STEAUA POLARASTEAUA POLARAscoala7timisoara.ro/revsc10/mai11.pdf · fost: cunoaşterea unor metode de învăţământ formativ-participative care asigură dezvoltarea competenţelor

Steaua PolarãSteaua Polarã 11

STEAUA POLARASTEAUA POLARASTEAUA POLARA

ÎN ACEST NUMÃR:

Paºi cãtre o viaþã sãnãtoasã Simpozionul Elevilor –

"Viitorul cartierului meu" Tinerii împotriva violenþei Made for Europe

Revista Şcolii cu Clasele I-VIII Nr. 7 “Sfânta Maria” Timişoara Nr. 25, mai 2011

ªANSÃCALITATEORGANIZAREAMABILITATELUCIDITATEARMONIE

NOUTATERESPONSABILITATE

Steaua PolarãSteaua Polarã22

Simpozionul şcolii la ediţia a 11-aCa în fiecare an, şcoala noastră menţine tradiţia de a

organiza un simpozion pe teme didactice, ajuns anul aces-ta la a 11-a ediţie.

Tema simpozionului a fost una foarte interesantă şi antrenantă – „Jocul didactic“.

Au fost prezente un număr de 111 cadre didactice din România şi 5 cadre didactice şi 2 voluntari din Ungaria, Serbia, Italia şi Germania. Simpozionul s-a desfăşurat pe trei secţiuni: „Jocul didactic – metodă de dezvoltare a cre-ativităţii elevilor”, cu 23 de lucrări, „Jocul didactic, un mod de accesibilizare a cunoştinţelor predate în şcoală”,

cu 27 de lucrări şi „Dezvoltarea gândirii critice prin folosirea jocului didactic”, cu 26 de lucrări. Tot în spiritul tradiţiei, manifestarea noastră a ajuns la a doua ediţie în care i s-a atribuit statutul de

„internaţional”, fiind reprezentate ţările enumerate mai sus. Obiectivele propuse anul acesta pentru simpozion au

fost: cunoaşterea unor metode de învăţământ formativ-participative care asigură dezvoltarea competenţelor ge-nerale şi specifice la elevi, cunoaşterea metodei jocului didactic şi a modului de aplicare la diferitele discipline de învăţământ şi eficientizarea folosirii jocului didactic în procesul instructiv-educativ în toate ariile curriculare.

Lucrările prezentate au fost foarte interesante, cuprin-zătoare, prezentând modele de jocuri didactice aplicate în însuşirea cunoştinţelor sau în procesul de evaluare. Unii colegi, pe lângă lucrările prezentate, au invitat la interactivitate, propunând participanţilor realizarea

unuia sau mai multor jocuri. O noutate a simpozionului a constituit-o deschiderea

interactivă care s-a bucurat de aprecierea unanimă a par-ticipanţilor, coordonată de comisia de organizare a sim-pozionului şi de profesorul consilier. Tot în plen au fost prezentate, cu ajutorul unor elevi, câteva exemple de jo-curi didactice.

Invitaţii din străinătate au prezentat jocul didactic în viziunea sis-temelor lor de învăţământ ,

demonstrând că metoda este de actualitate şi mult utiliza-tă şi în ţările lor.

Simpozionul a fost o reuşită conform aprecierii par-ticipanţilor ,,jocurile propuse fiind utile fiecărui cadru didactic în desfăşurarea procesului instructiv-educativ în lecţie şi în activităţile extracurriculare”.

Prof. Elisabeta Stancoordonator al comisiei de organizare


Dup cum ti i proiectul Comenius FOR AN ACTIVE EUROPEAN CITIZENSHIP: the EUROPEAN CHARTER of STUDENT COUNCIL – ESCS PENTRU O CET ENIE EUROPEAN ACTIV : CARTA EUROPEAN A CONSILIULUI ELEVILOR s-a desf urat în coala noastr în perioada 2008-2010.

Chiar dac oficial proiectul s-a încheiat, rezultatele ob inute sunt mândria noastr . Am realizat o Sal Comenius ce a devenit Sala Consiliului Elevilor

i produsul final al proiectului Carta European a Consiliului Elevilor/Agenda Consilierului

Cu aceste produse am participat la a V-a edi ie a Concursului Na ional MADE FOR EUROPE, o competi ie a produselor realizate în cadrul proiectelor finan ate prin programe

comunitare. Acest concurs a vizat valorizarea i promovarea experien elor pozitive în derularea proiectelor, stimulând creativitatea, inova ia i spiritul de competi ie.

Am participat la etapa jude ean a acestui concurs i am câ tigat PREMIUL I, ce a însemnat calificarea noastr la etapa na ional a Concursului Na ional MADE FOR EUROPE, desf urat în perioada 15-17 aprilie la Piatra Neam . Din partea colii noastre au participat eleva Bunduru Iulia i doamna profesoar Adriana Comlo an.

În fa a Comisiei Na ionale fiecare coal participant , prin reprezentan ii ei,

a împ rt it din experien a acumulat în cadrul proiectului european la care a participat i a prezentat produsul final al acestuia.

Noi am ar tat ce a însemnat proiectul de parteneriat multilateral pentru noi, ca coal ce dore te s devin o “ coal democratic f r violen ”. Cu mândrie am prezentat activitatea de peer-mediation (mediere de conflicte), unic la nivelul jude ului, i Carta European a Consiliului Elevilor/Agenda Elevului, instrumente de baz ale Consiliului Elevilor din coala noastr . Am câ tigat MEN IUNE, ce înseamn pentru noi un succes i o recunoa tere a valorii muncii noastre.

Proiectul Comenius nu se încheie aici. Carta European a Consiliului Elevilor a devenit din anul colar 2010-2011 parte integrant a Regulamentului Intern al colii, va continua training-ul de peer-mediation, vom îmbun t i i monitoriza activitatea grupurilor de mediatori, vom responsabiliza Consiliul Elevilor. Schimbând atitudini i responsabilizând elevi, cadre didactice i p rin i, coala noastr dore te s devin o “ coal democratic f r

violen ” A consemnat

Prof. Adriana COMLOªAN


Concursul Na ional “MADE FOR EUROPE” 2011 Jurnal

Vineri (15. 05. 2011)

Era o diminea friguroas , trebuia s mergem s lu m micul dejun. Dup ce am mâncat, am mers la Sala Mare a Consiliului Jude ean (o sal imens cum nu mai v zusem). Am fost pl cut surprins când am p it în untru i

datorit ornamentelor

florale. Pe cât de multe erau, pe atât erau de frumoase i captivante. Festivitatea de deschidere a fost impresionant , mai ales datorit mini spectacolului realizat de c tre mai mul i copii din Piatra-Neam . Spectacolul a fost a a de frumos, încât

aproape am uitat c ne aflam acolo pentru un concurs. Cu toate acestea, urma s prezent m produsele. Nu prea aveam emo ii, îns când a sosit momentul în care trebuia s prezint, mi s-au înmuiat genunchii i aveam impresia c timpul st pe loc.

Parc nici nu m mai auzeam, totul s-a întâmplat foarte repede i nu-mi venea s cred când am terminat.

Imediat dup ce am prezentat, a trebuit s mergem s mânc m. Dup -masa ne-am petrecut-o în ora . Am f cut poze i am vizitat casa scriitorului Calistrat Hoga . Ne-am

amuzat pe seama ce tii scriitorului, aceasta fiind special realizat pentru b rba ii care aveau musta . De asemenea, mi-au pl cut obiectele i cuverturile prezente în cas . Nu ne-am dat seama cât de repede a trecut timpul, c deja era ora cinei. Afar era foarte frig i ne-am gr bit spre c min. Dup cin , cum am pus capul pe pern am i adormit.


Sâmb t (16. 04. 2011)

Dup micul dejun ne-am îmbr cat bine i am urcat în microbuz. Urma s mergem la cetate i la una din m n stirile ora ului. Cu toate c ne-am îmbr cat gros, afar era foarte frig i nu prea mi-a priit excursia. M-a impresionat ospitalitatea oamenilor i grija cu care î i p streaz tradi iile. Drumul de la cetate pân la c min era

foarte lung i am ajuns la masa de prânz cu întârziere. Cred c puteam mânca i-un cal la cât de foame ne era. Dup aceea, am

pornit spre coal pentru festivitatea de premiere. Lucrurile au decurs greu. Abia, abia s-au anun at câ tig torii. Ne-am sim it mult mai bine dup ce am aflat rezultatele, c ci nu mai eram atât de ner bd tori. La cin parc era mai mult veselie decât în toate celelalte seri la un loc. Ne-am distrat i am împ rt it impresii din timpul zilei.

Duminic (17. 04. 2011)

Ne-am trezit de diminea i am luat micul dejun. Când a trebuit s plec m, pe de o parte ne-am bucurat c vom ajunge acas , dar, pe de-o alt parte, eram neferici i, c ci urma s ne lu m r mas bun de la colegele de camer .

Pot s spun c am avut de câ tigat de pe urma acestui concurs i sper ca la

urm toarele s m descurc mai bine.

Iulia BUNDURUª Clasa a VII a H


PAŞI CĂTRE O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ

Pentru a trăi, omul are nevoie de putere, forţă vitală, energie. Una din modalităţile de a dobândi energie pen-tru viaţă este alimentaţia. Influenţa alimentaţiei asupra sănătăţii noastre este foarte mare. Hrana pe care o in-gerăm constituie combustibilul care face să funcţioneze maşinăria atât de complexă a fiinţei noastre. Aşa cum nu este totuna dacă unei maşini construite să meargă pe benzină i se pune motorină, la fel omului trebuie să i se ofere un „combustibil” potrivit.

