Stadialitatea Cognitiva Si Morala

8/18/2019 Stadialitatea Cognitiva Si Morala

1/24

STADIALITATEA COGNITIVA- Jean PIAGET

J. Piaget a elaborat stadiile dezvoltarii gandirii si inteligentei copilului de la nastere pana

la maturizare, respectiv varsta adolescentei.

Acesta a stabilit patru stadii:

1. stadiul inteligentei sen!ri!-"!t!rii ( de la nastere la 2 ani)

#. stadiul inteligentei pre!perat!rii (2-7 ani)

$. stadiul !peratiil!r %!n%rete (7-12 ani)

&. stadiul !peratiil!r '!r"ale (12-17/18 ani).

1. Stadiul inteligentei sen!ri!-"!t!rii

Este impartit in perioade distincte!

a) peri!ada e(er%itiil!r re'le(e ( de la nastere la 1 luna)- are loc trecerea de la nivelulre"le#elor innascute, neconditionate (orientare, investigatie, aparare) la organizarea unor

actiuni senzorio-motorii coerente, integrate intr-un ansamblu, ceea ce evidentiaza

inceputul "ormarii re"le#elor conditionate.

b) peri!ada rea%tiil!r %ir%ulare pri"are (1 luna-$ luni) se evidentiaza ast"el! lavederea unei persoane declanseaza din partea copilului o reactie vocala urmata de

apucarea unei %ucarii, agitarea, rasucirea ei, ceea ce evidentiaza asa numitele reactiicirculare.

c) peri!ada rea%tiil!r %ir%ulare se%undare ($-& luni)- se "ormeaza niste deprinderimotorii ' de e#emplu %ucaria este scuturata de copil pentru a produce sunete pe care acesta

le percepe .

d) peri!ada e(pansiunii rea%tiil!r %ir%ulare se%undare (&-12 luni)-acum se "ormeaza o

scema mintala globala, mult mai adecvata situatiei (de e#emplu copilul cauta o %ucarie pierduta), adica acestea sunt reactii mai comple#e. e aceasta conduita se bazeaza

concluzia si convingerea lui iaget ca obiectul cautat are la baza o imagine mintala

numita reprezentare.

e) Peri!ada rea%tiil!r %ir%ulare tertiale (12 -18 luni)

*onsta in orientarea in ambianta, care devine mai obiectiva, deoarece copilul a%unge sa-

sisubordoneze mijloacele scopurilor si sa recurga la noi mi%loace.(Asa se e#plica "aptul

ca un bat reprezinta +calul, in %ocul sau)


2/24

") peri!ada inteligentei sen!ri!-"!t!rii (18 luni - 2 ani) marceaza trecerea spre etapele

inteligentei sistematice. Este perioada inventiei de mi%loace noi prin combinare mintala.

iaget a dezvaluit mult mai tarziu aceste aspecte ale inteligentei senzorio- motorii.

#. Stadiul inteligentei pre!perat!rii )#-* ani+

n acest stadiu are loc insusirea practica a limba%ului, imbogatirea vocabularului si corectarea

pronuntiei gresite.

n ceea ce priveste limba%ul oral, se observa greseli tipice care constau in inversiuni de

silabe in cadrul cuvintelor (zaar-azar), reduplicari si omisiuni de silabe, e#primarea prinsilabe "oarte condensate sau printr-o e#primare condensata.

Are loc "ormarea reprezentarilor, imaginilor mintale e#ersate in di"erite activitati de

percepere a obiectelor( desenarea unui obiect prezentat anterior si care nu mai este prezent) si

interiorizarea actiunii mintale (actiuni practice *e "acem e trans"orma in actiuni mintale).0ara interiorizarea actiunii, acestea nu pot "i e#ecutate corect.

iaget a "ost primul care a sesizat si evidentiat acest aspect, de interiorizare a actiunilor

mintale. Acesta impreuna cu psiologul rus, igocz3 au colaborat mai ales in ceea ce

priveste rolul limba%ului in activitatile practice si trecerea lor in actiuni mintale.

4otodata, in acest stadiu, se constituie operatiile de scriere, de ordonare in sir crescator,

descrescator a elementelor unor multimi, precum si operatii de clasi"icare a obiectelor dupa

diverse criterii ! culoare, "orma, marime, "unctii.

roblema clasi"icarii obiectelor permite evidentierea intarzierii mintale. Acest stadiu alinteligentei preoperatorii este "oarte importanta in dezvoltarea inteligentei copilului, de aceea

este important sa se "aca e#ercitii, activitati practice cu obiectele.

$. Stadiul !peratiil!r %!n%rete )*-1# ani+

n acest stadiu copiii inteleg conservarea materiei. 5a & ani acestia recunosc conservareagreutatii, iar la 12 ani reusesc sa inteleaga conservarea volumului.

iaget a evidentiat ca pana la 11/12 ani copiii gandesc ceea ce vad.

Acest stadiu se leaga de varsta scolara mica, cand domina gandirea concreta si operatiileconcrete cu obiectele, ast"el gandirea opereaza pe baza perceptiei.

&. Stadiul !peratiil!r '!r"ale )1#- 1*,1 ani+

e dezvolta operatii logice de clasi"icare, numeratie, manipulari spatio-temporale (geometria).


3/24

e dezvolta capacitatea de stapanire a %udecatilor, prin imbinarea propozitiilor in unitati

mai mari, "raze, discursuri si rationamente comple#e.

*aracteristic acestui stadiu este rationamentul ipotetico-deductiv, care se e#prima de obicei prin ipoteza si deductie (daca atunci) si are la baza gandirea cauzala, care analizeaza relatia

dintre cauza, permisa, ipoteza si e"ect, deductie.

