c) acordarea garanţiilor guvernamentale pentru obţinerea creditelor interne şi externe necesare dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare de interes local sau judeţean;

d) acordarea de transferuri de la bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare de interes local, intercomunitar sau judeţean, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

(2) Guvernul examinează periodic starea serviciilor de utilităţi publice şi stabileşte măsuri pentru dezvoltarea durabilă şi creşterea calităţii acestora, corespunzător cerinţelor utilizatorilor şi nevoilor localităţilor, pe baza unor strategii sectoriale specifice.

(3) Guvernul sprijină autorităţile administraţiei publice locale prin măsuri administrative, legislative şi economico-financiare, în scopul dezvoltării şi îmbunătăţirii cantitative şi calitative a serviciilor de utilităţi publice şi al asigurării funcţionării şi exploatării în condiţii de siguranţă şi eficienţă economică a infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora.

17

(4) În exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor menţionate la alin. (1), (2) şi (3) Guvernul urmăreşte:

a) armonizarea strategiilor şi politicilor în domeniul serviciilor de utilităţi publice de interes local, intercomunitar sau judeţean cu cele privind dezvoltarea socioeconomică, urbanismul şi amenajarea teritoriului, protecţia şi conservarea mediului;

b) descentralizarea serviciilor de utilităţi publice şi consolidarea autonomiei locale cu privire la înfiinţarea, organizarea, gestionarea şi controlul funcţionării acestora;

c) elaborarea strategiilor şi politicilor locale cu privire la serviciile de utilităţi publice şi la implementarea acestora, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

d) implementarea mecanismelor specifice economiei de piaţă în sfera serviciilor de utilităţi publice, prin crearea unui mediu concurenţial, atragerea participării capitalului privat, promovarea formelor de gestiune delegată;

e) întărirea capacităţii decizionale şi manageriale a autorităţilor administraţiei publice locale în exercitarea atribuţiilor acestora privind înfiinţarea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice;

f) promovarea asocierii intercomunitare pentru înfiinţarea şi exploatarea unor sisteme de utilităţi publice;

g) promovarea colaborării, sub diferite forme, dintre autorităţile administraţiei publice locale şi sectorul privat pentru finanţarea înfiinţării, dezvoltării, modernizării şi exploatării unor servicii de utilităţi publice, respectiv a bunurilor specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora;

h) restrângerea şi reglementarea ariilor unde prevalează condiţiile de monopol caracteristice unor servicii de utilităţi publice.

Art. 12. - Exercitarea funcţiei de analiză, sinteză, decizie, coordonare şi planificare la nivel central pentru domeniul serviciilor de utilităţi publice este încredinţată Ministerului Administraţiei şi Internelor, ca autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate, având următoarele atribuţii:

a) elaborează şi promovează Strategia naţională a serviciilor comunitare de utilităţi publice;

18

b) elaborează şi promovează strategiile sectoriale pe termen mediu şi lung cu privire la dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente;

c) iniţiază, elaborează şi promovează proiecte de legi, hotărâri ale Guvernului şi alte acte normative pentru domeniul său de activitate;

d) fundamentează, avizează şi coordonează, la nivel central, stabilirea priorităţilor în alocarea resurselor financiare guvernamentale pentru domeniul serviciilor, în conformitate cu Strategia naţională a serviciilor comunitare de utilităţi publice;

e) coordonează şi monitorizează implementarea programelor guvernamentale de investiţii în sectorul serviciilor de utilităţi publice, inclusiv a programelor de investiţii realizate prin cofinanţare externă din fonduri ale Uniunii Europene sau împrumuturi de la organismele financiare internaţionale;

f) elaborează politica de restructurare, reorganizare şi privatizare a operatorilor furnizori/prestatori înfiinţaţi de autorităţile administraţiei publice locale, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale;

g) avizează proiectele de acte normative elaborate de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale ce au implicaţii şi consecinţe asupra activităţilor specifice serviciilor de utilităţi publice;

h) iniţiază şi propune măsuri pentru perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional necesar întăririi capacităţii decizionale şi manageriale a autorităţilor administratiei publice locale cu privire la înfiinţarea, organizarea, coordonarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice, precum şi în ceea ce priveşte administrarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente;

i) colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări şi reprezintă Guvernul în relaţiile internaţionale pe linia serviciilor de utilităţi publice;

j) colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii şi responsabilităţi în domeniul serviciilor de utilităţi publice sau în legătură cu acestea;

k) solicită informaţii ministerelor, altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi persoanelor fizice sau juridice, cu privire la activităţile specifice utilităţilor publice;

19

l) furnizează informaţii cu privire la activităţile specifice serviciilor de utilităţi publice altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

SECŢIUNEA a 4-a Autorităţi de reglementare

Art. 13. - (1) A.N.R.S.C., A.N.R.E. şi A.R.R. au calitatea de

autoritate de reglementare, în sensul prezentei legi. (2) A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementare competentă pentru

următoarele servicii de utilităţi publice: a) alimentarea cu apă; b) canalizarea şi epurarea apelor uzate; c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; d) producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie

termică în sistem centralizat, cu excepţia activităţii de producere a energiei termice în cogenerare;

e) salubrizarea localităţilor; f) iluminatul public; g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor

administrativ-teritoriale. (3) A.N.R.S.C., potrivit competenţelor acordate prin prezenta lege,

eliberează licenţe, elaborează metodologii şi regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de reglementare şi pentru piaţa acestor servicii şi monitorizează modul de respectare şi implementare a legislaţiei aplicabile acestor servicii.

(4) Activitatea de producere a energiei termice în cogenerare este supusă licenţierii, reglementării şi controlului A.N.R.E. Competenţele şi atribuţiile A.N.R.E. sunt reglementate de Legea energiei electrice nr. 318/2003 şi de prevederile legale privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

(5) A.R.R. este autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul de transport public local şi, potrivit competenţelor acordate prin prezenta lege, elaborează metodologii şi regulamente-cadru pentru transportul public de persoane, acordă licenţe de transport, monitorizează şi controlează respectarea de către operatori a condiţiilor

20

impuse prin licenţele de transport, precum şi a legislaţiei în vigoare privind transporturile rutiere.

Art. 14. - (1) A.N.R.S.C. este instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, ce funcţionează în coordonarea primului-ministru, pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(2) A.N.R.S.C. îşi desfăşoară activitatea în temeiul următoarelor principii:

a) protejarea intereselor utilizatorilor în raport cu operatorii care acţionează în sfera serviciilor de utilităţi publice;

b) promovarea concurenţei, eficacităţii şi eficienţei economice în sectorul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează în condiţii de monopol;

c) promovarea principiilor transparenţei, accesibilităţii, tratamentului nediscriminatoriu şi protecţiei utilizatorilor;

d) promovarea relaţiilor contractuale echilibrate, orientate către rezultat;

e) asigurarea egalităţii de tratament şi de şanse în relaţia autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu operatorii serviciilor de utilităţi publice;

f) conservarea resurselor, protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei. (3) A.N.R.S.C. îşi exercită prerogativele de autoritate publică în

condiţii de echidistanţă şi echilibru atât faţă de utilizatori şi operatori, cât şi faţă de autorităţile administraţiei publice locale. A.N.R.S.C. îşi exercită competenţele şi atribuţiile conferite prin prezenta lege faţă de toţi operatorii, indiferent de forma de proprietate şi natura capitalului, de organizarea acestora, de ţara de origine şi de modalitatea în care este organizată şi se desfăşoară, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, gestiunea serviciilor de utilităţi publice, precum şi faţă de agenţii economici sau instituţiile publice care desfăşoară în condiţii de monopol unele activităţi specifice serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de reglementare.

(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, A.N.R.S.C. colaborează cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu A.N.R.E., cu A.R.R., cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor,

21

cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale cu atribuţii în domeniul serviciilor de utilităţi publice ori în legătură cu acestea, cu asociaţiile utilizatorilor, cu agenţii economici specializaţi care prestează servicii de sector, cu asociaţiile profesionale din domeniu şi cu asociaţiile patronale şi sindicale.

Art. 15. - (1) Activitatea A.N.R.S.C. se finanţează integral din venituri proprii obţinute din tarifele percepute pentru acordarea licenţelor, din tarifele percepute pentru eliberarea autorizaţiilor de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor, din tarifele pentru consultanţă şi prestări de servicii acordate la cerere, din contribuţii ale operatorilor de servicii de utilităţi publice aflaţi în sfera sa de reglementare sau ale organismelor internaţionale, precum şi din alte surse, potrivit prevederilor legale privind finanţele publice.

(2) Nivelul tarifelor şi cel al contribuţiilor prevăzute la alin. (2) se aprobă în fiecare an prin hotărâre a Guvernului.

(3) A.N.R.S.C. întocmeşte anual bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, în conformitate cu normele metodologice în vigoare.

(4) Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al A.N.R.S.C. rămân la dispoziţia acesteia şi se folosesc în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Art. 16. - (1) A.N.R.S.C. este condusă de un preşedinte, ajutat de un vicepresedinte, ale căror funcţii sunt asimilate celei de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat, numiţi de primul-ministru.

(2) Calităţii de preşedinte şi, respectiv, de vicepreşedinte al A.N.R.S.C. le sunt aplicabile incompatibilităţile specifice funcţiilor de secretar de stat şi, respectiv, de subsecretar de stat. Aceste calităţi sunt, de asemenea, incompatibile cu exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la administrarea sau la conducerea unor operatori.

(3) Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui încetează în următoarele situaţii:

a) la expirarea duratei; b) prin demisie; c) prin deces; d) prin imposibilitatea exercitării mandatului pentru o perioadă mai

lungă de 60 de zile consecutive; e) la apariţia unei incompatibilităţi prevăzute de lege;

22

f) prin revocare de către autoritatea care l-a numit. (4) Preşedintele şi vicepreşedintele se revocă de către autoritatea

care i-a numit pentru neîndeplinirea mandatului, pentru încălcarea prevederilor prezentei legi sau pentru condamnare penală prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

(5) În cazul în care preşedintele A.N.R.S.C., din diferite motive, nu îşi poate exercita atribuţiile curente, vicepreşedintele preia atribuţiile acestuia, în condiţiile prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare.

(6) Preşedintele reprezintă A.N.R.S.C. în relaţiile cu terţii, persoane fizice şi juridice din ţara şi din străinătate.

(7) În exercitarea prerogativelor sale, preşedintele A.N.R.S.C. emite avize, ordine şi decizii. Preşedintele A.N.R.S.C. este ordonator principal de credite.

(8) Ordinele şi deciziile emise de preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale pot fi atacate în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 17. - (1) Preşedintele A.N.R.S.C. este asistat de un consiliu consultativ ale cărui lucrări le coordonează.

(2) Consiliul consultativ este format din 9 membri numiţi prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C. Componenţa consiliului consultativ este următoarea:

- un membru propus de Ministerul Administraţiei şi Internelor; - un membru propus de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; - un membru propus de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi

Familiei; - un membru propus de Autoritatea Naţională pentru Protecţia

Consumatorilor; - un membru propus de Federaţia Autorităţilor Locale din România; - un membru propus de organizaţiile sindicale cu reprezentativitate

la nivel naţional din sectorul serviciilor de utilităţi publice; - un membru propus de asociaţiile patronale cu reprezentativitate la

nivel naţional din sectorul serviciilor de utilităţi publice; - un membru propus de asociaţiile cu reprezentativitate la nivel

naţional ale utilizatorilor serviciilor de utilităţi publice; - un membru propus de asociaţiile profesionale cu reprezentativitate

la nivel naţional din sectorul serviciilor de utilităţi publice.

23

(3) Secretariatul consiliului consultativ este asigurat de către o persoană desemnată prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C.

(4) Consiliul consultativ armonizează interesele operatorilor din domeniul serviciilor de utilităţi publice cu cele ale utilizatorilor şi cu cele ale autorităţilor administraţiei publice locale, evaluează impactul reglementărilor A.N.R.S.C. şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al A.N.R.S.C.

(5) Consiliul consultativ se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru sau la cererea preşedintelui A.N.R.S.C. pentru analizarea actelor normative ce urmează să fie aprobate prin ordin al preşedintelui sau pentru dezbaterea problemelor privind domeniul de activitate al instituţiei.

(6) Sarcinile şi atribuţiile membrilor consiliului consultativ se stabilesc în Regulamentul de organizare şi funcţionare al A.N.R.S.C.

Art. 18. - (1) În cadrul A.N.R.S.C. funcţionează direcţii, servicii sau compartimente. Structura organizatorică a A.N.R.S.C. se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

(2) În structura A.N.R.S.C. se organizează şi funcţionează agenţii teritoriale fără personalitate juridică, conform zonelor de dezvoltare regională.

(3) Sediile, sarcinile, atribuţiile şi competenţele, precum şi modul de coordonare a agenţiilor teritoriale se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

(4) Repartizarea numărului de posturi pentru aparatul central şi agenţiile teritoriale se face prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

(5) Prefecţii, împreună cu consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale, vor acorda sprijin A.N.R.S.C. pentru asigurarea spaţiilor necesare desfăşurării activităţii agenţiilor sale teritoriale.

Art. 19. - (1) Personalul A.N.R.S.C. este constituit din salariaţi angajaţi pe bază de contract individual de muncă. Condiţiile de incompatibilitate stabilite la art. 16 alin. (2) sunt aplicabile şi personalului.

(2) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului A.N.R.S.C. se stabilesc, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare, prin fişa postului.

24

(3) Salarizarea personalului A.N.R.S.C. se stabileşte în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(4) Angajarea, promovarea, precum şi modificarea sau încetarea raporturilor de muncă ale personalului din aparatul propriu al A.N.R.S.C. se fac în conformitate cu reglementările legale în vigoare, cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare şi ale contractului colectiv de muncă şi se aprobă prin decizie a preşedintelui, în condiţiile legii.

Art. 20. - (1) A.N.R.S.C. are următoarele competenţe şi atribuţii privind serviciile de utilităţi publice din sfera sa de reglementare:

a) elaborează şi stabileşte reglementări sectoriale de nivel secundar şi terţiar cu caracter obligatoriu;

b) acordă, modifică, suspendă sau retrage licenţele ori autorizaţiile, după caz;

c) solicită autorităţilor administraţiei publice locale programe pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, după caz;

d) elaborează metodologii de calcul pentru stabilirea, ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor;

e) eliberează, în condiţiile legii, avizul de specialitate cu privire la stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile de utilităţi publice care funcţionează în condiţii de monopol;

f) avizează proiectele de acte normative elaborate şi promovate de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu impact asupra domeniului său de activitate;

g) organizează sistemul informaţional de culegere, prelucrare şi sinteză a datelor cu privire la serviciile de utilităţi publice din sfera sa de reglementare, la infrastructura tehnico-edilitară aferentă acestora, precum şi la activitatea operatorilor;

h) întocmeşte şi gestionează baza de date necesară desfăşurării activităţii proprii şi pentru furnizarea de informaţii Guvernului, ministerelor sau altor autorităţi centrale şi locale interesate;

i) organizează sistemul de monitorizare, evaluare şi control în teritoriu privind modul de aplicare a prevederilor prezentei legi şi a legislaţiei sectoriale specifice fiecărui serviciu;

j) monitorizează aplicarea şi respectarea de către operatori şi autorităţile administraţiei publice locale a legislaţiei primare din

25

domeniu, a reglementărilor emise în aplicarea acesteia, a sistemului de preţuri şi tarife în vigoare şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării acestora;

k) monitorizează respectarea şi îndeplinirea de către operatori a obligaţiilor şi măsurilor stabilite în condiţiile de emitere sau de menţinere a licenţei ori autorizaţiei;

l) elaborează regulamentele-cadru, caietele de sarcini-cadru şi contractele-cadru de furnizare/prestare pentru serviciile din sfera sa de reglementare şi le aprobă prin ordin al preşedintelui;

m) elaborează şi adoptă criterii şi indicatori de performanţă care să permită monitorizarea, compararea şi evaluarea modului de furnizare/prestare a serviciilor;

n) sesizează ministerul de resort şi Consiliul Concurenţei cu privire la încălcarea prevederilor legale referitoare la concurenţă ori de câte ori constată nerespectarea reglementărilor cu privire la concurenţă şi transparenţă;

o) propune autorităţilor administraţiei publice locale, ministerului de resort şi Consiliului Concurenţei măsuri pentru restrângerea ariilor în care se manifestă condiţii de monopol, precum şi pentru prevenirea abuzului de poziţie dominantă pe piaţă, în vederea limitării efectelor caracterului de monopol al serviciilor;

p) iniţiază şi organizează programe de instruire şi pregătire profesională în domeniile de activitate reglementate;

q) prezintă anual Guvernului un raport cu privire la serviciile de utilităţi publice din sfera sa de reglementare şi la activitatea proprie. Raportul se dă publicităţii;

r) colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări în domeniul său de activitate;

s) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege. (2) Raportul anual al A.N.R.S.C., împreună cu baza de date

gestionată de A.N.R.S.C., constituie elemente de fundamentare şi actualizare a Strategiei naţionale privind serviciile comunitare de utilităţi publice, precum şi a strategiilor proprii adoptate de autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Raporturile juridice dintre A.N.R.S.C. şi autorităţile administraţiei publice locale sunt raporturi de cooperare şi îndrumare metodologică, iar raporturile juridice dintre A.N.R.S.C. şi operatorii

26

serviciilor de utilităţi publice sunt raporturi de monitorizare, evaluare şi control privind respectarea condiţiilor de acordare a licenţelor şi autorizaţiilor, a procedurilor de stabilire, ajustare şi modificare a preţurilor şi tarifelor.

(4) În vederea exercitării atribuţiilor sale, A.N.R.S.C. are dreptul de acces la informaţiile cuprinse în documentele operatorilor legate de domeniul său de activitate, inclusiv la cele din evidenţele contabile ale acestora. A.N.R.S.C. are dreptul să facă publice orice date sau informaţii care sunt de interes public.

Art. 21. - (1) A.N.R.S.C. emite avizul de specialitate în vederea aprobării de către autorităţile administraţiei publice locale a preţurilor şi tarifelor numai în cazul serviciilor de utilităţi publice care funcţionează în condiţii de monopol.

(2) A.N.R.S.C. este abilitată să adopte în termen de un an de la publicarea prezentei legi, prin ordin al preşedintelui acesteia, următoarele reglementări:

a) normele metodologice privind stabilirea, ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor aplicabile serviciilor de utilităţi publice;

b) regulamentul de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul său de activitate, în conformitate cu prevederile legale;

c) regulamentul pentru autorizarea agenţilor economici care montează şi/sau exploatează sisteme de repartizare a costurilor;

d) normele privind condiţiile de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru apă rece, agent termic pentru încălzire, apă caldă de consum;

e) normele metodologice de facturare şi repartizare pe proprietari individuali a consumului total înregistrat la nivelul branşamentului condominiului.

(3) A.N.R.S.C. elaborează Regulamentul privind acordarea licenţelor, aplicabil operatorilor care furnizează/prestează servicii de utilităţi publice din sfera sa de reglementare, în conformitate cu prevederile legilor speciale şi îl supune spre aprobare Guvernului.

(4) Acordarea licenţelor se face de către comisiile de acordare a licenţelor stabilite potrivit Regulamentului privind acordarea licenţelor, prevăzut la alin. (3).

27

(5) Din comisiile de acordare a licenţelor fac parte, cu rol consultativ, şi specialişti desemnaţi de asociaţiile profesionale cu reprezentativitate la nivel naţional din sectorul serviciilor de utilităţi publice.

Art. 22. - (1) Preşedintele A.N.R.S.C. emite, potrivit competenţelor conferite de prezenta lege, ordine şi decizii în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare.

(2) Ordinele şi deciziile preşedintelui A.N.R.S.C. cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Ordinele şi deciziile emise de preşedintele A.N.R.S.C. în exercitarea atribuţiilor sale pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv de la data la care au fost notificate părţilor interesate.

CAPITOLUL III Organizarea şi funcţionarea serviciilor de utilităţi publice

SECŢIUNEA 1

Gestiunea serviciilor de utilităţi publice

Art. 23. - (1) Gestiunea serviciilor de utilităţi publice reprezintă modalitatea de organizare, funcţionare şi administrare a serviciilor de utilităţi publice în scopul furnizării/prestării acestora în condiţiile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Gestiunea serviciilor de utilităţi publice se organizează şi se realizează în următoarele modalităţi:

a) gestiune directă; b) gestiune delegată. (3) Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilităţi publice se

stabileşte prin hotărâre a consiliilor locale, a consiliilor judeţene, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea sistemelor de utilităţi publice.

28

(4) Desfăşurarea activităţilor specifice oricărui serviciu de utilităţi publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini elaborat şi aprobat de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, în conformitate cu regulamentul-cadru şi cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.

(5) Se interzic orice înţelegeri sau acorduri de asociere şi orice practici concertate dintre operatori, indiferent de modul de organizare, forma de proprietate sau modalitatea de gestiune adoptată, care conduc la accentuarea caracterului de monopol al serviciilor de utilităţi publice, la restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa serviciilor de utilităţi publice.

Art. 24. - (1) Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, şi operatorii serviciilor de utilităţi publice sunt reglementate prin:

a) hotărâre de dare în administrare - în cazul gestiunii directe; b) hotărâri şi contracte prin care se deleagă gestiunea serviciilor - în

cazul gestiunii delegate. (2) Raporturile juridice dintre operatorii serviciilor de utilităţi

publice şi utilizatorii acestor servicii sunt raporturi contractuale desfăşurate în baza contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciilor de utilităţi publice, elaborat de autoritatea de reglementare competentă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, a regulamentelor serviciilor şi a caietelor de sarcini specifice acestora.

Art. 25. - (1) Bunurile proprietate publică ori privată a unităţilor administrativ-teritoriale, utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, pot fi:

a) date în administrare şi exploatare operatorilor care exercită gestiunea directă a serviciilor de utilităţi publice;

b) concesionate, în condiţiile legii, operatorilor organizaţi ca societăţi comerciale cu capital public, privat sau mixt, care exercită gestiunea delegată a serviciilor de utilităţi publice.

(2) În cazul societăţilor comerciale rezultate în urma reorganizării administrative a regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a direcţiilor sau serviciilor publice de specialitate subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, bunurile proprietate publică ori privată necesare furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice se

29

concesionează acestora odată cu gestiunea serviciului, prin atribuire directă.

Art. 26. - (1) Bunurile proprietate publică din componenţa sistemelor de utilităţi publice sunt supuse inventarierii anuale şi se evidenţiază distinct, extracontabil, în patrimoniul operatorilor, indiferent de modalitatea de gestiune a serviciului sau de organizarea, forma de proprietate, natura capitalului ori ţara de origine a operatorilor.

(2) Bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităţi publice, nu pot fi aduse ca aport la capitalul social al societăţilor comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale sau ca participare la constituirea unor societăţi comerciale cu capital mixt şi nu pot constitui garanţii pentru creditele bancare contractate de autorităţile administraţiei publice locale sau de operatori, fiind inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

(3) Bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice pot fi date în administrare sau pot fi concesionate operatorilor în conformitate cu prevederile legale.

(4) Bunurile proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice pot fi date în administrare, concesionate sau trecute în proprietatea operatorilor, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

(5) În cazul gestiunii delegate, bunurile realizate de operatori în conformitate cu programele de investiţii impuse prin contractul de delegare a gestiunii constituie bunuri de retur care revin de drept, la expirarea contractului, gratuit şi libere de orice sarcini, unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt integrate domeniului public al acestora.

Art. 27. - (1) Acţiunile societăţilor comerciale furnizoare/prestatoare de servicii de utilităţi publice, intrate în portofoliul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului - A.V.A.S., în urma procesului de privatizare, vor fi transferate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În acelaşi termen, bunurile aparţinând domeniului public a căror valoare a fost inclusă în aceste acţiuni vor fi reintegrate în patrimoniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Acţiunile societăţilor comerciale furnizoare/prestatoare de servicii de utilităţi publice, intrate în portofoliul A.V.A.S. prin preluarea

30

şi compensarea creanţelor în acţiuni, precum şi creanţele deţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - A.N.A.F. nu pot fi înstrăinate/valorificate decât cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale în coordonarea cărora se află societăţile comerciale şi care au drept de preempţiune la cumpărarea acţiunilor, respectiv a creanţelor. Noul patronat rezultat este obligat să menţină furnizarea/prestarea serviciilor de utilitate publică timp de 5 ani de la preluarea acestora. Orice modificare privind furnizarea/prestarea serviciului respectiv se face numai cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale.

Art. 28. - (1) Conducerea executivă a operatorilor furnizori/ prestatori, înfiinţaţi de autorităţile administraţiei publice locale sau la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari majoritari, este angajată pe baza unui contract individual de muncă, la care se anexează un contract de performanţă; celelalte categorii de personal sunt angajate pe baza unui contract de muncă individual, cu respectarea contractului colectiv de muncă şi a Codului muncii. Persoanele cu funcţii de conducere, precum şi personalul cu funcţii de execuţie au calitatea de personal contractual.

(2) Contractul de performanţă are ca obiect stabilirea şi îndeplinirea obiectivelor şi a criteriilor de performanţă, aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli, în schimbul drepturilor salariale stabilite prin contractul individual de muncă.

SECŢIUNEA a 2-a Gestiunea directă

Art. 29. - (1) Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care

autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, îşi asumă, în calitate de operator, toate sarcinile şi responsabilităţile ce le revin, potrivit legii, cu privire la furnizarea/ prestarea serviciilor de utilităţi publice şi la administrarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente.

(2) Gestiunea directă se realizează prin structuri proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale, ale consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, care pot fi:

31

a) compartimente de specialitate, fără personalitate juridică, organizate în cadrul aparatului propriu al consiliului local ori judeţean al unităţii administrativ-teritoriale;

b) servicii publice sau direcţii de specialitate, fără personalitate juridică, organizate în cadrul aparatului propriu al consiliului local ori judeţean al unităţii administrativ-teritoriale, având autonomie financiară şi funcţională;

c) servicii publice sau direcţii de specialitate, cu personalitate juridică, organizate în subordinea consiliului local ori judeţean al unităţii administrativ-teritoriale sau a asociaţiei de dezvoltare comunitară, având patrimoniu propriu, gestiune economică proprie şi autonomie financiară şi funcţională.

(3) Operatorii organizaţi ca servicii publice de specialitate cu personalitate juridică sunt subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale, posedă un patrimoniu propriu, funcţionează pe bază de gestiune economică şi se bucură de autonomie funcţională şi financiară; aceşti operatori întocmesc, în condiţiile legii, buget de venituri şi cheltuieli şi situaţii financiare anuale.

(4) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune directă furnizează/prestează un serviciu de utilităţi publice prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, pe baza hotărârii de dare în administrare a serviciului, adoptată de consiliile locale, de consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, după caz, precum şi pe baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă.

(5) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune directă se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, elaborat şi aprobat de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz.

(6) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor serviciilor publice de specialitate, cu personalitate juridică, care gestionează un serviciu comunal de utilităţi publice, rămase la finele exerciţiului bugetar, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Disponibilităţile provenite din fonduri externe nerambursabile sau

32

împrumuturi destinate cofinanţării acestora se administrează şi se utilizează potrivit acordurilor de finanţare încheiate.

(7) Operatorii care furnizează/prestează servicii de utilităţi publice în regim de gestiune directă au obligaţia calculării, înregistrării şi recuperării amortismentelor mijloacelor fixe aferente acestor servicii prin tarif sau prin preţ.

SECŢIUNEA a 3-a Gestiunea delegată

Art. 30. - (1) Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care

autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităţile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii.

(2) Încheierea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii adoptate de consiliile locale, de consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz.

(3) Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de servicii de utilităţi publice, care pot fi:

a) societăţi comerciale furnizoare/prestatoare de servicii de utilităţi publice, înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al unităţilor administrativ-teritoriale;

b) societăţi comerciale furnizoare/prestatoare de servicii de utilităţi publice rezultate ca urmare a reorganizării administrative a regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de specialitate subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, al căror capital social este deţinut, în totalitate sau în parte, în calitate de proprietar/coproprietar, de unităţile administrativ-teritoriale;

c) societăţi comerciale furnizoare/prestatoare de servicii de utilităţi publice cu capital social privat sau mixt.

33

(4) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune delegată furnizează/prestează un serviciu de utilităţi publice prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului, aprobat de consiliile locale, de consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, şi în baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă.

(5) Contractul de delegare a gestiunii poate fi: a) contract de concesiune; b) contract de parteneriat public-privat. (6) Contractul de delegare a gestiunii va fi însoţit obligatoriu de

următoarele anexe: a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului; b) regulamentul serviciului; c) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau

privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciului; d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit.c). (7) Contractul de delegare a gestiunii, indiferent de tipul

contractului, va cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la: a) denumirea părţilor contractante; b) obiectul contractului; c) durata contractului; d) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante; e) programul lucrărilor de investiţii pentru modernizări, reabilitări,

dezvoltări de capacităţi, obiective noi şi al lucrărilor de întreţinere, reparaţii curente, reparaţii planificate, renovări, atât fizic, cât şi valoric;

f) sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la programele de investiţii, la programele de reabilitări, reparaţii şi renovări, precum şi la condiţiile de finanţare a acestora;

g) indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului, stabiliţi prin caietul de sarcini şi regulamentul serviciului, şi modul de evaluare şi cuantificare a acestora, condiţii şi garanţii;

h) tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora;

i) modul de tarifare şi încasare a contravalorii serviciilor furnizate/ prestate;

34

j) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; k) răspunderea contractuală; l) forţa majoră; m) condiţii de redefinire a clauzelor contractuale; n) condiţii de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la

încetarea, din orice cauză, a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a investiţiilor realizate;

o) menţinerea echilibrului contractual; p) condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii; q) administrarea patrimoniului public şi privat preluat; r) structura forţei de muncă şi protecţia socială a acesteia; s) alte clauze convenite de părţi, după caz. Art. 31. - (1) Delegarea gestiunii se face în conformitate cu legislaţia

specifică fiecărui tip de contract. Procedurile de atribuire şi regimul juridic al contractelor de delegare a gestiunii sunt cele aplicabile tipului de contract de delegare de gestiune ales de autoritatea administraţiei publice locale responsabilă.

(2) Existenţa garanţiilor profesionale şi financiare ale operatorilor, precum şi indicatorii de performanţă şi nivelul tarifelor aplicate privind furnizarea/prestarea serviciului în condiţii de calitate şi cantitate corespunzătoare constituie criteriile principale pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii.

(3) Operatorii nou-înfiinţaţi pot fi admişi într-o procedură de atribuire a unei delegări a gestiunii în aceleaşi condiţii ca şi societăţile deja existente.

(4) Documentaţia privind organizarea şi derularea procedurii de delegare a gestiunii se elaborează în conformitate cu legislaţia specifică fiecărui tip de contract. Caietele de sarcini şi criteriile de selecţie aplicabile în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se elaborează şi se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, pe baza caietelor de sarcini-cadru şi a criteriilor de selecţie-cadru, elaborate de autorităţile de reglementare competente şi cu respectarea dispoziţiilor legislaţiei aplicabile tipului de contract de delegare a gestiunii adoptat.

(5) În cazul operatorilor serviciilor de utilităţi publice rezultaţi prin reorganizarea pe cale administrativă a fostelor regii autonome de interes local sau judeţean ori a direcţiilor sau serviciilor publice de specialitate

35

subordonate autorităţilor administraţiei publice locale şi care au avut în administrare bunuri, activităţi sau servicii de utilităţi publice, delegarea gestiunii serviciului se atribuie în mod direct acestora prin contract de concesiune, odată cu infrastructura aferentă serviciului.

Art. 32. - (1) În cazul gestiunii delegate, autorităţile administraţiei publice locale păstrează, în conformitate cu competenţele ce le revin, potrivit legii, prerogativele şi răspunderile privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi obligaţia de a urmări, de a controla şi de a supraveghea modul în care se realizează serviciile de utilităţi publice, respectiv:

a) modul de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori, inclusiv în relaţia cu utilizatorii;

b) calitatea serviciilor furnizate/prestate; c) indicatorii de performanţă ai serviciilor furnizate/prestate; d) modul de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în

funcţiune, dezvoltare sau modernizare a sistemelor de utilităţi publice; e) modul de formare, stabilire, modificare şi ajustare a preţurilor şi

tarifelor pentru serviciile de utilităţi publice. (2) În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii

serviciilor de utilităţi publice, consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, vor asigura elaborarea şi vor aproba, în termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor sau de la primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat, un studiu de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum şi documentaţia de delegare a gestiunii.

(3) Cu excepţia contractelor în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata unui contract de delegare a gestiunii nu poate fi mai mare decât durata necesară amortizării investiţiilor, fără a depăşi 49 de ani. Această durată nu poate fi prelungită decât în condiţiile prezentei legi, în următoarele cazuri:

a) pentru motive de interes general, caz în care durata contractului nu poate fi prelungită cu mai mult de 2 ani;

b) în cazul în care operatorul, la cererea autorităţii administraţiei publice locale şi pentru buna executare a serviciului sau pentru

36

extinderea sistemului de utilităţi publice, a realizat investiţii care nu ar putea fi amortizate în termenul rămas până la expirarea contractului iniţial decât printr-o creştere excesivă a tarifelor şi taxelor.

(4) Prelungirea va fi decisă, în condiţiile alin. (3), de către consiliul local, consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, după caz.

CAPITOLUL IV Operatori şi utilizatori

SECŢIUNEA 1

Operatorii serviciilor de utilităţi publice

Art. 33. - (1) Au calitatea de operator furnizorii/prestatorii de servicii de utilităţi publice care îşi desfăşoară activitatea pe baza licenţei eliberate în condiţiile art. 38 de autorităţile de reglementare competente.

(2) Operatorii de servicii de utilităţi publice au, în temeiul prezentei legi, aceleaşi drepturi şi obligaţii în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu utilizatorii, indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, forma de organizare, natura capitalului, tipul de proprietate ori ţara de origine din Uniunea Europeană.

(3) În funcţie de modalitatea de gestiune a serviciului adoptată, operatorii îşi pot desfăşura efectiv activitatea de furnizare/prestare a serviciilor de utilităţi publice numai după emiterea hotărârii de dare în administrare - în cazul gestiunii directe, respectiv a hotărârii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii - în cazul gestiunii delegate.

(4) Furnizorii/prestatorii serviciilor de utilităţi publice existenţi la data intrării în vigoare a prezentei legi, care îşi desfăşoară activitatea în modalitatea gestiunii directe, precum şi furnizorii/prestatorii care îşi desfăşoară activitatea pe baza unor contracte de concesiune valabil încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi pot continua activitatea pe baza acestor contracte, până la expirarea acestora, fără posibilitate de prelungire, numai în condiţiile respectării prevederilor art. 49 alin. (1) şi ale art. 50 alin. (4).

(5) Furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice fără licenţă atrage răspunderea administrativă sau contravenţională, după caz, a

37

celor vinovaţi şi îndreptăţeşte autoritatea de reglementare competentă sau autorităţile administraţiei publice locale să ceară instanţei judecătoreşti constatarea nulităţii hotărârii de dare în administrare, respectiv a hotărârii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii, după caz.

(6) Operatorii serviciilor de utilităţi publice înfiinţaţi de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, indiferent de statutul juridic, precum şi operatorii având statut de societăţi comerciale cu capital majoritar public au calitatea de autorităţi contractante şi au obligaţia aplicării prevederilor legislaţiei în vigoare cu privire la achiziţiile publice de bunuri, servicii sau lucrări.

(7) Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice au obligaţia de a se supune controlului şi de a se conforma măsurilor stabilite cu ocazia activităţii de control, precum şi de a pune la dispoziţia împuterniciţilor autorităţilor administraţiei publice locale sau ai autorităţilor de reglementare competente toate datele şi informaţiile solicitate.

Art. 34. - (1) Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale, având statut de societăţi comerciale cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale, pot fi privatizaţi, în condiţiile legii, cu condiţia păstrării obiectului de activitate minimum 5 ani de la data privatizării.

(2) Hotărârea privind privatizarea şi alegerea metodei de privatizare aparţin consiliului local, consiliului judeţean, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz, în funcţie de subordonarea operatorului.

(3) Privatizarea se organizează şi se derulează în conformitate cu procedurile legale în vigoare, pe baza unui caiet de sarcini. Concomitent cu privatizarea operatorilor din subordine, autorităţile administraţiei publice locale vor proceda şi la renegocierea contractului de delegare a gestiunii pe baza căruia noul operator va furniza/presta serviciul.

Art. 35. - (1) Societăţile comerciale furnizoare/prestatoare de servicii de utilităţi publice, deţinătoare de licenţe corespunzătoare, pot participa, în condiţiile legii, în calitate de operatori, la procedurile concurenţiale organizate pe raza altor unităţi administrativ-teritoriale pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor.

38

(2) În cazul furnizării/prestării mai multor tipuri de servicii în aceeaşi localitate sau a aceluiaşi serviciu în mai multe localităţi, operatorul va ţine o evidenţă separată a activităţilor desfăşurate, cu contabilitate distinctă pentru fiecare tip de serviciu şi localitate de operare în parte, după caz, astfel încât activităţile sale din diferite sectoare şi localităţi să fie uşor de evaluat, monitorizat şi controlat.

Art. 36. - (1) Raporturile juridice dintre operatorii şi utilizatorii serviciilor de utilităţi publice sunt raporturi juridice de natură contractuală şi sunt supuse normelor de drept privat.

(2) Operatorii serviciilor de utilităţi publice au faţă de utilizatori următoarele obligaţii principale:

a) să asigure furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, conform prevederilor contractuale şi cu respectarea prescripţiilor, normelor şi normativelor tehnice în vigoare;

b) să ia măsuri imediate pentru remedierea unor defecţiuni, deranjamente sau avarii apărute în funcţionarea sistemelor de utilităţi publice şi să limiteze durata intervenţiilor;

c) să asigure montarea, funcţionarea şi verificarea metrologică a echipamentelor de măsurare a consumului la branşamentul utilizatorului, în conformitate cu normele tehnice în vigoare;

d) să plătească despăgubiri persoanelor fizice sau juridice pentru prejudiciile provocate din culpă, inclusiv pentru restricţiile impuse deţinătorilor de terenuri în perimetrul zonelor de protecţie instituite, conform prevederilor legale;

e) să plătească despăgubiri pentru întreruperea nejustificată a furnizării/prestării serviciilor şi să acorde bonificaţii utilizatorilor în cazul furnizării/prestării serviciilor sub parametrii de calitate şi cantitate prevăzuţi în contractele de furnizare/prestare;

f) să plătească chirii pentru folosirea temporară a terenurilor şi să aducă terenurile şi obiectivele afectate de lucrările de intervenţie sau de investiţii în starea anterioară începerii acestor lucrări;

g) să servească utilizatorii din aria de acoperire, în condiţiile programelor de reabilitare, extindere şi modernizare aprobate;

h) să respecte indicatorii de performanţă şi calitate stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea autorităţii administraţiei publice locale de dare în administrare;

39

i) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale, respectiv autorităţilor de reglementare competente, informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentaţiile şi la actele individuale pe baza cărora furnizează/prestează serviciul de utilităţi publice, în condiţiile legii;

j) să încheie contracte de asigurare pentru infrastructura necesară desfăşurării activităţilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(3) Operatorii serviciilor de utilităţi publice sunt în drept să suspende sau să limiteze furnizarea/prestarea serviciilor către utilizatori, fără plata vreunei penalizări, cu un preaviz de 5 zile, în următoarele cazuri:

a) depăşirea termenului legal pentru achitarea facturilor stabilite potrivit prevederilor art. 42 alin. (11);

b) neachitarea notelor de plată pentru recuperarea daunelor, stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, provocate de distrugerea sau deteriorarea unor construcţii ori instalaţii aferente infrastructurii edilitar-urbane a localităţilor, aflate în administrarea lor;

c) utilizarea neautorizată, fără aviz de racordare, acord de furnizare sau contract de furnizare/prestare a serviciilor de utilităţi publice;

d) împiedicarea delegatului împuternicit al operatorului de a controla instalaţiile de utilizare, de a monta, verifica, înlocui sau citi aparatele de măsurare-înregistrare sau de a remedia defecţiunile la instalaţiile administrate de furnizor, când acestea se află pe proprietatea utilizatorului;

e) branşarea ori racordarea fără acordul operatorului la reţele publice sau la instalaţiile altui utilizator ori schimbarea, fără acordul operatorului, în cadrul unor lucrări de reparaţii capitale, reconstruiri, modificări, modernizări sau extinderi, a caracteristicilor tehnice şi/sau a parametrilor instalaţiilor de utilizare.

(4) În cazuri de forţă majoră, astfel cum acestea sunt definite în contractul de furnizare/prestare a serviciului de utilităţi publice, prevederile alin. (3) se pot aplica cu un preaviz sub limita celor 5 zile.

Art. 37. - (1) Intervenţiile pentru efectuarea lucrărilor de retehnologizare, întreţinere şi reparaţii la construcţiile sau instalaţiile aferente sistemelor de utilităţi publice, stabilite prin programele anuale convenite cu autorităţile administraţiei publice locale, care impun întreruperea furnizării/prestării serviciilor, se aduc la cunoştinţă utilizatorilor cu cel puţin 10 zile înainte de data programată.

40

(2) Pentru prevenirea sau remedierea unor avarii, operatorii de servicii de utilităţi publice sunt în drept să întrerupă furnizarea/prestarea serviciilor, fără plata vreunei penalizări şi fără preaviz, dar nu mai mult de 24 de ore.

(3) În cazul în care intervenţiile operatorilor, necesare pentru prevenirea producerii unor avarii sau pentru remedierea unor avarii, depăşesc 24 de ore, acestea se efectuează în maximum 72 de ore şi se aduc la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale, utilizatorilor, deţinătorilor de terenuri sau proprietarilor bunurilor afectate; pe perioada intervenţiilor respective, operatorii sunt în drept să întrerupă furnizarea/prestarea serviciilor, cu plata penalizărilor prevăzute în contracte.

(4) Ocuparea temporară a unor terenuri pentru lucrări de intervenţie, înfiinţare, extindere, retehnologizare, reparaţii şi revizii planificate la sistemele de utilităţi publice, care se execută într-o perioadă mai mare de 72 de ore, se va face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri şi cu plata despăgubirilor cuvenite, stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare. Dacă cu ocazia executării lucrărilor se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de utilităţi publice, operatorii au obligaţia să plătească despăgubiri acestora, în condiţiile legii.

(5) Operatorii serviciilor de utilităţi publice nu răspund faţă de utilizatori pentru întreruperea furnizării/prestării serviciilor sau pentru calitatea acestora, în cazuri de forţă majoră.

SECŢIUNEA a 2-a Acordarea licenţelor

Art. 38. - (1) Acordarea licenţelor pentru furnizarea/prestarea

serviciilor de utilităţi publice intră în sfera de competenţă a autorităţilor de reglementare competente, după cum urmează:

a) A.N.R.S.C. - pentru serviciile menţionate la art.13 alin.(2) lit.a)-f); b) A.N.R.E. - pentru activitatea prevăzută la art. 13 alin. (4); c) A.R.R. - pentru serviciul prevăzut la art. 13 alin. (5). (2) Acordarea licenţelor de traseu, în cazul serviciului de transport

public local, se face de către comisiile constituite în acest scop, la nivelul autorităţilor administraţiei publice.

41

(3) Deţinerea licenţei este obligatorie, indiferent de modalitatea de gestiune a serviciilor adoptată la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi de statutul juridic, forma de organizare, natura capitalului, tipul de proprietate ori ţara de origine din Uniunea Europeană ale operatorilor.

(4) Licenţa poate fi suspendată sau retrasă astfel: a) de către autoritatea de reglementare română emitentă, în cazul

licenţelor acordate operatorilor români; b) de către autoritatea de reglementare română competentă, în cazul

suspendării licenţelor operatorilor străini licenţiaţi în ţara de origine. (5) Operatorii din ţările Uniunii Europene care deţin licenţe în ţara

de origine, recunoscute de autorităţile de reglementare române corespondente, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca operatorii români, pe toată durata de valabilitate a licenţelor.

(6) Licenţa emisă de autorităţile de reglementare competente este valabilă maximum 5 ani de la data emiterii şi îndreptăţeşte operatorul, pe perioada sa de valabilitate, la un număr nelimitat de participări la procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor, organizate şi derulate în condiţiile prezentei legi.

(7) Regulamentele privind acordarea licenţelor pentru operatorii de utilităţi publice se elaborează de autoritatea de reglementare în a cărei sferă de competenţă se află aceste servicii şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, după caz, până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 39. - (1) Furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice este permisă numai pe baza licenţei emise de autorităţile de reglementare competente.

(2) Calitatea de operator este recunoscută numai pe baza licenţei de operare emise de autorităţile de reglementare competente. Fac excepţie furnizorii/prestatorii în activitate la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Participarea operatorilor la procedurile organizate de autorităţile administraţiei publice locale pentru delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice este permisă numai pe baza licenţei emise de autorităţile de reglementare competente.

(4) Retragerea sau încetarea valabilităţii licenţei atrage revocarea hotărârii de dare în administrare ori a hotărârii privind atribuirea

42

contractului de delegare a gestiunii, după caz, şi conduce la organizarea unei noi proceduri de selectare a unui operator, în condiţiile prezentei legi. Retragerea licenţei se notifică operatorului cu cel puţin 90 de zile înainte, perioadă în care operatorul în cauză este obligat să furnizeze/presteze serviciul respectiv în condiţiile contractului.

Art. 40. - (1) La acordarea licenţelor în domeniul serviciilor de utilităţi publice se va urmări, cu precădere, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) cunoaşterea şi însuşirea actelor normative care reglementează domeniul serviciilor de utilităţi publice;

b) capabilitatea managerială şi organizatorică; c) capabilitatea economico-financiară; d) dotarea şi capacitatea tehnică. (2) Pentru obţinerea licenţei, furnizorii/prestatorii de servicii de

utilităţi publice sunt obligaţi să facă dovada că deţin toate avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare derulării serviciului, prevăzute de legislaţia în vigoare pentru activităţile specifice acestuia.

SECŢIUNEA a 3-a Utilizatorii serviciilor de utilităţi publice

Art. 41. - (1) Au calitatea de utilizator beneficiarii individuali sau

colectivi, direcţi ori indirecţi, ai serviciilor de utilităţi publice: a) utilizatorii casnici, persoane fizice sau asociaţii de proprietari/

locatari; b) agenţii economici; c) instituţiile publice. (2) Utilizatorii au, în principal, următoarele drepturi: a) să utilizeze, liber şi nediscriminatoriu, serviciile de utilităţi

publice, în condiţiile contractului de furnizare/prestare; b) să solicite şi să primească, în condiţiile legii, şi ale contractelor de

furnizare/prestare, despăgubiri sau compensaţii pentru daunele provocate lor de către operatori prin nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate ori prin furnizarea/prestarea unor servicii inferioare, calitativ şi cantitativ, parametrilor tehnici stabiliţi prin contract sau prin normele tehnice în vigoare;

43

c) să sesizeze autorităţilor administraţiei publice locale competente orice deficienţe constatate în sfera serviciilor de utilităţi publice şi să facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătăţirea activităţii şi creşterea calităţii serviciilor;

d) să renunţe, în condiţiile legii, la serviciile contractate; e) să se asocieze în organizaţii neguvernamentale pentru apărarea,

promovarea şi susţinerea intereselor proprii; f) să primească şi să utilizeze informaţii privind serviciile de utilităţi

publice care îl vizează; g) să fie consultaţi, direct sau prin intermediul unor organizaţii

neguvernamentale reprezentative, în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, strategiilor şi reglementărilor privind activităţile din sectorul serviciilor de utilităţi publice;

h) să se adreseze, individual ori colectiv, prin intermediul unor asociaţii reprezentative, autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale ori instanţelor judecătoreşti, în vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct ori indirect.

(3) Pentru plata serviciilor de utilităţi publice, anumite categorii de utilizatori, persoane fizice, beneficiază, în condiţiile legii, de ajutoare sociale de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale, după caz.

(4) Membrii comunităţilor locale, persoane fizice sau persoane juridice, au, în calitatea lor de utilizatori ai serviciilor de utilităţi publice, în principal, următoarele obligaţii:

a) să respecte normele de exploatare şi funcţionare a sistemelor de utilităţi publice;

b) să accepte limitarea cantitativă sau întreruperea temporară a furnizării/prestării serviciilor pentru execuţia unor lucrări prevăzute în programele de reabilitare, extindere şi modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare;

c) să achite, în termenele stabilite, contravaloarea serviciilor furnizate/prestate;

d) să asigure accesul utilajelor de colectare a deşeurilor la punctele de colectare, al utilajelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor, precum şi al utilajelor operatorilor, necesare desfăşurării activităţii specifice serviciilor de utilităţi publice în spaţiile ori pe suprafeţele de teren deţinute cu orice titlu, pe trotuarele şi aleile din jurul imobilelor, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare;

44

e) să respecte normele de igienă şi sănătate publică stabilite prin actele normative în vigoare.

SECŢIUNEA a 4-a Furnizarea/prestarea, contractarea şi facturarea serviciilor

de utilităţi publice

Art. 42. - (1) Furnizarea/prestarea unui serviciu de utilităţi publice se realizează în una dintre următoarele modalităţi:

a) în baza unui contract de furnizare sau de prestări de servicii încheiat între operator şi utilizatorul direct;

b) prin achitarea unui tarif sau a costului unui bilet, după caz; c) prin achitarea unei taxe speciale, în situaţia în care încheierea

contractului de furnizare sau de prestare a serviciului între operator şi utilizatorul indirect nu este posibilă din punct de vedere tehnic şi comercial sau în situaţia în care, în hotărârea de delegare a gestiunii, este prevăzută această modalitate, precum şi cuantumul contravalorii serviciului public furnizat/prestat.

(2) Contractul de furnizare sau de prestare a serviciului constituie actul juridic prin care se reglementează raporturile dintre operator şi utilizator cu privire la furnizarea/prestarea, utilizarea, facturarea şi plata unui serviciu de utilităţi publice.

(3) În cazul serviciilor furnizate/prestate în regim continuu prin intermediul reţelelor de conducte - alimentarea cu apă rece, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu apă caldă pentru consum, alimentarea cu agent termic pentru încălzire -, contractele de furnizare sau de prestare a serviciilor se încheie între operator şi utilizator pe termen nedeterminat.

(4) Contravaloarea serviciilor de utilităţi publice se stabileşte în conformitate cu metodologia de calcul, aprobată de autoritatea de reglementare competentă, pe baza preţurilor/tarifelor şi a consumurilor/ cantităţilor de utilităţi publice furnizate/prestate, şi se plăteşte pe baza facturii emise de operator.

(5) Determinarea consumurilor/cantităţilor de utilităţi publice în vederea facturării se face prin măsurare directă cu ajutorul sistemelor de măsurare-înregistrare a consumurilor/cantităţilor de utilităţi furnizate/ prestate; sistemele de măsurare-înregistrare se montează pe

45

branşamentul care deserveşte fiecare utilizator individual sau colectiv, în punctul de delimitare a instalaţiilor, indiferent de serviciu, operator sau de utilizator.

(6) În cazul imobilelor condominiale existente, individualizarea consumurilor de utilităţi în vederea contractării şi facturării individuale se realizează, în funcţie de sistemul de distribuţie adoptat, fie:

a) prin contoare individuale montate la intrarea în fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie, în cazul distribuţiei orizontale;

b) cu ajutorul repartitoarelor de costuri montate pe racordurile aparatelor de consum aferente fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie, în cazul distribuţiei verticale.

(7) La proiectarea şi realizarea imobilelor condominiale, indiferent de destinaţie, racordate la reţelele publice de distribuţie, este obligatorie dotarea acestora cu sisteme de măsurare-înregistrare a consumurilor atât pentru întregul imobil, cât şi pentru fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie din imobil, în vederea asigurării condiţiilor pentru individualizarea consumurilor şi încheierea unor contracte-abonament individuale.

(8) În cazul serviciilor pentru care nu există sisteme de măsurare-înregistrare ori metoda măsurării directe nu se poate aplica, determinarea consumurilor/cantităţilor serviciilor furnizate/prestate se face în regim pauşal sau prin metode indirecte, bazate pe măsurători şi calcule având la bază prescripţiile tehnice în vigoare.

(9) Factura pentru serviciile furnizate/prestate se emite cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Utilizatorii serviciilor de utilităţi publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadenţă de 15 zile lucrătoare de la data primirii facturilor; data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadenţă privind plata facturii se ia în calcul începând cu data primirii facturii.

(10) Neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, după cum urmează:

a) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei; b) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata

la termen a obligaţiilor bugetare;

46

c) valoarea totală a penalităţilor nu va depăşi valoarea facturii şi se constituie în venit al operatorului.

(11) Dacă sumele datorate, inclusiv penalităţile, nu au fost achitate după 45 de zile de la primirea facturii, operatorul poate întrerupe furnizarea/prestarea serviciului cu un preaviz de 5 zile lucrătoare şi are dreptul să solicite recuperarea debitelor în instanţă.

(12) Reluarea furnizării/prestării serviciului se face în termen de maximum 3 zile de la data efectuării plăţii; cheltuielile aferente suspendării, respectiv reluării furnizării/prestării serviciului, se suportă de utilizator.

CAPITOLUL V Finanţarea serviciilor de utilităţi publice

Art. 43. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente pentru furnizarea/

prestarea serviciilor de utilităţi publice, precum şi pentru întreţinerea, exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente se realizează pe criterii economice şi comerciale; mijloacele materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţilor specifice fiecărui serviciu se asigură prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor.

(2) Veniturile operatorilor se constituie prin încasarea de la utilizatori, sub formă de preţuri sau tarife, a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate şi, după caz, din alocaţii de la bugetele locale, cu respectarea următoarelor principii:

a) asigurarea autonomiei financiare a operatorului; b) asigurarea rentabilităţii şi eficienţei economice; c) asigurarea egalităţii de tratament a serviciilor de utilităţi publice în

raport cu alte servicii publice de interes general; d) recuperarea în totalitate de către operatori a costurilor furnizării/

prestării serviciilor. (3) Preţurile şi tarifele aferente serviciilor de utilităţi publice se

fundamentează, cu respectarea metodologiei de calcul stabilite de autorităţile de reglementare competente, pe baza cheltuielilor de producţie şi exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a costurilor pentru protecţia mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivând din

47

contractul de delegare a gestiunii şi includ o cotă pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi o cotă de profit.

(4) Stabilirea, ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor serviciilor de utilităţi publice se fac cu respectarea metodologiilor de calcul elaborate de autorităţile de reglementare competente.

(5) Preţurile şi tarifele pentru plata serviciilor de utilităţi publice se propun de operatori şi se stabilesc, se ajustează sau se modifică prin hotărâri ale consiliilor locale, ale consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, cu respectarea metodologiilor elaborate de autoritatea de reglementare competentă. Hotărârile consiliilor locale, ale consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară vor ţine seama de avizele de specialitate ale autorităţilor de reglementare competente.

(6) În cazul unor divergenţe cu privire la stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi/sau tarifelor între autorităţile administraţiei publice locale şi operatori, litigiile se soluţionează de instanţele de judecată competente, potrivit legii.

(7) Preţurile, tarifele şi taxele speciale stabilite şi practicate cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi sunt nule de drept, iar sumele încasate necuvenit şi constatate ca atare de către autorităţile de reglementare se restituie utilizatorilor de la care au fost colectate sau la bugetele locale, după caz.

(8) Pentru prestarea unor servicii conexe serviciilor de utilităţi publice, cum sunt eliberarea acordurilor şi avizelor, verificarea documentaţiilor tehnico-economice, expertize tehnice, service-ul instalaţiilor de utilizare şi altele asemenea, tarifele şi taxele se fundamentează pe tipuri de lucrări sau servicii prestate de operatori şi se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale; aceste servicii se facturează şi se încasează separat de către operatori.

(9) Operatorii au dreptul de a propune autorităţii administraţiei publice locale tarife compuse, care cuprind o componentă fixă, proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în stare de funcţionare şi pentru exploatarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemelor de utilităţi publice şi una variabilă, în funcţie de consumul efectiv înregistrat de dispozitivele de măsurare-înregistrare montate pe

48

branşamentele utilizatorilor, în punctele de delimitare a instalaţiilor. Tarifele compuse se fundamentează luându-se în considerare ponderea costurilor fixe şi a celor variabile în cheltuielile anuale şi se stabilesc în conformitate cu metodologia elaborată de autoritatea de reglementare competentă.

Art. 44. - (1) Finanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor de utilităţi publice se fac cu respectarea legislaţiei în vigoare privind iniţierea, fundamentarea, promovarea şi aprobarea investiţiilor publice, în temeiul următoarelor principii:

a) promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice; b) păstrarea veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul

comunităţilor locale şi utilizarea lor pentru dezvoltarea serviciilor şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente;

c) întărirea autonomiei fiscale a unităţilor administrativ-teritoriale pentru crearea mijloacelor financiare necesare în vederea funcţionării serviciilor;

d) întărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea unor împrumuturi interne sau externe necesare pentru finanţarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor, în condiţiile legii;

e) respectarea legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice; f) respectarea dispoziţiilor legale referitoare la calitatea şi disciplina

în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului. (2) Finanţarea cheltuielilor de capital pentru realizarea obiectivelor

de investiţii publice ale unităţilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităţi publice, se asigură din următoarele surse:

a) fonduri proprii ale operatorilor şi/sau fonduri de la bugetul local, în conformitate cu obligaţiile asumate prin actele juridice pe baza cărora este organizată şi se desfăşoară gestiunea serviciilor;

b) credite bancare, ce pot fi garantate de către autorităţile administraţiei publice locale, de Guvern sau de alte entităţi specializate în acordarea de garanţii bancare;

c) fonduri nerambursabile obţinute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;

d) fonduri speciale constituite pe baza unor taxe speciale, instituite la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit legii;

e) fonduri transferate de la bugetul de stat, ca participare la cofinanţarea unor programe de investiţii realizate cu finanţare externă,

49

precum şi din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat;

f) participarea capitalului privat în cadrul unor contracte de parteneriat public-privat de tipul „construieşte-operează-transferă” şi variante ale acestuia, în condiţiile legii;

g) fonduri puse la dispoziţie de utilizatori; h) alte surse, constituite potrivit legii. (3) Bunurile realizate în cadrul programelor de investiţii ale

unităţilor administrativ-teritoriale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, dacă sunt finanţate din fonduri publice, sau revin în proprietatea publică a acestora, ca bunuri de retur, dacă au fost realizate cu finanţare privată în cadrul unor programe de investiţii asumate de operator prin contractul de delegare a gestiunii serviciului, la expirarea acestuia.

(4) Obiectivele de investiţii promovate de autorităţile administraţiei publice locale, specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente sistemelor de utilităţi publice, ce implică fonduri de la bugetele locale sau transferuri de la bugetul de stat, se nominalizează în listele anuale de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale anexate la bugetele locale şi se aprobă odată cu acestea prin hotărâri ale consiliilor locale, consiliilor judeţene sau ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.

(5) Obiectivele de investiţii menţionate la alin. (4) se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor de execuţie, a prevederilor legale în vigoare privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi a documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate conform legii.

(6) Administrarea bunurilor aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităţi publice, se face cu diligenţa unui bun proprietar.

CAPITOLUL VI Răspunderi şi sancţiuni

Art. 45. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea

disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.

50

Art. 46. - Fapta săvârşită cu intenţie contra unei colectivităţi locale prin otrăvirea în masă, provocarea epidemiilor, infestarea surselor de apă, deteriorarea gravă sau distrugerea totală ori parţială a instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor şi a dotărilor aferente sistemelor de utilităţi publice este considerată act de terorism şi se pedepseşte potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 47. - (1) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei următoarele fapte:

a) refuzul utilizatorilor de a permite operatorului accesul la dispozitivele de măsurare-înregistrare, în scopul efectuării controlului, înregistrării consumurilor ori pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii;

b) nerespectarea de către utilizatori a termenelor de achitare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate, respectiv a termenelor pentru încheierea acţiunii de contorizare individuală la nivel de apartament;

c) racordarea la sistemele de utilităţi publice fără acord de furnizare/preluare, respectiv aviz de branşare/racordare eliberat de operator;

d) utilizarea fără contract de furnizare/prestare a serviciilor de utilităţi publice;

e) modificarea neautorizată de către utilizatori a instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor şi a dotărilor aferente sistemelor de utilităţi publice.

(2) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei următoarele fapte:

a) refuzul operatorului de a permite utilizatorilor accesul la dispozitivele de măsurare-înregistrare a consumurilor, când acestea sunt montate în instalaţia aflată în administrarea sa;

b) întârzierea nejustificată a operatorilor de a branşa/racorda noi utilizatori, precum şi impunerea unor soluţii de branşare/racordare inadecvate din punct de vedere tehnico-economic şi neconforme actelor normative în vigoare şi reglementărilor stabilite de autorităţile naţionale de reglementare competente;

c) sistarea nejustificată a serviciului sau refuzul de a realimenta utilizatorii după achitarea la zi a debitelor restante.