Alimentaţia este un proces voluntar şi conştient şi, de aceea, educabil. Aceasta depinde de o decizie liberă a individului. De aceea, aderarea la obiceiurile alimentare

sănătoase reclamă o convingere profundă. Alimentaţia este fără îndoială obiceiul care influenţează cel mai mult sănătatea oamenilor. Nu degeaba obiceiul de a mânca este cel care se repetă cel mai constant de-a lungul vieţii noastre. Se ştie că 90% dintre toate afecţiunile, cu excepţia infecţiilor şi a accidentelor, sunt strâns legate de alimentaţie.

Pe lângă o alimentaţie adecvată, mişcarea şi un regim de viaţă corect îşi aduc contribuţia la menţinerea sănătăţii.

Prin exerciţiile fizice, elevii capătă încredere în forţele proprii, îşi coordonează activitatea nervoasă, dobândesc curaj, spirit de iniţiativă şi de organizare, devin mai sociabili, ceea ce ne îndreptăţeşte să afirmăm că activitatea fizică constituie o necesitate vitală, fiind un stimulent deosebit de preţios pentru creşterea şi dezvoltarea lor armonioasă pentru formarea caracterului, pentru asigurarea sănătăţii.

Obezitatea în rândul copiilor şi adolescenţilor tinde să devină principala problemă de sănătate a secolului XXI şi a început să fie tratată mai serios.

În cadrul proiectului transfrontalier „Ce mâncăm?”, rezultatele studiului privind comporta-mentul alimentar al elevilor de clasa a VI-a din Timişoara şi a aparţinătorilor acestora coordonat de Dr. Dumitru Viorica, Dr. Kalliope Silberberg şi dl. Bogdan Korbuly de la DSP Timiş au făcut o evaluare a gradului de obezitate în rândul elevilor de clasa a VI-a în anul şcolar 2008-2009. Statisticile arată că 4% din elevii de 12-13 ani sunt obezi, băieţii fiind cei mai predispuşi acestui pericol.

Statistica realizată de medicul şcolii noastre în anul şcolar 2009-2010 a evidenţiat faptul că dintr-un total de 1008 elevi, 106 au indicele de masă corporală peste 25.

Ţinând cont de statistisca făcută la nivel de şcoală, am considerat oportună implementarea proiectului „Paşi către o viaţă sănătoasă” pentru a modifica comportamen-tele alimentare nesănătoase şi a elimina sedentarismul din programul zilnic al elevilor noştri, dar şi de a conştientiza părinţii şi cadrele didactice asupra acestei probleme. În sprijinul implementării acestui proiect, am identificat printr-o analiză SWOT o oportunitate: existenţa în curtea şcolii a unui puţ forat. Astfel, elevii noştri au acces liber şi direct la apă potabilă.

Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia Generală de Sănătate Publică, Asistenţă Medicală şi Pro-grame, a iniţiat şi obţinut din partea Guvernului Novergian pentru implementarea proiectului

Steaua PolarãSteaua Polarã 77„Creşterea accesului la servicii de prevenţie medicală primară pentru copiii şi adolescenţii din Romănia. Ali-mentaţia sănătoasă şi activitatea fizică în rândul copiilor şi adolescenţilor din România”. Proiectul s-a desfăşurat în perioada 2009 – 2011 şi a inclus o componentă de dezvoltare instituţională prin facilitarea de parteneriate instituţionale şi dezvoltarea de planuri de acţiune la nivel judeţean, prin scriere de proiecte, în vederea promovorii unei nutriţii sănătoase şi practicării activităţii fizice la copii şi adolescenţi.

În urma scrierii proiectului „Paşi către o viaţă sănă-toasă”, şcoala a obţinut materiale sportive. Implemen-tarea proiectului a început în luna martie a anului şcolar 2010 – 2011 la nivelul claselor a II-a în cadrul Campaniei Naţionale VIAŢA scopul proiectului fiind:

Adoptarea unui comportament sănătos privind mişcarea zilnică susţinută (60 de minute, zilnic) / consumul de fructe şi legume de cinci ori pe zi, zilnic, / consumul zilnic crescut de apă în rândul copiilor cu vârste între 7 şi 10 ani din Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 7 „Sfânta Maria” Timişoara .

Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată astfel:- mesajul transmis prin proiect va constitui o politică

a şcolii. În acest sens, se va afişa la avizier „Declaraţia de politică a şcolii” care va fi semnată de toate cadrele didactice, reprezentanţii Consiliului elevilor, Asociaţiei părinţilor şi de medicul şcolar;

- proiectul urmăreşte formarea unor comportamente la elevi şi, de aceea, asigură continuitatea acţiunilor. În primul an, grupul ţintă îl vor constitui elevii de clasa a II-a. În anul al doilea, grupul ţintă va fi reprezentat de copiii care vor intra în clasa a II -a şi de elevii de clasa a III-a care sunt foştii elevi de clasa a II-a. Astfel, la finalul proiectului, prima generaţie va avea 3 ani de exersare a

comportamentelor şi deprinderilor corespunzătoare unui stil de viaţă sănătos;- extinderea la clasele gimnaziale, în măsura posibilităţilor, a opţionalului Educaţie pentru

sănătate;- crearea de alte parteneriate cu alte instituţii pe această temă sau pe teme asemănătoare;- elevii „Mesageri ai sănătăţii” vor transmite informaţia acumulată şi altor elevi;- învăţătorii formaţi în cadrul proiectului vor deveni la rândul lor formatori pentru alte cadre.Efectul multiplicator se asigură prin:- elevii „Mesageri ai sănătăţii” care vor transmite informaţia acumulată şi altor elevi şi co-

piilor din grădiniţele din cartier;- învăţătorii formaţi în cadrul proiectului vor deveni la rândul lor formatori pentru alte cadre

(educatoarele grădiniţelor din cartier);- cu fiecare an, se adaugă alte cinci clase de elevi;- extinderea la clasele gimnaziale a opţionalului Educaţie pentru sănătate sau a opţionalului

„Învăţare pentru societatea cunoaşterii” cu tema „Călători şi călătorii prin corpul uman”.

„Activitatea fizică şi nutriţia sănătoasă =VIAŢĂ lungă şi frumoasă ”PENTRU O COMUNITATE SĂNĂTOASĂ!

Alăturaţi-vă acestei campanii!

Responsabili de proiect: prof. adriana PoPa, inst. Mihaela Banc


Eco - cartierulLocuiesc într-un mare cartier al oraşului - Calea

Aradului - un cartier cu multe centre comerciale impor-tante, dar şi o rută de intrare sau ieşire din oraş. Astfel, circulaţia rutieră şi pietonală se desfăşoară într-un ritm rapid, pe tot parcursul zilei, ceea ce duce la o poluare excesivă, accentuată şi de lipsa spaţiilor verzi.

Viitorul cartierului trebuie privit din perspectiva eco, pentru că numai aşa există o perspectiva...

Construirea cartierelor de tip ecologic are un sin-gur scop: creşterea calităţii vieţii.

Totul va fi construit conform principiilor arhi-tecturii bioclimatice. Clădirile vor fi construite astfel încât să consume foarte puţină energie. În acest sens, va fi folosit conceptul de casă pasivă. Constructorii vor amplasa peste tot panouri solare, iar pereţii vor fi bine izolaţi şi acoperiţi cu o „pătură verde”. Energia şi apa vor fi gestionate într-o manieră inteligentă. Casele vor fi construite în aşa fel încât să producă mai multă energie decât consumă, fiind ridicate din materiale de construcţie ecologice.

Eco-cartierul defineşte locul unde iniţiativele ecologice şi sociale sunt ancorate în cotidian. „Eco-cetăţenii” aleg să dezvolte o conştiinţă şi un compor-tament ecologic menite să conserve mediul pentru bunăstarea tuturor. Aceştia consumă produse ecologice şi biodegradabile. Reciclează deşeurile şi aleg mijloace de transport mai „curate”- bicicleta, tramvaiul, mersul pe jos.

Eco-cetăţenul are o atitudine economă în ceea ce priveşte consumul de apă şi energie.

David Bota, Clasa a VI-a A, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.24

SIMPOZIONUL ELEVILORViitorul cartierului meuConform tradiţiei, în semestrul al doilea, Consiliul Elevilor

din Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 7 ,,Sfânta Maria” din Timişoara organizează Simpozionul Elevilor. În acest an şcolar, tema sim-pozionului a fost ,,Viitorul cartierului meu”.

La simpozionul organizat de către Consiliul Elevilor, coor-donaţi de doamna profesoară Loredana Palfalvi, au participat elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Nr.24, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.25, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.27, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.30 Timişoara, precum şi din şcoala noastră. Astfel, numărul participanţilor a fost de aproape 150 de elevi din şcolile timişorene.

La deschiderea simpozionului, invitaţii au fost întâmpinaţi cu un cuvânt de bun-venit, adresat din partea conducerii şcolii, de către doamna directoare prof. Gica Dumitru şi de către doamna profesoară Emilia Vuşcan, în calitate de consilier educativ, precum şi de preşedintele Consiliului Elevilor, Andrei Bişoc.

Lucrările prezentate s-au desfăşurat pe trei secţiuni: materiale audio-vizuale (prezentări în power point, reportaje, imagini), creaţii literare (eseuri, compuneri, referate) şi creaţii plastice (desene, postere, afişe, mache-te). Numărul lucrărilor s-a ridicat spre o sută, iar lucrările pe secţiuni au fost moderate de către elevii consilieri Staicu Ana, Butar Ligia, Pop Oana asistaţi de către cadre didactice (prof. Şerbănete Andreea, Comloşan Adriana, Gabriela Livovschi, Banc Mihaela).