6e aceea, in lucrarile de cercetare, studentii, cercetatorii "ormuleaza o ipoteza care apoi o

veri"ica prin investigatii, aplicand anumite probe prin care veri"ica ipoteza si "ormuleazaconcluziile.

n acest stadiu, are loc trecerea de la operarea asupra realului la operarea asupra

posibilului. Aceasta activitate presupune capacitatea anticipativa a gandirii.

andirea devine re"le#iva, adica se repliaza asupra sa insasi si are loc controlul (cumgandesc eu). asemenea gandire re"le#iva uzeaza norme logice si matematice.

n concluzie, pe baza cercetarilor e#perimentale privind dezvoltarea ontogenetica a

gandirii la copii, iaget a a%uns la constituirea unei teorii originale asupra genezei si

mecanismului gandirii numita teoria operationala si ast"el iaget a devenitintemeietorul psihologiei genetice care abordeaza inteligenta ca "orma superioara de adaptare

e"icienta, optima la situatii noi, mereu scimbatoare. 5a randul ei adaptarea este rezultatul

interdependentei adoua componente:

- asimilare de noi informatii;

- acomodarea

care presupune o restructurare a modelelor de cunoastere si depasirea starii anterioare prin

trans"ormarea e#perientei cognitive asa cum se evidentiaza de iaget, in cele 9 stadii de

dezvoltare intelectuala a copilului, de la nastere la 17/18 ani.

Episte"!l!gia geneti%a a lui Piaget

in"luenta substantiala asupra psiologiei, privind intelectul, stadiile dezvoltarii

intelectuale la om constituie geneza epistemologiei genetice de Piaget. *um nlaturand

nea%unsurile teoriei gestaltiste si aspectele mecaniciste ale beaviorismului, iaget a%unge la o

viziune dinamica, integrala si realista asupra des"asurarii "enomenelor psiice, pe baza unor indelungate si minutioase e#perimentari ale copilului, in ontogeneza (procesul de dezvoltare

individuala in plan neuropsiic si psiosocial)ceea ce i-au permis acestuia sa evidentieze

relatia dintre individ si mediu ca o interactiune reciproca subsumata nevoi de adaptare.

ntregul comportament al persoanei este o continua restabilire a ecilibrului sau cuambianta in procesul de adaptare, iar polii acestui ecilibru sunt polul biologic si polul psiic,

si se e#prima prin procesul de asimilare si acomodare.


4/24

n sens psiologic, prin asimilare iaget intelege incordarea si cuprinderea in plan

"unctional, de catre subiect a obiectelor lumii incon%uratoare. Este vorba de absorbtie de ordin"unctional, incorporarea in plan "unctional a obiectelor si cuprinderea lor adecvata in sceme

de conduita, in operatii conceptuale, intr-o +canava de operatii si actiuni mintale, de sisteme

operatorii susceptibile de a "i repetate activ la nevoie.

ubiectul nu se supune in mod pasiv, presiunii lucrurilor. El isi modi"ica si restructureazaciclul asimilator si se acomodeaza la starea lucrurilor elaborand sisteme de raspunsuri

adecvate.

Adaptarea se des"asoara ca un ecilibru intre asimilare si acomodare. Este un ecilibru de

scimb continuu intre subiect si obiect, ast"el geneza intelectului uman e reprezentata ca un proces comple# de comportamente psiosociale, de umanizare progresiva, de socializare

treptata a individului prin preluarea e#perientei sociale umane, sub actiunea otaratoare a

unor "actori socio-culturali.

*entrat pe caracteristicile pozitive a ideii de structura in viata psiica, iaget inlaturacontradictiile si e#agerarile diversilor structuralisti, retinand : caractere "undamentale!

a) totalitate

b) trans"ormare

c) autoregla%.

Totalitatea speci"icitatii structurii nu are nevoie sa recurga la elemente straine de naturasa, sustine iaget.

Generalitatea structurilor este un sistem de trans"ormari cu legi proprii care deriva din

corelatiile elementelor din cadrul sistemului.

Autoreglajul evidentiaza procesul in care anticiparea operationala, retroactiunea ("eed-

bac-ul) mecanismele de autoregla% si modi"icarile ritmice sunt de mare importanta, subliniazaiaget.

*ercetand elaborarea conceptelor de spatiu, timp, "orta, viteza, miscare, valoare, energie

la copii si-n di"erite perioade de varsta, precum si operatiile logice, mai ales elaborarea lor,

a"erente acestor notiuni, iaget a%unge la o epistemologie genetica, evidentiind modul in care sestructureaza cunoasterea stiinti"ica a individului, cu "ormarea operatiilor logice corespunzatoare.

Aceste stadii se succed intr-o anumita ordine, variind de la o varsta la alta, atat in privinta

razei de actiune a structurilor mintale, cat si a continuturilor pe care le asimileaza copiii in "iecare

stadiu.

0iecare stadiu dispune de o organizare totala prin includerea acizitiilor stadiului

precedent, dar depasindu-le pe acestea, constituindu-se in structuri globale comple#e.


5/24

5a intrebarea daca operatiile intelectuale pe care le-a studiat iaget la copii, sunt produsul

vietii acestora in societate, ori rezultatul activitatii vietii lor nervoase, organice, utilizata incoordonarea actiunii, iaget a"irma ca ambele solutii sunt valabile.

Acesta sustine ca este vorba de aceleasi operatii care regleaza scimbul intelectual dintre

indivizi ca si actiunile de coordonare din launtrul "iecarei individualitati. Acest principiu alunitatii operatiilor individuale cu actiunea colectiva si cu reactiunea cu ceilalti genereaza noiipoteze pentru e#plicarea multor "enomene psiosociale. 6e e#emplu, raspunsurile inteligente

caracterizate prin perspicacitate, suplete, adecvarea la situatii concrete sunt susceptibile de

evaluari "ormale sau de continut.

;apiditatea si oportunitatea raspunsurilor nu este intotdeauna si un indiciu de calitate,a"irma iaget. Ele pot "i datorate unei "orme mai simple de inteligenta cali"icata ca "iind

+asociativa sau raspunsurile inteligente se datoreaza promptitudinii activarii intelectului omului

caruia ii corespunde desteptaciunea.

radul de e"icienta al adaptarii inteligente nu poate "i redus la ast"el de elemente cum esteviteza de reactie, desi aceasta are o anumita importanta. E"icacitatea ramane dependenta de

comple#itatea elaborarii, de e#aminarea critica a mi%loacelor ce satis"ac optim un scop.

