Statul medieval Statul medieval șși institui instituţţiile saleiile sale

Clasa: a VIII-aClasa: a VIII-a

Unitatea de Unitatea de îînvnvãţãţare: Întemeierea statelor medievale româneşti are: Întemeierea statelor medievale româneşti

Tipul lecţiei: Tipul lecţiei: Lecţie de predare-învăţareLecţie de predare-învăţare – –evaluareevaluare

Nr. de ore alocate: 5Nr. de ore alocate: 5

Competenţe specifice: Competenţe specifice: 1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Evul 1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Evul

Mediu, în diferite situaţii de comunicare (scrisă sau orală)Mediu, în diferite situaţii de comunicare (scrisă sau orală)3.1. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Evul Mediu, pe 3.1. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Evul Mediu, pe

baza surselor istoricebaza surselor istorice3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza 3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza

surselor istoricesurselor istorice3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei 3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei

româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferiteromâneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite 3.5 Recunoaşterea relaţiilor de cauzalitate, în surse istorice date, referitoare la fapte istorice 3.5 Recunoaşterea relaţiilor de cauzalitate, în surse istorice date, referitoare la fapte istorice

din istoria românilor, în Evul Mediudin istoria românilor, în Evul Mediu

Transilvania de la voievodat la

principat

Ȋntemeierea statelor

medievale Ţara Româneascã,

Moldova și Dobrogea

Instituții medievale românești

Formaţiuni politice românești și statele vecine

Statul medieval și instituţiile sale

Planul unitãţii de ȋnvãţare:

1.Formaţiuni politice românești și statele vecine Organizarea societãţii medievale românești a avut ca punct de plecare obștea sãteascã(satul),o comunitate de agricultori,crescãtori de animale și meștegurari,ce exprimã caracterul sedentar al strãmoșilor noștri.Transformãrile demografice și economice din obști au deschis evoluția spre structuri noi:cnezate de vale,voievodate,pãrti componente ale “tãrilor”,care acopereau ȋntreg pãmântul românesc..Acest proces poate fi definit sintetic și sugestiv prin formula ”de la sat la stat”.

Primele informații despre organizarea politicã ȋncepãtoare a românilor se referã la Transilvania. Faptele ungurilor ,lucrarea lui Anonymus,menționeazã trei voievodate românești la sfârșitul sec. al –IX și ȋnceputul sec. al-X-lea: cel al lui Menumorut(cu reședința la Biharea),al lui Glad(cu sediul ȋn Banat) și cel al voievodului Gelu(pe Someș,la Dãbâca).Cronica descrie luptele duse de maghiari ȋmpotriva românilor,menținându-i ca fiind cei mai vechi locuitori ai

Transilvaniei.Ȋn sec. al-XI-lea,ȋn Legenda Sf.Gerard sunt menţionate alte douã voievodate:cel al lui Gyula(cu centrul la Bãlgrad) și cel al lui Ahtum(cu reședinţa la urbs Morisena =Cenad),ambii purtând lupte cu regalitatea de la Buda. Cât privește spațiul carpato-nistrean,formaţiunile politice prestatale ni se relevã mai mult pe cale narativã:izvoare poloneze,germane atestã o Valahie ȋn Moldova de Nord;cronici vechi rusești scriu despre “Ţara Berlad”,ȋn sec. al-XII-lea,și despre o populație româneascã sub numele de “berladnici” aflatã ȋn centrul Moldovei; tot o cronicã ruseascã din sec.al-XIII-lea situa ȋn nordul Moldovei pânã la Nistru “Ţara bolohovenilor”;documente ale cancelariei maghiare și papale consemneazã pentru secolul al-XIII-lea o “țarã a brodnicilor” și una a”volohilor”.Alte formaţiuni sunt denumite”țãri”,”codri”,”câmpuri’,precum Ţara Sipeniţului,Câmpul lui Dragoș,Codrii Herţei,Codrii Cosminului. Ȋn teritoriul viitorului stat Ţara Româneascã, Diploma cavalerilor ioaniţi (1247)menţioneazã cinci formaţiuni politice: Ţara Severinului,cnezatele lui Ioan și Farcaș,voievodatul lui Litovoi și voievodatul lui Seneslau.Nici teritoriul dintre Dunãre și Mare nu face excepţie: ȋncepând din sec.al-X-lea avem știri despre unii feudali,probabil fruntași politici-jupan Dimitrie(al cãrui nume figureazã pe o inscripţie slavonã descoperitã la Mircea Vodã) și jupan Gheorghe(inscripţie descoperitã ȋn bisericuţa de la Murfatlari).Scriitoarea bizantinã Ana Comnena ȋnregistreazã ,pentru sfârșitul sec. al-XI-lea,”oameni mai de seamã”,precum Tatos,Sestlav și Saccea,care stãpâneau cetãți precum Dristra(Silistra) , Vicina,și,de asemenea,,pe”un oarecare Pudilã,fruntaș al vlahilor”.