În cadrul acestora elevii au prezentat felul în care îşi imaginează cartierul în care locuiesc, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, dar şi informaţii despre trecutul acestuia, precum şi modalităţi de îmbunătăţire a prezentului.

Activitatea s-a bucurat de succes, având in vedere numărul participanţilor şi calitatea lucrărilor prezentate.Prof. Loredana PaLfaLvi

Alăturăm imaginilor care prezintă aspecte din lucrările simpozionului şi unele dintre posterele, afişele, machetele prezentate, câteva fragmente din eseurile prezentate de către unii dintre participanţi.

Steaua PolarãSteaua Polarã 99Cartierul meu – speranţe pentru viitor

Cartierul în care locuiesc se numea pe timpuri Viile Fabric, pentru că erau multe terenuri cultivate cu viţă-de-vie, distrusă cu timpul de filoxeră sau de dezvoltarea imobiliară a zonei. Astăzi este cunoscut sub numele de Calea Lipovei sau zona Ion Ionescu de la Brad...

...Eu am venit în acest cartier în anul 2000, când părinţii mei s-au mutat în cartier...Mi-e drag acest car-tier în care am crescut şi în care mi-am petrecut cei mai frumoşi ani ai copilăriei. Mi-e dragă Şcoala 7, care m-a format şi m-a pregătit, mi-e dragă biserica din cartier, o oază de linişte sufletească într-o lume atât de agitată şi plină de griji şi probleme...

...Mi-ar plăcea ca în cartier să se aducă multe îm-bunătăţiri. Pe terenul viran dintre străzile Holdelor şi Silistra s-ar putea ridica un complex sportiv cu săli şi terenuri pentru diferite sporturi, cu bazin de înot. Şcolii i-ar trebui o sală mare de sport, dar visez şi la o seră în care să cultivăm, să îngrijim diferite plante şi flori, în

care să ne desfăşurăm orele de biologie. Bine-ar fi dacă în cadrul şcolii am avea şi un cabinet stomatologic...

...Pe lângă grădiniţa de pe strada Irlandei aş vrea să se mai construiască o anexă pentru ca toţi copiii din zonă să poată merge la grădiniţă. Pe terenul viran de pe strada Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, peste drum de Piaţa Nouă, s-ar putea construi o policlinică în care să lucreze medici cu specialităţi diferite.

... Tot cartierul ar arăta mai bine dacă s-ar realiza peste tot parcări ecologice...

Acum, toate acestea sunt doar vise şi speranţe în mintea mea de adolescentă, dar sper ca, în viitorul nu prea îndepărtat, măcar o parte din ele să devină reali-tate.

ciobanu Marina Luiza, Clasa a VII-a A, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 7 „Sfânta Maria”

O lume readusă la viaţă(Cândva, undeva, doi tineri - Azrad şi Avra- asistă la

distrugerea lumii în care trăiesc. Sunt conştienţi că trebuie să facă ceva. Prin muncă, prin ştiinţă şi prin foarte multă iubire vor schimba în bine mersul lucrurilor.)

...Departe, într-un parc, pe o băncuţă stau doi bătrânei care privesc spre cartierul lor, mica lume renăscută din iubire...

- Acum nimic nu mai e în scrum şi fum...am salvat acest loc numai prin iubirea noastră şi prin voinţa noas-tră de fier...mă bucur că te-am întâlnit, dragul meu...prin curajul tău ai salvat iubirea demult pierdută de oameni, printre umbre!

- Nepăsarea a fost cea mai grea încercare...pentru că sensibilitatea şi iubirea s-au luptat cu ura şi dispre-ţul...

- Nu puteam să salvez totul de unul singur...Deodată, s-a făcut linişte deplină...şi...cei doi bătrâ-

nei au părăsit lumea terestră cu demnitate...au trecut la cele veşnice ţinându-se de mână şi cu capetele sprijinite unul de altul. Vântul le mângâia obrazul înlăcrimat şi ultima lor expresie era de fericire...

...Dacă în suflet nu există iubire, armonie, atunci în suflet şi în lumea de afară domneşte haosul şi distruge-rea...

Dar dacă...sufletul este împăcat şi este în armonie cu întregul şi domneşte iubire...atunci va fi şi pe Pământ...Totul va radia de fericire!

O lume care se distruge poate fi salvată...iubirea este scopul principal...o nouă viaţă, un nou cartier...

...O lume readusă la viaţă...ciuban Emilia ioana,

Clasa a VIII-a A, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.27


Cartierul meuLocuiesc în Timişoara,Într-un loc, cu multe-alei.E un cartier la margini,Pe şoseaua Lipovei.

Este-o zonă liniştităŞi pădurea e aproape,Dar pe străzile-asfaltateSe găsesc multe hârtoape.

Vreau ca-n anii care vin,Cartierul meu să fieCu multe parcuri frumoaseŞi străzile reparate.

Trotuarele-ngrijitePomi frumoşi ca să umbrească.Ziua când faci o plimbare,Totul să te răcorească.

Vreau, ca-n cartierul meu,Să fie sală de sport,Să aibă ştrand şi piscină,Când e cald să pot să-not.

Amaftiesei Gianina ºi Varciu Crina, Clasa a VI-a C, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 7 „Sfânta Maria”

Frumuseţea cartierului meu Într-o zi senină de primăvara, când pomii dădeau

colţ alb, când iarba încolţise şi soarele devenise destul de darnic, din spatele blocului venea un miros înţepător. Priveam pe fereastră şi am zărit copiii şi adulţii care arun-cau gunoaiele pe lângă tomberoane. Aduceau şi frigidere, televizoare vechi, un fotoliu găurit şi jucării stricate.

Am numit acel loc Ţara Gunoaielor. După o lungă călătorie prin tomberoane, a sosit aici şi o mătură veche şi prăfuită. Mătuşa Mătură a privit îngrozită pe terenul din spatele blocului, acoperit de gunoaie, şi a spus:

- Ce mizerie! Mă odihnesc puţin şi mă apuc de treabă.

Când s-a apucat de treabă, au sărit cu gura pe ea Ghemotoacele de hârtie, Dopurile de plută, Sticlele goale, Peturile şi Cutiile goale de conservă:

- Cine te crezi de vii aici şi ne dai deoparte? Noi suntem puterea în Ţara Gunoaielor. Suntem o echipă şi te vom izgoni.

Mătuşa Mătură nu s-a lăsat intimidată. Şi-a chemat şi ea echipa: Făraşul Găurit, Domnii Saci şi Doamnele Pungi, Domnul Mop. Munciră o zi încheiată.

Băncile din jur, pomii, topoganul, leagănele, iarba şi tot terenul străluceau de curăţenie.

Peste noapte, personajele rele s-au unit şi au murdărit din nou locul.

Mătuşa Mătură, supărată, a chemat din nou toată echipa ei, dar l-a invitat şi pe OM. Omul nu a venit singur. A chemat alţi semeni. De la şcoală au venit mulţi copii sfătuiţi de doamnele învăţătoare şi profesoare. Cu toţii au trecut la curăţenie.

În timp ce munceau cu spor, unii gândeau cu glas tare: „Să dispară acest focar de infecţie din jurul blocurilor noastre!”, „Să reciclăm ce se poate!”, „Să plantăm pomi şi flori!”, Să păstrăm ordinea şi curăţenia!”.

Aşa, cu toţii au desfiinţat Ţara Gunoaielor şi au creat Ţara Bunelor Rânduieli, Ţara Curăţeniei.

Pe rând, au trecut la fapte şi cei din alte blocuri, astfel încât am reuşit să transformăm întregul cartier într-un loc în care să-ţi placă să trăieşti, dovedind adevărul spusei româneşti că „omul sfinţeşte locul”.

Muicã Octavian Adrian, Clasa a IV-a CStroia Marco Nicola, Clasa IV-a C

Şcoala cu clasele I-VIII Nr.24, Timişoara


PROIECTUL „TINERII ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI“Omul este o fiinţă capabilă să uimescă. El poate să creeze, să se hrănească, să se protejeze, să se

îmbogăţească, să educe şi să se educe. De asemenea , el se poate degrada, umili, înrobi, poate urî, distruge şi ucide.

Violenţa s-a infiltrat în societatea umană. În toate societăţile şi culturile, atât în trecut cât şi în prezent, violenţa a jucat un rol nefast. Pe lângă faptul că societatea nu a reuşit să se debaraseze de violenţă, se constată o diversificare teribilă a tipurilor şi gradelor de violenţă în diverse culturi.

În mod curent, copiii învaţă în cercuri de prieteni sau din mass-media că violenţa înseamnă putere şi este un mod acceptabil de rezolvare a problemelor. Ar fi de dorit mai degrabă ca educaţia tinerilor să se bazeze pe spiritul umanitar, comunitar, decât pe supraevaluarea trebuinţelor individuale. Acumularea de bani şi putere a dus la pierderea din vedere a valorilor centrale care stau la baza popoarelor creştine „iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”. Copiii şi tinerii noştri cresc într-o lume în care imaginea este mai valoroasă decât personalitatea, sexul mai valoros decât dragostea.

Dacă vrem ca violenţa să dispară din şcoli, trebuie să fim proactivi în deciziile noastre şi să ana-lizăm originile problemei. De foarte multe ori constatăm că elevilor le lipsesc abilităţile de a rezolva o situaţie conflictuală într-un mod nonagresiv, aceasta pentru că elevii au avut „instructori buni” şi şi-au însuşit un mod agresiv de rezolvare a situaţiilor problematice.