*onduita inteligenta se demonstreaza mai mult prin forta si exactitatea previziunii decat

prin replicile de e"ect. mportant de semnalat este "aptul ca "iind un "actor global de adaptare,inteligenta se structureaza in conditiile adaptarii sociale, concrete, implicand reactii generatoare

de aptitudini si acestea se coreleaza cu aptitudinile, in "elul acesta inteligenta corespunde

anumitor modele culturale insusite prin preluarea e#perientei sociale.

mul nu este ci devine inteligent si aceasta in raport cu conditiile social-istorice.nseamna ca inteligenta, ca dimensiune a personalitatii, nu poate "i generala, decat in raport cu o

cultura si intr-un anumit moment al evolutiei acesteia.

6in acest punct de vedere asupra mi%loacelor de psiodiagnoza ale inteligentei, persista oserie de indoieli in legatura cu arti"icialismul probelor si in legatura cu adecvarea probelor la

conditiile culturale concrete la di"erite categorii de oameni. Erorile devin evidente cand

inteligenta este conceputa anistoric si impersonal si cand la acestea se asociaza si transparente

masuri discriminative in pro"itul intereselor de clasa.

0ructuoase pentru investigatiile in procesele intelectuale s-a dovedit si ideea interiorizarii

actiunii materiale in planul mintal al subiectului, in baza caruia s-a dezvoltat cunoscuta teorie aactivitatii intelectuale si s-au e"ectuat e#perimente interesante de catre o serie de psiologi care

au preluat ideile lui iaget.(alperi)

4ermenul de interiorizare a dobandit o semni"icatie noua, care de"ineste calea prin care se

constituie operatiile si actele intelectuale prin asimilarea operatiilor si actiunilor e#terne.


6/24

mul, copilul in "ormare, imita actiunile altora, o e#ecuta personal, a%unge sa o reprezinte

si sa o reproduca verbal pentru ca "inalmente sa o poata modela mintal, adica sa o indeplineascain gand.

ncepe deci cu o actiune materiala, adica o operare e"ectiva cu obiectele, organizata ast"el

incat sa ilustreze, sa con"irme insusirile generale si esentiale ale obiectelor. de metodici

care se completau mereu si se precizau in comparatie cu cele anterioare. Ast"el, iaget a a%uns la

concluzia ca intrebarile spontane si raspunsurile prompte ale copilului constituie +ceia incercetarea dezvoltarii intelectuale.


7/24

nitial metoda clinica s-a constituit ca reactie de raspuns la solicitarile procedurale ale

testului psiologic standard cu care iaget a "acut cunostinta in laboratorul lui Albert ?inet(imon-?inet au elaborat +rima scara metrica de masurare a inteligentei).

=etodica aplicarii testelor se baza pe evaluarea cantitativa a rezolvarii corecte a sarcinilor

prezentate subiectilor, in timp ce cauzele rezolvarii corecte sau eronate ramaneau in a"araanalizei, ori iaget considera ca pentru un psiolog, o mare importanta o reprezinta tocmai %udecatile gresite, deoarece ele descid posibilitatile desci"rarii scemelor mintale ascunse,

speci"ice copilului.

rototipul metodei de studiere a acestor sceme mintale la copii, iaget l-a intrezarit in

asa numita +convorbire clinica care este procedeul consacrat cercetarilor in psiiatrie.

Acest procedeu permitea pe calea interogarii pacientului, evidentierea sindromului a"lat inspatele simptomelor evidente care se a"la la supra"ata.

iaget a trecut de la tenica interogatoriului, la studierea gandirii in conditiilee#perimentului psiologic, pe calea analizei raspunsurilor copilului la intrebarilee#perimentatorului, obtinand ast"el date care in mod indirect evidentiau structura, nucleul

gandirii. Aceste date erau consultate, evidentiate in procesul interogarii apro"undate.

6atorita acestui procedeu, investigarea activitatii intelectuale se trans"orma dintr-o

inregistrare banala a reactiilor si %udecatilor copilului, pe parcursul rezolvarii unor sarcinistandard, intr-un proces de interactiune intre cel investigat si e#perimentator.

Ast"el, e#perimentatorul putea urmari di"erite, uneori ciar ciudate des"asurari ale gandirii

copilului.

siologul elvetian laparede a e#primat meta"oric esenta noii metode a lui iaget,

comparand-o cu +vanatoarea dupa gandul copilului, vanatoare care se prelungeste pana ce nudevine in"ecta.

6e zeci de ani, iaget, in aceasta +vanatoare a urmarit desci"rarea scemelor cognitive,

incepand cu cele elementare pana la cele mai comple#e. iaget era convins ca structurile mintale

cele mai dezvoltate sunt rezultatul structurilor si a combinarilor de structuri si sceme de nivelin"erior.

Ast"el, in cercetarile initiate de iaget, pe baza metodei prezentate au "ost scitate

urmatoarele : directii privind evolutia activitatii cognitive a copilului!

a) de la sincretismul initial, spre di"erentierea subiectului de obiect'

b) de la interpretarea magica si "enomenologica a lumii spreinterpretarea bazata pe cunoasterea cauzelor obiective'


8/24

c) de la "i#area inconstienta asupra propriului punct de vedere spre

descentralizarea succesiva si completa.

Aceste directii de dezvoltare a inteligentei copilului au "ost interpretate in termeniiecilibrului e#presiv privind "unctiile cognitive, de asimilare si acomodare ce au loc sub e"ectul

e#perientei sociale dobandite de copil.

=etoda clinica i-a permis lui iaget sa patrunda mai adanc in inteligenta gandirii copilului

decat testele lui ?inet.

*u toate acestea, metoda lui iaget ramane in esenta tot o metoda transversala ca si testul

lui ?inet (nu longitudinala, in di"erite varste) pentru ca se baza pe analiza unor structuri de

gandire de%a constituite, ceea ce ingradea posibilitatea studierii directe a mecanismelor dezvoltarii

psiice.

e langa aceasta, un alt nea%uns a variantei initiale a metodei clinice a "ost caracterul ei

pur verbal, orientarea e#clusiva asupra cercetarii planului verbal al gandirii, "apt constatat deiaget ulterior.