51


a) încălcarea de către operatori a prevederilor reglementărilor tehnice şi comerciale, inclusiv a regulamentelor-cadru ale serviciilor, stabilite de autorităţile de reglementare competente, precum şi nerespectarea condiţiilor asociate licenţelor;

b) refuzul operatorilor de a pune la dispoziţie autorităţii de reglementare competente datele şi informaţiile solicitate sau furnizarea incorectă şi incompletă de date şi informaţii necesare desfăşurării activităţii acesteia;

c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice în afara parametrilor tehnici cantitativi şi calitativi adoptaţi prin contractul de furnizare/prestare şi/sau a celor din normele tehnice şi comerciale stabilite de autoritatea de reglementare competentă;

d) nerespectarea de către operatori a termenelor-limită stabilite pentru încheierea acţiunii de contorizare la branşamentele utilizatorilor.


a) refuzul operatorilor de a se supune controlului şi de a permite verificările şi inspecţiile prevăzute prin reglementări sau dispuse de autoritatea de reglementare competentă, precum şi obstrucţionarea acesteia în îndeplinirea atribuţiilor sale;

b) neaplicarea măsurilor stabilite cu ocazia activităţilor de control; c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice de către

operatori fără licenţă eliberată potrivit prevederilor prezentei legi sau cu licenţă a cărei valabilitate a expirat;

d) practicarea unor preţuri şi tarife mai mari decât cele aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, în baza metodologiilor stabilite de autorităţile de reglementare competente;

e) delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice fără respectarea prevederilor prezentei legi şi a legislaţiei specifice fiecărui serviciu;

f) aprobarea obiectivelor de investiţii aferente infrastructurii tehnico-edilitare a serviciilor de utilităţi publice fără respectarea documentaţiilor de urbanism, amenajarea teritoriului şi de protecţia mediului, adoptate potrivit legii;

52

g) nerespectarea de către operatori a normelor privind protecţia igienei publice şi a sănătăţii populaţiei, a mediului de viaţă al populaţiei şi a mediului.

(5) Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare comunitară vor stabili, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1) - (4), care constituie contravenţii în domeniul serviciilor de utilităţi publice.

Art. 48. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţi împuterniciţi ai ministrului mediului şi gospodăririi apelor, ai ministrului administraţiei şi internelor, ai ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, ai preşedinţilor A.N.R.S.C., A.N.R.E., A.R.R. şi ai preşedinţilor consiliilor judeţene şi ai primarilor, după caz, conform competenţelor stabilite în prezenta lege.

(2) În vederea constatării contravenţiilor prevăzute la art. 47, reprezentanţii împuterniciţi prevăzuţi la alin. (1) au acces, dacă acest lucru se impune, în condiţiile legii, în clădiri, încăperi, la instalaţii şi în orice alt loc, unde au dreptul să verifice instalaţiile de utilizare, precum şi să execute măsurători şi determinări. Atât operatorii, cât şi utilizatorii sunt obligaţi să pună la dispoziţie reprezentanţilor împuterniciţi documentele cu privire la serviciul de utilităţi publice furnizat/prestat.

(3) Organele de poliţie sunt obligate să acorde, la cerere, sprijin reprezentanţilor împuterniciţi.

(4) Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute la art. 47 şi la alin. (1) - (3) ale prezentului articol, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 28.

CAPITOLUL VII Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 49. - (1) Furnizorii/prestatorii care, la data intrării în vigoare a

prezentei legi, furnizează/prestează servicii de utilităţi publice în

53

gestiune directă sau pe baze contractuale şi care nu deţin licenţă au obligaţia de a solicita şi de a obţine eliberarea acesteia, în termen de cel mult un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În caz contrar, aceştia pierd dreptul de a furniza/presta serviciile respective, iar contractele respective îşi încetează valabilitatea.

(2) Licenţele eliberate de autorităţile de reglementare competente până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează valabilitatea.

Art. 50. - (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a A.N.R.S.C., prevăzut la art. 14 alin. (1), se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de un an de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Regulamentele-cadru, caietele de sarcini-cadru ale serviciilor de utilităţi publice specificate la art. 1 alin. (2), contractele-cadru de furnizare/prestare a serviciilor, respectiv caietele de sarcini-cadru şi criteriile de selecţie-cadru aplicabile procedurilor de delegare a gestiunii serviciilor, prevăzute la art. 31 alin. (4), se elaborează de autoritatea de reglementare competentă, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de un an de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Consiliile locale vor introduce în conţinutul regulamentelor, caietelor de sarcini şi contractelor de delegare a gestiunii serviciilor clauze specifice care privesc organizarea, funcţionarea, gestionarea şi finanţarea serviciilor de utilităţi publice, respectiv administrarea, exploatarea şi finanţarea obiectivelor de investiţii din infrastructura tehnico-edilitară a localităţilor, în funcţie de particularităţile acestora şi de interesele actuale şi de perspectivă ale comunităţilor respective.

(4) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale vor proceda la reorganizarea serviciilor de utilităţi publice, în conformitate cu modalităţile de gestiune prevăzute la art. 23.

Art. 51. - (1) Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii serviciilor de utilităţi publice va fi aplicat de toţi operatorii furnizori/prestatori de servicii de utilităţi publice, indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de forma de proprietate, modul de organizare ori ţara de origine a operatorului.

(2) Dreptul la grevă în sfera serviciilor de utilităţi publice vitale - alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, salubrizarea,

54

alimentarea cu energie termică, iluminatul public şi transportul public - este supus restricţiilor aplicabile ramurilor de activitate în care nu se poate declara greva cu întreruperea totală a activităţii. În timpul conflictelor de muncă deschise şi pe perioada soluţionării acestora se asigură respectarea principiului continuităţii serviciului şi al serviciului minim şi se iau măsuri pentru asigurarea exploatării şi funcţionării în siguranţă a sistemelor şi pentru evitarea accidentelor cu impact ecologic sau asupra sănătăţii populaţiei.

(3) Soluţionarea litigiilor patrimoniale şi nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum şi a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competenţa instanţelor de contencios administrativ şi se face, cu precădere, în procedură de urgenţă.

(4) Soluţionarea litigiilor civile şi de muncă izvorâte din aplicarea prevederilor prezentei legi se face de instanţele de judecată competente, în condiţiile legii.

Art. 52. - Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta lege vor fi notificate, potrivit prevederilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată, şi se vor acorda numai după autorizarea acestora de către Consiliul Concurenţei, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în legislaţia secundară privind ajutorul de stat.

Art. 53. - Notarii publici nu vor autentifica actele de înstrăinare a imobilelor sau a societăţilor comerciale fără dovada achitării la zi a datoriilor pentru serviciile de utilităţi publice de care sunt grevate acestea, eliberată de furnizorii/prestatorii acestor servicii. În cazul în care bunul ce urmează a fi înstrăinat este un apartament situat într-un bloc proprietate condominială, este necesară şi dovada achitării la zi a datoriilor, eliberată de asociaţia de proprietari.

Art. 54. - Prezenta lege intră în vigoare la un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 42 alin. (7).

Art. 55. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 4 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală -

55

A.N.R.S.C., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 23 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu

respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

DAN RADU RUŞANU PREŞEDINTELE SENATULUI,

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 8 martie 2006. Nr. 51.

56

LEGEA NR. 241 din 22 iunie 2006

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Emitent: PARLAMENTUL Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr.563 din 29 iunie 2006

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art.1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic unitar privind

înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor.

(2) Prevederile prezentei legi se aplică serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare al comunelor, oraşelor şi municipiilor, indiferent de mărimea acestora.

Art. 2. - (1) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, se află sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale, care are drept scop asigurarea alimentării cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor.

(2) Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare.

(3) Sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare a apelor uzate, denumite în continuare sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare, constituie ansambluri tehnologice şi funcţionale integrate care acoperă întregul circuit tehnologic, de la captarea din sursă a apei brute până la evacuarea în emisari a apelor uzate epurate.

57

(4) În localităţile rurale se poate organiza, după caz, numai serviciul de alimentare cu apă, cu condiţia asigurării colectării apelor uzate prin alte sisteme individuale.

Art. 3. - Termenii tehnici utilizaţi în cuprinsul prezentei legi se definesc după cum urmează:

a) serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare - totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării şi distriburii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul acesteia;

b) serviciu de alimentare cu apă - totalitatea activităţilor necesare pentru:

- captarea apei brute, din surse de suprafaţă sau subterane; - tratarea apei brute; - transportul apei potabile şi/sau industriale; - înmagazinarea apei; - distribuţia apei potabile şi/sau industriale;

c) serviciu public de canalizare - totalitatea activităţilor necesare pentru:

- colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare;

- epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar; - colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile

de scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora; - evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri

similare derivate din activităţile prevăzute mai sus; - evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul

localităţilor; d) sistem public de alimentare cu apă - ansamblul construcţiilor şi

terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de alimentare cu apă. Sistemele publice de alimentare cu apă cuprind, de regulă, următoarele componente:

- captări; - aducţiuni;

58

- staţii de tratare; - staţii de pompare cu sau fără hidrofor; - rezervoare de înmagazinare; - reţele de transport şi distribuţie; - branşamente, până la punctul de delimitare;

e) sistem public de canalizare - ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de canalizare. Sistemele publice de canalizare cuprind, de regulă, următoarele componente:

- racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare; - reţele de canalizare; - staţii de pompare; - staţii de epurare; - colectoare de evacuare spre emisar; - guri de vărsare în emisar; - depozite de nămol deshidratat;

f) reţea publică de transport al apei - parte a sistemului public de alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie;

g) reţea publică de distribuţie a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apă, alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii-anexe, care asigură distribuţia apei la 2 sau la mai mulţi utilizatori independenţi;

h) reţea publică de canalizare - parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din canale colectoare, cămine, guri de scurgere şi construcţii-anexe care asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la 2 sau de la mai mulţi utilizatori independenţi.

Nu constituie reţele publice: - reţelele interioare de utilizare aferente unei clădiri de locuit cu

mai multe apartamente, chiar dacă aceasta este în proprietatea mai multor persoane fizice sau juridice;

- reţelele aferente unei incinte proprietate privată sau unei instituţii publice pe care se află mai multe imobile, indiferent de destinaţie, despărţite de zone verzi şi alei interioare private;

59

- reţelele aferente unei platforme industriale, în care drumurile de acces şi spaţiile verzi sunt proprietate privată, chiar dacă aceasta este administrată de mai multe persoane juridice;

i) branşament de apă - partea din reţeaua publică de alimentare cu apă, care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un singur utilizator. Părţile componente ale unui branşament se precizează în regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Branşamentul până la contor, inclusiv căminul de branşament şi contorul, aparţin reţelei publice de distribuţie, indiferent de modul de finanţare a execuţiei.

Finanţarea execuţiei branşamentului se asigură fie de operator, fie de utilizator, în funcţie de amplasamentul punctului de delimitare a instalaţiilor şi numai în baza unei documentaţii avizate de operator şi cu respectarea regimului proprietăţii. În cazuri bine justificate de către utilizatori sau operatori şi când condiţiile tehnice nu permit altă soluţie, se poate admite racordarea mai multor utilizatori la acelaşi branşament.

În cazul condominiilor cu destinaţie de locuinţă existente, separarea şi individualizarea consumurilor se fac prin montarea repartitoarelor debitmetrice sau prin altă modalitate stabilită prin hotărâre a asociaţiei de proprietari. Cheltuielile aferente individualizării consumurilor vor fi suportate de coproprietarii condominiului, operatorul având numai obligaţia montării contorului principal de branşament la nivelul limitei de proprietate;

j) repartitor debitmetric - aparat cu indicaţii adimensionale destinat măsurării şi individualizării consumurilor de apă pentru fiecare consumator individual;

k) racord de canalizare - partea din reţeaua publică de canalizare care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv căminul de racord; părţile componente ale unui racord se precizează în regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Racordul de la cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord, aparţine reţelei publice de canalizare;

l) aviz de branşare/racordare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prin care se stabilesc condiţiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea şi execuţia

60

branşamentelor de apă, respectiv a racordurilor de canalizare şi prin care se stabileşte punctul de delimitare dintre reţelele publice şi instalaţiile de utilizare;

m) acord de furnizare - documentul scris, emis de operator, care stabileşte condiţiile de furnizare pentru utilizator şi defineşte parametrii cantitativi şi calitativi ai serviciului la branşamentul utilizatorului şi prin care operatorul se angajează să furnizeze serviciul de alimentare cu apă;

n) acord de preluare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajează să presteze serviciul de canalizare şi care defineşte condiţiile şi parametrii cantitativi şi calitativi ai apelor uzate menajere şi/sau industriale preluate la canalizarea publică;

o) ape uzate menajere - apele de canalizare rezultate din folosirea apei în gospodării, instituţii publice şi servicii, care rezultă mai ales din metabolismul uman şi din activităţi menajere şi igienico-sanitare;

p) ape uzate industriale - apele de canalizare rezultate din activităţi economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât cea menajeră;

q) ape uzate orăşeneşti - apele de canalizare rezultate din amestecul apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice, preepurate sau nu, precum şi apele care provin din stropirea şi spălarea drumurilor publice sau private, a aleilor, a grădinilor şi a curţilor imobilelor;

r) ape pluviale - apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice;

s) instalaţii interioare de apă - totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, amplasate după punctul de delimitare dintre reţeaua publică şi instalaţia interioară de utilizare a apei şi care asigură transportul apei preluate din reţeaua publică la punctele de consum şi/sau la instalaţiile de utilizare;

t) instalaţii interioare de canalizare - totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, care asigură preluarea şi transportul apei uzate de la instalaţiile de utilizare a apei până la căminul de racord din reţeaua publică;

u) punct de delimitare - locul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului se branşează la instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea operatorului furnizor/prestator de

61

servicii. Punctul de delimitare asigură identificarea poziţiei de montare a dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor, stabilirea apartenenţei instalaţiilor, precum şi precizarea drepturilor, respectiv a obligaţiilor ce revin părţilor cu privire la exploatarea, întreţinerea şi repararea acestora. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de canalizare şi reţeaua publică de canalizare se face prin căminul de racord, care este prima componentă a reţelei publice, în sensul de curgere a apei uzate;

v) contor de branşament - aparatul de măsurare a volumului de apă consumat de utilizator, care se montează pe branşament între două vane - robinete la limita proprietăţii utilizatorului; contorul este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei.

Art. 4. - (1) Apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu apă este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodăreşti ale populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici şi, după caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale.

(2) Apa potabilă distribuită utilizatorilor trebuie să îndeplinească, la branşamentele acestora, condiţiile de potabilitate prevăzute în normele tehnice şi reglementările legale în vigoare, precum şi parametrii de debit şi presiune precizaţi în acordurile şi contractele de furnizare.

(3) Utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele menţionate la alin. (1) este permisă numai în măsura în care există disponibilităţi faţă de necesarul de apă potabilă al localităţilor, stabilit potrivit prescripţiilor tehnice în vigoare.

(4) În cazul în care cerinţele de apă potabilă ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral sau pot fi acoperite numai parţial, aceştia pot să-şi asigure alimentarea cu apă potabilă prin sisteme proprii, realizate şi exploatate în condiţiile legii.

(5) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi stropitul străzilor şi al spaţiilor verzi, spălatul pieţelor şi al străzilor, spălarea periodică a sistemului de canalizare, spălarea autovehiculelor şi consumul tehnologic al unităţilor industriale, se va utiliza cu precădere apă industrială.

(6) Apa industrială sau cu caracter nepotabil se poate asigura fie prin sisteme publice de alimentare cu apă industrială, fie prin sisteme individuale realizate şi exploatate de operatorii economici.

(7) Se interzice orice legătură sau interconectare între sistemele de alimentare cu apă potabilă şi sistemele de alimentare cu apă industrială.

62

Art. 5. - (1) Sistemul de canalizare trebuie să asigure cu precădere colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea într-un receptor natural a apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apă, precum şi a apelor pluviale sau de suprafaţă colectate de pe teritoriul localităţilor.

(2) Nămolurile provenite din staţiile de tratare a apei, din sistemele de canalizare şi din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti se tratează şi se prelucrează în vederea neutralizării, deshidratării, depozitării controlate sau valorificării, potrivit reglementărilor legale în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea populaţiei.

(3) Apele uzate evacuate în sistemele de canalizare trebuie să respecte condiţiile precizate prin acordul de preluare în canalizarea publică, respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum şi pe cele impuse prin reglementările tehnice în vigoare, astfel încât prin natura, cantitatea ori calitatea lor să nu conducă la:

a) degradarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemelor de canalizare;

b) diminuarea capacităţii de transport a reţelelor şi a canalelor colectoare;

c) perturbarea funcţionării normale a staţiei de epurare, prin depăşirea debitului şi a încărcării sau prin inhibarea proceselor de epurare;

d) apariţia unor pericole pentru igiena şi sănătatea populaţiei sau a personalului de exploatare a sistemului;

e) apariţia pericolelor de explozie. (4) Evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate epurate şi

depozitarea nămolurilor provenite din staţiile de epurare se fac numai în condiţiile calitative şi cantitative precizate în avizele, acordurile şi autorizaţiile de mediu eliberate de autorităţile competente, potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul protecţiei calităţii apei şi a mediului, astfel încât să se garanteze protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea populaţiei.

(5) Preluarea în sistemele de canalizare a apelor uzate provenite de la operatori economici industriali sau de la alţi utilizatori neracordaţi la reţelele publice de distribuţie a apei se poate aproba numai în măsura în care capacitatea sistemelor nu este depăşită din punct de vedere

63

hidraulic sau al încărcării cu substanţe impurificatoare şi numai dacă nu conţin poluanţi toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare.

Art. 6. - Desfăşurarea activităţilor specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, elaborate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C., şi aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia.

Art. 7. - (1) Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pe baza următoarelor principii:

a) securitatea serviciului; b) tarifarea echitabilă; c) rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului; d) transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu

patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora;

e) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ; f) adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor; g) accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze

contractuale; h) respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi

apelor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei. (2) Principiile prevăzute la alin. (1) vor fi în mod obligatoriu

cuprinse şi dezvoltate atât în regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, cât şi în regulamentele serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare aprobate la nivel local.

Art. 8. - (1) Serviciul furnizat/prestat prin sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să îndeplinească, la nivelul utilizatorilor, indicatorii de performanţă prevăzuţi în regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(2) Regulamentele serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv indicatorii de performanţă, se elaborează la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, pe baza regulamentului-cadru al

64

serviciului, şi se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale, consiliilor judeţene, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară sau, după caz, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(3) Indicatorii de performanţă ai serviciului furnizat/prestat utilizatorilor se stabilesc pe baza unui studiu de specialitate, întocmit de autorităţile administraţiei publice locale, în funcţie de necesităţile utilizatorilor, de starea tehnică a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi de eficienţa acestora, cu respectarea indicatorilor de performanţă minimali prevăzuţi în regulamentul-cadru, respectiv în caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(4) Propunerile de indicatori de performanţă ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare furnizat/prestat utilizatorilor, rezultate din studiul de specialitate efectuat în acest scop, vor fi supuse dezbaterii publice înaintea aprobării lor de către autorităţile administraţiei publice locale.

CAPITOLUL II Autorităţi şi competenţe

Art. 9. - (1) Statul sprijină prin măsuri legislative, administrative şi

economice dezvoltarea durabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente.

(2) Măsurile adoptate la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale competente trebuie să conducă la atingerea următoarelor obiective strategice:

a) dezvoltarea şi extinderea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul întregii ţări, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale;

b) realizarea unui serviciu şi a unei infrastructuri tehnico-edilitare moderne, capabile să susţină dezvoltarea economico-socială a localităţilor, să atragă investiţii private şi să stimuleze dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale;

c) conservarea şi protecţia mediului şi a sănătăţii publice.

65

Art. 10. - (1) Consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, au competenţa exclusivă în tot ceea ce priveşte:

a) aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

b) aprobarea programelor de investiţii privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului;

c) aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului; d) adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de

organizare şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii; e) aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului. (2) Unităţile administrativ-teritoriale se pot asocia între ele, în

vederea înfiinţării şi organizării în interes comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru înfiinţarea şi exploatarea infrastructurii aferente acestuia, în condiţiile stabilite prin Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006.

Art. 11. - (1) Consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, îşi stabilesc propriile strategii de dezvoltare şi funcţionare pe termen scurt, mediu şi lung a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, ţinând seama de planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale, precum şi de angajamentele internaţionale în domeniul protecţiei mediului.

(2) Strategiile autorităţilor administraţiei publice locale vor urmări cu prioritate realizarea următoarelor obiective:

a) orientarea serviciului către utilizatori; b) asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor

comunităţii la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare; c) asigurarea calităţii serviciului la nivelul corespunzător normelor

Uniunii Europene; d) îmbunătăţirea calităţii mediului, prin utilizarea raţională a

resurselor naturale de apă şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate, în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu şi ale Directivelor Uniunii Europene;

66

e) reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare;

f) reducerea consumurilor specifice de apă potabilă la utilizator, inclusiv prin contorizarea branşamentelor şi a consumurilor individuale;

g) promovarea programelor de investiţii, în scopul dezvoltării şi modernizării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;

h) adoptarea soluţiilor tehnice şi tehnologice, cu costuri minime şi în concordanţă cu prognozele de dezvoltare edilitar-urbanistică şi demografică a comunităţii;

i) promovarea mecanismelor specifice economiei de piaţă, crearea unui mediu concurenţial, stimularea participării capitalului privat şi promovarea formelor de gestiune delegată;

j) promovarea metodelor moderne de management; k) promovarea profesionalismului, eticii profesionale şi a formării

profesionale continue a personalului ce lucrează în domeniu. (3) În vederea asigurării continuităţii serviciului şi funcţionării

sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin normele şi prescripţiile tehnice, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile de dezvoltare comunitară, au responsabilitatea planificării şi urmăririi execuţiei lucrărilor de investiţii; în acest scop vor întocmi programe directoare privind obiectivele de investiţii, bazate pe planificarea multianuală a investiţiilor şi ţinându-se seama de etapele procesului bugetar, în conformitate cu reglementările legale.

Art. 12. - (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin autorităţile administraţiei publice locale adoptă hotărâri sau emit dispoziţii, după caz, privitoare la:

a) aprobarea programelor de reabilitare, extinderea şi modernizarea sistemelor existente, precum şi a programelor de înfiinţare a unor noi sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare, în condiţiile legii;

b) coordonarea proiectării şi execuţiei lucrărilor tehnico-edilitare, în scopul realizării acestora într-o concepţie unitară şi corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor şi de amenajare a teritoriului, de urbanism şi de mediu;

c) aprobarea studiilor de fezabilitate privind extinderea, modernizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;

67

d) asocierea intercomunitară în vederea înfiinţării şi exploatării în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru realizarea investiţiilor în infrastructura aferentă acestuia;

e) darea în administrare sau delegarea gestiunii serviciului, precum şi încredinţarea exploatării bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;

f) participarea cu capital social sau cu bunuri la înfiinţarea societăţilor comerciale mixte pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi/sau furnizarea/prestarea serviciului;

g) contractarea sau garantarea, în condiţiile legii, a împrumuturilor pentru finanţarea programelor de investiţii aferente sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum extinderi, dezvoltări de capacităţi, reabilitări şi modernizări;

h) elaborarea şi aprobarea normelor locale şi a regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza normelor-cadru şi a regulamentelor-cadru elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.;

i) aproabrea preţurilor, tarifelor şi taxelor speciale pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, cu respectarea reglementărilor în vigoare;

j) rezilierea unilaterală a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, pentru încălcarea repetată a clauzelor acestora şi pentru nerespectarea parametrilor de calitate ai serviciului.

(2) Împotriva hotărârilor sau dispoziţiilor autorităţilor administraţiei publice locale, adoptate în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice sau juridice interesate se pot adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Art. 13. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să verifice, să aprobe sau să respingă, în condiţiile legii, fără a periclita rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului, preţurile şi tarifele propuse de operatori, precum şi să urmărească modul de respectare de către aceştia a normelor metodologice pentru stabilirea, ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor elaborate de A.N.R.S.C. şi aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia.

(2) Divergenţele cu privire la preţuri şi tarife dintre autorităţile administraţiei publice locale şi operatori se rezolvă de instanţele de judecată competente.

68

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au acces la orice informaţie de interes public deţinută de A.N.R.S.C. cu privire la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de gestiune adoptată pentru realizarea acestuia.

Art. 14. - Autorităţile administraţiei publice locale au, în raport cu utilizatorii pe care îi reprezintă, următoarele sarcini şi responsabilităţi:

a) să gestioneze serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică;

b) să promoveze dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului;

c) să monitorizeze şi să controleze activităţile de furnizare/prestare a serviciului şi să adopte măsurile prevăzute în contractul de delegare a gestiunii, în cazul în care operatorul nu asigură indicatorii de performanţă asumaţi;

d) să stabilească şi să aprobe indicatorii de performanţă ai serviciului numai după ce aceştia au fost supuşi, în prealabil, dezbaterii publice;

e) să adopte normele locale şi modalităţile de gestiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

f) să informeze şi să consulte utilizatorii şi asociaţiile acestora cu privire la strategiile de dezvoltare a serviciului, precum şi despre necesitatea instituirii unor taxe locale privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare;

g) să medieze rezolvarea conflictelor dintre utilizatori şi operator sau dintre operatori, la cererea uneia dintre părţi.

Art. 15. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale au, potrivit prerogativelor atribuite prin lege, următoarele obligaţii faţă de operatori:

a) să aplice un tratament egal tuturor operatorilor şi să asigure prin normele locale adoptate un mediu de afaceri transparent;

b) să respecte independenţa managerială a operatorului; c) să adopte şi să menţină o conduită echilibrată, echidistantă şi

nediscriminatorie între operator şi utilizatori; d) să promoveze relaţii contractuale echilibrate, orientate spre

rezultat; e) să asigure publicitatea şi accesul liber la informaţiile de interes

public, cu precădere la acele informaţii care asigură pregătirea ofertelor şi participarea la procedurile de delegare a gestiunii serviciului;

69

f) să aducă la cunoştinţă publică, în condiţiile legii, hotărârile şi dispoziţiile având ca obiect modul de organizare şi de funcţionare a serviciului;

g) să stabilească condiţiile de asociere sau de formare de societăţi mixte, în conformitate cu prevederile legale care reglementează fiecare tip de contract prin care se deleagă gestiunea;

h) să respecte şi să-şi îndeplinească propriile obligaţii, prevăzute în contractele de delegare a gestiunii serviciului;

i) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, altele decât cele de interes public, cu privire la activitatea operatorilor;

j) să încheie cu operatorul un contract pentru colectarea, canalizarea şi epurarea apelor pluviale de pe domeniul public şi privat al localităţii.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au, în raporturile cu operatorii, dreptul şi obligaţia să monitorizeze şi să controleze:

a) menţinerea echilibrului contractual rezultat prin procedura de delegare a gestiunii serviciului;

b) încadrarea profitului operatorului în limitele minime şi maxime negociate;

c) respectarea clauzelor de administrare, întreţinere şi predare a bunurilor publice şi păstrarea integrităţii patrimoniului public sau privat aferent serviciului;

d) respectarea programului social de limitare a efectelor negative ale concedierilor;

e) respectarea obligaţiilor contractuale potrivit contractului de delegare a gestiunii şi îndeplinirea indicatorilor de performanţă ai serviciului, indiferent de forma de gestiune;

f) aplicarea penalităţilor prevăzute de documentele contractuale, în cazul neîndeplinirii de către operatori a indicatorilor de performanţă asumaţi;

g) exploatarea eficientă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare;

h) respectarea reglementărilor administrative, tehnice, fiscale şi comerciale din domeniu;

i) impactul serviciului asupra mediului şi asupra sănătăţii publice; j) siguranţa serviciului şi protecţia utilizatorilor; k) asigurarea patrimoniului preluat în gestiune şi asigurarea pentru

daunele provocate terţilor, în cazul gestiunii delegate.

70

Art.16. - (1) Autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este A.N.R.S.C. Aceasta îşi exercită competenţele şi atribuţiile care îi sunt acordate prin Legea nr. 51/2006 faţă de toţi operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de organizare, de natura capitalului, de modalitatea de gestiune adoptată sau de ţara de origine.

(2) A.N.R.S.C. elaborează şi aprobă, prin ordin al preşedintelui acesteia:

a) metodologia şi procedura-cadru de stabilire, monitorizare, măsurare, comparare şi analiză a indicatorilor de performanţă ai serviciului;

b) metodologia de repartizare a consumurilor individuale de apă rece şi de canalizare în imobilele de tip condominiu;

c) normele de autorizare a operatorilor economici care montează şi exploatează sisteme de repartizare a costurilor pentru apă rece în imobile de tip condominiu;

d) normativul tehnic de montare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru apă rece în imobile de tip condominiu; e) metodologia de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

(3) Pe baza metodologiei prevăzute la alin. (2) lit. e), A.N.R.S.C. aprobă preţurile şi tarifele pentru operatorii economici şi instituţiile publice care prestează un serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare de natura celui public şi care nu se află în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.

(4) A.N.R.S.C. monitorizează evoluţia indicatorilor de performanţă ai serviciului, în scopul diseminării, la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale şi al operatorilor, a celor mai bune practici din domeniu. A.N.R.S.C. va dezvolta un sistem informaţional ce va permite întocmirea unei baze de date şi compararea continuă a fiecărui indicator de performanţă cu nivelul atins de operatorul cel mai performant din domeniu. Pentru implementarea activităţilor de monitorizare şi de realizare a bazei de date, operatorii au obligaţia de a furniza A.N.R.S.C. toate informaţiile solicitate în legătură cu indicatorii de performanţă ai serviciului.

71

(5) În relaţia cu operatorii şi cu autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute în Legea nr. 51/2006, indiferent de forma de gestiune adoptată, A.N.R.S.C. monitorizează următoarele:

a) respectarea şi îndeplinirea obligaţiilor şi măsurilor stabilite în condiţiile de emitere sau de menţinere a licenţelor;

b) respectarea sistemului de reglementări emise în aplicarea legislaţiei primare din domeniu;

c) respectarea metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor;

d) respectarea reglementărilor cu privire la concurenţă şi transparenţă, pentru a preveni practicile anticoncurenţiale care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei.

CAPITOLUL III Organizarea şi funcţionarea serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare

SECŢIUNEA 1 Gestiunea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Art. 17. - (1) Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, gestionarea,

monitorizarea şi controlul la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi exploatarea şi asigurarea funcţionării sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestora constituie atribuţii exclusive ale autorităţilor administraţiei publice locale, care se exercită în condiţiile legii.

(2) Gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente, se organizează astfel încât să asigure respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate şi în funcţie de:

a) nevoile comunităţilor locale; b) mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-

sociale ale localităţilor;

72

c) starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente; d) posibilităţile locale de finanţare a exploatării şi funcţionării

serviciului, respectiv a înfiinţării ori dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente;

e) raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat utilizatorilor.

(3) Înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează în baza unor studii de specialitate care vor analiza elementele prevăzute la alin. (2); soluţia optimă se va adopta după dezbaterea publică a studiului şi după consultarea utilizatorilor.

Art. 18. - (1) Gestiunea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se organizează şi se realizează în următoarele modalităţi:

a) gestiune directă; b) gestiune delegată. (2) Alegerea formei de gestiune a serviciului de alimentare cu apă şi

de canalizare se face prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz.

SECŢIUNEA a 2-a Gestiunea directă

Art. 19. - (1) În cadrul gestiunii directe, autorităţile administraţiei

publice locale îşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea, conducerea, gestionarea, administrarea, exploatarea şi funcţionarea serviciului.

(2) Gestiunea directă se aprobă şi se realizează prin structuri proprii ale administraţiilor publice locale, înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale, ale consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, aşa cum au fost stabilite prin Legea nr. 51/2006.

(3) Structurile menţionate la alin. (2) îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului în baza hotărârii de dare în administrare şi exploatare a serviciului şi a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente şi în baza licenţei eliberate de A.N.R.S.C.

73

(4) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor cu statut de compartimente/servicii publice de specialitate care gestionează şi exploatează un serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare, rămase la finele exerciţiului bugetar, se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.

(5) Disponibilităţile provenite din împrumuturi, fonduri externe nerambursabile sau transferuri de la bugetul de stat destinate cofinanţării unor obiective de investiţii specifice se administrează şi se utilizează potrivit acordurilor de finanţare încheiate.

SECŢIUNEA a 3-a Gestiunea delegată

Art. 20. - (1) În cazul gestiunii delegate, pentru funcţionarea

serviciului, autorităţile administraţiei publice locale transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităţile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, cât şi administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii.

(2) Operatorii care desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune delegată sunt cei stabiliţi prin Legea nr. 51/2006.

(3) Operatorii menţionaţi la alin. (2) îşi desfăşoară activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, pe baza contractului de delegare a gestiunii şi a licenţei eliberate de A.N.R.S.C.

(4) Contractul de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărârea de atribuire, adoptată de consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţia de dezvoltare comunitară, după caz. În condiţiile legii, contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un:

a) contract de concesiune; b) contract de parteneriat public-privat. Art. 21. - (1) Delegarea gestiunii se face în conformitate cu legislaţia

specifică fiecărui tip de contract. Procedurile utilizate de consiliile

74

locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului sunt cele aplicabile tipului de contract de delegare a gestiunii serviciului adoptat.

(2) În cazul societăţilor comerciale rezultate din reorganizarea administrativă a fostelor regii autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de specialitate subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, care au avut în administrare bunuri, activităţi şi servicii de alimentare cu apă şi de canalizare şi al căror capital social este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi în cazul societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţiile de dezvoltare comunitară, delegarea gestiunii serviciului se atribuie direct acestora, prin contract de concesiune.

Art. 22. - (1) Garanţiile profesionale şi financiare ale operatorului constituie elemente obligatorii pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii, având scopul de a proteja autorităţile administraţiei publice locale. Societăţile comerciale nou-create pot fi admise, într-o procedură de atribuire a unei delegări a gestiunii, în aceleaşi condiţii ca şi societăţile deja existente.

(2) Contractele de delegare a gestiunii serviciului se reziliază de plin drept dacă operatorul nu respectă condiţiile contractuale. În cazul retragerii licenţei, contractul de delegare a gestiunii încetează de plin drept.

(3) Caietele de sarcini şi criteriile de selecţie aplicabile în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii sunt elaborate de către autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, în baza caietelor de sarcini-cadru elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C. prin ordin al preşedintelui acesteia, cu respectarea dispoziţiilor legislaţiei aplicabile tipului de contract de delegare a gestiunii adoptat.

(4) În procesul de atribuire şi executare a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, autorităţile administraţiei publice locale vor urmări obţinerea celui mai bun raport cost-calitate, precum şi asigurarea condiţiilor necesare satisfacerii interesului public general al comunităţilor locale.

Art. 23. - (1) Delegarea gestiunii serviciului nu anulează prerogativele autorităţilor administraţiei publice locale sau ale

75

asociaţiilor de dezvoltare comunitară privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciului, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi nu exclude dreptul acestora, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii, de a supraveghea şi de a controla:

a) modul de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori;

b) calitatea şi eficienţa serviciului furnizat/prestat şi respectarea indicatorilor de performanţă stabiliţi în contractele de delegare a gestiunii;

c) modul de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare încredinţat prin contractul de delegare a gestiunii;

d) modul de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

(2) Consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară pot delega atât activităţile propriu-zise de furnizare/prestare, gestionare, administrare şi exploatare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, cât şi pregătirea, finanţarea şi realizarea investiţiilor aferente acestuia.

Art. 24. - (1) Contractele de delegare a gestiunii vor prevedea sarcinile concrete ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv operatorului, în ceea ce priveşte iniţierea, fundamentarea, promovarea, aprobarea, finanţarea şi realizarea investiţiilor.

(2) Investiţiile efectuate de operator pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se vor amortiza de către operator, în conformitate cu prevederile legale şi exclusiv pe durata contractului de delegare a gestiunii.

CAPITOLUL IV Operatori şi utilizatori

SECŢIUNEA 1

Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

76

Art. 25. - (1) Au calitatea de operatori furnizorii/prestatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare care asigură funcţionarea, gestionarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului şi care îşi desfăşoară activitatea pe baza unei licenţe. Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt definiţi potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/2006.

(2) Acordarea licenţelor operatorilor furnizori/prestatori ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare intră în sfera de competenţă a A.N.R.S.C. Licenţa se eliberează în condiţiile Legii nr. 51/2006.

(3) Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare au, în temeiul prezentei legi, aceleaşi drepturi şi obligaţii în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu utilizatorii, indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, de forma de organizare, de natura capitalului, de tipul de proprietate ori de ţara de origine din Uniunea Europeană.

(4) Operatorii având statut de societăţi comerciale cu capital al unităţilor administrativ-teritoriale sunt subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale şi pot fi privatizaţi în condiţiile legii, cu condiţia păstrării obiectului de activitate cel puţin 5 ani de la data privatizării.

Art. 26. - (1) În vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le revin în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor, operatorii trebuie să asigure:

a) producerea, transportul, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile, respectiv preluarea, canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate;

b) exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a sistemelor de canalizare în condiţii de siguranţă şi eficienţă tehnico-economică, cu respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare;

c) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, corespunzător dispoziţiilor legale, a zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor şi instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate;

77

d) monitorizarea strictă a calităţii apei potabile distribuite prin intermediul sistemelor de alimentare cu apă, în concordanţă cu normele igienico-sanitare în vigoare;

e) captarea apei brute, respectiv descărcarea apelor uzate orăşeneşti în receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor;

f) întreţinerea şi menţinerea în stare de permanentă funcţionare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;

g) contorizarea cantităţilor de apă produse, distribuite şi respectiv facturate;

h) creşterea eficienţei şi a randamentului sistemelor în scopul reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi energie electrică şi prin reechiparea, reutilarea şi retehnologizarea acestora;

i) limitarea cantităţilor de apă potabilă distribuită prin reţelele publice, utilizată în procesele industriale şi diminuarea consumurilor specifice prin recircularea, refolosirea şi reutilizarea acesteia.

(2) Dreptul de servitute se exercită pe toată durata existenţei sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întreţinerii şi exploatării sistemelor respective. Exercitarea dreptului de servitute asupra proprietăţilor afectate de sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestuia. Dacă, cu ocazia intervenţiilor pentru retehnologizări, reparaţii, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, operatorii au obligaţia să le plătească acestora despăgubiri, în condiţiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, cuantumul se stabileşte prin hotărâre judecătorească.

(3) Operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare organizaţi ca societăţi comerciale îşi pot desfăşura activitatea şi în alte localităţi, pe baze contractuale.

78

(4) Operatorii au obligaţia să ţină evidenţe distincte pentru fiecare activitate, având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu şi/sau localitate de operare în parte.

SECŢIUNEA a 2-a Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Art. 27. - (1) Are calitatea de utilizator al serviciului de alimentare

cu apă şi de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce deţine, în calitate de proprietar sau cu drept de folosinţă dat de proprietar, un imobil având branşament propriu de apă potabilă sau racord propriu de canalizare şi care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de furnizare/prestare.

(2) Pot fi utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi persoanele fizice sau juridice care nu au branşament propriu de apă potabilă, respectiv racord propriu de canalizare, dacă există condiţii tehnice pentru delimitarea/separarea instalaţiilor, pentru individualizarea consumurilor şi pentru încheierea contractului de furnizare/prestare a serviciului în nume propriu.

(3) Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt:

a) operatori economici; b) instituţii publice; c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociaţii de proprietari/

chiriaşi.

SECŢIUNEA a 3-a Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor şi operatorilor

Art. 28. - Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a

serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale şi cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Art. 29. - (1) Raporturile juridice dintre operator şi utilizatori, drepturile şi obligaţiile utilizatorilor, respectiv ale operatorului, se

79

detaliază în regulamentul serviciului şi în contractul de furnizare/prestare a serviciului.

(2) Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să conţină prevederi referitoare la:

a) accesul la informaţiile de interes public privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare;

b) condiţiile de acces şi de utilizare a serviciului, în funcţie de caracteristicile sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, de programele de reabilitare, extindere şi modernizare a acestora şi cu respectarea reglementărilor tehnice şi comerciale specifice;

c) dreptul oricărui utilizator de a avea montat pe branşamentul care îl deserveşte, la limita de proprietate, un aparat de măsurare a consumului;

d) obligaţia consiliilor locale, a consiliilor judeţene, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, ori a A.N.R.S.C. de a aduce la cunoştinţă publică deciziile cu privire la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Art. 30. - (1) Furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează numai pe bază de contract de furnizare/prestare, care poate fi individual sau colectiv.

(2) Utilizatorii au obligaţia de a respecta clauzele contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv prevederile regulamentului serviciului.

(3) Factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, utilizatorii sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se înscriu pe factură.

(4) Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează:

a) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;

b) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;

80

c) valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului şi se constituie venit al operatorului.

(5) Nerespectarea de către utilizatori a prevederilor contractelor de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sau ale regulamentului serviciului atrage plata unor penalităţi şi despăgubiri pentru daunele provocate, iar în anumite cazuri, chiar sistarea serviciului prestat, în conformitate cu prevederile contractului.

(6) Nerespectarea de către utilizatori a condiţiilor calitative şi cantitative de descărcare a apelor uzate în sistemele publice de canalizare, stabilite prin acordurile de preluare şi avizele de racordare eliberate de operator potrivit reglementărilor legale în vigoare, conduce la retragerea acestora, la anularea autorizaţiilor de funcţionare şi la plata unor penalităţi şi despăgubiri pentru daunele provocate, în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte.

Art. 31. - (1) Operatorii au dreptul să sisteze furnizarea/prestarea serviciului acelor utilizatori care nu îşi achită contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirării termenului de plată a facturilor, prin debranşarea de la reţelele publice de distribuţie a apei ori de la reţelele publice de canalizare şi să solicite recuperarea debitelor în instanţă.

(2) Măsura debranşării de la reţeaua publică se poate lua numai în urma unei notificări prealabile adresate utilizatorului restant şi se poate pune în aplicare după 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia; transmiterea se poate face prin curier sau prin scrisoare recomandată. Procedura de notificare se va considera îndeplinită şi în cazul unui eventual refuz de primire a acesteia din partea utilizatorului.

(3) Reluarea furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se va face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la efectuarea plăţii; cheltuielile justificate aferente sistării, respectiv reluării furnizării/prestării serviciului, se suportă de utilizator.

(4) Dacă în termen de 3 luni de la data debranşării nu se solicită reluarea furnizării/prestării serviciului, calitatea de utilizator se pierde, iar reluarea furnizării/prestării serviciului se face ca pentru un nou utilizator, în baza unui nou contract de furnizare/prestare a serviciului.

Art. 32. - (1) Drepturile şi obligaţiile operatorilor în raport cu autorităţile administraţiei publice locale se prevăd în regulamentul

81

propriu al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, urmărindu-se asigurarea echilibrului contractual pe baza următoarelor principii:

a) încasarea preţurilor şi tarifelor aferente serviciului public furnizat/prestat, stabilite potrivit normelor în vigoare;

b) ajustarea periodică a preţurilor şi tarifelor, în raport cu modificările intervenite în costuri;

c) modificarea preţurilor şi tarifelor, în condiţiile legii, dacă a intervenit o schimbare semnificativă a echilibrului contractual sau în structura costurilor.

(2) Operatorii au următoarele obligaţii faţă de utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare:

a) să furnizeze/presteze serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare numai pe baza unui contract încheiat cu utilizatorii serviciului;

b) să respecte prevederile contractuale; c) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care au

fost autorizaţi, în condiţiile prevederilor regulamentului serviciului; d) să respecte indicatorii de performanţă aprobaţi de autorităţile

administraţiei publice locale prin hotărârile de dare în administrare, respectiv din contractele de delegare a gestiunii serviciului;

e) să furnizeze autorităţilor administraţiei publice locale şi A.N.R.S.C. informaţiile solicitate şi să asigure accesul la toate informaţiile necesare verificării şi evaluării funcţionării şi dezvoltării serviciului, în conformitate cu clauzele contractului de delegare şi cu prevederile legale în vigoare;

f) să pună în aplicare metode performante de management, care să conducă la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurenţiale prevăzute de normele legale în vigoare pentru achiziţiile de lucrări, bunuri şi servicii;

g) să echipeze cu contoare branşamentele utilizatorilor în punctul de delimitare a instalaţiilor, în termenele stabilite de consiliile locale în conformitate cu prevederile legale, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Penalităţile şi sancţiunile aplicabile operatorilor pentru nerespectarea de către aceştia a indicatorilor de performanţă ai serviciului se prevăd în mod obligatoriu în hotărârea de dare în administrare ori în contractul de delegare a gestiunii.

82

Art. 33. - (1) Asigurarea sumelor necesare pentru finanţarea contorizării la branşamentul utilizatorului, prevăzută la art. 32 alin. (2) lit. g), va avea prioritate la adoptarea bugetelor locale, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, respectiv ale operatorilor, dacă contractul de delegare a gestiunii are prevăzută această investiţie, indiferent de forma de organizare a operatorilor, de tipul de proprietate sau de modalitatea de gestiune adoptată.

(2) Contravaloarea contoarelor de apă montate de utilizatori cu acordul operatorilor, inclusiv contravaloarea montajului acestora, se decontează de operatori pe baza documentelor justificative prezentate de utilizatori. Decontarea se face în limita fondurilor cu această destinaţie prevăzute în bugetele locale sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, aprobate potrivit legii şi transferate operatorilor, respectiv în bugetele operatorilor, potrivit programelor de investiţii stabilite pe baza contractelor de delegare a gestiunii. Până la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăşi consumul stabilit în regim pauşal.

CAPITOLUL V Finanţarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Art. 34. - (1) Finanţarea cheltuielilor de operare necesare

funcţionării şi exploatării serviciului se asigură prin încasarea de la utilizatori, pe baza facturilor emise de operatori, a contravalorii serviciilor furnizate/prestate.

(2) Preţurile şi tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează, se stabilesc, se ajustează, se modifică, se avizează şi se aprobă în condiţiile Legii nr. 51/2006.

(3) Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora:

a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului;

b) să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului, protecţia şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populaţiei;

c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital;

d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului;

83

e) să garanteze continuitatea serviciului. (4) Procedurile de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi

tarifelor se stabilesc prin normele metodologice elaborate de A.N.R.S.C. şi aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia.

(5) Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se aprobă de către consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, în baza avizului de specialitate eliberat de A.N.R.S.C. şi cu condiţia respectării următoarelor cerinţe:

a) asigurarea furnizării/prestării serviciului la nivelul indicatorilor de performanţă stabiliţi de autorităţile administraţiei publice locale şi precizaţi în hotărârea de dare în administrare ori în contractul de delegare a gestiunii serviciului, după caz;

b) realizarea, pe perioadă angajată, a unui raport calitate-cost cât mai bun pentru serviciul furnizat/prestat şi asigurarea unui echilibru între riscurile şi beneficiile asumate de părţile contractante;

c) asigurarea exploatării, întreţinerii şi administrării eficiente a infrastructurii aferente serviciului şi a bunurilor aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. 35. - (1) Operatorul are dreptul să solicite periodic ajustarea preţurilor şi tarifelor, în funcţie de modificările intervenite în structura costurilor.

(2) În cazul gestiunii delegate, stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se poate face pe baza unor reguli sau formule de calcul avizate de A.N.R.S.C., convenite între autorităţile administraţiei publice locale şi operator, prin contractul de delegare a gestiunii serviciului. În acest caz, A.N.R.S.C. va aplica aceste reguli sau formule de ajustare pentru eliberarea avizului de specialitate.

(3) Operatorul are dreptul de a propune tarife compuse stabilite conform unei metodologii elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C., care cuprind o componentă fixă, proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în stare de funcţionare şi exploatarea în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare şi una variabilă, în funcţie de consumul de apă, respectiv de cantitatea de ape uzate evacuate, înregistrate la utilizatori.

(4) Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru unele activităţi specifice alimentării cu apă şi canalizării prestate de

84

operatori economici sau instituţii publice care nu au calitatea de operatori şi care nu se află în coordonarea sau în subordinea directă a autorităţilor administraţiei publice locale se face de A.N.R.S.C., pe baza principiilor şi procedurilor prevăzute de prezenta lege.

(5) Avizarea preţurilor şi tarifelor pentru operatorii cuprinşi în programe de finanţare externă se realizează de către A.N.R.S.C., în conformitate cu prevederile acordului de împrumut.

(6) La fundamentarea preţurilor şi tarifelor, operatorii pot să solicite o cotă corespunzătoare pierderilor justificate de starea tehnică a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare. Nivelul acestei cote se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul A.N.R.S.C.

Art. 36. - (1) Finanţarea investiţiilor pentru înfiinţarea, dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare intră în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale. În funcţie de modalitatea de gestiune adoptată şi de clauzele contractuale stabilite prin actele juridice în baza cărora se desemnează operatorul, sarcinile privind finanţarea investiţiilor pot fi transferate operatorului.

(2) Finanţarea lucrărilor de investiţii şi asigurarea surselor de finanţare se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind finanţele publice locale şi ale Legii nr. 51/2006.

(3) Înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din bugetele locale se face numai pe baza hotărârilor consiliilor locale, ale consiliilor judeţene, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz.

(4) În cazul gestiunii delegate, pentru menţinerea echilibrului contractual, orice subvenţie acordată serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare va putea fi aprobată numai dacă determină o reducere a tarifului şi/sau o creştere a calităţii serviciului, corespunzătoare subvenţiei acordate.

85

CAPITOLUL VI Răspunderi şi sancţiuni

Art. 37. - (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage

răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a celor vinovaţi, după caz.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să sancţioneze operatorul furnizor/prestator al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în cazul în care acesta nu furnizează/prestează serviciul la nivelul indicatorilor de performanţă aprobaţi, prin:

a) penalizarea acestuia pentru nerespectarea angajamentelor asumate, la valori corespunzătoare prejudiciilor produse utilizatorilor, precum şi la nivelul necesar descurajării operatorului de a menţine deficienţele constatate; penalizările vor fi prevăzute în regulamentele serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare;

b) propunerea înaintată către A.N.R.S.C. de retragere/suspendare a licenţei de operare;

c) rezilierea contractului de delegare a gestiunii. Art. 38. - (1) Constituie infracţiune în domeniul serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei următoarele fapte:

a) poluarea gravă, în orice mod, a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor;

b) nerespectarea zonelor de protecţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, instituite în conformitate cu normele tehnice şi de protecţie sanitară în vigoare, dacă aceste zone erau marcate în mod corespunzător, precum şi distrugerea marcajelor care semnalizează aceste zone.

(2) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte:

a) distrugerea, deteriorarea şi manevrarea neautorizată a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, a altor construcţii şi instalaţii hidrotehnice aferente sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, care afectează siguranţa serviciilor, funcţionarea normală şi integritatea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi produc efecte sau prejudicii materiale grave;

86

b) împiedicarea accesului la construcţiile, instalaţiile şi echipamentele componente, prin amplasarea de construcţii sau prin depozitarea de obiecte şi materiale pe traseul aducţiunilor, conductelor, colectoarelor, canalelor, căminelor, hidranţilor exteriori etc.

(3) Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006 şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte:

a) furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare fără aprobarea autorităţilor administraţiei publice locale prin hotărâre de dare în administrare sau hotărâre de atribuire a contractului de delegare a gestiunii, după caz;

b) atribuirea de către primar a unui contract de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare fără respectarea procedurilor de atribuire specifice tipului de contract de delegare a gestiunii adoptat;

c) darea în administrare, de către primar, a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare unui furnizor/prestator fără licenţă de operare, respectiv încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului cu un furnizor/prestator fără licenţă de operare.

(4) Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006 şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei următoarele fapte:

a) neurmărirea de către primar a întocmirii regulamentului propriu al serviciului şi a caietului de sarcini în termen de 90 de zile de la aprobarea regulamentului-cadru al serviciului şi a caietului de sarcini-cadru;

b) refuzul operatorului de a permite utilizatorilor accesul la dispozitivele de măsurare-înregistrare a consumurilor, când acestea sunt montate în instalaţia aflată în administrarea sa;

c) refuzul utilizatorilor de a permite operatorului accesul la dispozitivele de măsurare-înregistrare, în scopul efectuării controlului, înregistrării consumurilor ori pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii;

d) orice intervenţie neautorizată a utilizatorului asupra elementelor componente ale sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare;

87

e) împiedicarea de către utilizator, în orice mod, a accesului operatorului la căminele de racord, pentru prelevarea de probe de monitorizare a apelor uzate;

f) împiedicarea de către utilizator, în orice mod, a accesului operatorului la instalaţiile de preepurare, în scopul efectuării controlului.

(5) Consiliile locale, consiliile judeţene şi, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor stabili, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi alte fapte decât cele prevăzute la alin. (3) şi (4) care constituie contravenţii în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Art. 39. - (1) Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute în prezenta lege, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 28.

(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite de ministrul mediului şi gospodăririi apelor, de ministrul administraţiei şi internelor, de preşedintele A.N.R.S.C., de preşedinţii consiliilor judeţene, de primari sau de împuterniciţii acestora, conform competenţelor lor.

CAPITOLUL VII Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 40. - Regulamentul-cadru şi caietul de sarcini-cadru ale

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv indicatorii de performanţă ai serviciului se elaborează de A.N.R.S.C. şi se aprobă prin ordin al preşedintelui acesteia, în termen de un an de la data publicării Legii nr. 51/2006.

Art. 41. - (1) În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii, consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, au obligaţia de a iniţia şi aprobă:

a) studiile de specialitate pentru stabilirea procedurii optime de delegare a gestiunii serviciului;

88

b) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciului;

c) documentaţia aferentă procedurii adoptate, în termen de 6 luni de la luarea deciziei cu privire la delegarea gestiunii serviciului;

d) demararea procedurilor prin care se deleagă gestiunea, în termen de două luni de la aprobarea documentaţiilor.

(2) În cazul reorganizării sau lichidării judiciare a operatorilor care îşi desfăşoară activitatea în baza unor contracte de delegare a gestiunii încheiate în condiţiile prezentei legi, consiliile locale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, vor organiza noi proceduri de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, în scopul desemnării unui nou operator.

Art. 42. - (1) Contractele de concesiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, valabil încheiate de către autorităţile administraţiei publice locale până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele potrivit prevederilor contractuale.

(2) Operatorii existenţi care, la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, furnizează/prestează serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare fără licenţă au obligaţia de a solicita şi obţine eliberarea acesteia de către A.N.R.S.C., în termen de cel mult un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Licenţele care acordă permisiunea furnizării/prestării serviciului, eliberate de A.N.R.S.C. până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea.

(4) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale vor proceda la reorganizarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în conformitate cu modalităţile de gestiune prevăzute la art. 18 din prezenta lege.

Art. 43. - Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

Art. 44. - Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta lege vor fi notificate potrivit prevederilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată, şi se vor acorda numai după autorizarea

89

acestora de către Consiliul Concurenţei, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în legislaţia secundară privind ajutorul de stat.

Art. 45. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 21 martie 2007. Art. 46. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă

Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 634/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 22 iunie 2006. Nr. 241.

90

ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 13 din 20 februarie 2008

pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006

Emitent: GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 26 februarie 2008

Prezenta reglementare are un caracter urgent şi este impusă de schimbările şi de evoluţia cadrului legislativ aferent serviciilor comunitare de utilităţi publice, intervenite după publicarea, respectiv după intrarea în vigoare a Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

Oportunitatea promovării acestei ordonanţe de urgenţă rezultă din necesitatea eliminării contradicţiilor semnalate între principalele acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice - Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, Legea nr. 51/2006 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006 , cu modificările şi completările ulterioare -, precum şi din necesitatea clarificării, compatibilizării şi armonizării acestora cu prevederile Programului Operaţional Sectorial - Mediu, aprobat de Comisia Europeană, în scopul accelerării procedurilor de accesare a fondurilor comunitare destinate modernizării şi/sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de utilităţi publice de interes local.

91

Necesitatea amendării în regim de urgenţă a legislaţiei privind serviciile comunitare de utilităţi publice şi în mod deosebit a celei referitoare la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare rezultă din faptul că neadoptarea acestui proiect de act normativ pune în pericol implementarea Programului Operaţional Sectorial - Mediu, accesarea fondurilor europene alocate acestui program în perioada 2007-2013 şi realizarea obligaţiilor ce revin României în acest sector, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

În acest sens, prin prezenta ordonanţă de urgenţă se introduc precizările necesare cu privire la natura juridică, modul de constituire, organizare şi funcţionare ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, la definirea conceptului de delegare a gestiunii şi a contractului de delegare a gestiunii, respectiv la definirea procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitãţi publice.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. − Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În tot cuprinsul legii, sintagma „asociaţie de dezvoltare comunitară” se înlocuieşte cu sintagma „asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice”.

2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic şi instituţional

unitar, obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele specifice necesare înfiinţării, organizării, gestionării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului furnizării/prestării reglementate a serviciilor comunitare de utilităţi publice.

(2) În înţelesul prezentei legi, serviciile comunitare de utilităţi publice, denumite în continuare servicii de utilităţi publice, sunt definite ca totalitatea acţiunilor şi activităţilor reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale cu privire la:

92

a) alimentarea cu apă; b) canalizarea şi epurarea apelor uzate; c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică

în sistem centralizat; e) salubrizarea localităţilor; f) iluminatul public; g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor admi-

nistrativ-teritoriale, precum şi altele asemenea; h) transportul public local. (3) Prevederile prezentei legi se aplică serviciilor comunitare de

utilităţi publice definite la alin. (2), înfiinţate, organizate şi furnizate/prestate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi, după caz, în condiţiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale.

(4) Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general şi au următoarele particularităţi:

a) au caracter economico-social; b) răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică; c) au caracter tehnico-edilitar; d) au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu; e) regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol; f) presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate; g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti,

municipale sau judeţene; h) sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile

administraţiei publice locale; i) sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă; j) pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi

funcţionează fie în baza reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de drept privat;

k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului „beneficiarul plăteşte”; l) recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţie se face prin

preţuri şi tarife reglementate sau taxe speciale.”

93

3. La articolul 2, literele a), e) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice - asociaţia de dezvoltare intercomunitară definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor servicii;

............................................................................................................. e) delegarea gestiunii unui serviciu de utilităţi publice - acţiunea

prin care o unitate administrativ-teritorială atribuie unuia sau mai multor operatori titulari de licenţă, în condiţiile prezentei legi, atât gestiunea propriu-zisă a unui serviciu ori a unei activităţi din sfera serviciilor de utilităţi publice a cărui/cărei răspundere o are, cât şi concesiunea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia/acesteia; delegarea gestiunii unui serviciu de utilităţi publice implică dreptul şi obligaţia operatorului de a administra şi exploata sistemul de utilităţi publice aferent serviciului/activităţii delegate. Delegarea gestiunii poate fi efectuată şi de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, în baza unui mandat special acordat de acestea;

.............................................................................................................. g) operator - persoană juridică de drept public sau de drept privat

înregistrată într-un stat membru al Uniunii Europene ori în alt stat sau, după caz, structură fără personalitate juridică în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care are competenţa şi capacitatea, recunoscute prin licenţă emisă de o autoritate naţională de reglementare competentă ori un organism echivalent dintr-un stat membru al Uniunii Europene, de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu sau o activitate din sfera serviciilor de utilităţi publice şi care asigură nemijlocit gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii, precum

94

şi administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia/acesteia;”.

4. La articolul 2, dupã litera g) se introduce o nouă literă, litera g1), cu următorul cuprins:

g1) operator regional - societate comercială cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, înfiinţată în baza hotărârilor autorităţilor deliberative ale acestora; operatorul regional asigură atât gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, cât şi implementarea programelor de investiţii publice de interes zonal sau regional realizate în comun în cadrul asociaţiei, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi; operatorul regional se înfiinţează în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale asociate, inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenţi, subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale; operatorul regional este asimilat organismelor prestatoare de servicii publice prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 249/2007 .”

5. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea urmãtorul cuprins: „Art. 3. - (1) Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi se înfiinţează, se organizează şi se gestionează potrivit hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţa economico-socială a localităţilor, de mărimea şi de gradul

95

de dezvoltare ale acestora şi în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă.”

6. La articolul 3, alineatul (3) se abrogă. 7. La articolul 3, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul

cuprins: „(5) Serviciile de utilităţi publice sunt furnizate/prestate prin intermediul unor operatori sau al unor operatori regionali definiţi potrivit art. 2 lit. g), respectiv lit. g1). Operatorii pot avea următorul statut:

a) compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliilor judeţene;

b) servicii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;

c) servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;

d) societăţi comerciale cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale;

e) societăţi comerciale cu capital social privat; f) societăţi comerciale cu capital social mixt.” 8. La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul

cuprins: „Art. 7. - (1) Serviciile de utilităţi publice sunt supuse regimului juridic al serviciilor publice de interes general, fiindu-le aplicabile obligaţiile de serviciu public definite potrivit următoarelor exigenţe/cerinţe fundamentale, şi anume:

a) universalitate; b) continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii

contractuale reglementate; c) adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung; d) accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, în

condiţii contractuale reglementate; e) transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor.” 9. La articolul 7 alineatul (2), litera g) se modifică şi va avea

următorul cuprins: „g) dezvoltarea durabilă, protejarea şi valorificarea domeniului

public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi protecţia şi

96

conservarea mediului, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare;”.