Creşterea numărului de eşecuri şi abandonuri şcolare, de comportamente delincvente sau nesă-nătoase, de tulburări emoţionale din rândul elevilor reprezintă indicatori ai faptului că şcoala trebuie să facă mai mult în această direcţie.

De aceea, am considerat utilă implementarea în şcoala noastră a proiectului „Tinerii împotriva violenţei”.

Proiectul, finanţat din Fondul Social European şi implementat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în colaborare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Agenţia OSC şi Organizaţia „Salvaţi Copiii”, contribuie în mod direct la realizarea obiectivului general al Programului Opera-ţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane – POS DRU şi se înscrie în domeniul major de intervenţie 1.1 Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate.

Obiectivul general al proiectului vizează dezvoltarea unor structuri şi mecanisme de informare, formare, monitorizare şi comunicare la nivel local, regional şi naţional în domeniul prevenirii şi com-baterii fenomenelor de violenţă în şcoală, în vederea dezvoltării capacităţii instituţionale a diferitelor structuri cu rol în domeniu şi a competenţelor resurselor umane implicate în educaţie.

Obiectivele specifice ale proiectului urmăresc:- dezvoltarea unui sistem performant de monitorizare a fenomenului violenţei în şcoli şi a unui

cadru metodologic comun la nivelul tuturor judeţelor;- implementarea unor activităţi de conştientizare a problematicii violenţei şcolare în rândul dife-

ritelor categorii de actori şcolari şi la nivelul opiniei publice;- acordarea de sprijin pentru dezvoltarea instituţională a structurilor cu responsabilităţi în coor-

donarea la nivel naţional, judeţean, local cu responsabilitãţi în combaterea fenomenelor de violenţă în şcoală;

- crearea unei reţele de formatori cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei şcolare la diferite niveluri de decizie;

- creşterea capacităţii instituţionale a centrelor de formare judeţene pentru îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea ofertei de formare în domeniul violenţei şcolare;

- implicarea activă a elevilor în activităţi de prevenire şi combatere a violenţei şcolare organizate în context şcolar şi extraşcolar.

Proiectul se derulează în şcoală în şcoală la clasele a VI-a B şi a VII-a B de către prof. consilier Barbara Makkai, la clasa a VII-a A de către prof. Emilia Vuşcan şi la clasa a VIII-a B de către prof. Adriana Popa.

Proiectul „Tinerii împotriva violenţei” îşi propune educarea non-violentă a copilului, astfel încât acesta să nu preia modelul comportamental violent al adulţilor, să nu înţeleagă şi să accepte violenţa ca pe ceva firesc, să înveţe să îşi gestioneze propriile conflicte şi să asimileze metode de relaţionare non-violente, să dezvolte şi să adopte un comportament echilibrat în relaţiile cu ceilalţi.

Prof. adriana PoPa


Strategii didactice pentru eficientizarea lec iilor de matematic

În primul num r al acestui buletin metodic prezentam câteva modalit i de aplicare concret la clas a principiilor înv rii centrate pe elev. Astfel, prezentam modul în care se desf oar activita ile în cadrul cursului op ional Înv are în societatea cunoa terii, desf urat la o clas a VII-a. În cadrul acestui articol dorim s demonstr m faptul c , implicând elevii în construirea propriei cunoa teri, transformându-i în parteneri activi în cadrul procesului instructiv-educativ, rezultatele nu întârzie s apar .

Eleva care i-a pus întrebarea „De ce nu exist i cazul de congruen a triunghiurilor U. U. U.?” a „recidivat”. Astfel, dup o lec ie de algebr referitoare la calcule cu numere reale, înainte de a studia unitatea de înv are Calcule cu numere reale reprezentate prin litere, respectiv Formule de calcul prescurtat, eleva a observat urm toarele rela ii:

Nedumerit , eleva ne-a adresat întrebarea „De ce pentru aceste numere diferen a p tratelor este egal cu suma acestora?”. R spunsul nostru a fost urm torul:

În curând vom studia câteva formule care ne vor ajuta s efectu m calculele cât mai rapid. Î i propunem s efectu m urm toarele calcule:

Deoarece ai ales numere consecutive, avem , deci, prin înlocuire, vom ob ine rela ia:

În urma acestor explica ii, eleva respectiv a realizat un material în format electronic i l-a publicat pe site-

ul cursului: http://eminescu2u.wikispaces.com

Deoarece unul din dezideratele înv mântului modern este acela

de interdisciplinaritate, materialul a fost realizat sub forma unui produs software cu caracter educa ional. Pentru a realiza un astfel de produs nu sunt necesare cuno tin e IT de nivel avansat. Elevii clasei au fost instrui i asupra modului de utilizare a aplica iei EDU Integrator. Aceast aplica ie a fost realizat pentru sus inerea unui curs adresat tuturor profesorilor. Cursul se nume te Profesorul, creator de soft educa ional i, la ora redact rii acestui articol, este în plin desf urare pe întreg teritoriul rii. Profitând de faptul c semnatarii acestui material sunt formatori ai cursului, li s-a explicat elevilor modul de utilizare a aplica iei. În imaginea anterioar se poate vedea materialul elevei. De i acest material are câtvea stîng cii, inerente vârstei, trebuie remarcat spiritul de observa ie al elevei. I s-a atras aten ia, ca, pe viitor, s fie mai atent la redactarea materialelor.

Elevii clasei respective au realizat i alte produse software în care, plecând de la poeziile lui Mihai Eminescu, au compus probleme de matematic transpuse în format electronic, iar materialele respective au fost publicate pe site-ul cursului. Astfel, am atins cel pu in cinci domenii ale cunoa terii: limba i literatura român , matematica, istorie, educa ie plastic , respectiv tehnologia informa iei i comunica iei. Deci putem vorbi cu adev rat despre interdisciplinaritate.

V prezent m câteva din materialele elevilor. Men ion m faptul c fiecare titlu din partea stâng a imaginii urm toare reprezint un articol elaborat de elevi. În aceste articole sunt tratate din punct de vedere social i istoric evenimentele din timpul domniei lui Mircea cel B trân.

Strategii didactice pentru eficientizarea lecþiilor de matematicã

252 – 242 = 625 – 576 = 49, iar 25 + 24 = 49262 – 252 = 676 – 625 = 51, iar 26 + 25 = 51 etc

(a – b) ∙ (a + b) = a ∙ (a + b) – b ∙ (a + b) = a2 + ab – ab - b2 = a2 – b2

a2 – b2 = (a + b) ∙ (a – b) = (a + b) ∙ (b + 1 – b) = (a + b) ∙ 1 = a + b a = b + 1


Compunerea unor probleme i testarea corectitudinii rezultatului oferit de cel care rezolv problema respectiv :

Problema num rul 1

Problema num rul 2 În cadrul acestei probleme s-au aplicat cuno tin ele noi, dobândite în urma studierii lec iei Teorema lui

Thales. Astfel, autoarea materialului a conceput, rezolvat i transpus într-un produs software o problem practic de matematic . Realizând aceste lucruri, eleva a dovedit faptul c a re inut, în eles, este capabil s aplice teorema studiat . Mai mult decât atât, a urcat spre cele mai înalte nivele ale taxonomiei lui Bloom: compunerea, analiza i evaluarea unei probleme.

O alt elev a venit cu o idee original : a formulat i demonstrat câteva cazuri de congruen pentru paralelograme. Este foarte interesant faptul c toat aceast efervescen de idei apare la clasa unde, având la dispozi ie o or pe s pt mân , lucr m cât mai mult posibil pe baza principiilor înv rii centrate pe elev.

V invit m s accesa i site-ul http://eminescu2u.wikispaces.com pentru a studia materialele elevilor!

prof. Adriana ROMAN prof. Vasile ROMAN


Nicolici Denisa, clasa a V-a A: menţiune

Cerbe Valentina, clasa a V-a A: menţiune

Bunduruş Iulia, clasa a VII-a H

Bunduruş Iulia, clasa a VII-a H: locul I

Moise Mădălina, clasa a VII-a H: premiul

special al juriului pt originalitate


...noi...

Bortiş Corina, clasa a VIII-a B

Andreea Petromăneanţu, clasa a VIII-a S

Gligor Raluca, clasa a VIII-a B

Ghercia Sarah, clasa a VIII-a S

Desen şi culoare

Dumitru Melanie, clasa a VIII-a S

Troznai Hunor, clasa a VIII-a A

Steaua PolarãSteaua Polarã1616Steaua PolarãSteaua Polarã 99

Un scrâºnet teribil de roþi a pus punct amintirilorplãcute. Cãldura dogorâtoare a Saharei a dilatat º ineletrenului, dar mecanicul îl opreºte brusc, înainte sã deraieze.

Neastâmpãrat, ca de obicei, fãrã sã asculte sfaturilecelorlalþi, Apolodor pleacã pe jos spre oaza cea mai apropiatã,hotãrât sã cerceteze deºertul îndeaproape. Mergea însãparalel cu calea feratã pentru a nu se rãtãci, dar palmieriioazei pe care o zãrea în depãrtare parcã fugeau tot mai departe.Era deja sfârºit de obosealã ºi de sete când a ajuns la oazã,iar locuitorii ei i-au explicat faptul cã în deºertul Sahara secirculã pe cãmile, nu pe jos.

A închiriat deci o cãmilã, ºi-a cumpãrat o hartã, ºi erafoarte încântat de pelerina albã cu turban primitã cadou.Nisipul fierbinte nu-i mai ardea picioarele, iar pelerina îlapãra de dogoarea soarelui.