*u toate acestea, iaget a sustinut ideea ca gandirea provine din actiune si era convins calimba%ul re"lecta direct actiunea, ast"el pentru a surprinde logica copilului trebuie studiate

raspunsurile verbale ale acestuia. 4recand insa la studierea structurilor conduitei intelectuale ale

copilului, in primii doi ani de viata, iaget a a%uns la concluzia ca pentru cunoasterea sievidentierea genezei operatiilor intelectuale este necesara urmarirea imbogatirii e#perientei

copilului privind manipularea obiectelor.

tudiul "ormelor gandirii, in primii ani, (de "apt studiul gandirii preconceptuale), precum

si cunoasterea ideilor structuralismului l-au determinat pe iaget sa corecteze anumite aspecte,cum ar "i sa treaca de la analiza "ormelor verbale ale conduitei copilului, la studiul coordonarii

actiunilor copilului cu obiectele.

*erintele re"eritoare la organizarea si des"asurarea e#perimentului si asigurarea

e#teriorizarii structurii intelectului copilului nu sunt prezentate de iaget intr-o "orma sistematica,ele pot "i insa deduse si sistematizate pe baza urmatoarelor premise teoretice evidentiale!

a) structura intelectului se evidentiaza ca rezultat al coordonarii

scemelor de actiune ale subiectului cu obiectul'

b) scemele de actiune rezulta nu din obiectul insasi, ceea ce inseamnaabstragere simpla, ci din actiunea cu obiectul, ceea ce se numeste abstragere

re"le#iva'

c) structurile logico-matematice nu e#ista in obiecte ca atare, ele sunt

atribuite obiectelor prin actiunea subiectului.


9/24

6rept e#emplu a acestor premise poate servi urmatoarea situatie pe care iaget o prezinta

ca "iind "avorabila pentru evidentierea si abstragerea re"le#iva si pentru interpretarea acesteia!

*opilul se %oaca cu pietricele, spune iaget, aran%andu-le in mod di"erit si de "iecare datanumarandu-le. 4otodata copilul descopera independenta cantitatii obiectelor de "orma aran%arii si

de numararea lor, ceea ce este cunoscut in matematica sub denumirea de comutativitate. iagetconsidera ca aceasta proprietate matematica nu a "ost e#trasa din insusirile "izice ale pietricelelor,ci din actiunea cu ele, pentru ca in pietricele nu e#ista nici modul de aran%are si nici suma lor.

;olul pe care-l %ucau in aceasta activitate pietricelele a "ost rolul material care satis"ace cerintele

minime pentru manipulare.

E#perimentul care urmareste investigarea "ormelor logice ale intelectului, presupuneincluderea actiunii cu obiectele. 4otodata subiectul trebuie sa realizeze, in mod independent,

sistemul de legaturi in concordanta cu structura interna si principiile de "unctionare a gandirii. n

caz contrar, apare riscul inlocuirii studiului logicii operationale a gandirii copilului, cu studiulreproducerii statice a aspectului "izic a cunoasterii.

4oate acestea constituie premise in "ormarea conceptiei operationale piagetiene asupra

intelectului, marcand perioada noua, intre 1&2$-1&2&, de trecere de la analiza gandirii verbale

spre cercetarea laturii operationale a procesului de gandire.

+Era nevoie de un timp pentru a intelege ca radacinile operatiilor logice se situeaza maiadanc de legaturile lingvistice, spunea iaget, iar +primele mele cercetari asupra gandirii au "ost

concentrate asupra aspectului lingvistic.

Ast"el, stilul piagetian se evidentiaza nu numai printr-o "undamentare teoretica, ci si

e#perimentala, privind caracterul gandirii. Trasatura esentiala a gandirii logice este de a fi

operatorie! adica de a prelungi actiunea! interiorizand-o.

andirea scapa de multe ori introspectiei, iar analiza ei comportamentala recurge la

simpla descriere. 6e aceea este important sa se "aca apel la studiul genezei gandirii, la construireaei progresiva in dezvoltarea gandirii, de la nastere pana la varsta adulta.

n vederea "ormarii si dezvoltarii stilului propriu de gandire si actiune la copii si tineri, este

necesara o strategie educationala care consta in imbinarea intelectului critic cu activismul

personalitatii. Adesea intalnim tineri inteligenti, dar pasivi, a caror inteligenta(pretios capital @)ramane nevalori"icata e"icient. entru cultivarea cu pregnanta a activismului si a stilului propriu,

unii autori( cf aideanu, 1&$, p. 1$7) sugereaza ideea sa exageram cu atentie greselile elevilor,

pentru a le pune mai bine in lumina si, totodata, pentru a-i "eri de ele.

n practica scolara, acest aspect al erorilor la elevi este adesea negli%at, cadrele didacticeinteresandu-se numai de situatiile(cazurile) in care elevii "ac greseli in mod "recvent si

organizeaza e#ercitii in plus pentru inlaturarea erorilor. 6ar un ast"el de procedeu nu inlatura

erorile in toate cazurile.


10/24

=eritul in aceasta privinta ii revine lui iaget, care a evidentiat erorile tipice, trecandu-le in

categoria unor "enomene normale, tot asa de normale ca si solutiile corecte.

Eroarea este un proces ce trebuie desci"rat si cunoscut cum se cuvine. n acest caz, oeventuala greseala devine prile% de e#plicatii suplimentare si de reluare de la capat a datelor

problemei(situatiei) unde s-a gresit.

riceperea de a sesiza, elimina si ciar preintampina strecurarea erorilor si lipsurilor in activitate-

"unctie stilistica esentiala-presupune!

1). *unostinte su"iciente din domeniul respectiv'

2). rientarea, directionarea activitatii psiice in scopul de a alege procedeele stilistice adecvate

situatiei concrete'

:).aprecierea concordantei dintre procesul unei activitati si rezultatul obtinut'

9).


11/24

evidentiaza ca priceperea de a demonstra si de a-i convinge pe altii se "ormeaza numai incepand

cu varsta scolara mica.

Cum ia nastere gandirea demonstrativa la copil ?