FIȘÃ DE LUCRUFiFisãsã de lucru de lucru

Urmăriţi pe hartă şi Urmăriţi pe hartă şi grupagrupațți pe regiuni i pe regiuni principalele principalele formaţiuni politice formaţiuni politice din spaţiul intra din spaţiul intra șși i extracarpaticextracarpatic..

XIII

XI

IX

Ţara DobrogeiŢara MoldoveiŢara RomâneascãTransilvania SecolulSecolul

2. Transilvania de la voievodat la principat

Ţara Transilvaniei s-a constituit ca voievodat ȋntr-un mod particular și a avut o situaţie cu totul proprie pânã cãtre jumãtatea sec al-XVI-lea. Identificãm ȋn formarea și evoluţia acesteia mai multe etape.O primã etapã este cea a voievodatelor românești menționate la sfârșitul sec.al IX-lea și ȋnceputul celui urmãtor ȋn Gesta Hungarorum: cele ale lui Menumorut,Gelu și Glad,rezistente un timp la cucerirea inițiatã de regalitatea maghiarã.Ȋn sec. al XI-lea se constatã un proces de unificare,izvoarele narative ȋnregistrând douã voievodate ȋn locul celor trei anterioare:unul ȋn Banat condus de Ahtum ,celãlalt al lui Gyula,”duce mare și puternic”,’foarte ȋntins și foarte bogat”,depãșind limitele celui condus anterior de Gelu.Urmașul lui Gelu ȋn Ţara Ultransilvanã va intra ȋn conflict cu regele maghiar Ştefan I,motivul fiind refuzul voievodului de a ȋmpãrtași catolicismul. Ştefan I a cãutat sã-și extindã stãpânirea ȋn Transilvania purtând razboi ,ȋn 1002-1003,cu cãpeteniile de aici. Ȋn a doua jumãtate a sec. al-XI-lea și la ȋnceputul celui urmãtor,regii arpadieni și-au impus stãpânirea asupra unei pãrți a Transilvaniei(cucerirea maghiarã va atinge arcul carpatic pe la 1200,iar Maramureșul ȋn sec. XIV).

Ȋn aceastã etapã,regalitatea maghiarã a ȋncercat sã impunã principatul, ȋnsã fãrã sorți de izbândã,instituția fiind strãinã de realitãțile Transilvaniei. A fost nevoie de peste un secol ca regii maghiari sã organizeze câteva comitate ardelene ȋn jurul unor cetãți,cea mai veche mențiune documentarã fiind Bihorul(1111).

Pentru consolidarea stãpânirii maghiare s-au fãcut colonizãri.Mai ȋntâi secuii,care au fost aduși pentru strajã la Carpați fațã de primejdia cumanã ce venea dinspre Moldova,colonizând Bihorul,pãrțile Târnavelor și marginea rãsãriteanã a Transilvaniei.

Sașii ,neam vrednic,ȋnzestrat și harnic,au colonizat pãrțile Albei și Hunedoarei,Sibiul,zona Bistriței și a Rodnei,Ţara Bârsei și ȋn cele din urmã pãrțile Sighișoarei și a Mediașului.Cavalerii Teutoni au fost aduși ȋn Ţara Bârsei de regele maghiar Andrei al-II-lea ȋn 1211,ȋnsã tendința lor de a deveni autonomi ȋn spațiul de colonizare ȋl determinã pe rege sã-i alunge(1225).

3.Ȋntemeierea statelor medievale Ţara Româneascã,Moldova și Dobrogea

3.3.ȊȊntemeierea statelor medievale romntemeierea statelor medievale romââneneșști ti ŢŢara Romara Romââneascneascãã,Moldova ,Moldova șși i DobrogeaDobrogea

Constituirea statelor medievale românești a fost rezultatul evoluţiei mai multor factori interni(dezvoltarea economicã,situaţia demograficã corespunzãtoare,mulţimea locuitorilor,organizarea vieţii urbane,aportul românilor din Transilvania),dar și a conjuncturii externe favorabile(formarea Hanatului Hoardei de Aur ,factor de echilibru ce exercita o dominaţie nominalã prin intermediul conducãtorilor locali și criza politicã din Ungaria,care a oferit statelor românești rãgazul necesar afirmãrii). Ĩn evoluţia cãtre stat,Ţara Româneascã,Moldova și Dobrogea au parcurs etape identice,douã distingându-se:cea a formaţiunilor prestatale și cea a unificãrii lor,încununatã în spaţiul extracarpatic de afirmarea independenţei.