Cãmila îl ducea alene spre piramida din depãrtare, cândo furtunã de nisip îi luã prin surprindere. ª i-a acoperit ochiiºi faþa, ºi la fel ca ºi cãmila a aºteptat rãbdãtor trecerea furtunii,care s-a oprit brusc, aºa cum începuse.

Piramida veche de mii de ani nu-ºi dezvãlui secreteleascunse în labirintul coridoarelor, dar mãreþia construcþiei îlpuse puþin pe gânduri.

Spre marea lui bucurie, la ieº ire din piramidã i-arecunoscut, în grupul de turiºti aflat acolo, pe cangurul ºi peleul din tren. Aceºtia nu l-au recunoscut “deghizat” în tuareg,s-au bucurat apoi vãzând fracul lui strãlucitor ºi i-au explicatfaptul cã odatã cu lãsarea serii, ºinele s-au rãcorit, iar trenulîºi poate continua drumul.

Obosiþi, dar voioº i º i cântând, au urcat în tren,continuându-ºi cãlãtoria in rãcoarea nopþii.

Stan Mirun AmeteoClasa a V-a H

Copleº it de tristeþe º i de nostalgia provocatã deamintirile frumoase petrecute alãturi de fraþii sãi, Apolodorºi-a invitat prietenii sã-l însoþeascã spre Labrador.

Au luat trenul ºi au pornit spre familia pinguinului.Trenul în care cãlãtoreau trecea prin Sahara, cel mai maredeºert al Africii.

Deodatã, apãru o defecþiune ºi trenul s-a oprit în Sahara.Ei nu puteau sã aºtepte pânã când acesta era reparat, aºa cãau pornit pe jos. Pinguinului îi era puþin fricã, deoarece seputeau rãtãci.

Ajunºi la o colibã, au închiriat o cãmilã mai bãtrânãcare cunoºtea drumul cãtre Egipt. Deodatã, s-a declanºat ofurtunã de nisip care pãrea cã nu se mai terminã. Apolodorera foarte speriat, dar gândul la familia lui l-a fãcut sã treacãpeste orice obstacol. Ei s-au mai liniºtit puþin.

Dupã ore întregi de mers, Ilie, Amedeu ºi Apolodor auvãzut o piramidã veche ºi au intrat în ea. Sentimentul deteamã îl cuprinse pe Ilie, dar cu prietenii lui s-a simþit însiguranþã .

Intrând în piramidã, au vãzut multe hieroglife ºi, încontinuare, o mumie care îºi miºca mâna. Apolodor, de

,

I Un tărâm de neuitat Iată acum că s-a aflat Este magic şi frumos Dar e mult prea misterios Nici nu ştii ce e pe-aici Sunt şi mari şi foarte mici Zâne, nimfe şi licorni Nu sunt nişte unicorni Sunt dragoni şi drăcuşori, Nu te lasă ca să zbori Aripile să le-ntinzi Ca să poţi să o întinzi Zânele sunt chiar speriate, Nimfele terifiate Şi licornii vor să plece Să nu fugă, să se-nece. Şi sirene sunt pe-aici Dar sunt rele şi viclene Şi se iau de cei mai mici, Când aici tu vei veni Nu vei mai pleca, să ştii.

II Lacul negru de-l găseşti, Lângă el nu poposeşti De vei face-aşa greşeală, Nu vei mai ieşi afară. De sirene dacă dai Nici o şansă nu mai ai Ele te vor îneca, Vei muri, să ştii, aşa. La comoară de gândeşti Nu o vei avea în veci. E ascunsă şi păzită Tu să ştii că-i chiar ferită. Lâng-un turn înalt, frumos Un strigoi mănânc-un os. Tu de el nu poţi să treci Patru dealuri ca să treci.

III Trei copii umblând în noapte Pe un câmp plin de şoapte Un strigoi vor să găsească Comoara s-o dobândească Dar nu pot că groaza-i mare, Şi strigoiul chiar apare. E înalt, urât, meschin Are colţii cu venin. Cel mai mic dintre copii Shet e numele să ştii Vrea să-nfrunte pe strigoi Vrea să-l ducă în noroi Kendra, fata mijlocie,

E drăguţă şi se ştie. Wharen, lupul ne-nfricat Are suflet de-mpărat. Shet îl bate pe strigoi Apoi pleacă înapoi Istovit de bătălie A luptat cu vitejie. Wharen vrea spre turn să plece Norocul să şi-l încerce Kendra nu îl va opri Să-i fie pe plac inimii. Împreună vor pleca, Şi comoara vor lua Lângă turnul inversat O scară s-a afişat În adâncuri ea ducea, Şi-ntr-o cameră zăcea Un tablou c-o bestie mare, Un tablou într-o culoare Iar în el chiar se afla, Minotaurul zăcea. IV După ce Wharen l-a atins Din tablou chiar s-a desprins Minotaurul furios Era foarte mânios. După care a strigat Şi li s-a adresat: „Voi de-aici nu mai scăpaţi, Încercaţi să îmi luaţi Cheia mare de la gât, Cea pe care-o vreţi atât. De aceea nu puteţi Voi aici o să rămâneţi.” Chiar atunci Kendra zicea Că mai bine ar pleca Dar din câte se vedeau De-aici nu mai scăpau Decât dacă omorau Şi cheia o luau. Wharen, fiind mai curajos, A luat de-aici de jos O sabie ce zăcea Pe pământ aluneca. Minotaurul văzând A fugit chiar agitând Ghioaga mare ce-o avea Ca să-i sfarme inima. Kendra, ea stătea tăcută, Într-un colţ, abătută, Şi privea c-o spaimă mare Lupta fără încetare.

Fablehaven

Steaua PolarãSteaua Polarã 1717 În timp ce Kendra zăcea Wharen brav, el se lupta Minotaurul cel mare, Îl lovea cu-nverşunare. Dar în clipa următoare Kendra din spate apare Minotaurul loveşte tare Cu toporul ei cel mare.

V După cheia aşteptată Wharen se întinse-ndată Iar cu ea deschide-odată Uşa mult căutată. Iar când se-ntâlneşte-odată Cu pisica neaşteptată Ei nu ştiu ce îi aşteaptă. Ea, pisica cea micuţă, Care pare chiar drăguţă Dintr-o dată s-a făcut O panteră ce-a crescut. Însă grija-i foarte mare Şi nu este de mirare Când din spate apare.

(continuare în numărul următor)Autor: Haidu Diana - Clasa a VII-a H – menţiune la faza

judeţeană a Concursului Info-GimCoordonatori: prof. Gica Dumitru, prof. Vasile Roman

VARIAŢIUNI PE ACEEAŞI TEMĂ…

MamaDacă aş fi o pasăre albastrăŢi-aş aduce la fereastrăO floare de nu-mă-uitaSă-ţi arăt dragostea mea.

Stelele pe cer sclipesc,Eu la tine mă gândesc.Niciodată, chiar de-aş vrea,Nu te voi putea uita.

Soarele cald îmi zâmbeşteŞi de tine-mi aminteşte.Ochii tăi cei azurii,Toată viaţa mă vor iubi.

Ţie, mama mea cea dragă,Îţi datorez viaţa întreagă.Tu mă iubeşti, eu te iubesc,Mamă, pentru tine trăiesc!

Sabou Ştefania, Danciu Alexandra,Blănariu Crina, Nedela Mădălina (Clasa a VI-a H)

Coordonator – prof. Gica Dumitru

Pasãrea albastrãDacă aş fi o pasăre albastrăO pasăre măiastrăCu corpul meu multicolor

Precum curcubeul fermecătorAş zbura peste câmpii,De dorul lacrimii;Aş sta la a ta fereastră,Când zorile se-ndreaptă;Ţi-aş aduce o floare albastrăPrecum dragostea noastrăŞi ţi-aş cânta un cântec vioi,Pentru fericirea dintre noi.

Lazar Bianca, Nicolescu Lorena,Todor Florina (Clasa a VI-a H)

Pasãrea albastrãDacă aş fi o pasăre albastrăAş zbura peste lumea sihastrăPeste nori, peste ţări;Chiar şi peste mări.

Şi zbor, zbor, zbor;Mergând ca un cocor;Şi cântând, cântând, cântândZarea lumii întunecând.

Peste insule, peste continente;Peste tot sunt monumente;Şi peste o mare frumoasă;Eu sunt o pasăre albastră.Borşu Paul, Baş Denis,

Bologa Paul, Mita Flavius (Clasa a VI-a H)Coordonator – prof. Gica Dumitru

Pasãrea albastrãDacă aş fi o pasăre albastrăAş sta numai la a ta fereastrăŢi-aş aduce o floare-n glastră.Ţi-aş cânta despre inima noastră.

Ţi-aş aduce un dor în gândPentru sufletul plăpândŢi-aş dori o iubireŞi multă fericire.

Aş fi frumoasă şi măiastră,Aş zbura spre locuri-nalteŞi piscuri albastreCa marea-nvolburată,Pe care n-o uiţi niciodată.Barbu Claudia, Velici Naomi,Vlădău Roberta, Suciu Cezar,

Potroviţă Bogdan (Clasa a VI-a H)Coordonator – prof. Gica Dumitru

Amurg de toamnã

Era pe la sfârşitul lunii octombrie. O adiere rece, dar calmă anunţa toată natura despre o nouă bătălie a lunii

Steaua PolarãSteaua Polarã1818cu soarele, al cărei rezultat era cunoscut: domnia neagră a nopţii.