5a aceasta intrebare iaget raspunde! intalnirea parerii noastre cu parerile altora produce la noiindoiala si, totodata, nevoia de a dovedi. Ast"el, autorul "ace o distinctie intre la dispute si la

discussion, precum si intre la discussion primitive si la discussion veritable. pre deosebire de

discutie, disputele sunt insotite de gesturi si amenintari' primele dispute sunt "ara cuvinte(sau inultima instanta "ara dialoguri) si preceda la discussion! pana la 9-$ ani, copiii, in ma%oritatea

cazurilor, se cearta ( se disputent), "ara sa vorbeasca, prin + limba%ul gesturilor si +limba%ul

atitudinal, constata iaget.

La discussion incepe din momentul in care interlocutorii se limiteaza la sustinerea propriilor puncte de vedere, in loc sa se bata, sa se critice sau sa se ameninte unii pe altii(in %urul

varstei de $ ani). 6ar aceasta este inca la discussion primitive, "ara dovedire' discutia insotita de

demonstratie si argumentare pentru sustinerea propriului punct de vedere are loc abia la sapte anisi %umatate. 6e ce nu mai devreme entru ca, dupa iaget, gandirea copilului este egocentrica! el

gandeste pentru sine, nu se preocupa sa "ie inteles de catre cei din %ur si, in consecinta, nu simte

nevoia de a demonstra ceva si de a convinge pe cineva. *um intreaga activitate a prescolarului secaracterizeaza prin egocentrism, +instinctul social se dezvolta cu intarziere.

rima perioada, caracterizata prin simtul critic la copil, incepe pe la 7-8 ani (iaget, 1&$1,

p. :9). i, daca mult timp copilul ramane strain de necesitatea argumentarii si demonstrarii,

aceasta se ras"range asupra modului de gandire. udecata logica este intotdeauna o demonstratie!logica inseamna de "apt arta de a demonstra, iar problema gandirii deductive e subordonata

ordinii strict logice, adica problema gandirii demonstrative la copii se trans"orma in problema

dezvoltarii gandirii lor logice.

4rebuie sa subliniem ca +demonstrarea si +argumentarea "igureaza de obicei in procesele %udiciare si in disputele stiinti"ice. *u toate ca in procesul %udiciar, de e#emplu, are loc o disputa

intre acuzator si aparator, argumentele sunt aduse nu pentru celalalt, ci la adresa %udecatorului, cu

care nici unul dintre ei nu are nici o disputa. 4ot asa si in disputele stiinti"ice! "iecare om de stiintaeste preocupat sa-l convinga pe cititor de corectitudinea propriului punct de vedere. Ast"el, atat

%udecatorul, cat si cititorul constituie o a treia persoana, cu care nu au avut nici o disputa. Aceasta

tine de stilul %uridic si de cel stiinti"ic. n consecinta, e#ista dispute "ara demonstrare, dupa cum

e#ista demonstrarea "ara dispute. copul demonstrarii este insa recunoasterea propriei pozitii ca"iind adevarata, deoarece demonstreaza ceva persoanei din partea careia asteapta o asemenea

recunoastere, si nu neaparat persoanei cu care se disputa. ata de ce se demonstreaza ceva

%udecatorului, cititorului, ascultatorului, elevului, studentului etc.

=etoda "olosita de iaget in scopul investigarii copilului se de"ineste traditional ca metoda

clinica. Esenta ei consta in investigarea multitudinii "ormelor posibile de conduita a copilului in

situatiile in care actioneaza succesiv! stimul-reactie-stimul-reactie. n cazul unei succesiuni

rapide a acestor componente, e#perimentatorul isi valori"ica posibilitatile si aptitudinile, pentru aintelege raspunsurile verbale si reactiile motrice ale copilului, cu scopul de a-si adapta metoda si

a obtine cele mai precise raspunsuri la intrebarile puse.


12/24

4otusi, e#ista anumite deosebiri intre o asemenea interpretare a metodei clinice, care

re"lecta cele mai generale particularitati ale metodologiei piagetiene si variantele metodiciiaplicate de . iaget in di"eritele cicluri de investigatii psiologice. ean iaget, impreuna cu

colaboratorii sai,a elaborat peste $> de metodici, care se completeaza mereu si se precizau in

comparatie cu cele anterioare, a%ungand ast"el la concluzia ca intrebarile spontane si raspunsurile

prompte ale copilului constituie +ceia in cercetarea dezvoltarii intelectuale.

nitial, metoda clinica s-a constituit ca reactie de raspuns la solicitarile procedurale ale

testului psiologic standard, cu care . iaget a "acut cunostinta in laboratorul lui A. ?inet,

initiatorul primei scari metrice de masurare a inteligentei. =etodica aplicarii testelor se baza

peevaluarea cantitativa a rezultatelor corecte a sarcinilor prezentate subiectilor, in timpce cauzele rezolvarilor (corecte sau gresite)ramaneau in afara analizei. ri, iaget considera ca,

pentru un psiolog, mai mare importanta prezinta tocmai judecatile gresite, eronate intrucat ele

descid posibilitatea +desci"rarii scemelor mintale ascunse, speci"ice gandirii copilului.rototipul metodei de studiere a acestor sceme mintale a "ost intrezarit de iaget in asa-numita

+convorbire clinica- procedeu consacrat cercetarilor in psiiatrie, care permitea, pe calea

interogarii pacientului, evidentierea sindromului a"lat in spatele simptomelor evidente, situate lasupra"ata(iaget, 1&$2).

. iaget a trecut de la tenica interogatoriului la studierea gandirii in conditiile

e#perimentului psiologic! pe calea analizei raspunsurilor copilului la intrebarile

e#perimentatorului puteau "i obtinute date care, in mod indirect, evidentiau structura(nucleul) gandirii, aceste date "iind +consultate in continuare in procesul interogarii apro"undate. 6atorita

procedurii respective, investigarea activitatii intelectuale se trans"orma dintr-o inregistrare banala

a reactiilor si a %udecatilor copilului(pe parcursul e"ectuarii unor sarcini standard) intr-un procesde interactiune intre cel investigat si e#perimentator. Ast"el,e#perimentatorul putea urmari

di"erite, uneori ciar ciudate des"asurari ale gandirii copilului.