﴾ Tara RomaneascaTara Romaneasca

Ĩntemeierea statului românesc dintre Carpaţii Meridionali și Dunãre fost pusã de tradiţia literarã pãstratã de cronicile muntene pe seama “descãlecatului” din Fãgãraș. De aici ar fi venit Negru Vodã,la sfârșitul sec. al-XIII-lea,”cu toatã casa lui și cu mulţime de noroade” și,coborând pe apa Dâmboviţei, “a început sã facã ţarã nouã”: mai întâi a fãcut orașul Câmpulung,apoi Argeșul unde ”și-a pus scaunul de domnie”.Basarabeștii și boierimea de peste Olt i s-au închinat și supus lui Negru Vodã.Tradiţia istoricã conţine un mare adevãr:adaosul de populaţie din Transilvania ,silitã de ofensiva feudalã maghiarã împotriva instituţiilor și obiceiurilor vechi obștești sã treacã munţii.Atunci ,la 1290,va fi trecut și un voievod din Ţara Fãgãrașului,reţinut de tradiţie sub numele de Negru Vodã.

Prima etapã a formãrii Tãrii Românești este cea a formaţiunilor politice prestatale menţionate in Diploma cavalerilor Ioaniţi,(datatã 2 iunie 1247),care pe lângã faptul ca ne prezintã formaţiunile teritoriale existente la sud de Carpaţi,ne relevã tabloul unei societãţi aflate în plin proces de afirmare.A urmat apoi” rãzvrãtirea” lui Litovoi( poate cel din Diplomã sau un urmaș)care,în perioada 1272-1290, refuzã sã recunoascã autoritatea regelui maghiar.Confruntarea armatã s-a terminat nefericit pentru români,Litovoi cade în luptã,iar fratele sãu Bãrbat este nevoit sã se rãscumpere contra unei însemnate sume de bani.Ceea ce a urmat dupã aceastã perioadã este greu de recconstituit,pentru cã pentru jumãtate de secol informaţiile lipsesc. La capãtul acestei perioade, Ţara Româneascã exista ca entitate statalã,condusã de un mare voievod ca unic stãpânitor.Ĩn documente este amintit ca”fiu al lui Tihomir”; am avea astfel succesiunea Seneslau-Tihomir-Basarab. Acţiunea începutã de Litovoi din dreapta Oltului este continuatã astfel de voievozii din stânga Oltului,care rezidau la Curtea de Argeș.

Întemeierea s-a produs, prin unirea cnezatelor şi voievodatelor, care, pe o cale sau alta, au recunoscut pe Basarab ca mare voievod şi domn. La acestea a colaborat şi populaţia venită din nordul Carpaţilor. Noul stat va primi numele de Ţara Românească, ceea ce înseamnă că statul era creaţia românilor. Basarab a izbutit să confere statului muntean un însemnat rol în sud-estul Europei, prin alianţele politice stabilite cu bulgarii împotriva Bizanţului. Întemeietorul statului a fost şi un strălucit luptător pentru apărarea civilizaţiei europene împotriva tătarilor .Cât privește relaţiile cu Ungaria,într-o diplomã a regelui Carol Robert de Anjou,domnul este amintit ca”voievodul nostru transalpin”,în consecinţã era vasal al regelui ungar.Relaţiile bune au durat pânã în 1330,când s-a ajuns la un conflict armat a cãrui principalã consecinţã a fost independenţa Ţãrii Românești.Cauzele acestui diferend ne sunt înfãţișate în Cronica pictatã de la Viena : îndemnat de nobili ,regele îi cere lui Basarab” sã pãrãseascã” ţara,acuzat fiind de “necredinţã “ și de “rãzvrãtire”.Cu toate ca i-a oferit condIţii avantajoase,trufașul rege angevin a respins oferta de pace,continuînd expediţia ,simţind efectele drumului pustiit.Pe drumul de întoarcere,oștirea lui Carol Robert a trebuit sã traverseze o vale lungã și îngustã ,”un loc crângos și pãduros,închis cu dese întãrituri”. Ĩn acest defileu a fost atacatã de armata lui Basarab I ,între 9-12 noiembrie 1330; este ceea ce s-a numit “bãtãlia de la Posada”.Victoria domnului din 1330 constituie un moment de referinţã din istoria noastrã,statul dovedindu-și puterea ,iar voievodul și-a înscris numele între oamenii de seama ai neamului nostru.