10. La articolul 8 alineatul (2), literele c), d) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) asocierea intercomunitară în scopul înfiinţării, organizării, gestionării şi exploatării în interes comun a unor servicii de utilităţi publice, inclusiv pentru finanţarea şi realizarea obiectivelor de investiţii specifice sistemelor de utilităţi publice;

d) alegerea modalităţii de gestiune a serviciilor de utilitãţi publice şi darea în administrare sau, după caz, concesionarea bunurilor proprietate publică şi/sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa sistemelor de utilităţi publice;

.............................................................................................................. h) elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de sarcini, a contractelor de furnizare/prestare a serviciilor şi a altor acte normative locale referitoare la serviciile de utilităţi publice, pe baza regulamentelor-cadru, a caietelor de sarcini-cadru şi a contractelor-cadru de furnizare/prestare ori a altor reglementări-cadru elaborate şi aprobate de autorităţile de reglementare competente;”.

11. La articolul 8 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

„d1) urmărirea, monitorizarea şi raportarea indicatorilor de performanţă şi aplicarea metodologiei de comparare a acestor indicatori, prin raportare la operatorul cu cele mai bune performanţe din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice;”.

12. La articolul 9 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) să aprobe stabilirea, ajustarea sau, după caz, modificarea preţurilor şi tarifelor serviciilor de utilităţi publice propuse de operatori, în baza metodologiilor elaborate de autorităţile de reglementare potrivit competenţelor acordate acestora prin legea specială;”.

13. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 10. - (1) Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale,

în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, pot să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, în scopul constituirii unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca obiect furnizarea/prestarea în comun a serviciilor comunitare de utilităţi

97

publice şi înfiinţarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente.

(2) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică de drept privat şi statut de utilitate publică recunoscut prin efectul legii, destinate exercitării şi realizării în comun a competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale referitoare la furnizarea/ prestarea serviciilor de utilităţi publice, stabilite în sarcina acestora potrivit dispoziţiilor prezentei legi, ale Legii nr. 215/2001, republicatã, şi ale Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006.

(3) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se constituie, funcţionează şi dobândesc personalitate juridică potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005. Prin derogare de la prevederile art. 13 din Legea nr. 215/2001, republicată, organele asociaţiei sunt adunarea generală, consiliul director şi comisia de cenzori. Adunarea generală adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociaţiei.

(4) Unităţile administrativ-teritoriale pot mandata, în condiţiile legii, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, prin hotărâri ale autorităţilor lor deliberative, să exercite, pe seama şi în numele lor, dreptul de a delega gestiunea serviciilor de utilităţi publice transferate în responsabilitatea asociaţiilor, inclusiv dreptul de a concesiona bunurile aparţinând domeniului public şi/sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale membre care constituie infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciilor de utilităţi publice. În acest scop, hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale privind mandatarea şi actele juridice de constituire a asociaţilor trebuie să conţină prevederi detaliate şi complete privind condiţiile de exercitare de către asociaţii a mandatului special încredinţat.

(5) Unităţile administrativ-teritoriale pot mandata asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în condiţiile stabilite prin actul constitutiv şi statutul asociaţiei, să exercite, în numele şi pe seama lor, atribuţiile, drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2), la art. 9 şi la art. 32, cu excepţia celor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c), d) e), f) şi g), la art. 9 alin. (1) lit. d), respectiv alin. (4) lit. d) şi la art. 32 alin. (4). Exercitarea atribuţiilor,

98

drepturilor şi obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a), h), i) şi j), la art. 9 alin. (1) lit. b), la art. 9 alin. (2) lit. a), d) şi g), la art. 9 alin. (3) şi la art. 32 alin. (2) şi (3) este condiţionată de primirea în prealabil a unui mandat special din partea autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei.

(6) Sistemele de utilităţi publice sau părţile componente ale acestora, realizate în comun prin programe de investiţii noi realizate în cadrul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, aparţin proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se înregistrează în patrimoniul acestora conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza următoarelor criterii:

a) bunurile situate pe raza unei singure unităţi administrativ-teritoriale, pe care o şi deservesc, vor aparţine domeniului public al acesteia; b) bunurile situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale şi/sau care deservesc mai multe unităţi administrativ-teritoriale vor aparţine domeniului public al judeţului, dacă toate unităţile administrativ-teritoriale implicate sunt situate în acelaşi judeţ şi judeţul este membru al asociaţiei;

c) bunurile situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale şi/sau care deservesc mai multe unităţi administrativ-teritoriale vor aparţine domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale stabilite prin contractul de delegare a gestiunii, dacă aceste unităţi administrativ-teritoriale sunt situate în judeţe diferite sau dacă judeţul nu este membru.

(7) Statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene.

(8) Modul de organizare şi de funcţionare a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se stabileşte prin actul constitutiv şi statutul asociaţiei, pe baza actului constitutiv-cadru şi a statutului-cadru. Monitorizarea, centralizarea şi evaluarea modului de organizare şi funcţionare a asociaţiilor de

99

dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice intră în responsabilitatea structurilor specializate din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.”

14. La articolul 12, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Exercitarea funcţiei de analiză, sinteză, decizie, coordonare, monitorizare şi planificare la nivel central pentru domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice este încredinţată Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în calitate de autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate, având următoarele atribuţii:”. 15. La articolul 12, dupã litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

„d1) monitorizează, centralizează şi evaluează realizarea indicatorilor de performanţă pentru serviciile comunitare de utilităţi publice;”.

16. La articolul 13 alineatul (2), după litera g) se introduce o nouă literă, litera g1), cu următorul cuprins:

„g1) transport public local, conform competenţelor acordate prin legea specială.”

17. La articolul 13, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Producerea energiei termice în cogenerare este supusă licenţierii, reglementării şi controlului A.N.R.E.

(5) A.R.R. este autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul de transport public local şi, potrivit competenţelor acordate de prezenta lege şi de legea specială, elaborează metodologii şi regulamente-cadru pentru transportul public de persoane, acordă licenţe de transport şi monitorizează şi controlează respectarea de către operatori a legislaţiei în vigoare privind transporturile rutiere, respectiv a condiţiilor impuse prin licenţele de transport.”

18. La articolul 14, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:.

„Art. 14. - (1) A.N.R.S.C. este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

..............................................................................................................

100

(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, A.N.R.S.C. colaboreazã cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Transporturilor, cu A.N.R.E., cu A.R.R., cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu ministerele, cu primăriile şi consiliile judeţene, cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice cu atribuţii în domeniul serviciilor de utilităţi publice ori în legătură cu acestea, cu asociaţiile utilizatorilor, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii de sector, cu asociaţiile profesionale din domeniu şi cu asociaţiile patronale şi sindicale.”


„Art. 15. - (1) Activitatea A.N.R.S.C. se finanţează integral din venituri proprii obţinute din tarifele percepute pentru acordarea licenţelor, din tarifele percepute pentru eliberarea autorizaţiilor, din tarifele pentru consultanţă şi prestãri de servicii acordate la cerere, din contribuţii ale operatorilor de servicii de utilităţi publice aflaţi în sfera sa de reglementare sau ale organismelor internaţionale, precum şi din alte surse, potrivit prevederilor legale privind finanţele publice.

(2) Modalitatea de stabilire şi aprobare a nivelului tarifelor şi al contribuţiilor menţionate la alin. (1) se prevede în regulamentul de organizare şi funcţionare al A.N.R.S.C.”

20. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 16. - (1) A.N.R.S.C. este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat, numiţi şi revocaţi de primul-ministru la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative.”

21. La articolul 16, dupã alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

„(9) Ordinele şi deciziile preşedintelui A.N.R.S.C. cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

22. La articolul 19, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Personalul A.N.R.S.C. este constituit din salariaţi angajaţi pe bază de contract individual de muncã. Calitatea de salariat al

101

A.N.R.S.C. este incompatibilă cu exercitarea oricăror activităţi cu caracter comercial din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi cu participarea la administrarea sau la conducerea unor operatori din acest domeniu.”

23. La articolul 20 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) eliberează, potrivit competenţelor acordate prin legi speciale specifice fiecărui serviciu de utilităţi publice, avizul de specialitate cu privire la stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile de utilităţi publice, atunci când/dacă acest aviz este prevăzut prin legile speciale;”.

24. La articolul 21, alineatul (1) se abrogă. 25. Articolul 22 se abrogă. 26. La articolul 23, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea

următorul cuprins: „(3) Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilităţi publice se

stabileşte prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea sistemelor de utilităţi publice.

(4) Desfăşurarea activităţilor specifice oricărui serviciu de utilităţi publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru şi cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, regulamentul serviciului şi caietul de sarcini se elaborează în cadrul asociaţiei, se supun avizării autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, în condiţiile mandatului prevăzut la art. 10 alin. (5), şi se aprobă de adunarea generală a asociaţiei.”


„Art. 24. - (1) Raporturile juridice dintre unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară

102

cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori sunt reglementate prin:

a) hotărâri de dare în administrare, adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale - în cazul gestiunii directe;

b) hotărâri de atribuire şi contracte de delegare a gestiunii, adoptate, respectiv aprobate, după caz, de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale - în cazul gestiunii delegate.”

28. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 25. - (1) Bunurile proprietate publică şi/sau privată a unităţilor

administrativ-teritoriale din componenţa sistemelor de utilităţi publice, utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor, pot fi:

a) date în administrare şi exploatare operatorilor, în baza hotărârii de dare în administrare - în cazul gestiunii directe;

b) concesionate operatorilor în condiţiile legii, în baza hotărârii de atribuire şi a contractului de delegare a gestiunii serviciului - în cazul gestiunii delegate.

(2) În cazul gestiunii delegate, concesionarea bunurilor proprietate publică şi/sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa sistemelor de utilităţi publice, utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor şi/sau activităţilor care fac obiectul delegării gestiunii, este parte intrinsecă a contractelor de delegare a gestiunii; aceste bunuri se transmit operatorilor/operatorilor regionali spre administrare şi exploatare pe perioada delegării gestiunii, prin una dintre modalităţile prevăzute la art. 30 din prezenta lege, odată cu gestiunea propriu-zisă a serviciilor şi/sau a activităţilor delegate, în baza contractului de delegare a gestiunii.”

29. La articolul 29, alineatele (1)−(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 29. - (1) Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative şi executive, în numele unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, îşi asumă şi exercită nemijlocit toate competenţele şi responsabilităţile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, respectiv la administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora.

103

(2) Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public înfiinţaţi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în baza hotărârilor de dare în administrare adoptate de autorităţile deliberative ale acestora; aceşti operatori pot fi:

a) compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliilor judeţene;

b) servicii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;

c) servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Operatorii organizaţi ca servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate juridică, au patrimoniu propriu, funcţionează pe bază de gestiune economică şi se bucură de autonomie financiară şi funcţională; aceşti operatori sunt subiecte juridice de drept fiscal, sunt titulari ai codului unic de înregistrare fiscală şi ai conturilor deschise la unitãţile teritoriale ale trezoreriei sau la unităţile bancare şi întocmesc, în condiţiile legii, buget de venituri şi cheltuieli şi situaţii financiare anuale.

(4) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în modalitatea de gestiune directă furnizează/prestează servicii de utilităţi publice prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora, pe baza hotărârii de dare în administrare a serviciului, şi a sistemului de utilităţi publice aferent serviciului, adoptată de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pe baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă. Prin hotărârea de dare în administrare se clarifică drepturile şi obligaţiile părţilor cu privire la furnizarea/prestarea serviciului, inclusiv la administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferente acestuia.

(5) Operatorii care îşi desfăşoarã activitatea în regim de gestiune directă se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

(6) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor serviciilor publice de interes local sau judeţean cu personalitate juridică, care

104

gestionează servicii de utilităţi publice, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Disponibilităţile provenite din fonduri externe nerambursabile sau din împrumuturi destinate cofinanţării acestora se administrează şi se utilizează potrivit acordurilor de finanţare încheiate.”

30. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 30. - (1) Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în

care autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, precum şi concesiunea sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor, respectiv dreptul şi obligaţia de administrare şi de exploatare a acestora, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii.

(2) Delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice, respectiv operarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente, se poate face pentru toate sau numai pentru o parte dintre activităţile componente ale serviciilor, pe baza unor analize tehnico-economice şi de eficienţă a costurilor de operare, concretizate într-un studiu de oportunitate.

(3) Contractele de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărâri de atribuire adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale şi se semnează de primari, de preşedinţii consiliilor judeţene sau, după caz, de preşedinţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, în baza mandatului acestora.

(4) Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori sau operatori regionali de drept privat, care pot fi:

a) societăţi comerciale cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţate de autorităţile deliberative ale acestora;

b) societăţi comerciale rezultate ca urmare a reorganizării regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de interes local sau judeţean, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, al

105

căror capital social este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de asociat sau de acţionar unic;

c) societăţi comerciale cu capital social privat; d) societăţi comerciale cu capital social mixt. (5) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în modalitatea gestiunii

delegate furnizează/prestează serviciile de utilităţi publice prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora, în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului, precum şi în baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă. Operatorii cu statut de societăţi comerciale al căror capital social este deţinut în totalitate de unităţi administrativ-teritoriale se organizează şi îşi desfãşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

(6) Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, în calitate de delegatar, atribuie, pe o perioadă determinată, unui operator licenţiat, în calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a furniza/presta un serviciu de utilităţi publice sau, după caz, activităţi din componenţa acelui serviciu, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/ activităţilor furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, dupã caz. Contractul de delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative şi intră sub incidenţa prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile şi completările ulterioare.

(7) Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi atribuit prin una dintre procedurile prevăzute la alin. (8) ori poate fi atribuit direct, conform dispoziţiilor art. 311.

(8) Procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice sunt:

106

a) licitaţia publică deschisă - procedura la care orice operator licenţiat interesat are dreptul de a depune ofertă;

b) negocierea directă - procedura prin care unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, negociază clauzele contractuale, inclusiv redevenţa, cu unul sau mai mulţi operatori licenţiaţi interesaţi.

(9) Delegatarul are obligaţia de a atribui contractul de delegare a gestiunii prin aplicarea procedurii de licitaţie publică deschisă. Procedura de licitaţie se poate finaliza numai dacă în urma publicării anunţului de participare la licitaţie au fost depuse cel puţin 3 oferte şi cel puţin 3 ofertanţi îndeplinesc criteriile de eligibilitate. În cazul în care, în urma publicării anunţului, nu au fost depuse cel puţin 3 oferte, sau criteriile de eligibilitate nu sunt îndeplinite de cel puţin 3 ofertanţi, delegatarul este obligat să anuleze procedura şi să organizeze o nouă licitaţie.

(10) Delegatarul are dreptul de a aplica procedura de negociere directă numai dacă, după repetarea procedurii de licitaţie conform prevederilor alin. (9), nu a fost desemnat un câştigător.

(11) Prevederile alin. (8)−(10) nu se aplică pentru delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), f), g) şi h).

(12) În cazul serviciilor de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), f) şi g), procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se stabileşte în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006 , cu modificările şi completările ulterioare. În cazul serviciului de transport public local prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. h), atribuirea contractelor de delegare a gestiunii se face în baza Normelor-cadru elaborate de A.N.R.S.C. potrivit prevederilor legii speciale privind transportul public local.

(13) Contractul de delegare a gestiunii va fi însoţit în mod obligatoriu de următoarele anexe:

a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;

107

b) regulamentul serviciului; c) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau

privată a unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciului; d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit.

c). (14) Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu

clauze referitoare la: a) denumirea părţilor contractante; b) obiectul contractului; c) durata contractului; d) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante; e) programul lucrărilor de investiţii pentru modernizări, reabilitări,

dezvoltări de capacităţi, obiective noi şi al lucrărilor de întreţinere, reparaţii curente, reparaţii planificate, renovări, atât fizic, cât şi valoric;

f) sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la programele de investiţii, la programele de reabilitări, reparaţii şi renovări, precum şi la condiţiile de finanţare a acestora;

g) indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului, stabiliţi prin caietul de sarcini şi regulamentul serviciului, şi modul de evaluare şi cuantificare a acestora, condiţii şi garanţii;

h) tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora;

i) modul de tarifare şi încasare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate;

j) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; k) răspunderea contractuală; l) forţa majoră; m) condiţiile de redefinire a clauzelor contractuale; n) condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la

încetarea din orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a investiţiilor realizate;

o) menţinerea echilibrului contractual; p) condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii; q) administrarea patrimoniului public şi privat preluat; r) structura forţei de muncă şi protecţia socială a acesteia; s) alte clauze convenite de părţi, după caz.” 31. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

108

„Art. 31. - (1) Organizarea şi desfăşurarea procedurilor de atribuire a contractului de delegare a gestiunii pentru servicii de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), b), c) şi d) se fac în baza unei documentaţii de atribuire întocmite de delegatar în conformitate cu procedura-cadru privind organizarea, desfăşurarea şi atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice.

(2) Alegerea procedurii şi aprobarea documentaţiei de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se fac prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, prin hotărâri ale adunării generale a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în baza mandatului primit.

(3) Existenţa garanţiilor profesionale şi financiare ale operatorilor, precum şi indicatorii de performanţă şi nivelul tarifelor aplicate privind furnizarea/prestarea serviciului în condiţii de calitate şi cantitate corespunzătoare constituie criteriile principale pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii.

(4) Operatorii nou-înfiinţaţi pot fi admişi într-o procedură de atribuire a unui contract de delegare a gestiunii în aceleaşi condiţii ca şi societăţile existente.

(5) Documentaţia de atribuire cuprinde toate informaţiile necesare pentru a asigura ofertantului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de organizare, desfăşurare şi aplicare a procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii şi include în mod obligatoriu următoarele: regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului şi criteriile de selecţie specifice serviciului delegat. Regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului şi criteriile de selecţie specifice serviciului delegat se elaborează şi se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale pe baza regulamentului-cadru, a caietului de sarcini-cadru şi a criteriilor de selecţie-cadru corespunzătoare serviciului delegat. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, documentaţia de atribuire se elaborează în cadrul asociaţiei, se supune avizării autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, în condiţiile mandatului prevãzut la art. 10 alin. (5), şi se aprobã de adunarea generalã a asociaţiei, în calitatea acesteia de organ deliberativ, în baza mandatului primit.”

109

32. După articolul 31 se introduce un nou articol, articolul 311, cu următorul cuprins:

„Art. 311. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 30 alin. (8), contractul de delegare a gestiunii serviciilor, definit potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din prezenta lege, se atribuie direct:

a) operatorilor regionali înfiinţaţi de unităţile administrativ-teritoriale, membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice;

b) operatorilor cu statut de societăţi comerciale înfiinţaţi, după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin reorganizarea pe cale administrativă, în condiţiile legii, a fostelor regii autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de interes local sau judeţean existente la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care au avut în administrare şi exploatare bunuri, activităţi sau servicii de utilităţi publice.

(2) Atribuirea directă a contractelor de delegare a gestiunii se face cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

a) unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în calitate de acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

b) operatorul regional, respectiv operatorul, în calitate de delegat, desfăşoară exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a delegat gestiunea serviciului;

c) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului, este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea

110

capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusă.

(3) În cazul încetării din orice cauză a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice atribuite în baza prevederilor alin. (1) şi (2), delegarea ulterioară a gestiunii acestor servicii se poate face numai cu respectarea prevederilor art. 30 alin. (8).

(4) În situaţia contractelor de delegare a gestiunii atribuite direct operatorului regional, respectiv operatorului, asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, respectiv unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de delegatar, vor evalua, în baza condiţiilor caietului de sarcini anexat la contractul de delegare a gestiunii, performanţele operatorului regional, respectiv ale operatorului, precum şi modul de respectare a indicatorilor de performanţă. În cazul în care se constată nerespectarea gravă, repetată sau prelungită a indicatorilor de performanţă în furnizarea/prestarea serviciilor, contractul de delegare a gestiunii serviciului poate fi reziliat.”


„(2) În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice vor asigura elaborarea şi vor aproba, în termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor ori de la primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat, un studiu de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum şi documentaţia de atribuire a contractului de delegare a gestiunii.

(3) Durata unui contract de delegare a gestiunii nu poate fi mai mare de 49 de ani, la stabilirea acesteia luându-se în calcul durata necesară amortizării investiţiilor în sarcina operatorului/operatorului regional. Această durată poate fi prelungită doar o singurã dată, pentru o perioadă care nu poate depăşi jumătate din durata iniţială, cu condiţia ca durata totală să nu depăşeascã 49 de ani.

(4) Prelungirea va fi aprobată, în condiţiile alin. (3), de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. Contractul de delegare va fi prelungit, în condiţiile legii, printr-un act adiţional

111

încheiat între operator, respectiv operatorul regional, şi unităţile administrativ-teritoriale, respectiv asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în baza mandatului primit.”


„(4) Furnizorii/prestatorii serviciilor de utilităţi publice existenţi la data intrării în vigoare a prezentei legi, care îşi desfăşoară activitatea în modalitatea gestiunii directe, precum şi furnizorii/prestatorii care îşi desfăşoară activitatea pe baza unor contracte de concesiune/delegare a gestiunii valabil încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor continua activitatea până la expirarea acestor contracte.

(5) Furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice fără licenţă atrage răspunderea administrativă sau contravenţională, după caz, a celor vinovaţi şi constituie motiv de revocare a hotărârii de dare în administrare, respectiv a hotărârii de atribuire, precum şi de reziliere a contractului de delegare a gestiunii, după caz.

(6) Operatorii prevăzuţi la art. 29 alin. (2) lit. c) au obligaţia aplicării prevederilor legislaţiei în vigoare atunci când atribuie contracte de achiziţii publice, contracte de concesiune de lucrări publice sau contracte de concesiune de servicii destinate furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice.

(7) Operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice au obligaţia de a se supune controlului şi de a se conforma măsurilor stabilite cu ocazia activităţii de control, precum şi de a pune la dispoziţia împuterniciţilor autorităţilor administraţiei publice locale, ai asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice sau, după caz, ai autorităţilor de reglementare competente toate datele şi informaţiile solicitate.”

35. La articolul 34, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), operatorii regionali care au beneficiat sau beneficiază de fonduri europene pentru implementarea unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional pentru înfiinţarea, modernizarea sau dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de utilităţi publice pot fi privatizaţi, în condiţiile legii, cu acordul asociaţiei, în baza hotărârilor adoptate de

112

autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale asociate care sunt acţionari/asociaţi ai operatorului regional. Privatizarea se va realiza prin aport de capital privat, conform procedurilor concurenţiale prevăzute de legislaţia privind privatizarea. Cu ocazia privatizării, delegatarul poate propune modificări ale contractului de delegare a gestiunii.”

36. La articolul 36 alineatul (2), literele a) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) să asigure furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice la limita de proprietate, conform prevederilor contractuale şi cu respectarea prescripţiilor, normelor şi normativelor tehnice în vigoare;

.............................................................................................................. i) să furnizeze cu regularitate autorităţilor administraţiei publice

locale, respectiv autorităţilor de reglementare competente, informaţii privind modul de realizare a indicatorilor de performanţă, să aplice metodologia de comparare a acestor indicatori prin raportare la operatorul cu cele mai bune performanţe şi să asigure accesul la documentaţiile şi la actele individuale pe baza cărora furnizează/prestează serviciul de utilităţi publice, în condiţiile legii;”.


„Art. 37. - (1) Intervenţiile pentru efectuarea lucrărilor de retehnologizare, întreţinere şi reparaţii la construcţiile sau instalaţiile aferente sistemelor de utilităţi publice, stabilite prin programele anuale convenite cu autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, cu asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, care impun întreruperea furnizării/prestării serviciilor se aduc la cunoştinţa utilizatorilor cu cel puţin 10 zile înainte de data programată.

.............................................................................................................. (3) În cazul intervenţiilor necesare pentru prevenirea producerii unor

avarii sau pentru remedierea unor avarii care depăşesc 24 de ore, acestea se efectuează în maximum 72 de ore şi se aduc la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, a utilizatorilor, a deţinătorilor de terenuri sau a proprietarilor bunurilor afectate; pe perioada intervenţiilor respective, operatorii sunt în drept să

113

întrerupă furnizarea/prestarea serviciilor, cu plata penalizărilor prevăzute în contracte.”


„Art. 39. - (1) Furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice este permisă numai pe baza licenţei emise sau recunoscute, după caz, de autorităţile de reglementare competente şi a contractului de delegare a gestiunii, respectiv a hotărârii de dare în administrare.

(2) Calitatea de operator este recunoscută numai pe baza licenţei emise sau recunoscute, după caz, de autorităţile de reglementare competente. Fac excepţie furnizorii/prestatorii aflaţi în activitate la data intrării în vigoare a prezentei legi, care sunt asimilaţi operatorilor şi care au obligaţia obţinerii licenţei în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Participarea operatorilor la procedurile pentru delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice organizate de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice este permisă numai pe baza licenţei emise sau recunoscute, după caz, de autorităţile de reglementare competente.”

39. La articolul 40, alineatul (2) se abrogă. 40. La articolul 41 alineatul (2), literele c) şi h) se modifică şi vor

avea următorul cuprins: „c) să sesizeze autorităţilor administraţiei publice locale competente

sau, după caz, asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice orice deficienţe constatate în sfera serviciilor de utilităţi publice şi să facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătăţirea activităţii şi creşterea calităţii serviciilor;

............................................................................................................. h) să se adreseze, individual ori colectiv, prin intermediul unor

asociaţii reprezentative, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice ori instanţelor judecătoreşti, după caz, în vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct ori indirect.”

41. La articolul 41, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

114

„(41) Prevederile alin. (2) şi (4) au caracter minimal şi se dezvoltă în regulamentele-cadru şi în contractele-cadru de furnizare/prestare a serviciilor, în baza prevederilor legilor speciale ale fiecărui serviciu de utilităţi publice.”

42. La articolul 43, alineatele (5), (6) şi (8) ale se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Preţurile şi tarifele pentru plata serviciilor de utilităţi publice se propun de operatori şi se stabilesc, se ajustează sau se modifică prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, cu respectarea metodologiilor elaborate de autoritatea de reglementare competentă. Hotărârile autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, vor ţine seama, după caz, de avizele de specialitate ale autorităţilor de reglementare competente.

(6) În cazul gestiunii delegate, litigiile cu privire la stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi/sau tarifelor intervenite între autorităţile administraţiei publice locale şi operatori sau între asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori, după caz, se soluţionează de instanţele de judecată competente potrivit legii.

.............................................................................................................. (8) Pentru prestarea unor servicii conexe serviciilor de utilităţi

publice, cum sunt eliberarea acordurilor şi avizelor, verificarea documentaţiilor tehnico-economice, expertizele tehnice, service-ul instalaţiilor de utilizare şi altele asemenea, tarifele şi taxele se fundamentează pe tipuri de lucrări sau servicii prestate de operatori şi se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre; aceste servicii se facturează şi se încasează separat de către operatori sau de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz.”

43. La articolul 44 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

115

„b) credite bancare, ce pot fi garantate de unităţile administrativ-teritoriale, de statul român sau de alte entităţi specializate în acordarea de garanţii bancare;”.


„(21) Unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, operatorii/operatorii regionali care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene ori de împrumuturi de la organisme financiare internaţionale pentru realizarea unor programe de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de utilităţi publice au obligaţia constituirii, alimentării şi utilizării unui fond de rezervă necesar pentru întreţinerea, înlocuirea şi dezvoltarea sistemelor de utilităţi publice, precum şi pentru asigurarea fondurilor necesare pentru plata serviciului datoriei publice aferente cofinanţării acestor proiecte.”


„(4) Obiectivele de investiţii publice specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de utilităţi publice, ce implică fonduri de la bugetele locale, transferuri de la bugetul de stat sau fonduri comunitare, promovate de autorităţile administraţiei publice locale ori, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, se nominalizează în listele anuale de investiţii anexate la bugetele locale, respectiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, după caz, şi se aprobă odată cu acestea prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, ale adunărilor generale ale asociaţiilor.”

46. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 47. - (1) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de

utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei următoarele fapte:

a) refuzul utilizatorilor de a permite operatorului accesul la dispozitivele de măsurare-înregistrare, în scopul efectuării controlului,

116

înregistrării consumurilor ori pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii;

b) racordarea la sistemele de utilităţi publice fără acord de furnizare/preluare, respectiv aviz de branşare/racordare eliberat de operator;

c) utilizarea fără contract de furnizare/prestare a serviciilor de utilităţi publice;

d) modificarea neautorizată de către utilizatori a instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor şi a dotărilor aferente sistemelor de utilităţi publice.


a) refuzul operatorului de a permite utilizatorilor accesul la dispozitivele de măsurare-înregistrare a consumurilor, când acestea sunt montate în instalaţia aflată în administrarea sa;

b) întârzierea nejustificată a operatorilor de a branşa/racorda noi utilizatori, precum şi impunerea unor soluţii de branşare/racordare inadecvate din punct de vedere tehnicoeconomic şi neconforme actelor normative în vigoare şi reglementărilor stabilite de autorităţile naţionale de reglementare competente;

c) sistarea nejustificatã a serviciului sau refuzul de a realimenta utilizatorii dupã achitarea la zi a debitelor restante.


a) încălcarea de către operatori a prevederilor reglementărilor tehnice şi/sau comerciale, inclusiv a reglementărilor-cadru ale serviciilor de utilităţi publice stabilite de autoritãţile de reglementare competente, precum şi nerespectarea condiţiilor asociate licenţelor;

b) refuzul operatorilor de a pune la dispoziţia autorităţilor de reglementare competente datele şi/sau informaţiile solicitate ori furnizarea incorectă şi incompletă de date şi/sau informaţii necesare desfăşurării activităţii acestora;

c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice în afara parametrilor tehnici şi/sau calitativi adoptaţi prin contractul de furnizare/

117

prestare ori a celor stabiliţi prin normele tehnice şi/sau comerciale adoptate de autoritatea de reglementare competentă;

d) nerespectarea de către operatori a termenelor-limită stabilite pentru încheierea acţiunii de contorizare la branşamentele utilizatorilor;

e) nerespectarea de către unităţile administrativ-teritoriale sau de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice a dispoziţiilor prezentei legi şi a celorlalte reglementări specifice serviciilor de utilităţi publice ori neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a măsurilor dispuse de autorităţile de reglementare competente.


a) refuzul operatorilor de a se supune controlului şi de a permite verificările şi inspecţiile prevăzute prin reglementări sau dispuse de autoritatea de reglementare competentă, precum şi obstrucţionarea acesteia în îndeplinirea atribuţiilor sale;

b) neaplicarea măsurilor stabilite cu ocazia activităţilor de control; c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice ori a uneia sau

mai multor activităţi aferente acestora fără licenţă eliberată potrivit prevederilor prezentei legi sau cu licenţă a cărei valabilitate a expirat ori fără hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;

d) practicarea unor preţuri şi/sau tarife neaprobate sau mai mari decât cele aprobate de autorităţile administraţiei publice locale ori, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în baza metodologiilor stabilite de autorităţile de reglementare competente;

e) delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice sau a uneia ori a mai multor activităţi aferente acestora, fără respectarea prevederilor prezentei legi, a legislaţiei specifice fiecărui serviciu sau a procedurii de delegare;

f) aprobarea obiectivelor de investiţii publice aferente infrastructurii tehnico-edilitare a serviciilor de utilităţi publice fără respectarea documentaţiilor de urbanism, amenajarea teritoriului şi de protecţia mediului, adoptate potrivit legii;

118

g) nerespectarea de către operatori a normelor privind protecţia igienei publice şi a sănătăţii populaţiei, a mediului de viaţă al populaţiei şi a mediului.

(5) Autoritãţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot stabili, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, şi alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1)−(4), care constituie contravenţii în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice.

(6) Prevederile alin. (3) lit. a), b) şi c) şi ale alin. (4) lit. a), b) şi c) se aplică corespunzător şi operatorilor economici care montează şi/sau exploatează sisteme de repartizare a costurilor, conform legilor speciale aferente fiecărui serviciu de utilităţi publice.”


„Art. 48. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 47 şi aplicarea sancţiunilor se fac, conform competenţelor stabilite în prezenta lege, de reprezentanţi împuterniciţi ai ministrului internelor şi reformei administrative, ai ministrului transporturilor, ai preşedinţilor A.N.R.S.C., A.N.R.E., A.R.R., ai Gărzii Naţionale de Mediu din subordinea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, ai preşedinţilor consiliilor judeţene, ai primarilor sau, după caz, ai preşedinţilor asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în temeiul mandatului ce le-a fost acordat de unităţile administrativ-teritoriale membre.”


„Art. 49. - (1) Furnizorii/prestatorii care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu deţin licenţă, dar care furnizează/prestează servicii de utilităţi publice, fie în gestiune directă, fie în gestiune delegată, au obligaţia de a solicita şi de a obţine eliberarea acesteia, în termen de cel mult un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În caz contrar, aceştia pierd dreptul de a furniza/presta serviciile respective, iar contractele îşi încetează valabilitatea.”

49. La articolul 49, dupã alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

119

„(11) Pentru obţinerea licenţei, furnizorii/prestatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt obligaţi să facă dovadă că deţin toate avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare derulării serviciului, prevăzute de legislaţia în vigoare pentru activităţile specifice acestuia.

(12) În cazul atribuirii directe a contractului de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice, obţinerea licenţei este condiţie suspensivă pentru executarea contractului de delegare a gestiunii. Operatorul are obligaţia de a solicita şi obţine eliberarea licenţei în termen de 3 luni de la data semnării contractului de delegare a gestiunii. În caz contrar, contractul de delegare a gestiunii este nul de drept, iar delegarea ulterioară a gestiunii acestor servicii se poate face numai cu respectarea prevederilor art. 30 alin. (8) din prezenta lege.”


„(2) Regulamentele-cadru şi caietele de sarcini-cadru specifice fiecărui serviciu de utilităţi publice, prevăzute la art. 23 alin. (4), precum şi contractele-cadru de furnizare/prestare a serviciilor, prevăzute la art. 24 alin. (2), se elaborează de autorităţile naţionale de reglementare competente, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului acestora, în termen de un an de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.”


„(3) Soluţionarea litigiilor contractuale dintre operator şi utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, se realizează de instanţele competente potrivit legii şi se judecă în procedură de urgenţă. Cererea se introduce la instanţele de judecată în a căror competenţă teritorială se află domiciliul/sediul utilizatorului.”


„(31) Soluţionarea litigiilor dintre unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori în legãtură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor de delegare a gestiunii, precum şi a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004, cu

120

modificările şi completările ulterioare. Cererea se introduce la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui competenţă teritorială se află sediul operatorului.”

Art. II. − (1) Procedura-cadru privind organizarea, derularea şi atribuirea contractelor de delegare a gestiunii, prevăzutã la art. 31 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, criteriile de selecţie-cadru prevăzute la art. 31 alin. (5), precum şi contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice se elaborează de A.N.R.S.C. şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice este un model orientativ şi se adaptează potrivit nevoilor şi situaţiilor specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

(2) Actul constitutiv-cadru şi statutul-cadru al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se elaborează de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă: Hotărârea Guvernului nr. 1.591/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 11 februarie 2003, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.353/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru şi a Contractului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 17 decembrie 2003, Hotărârea Guvernului nr. 1.561/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciilor de iluminat public, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 18 octombrie 2004, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 433/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de salubrizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 22 aprilie 2004, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 346/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de

121

delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităţilor şi a Contractului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităţilor prin concesiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 aprilie 2004, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Art. III. − Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. IV. − Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 29 iunie 2006, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În tot cuprinsul legii, sintagma „asociaţie de dezvoltare comunitară” se înlocuieşte cu sintagma „asociaţie de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare.”


„Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi controlul furnizării/prestării reglementate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor.

(2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor sau, după caz, al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare.”


„(21) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, astfel cum acestea au fost definite prin Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor prin care se asigură satisfacerea nevoilor colectivităţilor locale, prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 51/2006.”


122

„Art. 2. - (1) Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, se înfiinţează, se organizează şi se gestionează sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi are drept scop alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor.

(2) Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare.”

5. La articolul 3, partea introductivă a literei c), precum şi literele i), j) şi u) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) serviciul de canalizare - totalitatea acţiunilor şi activităţilor necesare pentru: [...]

.............................................................................................................. i) branşament de apă - partea din reţeaua publică de alimentare cu

apă care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un singur utilizator. În cazuri bine justificate şi atunci când condiţiile tehnice nu permit altă soluţie se poate admite alimentarea mai multor utilizatori prin acelaşi branşament. Părţile componente ale unui branşament se precizeazã în regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Branşamentul, până la contor, inclusiv căminul de branşament şi contorul, aparţin reţelei publice de distribuţie, indiferent de modul de finanţare a execuţiei. Finanţarea execuţiei branşamentului se asigură de operator, respectiv de utilizator, corespunzător punctului de delimitare a instalaţiilor. Amplasamentul căminului de branşament se stabileşte la punctul de delimitare al instalaţiilor, de regulă la limita de proprietate a utilizatorului, cu respectarea regimului juridic al proprietăţii şi numai în baza unei documentaţii avizate de operator. În cazul condominiilor existente, separarea şi individualizarea consumurilor la nivel de proprietate/ apartament individual se fac prin montarea repartitoarelor de costuri. Cheltuielile aferente individualizării consumurilor sunt suportate de coproprietarii condominiului, operatorul având numai obligaţia montării contorului principal de branşament la nivelul limitei de proprietate;

j) repartitor de costuri - aparat utilizat în imobilele condominiale dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune, în scopul

123

individualizării consumurilor şi repartizării pe proprietãţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului total de apă înregistrat la nivelul branşamentului imobilului.”

.............................................................................................................. „u) punct de delimitare - locul în care instalaţiile aflate în

proprietatea sau în administrarea utilizatorului se branşează la instalaţiile aflate în administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii, respectiv locul unde se realizează efectiv furnizarea/prestarea serviciului către utilizator. Punctul de delimitare a instalaţiilor asigură identificarea amplasamentului căminului de branşament, precizează poziţia de montare a dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor, permite stabilirea apartenenţei instalaţiilor, precum şi precizarea drepturilor, respectiv a obligaţiilor ce revin părţilor cu privire la furnizarea/prestarea serviciului, respectiv la exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de canalizare şi reţeaua publică de canalizare se face prin/la căminul de racord, care este prima componentă a reţelei publice de canalizare, în sensul de curgere a apei uzate;”.

6. La articolul 3, după litera j) se introduce o nouã literă, litera j1), cu următorul cuprins:

„j1) repartizarea costurilor - totalitatea acţiunilor şi activităţilor desfăşurate în imobilele condominiale, dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune, de către o persoanã fizică sau juridică, autorizată conform reglementarilor legale în vigoare, în scopul repartizării pe proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului de apă;”.

7. La articolul 3, după litera v) se introduce o nouă literă, litera v1), cu următorul cuprins:

„v1) asociaţie de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare - asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, astfel cum este definită de Legea nr. 51/2006, constituită în scopul înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv pentru crearea, modernizarea şi/sau dezvoltarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.”

8. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

124

„Art. 6. - Desfăşurarea activităţilor specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, elaborate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C., şi aprobate prin ordin al preşedintelui acesteia. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, regulamentul serviciului şi caietul de sarcini se elaborează în cadrul acestora, se avizează de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se aprobă de adunările generale.”

9. La articolul 8, alineatul (2) se abrogă. 10. La articolul 8, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul

cuprins: „(3) Indicatorii de performanţă ai serviciului furnizat/prestat

utilizatorilor se stabilesc pe baza unui studiu de specialitate întocmit de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în funcţie de necesităţile utilizatorilor, de starea tehnică a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi de eficienţa acestora, cu respectarea indicatorilor de performanţă minimali prevăzuţi în regulamentul-cadru, respectiv în caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, studiul de specialitate se elaborează în cadrul acestora, se avizează de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se aprobă de adunările generale.”

11. La articolul 10, partea introductivă a alineatului (1), precum şi alineatul (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale au competenţă exclusivă, ce poate fi exercitată şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în condiţiile Legii nr. 51/2006, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora, în tot ceea ce priveşte: [...]

125

(2) Unitãţile administrativ-teritoriale se pot asocia între ele în vederea înfiinţării, organizării, finanţării, monitorizării şi gestionării în interes comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru înfiinţarea, modernizarea, dezvoltarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, în condiţiile stabilite prin Legea nr. 51/2006.”


„Art. 17. - (1) Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul furnizării/prestării reglementate a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, precum şi administrarea, exploatarea şi asigurarea funcţionării sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestora constituie competenţe exclusive ale autorităţilor administraţiei publice locale, care le exercită în condiţiile legii. Aceste competenţe pot fi exercitate şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora în condiţiile Legii nr. 51/2006.”

13. La articolul 17, după alineatul (1) introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Modul de organizare şi funcţionare a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare se stabileşte prin actul constitutiv şi statutul asociaţiei, cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/2006.”


„(2) Alegerea formei de gestiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.”


„(2) Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public, aşa cum aceştia au fost definiţi la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, înfiinţaţi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale acestora.”


126

„Art. 20. - (1) În cazul gestiunii delegate, pentru asigurarea furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte dintre competenţele şi responsabilităţile proprii privind gestiunea propriu-zisă a serviciului, respectiv administrarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia, în baza unui contract de delegare a gestiunii definit potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din Legea nr. 51/2006.

.............................................................................................................. (4) Contractele de delegare a gestiunii serviciului se aprobă prin

hotărâri de atribuire adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale şi se semnează de autorităţile executive ale acestora sau, după caz, de preşedinţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale asociate, pe baza mandatului acestora şi în condiţiile Legii nr. 51/2006.”

17. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 21. - (1) Procedurile privind atribuirea contractelor de delegare

a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt licitaţia publică deschisă şi negocierea directă, astfel cum acestea au fost definite potrivit prevederilor art. 30 din Legea nr. 51/2006.

(2) Organizarea procedurilor şi derularea acestora, respectiv atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fac în baza unei documentaţii de atribuire aprobate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de adunarea generală a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, ca mandatar al unităţilor administrativ-teritoriale membre. Documentaţia de atribuire cuprinde în mod obligatoriu regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului şi criteriile de selecţie specifice acestuia şi se întocmeşte în conformitate cu procedura-cadru privind organizarea, derularea şi atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice şi pe baza regulamentului-cadru, a caietului de sarcini-cadru al

127

serviciului şi a criteriilor de selecţie-cadru specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.”

18. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu următorul cuprins:

„Art. 211. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (8) din Legea nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv concesionarea bunurilor care fac parte din infrastructura tehnico-edilitară aferentă acestuia, se atribuie direct:

a) operatorilor regionali înfiinţaţi de unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, astfel cum aceştia sunt definiţi în art. 2 lit. g1) din Legea nr. 51/2006;

b) operatorilor cu statut de societăţi comerciale rezultaţi, după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin reorganizarea pe cale administrativă, în condiţiile legii, a regiilor autonome de interes local sau judeţean ori a serviciilor publice de interes local sau judeţean subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, care au avut în administrare şi exploatare bunuri, activităţi ori servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.

(2) Atribuirea directã a contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

a) unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în calitate de acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legăturã cu serviciul furnizat/prestat, similare celor pe care le exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

b) operatorul regional, respectiv operatorul, în calitate de delegat, desfăşoarã exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare destinate satisfacerii nevoilor utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-

128

teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a delegat gestiunea serviciului;

c) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusă.

(3) În situaţia prevăzutã la alin. (1), din raţiuni de eficientizare a costurilor de operare, la solicitarea unei membru al asociaţiei interesat, cu acordul adunării generale a asociaţiei şi cu avizul autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, operatorul regional poate subdelega unui alt operator, prin licitaţie publică, gestiunea unei activităţi din cadrul serviciului furnizat/prestat, respectiv operarea şi exploatarea părţii corespunzătoare a infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului, prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007.

(4) În cazul încetării din orice cauză a contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare atribuite potrivit alin. (1), atribuirea ulterioară a acestora se poate face numai prin respectarea prevederilor art. 30 alin. (8) din Legea nr. 51/2006.

(5) În situaţia contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare atribuite direct operatorului regional, respectiv operatorului, asociaţia de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, respectiv autorităţile administraţiei publice locale vor evalua, în baza prevederilor caietului de sarcini anexat la contractul de delegare a gestiunii, performanţele operatorului regional, respectiv operatorului, precum şi modul de respectare a indicatorilor de performanţă. În cazul în care se constată nerespectarea gravã, repetată sau prelungită a indicatorilor de performanţă în furnizarea/prestarea serviciilor, contractul de delegare a gestiunii serviciului poate fi reziliat.”


„(3) Regulamentul serviciului, caietul de sarcini al serviciului şi criteriile de selecţie specifice serviciului de alimentare cu apă şi de

129

canalizare, aplicabile în cadrul procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului, se aprobă de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de adunarea generală a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, conform mandatului încredinţat acestora de unităţile administrativ-teritoriale membre, în baza regulamentului-cadru, a caietului de sarcini-cadru şi a criteriilor de selecţie-cadru specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv în baza procedurii-cadru, elaborate şi aprobate potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006.

(4) În procesul de atribuire şi executare a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare vor urmări obţinerea celui mai bun raport cost−calitate, precum şi asigurarea condiţiilor necesare satisfacerii nevoilor de interes public general ale colectivităţilor locale.”


„Art. 23. - (1) Delegarea gestiunii serviciului nu anulează prerogativele autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciului, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, şi nu exclude dreptul acestora, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii, de a supraveghea şi de a controla: [...]

(2) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în baza mandatului încredinţat de unităţile administrativ-teritoriale membre, pot delega atât gestiunea propriu-zisă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi administrarea şi exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, cât şi pregătirea, finanţarea şi realizarea proiectelor de investiţii publice pentru înfiinţarea, reabilitarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente serviciului.”

130


„(2) Investiţiile efectuate de operator/operatorul regional din fonduri proprii pentru reabilitarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se vor amortiza de către operator/operatorul regional în conformitate cu prevederile legale şi exclusiv pe durata contractului de delegare a gestiunii.”

22. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 27. - (1) Are calitatea de utilizator individual al serviciului de

alimentare cu apã şi de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce deţine, în calitate de proprietar ori cu drept de folosinţă dat de proprietar, un imobil având branşament propriu de apă potabilă sau racord propriu de canalizare şi care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de furnizare/prestare încheiat în nume propriu.

(2) Sunt consideraţi utilizatori individuali ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi persoanele fizice sau juridice care nu au branşament propriu de apă potabilă, respectiv racord propriu de canalizare, dacă existã condiţii tehnice pentru delimitarea/separarea instalaţiilor între utilizatori, pentru individualizarea consumurilor şi pentru încheierea contractului de furnizare/prestare a serviciului în nume propriu.

(3) Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pot fi:

a) operatori economici; b) instituţii publice; c) utilizatori casnici individuali, persoane fizice; d) utilizatori casnici colectivi, asociaţii de proprietari/chiriaşi cu

personalitate juridicã.” 23. La articolul 30, după alineatul (6) se introduce un nou

alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins: „(7) În cazul imobilelor condominiale existente, individualizarea

consumurilor de apă rece în vederea repartizării pe proprietăţi/ apartamente individuale a costurilor aferente se realizează, în funcţie de modul de proiectare şi realizare al instalaţiei interioare de distribuţie adoptat, astfel:

131

a) prin contoare individuale montate pe racordul propriu la intrarea în fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie - în cazul distribuţiei interioare orizontale;

b) cu ajutorul repartitoarelor de costuri montate pe racordurile aparatelor/dispozitivelor de consum aferente fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie - în cazul distribuţiei interioare verticale.”

24. La articolul 34, partea introductivă a alineatului (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, cu respectarea mandatului încredinţat, prin hotărâri ale adunării generale a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în baza avizului de specialitate eliberat de A.N.R.S.C. şi cu condiţia respectării următoarelor cerinţe:”. 25. La articolul 35, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul gestiunii delegate, stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se poate face şi pe baza unor reguli sau formule de calcul convenite prin contractul de delegare a gestiunii serviciului între autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, între asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare şi operator şi avizate de A.N.R.S.C. În acest caz, A.N.R.S.C. va aplica aceste reguli sau formule de ajustare pentru eliberarea avizului de specialitate.” 26. La articolul 37, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, au dreptul să sancţioneze operatorul în cazul în care acesta nu furnizează/nu prestează serviciul la nivelul indicatorilor de performanţă aprobaţi, respectiv pentru nerespectarea altor angajamentelor asumate, prin:

a) aplicarea unor penalizări corespunzătoare prejudiciilor aduse utilizatorilor sau corespunzătoare pragului necesar descurajării operatorului în menţinerea deficienţele constatate; procedura de calcul şi cuantumul penalizărilor vor fi prevăzute atât în regulamentul serviciului

132

de alimentare cu apă şi de canalizare adoptat la nivel local, cât şi în contractul de delegare a gestiunii serviciului;

b) solicitarea de retragere/suspendare a licenţei de către A.N.R.S.C.; c) rezilierea contractului de delegare a gestiunii serviciului.” 27. La articolul 38 alineatul (3), literele b) şi c) se modifică şi vor

avea următorul cuprins: „b) atribuirea de către autorităţile administraţiei publice locale sau,

după caz, de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare a contractului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, fără respectarea procedurilor de atribuire legale prevăzute la art. 30 din Legea nr. 51/2006;

c) darea în administrare de către autorităţile administraţiei publice locale a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente unui furnizor/prestator fără licenţă, respectiv atribuirea şi încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului cu un furnizor/prestator fãrã licenţă, cu excepţia contractelor atribuite prin încredinţare directă.”


„Art. 41. - (1) În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii, autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, cu avizul autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în condiţiile mandatului încredinţat, au obligaţia de a iniţia şi aproba în prealabil: [...]

(2) În cazul reorganizării sau lichidării judiciare a operatorilor care îşi desfăşoară activitatea în baza unor contracte de delegare a gestiunii încheiate în condiţiile prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile intercomunitare de apă şi de canalizare, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre şi în condiţiile mandatului încredinţat, vor organiza noi proceduri de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciului, în scopul desemnării unui nou operator.”

Art. V. − Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563

133

din 29 iunie 2006, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã: Ministrul internelor şi reformei administrative,

Cristian David p. Preşedintele Autoritãţii Naţionale de Reglementare

pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice, Dumitru Pantea

Ministrul mediului şi dezvoltãrii durabile, Attila Korodi

p. Ministrul transporturilor, Antonel Tãnase,

secretar de stat Departamentul pentru Afaceri Europene,

Adrian Ciocãnea, secretar de stat

Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian

Bucureşti, 20 februarie 2008. Nr. 13.

134

ORDIN NR. 65 din 28 februarie 2007

privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de


Emitent: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 20 martie 2007

Având în vedere prevederile art. 21 alin. (2) lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, ale art. 16 alin. (2) lit. e) şi ale art. 34 alin. (4) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006,

în temeiul art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 373/2002 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C., cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală,

Jeanina Preda Bucureşti, 28 februarie 2007. Nr. 65.

135

ANEXĂ M E T O D O L O G I E

de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa şi de canalizare

CAPITOLUL I Scop

Art. 1. - Prezenta metodologie de stabilire, ajustare sau modificare a

preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare este elaborată în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (2) lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, ale art. 16 alin. (1) şi alin. (2) lit. e) şi ale art. 34 alin. (4) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.

Art. 2. - (1) Prezenta metodologie stabileşte modul de calcul al preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

(2) Preţurile şi tarifele trebuie să asigure viabilitatea economică a operatorilor prestatori ai serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, interesele utilizatorilor, inclusiv în ceea ce priveşte suportabilitatea acestora, precum şi protecţia mediului privind conservarea resurselor de apă.

CAPITOLUL II Domeniul de aplicare

Art. 3. - (1) Sunt supuse avizării A.N.R.S.C. stabilirea, ajustarea sau

modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa şi de canalizare, definite potrivit Legii nr. 51/2006 şi Legii nr. 241/2006, indiferent de forma de organizare, de natura capitalului, de modalitatea de gestiune adoptată sau de ţara de origine a operatorilor care prestează aceste servicii.

(2) A.N.R.S.C. avizează preţurile şi tarifele pentru operatorii furnizori/prestatori de servicii publice de alimentare cu apă şi de canalizare şi aprobă preţurile şi tarifele pentru operatorii economici care

136

nu sunt în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care prestează servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale pot aproba preţuri şi tarife diferite de cele avizate de A.N.R.S.C., cu condiţia asigurării autonomiei financiare, a rentabilitatii şi eficienţei economice a operatorilor furnizori/prestatori de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.

CAPITOLUL III Definiţii şi abrevieri

Art. 4. - Termenii folosiţi în cadrul prezentei metodologii au

semnificaţiile următoare: a) avizarea de preţuri şi tarife - activitatea de analiză şi verificare a

elementelor de cheltuieli componente ale preţurilor şi tarifelor, desfaşurată de autoritatea de reglementare competentă, cu respectarea procedurii de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor, concretizată prin emiterea unui aviz de specialitate;

b) stabilirea de preţuri şi tarife - operaţiunea de analiză, pentru operatorii sau operatorii economici nou-intrati pe piaţă, a calculaţiei preţurilor şi tarifelor, potrivit metodologiei elaborate şi aprobate de autoritatea de reglementare competentă, prin care se stabilesc structura şi nivelurile preţurilor şi tarifelor;

c) ajustarea de preţuri şi tarife - operaţiunea de analiză a nivelului preţurilor şi tarifelor existente şi a structurii acestora, potrivit metodologiei elaborate şi aprobate de autoritatea de reglementare competentă, prin care se asigură corelarea nivelului preţurilor şi tarifelor stabilite anterior cu evoluţia generală a preţurilor şi tarifelor din economie;

d) modificarea de preţuri şi tarife - operaţiunea de analiză a nivelului preţurilor şi tarifelor actuale şi a structurii acestora, potrivit metodologiei elaborate şi aprobate de autoritatea de reglementare competentă, aplicabilă în situaţiile în care intervin schimbări majore în structura costurilor care conduc la recalcularea preţurilor şi tarifelor existente;

e) producţie pentru servicii publice de alimentare cu apă - activitatea de extragere/prelucrare a apei din surse de suprafaţă şi/sau

137

subterane, respectiv deznisiparea, decantarea, filtrarea şi dezinfectarea acesteia;

f) transport pentru servicii publice de alimentare cu apă şi de canalizare - transmiterea apei de la captare până la rezervoarele de înmagazinare prin intermediul unor aducţiuni/apeducte, respectiv între 2 operatori, sau prin intermediul unor branşamente direct către utilizatori, precum şi transportul apelor uzate şi meteorice de la utilizatori la canalele de serviciu şi de la acestea la colectoare prin sisteme de tuburi de canalizare;

g) distribuţie pentru servicii publice de alimentare cu apă şi de canalizare - livrarea apei la consumatori, utilizându-se reţelele de distribuţie a apei şi de preluare a apelor uzate şi meteorice de la utilizatori în reţelele de canalizare;

h) operator de servicii publice de alimentare cu apă şi de canalizare - persoana juridică română sau străină care are competenţa şi capacitatea recunoscute prin licenţă de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare şi care asigură nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia;

i) operator economic - furnizor/prestator de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare care nu exploatează un sistem public;

j) autoritatea administraţiei publice locale - consiliul local, consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţia de dezvoltare comunitară;

k) autoritatea de reglementare competentă - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C.;

l) parametru de ajustare - indicator la modificarea căruia se pot ajusta periodic preţurile şi tarifele. Pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare parametrul de ajustare este indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică sau alt parametru de ajustare stabilit prin contractul de delegare a gestiunii serviciului;

m) interval de timp - perioada calendaristică anterioară datei stabilirii nivelului preţurilor şi tarifelor sau perioada de timp luată în calcul la determinarea parametrului de ajustare;

n) tarif compus - tarif cu două componente: fixă şi variabilă.

138

CAPITOLUL IV

Acte normative de referinţă

Art. 5. - Prezenta metodologie are la bază următoarele acte normative de referinţă:

a) Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006; b) Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.

241/2006; c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind

constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 108/2006;

d) Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului şi al secretarului de stat, şeful Departamentului pentru Administraţie Publică Locală nr. 29/N/1993 pentru aprobarea Normativului-cadru privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici.

CAPITOLUL V Dispoziţii generale

Art. 6. - Preţurile şi tarifele aferente serviciilor de alimentare cu apă

şi de canalizare se fundamentează, cu respectarea metodologiei de calcul stabilite de autoritatea de reglementare competentă, pe baza cheltuielilor de producţie şi exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a costurilor pentru protecţia mediului, a costurilor financiare asociate creditelor contractate, a costurilor derivând din contractul de delegare a gestiunii, şi includ o cota pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi o cotă de profit.

Art. 7. - (1) La fundamentarea preţurilor şi tarifelor, operatorii pot include în nivelul acestora o cotă corespunzătoare pierderilor de apă din sistem, justificate de starea tehnică a acestuia. Pentru operatorii şi

139

operatorii economici care prestează numai activităţi de transport şi distribuţie, cota pierderilor de apă din sistem va fi calculată corespunzător. Nivelul acestei cote se aprobă anual de către autoritatea administraţiei publice locale, cu avizul A.N.R.S.C.

(2) În cazul în care pierderile de apă din sistem nu se aprobă anual, A.N.R.S.C. va lua în calcul nivelul cotei stabilite şi aprobate pentru anul anterior.

(3) Autoritatea administraţiei publice locale va stabili necesitatea aplicării unei cote de dezvoltare de către operatori. Cota de dezvoltare aprobată de autorităţile administraţiei publice locale va fi determinată pe baza unor studii tehnico-economice, din care să rezulte oportunitatea, valoarea şi termenul de recuperare a investiţiei, precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

(4) Cota de dezvoltare va fi inclusă în nivelul preţurilor şi tarifelor numai după aprobarea acesteia, prin hotărâre, de către autorităţile administraţiei publice locale implicate.

(5) Sumele încasate, corespunzătoare cotei de dezvoltare, se constituie într-un cont distinct, iar fondul rezultat se utilizează cu avizul autorităţii administraţiei publice locale implicate, exclusiv pentru scopul în care a fost creat.

(6) Conducerea operatorilor economici poate stabili introducerea unei cote de dezvoltare, cu respectarea principiilor prevăzute la alin. (3), (4) şi (5).

Art. 8. - (1) Operatorul şi unitatea administrativ-teritorială care realizează proiecte cu asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene au obligaţia, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005, cu modificările şi completările ulterioare, să constituie şi să alimenteze Fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare ca un fond de rezervă, denumit Fondul IID, pe întreaga perioadă de viaţă a investiţiei.

(2) În determinarea Fondului IID cuprins în preţuri şi tarife, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ţină cont şi de gradul de suportabilitate al consumatorilor.

Art. 9. - (1) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se stabilesc, se ajustează şi se modifică pe baza solicitărilor operatorilor sau operatorilor economici, prin avizul de specialitate al preşedintelui A.N.R.S.C.

140

(2) Operatorul sau operatorul economic de servicii care solicită stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare transmite la A.N.R.S.C. următoarele:

a) cererea de stabilire, ajustare sau modificare, care conţine: preţurile în vigoare, în cazul ajustării sau modificării, preţurile solicitate şi justificarea propunerii de stabilire, ajustare sau modificare; preţurile sau tarifele pentru populaţie propuse în cererea înaintată la A.N.R.S.C. vor fi determinate, inclusiv cota TVA, aprobată potrivit prevederilor legale în vigoare;

b) fişele de fundamentare pentru stabilire, ajustare sau modificare; c) memoriu tehnico-economic prin care se justifică oportunitatea

stabilirii, ajustării sau modificării preţurilor şi tarifelor; d) alte date şi informaţii necesare fundamentării preţurilor şi tarifelor

propuse. Art. 10. - (1) În cazul operatorilor cuprinşi în programe de

dezvoltare şi reabilitare a utilităţilor, pentru care Guvernul a stabilit pentru perioade determinate reguli sau formule de ajustare, altele decât cele prevăzute de prezenta metodologie, nivelurile concrete ale preţurilor şi tarifelor se stabilesc de A.N.R.S.C. pe baza regulilor respective.

(2) Operatorii regionali cuprinşi în programe de dezvoltare/ reabilitare cu finanţare externă/internaţională vor unifica preţurile/ tarifele pe întreaga arie de operare, în conformitate cu prevederile contractului de delegare a gestiunii serviciilor şi/sau ale acordurilor de finanţare internaţională.