*laparede(1&$) a e#primat meta"oric esenta noii metode a lui Piaget, comparand-o cu

+vanatoarea dupa gupa gandul copilului, care se prelungeste atata timp cat nu devine +in"ectata.Deci de ani, iaget a urmarit in aceasta +vanatoare +desci"rarea scemelor cognitive, incepand

cu cele elementare, pana la cele mai comple#e, de nivel superior. El era convins ca +structurile

mintale cele mai dezvoltate sunt rezultatul trans"ormarilor si al coordonarilor de structuri sau desceme de nivel in"erior(1&7, p.187).

Ast"el, in cercetarile initiate de iaget pe baza metodicii prezentate, au "ost scitate

urmatoarele trei directii magistrale privind evolutia activitatii cognitive a copilului!

1. de la sincretismul initial, alt"el spus con"runtarea rezultatelor actiunilor proprii cu

scimbarile obiective ale realitatii, spre di"erentierea subiectului - obiect'

2. de la interpretarea magica si "enomenologica a lumii, spre interpretarea bazata pe

cunoasterea cauzelor obiective'

:. de la "i#area inconstienta asupra propriului punct de vedere, spre descentralizarea

succesiva si completa.


13/24

Aceste directii de dezvoltare a inteligentei copilului au "ost interpretate in termenii

ecilibrului progresiv privind "unctiile cognitive de asimilare si acomodare ce au loc subin"luenta e#perientei sociale dobandite de copil (iaget, 1&:>' iaget, 1&:2' nelder et al., 1&79).

=etoda clinica i-a permis lui iaget sa patrunda mai adanc in des"asurarea activitatiimintale a copilului, decat testele lui ?inet-imon. i totusi, metoda lui iaget ramane in esenta toto metoda +transversala ca si testul, pentru ca se bazeaza pe analiza(ciar si mai apro"undata) a

unor structuri de gandire de%a constituite, ceea ce ingradeste posibilitatea studierii directe a

mecanismelor dezvoltarii psiice.

e langa aceasta, un mare nea%uns al variantei initiale a metodei clinice l-a reprezentatcaracterul ei pur verbal.


14/24

e#trasa din insusirile "izice ale pietricelelor, ci din actiunile cu ele, pentru ca in pietricelele ca

atare nu e#ista nici modul de aran%are a lor si nici suma lor' rolul pe care-l %ucau pietricelele a "ostrolul materialului, ce satis"ace cerintele minime pentru manipulare (iaget, 1&7>, p.89).

*u alte cuvinte, e#perimentul, urmarind investigarea "ormelor logice ale

intelectului, presupune includerea intr-o "orma sau alta a actiunilor cu obiectele. 4otodata,subiectul trebuie sa realizeze in mod independent sistemul de legaturi(cantitative si spatiale) inconcordanta cu structura interna si principiile de "unctionare a gandirii. n caz contrar, apare

riscul de a inlocui studiul logicii operationale a gandirii subiectului cu studiul reproducerii statice,

al +aspectului "izic al cunoasterii. 4oate acestea constituie premise in formarea conceptiei

operationale piagetiene asupra intelectului, marcand perioada noua (1&2$-1&2&) de trecere de laanaliza gandirii verbale spre cercetarea laturii operationale a procesului de gandire.

6upa cum marturisea iaget intr-un studiu critic din 1&2, era nevoie de timp

pentru a intelege ca radacinile operatiilor logice se situeaza mai adanc de legaturile lingvistice, iar primele lui cercetari asupra gandirii se concentreaza inainte vreme prea mult asupra aspectului

lingvistic (iaget, 1&2).

tilul piagetian se evidentiaza nu numai printr-o "undamentare teoretica ci si prin

una e#perimentala privind caracterul operator al gandirii. +trasaturile esentiala a gandirii logiceeste de a "i operatorie, adica de a prelungi actiunea, interiorizand-o(iaget, 1&$, p.8).

andirea dispune de structuri comple#e care scapa introspectiei, iar analiza ei comportamentala

recurge la simple descriptii. 6e aceea, singura metoda "ecunda este de a "ace apel la studiul

genezei structurilor gandirii la surprinderea construirii lor progresive in cursul dezvoltarii, de lanastere si pana la varsta adulta (iaget, nelder, 1&&, p.118).

Aplicand in mod consecvent metodologia genetica in studiul gandirii, iaget a evidentiat

stadiile dezvoltarii intelectuale ale copilului (stadiul inteligentei senzorio-motorii, de la nastere pana la 2 ani' stadiul inteligentei preoperatorii, de la 2 la 7 ani' stadiul operatiilor concrete, de la

7 la 12 ani, si stadiul operatiilor "ormale, de la 12 la 17 ani), in care gandirea strabate doua etape!

etapa gandirii preconceptuale si etapa gandirii conceptuale.

andirea preconceptuala, cuprinzand stadiul inteligentei senzorio-motorii, alinteligentei preoperatorii si al operatiilor concrete, se caracterizeaza, dupa iaget, prin

interiorizarea perceptiilor si miscarilor sub "orma de imagini-reprezentari si sub "orma de

+e#periente mintale. n toata perioada gandirii preconceptuale, %udecatile copilului sunt

dominate de impresiile perceptive.


15/24

e#periment rezulta ca, trecand margelele dintr-un paar mai larg in altul mai ingust, pentru copil

cantitatea de margele nu s-a conservat.

n s"arsit, tot dupa e#perimentele lui iiget, copilului i se prezinta doi bulgari de plastilina,avand aceleasi dimensiuni si aceeasi greutate' apoi sunt modelate unul in +placinta sau in

+carnacior, iar copilulu este intrebat daca +placinta (sau +carnaciorul)!

a) contine tot atata plastilina'

b) are aceeasi greutate'

c) are acelasi volum (pentru volum se "ace urmatoarea e#perienta! se cu"unda intr-un paar cu apa bulgarele-martor si se intreaba daca +placinta sau +carnaciorul ar

ocupa tot atata loc).