Ĩn perioada urmãtoare,statul se consolideazã în timpul domniilor lui Nicolae Alexandru”(1352-1364) și a lui Vladislav Vlaicu(1364-1377).

Nicolae AlexandruNicolae Alexandru Vladislav VlaicuVladislav Vlaicu

Bate primele monede şi acordă în 1368 primul privilegiu negustorilor braşoveni- Independenţă economică.

Ĩntemeiază în 1359 prima Mitropolie ortodoxă a Ţãrii Româneşti, asigurând independenţa religioasă a ţării.

FISA DE LUCRU

1.1 Pe axa de mai jos scrieţi în ordine cronologică următoarele evenimente:a)lupta lui Litovoi cu regele Ungarieib) bătălia de la Posadac) emiterea Diplomei cavalerilor ioaniţid) începutul domniei lui Basarab I

1.2.Pe Harta de mai jos scrie numele celor trei voievozi atestaţi în secolul al IX-lea.

1.3.Citiţi cu atenţie textul :“Valahii s-au năpustit asupra regelui …. Şi numai prin fugă acesta a scăpat”Cronica pictată de la Viena

Pornind de la textul de mai sus răspundeţi cerinţelor:1. Transcrieţi numele utilizat de cronicar pentru a-i desemna pe români.2. Precizaţi locul bătăliei.3. Menţionaţi un domnitor care a contribuit la consolidarea Ţării Româneşti.

1247 1277 1310 1330

﴾ Tara MoldoveiTara Moldovei

Constituirea statului românesc dintre Carpaţii Orientali şi Nistru a fost socotită,de tradiţia literară târzie, tot ca produsul unui „descălecat”. În fond, un dublu„descălecat”, al lui Dragoş mai întâi, apoi al lui Bogdan,ambii vievozi ai Maramureşului care, în anumite condiţii istorice, au trecut la răsărit de Munţii Carpaţi. Realitatea istorică a îmbrăcat, în secolul al XVII-lea, haina legendei. Trebuia explicat „cum s-a început Ţara Moldovei”, trebuia explicat numele ei și, de asemenea, stema ei. Şi atunci s-a născut legenda despre vânătoarea lui Dragoş Vodă. de asemenea, stema ei. Şi atunci s-a născut legenda despre vânătoarea lui Dragoş Vodă. LetopiseţulŢării Moldovei până la Aron Vodă, scris în secolul XVII şi atribuit lui Grigore Ureche,relatează despre ieşirea lui Dragoş Vodă din Maramureş la vânătoare, întâlnirea unui bour („au dat de o hiară ce se chiamă bour”), pe care l-a gonit prin munţi „cu dulăi”până la şesul apei Moldovei.

Acolo „fiindu şi hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Boureni […]”. Apa pe malul căreia a avut loc această întâmplare s-a numit Moldova, după numele căţelei Molda „cu care au gonit hiara aceia”. Numele apeia dat numele ţării, Moldova, iar stema noului stat („hierul ţării”) s-a hotărât să fie un cap de bour.Legenda s-a creat din nevoia de explicaţie a unor fapte reale. Exista o ţară, cudomnul, instituţiile, însemnele ei şi trebuia desluşit cum s-a ajuns aici.Ţara Moldovei s-a dezvoltat din acumulãri proprii:datoritã achitării dărilor,s-au reglementat relaţiile cu dominatorii asiatici, situaţia demografică s-a îmbunătăţit,se făcea comerţ și se se ţineau târguri, unele dintre ele fiind nuclee aleviitoarelor aşezări urbane; exista o pătură socială superioară din rândurile cãreia s-au ridicat fruntaşii locali, conducătorii de „ţări”, cnezate şi voievodate de văi.

Către jumătatea secolului al XIV-lea şi condiţiile externe au fost favorabile.Profitând de slãbirea dominaţiei tătare la est de Carpaţi, regii angevini, mai ales Ludovic I şi-a făcut un program din lichidarea tătarilor la est de Carpaţi şi asigurarea drumului spre Marea Neagră. În 1345,Ludovic I a organizat o expediţie împotriva lor, la campanie participând şi românii din Maramureş sub comanda voievodului Dragoş.Expediţia a avut loc în sudul Moldovei şi s-a terminat cu un succes.Ȋntrucât tătarii constituiau, încă, un pericol, Ludovic s-a hotărât să înfiinţeze aici o marcă de apărare a regatului, cu

reşedinţa la Baia( oraş care iniţial s-a numit Moldavia),, în fruntea căreia a numit pe Dragoş, voievodul românilor din Maramureş.