Art. 11. - În cazul delegării gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare pentru care autorităţile administraţiei publice locale au stabilit, cu acordul creditorilor sau al operatorilor, reguli ori formule de ajustare sau modificare, A.N.R.S.C. va aplica aceste reguli sau formule, aprobate potrivit prevederilor legale.

Art. 12. - În cazul gestiunii delegate, stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se poate face pe baza unor reguli sau formule de calcul avizate de A.N.R.S.C., convenite între autorităţile administraţiei publice locale şi operator, prin contractul de delegare a gestiunii serviciului. În această situaţie, A.N.R.S.C. va aplica aceste reguli sau formule de ajustare pentru eliberarea avizului de specialitate.

141

Art. 13. - Operatorul sau operatorul economic are dreptul de a propune tarife compuse, stabilite conform metodologiei elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C., care cuprind o componentă fixă, proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în stare de funcţionare şi exploatare în condiţii de siguranţă şi eficienţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, şi una variabilă, în funcţie de consumul de apă, respectiv de cantitatea de ape uzate evacuate, înregistrată la utilizatori.

Art. 14. - Monitorizarea şi controlul practicării preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se vor face potrivit procedurilor elaborate de A.N.R.S.C.

CAPITOLUL VI Stabilirea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de


Art. 15. - (1) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se stabilesc pentru operatorii sau operatorii economici nou-intraţi pe piaţa acestor servicii, precum şi pentru operatorii care încheie contracte de delegare a gestiunii pentru aceste servicii cu autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează de către operatori sau operatorii economici, potrivit anexelor nr. 1a) şi 1b).

(3) Fundamentarea preţurilor şi tarifelor se face pe baza consumurilor normate de materii prime, materiale şi energie, calculate pe baza preţurilor în vigoare, a cheltuielilor cu munca vie, precum şi a celorlalte elemente de cheltuieli prevăzute în anexele nr. 1a) şi 1b).

Art. 16. - (1) Stabilirea preţurilor şi tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se face potrivit formulei:

:unde,QVP =

P = preţul sau tariful stabilit; V = valoarea programată a activităţii la nivelul anului în care se face

propunerea; Q - cantitatea programată la nivelul anului în care se face

propunerea.

142

(2) La stabilirea preţurilor şi tarifelor se au în vedere următoarele criterii:

a) cheltuielile cu apa brută, energia electrică şi materialele se determină avându-se în vedere preţurile de achiziţie în vigoare şi cantităţile anuale propuse spre consum;

b) consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul la nivelurile ce reflectă situaţia reală de exploatare şi funcţionare;

c) cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcţie de legislaţia în vigoare, corelată cu principiul eficienţei economice;

d) cheltuielile cu amortizarea şi/sau redevenţa se iau în calcul, respectându-se reglementările legale în vigoare;

e) în preţul de livrare al apei se vor include pierderile de apă din sistemul de producere, transport şi distribuţie, aprobate de autorităţile administraţiei publice locale;

f) cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor programa la nivel anual;

g) în nivelul preţurilor şi tarifelor se vor include o cota de profit şi Fondul IID determinat potrivit prevederilor legale în vigoare.

(3) În avizul de specialitate emis de A.N.R.S.C. se va menţiona intervalul de timp anterior datei stabilirii, faţă de care se va determina nivelul ulterior al parametrului de ajustare.

CAPITOLUL VII Ajustarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de


Art. 17. - (1) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se pot ajusta, la un interval de minimum 3 luni, cu avizul A.N.R.S.C., pe baza cererilor de ajustare primite de la operatori sau operatori economici, în baza creşterii indicelui preţurilor de consum faţă de nivelul existent la data precedentei ajustări.

(2) Nivelurile de preţ sau de tarif pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se determină pe baza analizei situaţiei economico-financiare a operatorului sau operatorului economic, precum şi a influenţelor reale primite în costuri, determinate de evoluţia preţurilor şi tarifelor pe economie.

143

(3) În avizul de specialitate emis de A.N.R.S.C. se va menţiona, pe lângă preţul sau tariful pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare ajustat, şi nivelul parametrului existent la data ajustării, determinat pentru intervalul de timp scurs de la data stabilirii sau ajustării precedente, faţă de care se va determina nivelul ulterior al parametrului de ajustare.


Art. 18. - (1) Ajustarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se face potrivit formulei:

:unde,PP p01 Δ+= P1 = preţul sau tariful ajustat; P0 = preţul sau tariful actual; Δp = creşterea de preţ sau tarif determinată de influenţele reale

primite în costuri;

:unde,Q

IID) Fonduld%xr%x( ctctctp

+Δ+Δ+Δ=Δ

Δct = creşterea cheltuielilor totale determinate de influenţele primite în costuri;

r% = cota de profit a operatorilor sau a agenţilor economici; d% = cota de dezvoltare; Q = cantitatea programată la nivelul anului în care se face

propunerea care nu diferă de cantitatea luată în calcul la determinarea preţului sau tarifului în vigoare;

Fondul IID = Fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare ce se include în nivelul preţurilor şi tarifelor, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 108/2006.

(2) Ajustarea de preţ sau de tarif se determină avându-se în vedere următoarele criterii:

a) pentru cheltuielile cu apa brută, energia electrică şi materialele, cu pondere semnificativă în costuri, se ia în calcul modificarea preţurilor de aprovizionare faţă de precedenta ajustare, în limita preţurilor de piaţă;

144

b) consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul cel mult la nivelul celor avute în vedere la ajustarea precedentă;




f) cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor lua în calcul la nivelul avut în vedere la avizarea anterioară;

g) cota de profit se menţine la nivelul avizat anterior, iar Fondul IID se va determina potrivit prevederilor legale în vigoare.

(3) În situaţia în care operatorul nu practică cota de dezvoltare sau nivelul acesteia se modifică faţă de cel prevăzut în preţurile ori tarifele actuale, formula de ajustare se adaptează în mod corespunzător.

(4) În situaţia în care operatorul constituie sau modifică Fondul IID, formula de modificare se adaptează în mod corespunzător.

CAPITOLUL VIII Modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de


Art. 19. - (1) Preţurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare pot fi modificate în următoarele situaţii:

a) la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în funcţiune a unor instalaţii şi utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare şi numai după intrarea în exploatare a acestora;

b) pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a costurilor sau a cantităţilor produse, transportate sau distribuite ori la modificarea condiţiilor de producţie, transport sau distribuţie, care determină modificarea costurilor cu o influenţă mai mare de 5% pe o perioadă de 3 luni consecutive.

145


Art. 20. - (1) Modificarea preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se face potrivit formulei:

:unde,PP p01 Δ+= P1 = preţul sau tariful modificat; P0 = preţul sau tariful actual; Δp = creşterea de preţ;

:unde,Q

d%]x)CC(r%x)CC()CC[( fvfvfvp

Δ+Δ+Δ+Δ+Δ+Δ=Δ

ΔCv = creşterea cheltuielilor variabile ca urmare a influenţelor

primite în costuri; ΔCf = creşterea cheltuielilor fixe ca urmare a influenţelor primite în

costuri; r% = cota de profit a operatorilor sau a operatorilor economici; d% = cota de dezvoltare; Q = cantitatea programată la nivelul anului în care se face

propunerea. (2) Modificarea de preţ sau de tarif se determină avându-se în vedere

următoarele criterii: a) pentru cheltuielile cu apa brută, energia electrică şi materialele, cu

pondere semnificativă în costuri, se ia în calcul modificarea preţurilor de aprovizionare faţă de precedenta avizare, în limita preţurilor de piaţă;

b) consumurile specifice de energie şi materiale vor fi luate în calcul la nivelul celor avute în vedere la avizarea precedentă sau la nivelul rezultat ca urmare a intrării în exploatare a unor instalaţii şi utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice;



146


f) cantităţile de apă livrate şi de ape reziduale procesate se vor lua în calcul la nivelul la care se face propunerea sau la nivelul rezultat ca urmare a punerii în funcţiune a unor instalaţii şi utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice;

g) o cota de profit, iar Fondul IID se va determina potrivit prevederilor legale în vigoare.

(3) În situaţia în care operatorul nu practică cota de dezvoltare sau nivelul acesteia se modifică faţă de cel prevăzut în preţurile ori tarifele actuale, formula de modificare se adaptează în mod corespunzător.

(4) În situaţia în care operatorul constituie sau modifică Fondul IID, formula de modificare se adaptează în mod corespunzător.

CAPITOLUL IX Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor

compuse pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare

Art. 21. - Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice de

alimentare cu apă şi de canalizare pot fi propuse de operatori sau operatori economici pentru stabilire, ajustare sau modificare, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) existenţa contorizării la utilizatorii finali; b) analiza şi acordul autorităţilor administraţiei publice locale

implicate pentru aplicarea preţurilor şi tarifelor compuse. Art. 22. - Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice de

alimentare cu apă şi de canalizare au două componente; a) o componentă fixă, proporţională cu cheltuielile necesare pentru

menţinerea în exploatare şi în funcţiune, în condiţii de eficienţă, a sistemului public de alimentare cu apă, respectiv de canalizare;

b) o componentă variabilă în funcţie de consumul de apă, respectiv de cantitatea de ape uzate preluate de la utilizatori.

Art. 23. - (1) Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se pot stabili la iniţiativa

147

operatorilor sau a autorităţilor administraţiei publice locale implicate, după realizarea unui studiu din care să rezulte oportunitatea acestora.

(2) Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează de operatori sau operatorii economici, potrivit anexelor nr. 2a) şi 2b).

Art. 24. - (1) Preţurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare se stabilesc potrivit formulei:

P = a + b, unde: a - (lei/consumator) reprezintă partea fixă a preţului/tarifului şi se

calculează potrivit formulei:

:unde,QxQ

%)dxCr%xC(Ca medie/csfff ++

=

Cf = cheltuieli fixe; r% = cota de profit a operatorului sau a operatorului economic; d% = cota de dezvoltare; Q = cantitatea programată la nivelul anului în care se face

propunerea; Qmedie/cs = cantitatea medie lunară pe consumator. Qmedie/cs casnici se determină ca raport între cantitatea medie lunară

livrată consumatorilor casnici şi numărul mediu al consumatorilor. Qmedie/cs rest utilizatori se va determina în două sau mai multe tranşe, în

funcţie de cantităţile contractate. Qmedie/cs rest utilizatori se va determina astfel încât să reflecte cât mai

fidel cantitatea de apă contractată de utilizator; b - preţ/tarif pe mc reprezintă partea variabilă a preţului/tarifului şi

se determină potrivit formulei:

:unde,Q

%)dxCr%xC(Cb vvv ++=

C(v) = cheltuieli variabile; r% = cota de profit a operatorului sau a operatorului economic; d% = cota de dezvoltare; Q = cantitatea programată la nivelul anului în care se face

propunerea.

148

(2) În situaţia în care operatorul constituie Fondul IID, formulele pentru determinarea preţurilor şi tarifelor compuse se adaptează în mod corespunzător.

(3) În situaţia în care operatorul nu practică cota de dezvoltare sau nivelul acesteia se modifică faţă de cel prevăzut în preţurile ori tarifele actuale, formulele pentru determinarea preţurilor şi tarifelor compuse se adaptează în mod corespunzător.

Art. 25. - Ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor compuse la serviciile publice de alimentare cu apa şi de canalizare se face potrivit metodologiei şi criteriilor prevăzute la cap. VII şi VIII.

Art. 26. - Anexele nr. 1a), 1b), 2a) şi 2b) fac parte integrantă din prezenta metodologie.

149

ANEXA Nr. 1a) la metodologie

F I Ş A D E F U N D A M E N T A R E

pentru stabilirea preţurilor la apă

Specificaţie U.M. Programat anual- lei -

Preţ propus - lei/UM -

A. Apă brută cumpărată mii m3 B. Apă livrată

- populaţie - rest consumatori, inclusiv

consum propriu - pierderi de apă în sistem

mii m3 mii m3

mii m3

%/mii m3

C. Energie consumată total MWh

D. Număr salariaţi nr. personal

E. Venit mediu/salariat lei 1. Cheltuieli materiale

- apă brută; cantitatea cu preţ în vigoare

- pierderi de apă în activităţile de transport şi distribuţie

- energie electrică; cantitatea cu preţ în vigoare

- tratarea apei - materiale tehnologice - cheltuieli cu protecţia mediului - amortizare anuală - redevenţă anuală - reparaţii în regie - reparaţii cu terţii - studii şi cercetări - alte servicii executate de terţi:

colaborări comisioane şi onorarii protocol, reclamă, publicitate poştă, telecomunicaţii

- alte cheltuieli materiale 2. Cheltuieli cu munca vie, din care:

- salarii - CAS - Fond şomaj

150

- FNAS - Fond accidente şi boli

profesionale - CCIASS - Fond garantare creanţe salariale - alte cheltuieli cu munca vie

F. Cheltuieli de exploatare (1+ 2) G. Cheltuieli financiare I. Cheltuieli totale (F + G) II. Profit III. Cotă de dezvoltare IV. Fondul IID V. Venituri obţinute din producere, transport, distribuţie apă (I + II + III + IV) lei

VI. Cantitate livrată, inclusiv consum propriu mii m3

VII. Preţ unitar (V : VI) lei/m3 QVP =

NOTĂ La lit. A, volumul apei brute fundamentate va fi determinat, după caz, în funcţie

de sursele de alimentare existente. Odată cu Fişa de fundamentare pentru stabilirea preţurilor la apă, operatorul sau

operatorul economic va prezenta Memoriul tehnico-economic justificativ. Pentru activităţile de producere, transport sau distribuţie se vor întocmi fişe de

fundamentare separate, în cazul în care operatorul sau operatorul economic prestează una dintre aceste activităţi.

Cheltuielile cu pierderile de apă din sistem vor fi calculate numai în cazul activităţii de transport şi distribuţie a apei.

Pierderile de apă din sistem reprezintă raportul sau diferenţa dintre apa livrată şi apa cumpărată.

Valoarea pierderilor de apă din sistem se determină avându-se în vedere preţul apei cumpărate şi cantitatea de apă pierdută.

În cazul în care operatorul sau operatorul economic desfăşoară şi alte activităţi, cota de cheltuieli indirecte, precum şi cota din cheltuielile generale ale societăţii se vor repartiza pe fiecare element de cheltuieli proporţional cu ponderea acestui element în total cheltuieli. Aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în anexe separate. Pentru aceste cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe fiecare activitate.

151

Pentru cheltuielile cu reparaţiile care depăşesc 10% din cheltuielile materiale se va prezenta fişa de fundamentare a acestora.

Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fişă de fundamentare a nivelurilor cuprinse în preţurile propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu munca vie - salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal, în concordanţă cu organigrama aprobată.

Pentru operatorii şi operatorii economici care nu sunt plătitori de TVA, la fundamentarea cheltuielilor materiale se vor lua în calcul preţurile de achiziţie a acestora, inclusiv TVA-ul.

ANEXA Nr. 1b) la metodologie

F I Ş A D E F U N D A M E N T A R E pentru stabilirea tarifelor la canalizare

Specificaţie U.M. Programat anual- lei -

Preţ propus - lei/UM -

A. Apă livrată: - populaţie - rest consumatori, inclusiv

consum propriu

mii m3 mii m3 mii m3

B. Apă uzată şi meteorică procesată: - populaţie - rest consumatori, inclusiv

consum propriu

mii m3 mii m3

mii m3

C. Energie consumată total MWh D. Număr salariaţi nr. personal E. Venit mediu/salariat lei 1. Cheltuieli materiale:

- energie electrică; cantitatea cu preţ în vigoare

- materiale tehnologice - cheltuieli cu protecţia calităţii

apei (suspensii) - cheltuieli cu protecţia mediului - amortizare anuală - redevenţă anuală - reparaţii în regie - reparaţii cu terţii - studii şi cercetări - alte servicii executate de terţi:

colaborări comisioane şi onorarii

152

protocol, reclamă, publicitate poştă, telecomunicaţii

- alte cheltuieli materiale 2. Cheltuieli cu munca vie, din care:

- salarii - CAS - Fond şomaj - FNAS - Fond accidente şi boli

profesionale - CCIASS - Fond garantare creanţe salariale - alte cheltuieli cu munca vie

F. Cheltuieli de exploatare (1+ 2) G. Cheltuieli financiare I. Cheltuieli totale (F + G) II. Profit III. Cota de dezvoltare IV. Fondul IID V. Venituri obţinute din activitatea de canalizare (I + II + III + IV) lei

VII. Cantitate procesată, inclusiv din consum propriu mii m3

VII. Tarif unitar (V : VI) lei/m3 QVP =

NOTA: În condiţiile existenţei unor sisteme diferite pentru apa pluvială (meteorică) şi

menajeră, operatorul va întocmi fişe de fundamentare distincte. Odată cu Fişa de fundamentare pentru stabilirea tarifelor la canalizare, operatorul

sau operatorul economic va prezenta Memoriul tehnico-economic justificativ. În cazul în care operatorul sau operatorul economic desfăşoară şi alte activităţi,

cota de cheltuieli indirecte, precum şi cota din cheltuielile generale ale societăţii se vor repartiza pe fiecare element de cheltuieli proporţional cu ponderea acestui element în total cheltuieli. Aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în anexe separate. Pentru aceste cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe fiecare activitate.

Cheltuielile cu protecţia calităţii apei se stabilesc în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii

153

Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.


Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fişă de fundamentare a nivelurilor cuprinse în tarifele propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu munca vie - salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal, în concordanţă cu organigrama aprobată.


ANEXA Nr. 2a) la metodologie


pentru ajustarea sau modificarea preţurilor la apă Fundamentarea

anterioară Propus Specificaţie U.M.

Realizat perioada

anterioară - lei -

Total lei

Unitar lei/m3

Total lei

Total creşteri

lei

Unitar lei/m3

A. Apă brută cumpărată mii m3 B. Apă livrată - populaţie - rest consumatori,

inclusiv consum propriu

- pierderi de apă în sistem

mii m3 mii m3

mii m3

% / mii m3



E. Venit mediu/salariat lei 1. Cheltuieli variabile: - apă brută; cantitatea cu

preţ în vigoare - pierderi de apă în

activităţile de transport şi distribuţie

- energie electrică tehnologică; cantitatea

**) ΔCv

154

cu preţ în vigoare - tratarea apei - materiale tehnologice - alte cheltuieli

materiale specifice 1. Cheltuieli fixe, din care:a) cheltuieli materiale: - materiale - energie electrică;

cantitatea cu preţ în vigoare

- cheltuieli cu protecţia mediului

- amortizare anuală - redevenţă anuală - reparaţii în regie - reparaţii cu terţii - studii şi cercetări - alte servicii executate

de terţi: colaborări comisioane şi onorarii protocol, reclamă, publicitate poştă, telecomunicaţii

- alte cheltuieli materiale

b) cheltuieli cu munca vie, din care: - salarii - CAS - Fond şomaj - FNAS - Fond accidente şi boli

profesionale - CCIASS - Fond garantare creanţe

salariale - alte cheltuieli cu

munca vie c) cheltuieli financiare

**) ΔCf

I. Cheltuieli totale (1+ 2) *) Δct

II. Profit

155

III. Cota de dezvoltare IV. Fondul IID V. Venituri obţinute din producere, transport, distribuţie apă (I + II + III + IV) lei

VI. Cantitate livrată, inclusiv consum propriu mii m3

VII. Preţ unitar (V : VI) lei/m3 P0

*) Δp =

Valoarea creşterii / cantitate

**) Δp

***) P1 = P0 + Δp

*) În cazul ajustării preţurilor la apă. **) În cazul modificării preţurilor la apă. ***) În cazul ajustării sau modificării preţurilor la apă.

La lit. A, volumul apei brute fundamentate va fi determinat, după caz, în funcţie

de sursele de alimentare existente. Pentru coloana "Realizat perioada anterioară", operatorul sau operatorul

economic va completa fişa pe total an şi defalcat pe ultimele 3 luni anterioare propunerii.

Odată cu Fişa de fundamentare pentru ajustarea sau modificarea preţurilor la apă, operatorul sau operatorul economic va prezenta Memoriul tehnico-economic justificativ.

Pentru activităţile de producere, transport sau distribuţie se vor întocmi fişe de fundamentare separate, în cazul în care operatorul sau operatorul economic prestează una dintre aceste activităţi.

Cheltuielile cu pierderile de apă din sistem vor fi calculate numai în cazul activităţii de transport şi distribuţie a apei.

Pierderile de apă din sistem reprezintă raportul dintre apa livrată şi apa cumpărată.

Valoarea pierderilor de apă din sistem se determină având în vedere preţul apei cumpărate şi cantitatea de apă pierdută.

În cazul în care operatorul sau operatorul economic desfăşoară şi alte activităţi, cota de cheltuieli indirecte provenită din acestea, precum şi cota din cheltuielile generale ale societăţii se vor repartiza pe fiecare element de cheltuieli proporţional cu ponderea acestui element în total cheltuieli. Aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în anexe separate. Pentru aceste cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe fiecare activitate.


156

Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fişă de fundamentare a nivelurilor cuprinse în preţurile propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu munca vie - salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal, în concordanţă cu organigrama aprobată.

Veniturile realizate nu reprezintă veniturile încasate; acestea se determină prin înmulţirea cantităţilor facturate cu preţul în vigoare.


ANEXA Nr. 2b) la metodologie


pentru ajustarea sau modificarea tarifelor la canalizare Fundamentarea

anterioară Propus Specificaţie U.M.

Realizat perioada

anterioară - lei -

Total lei

Unitar lei/m3

Total lei

Total creşteri

lei

Unitar lei/m3

A. Apă livrată - populaţie - rest consumatori,


mii m3

mii m3

mii m3

B. Apă uzată şi meteorică, procesată: - populaţie - rest consumatori,


mii m3

mii m3

mii m3



E. Venit mediu/salariat lei 1. Cheltuieli variabile: - energie electrică

tehnologică; cantitatea cu preţ în vigoare

- materiale tehnologice - cheltuieli cu protecţia

calităţii apei (suspensii)

**) ΔCv

157

- alte cheltuieli materiale specifice

1. Cheltuieli fixe, din care:b) cheltuieli materiale: - materiale - energie electrică;

cantitatea cu preţ în vigoare

- cheltuieli cu protecţia mediului

- amortizare anuală - redevenţă anuală - reparaţii în regie - reparaţii cu terţii - studii şi cercetări - alte servicii executate

de terţi: colaborări comisioane şi onorarii protocol, reclamă, publicitate poştă, telecomunicaţii

- alte cheltuieli materiale

**) ΔCf

b) cheltuieli cu munca vie, din care: - salarii - CAS - Fond şomaj - FNAS - Fond accidente şi boli

profesionale - CCIASS - Fond garantare creanţe

salariale - alte cheltuieli cu

munca vie c) cheltuieli financiare

I. Cheltuieli totale (1+ 2) *) Δct

II. Profit III. Cota de dezvoltare IV. Fondul IID

158

V. Venituri obţinute din activitatea de canalizare (I + II + III + IV)

lei

VI. Cantitate procesată, inclusiv din consum propriu mii m3

VII. Tarif unitar (V : VI) lei/m3 P0

*) Δp =

Valoarea creşterii / cantitate

**) Δp

***) P1 = P0 + Δp

*) În cazul ajustării tarifelor la canalizare. **) În cazul modificării tarifelor la canalizare. ***) În cazul ajustării sau modificării tarifelor la canalizare.

În condiţiile existenţei unor sisteme diferite pentru apa pluvială (meteorică) şi menajeră, operatorul va întocmi fişe de fundamentare distincte.

Pentru coloana "Realizat perioada anterioară", operatorul sau operatorul economic va completa fişa pe total an şi defalcat pe ultimele 3 luni anterioare propunerii.

Cheltuielile cu protecţia calităţii apei se stabilesc în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Odată cu Fişa de fundamentare pentru ajustarea sau modificarea tarifelor la canalizare, operatorul sau operatorul economic va prezenta Memoriul tehnico-economic justificativ.

În cazul în care operatorul sau operatorul economic desfăşoară şi alte activităţi, cota de cheltuieli indirecte provenită din acestea, precum şi cota din cheltuielile generale ale societăţii se vor repartiza pe fiecare element de cheltuieli, proporţional cu ponderea acestui element în total cheltuieli. Aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în anexe separate. Pentru aceste cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe fiecare activitate.


Pentru cheltuielile cu munca vie se va prezenta o fişă de fundamentare a nivelurilor cuprinse în tarifele propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu munca vie - salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal, în concordanţă cu organigrama aprobată.

Veniturile realizate nu reprezintă veniturile încasate; acestea se determină prin înmulţirea cantităţilor facturate cu tariful în vigoare.

Pentru operatorii şi operatorii economici care nu sunt plătitori de TVA, la fundamentarea cheltuielilor materiale se vor lua în calcul preţurile de achiziţie a acestora, inclusiv TVA.

159

ORDIN NR. 88 din 20 martie 2007

pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare∗)

Emitent: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE

PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 15 mai 2007

Având în vedere prevedrile art. 50 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi ale art. 6 şi 40 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006,

în temeiul art. 10 alin (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală – A.N.R.S.C.∗∗) nr. 373/2002, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicar în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Jeanina Preda Bucureşti, 20 martie 2007. Nr. 88.

∗) Ordinul nr. 88/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 mai 2007 şi este reprodus şi în nr. 324 bis din 15 mai 2007. ∗∗) Conform prevederilor Legii nr. 51/2006, începând cu data de 21 martie 2007, denumirea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală va fi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.).

160

ANEXĂ

R E G U L A M E N T – C A D R U al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prevederile prezentului regulament se aplică serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, din localităţile în care există sisteme publice de alimentare cu apă şi canalizare, indiferent de mărimea acestora.

(2) Prezentul regulament stabileşte cadrul juridic unitar privind funcţionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, definind condiţiile-cadru şi modalităţile ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului, precum şi relaţiile dintre operatorii şi utilizatorii acestor servicii.

(3) Prevederile regulamentului se aplică, de asemenea, la proiectarea, executarea, recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor din sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare.

(4) Operatorii de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de proprietate, organizare şi de modul în care este organizată gestiunea serviciilor în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare elaborat şi aprobat de autorităţile administraţiei publice locale.

Art. 2. - În sensul prezentului regulament, noţiunile de mai jos se definesc după cum urmează:

2.1. apă potabilă – apă care îndeplineşte indicatorii de potabilitate prevăzuţi de legislaţia în vigoare;

2.2. ape uzate menajere – apele de canalizare rezultate din folosirea apei în gospodării, instituţii publice şi servicii, care rezultă mai ales din metabolismul uman şi din activităţi menajere şi igienico-sanitare;

2.3. ape uzate industriale – apele de canalizare rezultate din activităţi economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât cea menajeră;

161

2.4. ape uzate orăşeneşti – apele de canalizare rezultate din amestecul apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice, preepurate sau nu, precum şi apele care provin din stropirea şi spălarea drumurilor publice sau private, a aleilor, a grădinilor şi a curţilor imobilelor;

2.5. ape pluviale – apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice;

2.6. autoritate de reglementare competentă – Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – denumită în continuare A.N.R.S.C.;

2.7. acces la reţea – dreptul utilizatorului serviciilor de alimentare cu apă şi/sau de canalizare de a se branşa/racorda şi de a folosi, în condiţiile legii, reţelele de distribuţie/colectare;

2.8. acord de furnizare – documentul scris, emis de operator, care stabileşte condiţiile de furnizare pentru utilizator şi defineşte parametrii cantitativi şi calitativi ai serviciului la branşamentul utilizatorului şi prin care operatorul se angajează să furnizeze serviciul de alimentare cu apă;

2.9. aviz de branşare/racordare – documentul scris, emis de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prin care se stabilesc condiţiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea şi execuţia branşamentelor de apă, respectiv a racordurilor de canalizare, şi prin care se stabileşte punctul de delimitare dintre reţelele publice şi instalaţiile de utilizare;

2.10. acord de preluare – documentul scris, emis de operatorul serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajează să presteze serviciul de canalizare şi care defineşte condiţiile şi parametrii cantitativi şi calitativi ai apelor uzate menajere şi/sau industriale preluate la canalizarea publică;

2.11. branşament de apă – partea din reţeaua publică de alimentare cu apă, care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un singur utilizator.

2.12. caracteristici tehnice – totalitatea datelor şi elementelor de natură tehnică, referitoare la o instalaţie ;

2.13. cămin de branşament – construcţie componentă a sistemului de distribuţie a apei, aparţinând sistemului public de alimentare cu apă, care adăposteşte contorul de branşament, cu montajul aferent acestuia;

162

2.14. contor de branşament – aparatul de măsurare a cantităţii de apă consumată de utilizator, care se montează pe branşament între două vane – robinete, la limita proprietăţii utilizatorului; contorul este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei, fiind utilizat la determinarea cantităţii de apă consumată, în vederea facturării.

2.15. contor de reţea – aparatul de măsurare a cantităţii de apă transportată dintr-o zonă în alta a reţelei publice. Contorul de reţea nu poate fi utilizat la determinarea şi facturarea cantităţii de apă consumată de unul sau mai mulţi utilizatori;

2.16. contract–cadru – reglementare cu caracter normativ, care stabileşte condiţiile minimale pentru relaţiile comerciale dintre operator şi utilizator;

2.17. domeniu public – totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite potrivit legii, aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de folosinţă sau interes public local ori judeţean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliilor locale sau a consiliilor judeţene şi care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional;

2.18. grad de asigurare în furnizare – nivel procentual de asigurare a debitului şi presiunii apei necesare utilizatorului într-un interval de timp, precizat în anexa la contractul de furnizare şi utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare;

2.19. imobil – orice clădire sau teren, cu destinaţie social–culturală, administrativă, de producţie industrială, comercială, de prestări servicii sau de locuinţă, inclusiv terenul aferent, cu regim juridic dovedit. În cazul blocurilor de locuinţe, la care terenul aferent nu este delimitat, se consideră imobile toate acele blocuri care au adrese poştale distincte;

2.20. indicatori de performanţă generali – parametri ai serviciului de furnizare/prestare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmărite la nivelul operatorilor;

2.21. indicatori de performanţă garantaţi – parametri ai serviciului de furnizare a căror niveluri minime de calitate se stabilesc şi pentru care sunt prevăzute penalizări în contractele de furnizare/prestare, în cazul nerealizării lor;

2.22. infrastructură tehnico-edilitară – ansamblul sistemelor de utilităţi publice destinate furnizării/prestării serviciilor de utilităţi

163

publice; infrastructura tehnico-edilitară aparţine domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi este supusă regimului juridic al proprietăţii publice sau private, potrivit legii;

2.23. instalaţii interioare de apă – totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, amplasate după punctul de delimitare dintre reţeaua publică şi instalaţia interioară de utilizare a apei, şi care asigură transportul apei preluate din reţeaua publică la punctele de consum şi/sau la instalaţiile de utilizare;

2.24. instalaţii interioare de canalizare – totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, care asigură preluarea şi transportul apei uzate de la instalaţiile de utilizare a apei până la căminul de racord din reţeaua publică;

2.25. licenţă – actul tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare competentă prin care se recunoaşte calitatea de operator de servicii de utilităţi publice într-un domeniu reglementat, precum şi capacitatea şi dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilităţi publice;

2.26. lichidarea avariilor – activitate cu caracter ocazional şi urgent prin care, în cazul apariţiei unor incidente care conduc sau pot conduce la pagube importante, se iau măsuri imediate pentru împiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor, se determină, se înlătură cauzele care au condus la apariţia incidentului sau se asigură o funcţionare alternativă, se repară sau se înlocuieşte instalaţia, echipamentul, aparatul etc. deteriorat, se restabileşte funcţionarea în condiţii normale sau cu parametrii reduşi, până la terminarea lucrărilor necesare asigurării unei funcţionări normale;

2.27. operator – persoană juridică română sau străină care are competenţa şi capacitatea, recunoscute prin licenţă, de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu comunitar de utilităţi publice şi care asigură nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia. Operatori pot fi:

- autorităţile administraţiei publice locale sau o structură proprie a acestora cu personalitate juridică;

- asociaţiile de dezvoltare comunitară; - societăţile comerciale înfiinţate de autorităţile administraţiei publice

locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitară, cu capital social al unităţilor administrativ-teritoriale;

- societăţile comerciale cu capital social privat sau mixt;

164

2.28. presiune de serviciu – presiunea ce trebuie asigurată de operator, în punctul de branşare, astfel încât să se asigure debitul normat de apă, la utilizatorul amplasat în poziţia cea mai dezavantajoasă;

2.29. punct de delimitare – locul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului se branşează la instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii. Punctul de delimitare asigură identificarea poziţiei de montare a dispozitivelor de măsurare-înregistrare a consumurilor, stabilirea apartenenţei instalaţiilor, ca şi precizarea drepturilor, respectiv a obligaţiilor ce revin părţilor cu privire la exploatarea, întreţinerea şi repararea acestora. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de canalizare şi reţeaua publică de canalizare se face prin căminul de racord, care este prima componentă a reţelei publice, în sensul de curgere a apei uzate;

2.30. racord de canalizare – partea din reţeaua publică de canalizare care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv căminul de racord;

2.31. repartitor de costuri – aparat cu indicaţii adimensionale destinat măsurării, înregistrării şi individualizării consumurilor de apă pentru fiecare proprietar al unui condominiu. Contoarele de apă montate în aval de contorul de branşament pot fi utilizate numai ca repartitoare de costuri;

2.32. reţea de transport a apei – parte a sistemului public de alimentare cu apă, alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie;

2.33. reţea de distribuţie a apei – parte a sistemului public de alimentare cu apă, alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe, care asigură distribuţia apei la doi ori la mai mulţi utilizatori independenţi;

2.34. reţea de canalizare – parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din canale colectoare, canale de serviciu, cămine, guri de scurgere şi construcţii anexe care asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la doi ori de la mai mulţi utilizatori independenţi;

2.35. secţiune de control – locul de unde se prelevează probe de apă în vederea analizelor de laborator, acest loc fiind:

- pentru apa potabilă şi industrială: căminul de branşament;

165

- pentru apa uzată: căminul de racord; 2.36. serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare – totalitatea

activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul acesteia;

2.37. serviciu de alimentare cu apă – totalitatea activităţilor necesare pentru:

- captarea apei brute, din surse de suprafaţă sau subterane; - tratarea apei brute; - transportul apei potabile şi/sau industriale; - înmagazinarea apei; - distribuţia apei potabile şi/sau industriale; 2.38. serviciu de canalizare – totalitatea activităţilor necesare pentru: - colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la

staţiile de epurare; - epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar; - colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de

scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora; - evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri

similare derivate din activităţile prevăzute mai sus; - evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul

localităţilor; 2.39. sistem de alimentare cu apă – ansamblul construcţiilor şi

terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul de alimentare cu apă. Sistemele de alimentare cu apă cuprind, de regulă, următoarele componente:

- captări; - aducţiuni; - staţii de tratare; - staţii de pompare, cu sau fără hidrofor; - rezervoare de înmagazinare; - reţele de transport şi distribuţie; - branşamente, până la punctul de delimitare;

166

2.40. sistem de canalizare – ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul de canalizare. Sistemele publice de canalizare cuprind, de regulă, următoarele componente:

- racorduri de canalizare, de la punctul de delimitare şi preluare; - reţele de canalizare; - staţii de pompare; - staţii de epurare; - colectoare de evacuare spre emisar; - guri de vărsare în emisar; - depozite de nămol deshidratat; 2.41. utilaj de bază – totalitatea aparatelor şi maşinilor necesare

asigurării procesului tehnologic şi a căror oprire sau scoatere din funcţiune afectează sau poate afecta esenţial desfăşurarea activităţii;

2.42. utilizatori – persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct sau indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii.

Art. 3. - La elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, autorităţile administraţiei publice locale vor respecta următoarele principii:

- securitatea serviciului; - tarifarea echitabilă; - rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului; - transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu

patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora;

- continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ; - adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor; - accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze

contractuale; - respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi

apelor, protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei. Art. 4. - (1) Serviciile prestate prin sistemele publice de alimentare

cu apă şi de canalizare au drept scop asigurarea alimentării cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţilor şi trebuie să îndeplinească la nivelul utilizatorilor, în punctele de delimitare/separare a instalaţiilor, parametrii tehnologici şi

167

programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare şi cerinţele indicatorilor de performanţă aprobate de autoritatea administraţiei publice locale.

(2) Propunerile de indicatori de performanţă ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la utilizatori, rezultate din studiul efectuat în acest scop, vor fi supuse dezbaterii publice, înaintea aprobării, având în vedere necesitatea asigurării alimentării cu apă, canalizării şi epurării apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţii.

Art. 5. - (1) Apa potabilă distribuită prin sistemele de alimentare cu apă este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodăreşti ale populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici şi, după caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale.

(2) Apa potabilă distribuită utilizatorilor trebuie să îndeplinească, la branşamentele acestora, condiţiile de potabilitate şi parametrii de debit şi presiune prevăzute în normele tehnice şi reglementările legale în vigoare.

(3) Utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele menţionate la alin. (1) este permisă numai în măsura în care există disponibilităţi faţă de necesarul de apă potabilă al localităţilor, stabilit potrivit prescripţiilor tehnice în vigoare.

(4) În cazul în care cerinţele de apă potabilă ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral, aceştia pot să îşi asigure alimentarea cu apă potabilă prin sisteme proprii, realizate şi exploatate în condiţiile legii;

(5) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi: stropitul străzilor şi al spaţiilor verzi, spălatul pieţelor şi al străzilor, spălarea periodică a sistemului de canalizare, spălarea autovehiculelor şi consumul tehnologic al unităţilor industriale, se va utiliza cu precădere apă industrială.

(6) Apa industrială sau apa cu caracter nepotabil se poate asigura fie prin sisteme publice de alimentare cu apă industrială sau prin sisteme individuale realizate şi exploatate de agenţii economici.

(7) Se interzice orice legătură sau interconectare între sistemele de alimentare cu apă potabilă şi sistemele de alimentare cu apă industrială.

Art. 6. - (1) Sistemul de canalizare trebuie să asigure, cu precădere, colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea într-un receptor natural a

168

apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apă, precum şi a apelor pluviale sau de suprafaţă colectate de pe teritoriul localităţilor.

(2) Nămolurile provenite din staţiile de tratare a apei, din sistemele de canalizare şi din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti se tratează şi se prelucrează în vederea neutralizării, deshidratării, depozitării controlate sau valorificării, potrivit reglementărilor legale în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea populaţiei.

(3) Apele uzate evacuate în sistemele de canalizare trebuie să respecte condiţiile precizate prin acordul de preluare în canalizare, respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum şi pe cele impuse prin reglementările tehnice în vigoare, astfel încât, prin natura, cantitatea ori calitatea lor, să nu conducă la:

a) degradarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemelor de canalizare;

b) diminuarea capacităţii de transport a reţelelor şi a canalelor colectoare;

c) perturbarea funcţionării normale a staţiei de epurare prin depăşirea debitului şi a încărcării sau prin inhibarea proceselor de epurare;

d) apariţia unor pericole pentru igiena şi sănătatea populaţiei sau a personalului de exploatare a sistemului;

e) apariţia pericolelor de explozie. (4) Evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate epurate şi

depozitarea nămolurilor provenite din staţiile de epurare se fac numai în condiţiile calitative şi cantitative precizate în avizele, acordurile şi autorizaţiile de mediu eliberate de autorităţile competente, potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul protecţiei calităţii apei şi a mediului, astfel încât să se garanteze protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sănătatea populaţiei.

(5) Preluarea în sistemele de canalizare a apelor uzate provenite de la agenţi economici industriali sau de la alţi utilizatori neracordaţi la reţelele publice de distribuţie a apei se poate aproba numai în măsura în care capacitatea sistemelor nu este depăşită din punct de vedere hidraulic sau al încărcării cu substanţe impurificatoare şi numai dacă nu conţin poluanţi toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare.

169

Art. 7. - (1) Măsurarea cantităţilor de apă preluate sau furnizate de operatori, prin intermediul sistemelor de alimentare cu apă, sub formă de apă potabilă, apă brută sau apă industrială, este obligatorie. Aceasta se realizează prin montarea la nivelul punctului de delimitare/separare a instalaţiilor a echipamentelor de măsurare-înregistrare şi control, cu respectarea prevederilor specifice în domeniu, emise de autoritatea de reglementare competentă.

(2) Instalaţiile din amonte de punctul de delimitare aparţin sau sunt în administrarea operatorului, iar cele din aval, aparţin sau sunt în administrarea utilizatorului, după caz. Noţiunile de amonte şi aval corespund sensului de curgere a apei în instalaţii, dinspre operator spre utilizator.

(3) Până la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăşi consumul stabilit în regim pauşal prevăzut de actele normative în vigoare.

Art. 8. - (1) În vederea asigurării continuităţii serviciilor de apă şi de canalizare, autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea planificării şi urmăririi lucrărilor de investiţii necesare funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin prescripţiile tehnice. În acest scop se vor institui sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, plecându-se de la un plan director de perspectivă.

(2) Hotărârile de dare în administrare sau contractele de delegare a gestiunii, după caz, vor prevedea sarcinile concrete ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale operatorului în ceea ce priveşte realizarea investiţiilor.

(3) Operatorul sistemului de alimentare cu apă şi/sau de canalizare trebuie să asigure funcţionarea permanentă a sistemului de alimentare cu apă la toţi utilizatorii, precum şi continuitatea evacuării apelor colectate de la aceştia. Livrarea apei folosite în scopuri industriale se va face conform cerinţei utilizatorului, pe baza unui program de furnizare acceptat de ambele părţi (operator-utilizator).

(4) Întreruperea alimentării cu apă şi a evacuării apelor uzate la canalizare este permisă numai în cazuri prevăzute de lege sau de prezentul regulament, precum şi în cazurile de forţă majoră.

(5) Reţeaua de alimentare cu apă, inclusiv branşamentele, intră în obligaţiile de întreţinere şi reparaţie ale operatorului.

170

(6) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (3), (4) şi (5), operatorul va asigura exploatarea, întreţinerea şi repararea reţelelor publice, în conformitate cu instrucţiunile tehnice specifice, pe baza unui program anual de revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale, modernizări şi investiţii.

(7) La solicitarea utilizatorilor operatorul va interveni pentru asigurarea continuităţii funcţionării reţelei de canalizare. În cazul constatării existenţei unor obturări ale canalizării din vina dovedită a utilizatorului, cheltuielile vor fi suportate de către acesta.

CAPITOLUL II Siguranţa serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

SECŢIUNEA 1

Documentaţie tehnică

Art. 9. - (1) Prezentul regulament stabileşte documentaţia tehnică minimă necesară desfăşurării serviciului de alimentare cu apă şi a serviciului de canalizare.

(2) Regulamentul stabileşte documentele necesare exploatării, obligaţiile proiectantului de specialitate, ale unităţilor de execuţie cu privire la întocmirea, reactualizarea, păstrarea şi manipularea acestor documente.

(3) Detalierea prevederilor prezentului regulament privind modul de întocmire, păstrare şi reactualizare a evidenţei tehnice se va face prin instrucţiuni/proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalaţii.

(4) Personalul de conducere al operatorului răspunde de existenţa, corecta completare şi păstrare a documentaţiilor tehnice conform prevederilor prezentului regulament.

Art. 10. - Proiectarea şi realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de canalizare sau a părţilor componente ale acestora se realizează în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice de proiectare şi execuţie în vigoare, avizate de autorităţile competente, iar proiectul va ţine seama de reglementările în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului.

171

Art. 11. - Fiecare operator va deţine şi va actualiza următoarele documente:

a) actele de proprietate sau contractul prin care s-a făcut delegarea de gestiune;

b) planul cadastral al situaţiei terenurilor; c) planurile generale cu amplasarea construcţiilor şi instalaţiilor aflate

în exploatare, inclusiv cele subterane, aduse la zi, cu toate modificările sau completările;

d) planurile clădirilor sau ale construcţiilor speciale, având notate toate modificările sau completările la zi;

e) studiile, datele geologice, geotehnice şi hidrotehnice cu privire la terenurile pe care sunt amplasate lucrările aflate în exploatare sau conservare, precum şi cele privind gospodărirea apelor, cu avizele necesare;

f) cărţile tehnice ale construcţiilor; g) documentaţia tehnică a utilajelor şi instalaţiilor şi, după caz,

autorizaţiile de punere în funcţiune a acestora; h) procese-verbale de constatare în timpul execuţiei şi planurile de

execuţie ale părţilor de lucrări sau ale lucrărilor ascunse; i) proiectele de execuţie ale lucrărilor, cuprinzând memoriile tehnice,

breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile şi schemele instalaţiilor şi reţelelor etc.;

j) documentele de recepţie, preluare şi terminare a lucrărilor cu: - procese-verbale de măsurători cantitative de execuţie; - procese-verbale de verificări şi probe, inclusiv probele de

performanţă şi garanţie, buletinele de verificări, analiză şi încercări; - procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico–economici; - procese-verbale de punere în funcţiune; - procese-verbale de dare în exploatare; - lista echipamentelor montate în instalaţii, cu caracteristicile tehnice; - procese-verbale de preluare ca mijloc fix, în care se consemnează

rezolvarea neconformităţilor şi a remedierilor; - documentele de aprobare a recepţiilor şi de predare în exploatare; k) schemele de funcţionare a instalaţiilor, planurile de ansamblu,

desenele de detaliu actualizate conform situaţiei de pe teren, planurile de ansamblu şi de detaliu ale fiecărui utilaj şi/sau ale fiecărei instalaţii, inclusiv planurile şi cataloagele pieselor de schimb;

172

l) instrucţiunile furnizorilor de echipament sau ale organizaţiei de montaj privind manipularea, exploatarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi cărţile/fişele tehnice ale echipamentelor principale ale instalaţiilor;

m) normele generale şi specifice de protecţie a muncii, aferente fiecărui echipament, fiecărei instalaţii sau fiecărei activităţi;

n) planurile de dotare şi amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de apărare a obiectivului în caz de incendiu, calamităţi sau alte situaţii excepţionale;

o) regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile de serviciu pentru întreg personalul;

p) avizele şi autorizaţiile legale de funcţionare pentru clădiri, laboratoare, instalaţii de măsură, inclusiv cele de protecţie a mediului, obţinute în condiţiile legii ;

q) inventarul instalaţiilor şi liniilor electrice conform instrucţiunilor în vigoare;

r) instrucţiuni privind accesul în incintă şi instalaţii; s) documentele referitoare la instruirea, examinarea şi autorizarea

personalului; t) registre de control, de sesizări şi reclamaţii, de dare şi retragere din

exploatare, de manevre, de admitere la lucru etc.; u) bilanţul cantităţilor de apă, conform proiectului, şi rezultatele

bilanţurilor periodice întocmite conform prevederilor legale. Art. 12. - (1) Documentele puse la dispoziţie de autoritatea publică

locală, după caz, se vor păstra la sediul sau la punctele de lucru ale operatorului de pe raza de operare.

(2) Documentaţiile referitoare la construcţii de orice fel se vor întocmi, reconstitui, completa şi păstra conform normelor legale referitoare la „Cartea tehnică a construcţiei”.

Art. 13. - (1) Documentaţia de bază a lucrărilor şi datele generale necesare exploatării vor fi întocmite numai de agenţi economici specializaţi în proiectare, care o vor preda titularului de investiţie.

(2) Agenţii economici care au întocmit proiectele au obligaţia de a corecta toate planurile de execuţie, în toate exemplarele în care s-au operat modificări pe parcursul execuţiei şi, în final, să înlocuiască aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situaţiei reale de pe

173

teren şi să predea proiectul de sistem informaţional şi de evidenţă pentru exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proiectate.

(3) Organizaţiile de execuţie şi/sau montaj au obligaţia ca, odată cu predarea lucrărilor, să predea şi schemele, planurile de situaţii şi de execuţie modificate conform situaţiei de pe teren. În cazul în care nu s-au făcut modificări faţă de planurile iniţiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea că nu s-au făcut modificări în timpul execuţiei.

(4) În timpul execuţiei lucrărilor se interzic abaterile de la documentaţia întocmită de proiectant fără avizul acestuia.

Art. 14. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale deţinătoare de instalaţii tehnologice din infrastructura tehnico-edilitară aferente serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi operatorii care au primit în gestiune delegată aceste servicii în totalitate sau numai unele activităţi componente ale acestuia au obligaţia să-şi organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază prevăzute la art. 11, organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu uşurinţă.

(2) Pentru nevoile curente de exploatare se vor folosi numai copii de pe planurile, schemele şi documentele aflate în arhivă.

(3) Înstrăinarea sub orice formă a planurilor, schemelor sau documentelor aflate în arhivă este interzisă.

(4) La încheierea activităţii de operare, operatorul va preda pe bază de proces-verbal întreaga arhivă pe care şi-a constituit-o, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document original sau copie.

(5) Fiecare document va avea anexat un borderou în care se vor menţiona:

a) data întocmirii documentului; b) numărul de exemplare originale; c) calitatea celui care a întocmit documentul; d) numărul de copii executate; e) necesitatea copierii, numele prenumele şi calitatea celui care a

primit copii ale documentului, numărul de copii primite şi calitatea celui care a aprobat copierea;

f) data fiecărei revizii sau actualizări; g) calitatea celui care a întocmit revizia/actualizarea şi calitatea celui

care a aprobat; h) data de la care documentul revizuit/actualizat a intrat în vigoare;

174

i) lista persoanelor cărora li s-au distribuit copii după documentul revizuit/actualizat;

j) lista persoanelor care au restituit la arhivă documentul primit anterior revizuirii/modificării.

Art. 15. - (1) Pentru toate echipamentele se vor întocmi fişe tehnice care vor conţine toate datele din proiect, din documentaţiile tehnice predate de furnizorii sau de executanţi şi din datele de exploatare luate de pe teren certificate prin acte de recepţie care trebuie să confirme corespondenţa lor cu realitatea.

(2) Pe durata exploatării, în fişele tehnice se vor trece date privind: a) incidentele sau avariile; b) echipamentele care au fost afectate ca urmare a incidentului sau

avariei; c) incidentele sau avariile altor echipamente produse de incidentul

sau avaria în cauză; d) reparaţiile efectuate pentru înlăturarea incidentului/avariei; e) costul reparaţiilor accidentale sau planificate; f) lista de piese şi/sau subansambluri înlocuite cu ocazia reparaţiei

accidentale sau planificate; g) componenţa şi echipa care a efectuat reparaţia accidentală sau

planificată, chiar în cazul în care reparaţia s-a executat de alt agent economic;

h) perioada cât a durat reparaţia, planificată sau accidentală; i) comportarea în exploatare între două reparaţii planificate; j) data scadentă şi tipul următoarei reparaţii planificate (lucrări de

întreţinere curentă, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale); k) data scadentă a următoarei verificări periodice; l) buletinele de încercări periodice şi după reparaţii; (3) Fişele tehnice se întocmesc pentru utilajele de bază, pentru

fundaţiile acestora şi a echipamentelor, instalaţiile de legare la pământ, dispozitivele de protecţie şi pentru instalaţiile de comandă, teletransmisie şi telecomunicaţii.

(4) Pentru baraje, canale de aducţiune şi evacuare, clădiri, coşuri de fum şi altele asemenea, precum şi pentru instalaţiile de ridicat, cazane şi recipiente sub presiune se va întocmi şi folosi documentaţia cerută de normele legale în vigoare.

175

(5) Separat de fişele tehnice, pentru utilajele de bază (echipament sau aparataj) se va ţine o evidenţă a lucrărilor de întreţinere curentă, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale.

Art. 16. - (1) Utilajelee de bază, echipamentele auxiliare (pompe, motoare etc.), precum şi principalele instalaţii mecanice (rezervoare, ascensoare, stăvilare, poduri rulante, macarale etc.) trebuie să fie prevăzute cu plăcuţe indicatoare cuprinzând datele de identificare pentru echipamentul respectiv în conformitate cu normele în vigoare.

(2) Toate echipamentele menţionate la alin. (1), precum şi conductele, barele electrice, instalaţiile independente, trebuie să fie numerotate după un sistem care să permită identificarea rapidă şi uşor vizibilă în timpul exploatării.

(3) La punctele de conducere operativă a exploatării trebuie să se găsească atât schemele generale ale instalaţiilor (schemele normale de funcţionare electrice şi mecanice), cât şi, după caz, cele ale instalaţiilor auxiliare (dozatoare, filtre, aer comprimat, alimentarea cu apă a instalaţiilor fixe de stins incendiul, iluminatul principal şi de siguranţă etc.), potrivit specificului activităţii şi atribuţiilor.

(4) Schemele trebuie actualizate astfel încât să corespundă situaţiei reale din teren, iar numerotarea şi notarea din scheme trebuie să corespundă notării reale a instalaţiilor conform alin. (2).

(5) Schemele normale de funcţionare vor fi afişate la loc vizibil. Art. 17. - (1) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne pe baza cărora

se realizează conducerea operativă a instalaţiilor trebuie să fie clare, exacte, să nu permită interpretări diferite pentru o aceeaşi situaţie, să fie concise şi să conţină date asupra echipamentului, metodelor pentru controlul stării acestuia, asupra regimului normal şi anormal de funcţionare şi asupra modului de acţionare pentru prevenirea incidentelor/avariilor.

(2) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne trebuie să delimiteze exact îndatoririle personalului cu diferite specialităţi care concură la exploatarea, întreţinerea sau repararea echipamentului şi trebuie să cuprindă cel puţin:

a) îndatoririle, responsabilităţile şi competenţele personalului de deservire;

b) descrierea construcţiei şi funcţionării echipamentului, inclusiv scheme şi schiţe explicative;

176

c) reguli referitoare la deservirea echipamentelor în condiţiile unei exploatări normale (manevre de pornire/oprire, manevre în timpul exploatării, manevre de scoatere şi punere sub tensiune);

d) reguli privind controlul echipamentului în timpul funcţionării în exploatare normală;

e) parametrii normali, limită şi de avarie ai echipamentului; f) reguli de prevenire şi lichidare a avariilor; g) reguli de prevenire şi stingere a incendiilor; h) reguli de anunţare şi adresare; i) enumerarea funcţiilor/meseriilor pentru care este obligatorie

însuşirea instrucţiunii/procedurii şi promovarea unui examen sau autorizarea;

j) măsuri pentru asigurarea protecţiei muncii. (3) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se semnează de

coordonatorul locului de muncă şi sunt aprobate de persoana din cadrul personalului de conducere al operatorului desemnată în acest sens, menţionându-se data intrării în vigoare.

(4) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se revizuiesc anual sau ori de câte ori este nevoie certificându-se prin aplicarea sub semnătură a unei ştampile „valabil pe anul……”. Modificările şi completările se aduc la cunoştinţă sub semnătură personalului obligat să le cunoască şi să aplice instrucţiunea/procedura respectivă.

Art. 18. - (1) Fiecare operator care desfăşoară una sau mai multe activităţi specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să elaboreze, să revizuiască şi să aplice instrucţiuni/proceduri tehnice interne.

(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), toţi operatorii vor întocmi liste cu instrucţiunile/procedurile tehnice interne necesare, cu care vor fi dotate locurile de muncă. Lista instrucţiunilor/procedurilor tehnice interne va cuprinde, după caz, cel puţin:

a) instrucţiuni/proceduri tehnice interne generale; b) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru exploatarea

instalaţiilor principale. c) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru principalele utilaje şi

instalaţii auxiliare; d) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea

manevrelor curente;

177

e) instrucţiuni/proceduri tehnice interne lichidarea avariilor; f) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru protecţii şi

automatizări; g) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea lucrărilor

de întreţinere. Art. 19. - (1) În instrucţiunile/procedurile tehnice interne vor fi

descrise schema normală de funcţionare a fiecărui utilaj, instalaţie, echipament şi pentru fiecare construcţie, menţionându-se şi celelalte scheme admise de funcţionare a instalaţiei, diferite de cea normală, precum şi modul de trecere de la o schemă normală la una alternativă.

(2) Pe scheme se va figura simbolic starea normală de funcţionare a elementelor componente.

(3) Abaterile de la funcţionarea în schemă normală se aprobă de conducerea tehnică a operatorului şi se consemnează în evidenţele de operare ale personalului de deservire şi de conducere operativă.

Art. 20. - (1) Personalul de operare va întocmi zilnic situaţii cu datele de exploatare dacă acestea nu sunt înregistrate şi memorate prin intermediul unui sistem informatic. Datele memorate în sistemul informatic sau cele întocmite de personalul de operare reprezintă forma primară a evidenţei tehnice.

(2) Documentaţia operativă şi evidenţele tehnice trebuie examinate zilnic de personalul tehnic ierarhic superior, care va dispune măsurile necesare pentru eliminarea eventualelor defecte şi deranjamente constatate în funcţionarea instalaţiilor sau pentru creşterea eficienţei şi siguranţei în exploatare.

SECŢIUNEA a 2-a Îndatoririle personalului de operare

Art. 21. - (1) Personalul de operare se compune din toţi salariaţii care

deservesc instalaţiile de alimentare cu apă şi de canalizare, având ca sarcină de serviciu principală supravegherea funcţionării şi executarea de manevre în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalaţie sau într-un ansamblu de instalaţii.

(2) Subordonarea pe linie de exploatare şi tehnico-administrativă, precum şi obligaţiile, drepturile şi responsabilităţile personalului de

178

deservire se trec în fişa postului şi în regulamentele/procedurile tehnice interne.

(3) Locurile de muncă în care este necesară desfăşurarea activităţii se stabileşte de operator în procedurile proprii, în funcţie de:

a) gradul de periculozitate a instalaţiilor şi a procesului tehnologic; b) gradul de automatizare a instalaţiilor; c) gradul de siguranţă necesar în asigurarea serviciului; d) necesitatea supravegherii instalaţiilor şi procesului tehnologic; e) existenţa teletransmisiei datelor şi a posibilităţilor de executare a

manevrelor de la distanţă; f) posibilitatea intervenţiei rapide pentru prevenirea şi lichidarea

incidentelor, avariilor şi incendiilor. (4) Funcţie de condiţiile specifice de realizare a serviciului, operatorul poate stabili ca personalul să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prin supravegherea mai multor instalaţii amplasate în locuri diferite.

Art. 22. - Principalele lucrări ce trebuie cuprinse în fişa postului personalului de deservire, privitor la exploatare şi execuţie operativă, constau în:

a) supravegherea instalaţiilor; b) controlul curent al instalaţiilor; c) executarea de manevre; d) lucrări de întreţinere periodică; e) lucrări de întreţinere neprogramate; f) lucrări de intervenţii accidentale. Art. 23. - (1) Lucrările de întreţinere periodice sunt cele prevăzute în

instrucţiunile furnizorilor de echipamente, regulamente de exploatare tehnică şi în instrucţiunile/procedurile tehnice interne şi se execută, de regulă, fără oprirea utilajelor de bază.

(2) Lucrările de întreţinere curentă neprogramate se execută în scopul prevenirii sau eliminării deteriorărilor, avariilor sau incidentelor şi vor fi definite în fişa postului şi în instrucţiunile de exploatare.

Art. 24. - (1) În timpul prestării serviciului, personalul trebuie să menţină regimul cel mai sigur şi economic în funcţionarea instalaţiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucţiunile/ procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de regim şi dispoziţiile personalului ierarhic superior pe linie de exploatare sau tehnic-administrativă.

179

(2) Instalaţiile, echipamentele sau utilajele trebuie supravegheate conform sistemului de supraveghere stabilit, dacă este în funcţiune sau rezervă operaţională.

(3) Înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalul de timp stabilit în proceduri, în condiţiile stabilite la art. 20.

(4) În cazul pornirii unor echipamente, la care conform instrucţiunilor trebuie asigurată o anumită viteză de încărcare sau paliere de funcţionare, înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalele de timp stabilite, până la stabilizarea parametrilor normali de funcţionare.

SECŢIUNEA a 3-a Analiza şi evidenţa incidentelor şi avariilor

Art. 25. - (1) În scopul creşterii siguranţei în funcţionare a serviciului

de alimentare cu apă şi de canalizare şi a continuităţii serviciului, operatorii vor întocmi proceduri de analiză operativă şi sistematică a evenimentelor nedorite care au loc în instalaţiile aparţinând sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, stabilindu-se măsuri privind creşterea fiabilităţii echipamentelor şi schemelor tehnologice, îmbunătăţirea activităţii de exploatare, întreţinere şi reparaţii şi creşterea nivelului de pregătire şi disciplină a personalului.

(2) Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament-cadru vor fi aprobate de autoritatea administraţiei publice locale.

Art. 26. - Evenimentele ce se analizează se referă, în principal, la: a) defecţiuni curente; b) deranjamente la captări, staţii de tratare, reţelele de transport şi de

distribuţie a apei; c) deranjamente la instalaţiile de colectare, de transport, la staţiile de

epurare a apelor uzate şi la cele de tratare şi depozitare a nămolurilor; d) incidente şi avarii; e) abateri sistematice ale parametrilor apei distribuite; f) limitări de consum impuse de anumite situaţii existente la un

moment dat în sistem. Art. 27. - (1) Defecţiunile curente sunt caracterizate ca o abatere de

la starea normală sau ca o deficienţă a echipamentelor sau a instalaţiilor, care nu duce la oprirea acestora.