*opilul va raspunde ca +placinta contine mai multa plastilina (avand in vedere

supra"ata' altii vor spune despre +carnacior ca are mai multa plastilina (orientandu-se dupalungime). 6eci pana la 7-8 ani conservarea cantitatii nu este apreciata de copil, conservarea

greutatii-numai dupa &-1> ani, iar a volumului-la 11-12 ani. ana la aceste varste, copilul

+gandeste ce vede, nu depaseste datele perceptiei sale, are o gandire concreta.

Asa cum rezulta din analiza stilului si metodei sale e#perimentale, . iaget este pro"undinteresat de natura cunoasterii in sine, a cunoasterii asa cum apare ea in di"eritele etape ale

dezvoltarii in"antile' iar admirabila lui descriere a "ormelor cunoasterii de care dau dovada copiii

in "iecare stadiu al dezvoltarii lor e#prima structura logica implicita, dupa care procedeaza copilulin tratarea sarcinilor intelectuale. Ast"el, in "aza preconceptuala, gandirea copiilor are o logica si o

organizare speci"ica, di"erite de gandirea adultilor. 5ogica nu este insa ereditara, ci se constituie si

se dezvolta treptat in procesul operarii cu obiectele. udecatile copiilor sunt particulare, se re"erala obiectul concret cu care opereaza. 6e aceea, ele sunt categorice, "iind legate de realitatea

intuitiva de care +se indeparteaza doar "oarte putin. *and copilul e#plica ceva, totul se reduce la

particular, cunoscut si "amiliar, legat de e#perienta lui perceptiva. Asadar, ceea ce este de ocovarsitoare importanta, scrie . ?runer (1&7>, pp17-18), este utilitatea si "orta operei descriptive

a lui iaget. 0ara indoiala, concide ?runer, +"igura cea mai proeminenta in materie de dezvoltare

cognitiva este, astazi, ean iaget. oi si generatiile care ne vor urma ii vom "i recunoscatori

pentru munca lui de pionierat. 4otusi, adeseori este gresit interpretat de catre cei ce cred ca principala sa vocatie e psiologica, ceea ce nu corespunde realitatii. rincipala sa vocatie este

epistemologica(ibidem).


16/24

Stadiile dezvoltarii morale

1. Dezvoltarea limbajului

1. Stadiile dezvoltarii morale

Stadiile judecatii morale la Piaget

In cercetarile sale, Piaget a fost interesat de modul in care copiii ajung sa inteleaga regulilemoralei. El credea ca intelegerea regulilor si a conventiilor sociale de catre copil se face in relatie cunivelul de dezvoltare cognitiva.

In jurul varstei de 5 ani copilul isi dezvolta sentimentul obligativitatii de a respecta regulile. Inacest stadiu (preoperational) copiii vad regulile ca ind xe si absolute. Ei cred ca regulile sunt stabilitede adulti sau de umnezeu, sunt permanente, sacre si nimeni nu le poate sc!imba. In cadrul acestuistadiu copiii judeca moralitatea actiunilor dupaconsecintele ei, si nu dupa intentii. e ex., atunci candcopiii mici sunt pusi sa judece doua situatii" prima in care un copil a spart 15 pahare pentru a o ajuta pe mama lui, iar a doua in care un copil sparge un pahar incercand sa fure prajituri , ei arma ca primulcopil a avut un comportament gresit, a fost un #baiat rau$, deoarece se centreaza pe rezultatul actiunii,si anume paguba produsa (primul copil a spart mai multe pa!are).

In stadiul operatiilor concrete copilul incepe sa inteleaga ca anumite reguli sunt stabilite prinacord comun si pot sc!imbate cu acordul tuturor. %and fac judecati morale, copiii din acest stadiu dauimportanta intentiilor persoanei. &egea si pedeapsa sunt intelese acum ca ind decizii umane, si nu!otarari divine.

In stadiul operatiilor formale, indivizii inteleg regulile morale, creeaza ei insisi reguli. 'udecatamorala a tanarului intra intro faza ideologica in care tinteste mai degraba spre situatiile sociale decatspre cele personale sau interpersonale.

Stadiile dezvoltarii morale – Lawrence Kohlberg

n exemplu de cercetare in traditie piagetiana este activitatea lui &a*rence +o!lberg. cesta a

fost interesat de dezvoltarea morala si a propus o teorie a stadiilor judecatii morale.

Metoda lui Kohlberg

+o!lberg a utilizat in cercetarea sa dileme morale- dilemele erau scurte povestiri care descriausituatii in care o persoana trebuie sa ia o decizie morala. Participantilor li se cerea sa raspunda la oserie de intrebari desc!ise, sa arate care credeau ca este cursul corect al unei actiuni, si totodata sa justice de ce anumite actiuni sunt #bune$ sau #rele$, corecte sau gresite. +o!lberg era interesat nuatat de raspunsul #da$ sau #nu$ al subiectilor, cat de justicarile pe care le dadeau acestia.

%ercetarea a avut ca subiecti doar baieti, din familii cu statut socioeconomic scazut si mediudin %!icago. veau varste de /, 0 si 1 ani. lterior autorul a introdus si subiecti de varste mai mici,delincventi, baieti si fete, din alte orase americane si din alte tari.

nalizand raspunsurile subiectilor sai, +o!lberg a identicat sase stadii, grupate pe trei niveluri"preconventional, conventional si postconventional.

2ivelul (preconventional)

1. Orientarea sre suunere si edeasa

!. Orientarea sre roriul interes


17/24

(Ce avantaje obtin eu?)

2ivelul 3 (conventional)

". #cordul interersonal si con$ormismul

%#titudinea baiat&$ata bun&buna'

(. Orientarea sre autoritate si mentinerea ordinii sociale

(Moralitatea legii si ordinii)

2ivelul 0 (postconventional)

). Morala contractului social

*. Princiiile etice universale

(Constiinta principiala)

Nivelul preconventional

Este caracteristic copiilor, desi sunt situatii cand si adultii manifesta acest nivel de judecata.%ei care sunt la nivelul preconventional judeca moralitatea unei actiuni prin consecintele ei directe.

Primele doua stadii ale dezvoltarii morale (nivelul preconventional) se caracterizeaza prinegocentrism.