Venirea lui Dragoş în Moldova, ca voievod dependent de regele Ungariei,Ludovic I cel Mare, a fost pusă de istorici la ani diferiţi, data cea mai acceptabilă fiind 1346-1347. După cercetări mai noi, Dragoş ar fi murit în 1354, fiind înmormântat la Volovăţ. Lui i-a succedat fiul său Sas şi apoi, efemer, Balc, fiul lui Sas.

În paralel cu evenimentele de la răsărit de Carpaţi, Ţara Maramureşului cunoştea o mişcare de mare interes, condusă de voievodul Bogdan. Regii angevini ai Ungariei,Carol Robert şi ludovic I, au voit să desfiinţeze vechile libertăţi ale românilor, ceea ce a dat naştere la tulburări. Românii s-au răsculat în frunte cu Bogdan din Cuhea, pentru a-şi apăra viaţa de obşte, cu obiceiurile ei şi cu deplina ei libertate. Revolta lui Bogdan a durat încă mulţi ani. Când n-a mai putut rezista în Maramureş el a trecut larăsărit de Carpaţi cu fiii, rudele şi colaboratorii săi, care au voit să-l urmeze(1363). Venit peste munţi, în Ţara Moldovei, Bogdan a înlăturat pe Balc, urmaşulvoievodului Sas, desemnat să urmeze părintelui său şi l-a obligat să părăsească Moldovaşi să se întoarcă în Maramureş. Voievodul Bogdan a devenit exponentul dorinţei de emancipare a boierilor moldoveni şi a organizat rezistenţa împotriva oştirii lui LudovicI, care nu putea să consimtă la pierderea controlului dincolo de Carpaţii Orientali.Intervenţia regelui maghiar a fost inutilă, Ţara Moldovei n-a mai putut fi recuperată(într-un document regal se vorbeşte despre restaurarea „Ţării Moldovei”). În anul 1364armata lui Ludovic cel Mare a suferit o grea înfrângere în Ţara Moldovei şi suveranul maghiar a trebuit să renunţe la „restaurarea” pe care şi-o dorea. Dovadă este documentul din 2 februarie 1365, socotit un adevărat „act de naştere” al statului independent Ţara Moldovei. Regele Ludovic I al Ungariei răsplătea, prin documentul citat, pe Balc, fiul lui Sas, pentru „serviciile sale strălucite” pe care i le fãcuse regelui maghiar. Apãrea astfel “a doua libertate” româneascã.

Consolidarea statului nou format s-a realizat în timpul domniilor lui Petru I Muşat(1375-1391) şi a lui Roman I(1391-1394).

~ la 26 septembrie 1387 depune jurământul omagial regelui polonez

~   interesele economice ale Poloniei cereau această alianţă

~în 1385 acordă un împrumut de 3000 de ruble lui Vladyslav Iagello pentru care i-ar dat amanet Haliciul cu teritoriul aferent, inclusivPocuţia (suma echivala cu 538 kg argint fin sau 52 kg aur fin)

~ bate primele monede de argint şi de aramă de un gros şi o jumătate de gros

~ organizează cancelaria domnească şi emite primele documente interne ale Moldovei

~ stabileşte capitala la Suceava

~ a construit prima catedrală pentru Mitropolia Moldovei, Biserica Mirăuţilor şi, probabil, vechea mănăstire a Neamţului; 

Petru I MuPetru I Mușșatat Roman IRoman I

~~ se încheie procesul de extindere a Moldovei se încheie procesul de extindere a Moldovei până la mare, încorporând Ţara de Jos, cu Cetatea până la mare, încorporând Ţara de Jos, cu Cetatea Albă.Albă.

﴾ ŢŢara Dobrogeiara Dobrogei

Formarea statelor româneşti se încheie cu cea a statului dobrogean situat între Dunăre şi Marea Neagră. Aici este situată "Ţara Cărvunei", unitate politică aflată sub autoritatea religioasăa Patriarhiei din Constantinopol. În anul 1346 este menţionat drept conducător al statului dobrogean - Balica, urmat după1350 de Dobrotici. Ultimul extinde teritoriul statului său până la gurile Dunării, intrând înconflict cu negustorii genovezi de la Vicina şi Chilia. Urmaşul lui Dobrotici-Ivanco, încheie un tratat de pace şi comerţ cu genovezii, bate monedă proprie, în 1388, Ivanco participă la luptele cuotomanii, căzând în timpul bătăliei.Tot atunci domnul Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân a luat în stăpânire Ţara Dobrogei.Acest eveniment contura începutul unui proces de unificare a Ţărilor Române, care nu s-adesfăşurat din cauza condiţiilor externe nefavorabile. După câţiva ani de viaţă unitară încomponenţa Ţării Româneşti, Dobrogea, ca şi alte teritorii balcanice, a fost inclusă încomponenţa Imperiului otoman .