Dar era abia începutul. O tristeţe apăsătoare învăluia întreaga natură policromă, căci soarele, roşu ca para fo-cului de ruşine, nu a reuşit să vegheze peste ea atât cât şi-ar fi dorit.

Până şi prunii cu ochi vineţi, zăpăciţi si nedumeriţi încă de plecarea verii, lăsau crengile în jos, dezamăgiţi de înfrângerea atât de apropiată a soarelui bălai. Merii şi perii deopotrivă, lipsiţi de speranţă, dădeau drumul la câte un fruct, două, trei... pentru a se elibera, ducând în spate povara anilor grei şi a dezamăgirilor.

Iar frunzele... tremurau grozav de frig, dar şi de frica zilei de mâine... se îngălbeneau rând pe rând la faţă, se roşeau, agitate peste măsură. Din când în când, una, două se desprindeau de crengi şi ajungeau pe iarba îngheţată, în speranţa că vântul se va învoi să le ducă în locuri cum numai în visele lor şi în ziua de mâine se găseau, dar rămâneau acolo, aşteptând, aşteptând... pe firele uscăţive ale ierbii, care începeau să tremure neputincioase şi triste de tristeţea soarelui şi a frunzelor. Tremurau împreună cu greierii care cântau pentru a se încălzi, regretând atât de puternic, căci vara nu au ascultat sfatul furnicilor har-nice. S-au dus vremurile în care nu încetau din doinit împreună cu păsările plecate acum în ţări îndepărtate, unde soarele străluceşte cu siguranţă şi le dezmiardă cu razele lui de un auriu ca al spicelor de grâu.

Dar acolo, în amurg, nu avea nicio putere. Norii ve-neau sa-l îmbărbăteze şi astfel dispărea de tot din ochii tuturor. Vântul pleca şi el să încurajeze vietăţile, dar frigul se înteţea. Făcea doar rău, lui şi întregii naturi. Îl durea inima să vadă atâta dezamăgire peste tot, atâ-ta nostalgie, frică... Până când, în drumul lui, a dat de un pui de arici care plângea, plângea singur, neauzit şi nebăgat în seamă de nimeni.

L-a durut atât de tare nepăsarea celorlalţi si neputinţa lui de a-l îngriji, încât a izbucnit în plâns. Şi toată natura a simţit pe pielea ei acest lucru. Parcă nu mai era scăpare din această agonie pură...

Tot ceea ce însemna viaţă simţea acea spaimă îngroz-itoare care părea veşnică. Spaimă pentru amurgul albas-tru, graniţa dintre lumină şi întuneric.

Lazar Bianca, Clasa a VI-a HCoordonator – prof. Gica Dumitru

Dulce rugãciuneÎntr-o grădină-n NazaretFecioara lăcrima încet.Veni Mesia lângă eaCa să-i aline lacrima.

„Măicuţa Mea preabună, spuneDe ce plângi mereu pentru lume, Căci ei nu vor să vadă caleaŞi nici lumina şi nici iertarea?Nu vor să creadă nici măcarUn adevăr fără plural:Că Tatăl, Fiul, Duhul SfântSunt una-n cer şi pe pământ.

Dar nu mai plânge, Maica MeaŞi şterge acuma lacrima. Mai iert o dată lumea rea,Că tare-i dulce ruga ta.”

Ciobanu Marina Luiza, Clasa a VII-a ACoordonatori – prof. Vuşcan Emilia, prof. Buzatu Daniela

MariaMaria stă sub cruceŞi varsă lacrimi greleE Fiul ei acoloŞi geme de durere.

Prin sufletul de MaicăO sabie trecea:Plângea Fecioara SfântăŞi Fiul îşi jelea.

Dar Fiul cu iubirePe ea o-ncuraja :- Nu plânge, Maică dragăAsta e crucea Mea !

Curând vei înţelegeCă-i voia celui-NaltPentru ca omenireaSă scape de păcat.


Paºtele e bucuriaIisus iubire şi iertare eŞi pentru noi a fost persecutatŞi ale noastre patimi le-a plătitCu viaţa-I şi cu sângele vărsat.

Acum, când Golgota o urcă iar,Pentru a mai da o şansă omenirii,Să încercăm şi noi să fim mai buniCăci jertfa Lui e mugurul iubirii.

Pentru nimic în lumea noastră nu-i târziu,Până în clipa-n care sufletul ţi-ai dat.Mai este timp să spui un DAHristos din morţi a înviat!

Şi să primeşti cu bucurieOfranda jertfei Mielului curat,Luând pâinea sfântă spre împărtăşireŞi bând din cupă sângele-I curat.


A sosit primãvara!Bate vântu - ncetişor,Fluturaşii umblă-n zbor,

Steaua PolarãSteaua Polarã 1919Primăvara este aproape,Iarna a plecat departe.

Florile sunt boboci micuţi Dar vă vor lăsa muţi,Dacă le lăsaţi să crească,Să se dezvolte, să înflorească.

Atunci când câmpul înverzeşteDe bucurie roieşteCând răsare iarbă nouă,Frunza-i umedă de rouă.Zumzăit de albinuţe,Clipocit de furnicuţe,Sforăit de brotăcei, Zarvă mare-i printre ei.

Ciocârlia ne încântă,Cucul numele şi-l strigă,Rândunica a sosit, Da’ de unde? Au fugit.

Toţi se întreabă ce se întâmplăCodrii se frământă Şi atunci îşi dau seama: A sosit primăvara!

Bobiţan Antonia, Clasa a V-a HCoordonator – prof. Grecea Manuela

PrimãvaraA sosit în sfârşit şi rândul Primăverii, cel mai fru-

mos dintre anotimpuri! Ea este o creaţie formidabilă a Mamei Natură, fiind şi fiica Soarelui. Natura se metamorfozează şi animalele sunt pline de armonie. Miraculosul Soare a permis sosirea fiicei sale! El se reflectă în apa cristalină a râurilor limpezi. Toată lumea iubeşte primăvara!

O pasăre multicoloră stă şi cântă enigmatic pe o creangă a unui copac înflorit. Cântecul său magnific este ceva divin. Glasul ei etern şi pur răsună peste dealurile grizonate şi pleacă spre munţii paradisiaci.

Topită-n aburi albăstrii, trece o rândunică imaginară. Zborul ei drept şi concret te copleşeşte, în timp ce imaginea panoramică a copacilor ce emit o explozie de miresme îţi stârneşte un sentiment minunat.

În pădurea tainică trece o căprioară elegantă. Mersul ei lent şi împărătesc, copleşitor, şi boticul său imaculat fac o impresie deosebită. Manifestarea haotică a veveriţelor îndrăzneţe te asigură că ceva nu este în regulă. Un lup solitar şi melancolic se apropie de căprioara sensibilă. Când acesta prinde o ocazie, se năpusteşte asupra fiinţei blânde, dar picioarele iuţi ale femelei o ajută şi aceasta izbuteşte să scape. Însă fiara sălbatică n-a atacat în zadar. Pe piciorul stâng al animalului se poate vedea o uşoară zgârietură, pe care fiara a lăsat-o. Căprioara adulmecă rana. Această zgârietură nu înseamnă nimic pentru ea, deoarece este o fiinţă puternică.

Lângă lacul care vibrează în lumină, un iepure roşcat stă şi adulmecă o frunzuliţă. Boticul său umed se apropie de frunza verde, apucă planta cu dinţii săi mici şi rupe o bucăţică din ea, savurând-o. După ce micul animal şi-a luat masa , a început să ţopăie de colo-colo , fiind foarte vesel.

Nu departe de iepurele roşcat, este vizuina cumetrei vulpi. Acolo sunt ascunşi trei pui mici şi foarte drăgălaşi, unul din ei foarte curajos, ceilalţi nu prea tare, dar au fost destul de îndrăzneţi încât să iasă din vizuină. Totuşi, alegerea puilor a fost greşită, pentru că un vultur pleşuv foarte înfometat a pus ochii pe unul din ei. Creatura lacomă şi nepăsătoare a înşfăcat puiul, dar l-a scăpat, pentru că a fost derutat de copacul înflorit şi îmbietor din faţa sa.

Pe panglica argintie a apei se scaldă un grup de răţuşte sălbatice împreună cu mama lor. Micuţele iau lecţii de la raţa experimentată şi se chinuie să reuşească exerciţiul greu la care sunt supuse. Puful lor galben şi moale este foarte frumos , pe când penele grizonate ale mamei lor sunt nespus de practice, căci se nu se văd între crenguţe, ierburi uscate şi iarbă tânără.

Într-un pom, nu foarte departe de frumosul râu, aproape de cărarea ce duce spre sat se află teiul ciocănitoarei. Acolo este o ciocănitoare care bate în acel pom vechi, dar foarte bun pentru micuţa creatură. Ciocul său loveşte în arborele bătrân şi instantaneu, bietul co-pac rămâne cu o adâncitură în scoarţa sa .

Seara, majoritatea animalelor se duc la culcare, doar animalele nocturne rămân treze pentru a-şi putea găsi hrana.

Toate sunt foarte bucuroase de venirea primăverii!Panainte Clara, Clasa a V-a H

Coordonator – prof. Grecea Manuela

PrimãvaraPrimăvara voioasă şi zglobie vine cu paşi repezi

zâmbind. Ea trezeşte lumea la viaţă. După o iarnă lungă şi friguroasă în care ursuleţii alături de ursoaice au hi-bernat, razele blânde de soare mângâie plapuma pufoasă de nea şi o topesc.