Stadiul 1 4 indivizii se centreaza asupra consecintelor directe pe care propriile actiuni le auasupra lor. e ex., o actiune este perceputa ca ind negativa din punct de vedere moral, daca persoanacare o comite este pedepsita. %u cat este mai grea pedepasa, cu atat fapta comisa este mai #rea$. Inplus, nu se recunoaste, in acest stadiu ca punctele de vedere ale celorlalti sunt diferite fata de cel

propriu. cest stadiu poate vazut ca un fel de autoritarianism.

l doilea stadiu reecta pozitia #ce avantaje obtin eu6$, comportamentul corect ind denitprin ceea ce corespunde cel mai bine propriului interes. 'udecata morala in stadiul 3 arata un intereslimitat fata de nevoile celorlalti, iar acest interes se manifesta doar pana in punctul in care ceilalti suntde folos (daca ma ajuti, te ajut si eu pe tine- 7ou scratc! m7 bac8, and i9ll scratc! 7ours). :rija fata deceilalti nu se bazeaza pe loialitate sau pe respect intrinsec.

Nivelul conventional

Este caracteristic adolescentilor si adultilor. Persoanele care judeca intrun mod conventionalevalueaza moralitatea actiunilor comparandule cu perspectiva si expectatiile societatii.

In stadiul !, individul #intra$ in societate, implinind roluri sociale. Indivizii sunt receptivi laaprobarea sau dezaprobarea celorlalti, incearca sa e #un baiat bun$ sau #o fata buna$ pentru a seridica la nivelul asteptarilor societatii. ;oralitatea unei actiuni este judecata acum in functie deconsecintele pe care le are aceasta asupra relatiilor persoanei, aparand acum respectul, recunostintafata de ceilalti. Individul incepe sa judece actiunile dupa intentia lor.

In stadiul < este important sa te supui legilor, conventiilor sociale datorita importantei lor in amentine o societate functionala. aca cineva incalca o lege este gresit din punct de vedere moral,culpabilitatea ind un factor important in acest stadiu.


18/24

Nivelul postconventional

Ideea ca indivizii sunt entitati separate de societate devine proeminenta. Perspectiva individuluitrebuie vazuta inaintea celei a societatii. atorita acestei caracteristici #individul inaintea societatii$,acest nivel, si in special stadiul 1, este uneori confundat cu judecata de la nivelul preconventional.

In stadiul 5, indivizii sunt vazuti ca avand opinii si valori diferite si este imperativ ca ei sa erespectati si tratati impartial. Probleme cu privire la viata sau posibilitatea de a alege nu trebuieinterzise sau in!ibate. &egile sunt considerate contracte sociale si nu maxime rigide. cele legi care nupromoveaza binele social general trebuie sc!imbate pentru a se asigura cel mai mare bine pentru ceimai multi oameni. cest obiectiv este atins prin decizia majoritatii si compromis inevitabil. stfel,guvernarea democratica este, dupa cum se pare, bazata pe stadiul 5 de judecata morala.

In stadiul " judecata morala este bazata pe judecata abstracta folosind principii eticeuniversale. Individul se g!ideaza dupa propriul sistem de valori morale, actiunea este controlata deidealuri internalizate care exercita o presiune de a actiona in conformitate cu ele indiferent de reactiilecelor din jur. utoblamarea, autocondamnarea este considerata in acest stadiu a mai puternica decat judecata celor din jur. In acest stadiu, indivizii nu sunt vazuti ca mijloace pentru a atinge un scop, cisunt scopuri in sine. =e recunoaste egalitatea si valoarea tuturor intelor umane.

esi +o!lberg a insistat ca stadiul 1 exista, a avut dicultati in a gasi subiecti care sal utilizezein mod constant si consistent. =e pare ca oamenii ating foarte rar acest nivel de judecata morala, iarunii nul ating niciodata.

In studiile sale empirice asupra persoanelor dea lungul vietii lor, +o!lberg a observat ca unelepersoane manifesta regresie la un stadiu moral anterior. Eliminand posibilitatea regresiei morale,+o!lberg a postulat existenta unor substadii, de ex. substadiul sau


19/24


20/24

=8inner arma ca limbajul se deprinde prin conditionare, ca orice alt comportament. Productiilecopilului sunt incurajate de adulti si raman in memoria acestuia. @eoria be!aviorista a lui =8inner nuexplica insa caracterul creator al limbajului.

%!oms87 sustine ca, indiferent de cultura in care se naste, copilul vine pe lume cu unmecanism de ac!izitionare a limbii, ce il va face sa ac!izitioneze limba ce se vorbeste in jurul sau. inprimele zile de la nastere, copilul manifesta o sensibilitate fata de aspectul prozodic (muzicalitatea)

limbii si recunoaste prozodia limbii materne. %ercetatorii spun ca este vorba despre un aspect al limbiicare a fost invatat in perioada intrauterina. %opilul pastreaza in primele luni dupa nastere osensibilitate fata de foneme pe care o va pierde ulterior, cand se apropie de varsta emisiilor verbale.ceasta sensibilitate il face capabil sa poata invata orice limba care se va vorbi in jurul sau, nu doarlimba materna.

Piaget sustine ca limbajul se dezvolta datorita dezvoltarii gandirii simbolice a copilului si pebaza acesteia.

Ligost87, contrar lui Piaget, arma ca gandirea se realizeaza pe baza limbajului, pe care copilulil ac!izitioneaza in interactiunile cu mediul lui sociocultural. In jurul varstei de 3 ani limbajul seinternalizeaza si devine un instrument de operare a gandirii.

Gruner are un punct de vedere interactionist, armand ca biologicul asigura o structurafundamentala si predetermina secventialitatea ac!izitiilor- mediul ofera sansa ac!izitiei limbajului siadultul il ajuta pe copil in evolutia sa lingvistica si socioculturala.

%ontrolul limbajului se realizeaza in emisfera stanga a creierului, la nivelul cortexului, cea maicomplexa si mai specializata structura biologica. Mona Groca este destinata producerii limbajului(exprimarii), iar zona Kernic8e este destinata compre!ensiunii.

Dezvoltarea abilitatilor de comunicare ale coilului


21/24


22/24


23/24


24/24

Documents

Stadialitatea Cognitiva Si Morala