Instituţia centrală era domnia. Domnul ţării avea atribuţii: executive, legislative, judecătoreşti, militare şi religioase

4. Institutii medievale romanesti4. Institutii medievale romanesti

Domnia

Sfatul Domnesc Biserica Armata

SFATUL DOMNESC

BISERICA ARMATA

DOMNIA

ADUNãRIlE De STãRI

Domnia era instituţia centralã.Domnul ţãrii avea atribuţii executive,legislative,judecãtorești,militare şi religioase.Ca formã de guvernare ,erau monarhii electiv-ereditare.

Era un organ executiv care îl ajuta pe domn în conducerea statului Era format din boierii cu dregãtorie(Banul Olteniei,Portarul Sucevei).

Adunarea ţării era organ juridic consultativ şi era convocat pentru alegerea domnului ţării,hotãrârea pãcii și a rãzboiului.

Oastea cea mică (oaste permanentă) oastea cea mare (era mobilizată în caz de război şi era formată din steagurile boiereşti şi steagurile obştilor libere.

Românii erau ortodocși în toate cele trei ţãri. Petru I Mușat a înfiinţat Mitropolia Moldovei,iar Nicolae Alexandru-cea a Ţãrii Românești.

IMPORTANŢA FORMĂRII STATELOR

MEDIEVALEROMÂNEŞTI

Poziţie geografică deosebită

A fost o perioadă de progres pentru

români

Românii şi-au păstrat şi afirmat

identitatea naţională

Ĩntre Europa Apuseană şi cea

Răsăriteană

La intersecţia drumurilor

comerciale,ce legau Europa centrală de

Marea Neagră

A favorizat comerţul şi

întrepătrunderea culturală

Taxele percepute negustorilor duceau

venituri domniei

Ĩn secolele următoare s-au afirmat prin

participarea la frontul comun antiotoman

A devenit o ,,poartă a

creştinătăţii”

FiFișãșã de lucru de lucruREBUS: FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI

ORIZONTAL: 1) Primul domn al Ţării Româneşti (1310?-1352), zis şi Întemeietorul. A pus bazele statului medieval Ţara Românească. Numele său este legat şi de obţinerea independenţei Ţării Româneşti de sub dominaţia Ungariei în urma luptei

de la Posada (1330). – Cap de copil! 2) Imperiu care va îngloba Dobrogea în graniţele sale după anul 1417. Dobrogea a revenit în graniţele statului român în anul 1878, în urma participării României la Războiul de Independenţă (1877-1878). –

Biograf român contemporan (Alexandru) 3) Gabriel Eduard. – Unele care se îmbolnăvesc greu. 4) Termen folosit în vechile cronici medievale pentru a desemna întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei. 5) Vergea de lemn, cu un vârf ascuţit (de fier,

os, piatră) la un capăt, iar la celălalt cu două aripioare înguste, folosită în trecut ca proiectil de vânătoare sau de luptă, aruncată dintr-un arc încordat (pl.). 6) A se isca. 7) Mioară. - Tijă de metal filetată şi prevăzută cu floare la unul din capete,

care serveşte la asamblarea unor piese. 8) Nicolae Ionescu. – Sunetul tobei. – Perioadă lungă. 9) Stat care şi-a impus dominaţia asupra spaţiului românesc în perioada de întemeiere a statelor medievale româneşti. În Ţara Românească,

dominaţia acestui stat a fost eliminată de Basarab I în urma luptei de la Posada (1330) iar în Moldova de către Bogdan. Independenţa Moldovei a fost recunoscută de către acest stat în anul 1365. Spre deosebire de Dragoş, Bogdan a eliminat

dominaţia acestui stat, motiv pentru care el este considerat adevăratul întemeietor al Moldovei. – Două beţe. 10) Stat medieval românesc cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, constituit la sfârşitul secolului al XIV-lea. După 1417, acest stat a

intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman. VERTICAL: 1) Voievod din Maramureş care s-a răzvrătit împotriva regalităţii maghiare, trecând la est de Carpaţi în

jurul anului 1359. Este considerat adevăratul întemeietor al statului medieval Moldova deoarece, spre deosebire de Dragoş, nu a acceptat dominaţia Ungariei. – Gol. 2) Necredincioasă. - Grupare funcţională monovalentă rezultată prin înlocuirea unui

atom de hidrogen din molecula amoniacului (chim.). 3) Răsare soarele! – Populaţie de origine germanică, colonizată în Transilvania de către regii Ungariei în scopul consolidării stăpânirii lor în această regiune. – Gabriel Bethlen. 4) Prieten. –