180

(2) Defecţiunile se constată de către personalul de operare, în timpul supravegherii şi controlului instalaţiilor, şi se remediază în conformitate cu procedurile aprobate.

(3) Defecţiunile pentru a căror remediere este necesară intervenţia altui personal decât cel de operare, sau oprirea utilajului/instalaţiei se înscriu în registrul de defecţiuni.

(4) Deranjamentele din reţelele de transport şi distribuţie sunt acele defecţiuni care conduc la întreruperea serviciului către utilizatorii alimentaţi de la o ramură a reţelei de transport sau dintr-o reţea de distribuţie.

(5) Deranjamentele din staţiile de tratare sau de pompare constau în oprirea prin protecţie voită sau forţată a unui echipament sau instalaţie, care nu influenţează în mod direct producerea de apă potabilă, fiind caracteristice echipamentelor şi instalaţiilor anexă. Se consideră deranjament şi oprirea utilajelor auxiliare care a determinat intrarea automată în funcţiune a utilajului de rezervă.

Art. 28. - (1) Se consideră incidente următoarele evenimente: a) declanşarea sau oprirea forţată a instalaţiilor indiferent de durată,

dar care nu îndeplineşte condiţiile de avarie; b) declanşarea sau oprirea forţată a utilajelor auxiliare, fără ca acestea

să fie înlocuite prin anclanşarea automată a rezervei, care conduce la reducerea cantităţii de apă produsă, transportată sau furnizată;

c) reducerea cantităţii de apă potabilă şi/sau industrială disponibilă sau a parametrilor de livrare a acesteia ori a apelor uzate preluate, sub limitele stabilite prin reglementări, pe o durată mai mare de 60 de minute, ca urmare a defecţiunilor din instalaţiile proprii.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) nu se consideră incidente următoarele evenimente:

a) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii ca urmare a acţionării corecte a elementelor de protecţie şi automatizare, în cazul unor evenimente care au avut loc într-o altă instalaţie, ieşirea din funcţiune fiind consecinţa unui incident localizat şi înregistrat în acea instalaţie;

b) ieşirea din funcţiune sau scoaterea din exploatare a unei instalaţii sau părţi a acesteia, ca urmare a unor defecţiuni ce pot să apară în timpul încercărilor profilactice pe partea electrică sau de automatizări, corespunzătoare scopului acestora;

181

c) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii auxiliare sau a unui element al acesteia, dacă a fost înlocuit automat cu rezerva, prin funcţionarea corectă a anclanşării automate a rezervei, şi nu a avut ca efect reducerea cantităţii de apă livrate utilizatorului sau preluării apelor uzate de la acesta;

d) scoaterea accidentală din funcţiune a unei instalaţii sau a unui element al acesteia în scopul eliminării unor defecţiuni, dacă a fost înlocuit cu rezerva şi nu a afectat alimentarea cu apă sau preluarea apelor uzate la/de la utilizatorilor;

e) scoaterea din exploatare în mod voit a unei instalaţii, pentru prevenirea unor eventuale accidente umane sau calamităţi;

f) întreruperile sau reducerile în livrarea apei potabile convenite în scris cu utilizatorii care ar putea fi afectaţi.

Art. 29. - (1) Se consideră avarii următoarele evenimente : a) întreruperea accidentală, totală sau parţială, a livrării apei potabile

către utilizatorii pentru o perioadă mai mare de 6 ore; b) întreruperea accidentală, totală sau parţială, a livrării apei potabile

sau industriale către operatorii economici pe o perioadă mai mare decât limitele prevăzute în contracte;

c) defectarea sau ieşirea accidentală din funcţiune a utilajelor auxiliare ori a unor instalaţii sau subansambluri din instalaţiile de producere a apei potabile sau industriale, care conduc la reducerea cantităţilor utilizabile cu mai mult de 30% pe o durată mai mare de 72 de ore;

d) defectarea sau ieşirea accidentală din funcţiune a unor instalaţii de producere sau transport al apei potabile sau industriale, indiferent de efectul asupra utilizatorilor, dacă fac ca acestea să rămână indisponibile pe o durată mai mare de 72 de ore;

e) defectarea sau ieşirea accidentală din funcţiune a instalaţiilor de producere şi transport al apei potabile şi industriale, care conduc la reducerea cantităţii livrate cu mai mult de 50% pe o durată mai mare de o oră;

(3) Dacă pe durata desfăşurării evenimentului, ca urmare a consecinţelor avute, acesta îşi schimbă categoria de încadrare, respectiv din incident devine avarie, evenimentul se va încadra pe toată durata desfăşurării lui în categoria avariei.

182

Art. 30. - Analiza avariei se efectuează imediat după producerea evenimentului respectiv de către factorii de răspundere ai operatorului, de regulă, împreună cu cei ai autorităţilor administraţiei publice locale.

Art. 31. - Analiza fiecărui incident sau a fiecărei avarii va trebui să aibă următorul conţinut:

a) locul şi momentul apariţiei incidentului sau avariei; b) situaţia înainte de incident sau avarie, dacă se funcţiona sau nu în

schemă normală, cu indicarea abaterilor de la aceasta; c) prilejul care a favorizat apariţia şi dezvoltarea evenimentelor; d) descrierea cronologică a tuturor evenimentelor pe baza

diagramelor, rapoartelor înregistrărilor computerizate şi declaraţiilor personalului;

e) manevrele efectuate de personal în timpul desfăşurării şi lichidării evenimentului;

f) situaţia funcţionării semnalizărilor, protecţiilor şi automatizărilor; g) efectele produse asupra instalaţiilor, dacă a rezultat echipament

deteriorat, cu descrierea deteriorării; h) efectele asupra utilizatorilor, utilităţile nelivrate, durata de

întrerupere, valoarea pagubelor estimate sau alte efecte; i) stadiul verificărilor profilactice, reviziile şi reparaţiile pentru

echipamentul sau protecţiile care nu au funcţionat corespunzător; j) cauzele tehnice şi factorii care au provocat fiecare eveniment din

succesiunea de evenimente; k) modul de comportare a personalului cu ocazia evenimentului şi

modul de respectare a instrucţiunilor; l) influenţa schemei tehnologice sau de funcţionare în care sunt

cuprinse instalaţiile afectate de incident sau avarie; m) situaţia procedurilor/instrucţiunilor de exploatare şi reparaţii şi a

cunoaşterii lor, cu menţionarea lipsurilor constatate şi a eventualelor încălcări ale celor existente;

n) măsuri tehnice şi organizatorice de prevenire a unor evenimente asemănătoare, cu stabilire termenelor şi responsabilităţilor.

Art. 32. - (1) Analiza incidentelor şi avariilor trebuie finalizată în cel mult 5 zile de la lichidarea acestora.

(2) În cazul în care pentru lămurirea cauzelor şi consecinţelor sunt necesare probe, încercări, analize de laborator sau obţinerea unor date

183

tehnice suplimentare, termenul de finalizare a analizei incidentului sau avariei va fi de 15 zile de la lichidarea acesteia.

(3) În cazul în care în urma analizei rezultă că evenimentul a avut loc ca urmare a proiectării instalaţiei, montării instalaţiei, deficienţelor echipamentului, calităţii slabe a materialelor sau datorită acţiunii ori inacţiunii altor persoane fizice sau juridice asupra ori în legătură cu instalaţia sau echipamentul analizat, rezultatele analizei se vor transmite factorilor implicaţi, pentru punct de vedere.

(4) Analiza avariei sau incidentului se face la nivelul operatorului care are în gestiune instalaţiile respective, cu participarea proiectantului, furnizorului de echipament şi/sau a executantului, după caz, participarea acestora fiind obligatorie la solicitarea operatorului sau a autorităţii administraţiei publice locale.

(5) Dacă avaria sau incidentul afectează sau influenţează funcţionarea instalaţiilor aflate în administrarea altor operatori sau agenţi economici, operatorul care efectuează analiza va solicita acestora transmiterea în maximum 48 de ore a tuturor datelor şi informaţiilor necesare analizării avariei sau incidentului.

Art. 33. - (1) Rezultatele analizei incidentului sau avariei se consemnează într-un formular-tip denumit „fişă de incident”, iar la exemplarul care rămâne la operator se vor anexa documentele primare legate de analiza evenimentului.

(2) Conţinutul minim al fişei de incident va fi în conformitate cu prevederile art. 31.

Art. 34. - (1) În vederea satisfacerii în condiţii optime a necesităţilor de alimentare continuă cu apă potabilă şi a preluării apelor uzate, operatorii vor urmări evidenţierea distinctă a întreruperilor şi limitărilor, a duratei şi a cauzelor de întrerupere a utilizatorilor, inclusiv a celor cu cauze în instalaţiile acestora, dacă au afectat funcţionarea instalaţiilor proprii.

(2) Situaţia centralizatoare privind aceste întreruperi sau limitări se va transmite trimestrial autorităţii administraţiei publice locale.

Art. 35. - (1) Analiza deteriorării echipamentelor se face în scopul determinării indicatorilor de fiabilitate a acestora în condiţii de exploatare.

(2) Pentru evidenţierea deteriorărilor de echipament care au avut loc cu ocazia incidentelor sau avariilor, analiza se face concomitent cu

184

analiza incidentului sau avariei pentru fiecare echipament în parte, rezultatele consemnându-se într-un formular-tip denumit „fişă pentru echipament deteriorat”, care se anexează la fişa incidentului.

(3) Pentru evidenţierea deteriorării echipamentelor ca urmare a încercărilor profilactice, manipulării, reparaţiilor sau întreţinerii necorespunzătoare, neefectuării la timp a reparaţiilor sau reviziilor planificate, a scoaterii din funcţiune a acestor echipamente sau a instalaţiei din care fac parte şi care au fost înlocuite cu rezerva (indiferent de modul cum s-a făcut această înlocuire), care au avut loc în afara evenimentelor încadrate ca incidente sau avarii, operatorul va ţine o evidenţă separată pe tipuri de echipamente şi cauze.

(4) Evidenţierea defecţiunilor şi deteriorărilor se face şi în perioada de probe de garanţie şi punere în funcţiune după montare, înlocuire sau reparaţie capitală.

Art. 36. - (1) Fişele de incidente şi de echipament deteriorat reprezintă documente primare pentru evidenţa statistică şi aprecierea realizării indicatorilor de performanţă.

(2) Păstrarea evidenţei se face la operator pe toată perioada cât acesta prestează/furnizează serviciul. (3) La încheierea activităţii de operare se aplică prevederile art. 14 alin. (4).

SECŢIUNEA a 4-a Asigurarea siguranţei de funcţionare a instalaţiilor

Art. 37. - (1) Pentru creşterea siguranţei în funcţionare a serviciilor

de alimentare cu apă şi de canalizare şi pentru continuitatea alimentării cu apă şi preluării apelor uzate, operatorii vor întocmi proceduri prin care se instituie reguli de efectuare a manevrelor în instalaţiile aparţinând sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(2) Procedurile prevăzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament-cadru.

Art. 38. - Manevrele în instalaţii se execută pentru: a) modificarea regimului de funcţionare a instalaţiilor sau

ansamblului de instalaţii, fiind determinate de necesităţile obiective de adaptare a funcţionării la cerinţele utilizatorilor, realizarea unor regimuri optime de funcţionare, reducerea pierderilor etc., având un caracter frecvent şi executându-se mereu la fel, denumite manevre curente;

185

b) modificarea configuraţiei instalaţiilor sau grupurilor de instalaţii, fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic, precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrări sau probe şi redarea lor în exploatare, denumite manevre programate;

c) izolarea echipamentului defect şi restabilirea circuitului funcţional tehnologic al instalaţiei sau ansamblului de instalaţii executate cu ocazia apariţiei unui incident, denumite manevre de lichidare a incidentelor.

Art. 39. - În sensul prezentului regulament, nu sunt considerate manevre în instalaţii modificările regimurilor de funcţionare care au loc ca urmare a acţiunii sistemelor de automatizare şi protecţie sau sunt executate curent de personalul de operare asupra sistemelor de reglaj, pe baza instrucţiunilor de exploatare, fără modificarea schemei de funcţionare aprobate.

Art. 40. - Manevrele trebuie concepute astfel încât: a) succesiunea operaţiilor în cadrul manevrelor să asigure

desfăşurarea normală a acestora; b) trecerea de la starea iniţială la starea finală dorită să se facă printr-

un număr minim de operaţii; c) ordinea de succesiune a operaţiilor trebuie să aibă în vedere

respectarea procesului tehnologic stabilit prin instrucţiunile de exploatare a echipamentului sau a instalaţiei la care se execută manevra;

d) să fie analizate toate implicaţiile pe care fiecare operaţie le poate avea atât asupra instalaţiei în care se execută manevra, cât şi asupra restului instalaţiilor legate tehnologic de aceasta, în special din punct de vedere al siguranţei în exploatare;

e) manevra să se efectueze într-un interval de timp cât mai scurt, stabilindu-se operaţiile care se pot executa simultan fără a se condiţiona una pe alta, în funcţie de numărul de executanţi şi de posibilitatea supravegherii directe de către responsabilul de manevră;

f) să se ţină seama de respectarea obligatorie a normelor de protecţie a muncii;

g) fiecare operaţie de acţionare asupra unui element prin comandă de la distanţă să fie urmată de verificarea realizării acestei comenzi sau verificarea realizării efectului corespunzător;

h) persoana care concepe manevra trebuie să cunoască instalaţia în care se vor executa operaţiile cerute de manevră, să dispună de schema

186

detaliată corespunzătoare situaţiei din teren şi de schema tehnologică de executare a manevrei.

Art. 41. - Manevrele în instalaţii se efectuează numai pe baza unui document scris numit foaie de manevră, care trebuie să conţină :

a) tema manevrei; b) scopul manevrei; c) succesiunea operaţiilor; d) notaţii în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor; e) persoanele care execută sau au legătură cu manevra şi

responsabilităţile lor. Art. 42. - După scopul manevrei, foaia de manevră poate fi : a) foaie de manevră permanentă, al cărei conţinut este prestabilit în

instrucţiunile/procedurile tehnice interne, putându-se folosi la: - manevre curente; - anumite manevre programate, cu caracter curent; - anumite manevre în caz de incident, având un caracter curent. b) foaie de manevră pentru manevre programate, al cărei conţinut se

întocmeşte pentru efectuarea de lucrări programate sau accidentale şi care prin caracterul său necesită o succesiune de operaţii ce nu se încadrează în foile de manevră permanente.

Art. 43. - Manevrele cauzate de incidente sau avarii se execută fără foaie de manevră. Lichidarea incidentelor se execută pe baza procedurilor/instrucţiunilor întocmite în acest sens.

Art. 44. - (1) Întocmirea, verificarea şi aprobarea foilor de manevră se fac de către persoanele desemnate de operator, care au pregătirea necesară şi asigură executarea serviciului operativ şi tehnico-administrativ.

(2) Nu se admit verificarea şi aprobarea foilor de manevră telefonic. (3) În funcţie de necesitate, la foaia de manevră se anexează o

schemă de principiu referitoare la manevra care se efectuează. (4) Foaia de manevră întocmită, verificată şi aprobată se pune în

aplicare numai în momentul în care există aprobarea pentru efectuarea manevrei la echipamentul, instalaţia sau ansamblul de instalaţii în cauză conform procedurilor aprobate.

Art. 45. - Manevrele curente, programate sau accidentale, pot fi iniţiate de persoane prevăzute în procedurile aprobate şi care răspund de necesitatea efectuării lor.

187

Art. 46. - Executarea manevrelor în cazul lucrărilor normale, programate, şi al probelor profilactice trebuie realizată astfel încât echipamentul să nu fie scos din exploatare mai devreme decât este necesar şi nici să nu se întârzie admiterea la lucru.

Art. 47. - Fiecare operator va stabili prin decizie şi procedură internă nomenclatorul cu manevrele ce se execută pe bază de foi de manevră permanente sau pe bază de instrucţiuni/proceduri tehnice interne.

Art. 48. - (1) Darea în exploatare a echipamentelor nou-montate se face conform instrucţiunilor de proiectare şi/sau ale furnizorului de echipament cu privire la probele mecanice, rodajul mecanic, probele tehnologice şi punerea în funcţiune.

(2) În perioadele de probe mecanice ale echipamentelor, manevrele şi operaţiile respective cad în sarcina organizaţiei care execută montajul, cu participarea personalului de exploatare.

(3) După terminarea probelor mecanice şi eventual a rodajului în gol, se face recepţia preliminară a lucrărilor de construcţii-montaj sau lucrările se preiau de către beneficiar cu proces-verbal de preluare-primire, după care rodajul în sarcină şi probele tehnologice cad în sarcina beneficiarului.

Art. 49. - (1) După terminarea manevrei se vor înscrie în evidenţele operative ale instalaţiei executarea acestora conform foii de manevră, ora începerii şi terminării manevrei, starea operativă, configuraţia etc., în care s-au adus echipamentele respective, precum şi orele la care s-au executat operaţiile care prezintă importanţă în funcţionarea echipamentelor, instalaţiilor sau ansamblurilor de instalaţii.

(2) Este obligatorie înscrierea tuturor montărilor şi demontărilor de flanşe oarbe folosite pentru blindarea circuitelor, precum şi admiterile la lucru, respectiv terminarea lucrărilor, conform instrucţiunilor/ procedurilor interne.

Art. 50. - (1) Trecerea de la schema obişnuită la o altă variantă de schemă de funcţionare se admite numai în cazurile de prevenire de incidente, accidente şi incendii, precum şi în cazurile de indisponibilitate a unor echipamente componente ale instalaţiilor respective, personalul de deservire operativă şi de comandă operativă răspunzând de manevra făcută.

(2) Trecerea de la schema normală la una dintre schemele-variantă se va face pe baza foii de manevră şi cu asistenţă tehnică.

188

Art. 51. - Orice persoană care execută, coordonează, conduce, dispune, aprobă sau participă la pregătirea, coordonarea, efectuarea manevrelor în instalaţiile sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să cunoască prevederile privind executarea manevrelor în instalaţii şi să le aplice.

CAPITOLUL III Sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare

Art. 52. - Prin sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare se

realizează: a) serviciul de alimentare cu apă potabilă, care are drept scop

asigurarea apei potabile pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţii. Apa potabilă este destinată, în ordinea priorităţilor, pentru stingerea incendiilor, consumul spitalelor şi şcolilor, consumul menajer, serviciilor publice, precum şi pentru consumul necesar în activităţi productive şi comerciale;

b) serviciul de alimentare cu apă industrială, care are drept scop asigurarea apei industriale pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţii. Apa industriala va fi utilizată în funcţie de necesităţile tehnologice specifice zonei;

c) serviciul de canalizare, care are drept scop asigurarea serviciilor de canalizare pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localităţii. În funcţie de specificul localităţii, sistemul de canalizare se poate realiza în sistem unitar, divizor şi mixt.

Art. 53. - Sursele de apă sunt, în general, surse de suprafaţă (lacuri, râuri, pâraie etc.) şi subterane, iar emisari pot fi apele curgătoare, lacurile şi Marea Neagră.

Art. 54. - Apa livrată şi apa descărcată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) apa potabilă livrată utilizatorilor va avea proprietăţile fizico-chimice, biologice şi organoleptice conform normativelor în vigoare;

b) apa industrială livrată utilizatorilor va respecta valoarea indicatorilor de calitate stabiliţi prin contract;

c) apele descărcate în reţelele de canalizare vor îndeplini condiţiile impuse de normativele în vigoare, de avizele operatorului local care exploatează instalaţiile de canalizare şi de acordul Agenţiei Naţionale

189

pentru Protecţia Mediului, prin agenţiile regionale din subordine. În cazul în care apele uzate nu se încadrează în indicatorii de calitate care să respecte aceste condiţii, utilizatorii în cauză au obligaţia să execute instalaţii proprii de epurare sau de preepurare a apelor uzate.

Art. 55. - (1) Pe traseul reţelelor aparţinând sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este interzisă amplasarea de construcţii provizorii sau definitive.

(2) Pentru construcţiile ce urmează a fi executate în zona de protecţie şi de siguranţă a conductelor reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare, autorizaţia de construire va fi emisă numai după obţinerea avizului operatorului.

Art. 56. - (1) Pentru prevenirea poluării apei la sursă sau în reţea se interzice distrugerea construcţiilor, a instalaţiilor, împrejmuirilor, porţilor, stâlpilor de iluminat, semnelor de avertizare, amplasate în zona de protecţie sanitară, care, conform legislaţiei în vigoare, aparţin domeniului public.

(2) Este interzisă afectarea funcţionării reţelelor de apă şi de canalizare prin accesul la manevrarea armăturilor şi accesoriilor a altor persoane, cu excepţia celor autorizate de operator şi, în cazuri de forţă majoră, de pompieri. În acest sens, operatorul va lua toate măsurile de siguranţă necesare.

(3) Manevrarea armăturilor şi a instalaţiilor tehnologice din reţeaua de distribuţie a apei se va face numai de către personalul de specialitate al operatorului.

Art. 57. - (1) Executarea de către terţi a lucrărilor de orice fel, în special a celor de săpătură, de-a lungul traseelor sau în intersecţie cu reţelele de apă şi de canalizare, precum şi a celor de extindere a reţelelor de apă şi de canalizare se va face numai în baza unui proiect întocmit de un operator economic autorizat, însuşit de operatorul sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(2) Predarea amplasamentului se va face în prezenţa delegatului operatorului, pe baza unui proces-verbal de primire/predare a instalaţiilor existente, proces-verbal ce va obliga constructorul la protejarea, în timpul lucrărilor pe care le efectuează, a reţelelor de apă şi de canalizare.

(3) Avarierea sau distrugerea parţială ori totală a unor părţi din reţeaua de apă şi/sau de canalizare, provocată cu ocazia efectuării de

190

lucrări de construcţii, va fi remediată prin grija persoanei juridice vinovate de producerea avarierii sau distrugerii, pe cheltuiala sa, fără ca prin aceasta persoana juridică vinovată să fie exonerată de plata daunelor produse operatorului cu privire la imposibilitatea acestuia de a asigura serviciile de apă şi/sau de canalizare. Lucrările se vor efectua imediat după avariere sau distrugere, reglementarea aspectelor juridice sau financiare realizându-se ulterior înlăturării avariei. După terminarea lucrărilor de remediere reţeaua afectată trebuie să corespundă condiţiilor pentru care a fost proiectată.

CAPITOLUL IV Serviciul de alimentare cu apă

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

Art. 58. - Serviciul de alimentare cu apă se află sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale, se prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, are drept scop asigurarea alimentării cu apă pentru toţi utilizatorii şi cuprinde activităţile de captare, tratare, transport, înmagazinare şi distribuţie.

Art. 59. - Serviciul de alimentare cu apă se realizează pentru satisfacerea următoarelor necesităţi:

a) consum menajer pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti zilnice ale populaţiei;

b) consumul industrial care utilizează apă ca materie primă, înglobându-se în produsul finit ca apă de răcire sau agent termic, ca mijloc de spălare şi sortare etc.;

c) consum pentru nevoi zootehnice; d) consum pentru nevoi publice asigurându-se spălatul şi stropitul

străzilor şi a spaţiilor verzi, funcţionarea fântânilor publice şi ornamentale etc.;

e) consum pentru combaterea incendiilor; f) consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apă şi de

canalizare la spălatul reţelelor de apă şi de canalizare, filtrelor,

191

decantoarelor, dezintegratoarelor, pregătirea soluţiilor de reactivi chimici etc.

Art. 60. - În vederea unei evidenţe mai uşoare şi a creării premiselor luării unor decizii corecte şi în timp real, este necesară preocuparea pentru crearea unei baze de date în format electronic, structurată pe următoarele domenii:

a) date constructive; b) date tehnologice; c) date de cost; d) date asupra reparaţiilor etc. Art. 61. - Baza de date trebuie să conţină următoarele caracteristicile

constructive şi tehnologice: a) material; b) dimensiuni; c) adâncime de pozare; d) anul realizării; e) poziţia şi mărimea branşamentelor, hidranţilor, vanelor; f) reparaţiile executate; g) presiunea de lucru; h) presiunea maximă în sistem; i) presiunea de încercare; j) viteza apei; k) secţiunea de control al calităţii apei etc. Art. 62. - Datele legate de elementele conductelor trebuie să poată fi

apelate uşor în vederea introducerii într-un model de calcul/verificare a reţelei, iar pentru toate elementele importante (capetele de tronson, schimbare diametru/material, vane etc.) vor fi date şi coordonatele tridimensionale.

SECŢIUNEA a 2-a Captarea apei

Art. 63. - Apa de suprafaţă sau subterană, folosită ca sursă pentru

sistemele de alimentare cu apă a localităţilor, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) calitate corespunzătoare categoriei de folosinţă într-un procent de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;

192

b) debitul necesar asigurării unei distribuţii continue, avându-se în vedere variaţiile zilnice şi sezoniere ale necesarului de apă şi tendinţa de dezvoltare a localităţii (populaţie, edilitar).

Art. 64. - (1) Zona de captare folosită pentru alimentarea cu apă a localităţilor trebuie să fie protejată împotriva activităţilor umane neautorizate. Protejarea zonelor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protecţie sanitară şi controlul activităţilor poluante din teritoriul aferent.

(2) Stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară se face individualizat pentru fiecare sursă, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele de proiectare în vigoare.

(3) Zonele de captare a apelor subterane (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite astfel încât să fie protejate contra şiroirilor de ape şi împotriva inundaţiilor.

(4) Zonele de captare trebuie împrejmuite pentru prevenirea accesului public şi al animalelor şi trebuie să fie prevăzute cu pantă de scurgere pentru prevenirea băltirii apei în cazul precipitaţiilor atmosferice.

(5) Sursele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate, prin grija autorităţilor abilitate, de activităţile umane neautorizate:

a) industrie poluantă; b) depozite de deşeuri toxice sau periculoase, agricultură intensivă,

turism şi agrement; c) depozitarea deşeurilor municipale. (6) Proprietarii terenurilor pe care se află zonele de protecţie sanitară

vor fi avertizaţi în scris asupra restricţiilor de utilizare. Art. 65. - În cazul captărilor din subteran se va urmări cel puţin: a) nivelul apei în foraj; b) reglarea debitului de apă extras din foraj astfel încât să nu fie

antrenate particule de nisip şi apa să fie limpede; c) variaţia debitului captabil ; d) protecţia contra îngheţului ; e) efectuarea analizelor biologice. Art. 66. - În cazul captării de suprafaţă se va urmări cel puţin: a) nivelul apei în zona captării; b) captarea apei prin priză, în cazul în care nivelul apei întrece

valorile medii, în funcţie de construcţia prizei de apă şi de sursa de apă;

193

c) reglarea debitului admis prin manevrarea stavilelor; d) funcţionarea şi manevrabilitatea stavilelor de închidere, grătarelor

etc.; e) variaţia debitului de apă şi caracteristicile calitative ale apei; f) curăţarea şi prevenirea îngheţării apei la grătare; g) curăţarea periodică, conform procedurilor/instrucţiunilor tehnice, a

grătarelor; h) evacuarea periodică a depunerilor din camerele de priză; i) măsurarea şi înregistrarea continuă a nivelului apei din râu sau lac

şi a debitului captat; j) curăţirea, conform procedurilor/instrucţiunilor tehnice, a depune-

rilor de aluviuni în zona prizelor cu baraj de derivaţie; k) producerea unor eventuale fenomene de eroziune a malurilor în

vecinătatea captării; l) calitatea apei. Art. 67. - Pentru reţinerea corpurilor în suspensie se vor lua măsuri

de prevenire a degradării barelor grătarelor de către corpurile mari plutitoare şi măsuri de combatere a zaiului şi gheţii.

Art. 68. - Pentru eliminarea peliculelor de ulei sau grăsimi trebuie să existe separatoarele de ulei montate înaintea deznisipatoarelor sau împreună cu acestea pe canale deschise de aducţiune, dacă este necesar.

Art. 69. - Sistemul de automatizare şi control trebuie să fie în funcţiune permanent şi să indice cel puţin:

a) starea de funcţionare/rezervă/avarie a pompelor; b) starea închis/deschis a vanelor; c) nivelul/volumul apei; d) presiunea apei. Art. 70. - Indiferent de tipul captării, se vor urmări: a) transmiterea eventualelor situaţii deosebite de exploatare

consemnate în registrul de exploatare, personalului din schimbul următor;

b) efectuarea analizelor de turbiditate; c) citirea şi transmiterea datelor de la contorul de energie electrică; d) anunţarea imediată a oricărei defecţiuni de funcţionare şi

încercarea, în limita competenţelor, remedierii acesteia. Art. 71. - La staţia de pompare se va urmări:

194

a) ca instalaţia electrică să respectate cerinţele normativelor în vigoare;

b) ca la staţiile de pompare importante să fie asigurată o sursă de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică;

c) ca sistemele de protecţie contra suprasarcinii, a umezelii în motor, a nivelului maxim etc. să fie funcţionale, acestea vor fi verificate lunar şi reparate numai de personal specializat;

d) controlul zilnic în ce priveşte zgomotul, vibraţiile produse, durata de funcţionare, consumul de energie, starea uleiului, temperatura în lagăre etc.;

Art. 72. - (1) Anual se va întocmi un program de verificare a tuturor pompelor. Pentru pompele la care apar probleme se va asigura o verificare de către personal autorizat. După verificare se va reface diagrama Q = f (H) pentru fiecare pompă.

(2) Principalii parametri de funcţionare ai staţiei de pompare vor fi înregistraţi sistematic. Datele preluate şi prelucrate pot asigura valorile indicatorilor de performanţă, estimări asupra debitului de apă, economicitatea funcţionării staţiei etc.

SECŢIUNEA a 3-a Tratarea apei brute

Art. 73. - (1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie corelate cu

condiţiile specifice fiecărei surse, luându-se în considerare calitatea şi natura sursei. Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protecţia utilizatorilor împotriva agenţilor patogeni şi impurităţilor din apă, care pot fi agresive sau periculoase pentru sănătatea omului.

(2) Instalaţiile de tratare a apei de suprafaţă trebuie să permită 4 etape, prin care să se realizeze un şir de bariere de îndepărtare a contaminării microbiene:

a) rezervor de stocare a apei brute sau predezinfecţie; b) coagulare, floculare şi sedimentare (sau flotare); c) filtrare; d) dezinfecţie finală. (3) Pentru coagulare se pot folosi numai substanţe (reactivi) care sunt

avizate sanitar pentru acest scop. Procedeele de coagulare/sedimentare şi predezinfecţie trebuie exploatate în aşa fel, încât să asigure o reducere

195

finală de 75% a trihalometanilor. Treptele de tratare preliminare dezinfecţiei finale trebuie să producă o apă cu o turbiditate mai mică de 5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore şi nu mai mare de 1 NTU pentru o singură probă.

(4) Dezinfecţia finală a apei este obligatorie pentru toate instalaţiile de tratare a apei care produc apă potabilă pentru localităţi şi au ca sursă apă de suprafaţă, precum şi în cazul folosirii surselor de profunzime.

(5) Dezinfecţia apei se poate face cu substanţe clorigene, ozon sau radiaţii ultraviolete. Tehnologia de tratare trebuie să fie aleasă în aşa fel încât să asigure timp de contact între apă şi substanţa dezinfectantă suficient pentru obţinerea efectului scontat. De asemenea, trebuie să existe posibilitatea controlului substanţei dezinfectante reziduale. Eficienţa procesului de dezinfecţie trebuie să fie astfel încât valorile coliformilor totali şi coliformilor fecali să corespundă exigenţelor din standardul naţional pentru apă potabilă.

(6) Procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua de distribuţie, nu trebuie să depăşească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic.

Art. 74. - (1) În cazul în care în treapta de predezinfecţie de la intrarea în staţia de tratare se introduce clor pentru împiedicarea dezvoltării planctonului, creşterea conţinutului de bacterii, oxidarea substanţelor organice la apele cu conţinut ridicat de substanţe organice şi plancton sau la apele conţinând bacterii feruginoase sau manganoase, se va urmări influenţa preclorării în cazul existenţei acizilor humici.

(2) La apele încărcate cu substanţe organice oxidabile, ape cu amoniac, nitriţi, microorganisme, plancton, ape colorate datorită materialelor humice, dozele de clor sau dioxid de clor introdus înainte de decantare vor fi stabilite prin teste de laborator.

(3) În cazul apelor care conţin fenoli nu se va utiliza clorul, preoxidarea realizându-se cu ozon.

Art. 75. - Aerarea se realizează în cazul apelor cu conţinut de bioxid de sulf, bioxid de carbon, fier, mangan, al apelor feruginoase lipsite de oxigen dizolvat şi în procesul de deferizare.

Art. 76. - (1) Dezinfectarea, la apele care nu conţin materii organice sau substanţe chimice care formează cu clorul compuşi cu gust şi miros neplăcut (în special fenoli), se face prin utilizarea clorului sau a compuşilor săi.

196

(2) În cazul apelor care conţin fenoli (dar nu şi alţi compuşi organici ce pot da gust specific de baltă) se utilizează peroxidul de clor în doze alese astfel încât să se împiedice formarea în exces a cloritului de sodiu.

(3) Apa ce trebuie tratată pentru corectarea gustului, culorii şi eliminarea anumitor micropoluanţi, pentru distrugerea viruşilor şi oxidarea materiilor organice la cele cu conţinut de fenoli, se dezinfectează utilizând ozonul în dozele prescrise. În reţelele de distribuţie, după ozonizare trebuie făcută o clorinare cu doze reduse pentru controlul calităţii apei prin clorul rezidual.

(4) Pentru obţinerea apei potabile reducerea suspensiilor prin decantare trebuie realizată astfel încât să se asigure după filtrare turbidităţi mai mici sau cel mult egale cu 5 NTU (unităţi nefelometrice de turbiditate), conform legislaţiei în vigoare.

Art. 77. - Decantoarele trebuie să asigure în timpul funcţionării atingerea parametrilor proiectaţi, astfel:

a) sistemul de distribuţie al apei brute trebuie să asigure o repartizare uniformă a debitului între diferitele unităţi de decantoare şi păstrarea stării de coeziune a flocoanelor din apa coagulată, prin realizarea unor viteze suficient de reduse pentru a nu distuge flocoanele;

b) spaţiul de decantare trebuie să asigure condiţiile de depunere a suspensiilor până la limita cerută a apei decantate, asigurând vitezele cât mai uniforme şi împiedicând formarea curenţilor de convecţie;

c) sistemul de colectare a apei decantare trebuie să asigure o prelevare uniformă chiar şi pe timp de îngheţ;

d) spaţiul de sedimentare a nămolului trebuie să asigure acumularea volumului de nămol rezultat între două curăţări, recomandându-se decantoarele suspensionale la care evacuarea nămolului se realizează continuu;

e) sistemul de curăţare a nămolului trebuie să asigure evacuarea nămolului cu o concentraţie cât mai mare, fără a produce reamestecarea lui cu apă din decantor, asigurându-se o funcţionare complet automată, iar podul ractor trebuie protejat contra îngheţului.

Art. 78. - Pentru realizarea unei exploatări optime a instalaţiilor de decantare trebuie dată importanţă reglării parametrilor determinanţi:

a) viteza de sedimentare a particulelor în suspensie; b) vitezele de circulaţie a apei în secţiunea de decantare;

197

c) randamentul instalaţiei reprezentat prin procentul de suspensii reţinute din apa brută.

Art. 79. - Pentru buna funcţionare a filtrelor, operatorul va lua măsurile necesare pentru asigurarea:

a) condiţiilor tehnologice şi constructive cerute prin proiect pentru: 1) calitatea materialului filtrant şi a grosimii stratului; 2) orizontalitatea şi reglajul sistemului de drenaj; 3) asigurarea intensităţii de spălare; 4) corecta amplasare şi funcţionalitatea clapetelor de admisie şi a

dispozitivelor de reglaj; 5) etanşeitatea armăturilor din instalaţii, în special a vanelor de pe

conductele de apă de spălare şi aer; b) coagulării şi decantării prealabile a apei brute care să asigure la

intrarea în filtre o turbiditate de cel mult 10 NTU, preferabil 1–2 NTU. c) spălării filtrelor la intervale de timp stabilite funcţie de: 1) durata ciclului de filtrare a unei cuve de filtrare, între două spălări; 2) numărul total de cuve; 3) instalaţiile de spălare; d) respectării tehnologiei de spălare a filtrelor pentru a asigura: 1) calitatea cerută efluentului; 2) productivitatea maximă a instalaţiei; 3) consumul minim de apă de spălare şi aer; e) dotării corespunzătoare a laboratorului cu materiale, materii,

reactivi şi personal calificat. Art. 80. - Regulile generale după care trebuie să funcţioneze treapta

de dezinfectare sunt: a) reactivul trebuie introdus acolo unde are eficienţă maximă, fiind

recomandată utilizarea a două trepte: 1) treapta I – la intrarea în staţia de tratare (preclorare, preozonare),

reactivul şi doza alegându-se astfel încât să nu rezulte compuşi secundari de tip trihalometanilor, cloriţi, cloraţi sau bromaţi, iar dacă aceştia apar concentraţia să fie sub valorile admise;

2) treapta a II-a – totdeauna pe apă limpezită având turbiditatea sub 1 NTU, cu scopul de a reduce concentraţia în agenţi patogeni sub limitele prevăzute în normele legale;

b) tipul şi doza de reactiv vor fi alese în funcţie de tipul de materiale care alcătuiesc reţeaua, astfel încât calitatea apei nu trebuie să se

198

înrăutăţească din cauza reactivului de dezinfectare în exces sau în lipsă. În cazul golirii accidentale sau voite a reţelei trebuie să se ia măsuri de spălare, astfel încât biofilmul ce se poate produce pe peretele interior al conductei să fie inactivat pentru a nu permite dezvoltarea microorganismelor. Alegerea tipului de reactiv şi doza utilizată se face în funcţie de:

1) calitatea apei brute, în unele cazuri fiind necesară utilizarea unor reactivi complementari;

2) temperatura apei; 3) pH-ul apei; 4) modul şi eficienţa introducerii în apă a reactivului; 5) prezenţa unor substanţe ce pot bloca reactivul prin reacţii specifice

de oxidare; 6) capacitatea de a produce un volum redus de produşi secundari

nedoriţi din cauza pericolului pentru sănătatea populaţiei. 7) asigurarea unei biostabilităţi a apei furnizate; 8) capacitatea de a avea efect remanent la o doză ce nu trebuie să

depăşească valoarea maximă; 9) prevederea unei trepte de control final a dozei sau produşilor

secundari. c) eficienţa celorlalte trepte de tratare; d) tipul de apă şi protecţia sanitară a acesteia, conţinutul de substanţe

organice şi compuşi ai azotului, care pot reacţiona cu reactivul, mărind consumul;

e) costul dezinfectării în condiţiile asigurării cerinţelor normate de livrare a apei nu trebuie afectat de preluarea, în treapta de dezinfecţie, a sarcinilor ce trebuie şi pot fi realizate în alte trepte de tratare.

SECŢIUNEA a 4-a Transportul apei potabile şi/sau industriale

Art. 81. - Conductele ce transportă apă trebuie să îndeplinească

simultan următoarele condiţii: a) să asigure debitul proiectat de apă în secţiunea respectivă; b) să fie etanşe, pentru eficienţa funcţionării şi protecţia spaţiului

învecinat; c) să reziste la toate presiunile de lucru din secţiunea respectivă;

199

d) să păstreze calitatea apei transportate. Art. 82. - La aducţiuni se vor realiza amenajările constructive şi

dotările cu echipamentele adecvate pentru măsurarea şi înregistrarea debitelor, măsurarea presiunilor şi a sistemului de control şi colectare a datelor utilizând un sistem de control şi achiziţie de date (SCADA)

Art. 83. - (1) În lipsa aparatelor de măsură, determinarea capacităţii de transport a aducţiunii se face prin calcul.

(2) Determinarea capacităţii aducţiunii prin calcul se face prin stabilirea unor tronsoane de aducţiune care:

a) au acelaşi diametru; b) se poate măsura presiunea la capetele tronsoanelor; c) se cunoaşte cota topografica a capetelor tronsoanelor; d) nu sunt prevăzute legături pentru alimentarea altor utilizatori. (3) Dacă se cunoaşte diametrul conductei, distanţa între două

secţiuni, cotele piezometrice ale secţiunilor de capăt, se poate calcula debitul folosind o relaţie matematică precizată în literatura de specialitate sau pusă la dispoziţie de fabricanţii conductelor.

Art. 84. - În cazul în care aducţiunea nu are în dotare un echipament de măsurare pentru presiune sau pentru debit şi nu sunt prevăzute nici amenajările constructive pentru instalarea lor, determinarea debitului se poate realiza prin folosirea rezervoarelor, asigurându-se o precizie relativ bună.

Art. 85. - Testarea rezistenţei conductei la presiune se face după metodologia dată în proiect, iar în lipsa acesteia se recomandă folosirea prescripţiilor din SR EN 805:2000.

Art. 86. - (1) Toate componentele destinate transportului apei vor fi inspectate cel puţin săptămânal.

(2) Inspecţia va fi făcută, de regulă, de acelaşi personal, pentru a se obişnui cu detaliile şi a putea sesiza diferenţele de la un control la altul. Rezultatul inspecţiei se consemnează într-o fişă de inspecţie al cărei conţinut va fi stabilit în cadrul procedurilor proprii.. Ele stau la baza:

a) întocmirii planului de întreţinere şi a executării lucrărilor necesare; b) executării lucrărilor de reparaţie, dacă este cazul; c) avertizării populaţiei dacă aspectele semnalate sunt legate de

cantitatea de apă (oprirea apei, restricţii de furnizare) sau de calitatea acesteia (măsuri de dezinfectare suplimentară) etc.;

200

d) luarea măsurilor asupra intervenţiilor neautorizate în zona de protecţie sanitară.

(3) În timpul inspecţiei se verifică: a) starea ventilelor de aerisire: integritate, stare de funcţionare,

prezenţa apei în cămin, anunţându-se echipa de intervenţie pentru scoatgerea apei din cămin şi eliminarea cauzelor care au provocat inundarea, starea vopselei etc.;

b) supratraversările : starea structurii de rezistenţă, tendinţa râului de erodare a malurilor, suprafeţelor vopsite, starea ventilelor de aerisire, starea căii de acces, starea termoizolaţiei/hidroizolaţiei etc.;

c) starea suprafeţei de teren asigurată ca zonă de protecţie sanitară: depozite de deşeuri necontrolate, folosirea substanţelor nepermise, utilizarea apei în mod fraudulos, existenţa mijloacelor de reperare a conductei, tendinţa de lunecare a terenului etc.;

d) mijloacele de combatere a loviturii de berbec: starea construcţiei, starea mecanismelor de lucru (recipient hidrofor, valoare presiune, stare vane de reglare, închiderea de protecţie etc.);

e) starea altor mijloace de asigurare a funcţionării; f) starea staţiei suplimentare de dezinfectare de pe traseu, dacă există;

în staţie se va intra numai pe baza unei autorizaţii de acces emise în acest sens;

g) verificarea stării mijloacelor prin care sunt prelevate probe de apă în vederea controlului asupra calităţii. Probele de apă potabilă vor fi luate numai de personal special instruit, iar probele vor fi centralizate şi, pe baza lor, se va realiza raportul anual asupra calităţii apei, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 87. - Când există mijloace de măsurare a parametrilor de funcţionare, valorile acestora vor fi notate în fişă iar persoana în a cărei grijă intră supravegherea tehnologică a sistemului va verifica dacă s-a redus capacitatea de transport, calitatea apei şi eventual va solicita cercetări mai amănunţite.

Art. 88. - Pentru aducţiunile lungi (15-150 km), se recomandă implicarea în supravegherea aducţiunilor a unui personal angajat care să locuiască în zonă pentru a evita deplasările lungi; în caz contrar, vor fi puse la dispoziţie mijloace de transport. în cazuri speciale vor fi prevăzute cantoane de exploatare şi personal permanent.

201

Art. 89. - Lucrările de întreţinere la aducţiuni se fac punctual, ca urmare a rezultatului inspecţiei sau după un plan anual de întreţinere, astfel:

a) se verifică şi se corectează funcţionalitatea tuturor armăturilor, căminelor: semestrial;

b) se curăţă şi se înierbează zonele de protecţie sanitară: anual; c) se etanşează vanele, se reface scara, capacul, se vopsesc

elementele metalice din cămine, supratraversări, elemente de semnalizare: anual;

d) se verifică subtraversările de drumuri naţionale şi căi ferate: săptămânal;

e) se verifică stabilitatea pământului pe traseu şi eventualele tasări: lunar;

f) se verifică pierderile de apă pe tronsoane; g) se detectează eventuale branşări neautorizate: lunar; h) se refac sistemele de marcare/semnalizare a aducţiunii: anual; i) se spală tronsoanele unde apar probleme (oxid de fier, dezvoltări

biologice etc.): după caz. Art. 90. - Lucrările de aducţiune cu canale sau galerii specifice

transportului apei brute vor fi inspectate şi se vor efectua lucrări de întreţinere în special înaintea sezonului friguros şi după acesta; înainte, pentru curăţare, eliminarea depunerilor, refacerea sistemului de protecţie, montarea elementelor de protecţie, şi după, pentru refacerea taluzurilor în urma efectului gheţii, verificarea modului de funcţionare, eliminarea vegetaţiei care împiedică o bună curgere etc.

Art. 91. - Pentru cunoaşterea performanţelor funcţionale ale aducţiunii şi reţelei, periodic, se va face verificarea presiunilor, a pierderilor de apă, iar în cazuri mai complexe, un audit de specialitate cu personalul atestat.

Art. 92. - (1) În funcţie de întindere şi importanţă, sistemul de transport al apei trebuie continuu supravegheat, pentru a asigura debitul sau debitul şi presiunea în secţiunea de control.

(2) Aducţiunea trebuie verificată prin debitul cu care alimentează rezervorul, măsurându-se local debitul şi presiunea în secţiunile de control, şi prin compararea valorilor obţinute cu valorile din schema generală de funcţionare a sistemului.

202

(3) Pentru realizarea unui bilanţ al apei şi pentru a avea o evaluare generală a eficienţei sistemului, se va determina mărimea pierderii de apă din sistem, prin măsurarea simultană a debitelor sau ca valori medii pe perioade de timp, cu ajutorul contoarelor de apă, pe tronsoane.

(4) Pentru determinarea liniei piezometrice în lungul sistemului se vor face măsurători ale presiunii în secţiunile de control ale sistemului care se vor compara cu datele de calcul pentru punerea în evidenţă a unor disfuncţionalităţi pe conducta de aducţiune.

Art. 93. - Pierderile de apă admisibile pentru o aducţiune trebuie să se situeze la valori sub 5% din cantitatea de apă intrată în sistem.

SECŢIUNEA a 5-a Înmagazinarea apei

Art. 94. - (1) Construcţiile pentru înmagazinarea apei au, în principal,

rolul de acumulare a apei pentru compensarea variaţiilor orare de debit furnizat, rezervă pentru stingerea incendiilor şi alimentarea reţelei în situaţia unor indisponibilităţi apărute la captare sau a conductei de aducţiune.

(2) În unele cazuri, construcţiile pentru înmagazinarea apei pot îndeplini şi funcţii de rupere a presiunii, asigurarea unui timp suficient de contact între reactivi şi apă pentru realizarea unei dezinfectări în bune condiţii, înmagazinarea apei pentru spălatul filtrelor etc.

(3) În cazul în care apa este înmagazinată şi stocată într-o construcţie care cuprinde mai mult de un singur compartiment şi fiecare compartiment are intrare şi ieşire proprie, iar compartimentele nu sunt conectate hidraulic între ele, construcţia constituie rezervor de înmagazinare separat, iar în cazul în care compartimentele sunt conectate hidraulic, construcţia constituie rezervor de înmagazinare individual.

Art. 95. - (1) În rezervorul de înmagazinare apa trebuie să fie sanogenă şi curată, să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr ori concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană şi să îndeplinească cerinţele minime prevăzute în legislaţia în vigoare.

(2) Apa potabilă este considerată sanogenă şi curată, dacă în proba prelevată la ieşirea din rezervorul de înmagazinare valorile pentru

203

parametrii bacterii coliforme, E.coli şi streptococi fecali sunt cele prevăzute în legislaţia specifică şi dacă rezultatele determinărilor pentru bacteriile coliforme arată absenţa acestora în 95% din probele prelevate, pe durata unui an calendaristic.

Art. 96. - Operatorul serviciului de alimentare cu apă trebuie să asigure prelevarea şi analizarea săptămânală a unei probe de apă de la ieşirea din fiecare rezervor de înmagazinare în funcţiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme totale, E.coli, streptococi fecali, număr de colonii la 22 grade C şi la 37 grade C, turbiditate şi dezinfectantul rezidual.

Art. 97. - Operatorul va lua măsurile necesare pentru asigurarea unui disponibil de apă potabilă înmagazinată care să acopere minimul necesar pentru o perioada de 12 ore de întrerupere a prelucrării şi livrării în staţiile de tratare.

Art. 98. - Rezervoarele de înmagazinare trebuie să aibă posibilitatea de evacuare a apei de spălare şi să aibă un sistem de acces pentru recoltarea de probe de apă.

Art. 99. - Spălarea, curăţarea, şi dezinfecţia rezervoarelor de înmagazinare sunt obligatorii şi trebuie realizate periodic şi ori de câte ori este necesar, iar materialele şi substanţele de curăţare şi dezinfecţie trebuie să aibă aviz sanitar de folosire.

Art. 100. - Rezervoarele de înmagazinare a apei vor fi exploatate şi întreţinute astfel încât să nu permită contaminare din exterior.

Art. 101. - Materialele de construcţie, inclusiv vopselele, substanţele de impermeabilizare etc. a instalaţiilor de tratare a apei pentru potabilizare şi rezervoarele de înmagazinare a apei trebuie să aibă aviz sanitar de folosire în acest scop.

Art. 102. - Vana pentru rezerva intangibilă de incendiu trebuie să fie sigilată în poziţia închis şi se poate deschide numai la dispoziţia organelor de pază contra incendiilor.

Art. 103. - Personalul de operare va urmări starea rezervoarelor de înmagazinare, izolaţia termică, aerisirea, căile de acces, pierderile de apă etc. şi va consemna nivelul apei în rezervor, temperatura apei şi debitul vehiculat.

Art. 104. - Operatorul, care asigură serviciul de alimentare cu apă din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare, va asigura protecţia calităţii apei în reţelele de apă, prin respectarea timpilor maximi de

204

stagnare a apei în rezervoarele de înmagazinare, şi o va certifica prin buletine de analiză a apei, efectuate la intervalele maxime impuse prin avize, de organele de sănătate publică abilitate. Efectuarea analizelor la sursă şi în reţele se va efectua, după luarea măsurilor de spălare şi dezinfecţie necesare, ori de câte ori intervin lucrări de înlăturare a avariilor.

SECŢIUNEA a 6-a Distribuţia apei potabile şi/sau industriale

Art. 105. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să

asigure condiţiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii la serviciul de alimentare cu apă.

(2) Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale şi cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Art. 106. - (1) Delimitarea dintre reţeaua publică de alimentare cu apă şi reţeaua interioară de distribuţie aparţinând utilizatorului este căminul de branşament.

(2) Părţile componente ale unui branşament sunt: a) o construcţie numită cămin de apometru (de branşament), plasată

pe domeniul public sau privat, folosită pentru controlul şi întreţinerea branşamentului, fiind vizibilă şi accesibilă;

b) priza de apă reprezentând punctul de racordare la reţeaua de distribuţie a apei;

c) o conductă de branşament care se leagă la reţeaua publică de distribuţie;

d) armătura (vana) de concesie; e) contorul de branşament care asigură măsurarea debitului de apă

furnizată; f) armătura (vana) de închidere. (3) Delimitarea dintre reţeaua publică de distribuţie şi instalaţia

interioară a utilizatorului se face prin contorul de branşament, care este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie.

205

(4) Branşamentul pană la contor, inclusiv căminul de branşament şi contorul, aparţine reţelei publice de distribuţie a apei, indiferent de modul de finanţare a realizării acestuia;

(5) Căminul de branşament se amplasează cât mai aproape de limita de proprietate, de regulă la 1-2 m în exteriorul acesteia.

Art. 107. - (1) Toţi utilizatorii care au instalaţii de utilizare a apei vor avea acces de branşare la reţelele sistemului de alimentare cu apă în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.

(2) Un utilizator trebuie să aibă, de regulă, un singur branşament de apă, mai multe branşamente admiţându-se în cazuri speciale.

Art. 108. - (1) Branşarea tuturor utilizatorilor de apă, persoane fizice sau juridice, la reţelele de alimentare cu apă se poate face doar în baza avizului definitiv, eliberat de operator la cererea utilizatorului, pe baza proiectului de execuţie.

(2) Eliberarea avizului se realizează în două faze, şi anume: a) avizul de branşare de principiu, eliberat în vederea obţinerii

autorizaţiei de construire – cuprinde datele generale privind posibilităţile şi condiţiile de branşare a utilizatorului, date ce vor sta la baza întocmirii documentaţiilor de către un proiectant autorizat;

b) avizul de branşare definitiv – prin care se însuşesc soluţiile tehnice adoptate de proiectant prin detaliile de execuţie. Documentaţia anexată la cererea pentru avizul definitiv va conţine:

1. memoriu tehnic privind descrierea soluţiilor adoptate în cadrul proiectului pentru branşarea la reţeaua de alimentare cu apă;

2. scheme de montaj al conductelor de apă; 3. certificatul de urbanism; 4. planul de încadrare în zona la scara de 1:500; 5. actul de proprietate sau o împuternicire dată de proprietar; 6. planul reţelelor în incintă. (3) Operatorul are obligaţia de a elibera avizul definitiv în maximum

30 de zile calendaristice de la depunerea documentaţiei complete. În cazul în care în momentul depunerii documentaţiei aceasta nu este completă, operatorul, în termen de maximum 10 zile calendaristice, va solicita, în scris, completarea documentaţiei cu documentele care lipsesc, completând în acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberării avizului, precum şi data la care s-a depus documentaţia incompletă.

206

Art. 109. - (1) Executarea lucrărilor de extindere pentru alimentări cu apă, inclusiv a branşamentelor de apă, se va face după obţinerea autorizaţiei de construire eliberate de autoritatea administraţiei publice locale, autorizaţie care va avea la bază avizul definitiv al operatorului.

(2) Se admite montarea contoarelor de apă (apometre) şi în clădiri, în general în subsoluri, cu condiţia asigurării de către utilizator a securităţii în funcţionare şi a accesului operatorului, stabilindu-se în acest sens clauze contractuale care să definească drepturile şi îndatoririle fiecărei părţi în această situaţie.

(3) Darea în funcţiune a branşamentului de apă se va face după recepţia acestora; la recepţie se vor efectua probele de presiune şi de etanşeitate. Punerea în funcţiune se va face după încheierea contractului de furnizare/utilizare între operator şi utilizator în termenul prevăzut în contract.

(4) Realizarea de branşamente fără avizul operatorului este considerată clandestină şi atrage, conform legislaţiei în vigoare, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională, administrativă sau penală, după caz, atât pentru utilizator, cât şi pentru executantul lucrării.

(5) Recepţia şi preluarea branşamentului ca mijloc fix se realizează conform legislaţiei în vigoare.

(6) Întreţinerea, reparaţiile şi înlocuirea totală sau parţială a branşamentului aparţinând sistemului, precum şi a căminului de branşament sunt în sarcina operatorului/prestatorului serviciului.

Art. 110. - (1) Cheltuielile pentru executarea branşamentului, inclusiv a căminului de apometru, revin autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară. Execuţia lucrărilor se realizează prin grija operatorului, iar modalităţile de decontare vor fi stabilite în contractul de delegare a gestiunii, dacă este cazul.

(2) În cazuri bine justificate de către operatori, dacă condiţiile tehnice nu permit altă soluţie, se poate admite racordarea mai multor utilizatori la acelaşi branşament, aceştia având cămine de branşament, amplasate conform art. 106 alin. (5), precum şi contoare separate montate în aceste cămine.

Art. 111. - Lucrările de întreţinere la reţeaua de distribuţie constau în:

207

a) verificarea stării şi integritatea hidranţilor şi remedierea imediată a deficienţelor: capacele de protecţie, pierderea de apă, intervenţia neautorizată, blocarea hidranţilor, existenţa inscripţiilor de marcaj, eventual starea de funcţionare prin deschiderea hidrantului pentru o perioadă scurtă de timp: săptămânal;

b) verificarea stării căminelor de vane: existenţa capacelor, starea capacelor de cămin şi înlocuirea imediată cu capace mai sigure, starea interioară a căminului (are apă, are deşeuri, are legături neautorizate, construcţia este întreagă, dacă scara nu este corodată, piesele metalice sunt vopsite etc.);

c) verificarea căminelor de branşament: integritate, starea contorului de apă, funcţionarea şi eventual citirea contorului, prezenţa apei în cămin (se anunţă echipa de intervenţie pentru scoaterea apei din cămin şi eliminarea cauzelor care au provocat inundarea), tendinţele de distrugere etc.;

d) montarea indicatoarelor rutiere şi a celor luminoase de avertizare a pericolelor în zona în care capacele ce se găsesc pe calea rutieră sunt lipsă/defecte, după caz;

e) verificarea ca după refacerea căii de circulaţie capacele să fie la cota noii căi de rulare: săptămânal;

f) curăţarea căminelor, evacuarea apei, repararea căminului, vopsirea părţilor metalice;

g) verificarea funcţionării vanelor, vanelor de reglare a presiunii şi ventilelor de aerisire;

h) controlul pierderilor de apă; integral la cel puţin 2 ani pentru reţelele de distribuţie;

i) depistarea branşamentelor fraudulos executate: semestrial; j) înlocuirea contoarelor de apă defecte, care funcţionează în afara

clasei de precizie sau pentru verificarea metrologică periodică; k) asigurarea stării normale de funcţionare a nodurilor în care se

prelevează probe pentru urmărirea calităţii apei, de către personalul propriu sau de către organele sanitare: lunar;

l) spălarea tronsoanelor unde viteza de curgere este mică, ca urmare a reducerii consumului: lunar sau la intervale ce se decid funcţie de indicaţiile organelor sanitare de inspecţie, sau acolo unde se semnalează probe bacteriologice proaste (lipsa clorului, prezenţa bacteriilor etc.);

208

m) verificarea debitului şi presiunii la branşamentul utilizatorului, în secţiuni caracteristice;

n) aerisirea tronsoanelor cu defecţiuni de funcţionare cunoscute: săptămânal.

Art. 112. - Toate caracteristicile importante, de natură să schimbe elementele de siguranţa funcţionării, vor fi sistematizate şi vor fi introduse în lista supravegherii prioritare sau chiar în cartea construcţiei.

Art. 113. - Elementele constructive ale sistemului vor fi poziţionate faţă de calea de circulaţie, în sistemul naţional de referinţă şi vor fi pregătite pentru sistemul GIS.

Art. 114. - (1) În cazul capacelor căminelor, dacă denivelarea depăşeşte 1 cm, se trece la refacerea alinierii capacului.

(2) O procedură similară se va aplica în cazul corectării cotelor cutiei de protecţie a capătului de sus al tijei de manevră a vanelor îngropate în pământ.

Art. 115. - Atunci când instrucţiunile o prevăd, când organele sanitare decid sau după un accident care a avut implicaţii asupra calităţii apei, se face spălarea, spălarea şi dezinfectarea sau numai dezinfectarea unor tronsoane din reţea sau a întregii reţele.

(2) Viteza apei utilizate la spălare trebuie să fie de minimum 1,5 m/s. (3) Dezinfectarea se face cu apă clorată cu circa 30 mg Cl/m3 care se

introduce prin pompare printr-un hidrant până se umple, păstrându-se plină minimum 24 ore după care se goleşte şi se spală minimum 1 oră cu apă până când analiza de apă rezultată este bună, iar autoritatea sanitară dă aviz de punere în funcţiune a circuitului.

(4) Pentru siguranţă, populaţia trebuie avertizată şi anunţată când la branşament apa nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate.

(5) Spălarea şi dezinfectarea se începe cu tronsoanele din amonte pentru a putea fi date în funcţiune, iar personalul de intervenţie va fi instruit şi dotat cu mască de protecţie contra scăpărilor de clor.

(6) Cu ocazia spălării se verifică şi etanşeitatea vanelor, iar cele defecte se vor înlocui.

Art. 116. - (1) Pierderile de apă în reţea se consideră ca fiind normale dacă au valori sub 15% din cantitatea totală intrată în sistemul de distribuţie.

209

(2) Lucrările de reabilitare şi modernizare, după caz, se fac obligatoriu, în cazul în care pierderea generală de apă (de la captare la utilizator) este mai mare de 20%.

Art. 117. - Reparaţiile se vor face în concordanţă cu procedura de lucru în funcţie de:

a) tipul de material; b) tehnica de lucru propusă şi stabilită prin procedură; c) timpul maxim posibil pentru oprirea apei; d) posibilităţile şi consecinţele izolării tronsonului avariat; e) asigurarea cu apă obiectivele prioritare (spitale, şcoli, agenţi

economici la care întreruperea apei poate fi gravă); f) utilajele ce pot fi aduse pe amplasament depinzând de condiţiile

meteorologice şi de starea vremii, de amplasament, de mărimea avariei etc.;

g) existenţa avizului Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă sau serviciului comunitar pentru situaţii de urgenţă, inclusiv a organelor de poliţie, dacă se perturbă traficul în zonă ;

h) existenţa unei autorizaţii de construire, conform prevederilor legale.