Ghioceii albi îşi scot căpşorul de sub rochia albă a iernii. Ei parcă sună din clopoţei şi anunţă: ,,Primăvara a sosit !”. Urmează toporaşii cu mirosul lor primăvăratic să aducă culoare pe urmele de zăpadă care au mai rămas.

Cea mai tânăra fiică a anului, Primăvara, ne oferă în dar o dată cu venirea ei un mic mărţişor care împleteşte în şnurul lui albul zăpezii şi roşul iubirii de viaţă.

O floare alb-rozalie ne este împărţită în mii de exem-plare pe străzi.

- Nu v-aţi dat seama despre ce este vorba? Sunt pomii, care cu mireasma lor ne îmbată într-un miros fermecător ce ne adoarme şi ne duce într-o lume de vis. Frumuseţea florilor este un spectacol . Din muguri vor ieşi frunzele verzi şi puternice care vor rezista la vântul năprasnic, la seceta din timpul verii şi la ploile reci care vor urma.

Rândunelele se întorc din lunga călătorie din ţările calde la cuiburile lor rămase singure pe timpul iernii.

Steaua PolarãSteaua Polarã2020Acum, copiii sunt veseli. Ei aduc în dar mămicilor un

sărut dulce şi un zâmbet larg cu ocazia zilei de 8 Mar-tie.

Pe ogoare răsună zgomotul tractoarelor grăbite să răstoarne brazda de pământ. Gospodarii harnici seamănă legumele care, peste puţin timp, vor prinde rădăcini şi vor creşte viguroase, dăruindu-ne legume proaspete şi pline de vitamine.

Animalele zburdă pe pajiştile înverzite în căutarea de locuri potrivite pentru a aduce pe lume noii lor pui, locuri unde vor fi feriţi de ploile reci de primăvară şi de soarele puternic din timpul verii.

Primăvara este un anotimp în care, cu toate că nu este foarte cald, dimineaţa razele timide ale soarelui îşi fac loc printre norii făţarnici dezmierdând întreaga natură.

Anotimpul PRIMĂVARA este anotimpul bucuriei, fericirii, al râsetelor cristaline de copii acompaniate de trilurile păsărelelor!

PRIMĂVARĂ.....EŞTI O MINUNE......STAI, STAI NU PLECA!

Miruna Velea, Clasa a V-a HCoordonator – prof. Grecea Manuela

Natura Pe cerul senin, Albastru ca o zambilă,Zboară lin şi-ncetişorCâţiva nori surâzători.

Printre ei, adie uşorUn vânt călduţ şi primitor,Care poartă pe aripile saleMiresme încântătoare.

Soarele strălucitorUsucă roua florilor,Care-s mândre şi fălitePentru frumuseţi menite.

Trilul vesel şi-mbietor,Al păsărilor din pom,Bucură natura toatăReaducând-o iar şi iar la viaţă.

Nicolici Denisa, Clasa a V-a ACoordonator – prof. Şerbănete Andreea

Douã cãprioarePe o păşune înflorită,Plină de miresme îmbietoare,Stăteau şi se întindeau la soareDouă gingaşe căprioare.Aveau blana cafenie,Cu pete de culoare pământie.Aveau boticul mic şi umed.Erau cu zâmbetul pe buze.

Soarele le încălzea,Vântul blana le-o sufla,Iarba-n stânga-dreapta se mişca,Iar florile îşi ziceau povestea.

Nicolici Denisa, Clasa a V-a ACoordonator – prof. Şerbănete Andreea

Pete de culoareÎntr-o zi, mama a venit acasă cu un tablou pe care l-a

cumpărat de la o expoziţie. I-am desfăcut curioasă am-balajul pentru a-l privi. Preţ de câteva minute, am rămas fără grai. Era de o frumuseţe ravisantă.

În tablou era ilustrat un vânticel care adia aducând în zbor, desprinse, câteva petale de flori colorate şi catifela-te. Iarba verde ca mătasea fină, cu stropi de rouă cristali-ni, se întindea pe tot tabloul. Fluturii îşi aranjau aripile în oglinda unui pârâu singuratic. Libelule de smarald se plimbau pe cer, împiedicându-se din când în când de al-binele în uniforme care mărşăluiau îngrijorate spre stup, pentru a-şi începe munca.

Căprioarele zburdau prin iarbă vesele. Blana lor era ca o mantie de culoare pământie, brodată cu pete crem. Iepuraşii albi şi pufoşi, cu ochii purpurii, se joacă prin tufişurile de muri şi măceşi înfloriţi. Păsările se unesc parcă în zbor, cu înălţimile celeste.

Pe un deal, se zăresc oameni care se îndreaptă spre biserică cu ouă încondeiate în mână. În liniştea deplină a ţinutului, o bisericuţă mică, din lemn, veghea asupra satului, care se zărea în depărtare. În jurul bisericuţei, lalelele vesele, pictate în culorile răsăritului, povesteau cu zambilele violete secrete de mult timp uitate. Doar nişte peştişori aurii şi stropii zgomotoşi ai pârâului ştiau povestea.

M-am uitat la acel tablou ore în şir şi m-am întrebat dacă un asemenea loc există. Doar pictorul ştia răspunsul la întrebarea mea. Un lucru este, însă, cert. Locul acela era un colţ de rai.

Nichitean Elena, Clasa a V-a ACoordonator – prof. Şerbănete Andreea

O zi de sãrbãtoareA venit din nou Paştele. Pământul somnoros a în-

ceput să se trezească la viaţă. Norii suri şi-au luat zborul către tărâmurile îngheţate. Pe cerul limpede ca un cristal luminos, razele calde şi aurii ale soarelui poleite în cu-lori de primăvară, încălzesc pomii înmuguriţi.

Primăvara, fiica cea mai tânără şi mai frumoasă a an-ului, trezeşte la viaţă întreaga natură. Peste tot este vese-lie. Lângă firicelele subţiri de apă din pădure, se zăreşte o suavă floricică. Ghiocelul cu gluga lui cea verde şi cu clopot de argint priveşte la razele soarelui.

În oraşul nostru, oamenii se pregătesc de sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos. Au vopsit ouăle roşii, au făcut pască, cozonaci, friptură de miel şi multe altele. Ouăle roşii semnifică sângele Domnului Iisus Hristos care a curs pe cruce pentru noi. În Vinerea Mare, noi mergem să ne împărtăşim. De Înviere, luăm lumină de la preot,

Steaua PolarãSteaua Polarã 2121înconjurăm de trei ori biserica, apoi ducem lumina acasă, unde ciocnim ouă roşii şi spunem: „Hristos a înviat!”

Pe mine mă bucură această sărbătoare pentru că e dată de la Dumnezeu.

Vlad Alessia, Clasa a V-a ACoordonator – prof. Şerbănete Andreea

PrimãvaraPrimăvara a sosit!! Soarele ne mângâie pe obraji cu

razele sale calde. Natura se trezeşte la viaţă, copacii în-verzesc, iar florile ne zâmbesc.

În poiană, iepuraşii se cufundă în iarba deasă, în timp ce o căprioară paşte liniştită alături de iedul ei. Pe cerul al-bastru ca marea dansează câţiva norişori pufoşi, iar fluturii se strecoară lin printre razele soarelui strălucitor. Murmu-rul apelor cristaline atrage atenţia trecătorilor asupra sa.

Întorcându-se din ţările calde, păsările îşi recon-struiesc cuiburile pentru a putea da naştere unei noi generaţii. Hărnicuţele albine reamintesc oamenilor ca a venit timpul să îşi reînceapă munca.

Gingaşii ghiocei, parfumatele viorele şi încântătoarele narcise aduc bucurii în casele oamenilor cu toate că pe afară mai bate câte un vânt răcoros.

La sate, oamenii sunt încântaţi că, în sfârşit, a sosit ziua mult aşteptată de ei. De Paşte, ei se gătesc cu cele mai frumoase haine şi pornesc cu multă fericire în suflet către biserică.

În drumul spre biserică, fiecare om are în mână un ou încondeiat cu modele tradiţionale, atât de încântătoare încât îţi iau ochii. Privighetorile cântă balade minunate în cinstea Domnului Iisus, iar copacii îşi mişcă ramurile frumos împodobite cu flori albe ca spuma laptelui.

Paştele este una dintre cele mai frumoase sărbători din an.Nicolici Denisa, Clasa a V-a A

Coordonator – prof. Şerbănete Andreea

VaraRâul lin răsună dulceŞi mai vine şi se duce.Pe o creangă agăţată,Stă mândra înfumurată. Zânele bucuroase zâmbescŞi în casa lor pe albine le primesc.Totu-i vis şi fericire!Aş vrea să dureze o veşnicie.

Botez Adelina, Clasa a VI-a CCoordonator – prof. Şerbănete Andreea

Doi prieteniAm acasă la buniciDoi prieteni, doi amici.Unu-i Trică, altu-i GicăDoi puişori de pisică.Cu botişorul de lăptic,

Ei nu se tem de nimic.Iar când prind ghemul bunicii,Joc şi tumbe fac pisicii!

Mihai Adela, Clasa a VI-a CCoordonator – prof. Şerbănete Andreea

CopilãrieGânduri dragi îmi reînvieDin a mea copilărie.Am trăit multe bucuriiÎn camera cu jucării.

Dragele mele păpuşeleCu rochiţe frumuşeleŞi căţei cu păr gălbiorV-am iubit şi vă ador.

Mihai Adela, Clasa a VI-a CCoordonator – prof. Şerbănete Andreea

PrimãvaraPrimăvara câmpurile le-a-nverzit.Păsările călătoare au venit.Ies gâzele din nou la soare,Căci pentru ele e mare sărbătoare.