Grupă de populaţii venite din Asia în secolul al XIII-lea. Au creat în estul ţării noastre statul Hanatul Hoardei de Aur. Decăderea puterii lor în secolul al XIV-lea a creat condiţii favorabile pentru procesul de întemeiere a Ţării Româneşti şi

Moldovei (sg.). 5) Unele care n-au mai plecat. – Maşină de teren. 6) A declara nul. – Sat în Sibiu. 7) „ ... – Vodă”, voievod legendar din Ţara Făgăraşului care, pe la 1290-1291, a coborât cu oamenii săi la sud de Carpaţi. Cronicarii medievali îl consideră întemeietorul Ţării Româneşti. – Andreea Esca. 8) Nota maximă. – A doua notă muzicală. 9) Cupru (simb.) –

Avantaje. 10) Formă de organizare străveche a populaţiei autohtone daco-romane şi apoi române. Prin unificarea acestor formaţiuni, s-au format cnezatele şi voievodatele. Iar prin unificarea acestora sub o autoritate centrală s-au constituit statele medievale româneşti extracarpatice (sg.). - Centrul Moldovei Mici, marca de apărare organizată la est de Carpaţi de către

regele maghiar Ludovic I de Anjou în fruntea căreia l-a numit pe Dragoş. Această marcă de apărare a constiuit nucleul statului medieval Moldova şi avea capitala la Baia. DICŢIONAR: ZUB, MIA, TAM, AMINO, SMIG

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2

3

4

5

6

7

8

9

10

FISã DE LUCRU

O rg an izarea p o lit ico -in s ittu tion a lã a s ta te lo r m ed ieva le rom â n es ti

P orta ru l S u ceve i (M o ld ova)B an u l O lten ie i (Tara R om â n eascã )

C e ila lt i d reg ã to rivo rn icu l, log o fã tu l, sp ã ta ru l,

p os te ln icu l, s to ln icu l, e tc

S fa tu l d om n escfo rm at d in b o ie rii

cu d reg ã to rie

A d u n area tã riifo rm atã d in b o ie ri s i

tã ran i lib e ri

O as te cea m icãsu b au to rita tea p erm an en tã

a vo ievod u lu i

O as tea cea m arefo rm atã d in s teag u rile b o ie res ti

s i s tag u rile ob s tilo r sa tes ti lib e re

A rm atad om n ito ru l e ra com an d an t su p rem

s i p u rta t it lu l d e "vo ievod "

D om n u l tã riiau to rita te leg is la tivã , execu tivã ,

ad m in s tra tivã , m ilita rã , ju d ecã to reascã

Din diagrama de mai jos scrieţi:a) atribuţiile domnitorului;b) care era cea mai importantă dregătorie din Tara Românească;c) Din ce era formată oastea cea mare a ţării?d) numiţi doi dregători;e) cine erau cei care formau sfatul domnesc?f) numiţi dinastia Ţării Româneşti.

Testul de evaluare sumativã propus pentru unitatea de învãţare”Statul medieval și instituţiile sale” reflectă următoarea matrice de specificaţii:

Competenţe

Conţinuturi 1.2 3.1 3.3 3.4 3.5

Formaţiuni politice românești și statele vecine X X

Transilvania de la voievodat la

principat X X

Ȋntemeierea statelor medievale Ţara Româneascã,

Moldova și Dobrogea

X X X X X

Instituții medievale românești

X X

Competenţele specifice:1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Evul Mediu, în diferite 1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Evul Mediu, în diferite situaţii de comunicare (scrisă sau orală) ;3.1. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Evul situaţii de comunicare (scrisă sau orală) ;3.1. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Evul Mediu, pe baza surselor istorice;Mediu, pe baza surselor istorice;3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza 3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza surselor istoricesurselor istorice;;3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în 3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferitevederea acceptării unor puncte de vedere diferite ;3.5 Recunoaşterea relaţiilor de cauzalitate, în surse istorice date, referitoare la 3.5 Recunoaşterea relaţiilor de cauzalitate, în surse istorice date, referitoare la fapte istorice din istoria românilor, în Evul Mediufapte istorice din istoria românilor, în Evul Mediu

:

TEST DE EVALUARE sumativã

Subiectul I: 20 de puncte20 de puncte

Pe harta de mai jos, scrieţi numele formaţiunilor politice atestate de”Gesta Hungarorum”,respectiv cele atestate de “Diploma cavalerilor ioaniţi”.