Art. 118. - Cu ocazia oricărei reparaţii, tuburile de azbociment vor fi înlocuite obligatoriu, fiind interzisă repararea acestora sau menţinerea lor în circuit.

Art. 119. - (1) În caz de golire a conductei trebuie acordată o atenţie sporită modului de evacuare a apei pentru a nu se produce vacuum pe conductă ceea ce poate face posibilă aspirarea apei murdare din exteriorul acesteia şi apariţia pericolului unor îmbolnăviri la utilizator.

(2) Pentru a evita formarea vacuumului, prima armătură care se deschide va fi hidrantul situat la cota cea mai înaltă de pe traseul implicat, iar acesta va rămâne deschis până la reumplerea conductei cu apă.

(3) Dacă fenomenul de vacuum pe conductă se produce în mod curent pe un tronson oarecare atunci vor fi luate măsuri de intercalare a unor ventile de aerisire adecvate (ca poziţie şi capacitate).

Art. 120. - Hidranţii avariaţi trebuie înlocuiţi cu alţi hidranţi încercaţi pe bancul de probă, întrucât produc o pierdere mare de apă. Pentru hidranţii montaţi pe artere, dar fără vană de izolare, se va analiza soluţia

210

introducerii unei vane de izolare, chiar dacă este o vană amplasată direct în pământ.

Art. 121. - (1) În cadrul lucrărilor de reparaţii se poate include şi operaţiunea de introducere de vane speciale de control automat (limitare) a presiunii în reţea pentru reducerea presiunii în perioada de noapte, având drept scop reducerea pierderilor de apă din reţea.

(2) Utilizarea metodei nu înlocuieşte soluţia de montare a pompelor cu turaţie variabilă.

Art. 122. - Pentru realizarea branşamentelor noi se recomandă folosirea unui procedeu care să permită realizarea acestuia fără oprirea apei în conductă.

Art. 123. - Toate lucrările de reparaţii se vor încheia prin realizarea a două operaţiuni:

a) elaborarea unui document care să cuprindă operaţiunile efectuate, acesta intrând în documentaţia tehnică a cărţii de construcţii la capitolul reţea sau aducţiune, după caz;

b) întocmirea unui calculaţii a costurilor lucrării care va fi păstrată în documentaţia de referinţă a tronsonului respectiv de reţea.

Art. 124. - La termenul legal se verifică recipientul de hidrofor, fie că este recipient de hidrofor propriu-zis, sau recipient de combatere a loviturii de berbec, ori recipient pentru asigurarea amorsării pompelor, repararea acestuia făcându-se în condiţiile stabilite de proiectant şi normele ISCIR.

Art. 125. - (1) Pentru realizarea unei exploatări eficiente a reţelei de distribuţie a apei, este necesară dezvoltarea unui sistem care să permită transmiterea informaţiilor în timp real din sistem şi interpretarea lor pentru a putea lua deciziile necesare sau parametrii să fie reglaţi prin intermediul unui sistem de automatizare.

(2) Principalele mărimi controlate trebuie să fie: a) starea de funcţionare/rezervă/avarie a pompelor; b) starea închis/deschis a vanelor; c) nivelul/volumul apei în rezervor; d) presiunea apei în reţeaua de distribuţie, în noduri reprezentative

(noduri unde o variaţie a presiunii se face cu o modificare importantă a debitului) etc.

Art. 126. - (1) Pentru eficientizarea activităţii, operatorul trebuie să aibă un dispecerat prin care se va coordona întreaga activitate de operare

211

şi va fi asigurată corelarea informaţiilor date de aparatele de măsură, cu lucrările de intervenţie în reţea şi cu sesizările făcute de utilizatori.

(2) Dispecerul central trebuie să fie asigurat cu un sistem de primirea informaţiilor, asistat de un program de calculator performant şi dublat de un sistem informatic ce poate asigura introducerea sistematică a datelor într-o bază de date, să poată fi uşor exploatate pentru informaţii curente sau pentru realizarea de statistici trimestriale, anuale etc.

(3) În cadrul dispeceratului trebuie să se poată depista problemele legate de distribuţia apei, prin compararea datelor măsurate cu cele date prin proiect sau din perioada anterioară de exploatare, realizându-se un control mai riguros în zonă, astfel încât să se poată măsura volumul de apă cerut de utilizatori şi identifica zonele cu pierderi mari de apă.

Art. 127. - (1) Măsurarea debitelor pe reţeaua de distribuţie se poate face prin montarea pe conducta de plecare a apei din rezervor a unui debitmetru sau contor de apă, putându-se folosi un debitmetru portabil.

(2) În lipsa contorului se poate face o determinare a debitului mediu pe un interval relativ mare de timp, pentru a reduce influenţa decalajelor între citirea contoarelor de branşament, dacă toate branşamentele sunt contorizate.

(3) În toate cazurile trebuie să se determine pierderile de apă pe reţele.

Art. 128. - (1) În cazul unor reţele mari, periodic, se fac studii specializate, prin care să se determine comportarea reţelei faţă de calitatea şi cantitatea de apă introdusă în reţea, precum şi stabilitatea biologică a apei în condiţii reale.

(2) Rezultatele studiului vor fi folosite la luarea unei decizii privind reabilitarea reţelei, creşterea nivelului de tratare prin introducerea unor trepte suplimentare în schema de tratare a apei sau creşterea calităţii apei introduse în reţea, concomitent cu reabilitarea reţelei.

Art. 129. - Proba de presiune se va face după o metodologie similară cu cea utilizată la aducţiuni.

Art. 130. - Pentru eficientizarea activităţii de distribuţie a apei se va da o atenţie deosebită monitorizării şi reducerii pierderilor de apă, mai ales în cazul utilizării unei surse de apă sărace, dacă solul este sensibil la înmuiere sau dacă apa este adusă cu un efort energetic mare (peste 0,5 kwh/m3).

212

Art. 131. - La analizarea costurilor lucrărilor necesare reducerii pierderilor de apă se va face comparaţia cu costul unui sistem paralel sau suplimentar celui existent, prin care să fie adusă cantitatea de apă pierdută.

Art. 132. - Strategia controlului pierderilor de apă se structurează în următoarele etape:

a) realizarea unui audit pentru stabilirea stadiului pierderilor; b) organizarea controlului şi analiza sistematică al pierderilor; c) dotarea cu echipamente pentru detectarea pierderilor; d) organizarea sistemului de remediere a defecţiunilor constatate; e) evaluarea continuă şi controlarea efortului pentru estimarea

pierderilor; f) stabilirea limitei din punct de vedere tehnic şi economic până la

care remedierea defecţiunilor trebuie făcută. Art. 133. - La reţelele alimentate gravitaţional reducerea presiunii în

reţea, pentru micşorarea pierderilor de apă prin neetanşeităţi, se poate face prin:

a) montarea pe conducte, în poziţie convenabilă, a unor vane reductoare de presiune, care să asigure o presiune prestabilită în zona aval de secţiune;

b) manevrarea zilnică a vanelor normale, cu precauţia necesară pentru a nu se forma vacuum ca urmare a închiderii bruşte a acestora;

c) prin folosirea rezultatelor sistemului de monitorizare a presiunilor şi adoptarea de măsuri similare (reglare de vane) în secţiuni depărtate de secţiunea controlată.

Art. 134. - În cazul reţelelor alimentate prin pompare, reducerea presiunii în reţea se poate face:

a) prin modificarea debitului în cazul pompelor cu turaţie variabilă, referinţa fiind luată de la nodul de reţea sensibil la modificarea debitului;

b) prin scoaterea sau introducerea în funcţiune a pompelor cu turaţie constantă, pe baza experienţei de exploatare având în vedere un consum zilnic aproape constant;

c) prin alegerea unor diametre ale conductelor astfel încât la modificarea presiunii, ritmul de scădere să se propage cât mai uniform în reţea;

d) prin refacerea reţelei, acolo unde este cazul, în sensul asigurării unei presiuni de bază pentru clădirile cu înălţime mai mică şi mărirea

213

acesteia la clădirile înalte prin staţie de pompare cu hidrofor, pompe cu turaţie variabilă etc.

Art. 135. - Prelucrarea sistematică a valorilor obţinute din controlul pierderii de apă se va concretiza prin stabilirea de proceduri legate de:

a) comportarea în timp a diferitelor tipuri de materiale; b) durata reală de viaţă a unor materiale şi a tipurilor de îmbinări; c) mai buna estimare a costurilor de exploatare a reţelelor; d) stabilirea unor valori raţionale asupra eficienţei reţelei; e) valori de comparat cu realizări din alte localităţi/ţări; f) stabilirea unei strategii de control a pierderilor de apă. Art. 136. - (1) Orice utilizator are dreptul la un aparat de măsurare a

consumului pe branşamentul său. (2) Montarea apometrelor se va face la toţi utilizatorii ca o obligaţie a

operatorului, până la data de 21 martie 2009, pe baza unui program de contorizare stabilit de autoritatea administraţiei publice locale.

(3) Asigurarea sumelor necesare pentru finanţarea contorizării la branşamentul utilizatorului, prevăzută la alin. (2), va avea prioritate la adoptarea bugetelor locale, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, respectiv ale operatorilor, dacă contractul de delegare a gestiunii are prevăzută această investiţie, indiferent de forma de organizare a operatorilor, de tipul de proprietate sau de modalitatea de gestiune adoptată.

(4) Contravaloarea contoarelor de apă montate de utilizatori cu acordul operatorilor, inclusiv contravaloarea montajului acestora, se decontează de operatori pe baza documentelor justificative prezentate de utilizatori. Decontarea se face în limita fondurilor cu această destinaţie, prevăzute în bugetele locale sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, aprobate potrivit legii, şi transferate operatorilor, respectiv în bugetele operatorilor, potrivit programelor de investiţii stabilite pe baza contractelor de delegare a gestiunii. Până la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăşi consumul stabilit în regim pauşal.

(5) Cantităţile efective de apă furnizate se stabilesc pe baza înregistrărilor contorului de branşament.

(6) Pentru utilizatorii care nu posedă aparate de măsură, până la montarea acestora, conform prevederilor de la alin. (2), stabilirea consumului se face în baza criteriilor tehnice privind stabilirea cantităţilor de apă în sistem pauşal.

214

(7) Debitele de apă industrială se stabilesc numai pe baza înregistrării aparatelor de măsurare sau a metodelor de determinare a consumurilor, stabilite de comun acord în contractul de furnizare/prestare.

CAPITOLUL V Serviciul de canalizare

SECŢIUNEA 1

Colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori

Art. 137. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să asigure condiţiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. (2) Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale, cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Art. 138. - (1) Delimitarea dintre reţeaua publică de canalizare şi instalaţia interioară de canalizare aparţinând utilizatorului este căminul de racord.

(2) Părţile componente ale unui racord sunt: a) o construcţie numită cămin de racord, plasată pe domeniul public

sau privat, folosită pentru controlul şi întreţinerea racordului, fiind vizibilă şi accesibilă;

b) un dispozitiv tip sifon, instalat în cămin cu rolul de a garanta securitatea reţelei şi care permite totodată racordarea la reţeaua de canalizare aparţinând utilizatorului;

c) o conductă de racordare, situată între căminul de racord şi reţeaua publică de canalizare;

d) un dispozitiv de legătură, realizat conform normelor tehnice în vigoare, permiţând legarea conductei de racordare la canalul de serviciu.

(3) Racordul de la cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord cu toate componentele sale, aparţine reţelei publice de canalizare, indiferent de modul de finanţare a realizării acestuia.

215

Art. 139. - (1) Pentru a nu se produce inundarea subsolurilor utilizatorului, în cazul intrării sub presiune a reţelei de canalizare, acestea nu vor fi racordate direct la reţeaua de canalizare.

(2) Pe legăturile prevăzute pentru golirea subsolurilor la canalizare, în vederea evacuării apelor provenite din reţelele interioare de alimentare cu apă şi de canalizare în cazul unor defecţiuni, se vor monta de către utilizatori vane şi clapete contra refulării.

(3) Căminul de racord se amplasează astfel: a) la 1-2 m faţă de clădire, la imobilele fără curte şi fără împrejmuire; b) imediat după căminul uscat, de control al canivoului, la imobilele

construite în terenuri sensibile de umezire (macroporice); c) la 1-2 m de împrejmuire, în curtea imobilelor cu incinta închisă; d) la canalul de serviciu, acolo unde distanţa dintre clădire şi canalul

public este mai mică de 3 m. Art. 140. - Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale

localităţilor este permisă numai dacă prin aceasta: a) nu se degradează construcţiile şi instalaţiile reţelelor de canalizare

şi ale staţiilor de epurare; b) nu se diminuează capacitatea de transport a canalelor prin depuneri

sau obturări; c) nu se aduc prejudicii igienei şi sănătăţii publice sau personalului de

exploatare; d) nu se perturbă procesele de epurare din staţiile de epurare sau nu

se diminuează capacitatea acestora; e) nu se creează pericol de explozie; f) nu afectează calitatea apelor uzate şi meteorice din sistemul de

canalizare. Art. 141. - Deversarea la canalizare se poate face prin intermediul

racordului şi numai a următoarelor categorii de ape uzate: a) ape uzate menajere; b) ape uzate industriale; c) ape uzate orăşeneşti; d) ape pluviale; e) ape uzate provenite de la platformele de depozitare a zăpezii. Art. 142. - (1) Orice utilizator care doreşte să fie racordat la sistemul

de canalizare trebuie să depună la operatorul serviciului de canalizare o cerere de racordare. Cererea va fi însoţită de certificatul de urbanism,

216

planul de încadrare în zonă la scara de 1:500 şi actul de proprietate sau o împuternicire dată de proprietar.

(2) La solicitarea avizului de racordare, în vederea evacuării apelor uzate, utilizatorul va pune la dispoziţie date asigurate de un proiectant autorizat, respectiv breviare de calcul cu estimări ale debitelor şi compoziţiei apelor uzate care urmează a fi evacuate în canalizările localităţilor.

Art. 143. - Pentru orice modificări privind debitul şi/sau calitatea apelor uzate, evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor de către operatorii economici, ca urmare a extinderii capacităţilor de producţie, a modificării tehnologiilor de fabricaţie sau a altor cauze, utilizatorul are obligaţia de a cere un nou aviz de racordare, de a obţine avizul inspectoratului de sănătate publică şi avizul de gospodărire a apelor, iar operatorul are obligaţia să modifice contractul de furnizare.

Art. 144. - (1) Cheltuielile pentru executarea racordurilor la utilizator revin autorităţilor administraţiei publice locale, judeţene sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunală. Execuţia lucrărilor se realizează prin grija operatorului, iar modalităţile de decontare vor fi stabilite în contractul de delegare a gestiunii, dacă este cazul.

(2) Legătura realizată între căminul de racordare şi reţeaua de canalizare interioară a utilizatorului, inclusiv cea pentru apele meteorice, este în sarcina exclusivă a utilizatorului. Canalizarea şi lucrările de racord trebuie să fie executate în condiţii de etanşeitate.

Art. 145. - În vederea eliberării avizului de racordare, operatorul: a) va analiza cantităţile şi încărcările cu impurificatori a apelor uzate,

prognozate a fi evacuate de utilizator, în corelaţie cu capacitatea reţelelor de canalizare existente în zona de amplasament şi a instalaţiilor de epurare aferente, pe tipuri de apă uzată;

b) va decide emiterea avizului de principiu de racordare a utilizatorului, dacă reţeaua/reţelele de canalizare şi instalaţiile de epurare au capacitatea de preluare necesară noilor condiţii, indicând amplasamentul căminelor de racord şi, dacă este necesar, necesitatea montării unor staţii de preepurare;

c) refuză emiterea avizului de principiu de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare, amână emiterea sau limitarea provizorie a preluării debitelor, dacă execuţia racordului necesită realizarea unei redimensionări a reţelei de canalizare sau a instalaţiilor de epurare

217

existente, în funcţie de strategia de dezvoltare a reţelelor sistemului de canalizare stabilită de autoritatea administraţiei publice locale;

d) eliberează avizul de racordare definitiv, specificând: 1. debitele şi concentraţiile maxime admisibile ale impurificatorilor

apelor uzate evacuate, în secţiunea de control; 2. eventualele restricţii de evacuare la anumite ore sau situaţii; 3. măsuri de uniformizare a debitelor şi concentraţiilor substanţelor

poluante conţinute; 4. obligaţia utilizatorului de a semnala operatorului toate accidentele

sau anomaliile din instalaţiile proprii, care pot perturba buna funcţionare a sistemului de canalizare.

Art. 146. - Operatorul are obligaţia de a elibera avizul definitiv de racordare în maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete. În cazul în care în momentul depunerii documentaţiei aceasta nu este completă, operatorul, în termen de maximum 10 zile, va solicita în scris completarea documentaţiei cu documentele lipsă, completând în acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberării avizului, precum şi data la care s-a depus documentaţia incompletă.

Art. 147. - (1) Înainte de orice racordare la reţelele de canalizare, operatorul serviciului de canalizare va verifica conformarea execuţiei instalaţiilor interioare cu proiectul de realizare a acestor instalaţii de canalizare interioară ce a stat la baza avizului de racordare, astfel încât să fie asigurate posibilitatea tehnică de racordare şi compatibilitatea celor două reţele.

(2) Este interzisă montarea oricărui dispozitiv sau instalaţii care poate permite pătrunderea apelor uzate în conducta de apă potabilă sau industrială, fie prin aspirare datorată fenomenului de ejecţie, fie prin refulare cauzată de o suprapresiune produsă în reţeaua de evacuare.

Art. 148. - (1) Pentru controlul calităţii apelor deversate în reţeaua de canalizare, utilizatorii, operatori economici care desfăşoară activităţi în urma cărora rezultă ape uzate din procesele tehnologice, vor prezenta, la cererea organului de control abilitat să efectueze astfel de controale, buletine de analiză emise de un laborator autorizat.

(2) Buletinele de analiză vor avea o vechime de cel mult 30 de zile calendaristice.

218

Art. 149. - (1) Recepţia şi preluarea racordului ca mijloc fix se realizează conform legislaţiei în vigoare.

(2) Întreţinerea, reparaţiile şi înlocuirea totală sau parţială a racordurilor aparţinând sistemului, precum şi a căminului de racordare sunt în sarcina operatorului/prestatorului serviciului.

(3) În cazul în care apar unele deteriorări ale reţelelor, inclusiv cu efecte asupra terţilor, şi se dovedeşte că acestea se datorează neglijenţei sau imprudenţei din partea unui utilizator, costurile intervenţiilor operatorului serviciului pentru remedierea situaţiei sunt în sarcina utilizatorului vinovat, care este răspunzător de daunele provocate.

Art. 150. - Apele uzate provenite de la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoarele şi institutele de cercetare medicală şi veterinară, de la unităţile de ecarisare, precum şi de la orice fel de întreprinderi şi instituţii care, prin specificul activităţii lor, produc contaminare cu agenţi patogeni (microbi, virusuri, ouă de paraziţi) pot fi evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor numai cu respectarea următoarelor măsuri, certificate periodic prin buletine de analiză, eliberate de către inspectoratele de sănătate publică teritoriale, ce vor fi comunicate operatorilor care au în administrare şi exploatare reţeaua de canalizare şi staţia de epurare a localităţii:

a) la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice realizarea măsurilor de dezinfecţie a tuturor produselor patologice provenite de la bolnavi se va face conform legislaţiei sanitare în vigoare; b) la laboratoarele institutelor care lucrează cu produse patologice şi la celelalte unităţi menţionate, realizarea măsurilor de dezinfecţie/sterilizare a tuturor produselor patologice se va face conform legislaţiei sanitare în vigoare.

Art. 151. - Utilizatorul este obligat să respecte toate normele şi normativele în vigoare cu privire la condiţiile şi calitatea apelor uzate. În acest sens, utilizatorul nu poate deversa în reţeaua de canalizare ape uzate care în secţiunea de control conţin:

a) materii în suspensie, ale căror cantitate, mărime şi natură constituie un factor activ de erodare a canalelor, provoacă depuneri sau stânjenesc curgerea normală;

b) substanţe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate reţelele de canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi;

219

c) substanţe de orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau de suspensie, pot stânjeni exploatarea normală a canalelor şi staţiilor de epurare a apelor uzate sau care, împreună cu aerul, pot forma amestecuri explozive;

d) substanţe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în pericol personalul de exploatare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare;

e) substanţe cu grad ridicat de periculozitate; f) substanţe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot

degaja mirosuri care să contribuie la poluarea mediului înconjurător; g) substanţe colorante ale căror cantităţi şi natură, în condiţiile

diluării realizate în reţeaua de canalizare şi în staţia de epurare, determină modificarea culorii apei din resursele de apă în care se evacuează apele epurate;

h) substanţe inhibitoare ale procesului de epurare a apelor uzate sau de tratare a nămolului;

i) substanţe organice greu biodegradabile în cantităţi ce pot influenţa negativ procesul de epurare a treptei biologice.

Art. 152. - (1) În cazul în care în localitate există un sistem public de canalizare, toţi utilizatorii care au contract de furnizare a apei, indiferent dacă au sau nu branşament propriu, au obligaţia de a deversa apele uzate provenite din activităţile specifice fiecărui tip de utilizator numai în reţeaua de canalizare, cu respectarea prevederilor prezentului regulament.

(2) Utilizatorii care se alimentează cu apă din reţeaua de distribuţie sau din surse proprii şi care sunt amplasaţi în zone unde nu există reţele de canalizare au obligaţia dotării cu bazine etanşe vidanjabile sau cu staţie de epurare compactă locală, construite şi exploatate în condiţiile impuse de autorităţile de mediu şi gospodărire a apelor competente. Vidanjarea şi evacuarea apelor uzate provenite din astfel de fose se poate realiza fie de către operatorul serviciului de canalizare, fie de către alţi agenţi economici autorizaţi, care au obţinut în prealabil avizul operatorului privind locul şi condiţiile tehnice de descărcare a apelor uzate provenite din procesul de vidanjare.

(3) Vidanjarea este interzisă în zonele în care există realizat un sistem public de canalizare, dacă operatorul serviciului a notificat utilizatorului

220

acceptul său de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi s-a angajat că va realiza racordul.

Art. 153. - (1) Utilizatorii din categoria operatorilor economici au obligaţia de a controla permanent parametrii apelor uzate industriale, astfel încât la deversarea în reţeaua de canalizare să respecte indicatorii consemnaţi în avizul de racordare.

(2) În cazul în care apele uzate depăşesc încărcările avizate de operator sau de organele de gospodărire a apelor competente, se vor lua măsuri imediate de încadrare în aceste avize, cu plata, în sarcina utilizatorului, a contravalorii cheltuielilor suplimentare de epurare, precum şi a valorii eventualelor pagube produse atât operatorului, cât şi terţilor.

(3) Operatorul poate efectua în secţiunea de măsură prelevări de probe şi controale în prezenţa utilizatorului, în scopul de a verifica dacă apele industriale uzate deversate în reţeaua de canalizare au calităţile stabilite în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare sau avizele operatorului sau autorităţilor de gospodărire a apelor competente.

(4) Proba prelevată din secţiunea de măsură va fi reprezentativă şi suficientă cantitativ, astfel încât să poată fi supusă analizelor fizico-chimice şi biologico-bacteriologice, astfel:

a) o treime va fi analizată prin grija operatorului; b) o treime prin grija utilizatorului; c) o treime va fi sigilată atât de operator, cât şi de utilizator,

constituind proba-martor, şi va fi păstrată de una dintre cele două părţi în astfel de condiţii încât să permită conservarea caracteristicilor din momentul prelevării. Analiza acestei probe, efectuată de un laborator autorizat, agreat de ambele părţi, este opozabilă analizelor efectuate de oricare dintre cele două părţi.

Art. 154. - (1) Determinarea debitelor transportate de canalizare se face în mod curent numai în secţiunea finală a colectorului principal, la intrarea în staţia de epurare, pentru cunoaşterea debitului introdus în staţie.

(2) Pentru cunoaşterea capacităţii reale de transport şi depistarea acelor tronsoane la care viteza de autocurăţare nu este asigurată, se va determina debitul de apă uzată fără contoare, măsurând viteza şi secţiunea de curgere a apei uzate sau utilizând grafice de calcul care ţin cont de:

221

a) panta colectorului între cămine succesive; b) nivelului apei în cămine; c) diametrul colectorului. Art. 155. - În vederea depistării zonelor în care apar infiltraţii în

cantităţi mari ale apei din sol se vor efectua analize ale apei uzate în cămine, pentru determinarea consumului biologic de oxigen (CBO5).

Art. 156. - Pentru cunoaşterea debitelor în colectoarele de canalizare trebuie stabilite tronsoane de control pe care se fac măsurători pentru determinarea relaţiei dintre înălţimea apei în cămin/canal şi debitul transportat, care vor reprezenta valori de referinţă, pentru aprecierea debitelor în timpul exploatării.

Art. 157. - Proba de etanşeitate se va face conform procedurii folosite la recepţia lucrării, indicându-se şi valoarea pierderii admisibile de apă.

Art. 158. - Operatorul va asigura supravegherea, cu frecvenţa stabilită în instrucţiunile tehnice, a colectoarelor canalizării de către personal calificat, care va verifica periodic următoarele elemente constructive ale reţelei de canalizare:

a) existenţa şi înlocuirea capacelor la căminele care fac zgomot la trecerea vehiculelor;

b) existenţa grătarelor la gurile de scurgere; c) existenţa denivelărilor, gropilor, şanţurilor pe traseul colectorului; d) existenţa resturilor de pământ de pe stradă, resturi care pot ajunge

în canalizare; e) după fiecare ploaie, băltirea apei la rigolă sau în dreptul gurii de

scurgere, datorate înfundării sau poziţionării prea sus a acesteia; f) funcţionarea deversoarelor; g) funcţionarea gurii de vărsare atât la canalizarea în sistem unitar,

cât şi la reţeaua în sistem divizor; h) existenţa mirosului neplăcut, caracteristic fermentării nămolului,

lângă gurile de scurgere sau cămine; i) calitatea apelor uzate deversate în reţea de agenţii economici; j) prezenţa vieţuitoarelor în reţeaua de canalizare; k) funcţionarea staţiilor de pompare. Art. 159. - O supraveghere atentă se face asupra colectoarelor prin: a) verificarea stării căminelor şi camerelor de intersecţie; b) verificarea nivelului apei în căminele de intersecţie;

222

c) verificarea nivelului apei şi a stării căminelor pe colectoarele unde viteza de curgere este în general mică, sub viteza de autocurăţare de 0,7 m/s;

d) depistarea prezenţei poluanţilor cu efecte mari asupra reţelei: produse petroliere, produse toxice, agresive etc.;

e) verificarea cantităţii şi calităţii apelor uzate în secţiunile dinainte stabilite, dar obligatoriu din gura de vărsare în emisar.

Art. 160. - Principalele lucrări de întreţinere ce trebuie executate sunt:

a) verificarea şi înlocuirea capacelor de cămine şi a grătarelor la gurile de scurgere;

b) corectarea cotei ramelor şi capacelor de la cămine ca urmare a îmbunătăţirii căii sau în urma tasărilor diferenţiate;

c) spălarea colectoarelor; d) desfundarea colectoarelor blocate cu material sedimentat şi

cimentat; e) scoaterea nămolului depus în depozitele gurilor de scurgere; f) umplerea cu apă a gurilor de scurgere; g) curăţarea bazinelor de retenţie; h) înlocuirea grătarelor prevăzute pe reţea; i) asigurarea căilor de acces la reţea şi la toate secţiunile de prelevare

de probe; j) desfiinţarea sau aducerea în legalitate a lucrărilor ilegale de

racordare. Art. 161. - (1) Spălarea colectoarelor va începe din secţiunea amonte

şi se continuă până la racordarea cu un colector mai mare, colector care nu este colmatat, verificând în prealabil, cu ajutorul echipamentelor specializate, dacă colectorul nu este rupt şi dacă nu intră pământul în acesta.

(2) Dacă în colector, prin crăpături sau rosturile de îmbinare, au intrat rădăcinile pomilor existenţi în preajma colectorului, acestea se taie, în scopul deblocării acestuia, urmând ca, prin decopertare, să se taie rădăcinile şi din exterior şi să fie refăcute îmbinările şi tuburile defecte.

(3) În toate cazurile este recomandată inspecţia cu camera TV montată pe robot specializat, iar rezultatul vizualizării va fi arhivat, după compararea cu rezultatele anterioare, constituind un moment de referinţă pentru deciziile ulterioare.

223

Art. 162. - (1) Spălarea se va face de preferinţă cu echipamente speciale de spălat, folosind jeturi de apă de mare viteză, 10–20 m/s, asigurată printr-o presiune de 80 – 120 bari în furtunul de transport, urmând ca tehnologia de curăţare să asigure condiţiile necesare astfel încât personalul de deservire să nu intre în contact direct cu apa murdară din colector.

(2) Metoda de spălare cu jet este obligatorie la acele reţele la care, datorită construcţiei, căminele de inspecţie nu sunt vizitabile, au dimensiuni mici şi servesc doar pentru inspcţia cu mijloace de televiziune în circuit închis.

Art. 163. - O atenţie specială va fi acordată subtraversărilor, sifonării reţelei de canalizare, marcându-se nivelul apei în căminul amonte, în perioada când funcţionarea este normală, la debitul maxim, şi va fi verificat acest nivel periodic săptămânal, iar dacă nivelul a crescut se va depista cauza.

Art. 164. - Spălarea unui tronson important de canalizare poate începe după ce au fost luate măsuri adecvate la staţia de epurare, care să ţină cont de aportul mare de nămol în apa uzată, care poate influenţa nefavorabil procesul de epurare.

Art. 165. - Gura de vărsare a apelor uzate în emisar trebuie controlată după fiecare debit mai mare decât debitul mediu al râului, verificându-se:

a) stabilitatea malurilor râului pe circa 100 m în aval şi 500 m în amonte;

b) stabilitatea construcţiei gurii de vărsare; c) tendinţa râului, la ape mici, de îndepărtare faţă de gura de vărsare; d) tendinţa râului de blocare a gurii de vărsare; e) tendinţa de modificare a malului opus sub impactul curentului

produs de apa evacuată din canalizare; f) tendinţa râului de spălare a albiei lângă gura de vărsare; fiind

necesară o consolidare adecvatăl, dacă este cazul. Art. 166. - Canalul de ocolire care reprezintă şi preaplinul staţiei de

pompare trebuie să fie funcţional şi accesibil tot timpul. Art. 167. - Se va da o atenţie deosebită comportării staţiei de

pompare pe durata ploilor ce depăşesc frecvenţa normală, asigurându-se accesul la staţie în orice situaţie. Se va verifica funcţionarea preaplinului şi efectul punerii sub presiune a reţelei, în amonte.

224

Art. 168. - (1) Electropompele vor trebui să aibă echipamente de măsură pentru parametrii de funcţionare, debit, presiune, curent şi tensiune de alimentare, putere absorbită etc.

(2) Sunt aplicabile totodată prevederile art.71 şi art.72. Art. 169. - Grătarele vor fi curăţate ori de câte ori este necesar, iar

materialele colectate vor fi puse în saci şi evacuate. Art. 170. - Staţiile de pompare pentru evacuarea apelor la pasaje

denivelate vor avea toate pompele montate şi vor avea sursă dublă de alimentare cu energie, iar debitul de calcul al staţiei de pompare va fi mai mare decât debitul colectat în mod normal.

Art. 171. - Pentru lucrările efectuate este necesar ca: a) să se lucreze numai cu personal calificat; b) personalul să aibă echipament de protecţie şi de muncă adecvat; c) să fie asigurate condiţiile necesare de prevenire a accidentelor de

muncă; d) în cazul intervenţiei la colectoare în funcţiune, durata de

intervenţie să fie cât mai mică, utilizându-se schimburi succesive pe perioade scurte de timp.

Art. 172. - Lucrările de remediere a căminelor constau în principal din:

a) reaşezarea corectă a capacelor căminelor; b) înlocuirea capacelor sparte/furate şi a grătarelor la gurile de

scurgere; c) repararea scărilor de acces în cămine; d) repararea lucrărilor la bazinele de retenţie; e) întreţinerea sistemului de măsurare permanentă a debitelor. Art. 173. - (1) Racordarea de noi consumatori la reţea se face numai

de către personalul autorizat, după un proiect aprobat de operator, respectând prevederile art. 139, 142, 145 şi 149.

(2) Pentru executarea unor astfel de lucrări, agenţii economici, alţii decât operatorul serviciului, trebuie să fie autorizaţi şi vor lucra sub supravegherea personalului operatorului.

(3) Racordarea poate fi efectuată în unul dintre următoarele moduri: a) utilizând căminul de vizitare atunci când noul racord este amplasat

la o cotă ridicată, iar curgerea se asigură gravitaţional sau, când racordul este la cotă joasă, se va asigura pomparea apei;

b) prin realizarea unui cămin nou pe canalul de serviciu.

225

Art. 174. - Pentru subtraversarea cursurilor de apă sau alte subtraversări, sifonul de canalizare va avea realizată o posibilitate de spălare. Se va verifica nivelul apei în căminul amonte şi, în momentul în care cota acestuia este mai mare decât este normal, se efectuează spălarea sau/şi curăţarea mecanică. La fiecare viitură pe râu se verifica starea subtraversării.

Art. 175. - (1) În general, repararea colectoarelor se realizează prin săpătură deschisă cu oprirea apei şi deversarea ei la un tronson apropiat sau prin pomparea acesteia din căminul amonte.

(2) Se interzice transportul apei uzate direct prin rigola străzii, luându-se toate măsurile de prevenire a accidentelor atât pentru lucrătorii proprii, cât şi pentru participanţii la trafic.

(3) Lucrările se fac fără întrerupere până la terminare, chiar dacă se lucrează în schimburi succesive, în zile de sărbătoare etc.

(4) După reparaţiile care implică accesul la tubulatură trebuie făcută o probă de etanşeitate, folosindu-se apa din tub prin blocarea secţiunii aval şi umplerea căminului amonte sau a căminului aval până la nivelul străzii, având grijă ca presiunea maximă să nu depăşească 5 mca, iar apa uzată să nu ajungă pe carosabil.

(5) La tronsoane mici se va aduce apă curată pentru a evita lucrul în condiţii grele.

Art. 176. - Toate lucrările de refacere a reţelei de canalizare vor fi trecute în cartea construcţiei, întocmindu-se, dacă este cazul, noi proceduri de lucru, atestate şi aprobate.

Art. 177. - (1) Cantitatea de apă uzată evacuată de utilizatorii casnici, stabilită în cadrul contractului de prestare/furnizare a serviciului, reprezintă o cotă procentuală, de regulă, între 80 şi 100% din cantitatea totală de apă rece furnizată, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale, pe baza unui studiu de specialitate efectuat de un institut de specialitate.

(2) Cantitatea de apă evacuată de către celelalte categorii de utilizatori se consideră a fi egală cu cantitatea de apă consumată. Fac excepţie utilizatorii la care specificul activităţilor face ca o cantitate de apă să rămână înglobată în produsul finit, caz în care debitul de apă uzată evacuată se va stabili prin măsurarea acestuia sau pe baza unui breviar de calcul întocmit de utilizator şi însuşit de operator.

226

(3) Utilizatorii care se alimentează din surse proprii şi care evacuează apă uzată în reţeaua de canalizare vor achita contravaloarea acesteia în baza contractului încheiat cu operatorul, în care se va specifica modul de măsurare sau determinare a cantităţilor evacuate.

SECŢIUNEA a 2-a Epurarea apelor uzate

Art.178. - Operatorii care exploatează staţiile de tratare a apei

potabile şi/sau instalaţiile de epurare au obligaţia să realizeze urmărirea continuă, prin analize efectuate de laboratoare autorizate, a modului de funcţionare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor şi să pună aceste date la dispoziţia personalului împuternicit cu sarcini de inspecţie şi control.

Art. 179. - Încărcarea cu poluanţi a apelor uzate se exprimă în locuitori echivalenţi şi se calculează pe baza încărcării medii maxime săptămânale în CBO5 intrat în staţia de epurare în cursul unui an, exceptând situaţiile de fenomene hidrometeorologice neobişnuite, cum sunt precipitaţiile abundente.

Art. 180. - (1) Înainte de a fi evacuate în receptorii naturali, apele uzate colectate în reţelele de canalizare vor fi supuse unei epurări corespunzătoare, în vederea conformării cu prevederile legale.

(2) Staţiile de epurare a apelor uzate trebuie exploatate şi întreţinute astfel încât să se asigure performanţe corespunzătoare în condiţiile climatice locale normale. La exploatarea staţiilor de epurare se va ţine seamă de variaţiile sezoniere ale încărcării cu poluanţi.

Art. 181. - Epurarea mecanică a apelor uzate trebuie să asigure îndepărtarea prin procedee fizice, în special, a materiilor în suspensie, cât şi a celor nemiscibile cu apa, separabile gravitaţional, precum şi reţinerea parţială a substanţelor organice.

Art. 182. - Treapta de epurare mecanică trebuie exploatată astfel încât să se asigure, în funcţie de tehnologia utilizată:

a) reţinerea materiilor în suspensie de dimensiuni mari, care se face în grătare, site, cominutoare etc.;

b) reţinerea materiilor nemiscibile cu apa (grăsimi, produse petroliere), realizată în separatoare de grăsimi;

227

c) sedimentarea materiilor în suspensie separabile prin decantare, care are loc în deznisipatoare, decantoare etc.;

d) prelucrarea nămolurilor. Art. 183. - Treapta mecanică a unei staţii de epurare este alcătuită, în

principal, din: a) linia (sau fluxul) apei cu:

1. deversorul din amonte de staţia de epurare; 2. bazinul de retenţie; 3. grătar; 4. deznisipator; 5. dispozitive de măsură a debitelor de apă uzată şi de nămol; 6. separator de grăsimi; 7. decantor primar; 8. staţie de pompare ape uzate; 9. conducte şi canale tehnologice de legătură;

10. conductă (sau canal) de evacuare a apelor uzate epurate în emisar; 11. gură de evacuare a apelor uzate epurate în emisar;

b) linia (sau fluxul) nămolului cu: 1. staţie de pompare nămol primar; 2. instalaţii de sitare a nămolului; 3. instalaţii de condiţionare chimică a nămolului; 4. concentrator (sau îngroşător) de nămol; 5. instalaţii de stabilizare a nămolului; 6. rezervoare de fermentare a nămolului sau metantancuri, în care

are loc fermentarea anaerobă; 7. bazine de stabilizare aerobă a nămolului sau stabilizatoare de

nămol; 8. instalaţii de deshidratare a nămolului; 9. deshidratare naturală pe platforme (paturi) de uscare;

10. deshidratare artificială sau deshidratare mecanică; 11. depozit de nămol deshidratat; 12. conducte şi canale tehnologice de legătură;

c) construcţii şi instalaţii auxiliare cu: 1. pavilion tehnologic; 2. staţie de suflante; 3. centrală termică; 4. atelier mecanic;

228

5. remiză utilaje; 6. drum de acces; 7. drumuri, alei şi platforme interioare; 8. împrejmuiri şi porţi; 9. instalaţii de alimentare cu energie electrică;

10. instalaţii electrice de forţă, iluminat şi protecţie; 11. instalaţii de automatizare şi AMCR; 12. instalaţii de telefonie; 13. canale termice; 14. reţele electrice în incintă; 15. reţele de apă potabilă, pentru incendiu, de canalizare, gaze ş.a.; 16. lucrări de îndiguire, apărări de maluri, lucrări în albie etc. Art. 184. - Instalaţiile de epurare mecanică a apelor uzate trebuie să

asigure, de regulă, o eficienţă de separare şi îndepărtarea principalelor substanţe poluante conţinute, astfel:

- 40 – 60% pentru materii în suspensie; - 20 – 40% pentru CBO5; - 20 – 40% pentru fosfor total şi azot organic; - 25 – 75% pentru bacteriile coliforme totale. Art. 185. - Pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a

staţiei de epurare, operatorul trebuie să aibă o bază de date din care să rezulte următoarele caracteristici fizico-chimice:

a) pentru apă: 1. temperatura; 2. pH-ul; 3. materii totale în suspensie; 4. substanţe volatile; 5. curbe de sedimentare; 6. reziduu total din care: reziduu fix şi reziduu volatil; 7. consum chimic de oxigen (CCO-Cr); 8. consum biochimic de oxigen (CBO5); 9. azotul amoniacal;

10. azotiţi; 11. azotaţi; 12. fosfor total; 13. substanţe extractibile cu eter de petrol; 14. metale grele;

229

15. sulfuri; 16. cianuri; 17. fenoli; 18. detergenţi.

b) pentru nămol (primar, biologic, amestec primar cu biologic, îngroşat, stabilizat, deshidratat etc):

1. pH-ul; 2. umiditate; 3. materii totale în suspensii; 4. substanţe volatile; 5. substanţe minerale; 6. indicele volumetric al nămolului; 7. substanţe extractibile cu eter; 8. ioni de metale grele; 9. conţinutul în compuşi ai azotului;

10. conţinutul în compuşi ai fosforului; 11. potasiu; 12. calciu; 13. magneziu; 14. sodiu; 15. cloruri; 16. sulfaţi; 17. caracteristicile fizico-chimice ale apei de nămol (supernatantului); 18. valori ale rezistenţei la deshidratarea nămolului fermentat. Art. 186. - (1) Corpurile plutitoare şi suspensiile grosiere (bucăţi de

lemn, textile, plastic, pietre etc.), rezultate din curăţarea materialelor reţinute pe grătare, se gestionează ca şi deşeurile municipale, fiind transportate, de către operatorul de salubrizare, în condiţiile prevăzute de regulamentul serviciului de salubrizare.

(2) Reţinerile pe grătare se depozitează temporar în containere închise, depozitarea nu trebuie să dureze mai mult de o săptămână.

Art. 187. - În timpul exploatării se vor urmări şi consemna parametrii de proces şi starea echipamentelor pentru diferite părţi ale staţiei, pe trepte:

a) măsură pentru: 1. temperatură şi pH; 2. azot amoniacal;

230

3. azotaţi; 4. azot total; 5. suspensii solide; 6. CCO-Cr; 7. CB05; 8. H2S; 9. oxigen dizolvat;

10. fosfor total; 11. măsură debit;

b) grătare - senzori de nivel amonte/aval: 1. stare de funcţionare echipament/alarmă; 2. pornire/oprire automată, funcţie de nivel;

c) staţie de pompare: 1. senzori de nivel în camera de aspiraţie; 2. stare de funcţionare echipament/alarmă; 3. pornire/oprire automată, funcţie de nivel.

d) aerare - măsură pentru pH; conductivitate, potenţial Redox la intrare:

1. măsură debit de aer; 2. oxigenul dizolvat - în minimum două puncte; 3. azotaţi şi azot amoniacal; 4. stare de funcţionare echipament/alarmă; 5. valori parametri/alarmă; 6. comanda funcţionării suflantelor, în funcţie de necesarul de

oxigen din bazinul de aerare; e) decantor secundar:

1. măsură nivel apă; 2. măsură poziţie strat; 3. stare de funcţionare echipament/alarmă; 4. măsură nămol recirculat şi nămol în exces; 5. reglare debit de nămol; 6. traductoare de suspensii pe conductele de nămol.

f) dezinfecţie: 1. măsură clor remanent; 2. stare de funcţionare echipament/alarmă; 3. funcţionare şi reglare automată pompe dozatoare;

231

g) evacuare efluent: aceiaşi indicatori ca pentru influentul staţiei de epurare.

Art. 188. - Apa uzată procesată în staţie poate fi utilizată în agricultură pentru irigaţii, dacă îndeplineşte caracteristicile şi compoziţia prevăzută în actele normative în vigoare.

Art. 189. - Exploatarea şi întreţinerea staţiilor de epurare se face numai de către personal calificat.

SECŢIUNEA a 3-a Evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor provenite din staţiile

de tratare a apei brute

Art. 190. - (1) În general, în staţiile de tratare a apelor potabile, nămolurile provin în proporţie de 65-70% din decantoare şi 15-20% de la spălarea filtrelor, restul fiind evacuările depunerilor din denisipatoare.

(2) Suspensiile din aceste nămoluri conţin: substanţe prezente în apa brută înainte de tratare, ca plancton, substanţe minerale sau organice floculate, hidroxizi metalici (fier, mangan), precum şi substanţe provenite din procesul de tratare ca adjuvanţi cum sunt: hidroxizi metalici provenind din coagulare, în urma reacţiilor chimice dintre reactivii de coagulare şi floculare şi substanţele existente în apa de tratat, carbonaţi de calciu în cazul staţiilor de decarbonatare (dedurizare).

(3) Nămolurile se caracterizează printr-un conţinut ridicat de apă şi nu este permisă evacuarea ca atare în emisar sau reţea, necesitând tratamente ce implică tehnologii speciale în funcţie de natura nămolurilor şi treapta schemei de tratare din care provin.

Art. 191. - Caracteristicile specifice acestor tipuri de nămoluri se referă la:

a) factorii privind natura nămolului: concentraţia în substanţă uscată, conţinutul în substanţe volatile, compoziţia ponderală elementară, compoziţia apei interstiţiale;

b) factorii privind structura nămolului: viscozitatea aparentă, analiza granulometrică, natura apei conţinute în nămol;

c) factorii privind comportarea nămolului la deshidratare: capacitatea de îngroşare, de compresibilitate, de centrifugare şi testul de afânare (Capilary Succession Time).

232

Art. 192. - Pentru stabilirea modului de utilizare a nămolurilor, operatorul care exploatează staţia de tratare trebuie să aibă o analiză completă a nămolurilor produse în staţia respectivă, cu precizarea tuturor datelor relevante, ca: volumul nămolului; cantitatea de substanţă uscată exprimată în unităţi de greutate; compoziţia nămolurilor; principalele substanţe ce-l compun; eventualele substanţe toxice; substanţe ce apar întâmplător în apă şi periodicitatea acestei prezenţe; puterea calorifică a nămolurilor (în vederea unei eventuale incinerări), proprietăţi fizice şi mecanice; efect asupra solului.

Art. 193. - (1) Nămolurile conţinând compuşi de fier provenind de la deferizare sau de la instalaţiile ce folosesc sărurile de fier drept reactiv de coagulare sunt recomandate drept substanţe de adaos în reţelele de canalizare pentru a preveni degajarea de gaze nocive în staţiile de epurare, pentru a controla degajarea de mirosuri şi generarea de sulfuri în metatancuri.

(2) Nămolul bogat în fier poate fi folosit în procesele de defosforizare, fiind un bun suport pentru adsorbţia fosforului.

(3) Prin tratarea cu acid clorhidric sau sulfuric, nămolul cu conţinut bogat în fier, transformat în clorură ferică sau sulfat feric, poate fi folosit drept coagulant de gradul doi pentru îndepărtarea fosforului.

(4) În domeniul materialelor de construcţie, nămolurile conţinând fier pot fi utilizate în fabricarea cimentului şi a cărămizilor.

Art. 194. - (1) În scopul economisirii consumului propriu de apă potabilă în scopuri tehnologice se recirculă apa provenind de la spălarea filtrelor, după tratare prin înmagazinarea într-un bazin de egalizare, extragerea, în general prin sedimentare, a suspensiilor din acestea şi pomparea sub un debit continuu, redus ca mărime, în capătul amonte al staţiei.

(2) Apele de spălare acumulate în bazinul de egalizare pot fi pompate cu un debit continuu, redus, într-un sistem de filtre rapide sub presiune, cu nisip cuarţos.

(3) Reziduul rezultat de la spălarea filtrelor se poate evacua la canalizare.

(4) Trebuie dată o deosebită importanţă la analiza din punct de vedere biologic a apei recirculate pentru ca microorganismele, concentrate în pelicule ce se depun pe nisipul filtrelor rapide, să nu ridice probleme legate de sănătate ţinându-se seama de carbonul organic asimilabil.

233

Art. 195. - Depozitarea nămolurilor deshidratate în locuri special amenajate se face în aşa fel încât să asigure apoi folosirea lor în diferite scopuri (în cazul în care nu poate fi valorificată întreaga cantitate produsă).

Art. 196. - (1) Apa de spălare de la filtre se poate utiliza în scopuri industriale, pentru irigaţii, pentru alte scopuri menajere non-potabile etc., în cazul în care în zonă sunt utilizatori dar numai după tratare.

(2) De asemenea, trebuie urmărită prezenţa bacteriilor sau a microorganismelor ce pot fi potenţial dăunătoare sănătăţii oamenilor iar cazul în care analizele indică un asemenea pericol, aceste ape vor putea fi utilizate numai în scopuri non-potabile, nepermiţându-se reintroducerea lor în circuitul apei potabile.

Art. 197. - (1) Toate nămolurile rezultate din treptele de sedimentare şi filtrare a apei necesită tratare înainte de a fi descărcate; tratarea trebuie realizată funcţie de caracteristicile acestora (minerale hidrofile, minerale hidrofobe, compoziţie chimică, natură şi structură).

(2) Nămolurilor rezultate de la staţiile de tratare a apei trebuie supuse procesului de reducere a volumului acestora prin:

a) îngroşare utilizând decantarea, centrifugarea, flotaţia sau drenarea; b) deshidratare utilizând filtre presă cu plăci, membrană, şurub sau

bandă.

SECŢIUNEA a 4-a Evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor provenite din staţiile

de tratare a apei uzate

Art. 198. - (1) Nămolurile provin din apele uzate, impurificate cu materii în suspensie, cum sunt cele din industria minieră, chimică, metalurgică, industria uşoară, industria alimentară, precum şi cele provenind din apele uzate aferente canalizării localităţilor urbane sau rurale.

(2) Evacuarea în emisari a apelor uzate conţinând materii în suspensie, respectiv a nămolurilor reţinute în diversele obiecte tehnologice din staţiile de epurare, este interzisă.

(3) Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica după:

a) compoziţia chimică în:

234

1. nămol mineral, care conţine peste 50% substanţe minerale (exprimat în substanţă uscată);

2. nămol organic, care conţine peste 50% substanţe volatile (exprimat în substanţă uscată);

b) trepta de epurare a staţiei din care provine în: 1. nămol primar, rezultat din treapta de epurare mecanică; 2. nămol secundar, rezultat din treapta de epurare biologică a apei; 3. nămol stabilizat anaerob (rezultat din rezervoarele de fermentare

a nămolurilor) sau aerob (rezultat fie din procesul de epurare biologică avansată – respectiv nitrificare cu stabilizare, fie din stabilizatorul de nămol, de pe linia nămolului).

c) provenienţa apelor uzate în: 1. nămolurile din epurarea apelor uzate menajere/orăşeneşti; 2. nămolurile din epurarea apelor uzate industriale.

Art. 199. - Pentru a asigura capacităţile necesare manipulării cantităţilor fluctuante de nămol, operatorul va trebui să ţină seama de următorii parametri:

a) debitul mediu şi cel maxim de nămol; b) capacitatea potenţială de stocare a obiectelor tehnologice din

componenţa staţiei de epurare care realizează prelucrarea nămolului. Art. 200. - (1) Pentru prelucrarea şi evacuarea nămolurile reţinute în

staţiile de epurare, operatorul va asigura determinarea caracteristicilor în funcţie de sursa de provenienţă, perioada de staţionare în sistem, modalitatea de procesare luată în considerare etc.

(2) Caracteristicile fizice ale nămolurilor sunt: a) umiditatea; b) greutatea specifică; c) culoarea şi mirosul; d) filtrabilitatea; e) puterea calorică.

(3) Caracteristicile chimice sunt: a) pH-ul; b) materiale solide totale; c) fermentabilitatea; d) metalele grele; e) nutrienţii.

235

Art. 201. - Staţiile de pompare trebuie prevăzute şi cu o a doua sursă de energie, ce trebuie să fie total independentă de prima şi să asigure o energie continuă în caz de avarie.

Art. 202. - Pentru mărirea vitezei de evaporare nămolul va fi supus unui proces de uscare astfel încât umiditatea rămasă după aplicarea metodelor de deshidratare mecanice convenţionale să fie redusă în continuare.

Art. 203. - În cazul în care nămolul are componente care îl fac incompatibil cu utilizarea lui, acesta va fi transportat la depozitele de deşeuri periculoase sau se va neutraliza termic prin incinerare, în condiţiile stabilite de legislaţia aplicabilă.

Art. 204. - (1) În cazul în care concentraţiile de metale grele şi alţi componenţi chimici ai nămolului sunt sub valorile maxime admisibile stabilite de legislaţia în vigoare referitoare la utilizarea acestuia în agricultură, se poate aplica metoda compostării ce reduce agenţii patogeni şi produce un material similar cu pământul natural.

(2) Compostul poate fi folosit în agricultură pentru combaterea eroziunii solului, pentru îmbunătăţirea proprietăţilor solului şi pentru recultivarea acestuia.

Art. 205. - Depozitarea nămolului are următoarele funcţii: egalizarea debitelor, uniformizarea caracteristicilor nămolului în vederea îmbunătăţirii proceselor de tratare din aval, ca stabilizarea, concentrarea, şi deshidratarea, permiţând alimentarea uniformă pentru intensificarea operaţiilor de concentrare şi deshidratare şi permit flexibilitatea şi optimizarea proceselor pentru concentrare şi deshidratare.

Art. 206. - Nămolul poate fi depozitat în construcţii (spaţii) special concepute din interiorul staţiei de epurare (rezervoare de stocare a nămolului, bazine de omogenizare, paturi de uscare, lagune) sau în interiorul obiectelor tehnologice ale staţiei de epurare (în başa de colectare a nămolului din interiorul decantorului primar sau a decantorului secundar, în bazinele de fermentare a nămolului, în concentratoarele gravitaţionale, în bazinele de aerare, în decantoarele tip Imhoff) sau în afara staţiei de epurare în depozite controlate, şanţuri, gropi, pe suprafaţa pământului etc., în funcţie de compoziţia acestora.

Art. 207. - (1) Depozitarea se poate face pe o perioadă scurtă de timp, în bazinele de decantare sau în rezervoarele de concentrare a nămolului. Astfel de depozite sunt folosite în mod limitat şi sunt folosite

236

de obicei la staţiile de epurare mici unde timpul de depozitare poate varia de la câteva ore până la 24 ore.

(2) Depozitarea pe termen lung a materiilor solide poate fi realizată în procesele de stabilizare cu perioade lungi de retenţie, de exemplu, în cazul fermentării aerobe sau anaerobe sau în bazine separate, proiectate special pentru acest scop.

(3) În instalaţiile mici, nămolul este de obicei depozitat în decantoare şi în bazinele de fermentare. În cazurile în care depozitarea nămolului are loc în bazine închise, trebuie asigurată ventilaţia împreună cu tehnologiile de control corespunzător a mirosului, precum şi prevederea de sisteme de filtrare a gazelor.

Art. 208. - (1) Nămolul deshidratat care nu se valorifică va fi transportat la depozitul de deşeuri de către operatorul de salubrizare.

(2) Se interzice depozitarea în alte locuri fără existenţa unui acord de mediu în acest sens.

(3) Utilizarea nămolurilor şi a altor tipuri de reziduuri ce provin de la epurarea apelor uzate orăşeneşti în agricultură se poate realiza cu condiţia respectării actelor normative în vigoare.

SECŢIUNEA a 5-a Evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor

Art. 209. - Apele pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor se poate evacua prin reţeaua de canalizare realizată în sistem unitar, divizor sau mixt, în funcţie de specificul localităţii.

Art. 210. - (1) În programele anuale de verificări, operatorul trebuie să prevadă verificarea şi curăţarea periodică a reţelei publice de canalizare.

(2) Operatorul are obligaţia să întreţină curate gurile de scurgere-colectare a apelor meteorice şi stradale, scop în care va efectua verificări şi curăţări periodice. În cazul ploilor torenţiale operatorul va lua măsuri de intervenţie în locurile inundate.

(3) În cazul în care se constată producerea sistematică de inundaţii în anumite puncte ale reţelei publice de canalizare, operatorul împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri de redimensionare a conductelor reţelei de canalizare, multiplicare şi/sau repoziţionare a gurilor de scurgere-colectare.

237

(4) Curăţarea rigolelor şi grătarelor, pentru asigurarea scurgerii apelor rezultate din topirea zăpezilor, se va asigura prin grija operatorului serviciului de salubrizare, în conformitate cu prevederile regulamentului serviciului de salubrizare.

Art. 211. - (1) Curăţarea gurilor de scurgere, cu depozit şi sifon, guri de scurgere specifice reţelei în procedeu unitar, se face obligatoriu înaintea sezonului ploios şi după ploi puternice pentru a se putea depista care sunt gurile inactive.

(2) În timpul operaţiei de curăţare, nămolul îndepărtat manual nu se va depozita direct pe trotuar, ci în saci de plastic, care vor fi transportaţi la terminarea operaţiei la staţia de epurare a apelor uzate.

(3) După curăţarea mecanică, gura de scurgere se spală, cu apă din cisternă, pentru îndepărtarea urmelor de nămol şi asigurarea umplerii gurii cu apă pentru realizarea închiderii hidraulice.

(4) Personalul care face curăţarea va aprecia dacă există nămol şi sub dispozitivul care asigură garda hidraulică iar dacă apa nu curge se va continua spălarea până se sparge eventualul dop format.

(5) În cazul spălării mecanice, nămolul aspirat de utilaj nu va fi deversat în reţeaua de canalizare prin gura de scurgere spălată şi nici printr-un cămin alăturat pentru a nu provoca accelerarea depunerilor pe colector.

(6) După terminarea operaţiunii de spălare, gura de scurgere trebuie să rămână plină cu apă, verificându-se dacă nivelul rămas este comparabil cu nivelul normal de asigurare a închiderii hidraulice.

(7) De regulă, în ziua următoare se va face o inspecţie a gurilor de scurgere curăţate verificându-se, prin scoaterea grătarului, dacă apa a rămas la cota ce asigură închiderea hidraulică sau se simte prezenţa mirosului caracteristic.

(8) Gura de canalizare care nu are apă sau se simte un miros puternic de canalizare trebuie refăcută deoarece prezintă defecţiuni constructive; nu este etanşă, pierde apă, sau elementele ce asigură garda hidraulică sunt deteriorate.

Art. 212. - În perioadele secetoase, în lipsa precipitaţiilor pe o durată mai mare de două săptămâni, trebuie refăcută garda hidraulică la gurile de scurgere care nu sunt amplasate pe străzile pe care se efectuează activitatea de udare şi stropire de către operatorul de salubrizare,

238

începându-se cu străzile unde se ştie că viteza apei este mică şi este mai accelerat procesul de depunere a suspensiilor şi începerea fermentării.

Art. 213. - În cazul existenţei bazinelor de retenţie pentru preluarea debitelor de apă meteorice trebuie avute în vedere şi luate măsurile necesare pentru:

a) împiedicarea sedimentării suspensiilor; b) îndepărtarea depunerilor imediat după trecerea ploii şi golirea

bazinului pentru ca acestea să nu intre în putrefacţie; c) menţinerea în stare permanentă de funcţionare a sistemului de

curăţare, asigurându-se protecţia contra vandalismului; d) realizarea unei bune spălări şi dezinfecţii pentru a împiedica

răspândirea mirosului sau a diverşilor vectori (muşte, ţânţari etc.), care împrăştie bacterii şi viruşi ce pot afecta sănătatea populaţiei din zonă;

e) împiedicarea îngheţării apei din precipitaţiile căzute iarna, în cazul scăderii temperaturii sub cea de îngheţ;

f) trebuie adoptate măsuri contra tendinţei de folosire a bazinelor de retenţie drept depozite de gunoi.

Art. 214. - Principalele lucrări de întreţinere sunt: a) verificarea şi înlocuirea grătarelor gurilor de scurgere; b) scoaterea nămolului depus în depozitele gurilor de scurgere; c) umplerea cu apă a gurilor de scurgere; d) curăţarea bazinelor de retenţie. Art. 215. - (1) Cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de

canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru perioada anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-1:2006.

(2) În cadrul contractelor de furnizare se vor putea utiliza formule de calcul analitic, aplicabile fiecărui utilizator, sau norme specifice locale, pe categorii de utilizatori, determinate tot analitic, pe baza prevederilor alineatului (1). Indiferent de varianta aleasă, în documentele menţionate se va evidenţia formula de determinare folosită.

239

CAPITOLUL VI Instalaţiile/reţelele interioare de alimentare cu apă şi de canalizare

Art. 216. - (1) Instalaţia interioară de alimentare cuprinde ansamblul

tehnico-sanitar, de la robinetul de după apometru (punctul de delimitare), în sensul de curgere a apei, până la armătura de utilizare. Reţeaua interioară de alimentare cu apă aparţine, ca obligaţie de întreţinere şi reparaţie, utilizatorului.

(2) Instalaţiile interioare de apă şi de canalizare care deservesc 2 sau mai mulţi proprietari dintr-un condominiu, inclusiv teul de derivaţie, sunt instalaţii aparţinând părţilor comune ale condominiului şi intră ca obligaţie de întreţinere şi reparaţie în sarcina tuturor proprietarilor condominiului.

(3) Instalaţiile interioare de apă şi de canalizare din cadrul condominiului, care deservesc un singur proprietar, sunt instalaţii ce aparţin acestuia şi intră ca obligaţie de întreţinere şi reparaţie în sarcina proprietarului respectiv.

