STADIILE DEZVOLTĂRII INTELECTUALE

(după J. PIAGET)

Stadiul inteligenţei senzorio-motorii

( 0 – 2 ani )

Stadiul inteligenţei preoperaţionale

( 2 – 7/ 8 ani )

Stadiul operaţiilor concrete

( 7/ 8 – 11/12 ani )

Stadiul inteligenţei formale (logice)

(11/12 – 15/16 ani)Inteligenţa îşi are

originea în acţiunea efectivă a copilului cu obiectele (inteli-genţă pur practică), acţiunea fiind forma primară a

gândirii la copil.

Apare posibilitatea de interiorizare a

acţiunilor practice, ca urmare a dezvoltării limbajului. Copilul

poate transpune prin cuvinte acţiunile realizate efectiv.

Operaţiile gândirii sunt numite operaţii

concrete, ele reali-zânduse doar în

prezenţa obiectelor sau a reprezentărilor

acestora.

Debutul operaţiilor formale are loc pe la

11-12 ani, iar generalizarea lor pe la

14-15 ani, când gândirea abstractă (formală) devine

sistematică.Principalul instrument psihic al adaptării la realitate al copilului

este schema senzorio-motorie.

Iniţial, acţiunea este modul de rezolvare al

problemelor de adaptare.

Operaţiile mintale propriu-zise nu sunt

încă formate, acţiunile mintale nefiind încă

reversibile, ci orientate doar într-un singur

sens.

Apare fenomenul de invarianţă manifestat

prin achiziţia conservărilor:

cantităţii şi lungimilor (7-8 ani), greutăţii

(9 ani) şi volumului (11-12 ani).

Gândirea poate opera pe material verbal:

idei, propoziţii, judecăţi, coordonate în unităţi mai mari: fraze,

discursuri, raţionamente.

Operaţiile gândirii sunt operaţii formale, logice, propoziţionale.

Inteligenţa/gândirea începe să se manifeste în conduită la sfârşitul primului an şi are la bază mobilizarea şi

coordonarea schemelor senzorio-

motorii până la găsirea alternativei eficiente.

Gândirea preoperaţională

(gândire în imagini) este o gândire pre-

conceptuală, dominată de situaţia concretă,

care operează încă cu reprezentări şi nu cu noţiuni propriu-zise.

Acţiunile mintale devin reversibile;

are loc achiziţia reversibilităţii prin inversiune şi a celei

prin compensare.

Reconstruieşte şi depăşeşte cu mijloace

verbale, ceea ce a cucerit anterior în mod

practic;achiziţia reversibilităţii

prin reciprocitate.

Orientarea în ambianţă devine din

ce în ce mai obiectivă, copilul ajungând să-şi

subordoneze mijloacele scopurilor şi să recurgă la noi

mijloace.

Gândirea preşcolarului este o gândire egocentrică,

împiedicându-l să distingă corect între

realitatea externă şi cea internă, cu o tendinţă

pronunţată de a raporta totul la propriul eu.

Putere de deducţie imediată: poate efectua raţionamente de tipul „dacă, … atunci” cu

condiţia să se sprijine pe obiecte concrete sau

exemple.

Gândirea poate opera nu doar asupra

realului, ci şi asupra posibilului.

Spre sfârşitul celui de-al II-lea an de viaţă

începe formarea reprezentărilor.

Imposibilitatea surprinderii invarianţei datorită ireversibilităţii

perceptive.

Operaţiile gândirii se grupează în sisteme

care constituie începutul aparatului

logic al gândirii.

Are loc achiziţia raţionamentului

ipotetico-deductiv.

Combinarea mintală a schemelor de acţiune

conduce treptat la desprinderea

Se constituie operaţiile de seriere şi cele de

clasificare;

Prezenţa raţionamentului

progresiv: de la cauză la efect, de la condiţii

Poate alterna raţio-namente directe şi

inverse, poate judeca de la efecte la cauză şi

inteligenţei de acţiune. la consecinţe; invers;Soluţiile problemelor de adaptare încep să

fie găsite mintal.

Spre finalul perioadei, apare conceptul de

număr, prin asocierea cantităţii la număr.

Nu poate inventaria alternative multiple,

posibile la o problemă sau situatie.

Poate inventaria alternativele pornind de la nişte condiţii

date;Acţiunea devine treptat mijloc de verificare pentru soluţiile găsite în

minte.

Inteligenţa devine reflexivă uzând de

norme logico- matematice.

STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE LA COPIL, PREADOLESCENT ŞI ADOLESCENT

(după JEAN PIAGET şi L. KOHLBERG)

Concomitent cu dezvoltarea intelectuală şi afectivă asistăm şi la evoluţia conştiinţei şi a judecăţii

morale la copil, preadolescent şi adolescent.

Studiind copii cu vârste între 5-13 ani, Jean Piaget distinge două mari etape în dezvoltarea judecăţii

morale la copil:

1. etapa judecăţii morale heteronome este specifică vârstelor copilăriei. În acest stadiu copilul preia

regulile, valorile, criteriile şi normele morale din exterior, în primul rând din anturajul său imediat, din

grupul său de referinţă/apartenentă (familia), respectiv de la adult. Normele şi valorile copilului sunt, de

fapt, rezultatul interiorizării regulilor şi cerinţelor adultului cu privire la comportamentul său. Judecata

morală a copilului este neselectivă, situativă, rigidă şi vizează doar fapta, nu şi motivaţia ei. Copilul

percepe normele, regulile şi valorile socio-morale ca fiind absolute, acestea neputând suferi modificări şi

neputând fi negociate. Ceea ce este bine sau rău, corect sau greşit, drept sau nedrept etc. din punct de

vedere moral este judecat de copil doar prin raportare la consecinţele faptei şi nu la intenţia care a stat la

baza ei. De exemplu, un subiect aflat în acest stadiu de dezvoltare morală va aprecia că un copil care a

spart două farfurii atunci când îşi ajuta mama la bucătărie este mai vinovat decât un altul care a spart una

singură atunci când se juca cu ea.

2. etapa judecăţii morale autonome, începe să se contureze odată cu trecerea inteligenţei în stadiul

operaţiilor concrete, aspect care va facilita debutul instalării judecăţii morale autonome. Este specifică

adolescentei şi vârstelor ulterioare. Se caracterizează prin formarea treptată a propriului sistem de norme,

reguli, principii şi valori morale ca rezultat al asimilării, înţelegerii şi interiorizării normelor şi valorilor

externe şi transformarea acestora în norme şi valori proprii de conduită morală. Se ajunge astfel la

constituirea treptată a autonomiei morale.

Stadiile dezvoltării morale la copil, preadolescent şi adolescent

(după L. KOHLBERG)

Nivelul Stadiul Reperul Întrebarea

I 1. Moralitatea ascultării şi supunerii Pedeapsa Ce păţesc?

Preconvenţional 2. Moralitatea hedonismului Recompensa Ce primesc?

(4-10 ani) instrumental naiv

II 3. Moralitatea bunelor relaţii Statutul în grup Ce spun altii?

Convenţional 4. Moralitatea ordinii şi a datoriei Datoria faţă de normă Ce spune legea?

(10-13 ani)

III

Postconvenţional (după 13 ani, la adolescenţă, tinereţe sau niciodată)

5. Moralitatea contractuală Angajamentul civic Ce trebuie să fac?

6. Moralitatea principiilor Propria conştiinţă morală Ce cred eu că e

individuale bine să fac?