Subiectul II : 7070 puncte puncteCitiţi cu atenţie textele de mai jos:A. “[...] şi s-au luptat între ei cu înverşunare, dar ostaşii ducelui Gelu au fost biciuiţi şi mulţi dintre ei au fost şi

omorâţişi încă mai mulţi făcuţi prizonieri. Cînd a văzut aceasta ducele Gelu, casă-şi scape viaţa a luat-o la fugă [...]

soldaţii lui Tuhutum, urmărindu-l în fuga mare, au omorât pe Gelu lângă râul Copos. Atunci, locuitorii acelei ţări, văzând moartea domnului lor, de bunăvoie dând mâna şi-a ales ca domn pe Tuhutum . [...]” –Gesta Hungarorum

B. “[...] deoarece acel preceptor, în numele casei ospitalierilor, s-a îndatorat de bună voie, pe sine şi casa ospitalierilor, să ia arme pentru ajutorarea regatului nostru în vederea apărării credinţei creştine[...] şi să ne dea sfat şi ajutor credincios[...] îi dăm şi dăruim lui, şi prin dînsul numitei case, întreaga ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea[...], precum şi cnezatele lui Ioana şi Farcaş, până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit ”

“Diploma cavalerilor ioaniţi”, 1247

C.“Bogdan, voievodul valahilor din Maramureş, cu ajutorul valahilor de acolo a trecut în taină în Ţara Moldovei, supusă coroanei ungureşti … Deşi a fost atacat în mai multe rânduri, chiar de oştile regelui, totuşi crescând numărul valahilor în aceasă ţară, ea s-a mărit, făcându-se o domnie.” “Cronica lui Ioan de Târnave”

Pornind de a aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1.Scrieţi, în spaţiile punctate de mai jos: 1.1- litera textului referitor la evenimentele din secolul al XIV-lea ..................... 1.2- litera textului referitor la evenimente din interiorul arcului carpatic ..................... 1.3- litera textului referitor la evenimente din teritoriul est-carpatic ..................... 1.4- litera textului referitor la evenimente din teritoriul sud-carpatic ..................... 1.5- literele textelor care descriu confruntări dintre români şi maghiari................................

2.Transcrieţi, în spaţiul punctat de mai jos, fragmentele referitoare la o urmare a confruntărilor dintre români şi maghiari.

2 x 0,5p ................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ................................................................................................3.Comparaţi textele A şi C. Identificaţi o asemănare şi o deosebire între evenimentele descrise de cele două texte.

2x 0,5 p........................................................................................................................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ........................................................................................................................4. Puteţi utiliza textul C în prezentarea procesului de întemeiere a Moldovei? Explicaţi răspunsul dat: 20p ................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ................................................................................................5.Ĩn textele de mai sus este menţionat numele unei instituţii medievale românești. Precizaţi care era rolul acesteia în stat!

...............................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

15p

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru test la 10.

Subiectul I : 20 de puncte-câte 0,25 de puncte pentru cele 8 formaţiuni prestatale identificate pe hartã (8 x 0,25=20p)

Subiectul II: 70 de puncte II.1. câte 15 puncte distribuite astfel:1.1-0,25 pentru scrierea literei textului referitor la evenimentele din secolul al XIV-lea 1.2-0,25 pentru litera textului referitor la evenimente din interiorul arcului carpatic1.3-0,25 pentru litera textului referitor la evenimente din teritoriul est-carpatic 1.4- 0,25 pentru litera textului referitor la evenimente din teritoriul sud-carpatic 1.5- câte 0,25 pentru literele textelor care descriu confruntări dintre români şi maghiari(0,25 X 2=0,50)

II.2. câte 0.50 pentru transcrierea celor douã fragmente referitoare la o urmare a confruntărilor dintre români şi maghiari (0,50 x 2= 10 puncte)

II.3. câte 0.50 pentru menţionarea unei asemãnãri / a unei deosebiri între evenimentele descrise de textele A și C(0,50 x 2= 10 puncte)

II.4. 20 de puncte distribuite astfel: - 15 puncte pentru prezentarea etapelor; - 5 puncte pentru precizarea importanţei constituirii statului medieval Ţara Moldovei.

II.5. 15 puncte distribuite astfel: -5 puncte pentru rãspunsul “ domnia”;-15 puncte pentru precizarea rolului acesteia în stat. Total: 100 de puncte