(4) Punctul de delimitare între instalaţiile aparţinând părţilor comune şi instalaţiile fiecărui proprietar al condominiului este teul de derivaţie, respectiv cotul prin care se schimbă direcţia de circulaţie a apei din verticală în orizontală, în cazul proprietarilor care au în proprietate apartamente de la ultimul etaj al unui bloc de locuinţe.

Art. 217. - În cazul în care lucrările de realizare a instalaţiilor/reţelelor interioare conduc la modificarea condiţiilor iniţiale de contractare, acestea se vor efectua după obţinerea acordului operatorului. Contravaloarea lucrărilor de modificare a branşamentului sau a racordului, realizate ca urmare a necesităţii realizării operaţiei, se suportă de utilizator.

Art. 218. - (1) Se interzice executarea unor legături între instalaţii interioare prin care se distribuie apă cu destinaţii diferite, precum şi cele dintre conductele de apă potabilă şi conducte de apă cu apă industrială.

(2) Pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) şi consecinţele rezultate din aceasta răspunzător este deţinătorul de instalaţii.

(3) Utilizatorii care au în dotare instalaţii interioare ce folosesc apă din alte surse decât ale operatorului nu vor executa legături la reţeaua de distribuţie aparţinând sistemului de alimentare cu apă.

240

(4) Se interzice legătura directă între conductele de aspiraţie ale pompelor şi branşament.

Art. 219. - (1) Utilizatorul are obligaţia să asigure funcţionarea normală a instalaţiei/reţelei interioare de alimentare cu apă; în acest sens va executa toate lucrările de întreţinere şi reparaţie ce se impun în vederea unei exploatări optime.

(2) Utilizatorul poate solicita operatorului consultanţă şi îndrumare de specialitate, ca servicii suplimentare, pentru constatarea stării tehnice a instalaţiilor, etanşeităţii şi modului de utilizare a apei, în scopul evitării pierderilor şi utilizării raţionale a acesteia.

Art. 220. - (1) Instalaţia/reţeaua interioară de canalizare a utilizatorului se compune din obiecte sanitare, sifoane (inclusiv cele de pardoseală şi de terasă), conducte orizontale de legătură, coloane, conducte orizontale de evacuare la căminul de racord, care reprezintă limita reţelei interioare (limita de proprietate).

(2) Instalaţia/reţeaua interioară de canalizare aparţine utilizatorului; operatorul nu are nicio obligaţie privind buna funcţionare a reţelei interioare de canalizare.

(3) Racordul imobilelor cu subsoluri echipate cu instalaţii sanitare se va executa cu respectarea măsurilor speciale contra refulării din colector spre subsol (cu clapete, vane sau cu staţii de pompare a apelor uzate).

CAPITOLUL VII Drepturile şi obligaţiile operatorilor şi utilizatorilor

Art. 221. - (1) Are calitatea de utilizator al serviciului de alimentare

cu apă şi de canalizare orice persoană fizică sau juridică ce deţine, în calitate de proprietar sau cu drept de folosinţă dat de proprietar, un imobil având branşament propriu de apă potabilă şi/sau racord propriu de canalizare şi care beneficiază de serviciile operatorului pe bază de contract de furnizare/prestare.

(2) Pot fi utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi persoanele fizice sau juridice care nu au branşament propriu de apă potabilă, respectiv racord propriu de canalizare, dacă există condiţii tehnice pentru delimitarea/separarea instalaţiilor, pentru individualizarea consumurilor şi pentru încheierea, în nume propriu, a contractului de furnizare/prestare a serviciului.

241

(3) Condiţiile tehnice vor fi stabilite de operator pe baza metodologiei elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.

(4) Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt:

a) operatori economici; b) instituţii publice; c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociaţii de proprietari/

locatari. Art. 222. - (1) Funcţionarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare trebuie să fie continuă, operatorul răspunzând pentru neîndeplinirea serviciului, în conformitate cu clauzele contractuale sau condiţiile de menţinere a licenţei.

(2) În cazul lipsei de debit ca urmare a reducerii debitelor de apă ale sursei în caz de secetă sau îngheţ, distribuţia apei se va face după un program propus de operator şi aprobat de autoritatea administraţiei publice locale, program ce va fi adus la cunoştinţa utilizatorilor în timp util, prin mijloace adecvate (mass-media, afişare la utilizator).

Art. 223. - (1) Pentru intervenţia rapidă în caz de necesitate operatorul va face marcaje şi inscripţii pe clădirile de locuit, alte clădiri din apropiere, împrejmuiri, care vor indica prezenta căminelor de vane şi a hidranţilor de incendiu.

(2) Este interzisă blocarea accesului la căminele şi hidranţii reţelei pentru care s-au executat marcajele şi inscripţiile menţionate la alin. (1).

Art. 224. - În vederea realizării obiectivelor şi sarcinilor ce le revin în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor, operatorii trebuie să asigure:

a) producerea, transportul, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile, respectiv preluarea, canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate;

b) exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a sistemelor de canalizare în condiţii de siguranţă şi eficienţă tehnico-economică, cu respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare;

c) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, corespunzător dispoziţiilor legale, a zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor şi instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate;

242

d) monitorizarea strictă a calităţii apei potabile distribuite prin intermediul sistemelor de alimentare cu apă, în concordanţă cu normele igienico-sanitare în vigoare;

e) captarea apei brute, respectiv descărcarea apelor uzate orăşeneşti în receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor;

f) întreţinerea şi menţinerea în stare de permanentă funcţionare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;

g) contorizarea cantităţilor de apă produse, distribuite şi respectiv facturate;

h) creşterea eficienţei şi a randamentului sistemelor în scopul reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi energie electrică şi prin reproiectarea, reutilarea şi retehnologizarea acestora;

i) limitarea cantităţilor de apă potabilă distribuită prin reţelele de alimentare cu apă, utilizată în procesele industriale, şi diminuarea consumurilor specifice prin recircularea, refolosirea şi reutilizarea acesteia;

j) refacerea locului unde a intervenit pentru reparaţii sau execuţia unei lucrări noi, la un nivel calitativ corespunzător, în termen de maximum 30 zile calendaristice de la terminarea lucrării, ţinând cont de condiţiile meteorologice care nu trebuie să afecteze calitatea acesteia. Imediat după remedierea unei avarii care a afectat pavajul în zona de intervenţie, operatorul va lua toate măsurile pentru asigurarea unor pavaje provizorii, care să asigure reluarea circulaţiei pe porţiunile afectate, iar aducerea pavajului la forma şi calitatea iniţială se va finaliza în aceleaşi condiţii. Pe toată perioada desfăşurării intervenţiilor şi până la finalizarea pavajului definitiv, operatorul va asigura semnalizarea corespunzătoare atât din punct de vedere al execuţiei cât şi din punct de vedere al siguranţei circulaţiei.

Art. 225. - (1) Pe toată durata existenţei sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, pentru executarea lucrărilor necesare întreţinerii şi exploatării sistemelor respective, operatorul are drept de servitute asupra proprietăţilor afectate de sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare, realizându-se cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestuia.

243

(2) Dacă cu ocazia intervenţiilor pentru retehnologizări, reparaţii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinătatea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, operatorii au obligaţia să le plătească acestora despăgubiri, în condiţiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despăgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.

(3) Operatorii au obligaţia să ţină evidenţe distincte pentru fiecare activitate, având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu şi/sau localitate de operare în parte.

Art. 226. - Operatorul are obligaţia: a) să respecte angajamentele asumate prin contractele de

furnizare/prestare a serviciilor de apă şi de canalizare; b) să respecte prevederile prezentului regulament; c) să ia măsurile necesare pentru remedierea operativă a defecţiunilor

apărute la instalaţiile sale, precum şi de înlăturare a consecinţelor şi pagubelor rezultate;

d) să presteze serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare la toţi utilizatorii cu care a încheiat contracte de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor;

e) să servească toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care a fost licenţiat;

f) să respecte indicatorii de performanţă aprobaţi de autorităţile administraţiei publice locale;

g) să furnizeze date despre prestarea serviciului autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi A.N.R.S.C., conform programelor stabilite de acestea;

h) să aplice metode performante de management care să conducă la reducerea costurilor de operare;

i) să furnizeze apă potabilă şi industrială la parametrii de potabilitate impuşi de actele normative în vigoare, cu asigurarea valorilor debitelor şi a presiunii de serviciu, indiferent de poziţia utilizatorului în schema de funcţionare;

j) să asigure preluarea apelor uzate şi meteorice la sistemul de canalizare şi să verifice calitatea acestora;

244

k) să întreţină şi să verifice funcţionarea contoarelor de măsurare a cantităţilor de apă, în conformitate cu prescripţiile metrologice şi să utilizeze pentru sigilare numai sigilii cu serie unică de identificare pentru a preveni sigilarea neautorizată;

l) să emită factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată;

m) să factureze cantităţile de apă furnizate şi serviciile de canalizare prestate la valorile măsurate prin intermediul contoarelor, aducând la cunoştinţa utilizatorului modificările de tarif;

n) să înregistreze toate reclamaţiile şi sesizările utilizatorilor, să le verifice şi să ia măsurile ce se impun, pentru rezolvarea acestora. La sesizările utilizatorilor operatorul va răspunde în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la înregistrarea acestora.

Art. 227. - Operatorul de servicii din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare nu răspunde pentru neîndeplinirea serviciului, în cazurile de forţă majoră, precum şi în următoarele cazuri:

a) ca urmare a lucrărilor de întreţinere, reparaţii, modernizări, extinderi, devieri, branşări noi, schimbări de contoare, dacă operatorul a anunţat utilizatorii despre eventualitatea opririi furnizării apei, specificând data şi intervalul de timp în care aceasta va fi oprită. Anunţul de oprire a furnizării apei, prin mass-media şi/sau afişare la utilizatori, după caz, în funcţie de numărul de utilizatori afectaţi trebuie făcut înainte, cu un număr de ore stabilit prin contract;

b) în cazul ploilor torenţiale care duc la depăşirea capacităţii proiectate de preluare la canalizare a debitelor, situaţie în care operatorul va face dovada depăşirii capacităţii.

Art. 228. - Operatorul are dreptul: a) să oprească temporar furnizarea apei sau prestarea serviciului de

canalizare, fără înştiinţarea prealabilă a utilizatorilor şi fără să îşi asume răspunderea faţă de aceştia, în cazul unor avarii grave a căror remediere nu suferă amânare, care pot produce pagube importante, accidente sau explozii, defecţiuni ale instalaţiilor interioare ale utilizatorului sau care afectează buna funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi/sau de canalizare. În astfel de cazuri, operatorul are obligaţia de a anunţa utilizatorii imediat de situaţia apărută prin toate mijloacele ce le are la dispoziţie;

245

b) să restricţioneze alimentarea cu apă a tuturor utilizatorilor, pe o anumită perioadă, cu înştiinţarea prealabilă, în cazul în care apar restricţionări justificate la sursa de apă sau la racordarea şi punerea în funcţiune a unor noi capacităţi din cadrul sistemului de alimentare cu apă sau de canalizare ori a unor lucrări de întreţinere planificate. Aceste restricţionări se pot face cu aprobarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;

c) să încaseze contravaloarea serviciilor furnizate şi să aplice penalităţile legale;

d) să întrerupă sau să sisteze furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă, în condiţiile legii, cu notificare prealabilă, la utilizatorii care nu şi-au achitat facturile pe o perioadă mai mare de 30 zile calendaristice de la data expirării termenului de plată a facturii sau care nu respectă clauzele contractuale. Aceleaşi măsuri, inclusiv desfiinţarea branşamentelor/racordurilor, se pot lua faţă de utilizatorii clandestini, dacă aceştia nu au îndeplinit condiţiile impuse de operatori pentru intrarea în legalitate.

Art. 229. - Utilizatorul este obligat: a) să respecte clauzele contractului de furnizare/prestare încheiat cu

operatorul serviciului public de alimentare cu apă şi/sau de canalizare; b) să asigure folosirea eficientă şi raţională a apei preluate din reţeaua

de alimentare cu apă, prin încadrarea în normele de consum pe persoană, unitatea de produs sau puncte de folosinţă, conform debitelor prevăzute în standardele în vigoare;

c) să utilizeze apa numai pentru folosinţele prevăzute în contractul furnizare a serviciilor. În cazul în care utilizatorul doreşte să extindă instalaţiile sau utilizarea în alte scopuri decât cele pentru care s-a încheiat contractul va înştiinţa/notifica operatorul/furnizorul despre aceasta. Dacă noile condiţii impun, se vor modifica clauzele contractuale;

d) să menţină curăţenia şi să întreţină în stare corespunzătoare căminul de apometru/contor, dacă se află amplasat pe proprietatea sa;

e) să anunţe imediat după constatare, operatorul despre apariţia oricărei deteriorări apărute la căminul de apometru, care îl deserveşte;

f) să permită citirea contorului, dacă acesta este amplasat pe proprietatea sa;

246

g) să nu utilizeze instalaţiile interioare în alte scopuri decât cele prevăzute în contract;

h) să execute lucrările de întreţinere şi reparaţii care îi revin, conform reglementărilor legale, la instalaţiile interioare de apă pe care le are în folosinţă, pentru a nu se produce pierderi de apă, sau, în cazul în care, prin funcţionarea lor necorespunzătoare, creează un pericol pentru sănătatea publică. Obligaţia se extinde şi la staţiile de hidrofoare, rezervoare, staţii de pompare interioare etc., care se află în proprietatea utilizatorului;

i) toţi utilizatorii, operatorii economici, care utilizează în procesul tehnologic apă potabilă sunt obligaţi să furnizeze operatorului/ furnizorului informaţii cu privire la consumurile prognozate pentru o perioadă următoare convenită cu operatorul;

j) să nu execute lucrări clandestine de ocolire a contorului; k) să nu modifice instalaţia interioară de distribuţie a apei potabile

fără avizul operatorului; l) să nu manevreze vanele din amonte de apometru şi să folosească

pentru intervenţii la instalaţiile interioare numai robinetul sau vana din aval de apometru;

m) să nu influenţeze în niciun fel indicaţiile contorului de apă şi să păstreze intactă integritatea acestuia, inclusiv sigiliile;

n) să achite contravaloarea serviciilor furnizate de operator în termen de 15 zile de la emiterea facturii;

o) să nu evacueze în reţeaua de canalizare deşeuri, reziduuri, substanţe poluante sau toxice care încalcă condiţiile de descărcare impuse de normele tehnice în vigoare;

p) să comunice operatorului/prestatorului serviciului, dacă sunt deţinătorii de surse proprii de apă, data punerii în funcţiune a acestora, în vederea facturării cantităţilor de apă uzată deversate în reţeaua de canalizare. În acest scop au obligaţia să instaleze apometre, să ţină la zi registrul de evidenţă, pe baza căruia să se poată calcula şi verifica debitul surselor proprii.

Art. 230. - Utilizatorul are dreptul: a) să beneficieze de serviciul de alimentare cu apă şi/sau de

canalizare la nivelurile stabilite în contract;

247

b) să primească răspuns în maximum 30 de zile calendaristice la sesizările adresate operatorului cu privire la neîndeplinirea unor condiţii contractuale;

c) să conteste facturile când constată încălcarea prevederilor contractuale;

d) să fie anunţat cu cel puţin 24 de ore înainte despre opririle programate sau restricţionările în furnizarea/prestarea serviciului;

e) să fie despăgubit în cazurile încălcării de către operator a clauzelor contractuale care prevăd şi cuantifică valorile despăgubirilor în funcţie de prejudiciul cauzat;

f) să fie informat despre modul de funcţionare a serviciilor de apă şi de canalizare, despre deciziile luate de autorităţile administraţiei publice locale, A.N.R.S.C. şi de operator privind asigurarea acestor servicii;

g) să aibă montate pe branşamentele proprii ale imobilelor contoare de apă pentru înregistrarea consumurilor.

CAPITOLUL VIII Indicatori de performanţă şi calitate

Art. 231. - (1) Indicatorii de performanţă stabilesc condiţiile ce

trebuie respectate de operatori în asigurarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(2) Indicatorii de performanţă asigură condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească serviciile de apă şi de canalizare, avându-se în vedere:

a) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ; b) adaptarea permanentă la cerinţele utilizatorilor; c) excluderea oricărei discriminări privind accesul la serviciile de apă

şi de canalizare; d) respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi

apelor şi protecţiei mediului. Art. 232. - Indicatorii de performanţă pentru serviciul de apă şi de

canalizare sunt specifici pentru următoarele activităţi: a) branşarea/racordarea utilizatorilor la reţeaua de alimentare cu apă

şi de canalizare; b) contractarea serviciilor de apă şi de canalizare; c) măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor

efectuate;

248

d) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;

e) menţinerea unor relaţii echitabile între furnizor şi utilizator prin rezolvarea operativă şi obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi;

f) soluţionarea reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de apă şi de canalizare;

g) prestarea de servicii conexe serviciului de furnizare (informare, consultanţă etc.).

Art. 233. - În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanţă operatorul trebuie să asigure:

a) gestiunea serviciilor de apă şi de canalizare, conform hotărârii de dare în administrare sau prevederilor contractului de delegare a gestiunii;

b) evidenţa utilizatorilor; c) înregistrarea activităţilor privind citirea echipamentelor de

măsurare, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate; d) înregistrarea reclamaţiilor şi sesizărilor utilizatorilor şi

soluţionarea acestora; e) accesul neîngrădit al autorităţilor administraţiei publice centrale şi

locale, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale ce le revin, la informaţiile necesare pentru stabilirea:

1) modului de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate;

2) calităţii şi eficienţei serviciilor furnizate/prestate la nivelul indicatorilor de performanţă stabiliţi;

3) modului de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare încredinţată prin contractul de delegare a gestiunii;

4) modului de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciile de apă şi de canalizare;

5) stadiului de realizare a investiţiilor; 6) respectării parametrilor ceruţi prin prescripţiile tehnice şi normele

metrologice. Art. 234. - Indicatorii de performanţă minimali, generali şi garantaţi

pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare sunt stabiliţi în anexa nr. 1 la prezentul regulament.

249

CAPITOLUL IX Contractul de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de apă şi

de canalizare

Art. 235. - Contractarea furnizării şi prestarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se va realiza astfel:

a) în cazul în care utilizatorii au branşamente, prin contracte încheiate între operator şi utilizatori;

b) în cazul în care furnizarea apei potabile se face prin cişmele stradale către persoanele fizice care nu au branşament, prin contracte încheiate cu toţi cei care beneficiază de acest serviciu. Arondarea utilizatorilor se va stabili de către operator împreună cu autorităţile administraţiei publice locale;

c) în cazul utilizării apei de la hidranţii stradali de către operatorul serviciului de salubrizare sau cel al domeniului public, pe bază de contract între operatorii acestor servicii şi operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

d) pentru consumurile de apă utilizate de pompieri pentru instruire şi stingerea incendiilor, pe bază de contract încheiat cu autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu art. 40 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari.

Art. 236. - (1) Condiţiile privind calitatea serviciilor asigurate de operator privind continuitatea, presiunea de utilizare şi debitul furnizat, respectiv condiţiile de preluare şi calitatea apelor uzate acceptate la deversarea în reţelele de canalizare, vor fi înscrise în contractul de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

(2) La încheierea contractelor se vor respecta prevederile Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Art. 237. - Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează:


b) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;

250

c) valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului şi se constituie venit al operatorului.

CAPITOLUL X Realizarea serviciului după producerea unui cutremur

SECŢIUNEA 1

Serviciul de alimentare cu apă

Art. 238. - Pentru reducerea efectelor negative asupra populaţiei, animalelor şi mediului, operatorul împreună cu autoritatea publică locală are obligaţia să asigure informarea şi instruirea prealabilă a populaţiei prin afişe asupra modului de comportare în situaţii de calamităţi naturale.

Art. 239. - Operatorul de apă trebuie să asigure: a) 1-2 l/om/zi pentru minimum 3-4 zile, apă potabilă din sursa

protejată echipată cu un sistem local de filtrare – sistem de filtrare cu cartuş filtrant din CAG etc.;

b) apa pentru combaterea incendiului din alte surse decât sursa de apă potabilă;

c) punerea în funcţiune a resurselor proprii de alimentare pentru spitale şi alte unităţi cu risc mare;

d) surse de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică a utilajelor;

e) una sau mai multe surse de apă pentru incendiu (lacuri de agrement, râuri în zone accesibile, ştranduri etc.).

Art. 240. - După încetarea mişcării seismice operatorul trebuie să verifice:

a) starea reţelei de distribuţie; b) starea de etanşeitate a rezervorului; c) integritatea aducţiunii; d) integritatea captării şi a surselor de alimentare cu energie electrică. Art. 241. - Operatorul va acţiona suplimentar, realizând următoarele

acţiuni: a) verificarea şi utilizarea reţelei de alimentare cu apă;

251

b) verificarea în teren şi depistarea deteriorărilor reţelei, iar în cazul constatării unor pierderi majore, izolarea la rezervorul de acumulare pentru a păstra cât mai multă apă înmagazinată;

c) solicitarea, avizul comandamentului pompierilor pentru ca apa din rezerva de combatere a incendiului (rezerva protejată) să fie folosită pentru asigurarea apei de băut, după stingerea incendiilor;

d) închiderea şi izolarea tronsoanele din reţea, fără defecţiuni, şi toate branşamentele utilizatorilor, cu excepţia celor cu risc mare;

e) verificarea modului de funcţionare al hidranţilor şi trecerea la echiparea celor în stare de funcţionare pentru furnizarea de apă în mod individual pentru populaţie, asigurând sau solicitând organelor abilitate paza acestora;

f) trecerea la aplicarea planurilor stabilite pentru alimentarea cu apă din alte surse a utilizatorilor cu risc mare de explozie, incendiu etc.;

g) punerea în funcţiune a legăturile de rezervă ce ocolesc rezervorul, în cazul în care acesta a fost afectat şi nu poate păstra apa;

h) realizarea alimentării cu energie electrică a pompelor din sursele de rezervă, inclusiv din grupurile generatoare mobile din dotare;

i) stabilirea soluţiei de alimentare cu apă în cazul în care aducţiunea este deteriorată prin:

- utilizarea unităţi locale de tratare a apei, stabilită dinainte, instalată pe un amplasament situat pe locuri înalte şi sigure;

- transportul apei cu cisterne dezinfectate şi distribuirea în locurile prestabilite, către populaţie;

- transportul apei de la sursele proprii, în condiţii adecvate, dacă sursa de apă poate asigura cantitatea necesară, dar sistemul de transport este deteriorat;

j) utilizarea altei surse de apă dacă lucrările hidrotehnice de la captare sunt afectate total sau, în cazul în care lucrările sunt afectate parţial, asigurarea punerii în funcţiune cât mai urgent a părţii active, mai ales dacă sistemul funcţionează gravitaţional;

k) realizarea de lucrări provizorii, la suprafaţă, de legare a tronsoanelor rămase întregi în cazul unor avarii locale pe aducţiune, reţea etc., utilizând materiale rezistente şi cu îmbinări rapide. Lucrările provizorii vor fi supravegheate iar apa dezinfectată adecvat;

l) trecerea, din momentul în care sistemul poate funcţiona cel puţin parţial, la refacerea sistematică a acestuia, în ordinea importanţei, astfel

252

încât să se asigure debitele minime de funcţionare. Ordinea de importanţă poate fi stabilită prin analiza riscului de nefuncţionare a fiecărui obiect component al lucrării.

Art. 242. - În cazul calamităţilor naturale trebuie acţionat rapid şi eficient, asigurându-se:

a) realizarea planului de acţiune, însuşit de personal prin simulări anterioare procedurii calamităţii;

b) asigurarea cadrului organizatoric, astfel încât personalul să lucreze independent, legătura între echipe şi factorii de decizie realizându-se cu mijloace adecvate de comunicaţie, care să fie independente de reţeaua de telefonie mobilă sau fixă.

Art. 243. - După încheierea operaţiunilor de remediere, toate instalaţiile vor fi dezinfectate în mod sistematic. Când apa devine potabilă populaţia va fi înştiinţată că poate utiliza această apă în mod normal. Se va face o inspecţie generală a reţelei pentru detectarea şi remedierea locurilor pe unde se pierde apă.

SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de canalizare

Art. 244. - Reţeaua de canalizare poate fi afectată de un cutremur

fără să apară efectele exterioare, deoarece o parte din apa exfiltrată se va drena în pământ.

Art. 245. - Operatorul va efectua următoarele activităţi: a) verificarea curgerii apei începând de la ultimul cămin al

colectorului principal (la intrarea în staţia de epurare sau căminul amonte al unei subtraversări);

b) stabilirea locului în care apa nu mai curge prin colector, marcându-se tronsoanele şi verificând terenul dacă are crăpături vizibile, sunt tasări de teren, sunt construcţii prăbuşite peste canal etc.;

c) se va interveni prin pomparea apei în alt colector sau chiar direct în emisar, caz în care trebuie să existe un aviz prealabil al autorităţii de mediu, pentru o perioadă de timp cât mai scurtă, în cazul unor tronsoane rupte, pe lungime mare, în porţiunea aval;

d) folosirea mijloacelor locale de dezinfectare pe traseu, a procedurilor proprii;

253

e) vor fi degajate locurile pe unde apa meteorică poate curge singură în emisar;

f) vor fi puse în stare de funcţionare mijloacele auxiliare de pompare a apei din colectoare cu mijloace ce pot fi aduse pe amplasamente pregătite din timp sau sunt deja montate şi se face numai punerea în funcţiune;

g) refacerea provizorie a reţelei de canalizare folosind tuburi uşor de montat ( PVC gofrat, oţel etc.), tuburile vor putea fi montate aparent, cu protecţie contra traficului stradal.

Art. 246. - După stabilizarea situaţiei, reţeaua de canalizare va intra într-un proces de verificare totală, rezultatul final va fi analizat în vederea luării unei decizii asupra soluţiei de reabilitare sau chiar de retehnologizare.

CAPITOLUL XI Realizarea serviciului după producerea unei inudaţii

SECŢIUNEA 1


Art. 247. - (1) În cazul inundaţiilor se vor lua măsurile prevăzute în planul aprobat de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă.

(2) În cazul în care staţia de pompare ce asigură presiunea totală în reţea este scoasă din funcţiune (voit sau accidental) se va asigura o pompare independentă de pe un amplasament neinundabil cu motopompe pregătite din timp.

(3) Dacă localitatea este parţial inundată, se va recurge la următoarele măsuri:

a) dezinfectarea suplimentară a apei, după recomandările organelor sanitare, conform planurile de pentru situaţii de urgenţă;

b) atenţionarea locuitorilor cu branşamente în zona inundată asupra unor măsuri suplimentare legate de consumul apei;

c) oprirea staţiilor de pompare aflate în zona inundată; d) distribuirea de apă îmbuteliată locuitorilor afectaţi. (4) Dacă la captare lucrările hidrotehnice sunt scoase din funcţiune,

se va asigura apă produsă de staţii de tratare mobile, staţii care vor fi în

254

dotarea operatorului serviciului de alimentare cu apă, captarea realizându-se printr-o priză provizorie.

(5) Dacă la sursă calitatea apei s-a degradat puternic, vor fi puse în funcţiune măsurile de tratare suplimentară:

a) adăugarea de cărbune activ praf; b) adăugarea de polimeri; c) reducerea debitului de apă în scopul creşterii duratei de decantare; d) reducerii vitezei de filtrare; e) ozonizarea apei etc. (6) Dacă sursele de alimentare cu energie sunt afectate se va aplica

soluţia alimentare cu energie electrică de la o sursă de rezervă. (7) Dacă puţurile sau căminele drenului sunt inundate, acestea vor fi

spălate imediat ce nivelul apei scade, fiind luate măsuri suplimentare pentru a asigura etanşarea lor până la depăşirea fenomenului.

(8) După trecerea evenimentului se va proceda la o spălare şi dezinfectare totală a sistemului obţinându-se un aviz al organelor sanitare.

Art. 248. - În planul de acţiune se vor trece elementele aplicabile din măsurile ce trebuie luate în cazul producerii unui cutremur.


Art. 249. - În perioada inundaţiilor reţeaua de canalizare este

suprasolicitată, intrând de cele mai multe ori sub presiune. Art. 250. - (1) Operatorul va asigura cu maximă prioritate

funcţionarea staţiilor de pompare a apelor uzate, suplimentând numărul de pompe cu motopompe.

(2) O atenţie deosebită se va da prevenirii inundării staţiei de pompare prin luarea tuturor măsurilor de îndiguire, utilizarea motopompelor etc.

(3) Gradul de asigurare a funcţionării pompelor trebuie să fie mai mare decât al celorlalte construcţii componente ale sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Art. 251. Se vor aplica măsuri suplimentare de dezinfectare, mai ales în zonele în care sistemul de canalizare a refulat.

255

Art. 252. - Vor fi puse în funcţiune staţii de pompare provizorii, cu motopompe, pentru suplimentarea capacităţii de evacuare a apei din zonele inundate.

Art. 253. - În scopul reducerii gradului de poluare, în zona joasă se poate recurge la devierea apelor colectate de pe suprafeţele aflate la cote neinundate.

Art. 254. - O atenţie specială se va da urmăririi capacităţii de evacuare a emisarului receptor, luându-se măsuri adecvate când există riscul intrării apei prin deversorul liber.

Art. 255. - (1) După trecerea evenimentului se vor face o verificare generală a canalizării, o spălare şi o dezinfecţie generală.

(2) Este obligatorie efectuarea unei analize urmate de un plan de măsuri capabile să îmbunătăţească funcţionarea sistemului, consemnându-se limitele atinse de viitură.

CAPITOLUL XII Realizarea serviciului în caz de furtună şi/sau viscol puternic

SECŢIUNEA 1


Art. 256. - În cazul apariţiei furtunii şi/sau a viscolului operatorul: a) va verifica în primă urgenţă sistemul de alimentare cu energie,

punându-se în funcţiune, dacă este cazul, sistemul de rezervă sau vor fi realizate legături provizorii, pentru acţionarea cu prioritate a pompelor;

b) va verifica starea ventilaţiilor la rezervoare, realizându-se o verificare a calităţii apei şi o dezinfectare suplimentară, dacă aceasta prezintă nereguli, iar utilizatorii vor fi avertizaţi asupra modului în care să se consume apa;

c) va verifica starea captării şi acţionarea cu mijloace adecvate împotriva îngheţării şi blocării prizei sau a grătarului, curăţarea acesteia va fi permanentă, iar în cazul existenţei unor soluţii de rezervă, acestea trebuie puse în funcţiune;

d) va asigura personalului de exploatare care îşi are locul de muncă în locuri izolate alimentarea cu hrană, sistem de încălzire şi echipament de protecţie corespunzător;

256

e) va verifica starea stocului de reactivi, acestea fiind refăcute periodic, conform normelor.

Art. 257. - După trecerea furtunii va fi refăcut accesul pe căile de comunicaţie şi vor fi refăcute lucrărilor afectate.


Art. 258. - Pentru menţinerea în funcţiune a staţiilor de pompare de

pe reţeaua de canalizare în caz de furtună, este de preferat ca una dintre liniile de alimentare cu energie electrică să fie subterană sau se va asigura o sursă independentă de alimentare.

Art. 259. - În caz de viscol şi de temperaturi reduse, se vor fi luate măsuri, împreună cu operatorul serviciului de salubritate sau cu autoritatea administraţiei publice locale, de îndepărtare a zăpezii, pentru contracararea riscului de topire bruscă a zăpezii şi punerea sub presiune a canalizării.

Art. 260. - Vor fi verificate grătarele deversoarelor, luându-se şi măsurile necesare pentru eliminarea blocajelor de gheaţă la emisar, blocaje care pot produce ridicarea nivelului apei şi inundarea canalizării.

CAPITOLUL XIII Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 261. - (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului

Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, vor elabora şi adopta, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, regulamentul propriu al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în funcţie de particularităţile locale şi de interesele actuale şi de perspectivă ale comunităţii respective, cu respectarea prevederilor prezentului regulament-cadru.

(2) Regulamentul se supune dezbaterii publice şi se aprobă de către consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, urmând a intra în vigoare la 30 de zile de la aprobare.

257

(3) Până la elaborarea şi adoptarea regulamentului serviciului operatorii şi autorităţile administraţiei publice locale vor respecta prevederile prezentului regulament-cadru.

(4) În regulamentele întocmite şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale se vor specifica contravenţiile în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, atât pentru utilizatori, cât şi pentru operatori, cu specificarea acestora şi a cuantumului amenzilor aplicabile.

(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi/sau împuterniciţii acestora şi de autoritatea de reglementare competentă.

(6) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, autorităţile administraţiei publice locale vor proceda la încheierea de acte adiţionale la contractele de delegare a gestiunii, care să cuprindă punerea în aplicare a prezentului regulament.

(7) În regulamentele întocmite şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitare, după caz, se vor stabili condiţiile şi termenele de conformare la prevederile prezentului regulament-cadru.

Art. 262. - În cadrul contractelor încheiate cu utilizatorii se vor stipula standardele, normativele şi tarifele legale, valabile la data încheierii acestor contracte. De asemenea, se vor face trimiteri şi la actele normative care trebuie respectate din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii publice.

Art. 263. - Prevederile prezentului regulament-cadru vor fi actualizate în funcţie de modificările de natură tehnică, tehnologică şi legislativă, prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C.

Art. 264. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament-cadru.

258

ANEXA 1 la regulament-cadru

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE

Trimestrul Nr. crt. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

I II III IV Total

an

0 1 2 3 4 5 6

BRANŞAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR

a) numărul de solicitări de branşare/numărul de solicitări de racordare ale utilizatorilor la sistemul public de alimentare cu apă şi/sau de canalizare, diferenţiat pe utilităţi şi pe categorii de utilizatori

% % % % %

1.1.

b) numărul de solicitări la care intervalul de timp, dintre momentul înregistrării cererii de branşare/ racordare a utilizatorului, până la primirea de către acesta a avizului de branşare/racordare, este mai mic de 15/30/60 zile calendaristice

% % % % %

CONTRACTAREA FURNIZĂRII APEI/PRELUĂRII APELOR UZATE ŞI METEORICE

a) numărul de contracte încheiate, pe categorii de utilizatori, raportat la numărul de solicitări % % % % %

b) procentul din contractele de la lit. a) încheiate în mai puţin de 30 zile calendaristice % % % % %

1.2.

c) numărul de solicitări de modificare a prevederilor contractuale, raportate la numărul total de solicitări de modificare a prevederilor contractuale rezolvate în 30 zile

% % % % %

1.3. MĂSURAREA ŞI GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ a) numărul anual de contoare montate, ca urmare a

solicitărilor, raportat la numărul de solicitări, pe tipuri de apă furnizată

% % % % %

b) numărul anual de contoare montate, raportat la numărul total de utilizatori fără contor % % % % %

c) numărul anual de reclamaţii privind precizia contoarelor, raportat la numărul total de contoare, pe tipuri de apă furnizată şi categorii de utilizatori

% % % % %

d) ponderea din numărul de reclamaţii de la lit. c) care sunt justificate % % % % %

259

0 1 2 3 4 5 6

e) procentul de solicitări de la lit. c) care au fost rezolvate în mai puţin de 8 zile % % % % %

f) numărul de sesizări privind parametrii apei furnizate raportat la numărul total de utilizatori % % % % %

g) cantitatea de apă furnizată raportată la numărul total de locuitori de tip casnic deserviţi % % % % %

CITIREA, FACTURAREA ŞI ÎNCASAREA CONTRAVALORII SERVICIILOR DE APĂ ŞI DE CANALIZARE FURNIZATE/PRESTATE

a) numărul de reclamaţii privind facturarea raportat la numărul total de utilizatori % % % % %

b) procentul de reclamaţii de la lit. a) rezolvate în termen de 10 zile % % % % %

c) procentul din reclamaţiile de la lit. a) care s-au dovedit a fi justificate % % % % %

1.4.

d) valoarea totală a facturilor încasate raportată la valoarea totală a facturilor emise % % % % %

1.5. ÎNTRERUPERI ŞI LIMITĂRI ÎN FURNIZAREA APEI ŞI ÎN PRELUAREA APELOR LA CANALIZARE

ÎNTRERUPERI ACCIDENTALE a) numărul de întreruperi neprogramate anunţate, pe

categorii de utilizatori nr. nr. nr. nr. nr.

b) numărul de utilizatori afectaţi de întreruperile neprogramate anunţate raportat la total utilizatori, pe categorii de utilizatori

% % % % %

c) durata medie a întreruperilor raportate la 24 ore pe categorii de utilizatori % % % % %

d) numărul de întreruperi accidentale pe categorii de utilizatori nr. nr. nr. nr. nr.

1.5.1.

e) numărul de utilizatori afectaţi de întreruperile accidentale raportat la total utilizatori/pe categorii de utilizatori

% % % % %

ÎNTRERUPERI PROGRAMATE a) numărul de întreruperi programate nr. nr. nr. nr. nr.

b) durata medie a întreruperilor programate raportată la 24 ore % % % % %

c) numărul de utilizatori afectaţi de aceste întreruperi raportat la total utilizatori, pe categorii de utilizatori

% % % % %

1.5.2.

c) numărul de întreruperi cu durata programată depăşită raportat la total întreruperi programate, pe categorii de utilizatori

% % % % %

260

0 1 2 3 4 5 6 ÎNTRERUPERI DATORATE NERESPECTĂRII PREVEDERILOR CONTRACTUALE

DE CĂTRE UTILIZATOR a) numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt

furnizarea/prestarea serviciilor pentru neplata facturii raportat la număr total de utilizatori, pe categorii de utilizatori şi pe tipuri de servicii

% % % % %

b) numărul de contracte reziliate pentru neplata serviciilor furnizate raportat la număr total de utilizatori, pe categorii de utilizatori şi pe tipuri de servicii

% % % % %

c) numărul de întreruperi datorate nerespectării prevederilor contractuale, pe categorii de utilizatori, tipuri de servicii şi clauze contractuale nerespectate

nr. nr. nr. nr. nr.

1.5.3.

d) numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt furnizarea serviciilor, realimentaţi în mai puţin de 3 zile, pe categorii de utilizatori şi tipuri de servicii

1.6. CALITATEA SERVICIILOR FURNIZATE/PRESTATE a) numărul de reclamaţii privind parametrii de

calitate ai apei furnizate raportat la număr total de utilizatori, pe tipuri de utilizatori şi tipuri de apă furnizată (potabilă sau industrială) şi parametrii reclamaţi

% % % % %

b) procentul din reclamaţiile de la lit. a) care s-au dovedit a fi din vina operatorului % % % % %

c) valoarea despăgubirilor plătite de operator, pentru nerespectarea condiţiilor şi parametrilor de calitate stabiliţi în contract, raportată la valoarea facturată, pe tipuri de servicii şi categorii de utilizatori

% % % % %

d) numărul de reclamaţii privind gradul de asigurare în funcţionare raportat la numărul total de utilizatori

% % % % %

1.7. RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZATORILOR a) numărul de sesizări scrise, altele decât cele

prevăzute la celelalte articole, în care se precizează că este obligatoriu răspunsul operatorului, raportat la total sesizări

% % % % %

b) procentul din totalul de la lit. a) la care s-a răspuns într-un termen mai mic de 30 de zile calendaristice

% % % % %

261

0 1 2 3 4 5 6 2. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ GARANTAŢI

PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ a) pierderea de apă în reţea exprimată ca raport între

cantitatea de apă furnizată şi cea intrată în sistem % % % % %

b) gradul de extindere al reţelei exprimat ca raport între lungimea reţelei dată în funcţiune la începutul perioadei luate în calcul şi cea de la sfârşitul perioadei luate în calcul

% % % % %

c) consumul specific de energie electrică pentru furnizarea apei, calculat ca raport între cantitatea totală de energie consumată trimestrial/anual pentru funcţionarea sistemului şi cantitatea de apă furnizată

kWh/mc

kWh/mc

kWh/mc

kWh/mc

kWh /mc

d) durata zilnică de alimentare cu apă calculată ca raport între numărul mediu zilnic de ore în care se asigură apă la utilizator şi 24 ore, pe categorii de utilizatori

% % % % %

e) gradul de acoperire exprimat ca raport între lungimea reţelei de distribuţie şi lungimea totală a străzilor

% % % % %

2.1.

f) gradul de contorizare exprimat ca raport între numărul de utilizatori care au contoare la branşament şi numărul total de utilizatori

% % % % %

PENTRU SISTEMUL DE CANALIZARE a) gradul de deservire exprimat ca raport între

lungimea reţelei de canalizare şi lungimea totală a străzilor

% % % % %

b) gradul de extindere al reţelei de canalizare exprimat ca raport între lungimea străzilor cu sistem de canalizare dată în funcţiune la începutul perioadei luate în calcul şi cea de la sfârşitul perioadei luate în calcul

% % % % %

2.2.

c) consumul specific de energie electrică pentru evacuarea şi epurarea apelor uzate, calculat ca raport între cantitatea totală de energie electrică consumată trimestrială/anuală pentru asigurarea serviciului şi cantitatea de apă uzată evacută

kWh/mc

kWh/mc

kWh/mc

kWh/mc

kWh /mc

262

INDICATORI STATISTICI

PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE

Trimestrul Nr. crt. INDICATORUL

I II III IV Total

an

0 1 2 3 4 5 6

1.1. BRANŞAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR

a) raportul dintre numărul de branşamente şi lungimea reţelei de distribuţie a apei

buc/km

buc/km

buc/km

buc/km

buc/ km

b) lungimea reţelei de distribuţie raportată la numărul de locuitori asiguraţi cu apă

m/ loc

m/ loc

m/ loc

m/ loc

m/ loc

c) raportul dintre lungimea efectivă a reţelei şi numărul de locuitori

m/ loc

m/ loc

m/ loc

m/ loc

m/ loc

d) raportul dintre populaţia racordată la canalizare şi populaţia totală a localităţii % % % % %

e) raportul dintre numărul de racorduri şi lungimea reţelei de canalizare

buc/km

buc/km

buc/km

buc/km

buc/ km

1.2. GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ

a) volumul de apă furnizată raportată la capacitatea de proiect al reţelei % % % % %

b) volumul de apă furnizată prin aducţiune şi capacitatea proiectată % % % % %

ABATERI ALE UTILIZATORILOR DE LA CONDIŢIILE DE CONTRACT a) numărul de cazuri de nerespectare de către

utilizatori a condiţiilor de descărcare a apelor uzate şi meteorice în reţelele de canalizare raportat la număr total utilizatori, pe tipuri de utilizatori

% % % % %

b) numărul de sistări a prestării serviciului public de canalizare raportat la număr total utilizatori, pe tipuri de utilizatori, datorat nerespectării de utilizator a condiţiilor de deversare

% % % % %

1.3.

c) valoarea despăgubirilor plătite de utilizatori, pentru daune datorate deversării apelor ce nu respectă condiţiile de deversare din contract, raportat la valoarea facturată aferentă apelor uzate, pe tipuri de servicii şi categorii de utilizatori

% % % % %

263


pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ∗)

Emitent: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE

REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Publicat în: Monitorul Oficial nr. 324 bis din 15 mai 2007

Având în vedere prevedrile art. 50 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi ale art. 6 şi 40 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006,

în temeiul art. 10 alin (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală – A.N.R.S.C.∗∗) nr. 373/2002, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Caietul de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicar în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Jeanina Preda Bucureşti, 20 martie 2007. Nr. 89. ∗) Ordinul nr. 89/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 mai 2007 şi este reprodus şi în nr. 324 bis din 15 mai 2007. ∗∗) Conform prevederilor Legii nr. 51/2006, începând cu data de 21 martie 2007, denumirea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală va fi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.).

264

ANEXĂ

C A I E T D E S A R C I N I – C A D R U al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Obiectul caietului de sarcini-cadru

Art. 1. Prezentul caiet de sarcini-cadru stabileşte modul de întocmire a caietelor de sarcini, indiferent de forma de gestiune adoptată, de către consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, care înfiinţează, organizează, conduc, coordonează şi controlează funcţionarea serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Art. 2. (1) Caietele de sarcini se vor întocmi în concordanţă cu necesităţile obiective ale consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, cu respectarea în totalitate a cerinţelor minimale precizate în caietul de sarcini-cadru şi a regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(2) Caietele de sarcini vor fi supuse aprobării consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz.

(3) Caietele de sarcini se întocmesc pentru fiecare activitate specifică serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Art. 3. La întocmirea caietelor de sarcini, autoritatea publică locală are obligaţia de a utiliza documentaţia prevăzută în prezentul caiet de sarcini-cadru, după cum urmează:

a) în conţinutul documentaţiei caietului de sarcini se vor prelua din prezentul caiet de sarcini-cadru activităţile şi condiţiile tehnice specifice activităţii desfăşurate sau care se deleagă;

b) conţinutul caietului de sarcini va fi elaborat prin transcrierea identică a textelor scrise cu caractere normale, cu excepţia numerelor de articole, care vor căpăta o nouă numerotare prin completarea datelor necesare în conformitate cu indicaţiile precizate prin textele scrise cu caractere înclinate din conţinutul documentaţiei caietului de sarcini-cadru;

265

c) conţinutul caietului de sarcini va cuprinde setul de formulare precizate ca fiind obligatorii în caietul de sarcini-cadru, la care se pot adăuga şi alte formulare considerate necesare pentru realizarea corespunzătoare a serviciului.

Art. 4. Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare comunitară, după caz, au obligaţia ca la întocmirea caietului de sarcini să definească specificaţiile tehnice prin referire la reglementările tehnice, astfel cum sunt acestea definite în legislaţia internă referitoare la standardizarea naţională.

CAPITOLUL I Obiectul caietului de sarcini

Art. 1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile de desfăşurare a

activităţilor specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, stabilind nivelurile de calitate şi condiţiile tehnice necesare funcţionării acestui serviciu în condiţii de eficienţă şi siguranţă.

Art. 2. Prezentul caiet de sarcini a fost elaborat spre a servi drept documentaţie de referinţă în vederea stabilirii condiţiilor specifice de desfăşurare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de modul de gestiune adoptat.

Art. 3. Caietul de sarcini face parte integrantă din documentaţia necesară desfăşurării activităţii ......................... (se trece activitatea specifică serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare) şi constituie ansamblul cerinţelor tehnice de bază.

Art. 4. (1) Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice care definesc caracteristicile referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă, siguranţa în exploatare, precum şi sisteme de asigurare a calităţii, terminologie, condiţiile pentru certificarea conformităţii cu standarde relevante sau altele asemenea.

(2) Specificaţiile tehnice se referă, de asemenea, la modul de executare a activităţilor, la verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor, precum şi la alte condiţii ce derivă din actele normative şi reglementările în vigoare, în legătură cu desfăşurarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

(3) Caietul de sarcini precizează reglementările obligatorii referitoare la protecţia muncii, la prevenirea şi stingerea incendiilor şi la protecţia

266

mediului, care trebuie respectate pe parcursul furnizării/prestării serviciului/activităţii ............................. (se trece activitatea specifică serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare) şi care sunt în vigoare.

Art. 5. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să asigure furnizarea/prestarea serviciului în regim de continuitate, asigurând Q = ..... l/s, Q = ....... m3/zi, m3/an şi presiunea de serviciu minimă ...... mCA pentru toţi utilizatorii din aria de prestare (se vor completa valorile de debit şi de presiune).

Art. 6. Operatorul se angajează să contracteze şi să menţină următoarele tipuri de asigurări:

a) asigurare împotriva pagubelor materiale, ce va acoperi toate riscurile cu privire la pierderi fizice sau daune aduse sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare;

b) asigurare de răspundere civilă (inclusiv obligaţiile generale faţă de terţi în caz de deces, vătămări corporale sau pierderi ori daune ale proprietăţii);

c) asigurări pentru acoperirea obligaţiilor către angajaţi şi pentru accidente personale, conform prevederilor legale.

Art. 7. Termenii, expresiile şi abrevierile utilizate în caietul de sarcini sunt cele din Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

CAPITOLUL II Cerinţe organizatorice minimale

Art. 8. Operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare va

asigura: a) respectarea legislaţiei, normelor, prescripţiilor şi regulamentelor

privind igiena muncii, protecţia muncii, gospodărirea apelor, protecţia mediului, urmărirea comportării în timp a construcţiilor, prevenirea şi combaterea incendiilor;

b) exploatarea, întreţinerea şi reparaţia instalaţiilor şi utilajelor cu personal autorizat, în funcţie de complexitatea instalaţiei şi de specificul locului de muncă;

c) respectarea indicatorilor de performanţă şi calitate stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea de dare în

267

administrare a serviciului şi precizaţi în regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

d) furnizarea autorităţii administraţiei publice locale, respectiv A.N.R.S.C., a informaţiilor solicitate şi accesul la documentaţiile pe baza cărora prestează serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în condiţiile legii;

e) producerea, transportul, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile, respectiv preluarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate;

f) exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, respectiv a sistemelor de canalizare în condiţii de siguranţă şi eficienţă tehnico-economică, cu respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare;

g) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, corespunzător dispoziţiilor legale, a zonelor de protecţie sanitară, a construcţiilor şi instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate;

h) monitorizarea strictă a calităţii apei potabile distribuite prin intermediul sistemelor de alimentare cu apă, în concordanţă cu normele igienico-sanitare în vigoare;

i) captarea apei brute, respectiv descărcarea apelor uzate orăşeneşti în receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor;

j) întreţinerea şi menţinerea în stare permanentă de funcţionare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;

k) contorizarea cantităţilor de apă captate, înmagazinate, transportate, distribuite şi, respectiv, facturate;

l) creşterea eficienţei şi a randamentului sistemelor în scopul reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi energie electrică şi prin reechiparea, reutilarea şi retehnologizarea acestora;

m) limitarea cantităţilor de apă potabilă distribuită prin reţelele publice, utilizată în procesele industriale, şi diminuarea consumurilor specifice prin recircularea, refolosirea şi reutilizarea acesteia în cadrul staţiilor de tratare şi epurare;

n) respectarea angajamentelor luate prin contractele de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

268

o) furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la toţi utilizatorii din raza de operare pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;

p) aplicarea de metode performante de management, care să conducă la reducerea costurilor de operare;

q) elaborarea planurilor anuale de întreţinere, revizii, reparaţii capitale şi modernizări, executate cu forţe proprii şi cu terţi;

r) realizarea unui sistem de evidenţă a sesizărilor şi reclamaţiilor şi de rezolvare operativă a acestora;

s) evidenţa orelor de funcţionare a utilajelor; t) ţinerea unei evidenţe distincte pentru fiecare activitate, având

contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu şi/sau localitate de operare în parte;

u) personalul necesar pentru prestarea activităţilor asumate prin contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea de dare în administrare şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este cazul;

v) conducerea operativă prin dispecerat şi asigurarea mijloacelor tehnice şi a personalului de intervenţie;

w) o dotare proprie cu instalaţii şi echipamente specifice necesare pentru prestarea activităţilor asumate prin contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea de dare în administrare;

x) alte condiţii specifice stabilite de autoritatea administraţiei publice locale.

Art. 9. Obligaţiile şi răspunderile personalului de operare al operatorului sunt cuprinse în regulamentul de serviciu (regulamentul de serviciu se întocmeşte pe baza Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare).

Art. 10. În caietele de sarcini se vor preciza condiţiile de realizare a investiţiilor, precum şi a altor cheltuieli pe care le va face operatorul, specificându-se modul de aprobare şi decontare a acestora în cadrul relaţiilor contractuale dintre autoritatea publică locală şi operator.

CAPITOLUL III Serviciul de alimentare cu apă

Art. 11. Caracteristicile principale ale staţiilor electrice ce deservesc

sistemul de alimentare cu apă sunt prezentate în anexa nr. ... (se va

269

preciza numărul anexei în care se vor detalia: amplasarea fiecărei staţii, tensiunea la intrarea în staţie, tensiunea la ieşirea din staţie, tipul transformatoarelor, puterea fiecărui transformator, tipul şi puterea de rupere a întrerupătoarelor, schema monofilară, schema de măsură, automatizare şi protecţie, anul punerii în funcţiune, ultima reparaţie capitală, ultima verificare profilactică, utilajele alimentate din staţie, sursa de rezervă etc.).

Art. 12. Datele privind reţelele electrice de forţă şi de iluminat sunt prezentate în anexa nr. ... (se precizează numărul anexei în care sunt descrise toate reţelele de forţă şi de iluminat, inclusiv cele de joasă tensiune, aferente sistemului de alimentare cu apă: amplasarea fiecărui obiectiv, schemele monofilare defalcate pe obiective, tipul conductoarelor, secţiunea, lungimea, tipul circuitului, instalaţiile de legare la pământ, numărul contactoarelor, întrerupătoarelor, celulelor, punctelor de iluminat, puterea deservită de fiecare circuit etc.).

Art. 13. Caracteristicile centralelor termice ce deservesc componentele sistemului de alimentare cu apă sunt prezentate în anexa nr. ... (se va indica numărul anexei în care se vor trece caracteristicile definitorii ale sistemului de alimentare cu energie termică).

Art. 14. Caracteristicile reţelelor de aer comprimat, gaze naturale, combustibil lichid, apă-canalizare sunt prezentate în anexa nr. ... (se va indica numărul anexei în care se vor trece caracteristicile definitorii ale reţelelor de aer comprimat şi utilităţi din incinte).

Art. 15. Programul de reabilitare şi extindere a sistemului de alimentare cu apă este prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei).

SECŢIUNEA 1 Captarea apei brute

Art. 16. Operatorul are permisiunea de a desfăşura activitatea de

captare a apei, în aria administrativ-teritorială .............. (se va completa aria administrativ-teritorială în care urmează să se presteze activitatea, cu delimitările acesteia).

Art. 17. Sursele de apă folosite pentru alimentarea cu apă se situează în ............... (se precizează locaţia în care sunt amplasate sursele de alimentare cu apă).

270

Art. 18. Situaţia surselor de apă de adâncime este cea prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 1, anexa la prezentul caiet de sarcini-cadru, în cazul existenţei captării din surse de adâncime).

Art. 19. Situaţia surselor de apă de suprafaţă este cea prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 2, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru, în cazul existenţei captării din surse de suprafaţă).

Art. 20. Planul de situaţie cu amplasarea tuturor puţurilor (de investigare, supraveghere, exploatare), a zonelor de protecţie sanitară, a lucrărilor hidrotehnice aferente şi a construcţiilor anexe, limitele terenului, natura juridică a acestuia, căile de comunicaţie, sursele de poluare din zonă etc. sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).

Art. 21. Instalaţiile electrice aferente captării apei cu schemele monofilare: branşamente, instalaţii electrice de iluminat şi de forţă, instalaţii de legare la pământ, instalaţii de automatizări, măsură şi control, sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).

Art. 22. În vederea determinării costurilor de exploatare şi a personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca articole distincte, defalcat pe fiecare captare, după caz:

a) consumul propriu tehnologic de energie electrică de proiect, pentru asigurarea captării apei la debitul nominal, este: se trece indicatorul;

b) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare a acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

c) diagramele de pornire-oprire ale utilajelor de bază, variaţia consumului specific, în funcţie de debit, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

d) diagramele de variaţie a energiei consumate de pompe, în funcţie de debitele de apă vehiculate, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

e) lista aparatelor de măsură pentru determinarea cantităţii de apă captată şi a cantităţii de apă livrată şi caracteristicile acestora este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

f) lista aparatelor de măsură pentru determinarea consumurilor de energie electrică din staţia de captare este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

271

g) schema staţiei de captare a apei, cu poziţionarea utilajelor, construcţiilor şi echipamentelor, planul de amplasare şi poziţia armăturilor în schema normală de funcţionare, conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);

h) schema instalaţiei electrice de îmbunătăţire a factorului de putere, conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);

i) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi, sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

j) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de sarcini-cadru;

k) alte date necesare definirii serviciului din punctul de vedere al parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de dezvoltare din strategia de dezvoltare.

Art. 23. Prestarea activităţii de captare a apei se va executa astfel încât să se realizeze:

a) verificarea şi supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor; b) corectarea şi adaptarea regimului de exploatare la cerinţele

utilizatorului; c) controlul calităţii apei; d) întreţinerea instalaţiilor din staţia de captare; e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice

necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă; f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente; g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne; h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii; i) gradul de utilizare a capacităţii totale a staţiei de captare a apei la

nivelul necesar pentru asigurarea continuităţii şi calităţii apei potabile furnizate;

j) desfăşurarea activităţilor pe baza principiilor de eficienţă economică având ca obiectiv reducerea costurilor;

k) menţinerea capacităţilor de producţie şi exploatarea eficientă prin urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor, întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;

l) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în exploatare, încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante şi asigurării calităţii apei brute şi potabile;

272

m) executarea numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări la instalaţii şi echipamente;

n) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în vigoare;

o) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac obiectul serviciului de captare a apei, inclusiv a personalului de specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este cazul.

SECŢIUNEA a 2-a Tratarea apei brute


tratare a apei, în aria administrativ-teritorială ...... (se va completa aria administrativ-teritorială în care urmează să se presteze activitatea, cu delimitările acesteia).

Art. 25. Staţia de tratare a apei brute este amplasată în ....... (se precizează locaţia în care este amplasată staţia de tratare a apei).

Art. 26. Planul de situaţie cu amplasarea zonelor de protecţie sanitară, a lucrărilor hidrotehnice aferente şi a construcţiilor anexe, limitele terenului, natura juridică a acestuia, căile de comunicaţie, sursele de poluare din zonă etc. sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).

Art. 27. Instalaţiile electrice aferente staţiei de tratare a apei cu schemele monofilare: branşamente, instalaţii electrice de iluminat şi de forţă, instalaţii de legare la pământ, instalaţii de automatizări, măsură şi control, sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).

Art. 28. Componenţa obiectelor staţiei de tratare este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 3, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 29. În vederea determinării costurilor de exploatare şi a personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca articole distincte, defalcat pe fiecare staţie de tratare, după caz:

a) consumul propriu tehnologic de energie electrică şi de reactivi, de proiect, pentru asigurarea tratării apei brute, la debitul nominal, este: ...

273

(se trece indicatorul pentru energia electrică şi cei pentru reactivi, defalcaţi pentru fiecare reactiv în parte);


c) diagramele de pornire-oprire ale utilajelor de bază şi variaţia consumului specific, în funcţie de debit, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

d) diagramele de variaţie a energiei consumate de pompe, în funcţie de debitele de apă vehiculate, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

e) diagramele de variaţie a cantităţii de reactiv utilizat, în funcţie de debitul de apă tratată, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

f) lista aparatelor de măsură pentru determinarea cantităţii şi calităţii apei brute şi tratate, precum şi caracteristicile acestora este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

g) lista dotărilor laboratorului chimic şi metodele de analiză necertificate sunt cele din anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

h) lista aparatelor de măsură pentru determinarea consumurilor de energie electrică din staţia de tratare a apei brute este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

i) schema staţiei de tratare a apei, cu poziţionarea utilajelor şi poziţia armăturilor în schema normală de funcţionare, conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);

j) schema instalaţiei electrice de îmbunătăţire a factorului de putere, conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);

k) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi, sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

l) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de sarcini-cadru;

m) alte date necesare definirii serviciului din punctul de vedere al parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de dezvoltare din strategia de dezvoltare.

Art. 30. Prestarea activităţii de tratare a apei se va executa astfel încât să se realizeze:

a) verificarea şi supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor; b) adaptarea regimului de exploatare la cerinţele utilizatorului;

274

c) controlul calităţii apei; d) întreţinerea instalaţiilor din staţia de tratare; e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice

necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă; f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente; g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne; h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii; i) gradul de utilizare a capacităţii totale a staţiei de tratare a apei la

nivelul necesar pentru asigurarea continuităţii şi calităţii apei potabile furnizate;


k) menţinerea capacităţilor de producţie şi exploatarea eficientă prin urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor, întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;

l) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în exploatare, încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante şi a asigurării calităţii apei brute şi potabile;

m) executarea, numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice, a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări la instalaţii şi echipamente;


o) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac obiectul serviciului de tratare a apei, inclusiv a personalului de specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este cazul.

SECŢIUNEA a 3-a Transportul apei potabile şi/sau industriale


transport a apei potabile şi/sau industriale, în aria administrativ-teritorială .......... (se va completa aria administrativ-teritorială în care urmează să se presteze activitatea, cu delimitările acesteia).

275

Art. 32. Planul de situaţie cu amplasarea aducţiunii, zonele de protecţie sanitară, lucrările hidrotehnice aferente şi construcţiile anexe, limitele terenului, natura juridică a acestuia, căile de comunicaţie, sursele de poluare din zonă etc. sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).

Art. 33. Caracteristicile aducţiunii sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 4, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).


a) consumul propriu tehnologic de energie electrică de proiect, pentru asigurarea transportului apei brute, la debitul nominal este: ...(se trece indicatorul pentru energia electrică);


c) diagramele de variaţie a energiei consumate de pompe, în funcţie de debitele de apă vehiculate, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

d) lista aparatelor de măsură pentru determinarea cantităţii apei potabile/brute transportate, precum şi caracteristicile acestora este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

e) lista aparatelor de măsură pentru determinarea consumurilor de energie electrică aferente transportului apei potabile/brute este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

f) schema conductelor de transport al apei, cu indicarea elementelor topografice şi funcţionale, conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);

g) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi, sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

h) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de sarcini-cadru;

i) alte date necesare definirii serviciului din punctul de vedere al parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de dezvoltare din strategia de dezvoltare.

Art. 35. Prestarea activităţii de transport al apei potabile/brute se va executa astfel încât să se realizeze:

276


utilizatorului; c) controlul calităţii apei; d) întreţinerea conductelor de transport; e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice

necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă; f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente; g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne; h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii; i) desfăşurarea activităţilor pe baza principiilor de eficienţă

economică având ca obiectiv reducerea costurilor; j) menţinerea capacităţilor de producţie şi exploatarea eficientă prin

urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor, întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;

k) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în exploatare, încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante şi asigurării calităţii apei brute şi potabile;

l) executarea numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări la instalaţii şi echipamente;

m) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în vigoare;

n) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac obiectul serviciului de transport al apei, inclusiv a personalului de specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este cazul.

SECŢIUNEA a 4-a Înmagazinarea apei


înmagazinare a apei, în aria administrativ-teritorială ...... (se va completa aria administrativ-teritorială în care urmează să se presteze activitatea, cu delimitările acesteia).

277

Art. 37. Rezervoarele de înmagazinare a apei potabile sunt amplasate în ..... (se precizează locaţia în care sunt amplasate rezervoarele de înmagazinare a apei).

Art. 38. Planul de situaţie cu amplasarea tuturor rezervoarelor de înmagazinare, a zonelor de protecţie sanitară, a lucrărilor hidrotehnice aferente şi a construcţiilor anexe, limitele terenului, natura juridică a acestuia, căile de comunicaţie, sursele de poluare din zonă etc. sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).

Art. 39. Instalaţiile electrice aferente staţiei de înmagazinare a apei cu schemele monofilare: branşamente, instalaţii electrice de iluminat şi de forţă, instalaţii de legare la pământ, instalaţii de automatizări, măsură şi control, sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).

Art. 40. Componenţa obiectelor staţiei de înmagazinare a apei sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 5, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 41. În vederea determinării costurilor de exploatare şi a personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca articole distincte, defalcat pe fiecare captare, după caz:

a) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare a acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

b) lista aparatelor de măsură pentru determinarea cantităţii şi calităţii apei înmagazinate, precum şi caracteristicile acestora este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

c) schema staţiei de înmagazinare a apei, cu poziţionarea rezervoarelor şi poziţia armăturilor în schema normală de funcţionare, conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);

d) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi, sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

e) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de sarcini-cadru;

f) alte date necesare definirii serviciului din punctul de vedere al parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de dezvoltare din strategia de dezvoltare.

Art. 42. Prestarea activităţii de înmagazinare a apei se va executa astfel încât să se realizeze:

a) verificarea şi supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor;

278

b) corectarea şi adaptarea regimului de exploatare la cerinţele utilizatorului;

c) controlul calităţii apei; d) întreţinerea instalaţiilor; e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice

necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă; f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente; g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne; h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii; i) asigurarea rezervei intangibile pentru stins incendiile; j) desfăşurarea activităţilor pe baza principiilor de eficienţă

economică având ca obiectiv reducerea costurilor; k) menţinerea capacităţilor de producţie şi exploatarea eficientă prin

urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor, întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;

l) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în exploatare, încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante şi a asigurării calităţii apei brute şi potabile;

m) executarea numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări la instalaţii şi echipamente;


o) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac obiectul serviciului de înmagazinare a apei, inclusiv a personalului de specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este cazul.

SECŢIUNEA a 5-a Distribuţia apei potabile şi/sau industriale


distribuire a apei potabile şi/sau industriale, în condiţiile legii, la tarife reglementate, utilizatorilor amplasaţi pe teritoriul ................. (se trece localitatea unde operatorul urmează să-şi desfăşoare activitatea).

279

Art. 44. (1) Principalele date aferente utilizatorilor ce fac obiectul serviciului de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale sunt cele din anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 6, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

(2) Datele aferente contoarelor de apă pe baza cărora se face facturarea cantităţii de apă furnizate sunt cele din anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 7, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

(3) Datele aferente utilizatorilor necontorizaţi sunt cele din anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 8, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 45. Inventarul staţiilor de pompare, repompare şi a staţiilor de pompare cu hidrofor amplasate în reţeaua de distribuţie a apei este prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 9, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 46. Inventarul hidranţilor şi conductelor componente ale reţelei de distribuţie a apei potabile şi sau industriale este prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 10, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 47. Branşamentele şi elementele componente ale acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 11, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 48. Planul reprezentând reţeaua de distribuţie a apei este prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei în care se prezintă planul reţelei de distribuţie a apei cu poziţionarea obiectelor aparţinând acesteia).

Art. 49. În vederea determinării costurilor de furnizare şi a personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca articole distincte, după caz:

a) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare ale acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

b) graficul privind numărul de utilizatori branşaţi în ultimii 5 ani este prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

c) graficele de variaţie a consumului de apă minim, mediu şi maxim, aferent utilizatorilor care au montate repartitoare de costuri în ultimii 10 ani, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

280

d) variaţia preţului de vânzare a apei în ultimii 5 ani este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

e) variaţia gradului de încasare în ultimii 5 ani este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

f) graficul de variaţie a ratei de suportabilitate în ultimii 5 ani, calculată conform prevederilor pct. 6.3.5 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, este prezentat în anexa .... (se trece numărul anexei);

g) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de sarcini-cadru;

h) alte date necesare definirii serviciului din punct de vedere al parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de dezvoltare din strategia de dezvoltare.

Art. 50. Prestarea activităţii de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale se va efectua astfel încât să se realizeze:

a) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice necesare realizării unui serviciu de calitate;

b) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne şi actualizarea documentaţiei;

c) respectarea contractelor de furnizare/prestare întocmite conform prevederilor legale;

d) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii; e) urmărirea permanentă a parametrilor de furnizare; f) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în

vigoare; g) măsurarea cantităţii de apă intrată/livrată în/din aria de deservire,

precum şi exploatarea, întreţinerea, repararea şi verificarea contoarelor de apă în conformitate cu cerinţele normelor şi reglementările metrologice în vigoare;

h) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor, inclusiv a personalului de specialitate autorizat metrologic şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este cazul;

i) furnizarea continuă a apei către următoarele instituţii publice: - spitale; - policlinici;

281

- cămine de bătrâni; - leagăne de copii; - grădiniţe; - creşe; - cămine pentru persoane cu handicap; - centre de resocializare a minorilor; - şcoli. Art. 51. În activitatea sa operatorul va asigura: a) urmărirea şi înregistrarea indicatorilor de performanţă pentru

serviciul de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale aprobaţi. Urmărirea şi înregistrarea indicatorilor de performanţă se vor face pe baza unei proceduri specifice, prin compartimente specializate;

b) instituirea unui sistem prin care să poată primi informaţii sau să ofere consultanţă şi informaţii privind orice problemă sau incident care afectează sau poate afecta siguranţa, funcţionalitatea şi/sau alţi indicatori de performanţă ai serviciului;

c) ca factura emisă utilizatorului de către furnizor, în vederea încasării contravalorii cantităţii de apă furnizate, să conţină suficiente date pentru identificarea locului de consum şi pentru justificarea valorii totale, respectând orice instrucţiune/cerinţă aplicabilă, emisă de autorităţile competente. Factura nu va conţine contravaloarea altor servicii prestate de furnizor sau terţi, acestea facturându-se separat;

d) aplicarea unui sistem de comunicare cu utilizatorii cu privire la reglementările noi ce privesc furnizarea apei şi modificările survenite la actele normative din domeniu;

e) informarea utilizatorilor şi a consumatorilor: - planificarea anuală a lucrărilor de reparaţii capitale şi modernizări

ce se vor efectua la instalaţiile de distribuţie a apei, care pot avea ca efect diminuarea cantitativă sau calitativă a distribuţiei apei potabile;

- data şi ora întreruperii furnizării apei; - data şi ora reluării furnizării apei; f) verificarea şi certificarea de către utilizatori a furnizării apei la

parametrii calitativi şi cantitativi stabiliţi în contract, după: - reparaţii planificate; - reparaţii accidentale;

282

g) un sistem de înregistrare, investigare, soluţionare şi raportare privind reclamaţiile făcute de utilizatori în legatură cu calitatea serviciilor, calcularea şi/sau facturarea consumului;

h) realimentarea în cel mai scurt timp posibil a utilizatorilor afectaţi de incidentele care au produs întreruperea alimentării cu apă. În acest scop furnizorul asigură existenţa unor centre de preluare a reclamaţiilor telefonice;

i) bilanţul de apă la intrarea şi la ieşirea din sistemul de distribuţie.

CAPITOLUL IV Serviciul de canalizare

Art. 52. Caracteristicile principale ale staţiilor electrice ce deservesc

sistemul de canalizare sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei în care se vor detalia: amplasarea fiecărei staţii, tensiunea la intrarea în staţie, tensiunea la ieşirea din staţie, tipul transformatoarelor, puterea fiecărui transformator, tipul şi puterea de rupere a întrerupătoarelor, schema monofilară, schema de măsură, automatizare şi protecţie, anul punerii în funcţiune, ultima reparaţie capitală, ultima verificare profilactică, utilajele alimentate din staţie, sursa de rezervă etc.).

Art. 53. Datele privind reţelele electrice de forţă şi de iluminat sunt prezentate în anexa nr. ... (se precizează numărul anexei în care sunt descrise toate reţelele de forţă şi de iluminat, inclusiv cele de joasă tensiune, aferente sistemului de alimentare cu apă: amplasarea fiecărui obiectiv, schemele monofilare defalcate pe obiective, tipul conductoarelor, secţiunea, lungimea, tipul circuitului, instalaţiile de legare la pământ, numărul contactoarelor, întrerupătoarelor, celulelor, punctelor de iluminat, puterea deservită de fiecare circuit etc.).

Art. 54. Caracteristicile centralelor termice ce deservesc componentele sistemului de canalizare sunt prezentate în anexa nr. ... (se va indica numărul anexei în care se vor trece caracteristicile definitorii ale sistemului de alimentare cu energie termică).

Art. 55. Caracteristicile reţelelor de aer comprimat, gaze naturale, combustibil lichid, apă canalizare sunt prezentate în anexa nr. ... (se va indica numărul anexei în care se vor trece caracteristicile definitorii ale reţelelor de aer comprimat şi utilităţi din incinte).

283

Art. 56. Programul de reabilitare a sistemului de canalizare este prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei).

SECŢIUNEA 1 Colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori


colectare, transport şi evacuare a apelor uzate de la utilizatori, în condiţiile legii, la tarifele reglementate, pe raza teritorial-administrativă ....... (se trece aria teritorial-administrativă unde operatorul urmează să-şi desfăşoare activitatea).

Art. 58. Principalele date aferente utilizatorilor care beneficiază de activitatea de colectare, transport şi evacuare a apelor uzate sunt cele din anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 12, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 59. Racordurile şi elementele componente ale acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 13, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 60. Principalele caracteristici ale colectoarelor de transport al apei uzate şi ale gurilor de scurgere sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 14, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru. Datele se vor completa separat, dacă este cazul, pentru fiecare sistem de canalizare în parte).

Art. 61. Planul reprezentând sistemul de canalizare este prezentat în anexa nr. ... (se trece numărul anexei în care se prezintă planul sistemului de canalizare cu pozitionarea obiectelor aparţinând acesteia).

Art. 62. Profilurile longitudinale ale reţelei de canalizare, pe tronsoane, sunt prezentate în anexele nr. ..... (se trec numerele anexelor în care se prezintă profilul longitudinal a tronsoanelor sistemului de canalizare).

Art. 63. În vederea determinării costurilor de furnizare şi a personalului necesar, în caietul de sarcini se vor trece şi dezvolta ca articole distincte, după caz:

a) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare ale acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

284

b) graficul privind situaţia numărului de utilizatori racordati în ultimii 5 ani este prezentat în anexa nr. ...(se trece numărul anexei);

c) graficele de variaţie a cantităţii de ape uzate, minimă, medie şi maximă, aferentă utilizatorilor în ultimii 5 ani, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

d) variaţia tarifului în ultimii 5 ani este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

e) variaţia gradului de încasare în ultimii 5 ani este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

f) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de sarcini-cadru;

g) alte date necesare definirii serviciului din punct de vedere al parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de dezvoltare din strategia de dezvoltare.

Art. 64. Prestarea activităţii de colectare, transport şi evacuare a apelor uzate de la utilizatori se va efectua astfel încât să se realizeze:

a) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice necesare realizării unui serviciu de calitate;

b) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne şi actualizarea documentaţiei;

c) respectarea contractelor-cadru de furnizare/prestare, aprobate de autoritatea competentă;

d) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii; e) urmărirea permanentă a parametrilor de furnizare; f) îndeplinirea indicatorilor de calitate specificaţi în normativele în

vigoare; g) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal

calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor, inclusiv a personalului de specialitate şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este cazul;

Art. 65. În activitatea sa operatorul va asigura: a) urmărirea şi înregistrarea indicatorilor de performanţă pentru

serviciul de canalizare aprobaţi. Urmărirea şi înregistrarea indicatorilor de performanţă se vor face pe baza unei proceduri specifice, prin compartimente specializate;

b) instituirea unui sistem prin care să poată primi informaţii sau să ofere consultanţă şi informaţii privind orice problemă sau incidente care

285

afectează sau pot afecta siguranţa, funcţionalitatea şi/sau alţi indicatori de performanţă ai serviciului;

c) ca factura emisă utilizatorului de către furnizor, în vederea încasării contravalorii serviciului, să conţină suficiente date pentru identificarea locului de consum şi pentru justificarea valorii totale, respectând orice instrucţiune/cerinţă aplicabilă, emisă de autorităţile competente. Factura nu va conţine contravaloarea altor servicii prestate de furnizor sau terţi; acestea se vor factura separat;

d) aplicarea unui sistem de comunicare cu utilizatorii cu privire la reglementările noi ce privesc activitatea şi modificările survenite la actele normative din domeniu;

e) informarea utilizatorilor cu care se află în relaţii contractuale despre:

- planificarea anuală a lucrărilor de reparaţii capitale şi modernizare ce se vor efectua la instalaţiile de colectare, transport şi evacuare a apelor uzate, care pot afecta calitatea serviciului;

- data şi ora întreruperii preluării apei uzate la canalizare; - data şi ora reluării serviciului; f) un sistem de înregistrare, investigare, soluţionare şi raportare

privind reclamaţiile făcute de utilizatori în legatură cu calitatea serviciilor;

g) bilanţul de ape uzate la intrarea şi la ieşirea din sistemul de transport al apei uzate pentru care se realizează serviciul.

SECŢIUNEA a 2-a Epurarea apelor uzate


epurare a apelor uzate, în condiţiile legii, la tarife reglementate, utilizatorilor amplasaţi pe teritoriul ....... (se trece localitatea unde operatorul urmează să îşi desfăşoare activitatea).

Art. 67. Instalaţiile electrice aferente staţiei de epurare cu schemele monofilare: branşamente, instalaţii electrice de iluminat şi de forţă, instalaţii de legare la pământ, instalaţii de automatizări, măsură şi control, sunt prezentate în anexa nr. ... (se va preciza numărul anexei).

Art. 68. Componenţa părţii mecanice a staţiei de epurare a apei uzate este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va

286

completa cu datele din tabelul nr. 15, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 69. Componenţa părţii biologice a staţiei de epurare a apei uzate este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 16, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 70. Componenţa staţiei de pompare a apelor uzate este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei care se va completa cu datele din tabelul nr. 17, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru).

Art. 71. Caracteristicile bazinelor de retenţie sunt: ... (pentru fiecare bazin se completează amplasamentul, capacitatea de reţinere, forma, dimensiunile de gabarit şi locul în schema tehnologică).

Art. 72. Caracteristicile colectoarelor şi gurilor de deversare în emisar a apelor convenţional curate şi a celor epurate sunt: ... (se trece emisarul în care se face deversarea, numărul de colectoare, gurile de deversare etc.).


a) consumul propriu tehnologic de energie electrică şi de reactivi, de proiect, pentru asigurarea epurării apei uzate, la debitul nominal este: ... (se trece indicatorul pentru energia electrică şi cei pentru reactivi, defalcaţi pentru fiecare reactiv în parte);

b) descrierea instalaţiilor, starea fizică şi gradul de automatizare ale acestora sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

c) diagramele de pornire-oprire ale utilajelor de bază, variaţia consumului specific, în funcţie de debit, sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

d) diagramele de variaţie a energiei consumate de pompe în funcţie de debitele de apă şi de nămol vehiculate sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

e) diagramele de variaţie a cantităţii de reactiv utilizate în funcţie de debitul de apă uzată epurată sunt prezentate în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

f) lista aparatelor de măsură şi de analiză pentru determinarea cantităţii şi calităţii apei uzate, epurate şi a nămolurilor, precum şi

287

caracteristicile acestora este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

g) lista dotărilor laboratorului chimic, metodele de analiză necertificate sunt cele din anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

h) lista aparatelor de măsură pentru determinarea consumurilor de energie electrică din staţia de epurare a apelor uzate este prezentată în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

i) schema staţiei de epurare şi de tratare a nămolurilor cu poziţionarea utilajelor şi poziţia armăturilor în schema normală de funcţionare conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);

j) schema instalaţiei electrice de îmbunătăţire a factorului de putere conform anexei nr. ... (se trece numărul anexei);

k) indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, aprobaţi şi realizaţi, sunt prezentaţi în anexa nr. ... (se trece numărul anexei);

l) se vor detalia prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din caietul de sarcini-cadru;

m) alte date necesare definirii serviciului din punct de vedere al parametrilor instalaţiilor şi cantităţilor, inclusiv elementele de dezvoltare din strategia de dezvoltare.

Art. 74. Prestarea activităţii de epurare a apelor uzate se va executa astfel încât să se realizeze:


utilizatorului; c) controlul calităţii apei epurate şi a nămolurilor supuse valorificării; d) întreţinerea instalaţiilor din staţia de epurare; e) întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentaţiei tehnice

necesare realizării unei exploatări economice şi în condiţii de siguranţă; f) respectarea instrucţiunilor furnizorilor de echipamente; g) respectarea instrucţiunilor/procedurilor interne; h) respectarea regulamentului de serviciu aprobat în condiţiile legii; i) gradul de utilizare a capacităţii totale a staţiei de epurare a apei

uzate la nivelul necesar pentru asigurarea continuităţii şi calităţii deversate în emisar, a nămolurilor supuse valorificării sau depozitării;


288

k) menţinerea capacităţilor de epurare şi exploatarea eficientă prin urmărirea sistematică a comportării echipamentelor şi a construcţiilor, întreţinerea acestora, planificarea reparaţiilor capitale, realizarea operativă şi cu costuri minime a reviziilor şi reparaţiilor curente;

l) reabilitarea şi retehnologizarea în vederea creşterii eficienţei în exploatare şi încadrării în normele naţionale privind emisiile poluante;

m) executarea numai în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice, a lucrărilor de reparaţii/revizii/extinderi/modificări, la instalaţii şi echipamente;


o) asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal calificat şi în număr suficient pentru îndeplinirea activităţilor ce fac obiectul serviciului de epurare a apei uzate, inclusiv a personalului de specialitate autorizat, şi condiţiile de externalizare a activităţii, dacă este cazul.

Tabelul nr. 1

Inventarul puţurilor de adâncime

Nr. crt.

Sistem tubaj

Debitul maxim

exploatabil

Gradul de asigurare

Diametru puţ Adâncimea Ultimul

RK1 Tipul

puţului2

1 2 ... n

1 reparaţie capitală 2 puţ de investigaţie, supraveghere, exploatare

Caracteristicile staţiei de pompare

Nr. crt.

Grad de asigurare

Tip pompă

Debit nominal

Înălţimea de

pompare

Puterea electrică Randament Turaţie Ultimul

RK

1 2 ... n

289

Tabelul nr. 2 Situaţia captării de suprafaţă

Nr. crt.

Denumirea sursei

Tipul de construcţie

Gradul de asigurare

Debitul maxim exploatabil

Tipul prizei de apă Ultimul RK

1 2 ... n

Tabelul nr. 3

Tratarea apei brute

Deznisipator Coagulare Decantoare Filtru DezinfectareCorectare caracter chimic

Nr. crt.

tip1

debi

t2

debi

t2

reac

tiv

Cam

era

de

ames

tec

Tip

bazi

n de

re

acţie

tip1

debi

t2

tip3

debi

t2

debi

t2

met

oda4

debi

t2

met

oda5

1 2 ... n

1 orizontal, vertical, longitudinal 2 debitul nominal şi gradul de asigurare 3 lent, rapid, ultrarapid 4 clorinare, ozonizare, ultraviolete, biologică, digodinamică, altă metodă 5 deferizare, demanganizare, reducere a durităţii, eliminare a gazelor dizolvate,

corectare a gustului şi/sau a mirosului, altele

Caracteristicile staţiei de pompare

Nr. crt.

Grad de asigurare

Tip pompă

Debit nominal

Înălţimea de

pompare

Puterea electrică Randament Turaţie Ultimul

RK

1 2 ... n

290

Tabelul nr. 4

Transportul apei potabile şi/sau industriale Nr. crt.

Denumire tronson

Mater./ Dext./gros

Debitul nominal Lungime ΔH Ultimul

RK Presiune nominală

Pierdere apă exploatare

1 2 ... n

Tabelul nr. 5

Înmagazinarea apei Nr. crt. Tip

rezervor1

Capacitatea de

înmagazinare

Grad de asigurare

Rezerva intangibilă

Data ultimului

RK

Număr compartimente

1 2 ... n

1 îngropat, semiîngropat, aerian

Tabelul nr. 6

Utilizatorii serviciului de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale

Nr. crt.

Denumire utilizator

Categorie utilizator Adresa Tip

apăDebit

nominal Presiune Dn branşament

1 2 ... n

291

Tabelul nr. 7

Contoarele de apă montate la utilizatorii serviciului de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale

Nr. crt.

Denumire utilizator Adresa Tip

contor Serie

contor

Data punerii

în funcţiune

Data scadentă

Serie sigiliu

1 2 ... n

Tabelul nr. 8

Datele aferente utilizatorilor necontorizaţi ai serviciului de distribuţie a apei potabile şi/sau industriale

Nr. crt. Denumire

utilizator Adresa Tip apă

Număr de

locatari

Unitatea comercială Barem

1 2 ... n

Tabelul nr. 9

Staţiile de pompare, repompare şi de hidrofor aparţinând sistemului de distribuţie a apei brute şi potabile

POMPARE/REPOMPARE HIDROFOR

Nr. crt.

Denumire staţie

tip p

ompă

debi

t no

min

al

înălţim

e de

po

mpa

re

pute

rea

elec

trică

rand

amen

t

tip d

e hi

drof

or

volu

m

reze

rvor

hi

drof

or

pute

re

com

pres

or

pres

iune

as

igur

ată

rand

amen

t

1 2 ... n

292

Tabelul nr. 10

Caracteristicile reţelei de distribuţie a apei brute şi potabile

Nr. crt.

Denumire tronson

Tip apă M/Dext./s1 Qn2 L3 Δ H4 PN5 Δ Q6 Tip7

hidrant

Dia

met

ru

hidr

ant

Poziţio

nare

hi

dran

t

1 2 ... n

1 material/diametru exterior/grosime material 2 debitul nominal 3 lungime tronson 4 pierdere de presiune de proiect 5 presiune nominală 6 pierdere procentuală de apă de proiect 7 subteran, suprateran, pentru stropit spaţii verzi

Tabelul nr. 11

Principalele date aferente branşamentelor

Nr. crt. A

dresă

br

anşa

men

t

Poziţie

că

min

Lung

ime

cond

uctă

br

anşa

men

t

Deb

it n

omin

al

Dia

met

ru

nom

inal

co

nduc

tă

Mat

eria

l co

nduc

tă

Dia

met

ru

nom

inal

c

onto

r D

imen

siun

i că

min

L/

l/h

1 2 ... n

293

Tabelul nr. 12

Principalele date aferente utilizatorilor serviciului de canalizare

Nr. crt.

Den

umire

ut

iliza

tor

Cat

egor

ie

utili

zato

r

Adr

esa

Num

ăr

loca

tari

Deb

it no

min

al

de a

pă

Uni

tate

a co

mer

cială

Bar

em

Dia

met

ru

raco

rd

1 2 ... n

Tabelul nr. 13

Principalele date caracteristice racordurilor

Nr. crt.

Adr

esă

raco

rd

Poziţie

că

min

Lung

ime

cond

uctă

ra

cord

Deb

it

nom

inal

Dia

met

ru

nom

inal

co

nduc

tă

Mat

eria

l co

nduc

tă

Dim

ensi

uni

căm

in

L/l/h

1 2 ... n

Tabelul nr. 14

Caracteristicile reţelei de transport a apelor uzate

Poziţia căminelor Nr. crt.

Den

umire

tr

onso

n

Mat

eria

l

Lung

ime

Secţ

iune

Pant

a

rupere pantă spălare intersecţie

Poziţia gurilor

de scurgere

1 2 ... n

294

Tabelul nr. 15

Componentele staţiei de epurare treaptă mecanică

Grătare Site Deznisipator Decantor Nr. crt.

tip1 debit tip2 debit tip debit

Debit separator grăsimi tip3 debit

1 2 ... n

1 grătar plan cu curăţare manuală, grătar curb cu curăţare mecanică, grătar plan de

tip lanţ cu zale, grătar sită plan, grătar sită rotativ, grătar sită rotativ cu cuţit raclor de tip greblă, grătar sită cu melc de raclare, alte tipuri

2 sită vibratoare, sită cu tambur, sită plană curăţată mecanic, alte tipuri 3 orizontal, vertical, radial, cu etaj, alt tip

Tabelul nr. 16

Componentele staţiei de epurare treaptă biologică Epurare naturală Filtrare Aerare Decantare Dezinfectare Fermentare

nămol Dehidratare

Nr. crt.

debi

t ia

z

debi

t iri

gat

tip1

debi

t

debit tip

debi

t

met

odă2

conc

entraţie

anae

robă

vo

lum

aero

bă

volu

m

tip3

volu

m

1 2 ... n

1 mică sau mare încărcare, cu discuri, alte tipuri 2 clorură de var, clor gazos, radiaţii, alte metode 3 iazuri, platforme, filtre vacuum, filtre presă, filtre sită, aparate centrifuge, aparate

electroosmotice şi prin procedee tehnice

295

Tabelul nr. 17

Componentele staţiei de pompare apă uzată

Nr. crt. Tip Debit

nominal Înălţime pompare Putere Randament Turaţie Data

ultimei RK

1 2 ... n

296


pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ∗)

Emitent: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE

REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Publicat în: Monitorul Oficial nr. 324 din 15 mai 2007

Având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) lit. l) şi ale art. 50 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, şi ale Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006,

în temeiul art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală – A.N.R.S.C.∗∗) nr. 373/2002, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală emite următorul ordin:

Art. 1. Se aprobă Contractul-cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. Departamentele de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Jeanina Preda Bucureşti, 20 martie 2007. Nr. 90.

∗) Ordinul nr. 90/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 mai 2007 şi este reprodus şi în nr. 324 bis din 15 mai 2007. ∗∗) Conform prevederilor Legii nr. 51/2006, începând cu data de 21 martie 2007, denumirea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală va fi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.).

297

ANEXĂ

C O N T R A C T de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

nr. ...... din data .........

CAPITOLUL I Părţile contractante

Art. 1. Societatea Comercială/Regia Autonomă ................................,

cu sediul în ...................., str. ................... nr. ..., bl. .., sc. .., et. .., ap. .., judeţul/sectorul ...., înmatriculată la Registrul comerţului cu nr. ........., codul fiscal ....................., codul unic de înregistrare .............................., contul nr. ................................, deschis la ..........................., reprezentată de ....................................... având funcţia de ........................., şi de ................, având funcţia de ..........., în calitate de operator, pe de o parte,

şi ..............................................................................................................,

(se trece Societatea comercială/Instituţia/Asociaţia de locatari/proprietari/Dl./Dna.) cu sediul/domiciliat) în localitatea ..................................................,

str. ....................., nr. ......, bl. ......, sc. ....., judeţul/sectorul ..........., (înmatriculată la Registrul comerţului cu nr. ...................., codul fiscal ......................, codul unic de înregistrare ........................, contul nr. ......................................, deschis la ..........................)/(autorizată prin Încheierea judecătorească nr. ........ emisă de Judecătoria ...................... cod fiscal ............................. cont .......................... deschis la .............................)

reprezentat/ă de (dacă este cazul) ........................................................, având calitatea de ................................................................................, (se trece calitatea celui care semnează valabil contractul: proprietar sau cu

împuternicire dată de proprietar, caz în care se trec datele care atestă autenticitatea împuternicirii),

(pentru persoane fizice se trece: se identifică cu C.I/B.I. seria ......... nr. ............, eliberat la data de ........... de ........, C.N.P. ...........................),

în calitate de utilizator, pe de altă parte, au convenit să încheie prezentul contract de prestări servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, cu respectarea următoarelor clauze:

298

CAPITOLUL II Obiectul contractului

Art. 2. (1) Obiectul prezentului contract îl reprezintă

furnizarea/prestarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă (şi/sau industrială) şi de canalizare, în condiţiile prevăzute de prezentul contract.

(2) Contractul stabileşte relaţiile dintre utilizator şi operator la punctul de delimitare între reţeaua interioară a utilizatorului aflată pe proprietatea acestuia şi reţeaua publică situată pe domeniul public care este constituită de contorul de branşament pentru sistemul de alimentare cu apă, respectiv căminul de racord pentru sistemul de canalizare.

(3) Punctul de delimitare între operator şi utilizator este căminul de apometru, pentru alimentarea cu apă, şi căminul de racord, pentru preluarea la canalizare. Elementele de identificare ale punctului de delimitare sunt cele din anexa nr. 1 la contract.

(4) Prestarea altor activităţi conexe serviciului, dincolo de punctul de delimitare, vor face obiectul altor contracte de prestări servicii. Prevederile unor astfel de contracte nu pot prevala faţă de prevederile prezentului contact.

Art. 3. Prezentul contract s-a încheiat pentru un număr de persoane şi operatori economici conform anexei nr. 2.

Art. 4. În anexa nr. 3 la contract sunt menţionate standardele, normativele, condiţiile de calitate privind furnizarea apei, gradul de continuitate, presiunea de serviciu şi debitul asigurat, precum şi condiţiile de acceptare la deversarea în reţelele publice a apelor uzate, valabile la data semnării contractului.

Art. 5. (1) Contractul de furnizare/prestare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare se încheie între operator şi utilizator pe durată nedeterminată.

(2) Rezilierea contractului se poate face la cererea utilizatorului numai după achitarea la zi a tuturor debitelor datorate către operator.

CAPITOLUL III

Drepturile şi obligaţiile operatorului Art. 6. Operatorul are următoarele drepturi:

299

6.1. să factureze şi să încaseze lunar contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare furnizate/prestate conform tarifelor aprobate de autoritatea publică locală;

6.2. să aplice penalităţi egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, în cazul neachitării facturilor la termen;

6.3. să asigure echilibrul contractual pe durata contractului de prestări servicii;

6.4. să iniţieze modificarea şi completarea contractului de furnizare/prestare a serviciului sau a anexelor acestuia ori de câte ori apar elemente noi în baza normelor legale, prin acte adiţionale;

6.5. să aibă acces la instalaţiile de utilizare a apei aflate în folosinţa sa de pe proprietatea utilizatorului, pentru verificarea respectării prevederilor contractuale, a funcţionării, integrităţii sau pentru debranşare, în caz de neplată sau pericol de avarie a acestora, precum şi la contor, dacă se află pe proprietatea utilizatorului, în vederea citirii, verificării metrologice sau integrităţii acestuia. Accesul se va efectua în prezenţa delegatului împuternicit al utilizatorului;

6.6. să stabilească condiţiile tehnice de branşare şi/sau de racordare a utilizatorului la instalaţiile aflate în administrarea sa, cu respectarea normativelor tehnice în vigoare şi a reglementărilor elaborate de autoritatea de reglementare competentă;

6.7. să desfiinţeze branşamentele sau racordurile realizate fără obţinerea avizelor legale şi să sesizeze autorităţile competente, în cazurile de consum fraudulos sau de distrugeri ori degradări intenţionate ale componentelor sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare;

6.8. să întrerupă furnizarea apei, numai după 5 zile lucrătoare de la primirea de către utilizator a unei notificări constând în comunicarea scrisă făcută de operator şi transmisă prin curier sau prin scrisoare recomandată adresată utilizatorului, în următoarele situaţii:

a) utilizatorul nu achită factura în termen de 30 de zile calendaristice de la data scadentă;

b) utilizatorul nu remediază defecţiunile interioare şi prin aceasta prejudiciază alimentarea cu apă a altor utilizatori;

c) neachitarea obligaţiilor de plată pentru recuperarea daunelor, stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, provocate de

300

distrugerea sau deteriorarea unor construcţii sau instalaţii aferente infrastructurii edilitar-urbane a localităţilor, aflate în administrarea lor;

d) împiedicarea delegatului împuternicit al operatorului de a controla instalaţiile de utilizare, de a monta, verifica, înlocui sau citi aparatele de măsurare-înregistrare sau de a remedia defecţiunile la instalaţiile administrate de operator, când acestea se afla pe proprietatea utilizatorului;

e) branşarea sau racordarea, fără acordul operatorului, la reţele publice sau la instalaţiile altui utilizator ori schimbarea, fără acordul operatorului, în cadrul unor lucrări de reparaţii capitale, reconstruiri, modificări, modernizări sau extinderi, a caracteristicilor tehnice şi/sau a parametrilor instalaţiilor de utilizare;

f) la cererea utilizatorului; 6.9. să verifice şi să constate starea instalaţiilor interioare ale

utilizatorului, care trebuie să corespundă prescripţiilor tehnice avute în vedere la încheierea contractului de branşament;

6.10. să aplice penalităţile prevăzute de actele normative în vigoare în cazul în care se deversează în reţeaua publică de canalizare ape uzate care depăşesc concentraţiile maxime admise pentru impurificatori;

6.11. să suspende contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă în situaţiile în care timp de 3 luni de la data întreruperii alimentării cu apă prevăzute la pct. 6.8 lit. a) şi/sau b) nu sunt îndeplinite condiţiile de reluare a furnizării serviciului. Pentru reluarea serviciului după acest termen, operatorul va factura, pentru toată durata de întrerupere, o cotă reprezentând 30% din ultima factură emisă de operator atât pentru apă, cât şi pentru canalizare şi contravaloarea preluării apelor pluviale la canalizare pentru toată această perioadă.

6.12. să limiteze sau să întrerupă furnizarea serviciului de alimentare cu apă, dar nu mai mult de 24 de ore, în următoarele condiţii:

a) când este periclitată viaţa sau sănătatea oamenilor ori integritatea bunurilor materiale;

b) pentru prevenirea, limitarea extinderii sau remedierea avariilor în sistemul de alimentare cu apă;

c) pentru executarea unor manevre şi lucrări care nu se pot efectua fără întreruperi;

301

6.13. să stabilească lucrări de revizii, reparaţii şi de întreţinere planificate la reţelele şi la instalaţiile de distribuţie/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, realizarea lucrărilor se va programa astfel încât perioada şi numărul de utilizatori afectaţi să fie cât mai mică.

Art. 7. Operatorul are următoarele obligaţii: 7.1. să respecte angajamentele asumate prin contractul de

furnizare/prestare; 7.2. să respecte prevederile reglementărilor emise de autorităţile de

reglementare competente şi de autorităţile administraţiei publice locale; 7.3. să respecte indicatorii de performanţă ai serviciului stabiliţi prin

contractul de delegare a gestiunii sau prin hotărârea autorităţii administraţiei publice locale de dare în administrare;

7.4. să asigure continuitatea serviciului de alimentare cu apă la parametrii fizici şi calitativi prevăzuţi de legislaţia în vigoare;

7.5. să asigure funcţionarea reţelei de canalizare la parametrii proiectaţi;

7.6. să preia apele uzate la parametrii prevăzuţi de normativele în vigoare;

7.7. să efectueze analiza calitativă a apei furnizate; 7.8. să aducă la cunoştinţa utilizatorului, cu cel puţin 24 de ore

înainte, prin mass-media şi prin afişare la utilizator, orice întrerupere în furnizarea apei şi/sau în preluarea apelor uzate şi meteorice, în cazul unor lucrări de modernizare, reparaţii şi întreţinere planificate;

7.9. să ia măsuri pentru remedierea defecţiunilor apărute la instalaţiile sale. Constatarea defecţiunilor la reţeaua publică de apă şi de canalizare se efectuează în maximum 4 ore de la sesizare, intervenindu-se pentru limitarea pagubelor care se pot produce. Demararea lucrărilor pentru remedierea defecţiunilor constatate se va face în termen de maximum 48 de ore de la constatare. Odată cu demararea lucrărilor se va comunica utilizatorului durata intervenţiei. Depăşirea limitelor de timp prevăzute se poate face, în cazuri justificate, numai prin modificarea autorizaţiei de construire;

7.10. pentru întreruperile din culpa operatorului în furnizarea apei şi/sau în preluarea apelor uzate şi meteorice care depăşesc limitele prevăzute în contract, operatorul va suporta despăgubirile datorate utilizatorului. Pentru întreruperile care depăşesc 24 de ore, operatorul

302

este obligat să asigure, cu mijloace tehnice proprii, nevoile de apă ale utilizatorului care solicită o astfel de prestaţie;

7.11. să evacueze, pe cheltuiala sa, apa pătrunsă în curţi, case, subsoluri din cauza defecţiunilor la sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare; evacuarea apei nu exonerează operatorul de plata unor despăgubiri stabilite în condiţiile legii;

7.12. să exploateze, să întreţină, să repare şi să verifice contoarele instalate la branşamentul fiecărui utilizator. Verificarea periodică se face conform dispoziţiilor de metrologie în vigoare şi se suportă de către operator. Contoarele instalate la branşamentul fiecărui utilizator, defecte sau suspecte de înregistrări eronate, se demontează de operator şi se supun verificării în laboratorul metrologic autorizat. În cazul în care verificarea se face la cererea utilizatorului, în interiorul termenului de valabilitate a verificării metrologice, atunci cheltuielile de verificare, montare şi demontare vor fi suportate astfel: de către operator, dacă sesizarea a fost întemeiată; de către utilizator, dacă sesizarea s-a dovedit a fi neîntemeiată;

7.13. să echipeze, pe cheltuiala sa, cu contoare branşamentele utilizatorului în punctul de delimitare a instalaţiilor, în termenele stabilite de consiliile locale în conformitate cu prevederile legale, dar nu mai târziu de luna martie 2009;

7.14. să schimbe, pe cheltuiala sa, contorul instalat la branşamentul utilizatorului, în cazul în care s-a constatat ca este defect, în termen de maximum 5 zile calendaristice de la constatare. Constatarea defecţiunii se face în termen de cel mult 72 de ore de la sesizare;

7.15. să aducă la cunoştinţa utilizatorului modificările de tarif şi alte informaţii referitoare la facturare, prin adresa ataşată facturii;

7.16. în cazul în care cu ocazia citirii se constată deteriorarea contorului sau inundarea căminului de apometru, operatorul va lua măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor constatate, inclusiv să solicite utilizatorului remedierea defecţiunilor la reţeaua interioară, în cazul în care inundarea caminului se datorează culpei acestuia;

7.17. să nu deterioreze bunurile utilizatorului şi să aducă părţile din construcţii legal executate, care aparţin utilizatorului, la starea lor iniţială, dacă au fost deteriorate din vina sa;

303

7.18. să acorde despăgubiri pentru daunele provocate de întreruperi în alimentare, ce au survenit din vina sa, conform prevederilor legale în vigoare;

7.19. să furnizeze utilizatorului informaţii privind istoricul consumului şi eventualele penalităţi plătite de acesta;

7.20. să anunţe utilizatorul în cazul în care este afectat de limitările sau întreruperile planificate în modul stabilit prin contract şi să comunice durata planificată pentru întreruperile necesare executării unor lucrări de întreţinere şi reparaţii;

7.21. să plătească toate daunele provocate utilizatorului din culpa sa, în special dacă:

a) nu anunţă utilizatorul din timp cu privire la limitările sau la întreruperile programate;

b) după întreruperea furnizării apei potabile nu reia furnizarea acesteia în maximum 5 zile lucrătoare după îndeplinirea condiţiilor de reluare a furnizării;

7.22. să acorde bonificaţii utilizatorului în cazul furnizării/prestării serviciilor sub parametrii de calitate şi cantitate prevăzuţi în contract:

a) nu livrează apa potabilă în condiţiile stabilite în contract; b) nu respectă parametrii de calitate pentru apa potabilă furnizată la

branşament, conform prevederilor din contract; 7.23. în cazul în care furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu

apă şi de canalizare a fost întreruptă pentru neplată, reluarea acesteia se va face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la efectuarea plăţii; cheltuielile justificate aferente sistării, respectiv reluării furnizării/ prestării serviciului se suportă de utilizator.

7.24. 1. la fiecare citire a contorului de branşament, cu excepţia cazurilor când citirea se face de la distanţă, să lase o înştiinţare scrisă din care să reiasă:

a) data şi ora citirii; b) indexul contorului; c) numele şi prenumele cititorului; d) cauza care a dus la imposibilitatea citirii; 2. în cazul în care citirea nu s-a putut efectua din cauza inundării

caminului de apometru, operatorul are obligaţia ca până la data limită de emitere a facturii să:

a) golească căminul de apă;

304

b) citească contorul de apă; c) să remedieze defecţiunea care a făcut posibilă inundarea

caminului; d) să emită factura pe baza citirii efectuate; 3. în cazul în care operaţiile prevăzute la pct. 2 conduc, din motive

justificate, la emiterea facturii după data de 15 a lunii, se admite emiterea acesteia pe baza unui index estimat, fapt ce va fi obligatoriu menţionat în factură, regularizarea efectuându-se în factura următoare.

CAPITOLUL IV

Drepturile şi obligaţiile utilizatorului Art. 8. Utilizatorul are următoarele drepturi: 8.1. să utilizeze liber şi nediscriminatoriu serviciul public de

alimentare cu apă şi de canalizare în condiţiile prevăzute în contract; 8.2. să conteste facturile când constată diferenţe între consumul

facturat şi cel realizat; 8.3. să beneficieze de reducerea valorii facturii, prin acordarea de

bonificaţii în valoare de 30%/lună din valoarea facturii curente, în următoarele situaţii:

a) nefurnizarea apei conform prevederilor art. 7 pct. 7.4; b) neanunţarea întreruperilor, conform prevederilor art. 7 pct. 7.8, sau

depăşirea limitelor de timp comunicate; 8.4. să primească răspuns, în termen de maximum 30 de zile

calendaristice, la sesizările adresate operatorului cu privire la neîndeplinirea unor obligaţii contractuale;

8.5. să racordeze în condiţiile legii şi cu acordul scris al operatorului alţi consumatori pentru alimentarea acestora cu apă;

8.6. să solicite operatorului remedierea defecţiunilor şi a deranjamentelor survenite la instalaţiile de distribuţie sau la branşament;

8.7. să solicite în scris verificarea contoarelor instalate pe branşamentul propriu, defecte sau suspecte de înregistrări eronate, în condiţiile art. 7 pct. 7.12.

8.8. să solicite şi să primească, în condiţiile legii, despăgubiri sau compensaţii pentru daunele provocate lor de către operator prin nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate sau prin furnizarea/

305

prestarea unor servicii inferioare, calitativ şi cantitativ, parametrilor tehnici stabiliţi prin contract sau prin normele tehnice în vigoare;

8.9. să sesizeze autorităţilor administraţiei publice locale competente orice deficienţă constatată în furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi să facă propuneri vizând înlăturarea acesteia, îmbunătăţirea activităţii şi creşterea calităţii serviciilor;

8.10. să renunţe, în condiţiile legii, la serviciile contractate; 8.11. să primească şi să utilizeze informaţii privind serviciile de

utilităţi publice care îl vizează; 8.12. să se adreseze, individual sau colectiv, autorităţilor

administraţiei publice locale sau centrale ori instanţelor judecătoreşti, în vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct sau indirect.

Art. 9. Utilizatorul are următoarele obligaţii: 9.1. să respecte normele de exploatare şi funcţionare a sistemelor de

alimentare cu apă şi de canalizare prevăzute de legislaţia în vigoare; 9.2. să accepte limitarea cantitativă sau întreruperea temporară a

furnizării/prestării serviciului pentru execuţia unor lucrări prevăzute în programele de reabilitare, extindere şi modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare;

9.3. să respecte în punctul de descărcare în reţeaua de canalizare condiţiile de calitate a apelor, potrivit normelor şi normativelor în vigoare;

9.4. în cazul în care căminul de branşament şi/sau contorul de apă se află pe proprietatea utilizatorului, acesta va asigura integritatea sistemelor de măsurare, va asigura accesul operatorului la contor pentru efectuarea citirilor, verificărilor, precum şi pentru operaţiile de întreţinere şi de intervenţii;

9.5. să nu execute manevre la robinetul/vana de concesie. Izolarea instalaţiei interioare se va face prin manevrarea robinetului/vanei de după contor;

9.6. să nu folosească în instalaţia interioară pompe cu aspiraţie din reţeaua publică, direct sau prin branşamentul de apă;

9.7. să ia măsuri pentru prevenirea inundării subsolurilor, prin montarea de clapete de reţinere sau vane pe coloanele de scurgere din subsol;

9.8. să aducă la cunoştinţa operatorului, în termen de 15 zile lucrătoare, orice modificare a datelor sale de identificare, a datelor

306

cuprinse în anexa nr. 2 la contract şi a datelor de identificare a imobilului la care sunt prestate serviciile contractate, precum şi a adresei la care operatorul urmează să trimită facturile;

9.9. să asigure pentru apele uzate şi meteorice condiţiile de descărcare prevăzute de operator în avizul de branşare/racordare;

9.10. să asigure integritatea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor interioare de apă şi de canalizare;

9.11. să solicite rezilierea contractului şi încetarea furnizării serviciului în termen de 15 zile de la înstrăinarea imobilului;

9.12. să nu construiască sau să amplaseze obiective în zona de protecţie sau care nu respectă distanţele de siguranţă faţă de construcţiile şi instalaţiile operatorului aferente activităţii de distribuţie, iar pe cele construite sau amplasate ilegal să le desfiinţeze;

9.13. să nu modifice instalaţiile de utilizare interioare aferente unui condominiu decât cu acordul operatorului.

CAPITOLUL V

Stabilirea cantităţii de apă furnizată şi a celei evacuate în reţeaua de canalizare

Art. 10. (1) Data citirii contorului este ...................... . Data emiterii

facturii este ............................. . (2) În cazul schimbării datei de citire a contoarelor, noua dată va fi

comunicată utilizatorului împreună cu factura anterioară lunii în care citirea se va efectua la data modificată.

Art. 11. Stabilirea cantităţii de apă furnizată şi a celei evacuate în reţeaua publică de canalizare se va face astfel:

1. Cantitatea de apă furnizată se stabileşte [se trece una dintre metodele de la lit. a) sau b)]:

a) pe baza înregistrărilor contorului de apă montat în căminul de branşament;

b) în baza criteriilor tehnice privind stabilirea cantităţilor de apă în sistem pauşal, astfel cum sunt stabilite conform normativelor în vigoare.

2. Cantitatea de apă preluată în reţeaua publică de canalizare se stabileşte: [se trece una dintre metodele de la lit. a) - e)];

a) pentru utilizatorii casnici conform Hotărârii consiliului local nr. ................. din data ..................., în procent de ............... din volumul de

307

apă potabilă şi caldă înregistrată de contorul de apă şi contorul de energie termică, după caz;

b) pentru ................................................................................................ (se trece denumirea agentului economic care are calitatea de utilizator)

ca fiind egală cu cantitatea de apă consumată; c) ca fiind egală cu cantitatea de apă consumată, din care se scade

cantitatea de apă rămasă înglobată în produsul finit stabilită conform breviarului de calcul din anexa nr. 4 la contract;

d) pe baza citirii contorului/contoarelor având caracteristicile prevăzute în anexa nr. 1;

e) pentru ................................................................................................ (se trece denumirea operatorului economic care are calitatea de utilizator)

se alimentează din surse proprii şi evacuează apă uzată în reţeaua publică de canalizare în cantităţile stabilite conform (se trece: breviarului de calcul din anexa nr. 4 sau: citirii contorului/contoarelor având caracteristicile prevăzute în anexa nr. 1).

3. Stabilirea cantităţii de apă meteorică preluată în reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator, şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-1:2006, utilizând [se trece una dintre metodele de la lit. a) sau b)]:

a) relaţia de calcul analitic din anexa nr. 3 la contract; b) norma specifică determinată analitic pe categorii de utilizatori,

aprobată prin Hotărârea consiliului local nr. .... din data de .................... . Art. 12. (1) În cazul defectării contorului de branşament din vina

dovedită a utilizatorului cantitatea facturată va fi determinată în baza criteriilor tehnice privind stabilirea cantităţilor de apă în sistem pauşal, astfel cum sunt stabilite conform normativelor în vigoare, la care se adaugă, separat, cheltuielile justificate aferente înlocuirii acestuia.

(2) La schimbarea contorului în vederea reparării sau verificării metrologice periodice, operatorul are obligaţia de a anunţa titularii contractelor de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare despre operaţiunea respectivă, cu cel puţin 24 de ore înainte de ora la care este programată acţiunea şi vor completa un document în care sunt trecute cel puţin:

a) datele de identificare ale operatorului;

308

b) datele de identificare ale utilizatorului; c) datele de identificare ale contorului existent; d) datele de identificare ale sigiliului existent; e) datele de identificare ale contorului ce se montează; f) seria sigiliului cu serie unică de identificare; g) datele de identificare a persoanei care a realizat înlocuirea.

CAPITOLUL VI Tarife, facturare şi modalităţi de plată

Art. 13. (1) Operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare vor practica preţurile şi tarifele aprobate potrivit prevederilor legale în vigoare, consemnate în anexa la prezentul contract.

(2) Modificarea preţurilor şi tarifelor va fi adusă la cunoştinţa utilizatorului în scris, cu minimum 15 zile înaintea începerii perioadei de facturare la noul preţ.

Art. 14. (1) Facturarea se face lunar, în baza preţurilor şi tarifelor aprobate şi a cantităţilor efective determinate sau estimate potrivit prevederilor contractuale.

(2) În cazul facturării unor cantităţi estimate, regularizarea consumului se realizează la

............................................................................................................... (se trece perioada la care se face regularizarea stabilită de comun acord cu

utilizatorul) (3) Factura va cuprinde elementele de identificare ale fiecărui punct

de consum, cantităţile facturate, preţul/tariful aplicat, inclusiv baza legală, cantitatea de apă ce ar reveni în sistem pauşal operatorilor economici cuprinşi în anexa nr. 2, cantitatea de apă uzată şi pluvială.

Art. 15. (1) Factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se emite cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Utilizatorii sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii şi termenul de scadenţă se înscriu pe factură.

(2) Neachitarea facturii în termen de 30 zile de la data scadenţei atrage după sine penalităţi de întârziere, după cum urmează:

309


b) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei; c) valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi cuantumul debitului

şi se constituie venit al operatorului. (3) Nerespectarea de către utilizatori a condiţiilor calitative şi

cantitative de descărcare a apelor uzate în sistemele publice de canalizare, stabilite prin acordurile de preluare şi avizele de racordare eliberate de operator potrivit reglementărilor legale în vigoare, conduce la retragerea acestora şi la plata unor penalităţi şi despăgubiri pentru daunele provocate.

Art. 16. Facturile şi documentele de plată se transmit de operator la adresa ....................................................................................................... .

Art. 17. Utilizatorul poate efectua plata serviciilor prestate prin următoarele modalităţi:

a) în numerar, la casieria operatorului; b) cu filă CEC; c) cu ordin de plată; d) prin internet; e) alte instrumente de plată convenite de părţi. Art. 18. (1) În cazul în care pe documentul de plată nu se

menţionează obiectul plăţii, se consideră achitate facturile în ordine cronologică.

(2) În funcţie de modalitatea de plată, aceasta se consideră efectuată, după caz, la una dintre următoarele date:

a) data certificării plăţii de către unitatea bancară a utilizatorului pentru ordinele de plată;

b) data certificată de operator pentru filele cec sau celelalte instrumente de plată legale;

c) data înscrisă pe chitanţa emisă de casieria operatorului. Art. 19. În cazul în care se constată că utilizatorul la care anterior a

fost sistată furnizarea apei potabile a beneficiat de furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare fără acordul operatorului, se va proceda la facturarea acestora începând cu data de la care există dovada că a beneficiat de serviciu.

310

CAPITOLUL VII Răspunderea contractuală

Art. 20. (1) Pentru neexecutarea în tot sau în parte a obligaţiilor

contractuale prevăzute în prezentul contract părţile răspund conform prevederilor legale.

(2) Părţile contractante pot include şi daune-interese pentru neexecutarea totală sau parţială a contractului, sub forma daunelor moratorii sau compensatorii.

Art. 21. Refuzul total sau parţial al utilizatorului de a plăti o factură emisă de operator va fi comunicat acestuia prin adresă scrisă care va conţine şi motivul refuzului, în termen de 10 zile de la data primirii facturii. Reclamaţiile ulterioare efectuării plăţii facturilor se conciliază între părţi în termen de 10 zile lucrătoare de la data formulării scrise a pretenţiilor de către utilizator. În cazul în care, ca urmare a unor recalculări conciliate între părţi, se reduce nivelul consumului facturat, nu se percep penalităţi.

Art. 22. În cazul în care, ca urmare a unor recalculări ale consumurilor, se reduce nivelul consumului facturat, nu se vor încasa penalităţi.

Art. 23. Operatorul este obligat să plătească despăgubiri în cazul deteriorării instalaţiilor interioare aparţinând utilizatorului sau îmbolnăvirii utilizatorilor colectivi sau individuali, în situaţia în care au apărut presiuni în punctul de delimitare mai mari decât cele admise de normele tehnice în vigoare sau calitatea apei nu corespunde condiţiilor de potabilitate. Plata despăgubirilor se face în termen de maximum 30 de zile de la data producerii sau constatării deteriorării pe baza expertizei efectuate de un expert autorizat angajat de operator şi agreat de utilizator. În cazul în care în urma expertizei se constată că operatorul nu este în culpă, plata expertizei va fi suportată de utilizator.

Art. 24. Pentru nerespectarea de către operator a prevederilor art. 7 pct. 7.4 şi 7.6 utilizatorul beneficiază de o reducere a valorii facturii în concordanţă cu gradul de neasigurare a serviciului şi durata cât acesta nu a putut fi asigurat. Criteriile de stabilire a cuantumului reducerii vor fi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale.

311

Art. 25. În cazul nerespectării prevederilor art. 7 pct. 7.9, 7.10, 7.11 şi 7.12, operatorul va fi obligat la plata de despăgubiri care să acopere prejudiciul creat.

Art.26. (1) În cazul apariţiei unor situaţii de forţă majoră partea care o invocă este exonerată de răspundere în condiţiile legii.

(2) Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice celeilalte părţi, în termenul de 48 de ore, despre producerea evenimentului, apreciind perioada în care urmările ei încetează, cu confirmarea autorităţilor competente de la locul producerii evenimentului, şi să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecinţelor lui.

CAPITOLUL VIII

Litigii Art. 27. Părţile convin ca toate neînţelegerile privind validitatea

prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori încetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabilă de reprezentanţii lor.

Art. 28. În cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă, părţile se vor adresa instanţelor judecătoreşti române competente.

CAPITOLUL IX

Alte clauze Art. 29. (clauzele nu vor avea prevederi contrare sau care să

modifice sensul dispoziţiilor din regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi canalizare sau ale prezentului contract-cadru)

............................................................................................................... Art. 30. (clauzele introduse vor fi stabilite de comun acord între cele

două părţi) ...............................................................................................................

CAPITOLUL X Dispoziţii finale

Art. 31. În toate problemele care nu sunt prevăzute în prezentul

contract părţile se supun prevederilor legislaţiei specifice în vigoare, ale Codului civil, Codului comercial şi ale altor acte normative incidente.

312

Art. 32. Prezentul contract se poate modifica cu acordul părţilor, prin acte adiţionale.

Art. 33. Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezentul contract. Art. 34. Prezentul contract a fost încheiat în două exemplare, câte

unul pentru fiecare parte, şi intră în vigoare la data de ............................ .

Art. 35. (1) Modificarea contractelor existente se va face în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului contract-cadru, cu respectarea dispoziţiilor acestuia.

(2) Caracterele utilizate în redactarea contractului vor avea aceeaşi dimensiune şi vor fi scrise cu font de minimum 11 puncte.

Operator, Utilizator, ................................... ................................

Data semnării

313

Anexa nr.1 la contract

D E L I M I T A R E A

instalaţiilor de alimentare cu apă şi de canalizare

Denumire utilizator .............................................................................. (se trece denumirea utilizatorului care trebuie să fie aceeaşi cu cea din contract)

Adresa condominiului/spaţiului la care se furnizează/prestează serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este (se trec toate adresele de consum care au branşament propriu şi aparţin aceluiaşi proprietar sau fac parte din aceeaşi asociaţie de proprietari/locatari)

................................................................................................................

................................................................................................................

................................................................................................................ A. Alimentarea cu apă se face din (se trece denumirea staţiei de

pompare, repompare, hidrofor etc. din care se face alimentarea fiecărui punct de consum).

B. Punctul/punctele de delimitare este/sunt amplasat/amplasate conform schiţei/schiţelor (se trece numărul schiţei) din anexă (în fiecare schiţă cotată se vor figura vanele, contorul de apă, reducţiile şi materialul, diametrul exterior şi grosimea peretelui conductei).

C. Caracteristicile contorului/contoarele de branşament sunt: (pentru fiecare contor de branşament se trece denumirea comercială, tipul, seria, clasa de precizie, termenul scadent pentru verificarea metrologică, data montării etc.).

D. Caracteristicile contorului/contoarele de racord sunt: (pentru fiecare contor de racord se trece denumirea comercială, tipul, seria, clasa de precizie, termenul scadent pentru verificarea metrologică, data montării etc.).

E. Schema de principiu a conductelor şi armăturilor în amonte şi în aval de punctul de delimitare este conform schiţei/schiţelor (se trece numărul schiţei/schiţelor) din anexă (schiţa cotată va cuprinde racordul până la prima vană de separare a reţelei de distribuţie şi partea de reţea interioară până la intrarea pe proprietatea utilizatorului).

Operator, Utilizator, .................... ......................

314

Anexa nr. 2 la contract

S I T U A Ţ I A P E R S O A N E L O R ŞI A O P E R A T O R I L O R E C O N O M I C I

Nr. crt.

Adresa punctului

de consum

Numărul persoanelor alimentate cu apă caldă

produsă centralizat

Numărul persoanelor care îşi prepară apă

caldă local

Număr de niveluri

1. 2. ... n

Număr de unităţi

Nr. crt.

Denumirea operatorului economic/

adresa punctului de

consum

Activitatea desfăşurată

robinete elevi locuri copii

Total m3/lună

1. 2. ... n

Operator, Utilizator, ........................ ............................

315

Anexa nr. 3 la contract

C O N D I Ţ I I D E C A L I T A T E Ş I L E G I S L A Ţ I A

A P L I C A B I L Ă Presiunea apei asigurată la ultimul nivel al condominiului este de .....

(se trece valoarea presiunii ce trebuie asigurată), la un consum de apă instantaneu de ...... (se trece consumul de apă instantaneu, considerând factorul de simultaneitate din normele de proiectare).

Debitul de apă minim asigurat este de ....... l/s şi de ....... m3/zi. Gradul de asigurare în furnizare a alimentării cu apă este de ....

%/lună. Gradul de asigurare în furnizare a serviciului de canalizare este de ....

%/lună. Cantitatea de apă meteorică preluată la canalizare lunar se calculează

cu relaţia ................. Legislaţia şi normele tehnice aplicabile serviciului de alimentare cu

apă şi de canalizare pentru care se încheie contractul este:

Nr. crt.

Indicativul actului normativ sau tehnic1

Denumirea actului normativ sau tehnic

1.

2.

...

n

1 Legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă, hotărâri ale Guvernului, ordine, normative, norme, standarde etc.

Apele uzate acceptate la deversarea în reţelele publice a apelor uzate

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:

316

Nr. crt.

Indicatorul U.M. Valoarea

maximă Mod de determinare

1. temperatură °C 40 2. pH 6,5÷8,5 SR ISO 10523:97 3. Materii în suspensie mg/dm3 350 STAS 6953:81

4. Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/dm3 30 SR 7587:96

5. Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) mg/dm3 30 STAS 7167:92

6. Detergenţi sintetici biodegradabili mg/dm3 25 SR ISO 7875/1,2:96

... alţi indicatori consideraţi esenţiali

Documents

SR Pentru Serviciul de Alimentare Cu Apa Si de Canalizare