Şi câmpurile sunt pline cu floriDesenate în mii si mii de culori.Şi te îmbată cu mireasma lor,Iar soarele le zâmbeste încă din zori.

Poţi s-auzi de-acum cântând privighetoriŞi în seri tăcute greieraşul.Lumea s-a îmbrăcat în vesele culori,Iar iezii sar de-acum pe-ntreg imaşul.

Maria Martin, Clasa a VI-a CCoordonator – prof. Şerbănete Andreea

O lume „dulce”Era o zi friguroasă de iarnă. Elizabeta, spus şi Eli-

za, stătea cu nasul lipit de geam, privind florile de gheaţă. Îi plăcea să privească zăpada cea albă, precum nişte egrete elegante. Ziua trecu cu bine şi, obosită, în noaptea aceea Elizabeta adormi repede. Dormea buştean...

Pe la miezul nopţii, o lumină puternică lumină întrea-ga încăpere. Brusc, fetiţa se trezi neştiind ce se întâmplă. Când deschise ochii, Eliza era înconjurată de pulbere fermecată.

- Ce e? Cine e aici? se întrebă nedumerită Eli-za.

- Eu sunt! se auzi o voce din apropiere. Eu sunt, zâna „dorinţelor”.

- Zâna „dorinţelor”? repetă mirată fetiţa.

Steaua PolarãSteaua Polarã2222- Da! răspunse zâna. Eu îţi voi îndeplini o singură

dorinţă, iar tu ţi-o vei putea pune chiar în noaptea aceas-ta. Şi, când te vei trezi în dimineaţa următoare, dorinţa ta va fi îndeplinită.

- Bine! încuviinţă Eliza. Îmi doresc, ca atunci când mă voi trezi în dimineaţa următoare, lucrurile din natură să fie preschimbate într-o lume „dulce”.

Zâna „dorinţelor” plecă, iar Elizabeta bucuroasă îşi continuă liniştită somnul. Încerca să-şi imagineze cum vor fi lucrurile din natură transformate în „dulciuri”.

Noaptea cea friguroasă trecu repede, iar Eliza era din ce în ce mai agitată şi, bineînţeles, foarte fericită de dorinţa pusă.

În dimineaţa următoare, fetiţa coborî brusc din pat şi se duse la fereastra camerei sale. Când privi, parcă afară nu se mai vedea neaua albă şi pufoasă, ci zahăr. Râurile şi lacurile se preschimbară într-un suc foarte dulce şi foarte aromat. Scoarţa arborilor semăna a fi zahăr ars, iar coaja stejarilor şi a castanilor era precum scorţişoara. Ramurile acestor copaci nu mai erau acoperite cu zapadă proaspăt ninsă, ci cu frişcă. Cascadele şi fântânile miro-seau a ciocolată foarte dulce. Iar afară, în loc de nin-soarea frumoasă, ningea cu bomboane.

- Este exact ce mi-am dorit! chicoti Elizabeta. Ramuri cu frişcă, cascade şi fântâni din ciocolată! Imaginaţia mea este realitate!

Mândră de ea şi foarte fericită, fetiţa ieşi pe uşa casei.- Sunt atât de bucuroasă! exclamă Eliza.Uitându-se în jurul său, Eliza parcă ameţi. Se aşeză

pe o bancă de ciocolată. Acolo putea privi mai bine lu-crurile „dulci” dimprejur.

Dar după câteva săptămâni foarte „aromate”, lumea cea „dulce” dispăru...

- A fost atât de minunat!... se auzi glasul fetiţei. Mi-a plăcut. Câteva momente „aromate” mi-au aparţinut. Dar mă bucur şi de revenirea omătului adevărat.

Duman Iuliana, Clasa a IV-a StepCoordonator – înv. Iova Anghelina

IepuraºulPeste tot e sărbătoare,Pomii iar au înflorit.Păsărele călătoare,La noi iarăşi au sosit.

Peste dealul înverzit,Iepuraşul a sosit.Cu cadouri minunate,Şi cu ouă colorate.

Timeea Lazar, Clasa a II-a ACoordonator – prof. Tripa Maria

GhiocelulA ieşit ieri dimineaţăCeva alb printre verdeaţă ,E un ghiocel plăpândCu armura-i tremurând.

Stau şi îl privesc miratEste el un briliant?Este mic şi străluceşteVreau să-l rup, dar mă orbeşte!

Înţeleg şi mă retragE un ghiocel pribeag,Însă după el aparToate florile din an.

Micorici Sergiu, Clasa a II-a ACoordonator – prof. Tripa Maria

E primãvarãAtunci când pomii înfloresc,Şi păsărele ciripesc,E primăvară!

Când soare cald şi blând răsare,Şi vin păsări călătoareE primăvară!Atunci când iarba creşte şi e zi de sărbătoare,Şi când ouăle şi pasca ne oferă mângâiere,E primăvară!

Micorici Sergiu, Clasa a II-a ACoordonator – prof. Tripa Maria

Învãþãtoarei noastre

În prima zi de şcoalăSfioşi noi am venit,Pragul clasei întâiCu voioşie mare l-am păşit.

În clasa noastră dragă,Cuminţi ne-am aşezat,Flori şi rechizitePe bănci ne-au aşteptat.

Condeiul ni l-aţi pus în mânăUneori ne-aţi şi certat,Alteori ne-aţi lăudat,Dar cu străduinţă mare,Literele şi cifrele le-am învăţat.

Ştiinţe, religie şi abilităţiAu fost pentru noi noutăţi.Portofolii să facem am învăţat,Planşe la desen am colorat.

Acum ştim să citim, să socotimŞi drept mulţumire,La concursuri vrem premianţi să fim.Încercăm mult şi ne străduimŞi promitem că o să reuşim.

Amalia Onea, Clasa a II-a ACoordonator – prof. Tripa Maria


9 Mai - Ziua Uniunii Europene

2011 este anul European al Voluntariatului

Ideile care exprimǎ conceptul Uniunii Eu-ropene au fost prezentate pentru prima oarǎ pe data de 9 mai 1950, într-un discurs al Ministrului Francez de Afaceri Externe, Robert Schuman. 9 mai a devenit un simbol European (Ziua Europei), care alǎturi de drapel, imn, deviza şi moneda unicǎ (euro), identificǎ Uniunea Europeana ca entitate politicǎ. Ziua Europei reprezintǎ ocazia unor activitǎţi şi festivitǎţi ce apropie Europa de cetǎţenii sǎi şi popoarele Europei între ele. Astfel, în fiecare an, pe data de 9 mai este celebratǎ aniversarea Uniunii Europene.

Comisia Europeana a declarat anul 2011 anul European al Voluntariatului. În toată Europa vor avea loc multe evenimente, ex-poziţii, demonstraţii în direct pe toată durata acestui an. Anul European al Voluntariatului este atât o sărbătoare, cât şi o provocare. Este o

sărbătoare a angajamentului a milioane de eu-ropeni care lucrează benevol în timpul lor liber în comunităţile în care trăiesc, de pildă în şcoli, spitale, cluburi sportive, mobilizându-se pentru ocrotirea mediului înconjurător, oferind servicii de ajutor social şi umanitar pentru locuitorii al-

tor ţări. Eforturile acestora, precum şi acelea ale miilor de organizaţii de voluntariat ne schimbă vieţile în nenumărate feluri. Voluntarii fac lu-

mea mai bună! Acest an reprezintă de asemenea o provocare pentru 75% din europenii care nu-şi oferă serviciile ca voluntari. Şi ei pot contribui la schimbare. Unul din evenimen-tele importante este al Anului european al voluntariatului 2011 este Turneul european care parcurge ţările Uniunii Europene timp de un an. Turneul AEV 2011 se desfǎşoarǎ în România, la Bucureşti, în perioada 9-15 mai 2011, la Muzeul Ţǎranului Român în care publicul larg interesat de voluntariat sǎ poatǎ obţine informaţii despre voluntariat în general şi despre cum poţi deveni voluntar în România şi în alte ţǎri europene.

Sub deviza Oferǎ-te voluntar! Schimbǎ ceva!, elevii şcolii noastre s-au mobilizat într-o

activitate de colectare a deşeurilor din cartier.

Prof. Emilia VUªCAN ºi prof. Mihaela PUriCiCã


Şi în acest an şcolar se derulează în şcoala noastră Proiectul educaţional şi Concursul Naţional „Şcoli pentru un viitor verde“, la care participă elevii claselor a IV-a A, B şi C.

Organizatorii sunt WWF (World Wide Fund for Nature), una dintre cele mai importante şi reputate organizaţii ecologiste din lume şi Editura CD Press-editorul publicaţiilor Terra Magazin, Doxi şi Pipo. Proiectul se derulează pe parcursul lunilor februarie, martie, aprilie şi mai 2011, când „Echipa verde“ coordonată de către doamnele învăţătoare Banc Mihaela, Blidar Alunda şi Breban Otilia organizează activităţi ecologice care sunt aduse în atenţia colegilor lor prin intermediul „Colţului verde“, un loc special amenajat din şcoală în care sunt prezentate problemele actuale ale mediului înconjurător, eco-sfaturi, colaje şi desene pe teme ecologice realizate de elevii claselor a IV-a. Activităţile propuse de „Echipa verde“ pentru acest an şcolar sunt următoarele:

Actualizarea 1. Colţului verde- februarie 2011;Sărbătorirea2. Zilei Mondiale a apei învăţând să economisim această sursă a vieţii-martie 2011 Colectarea selectivă a deşeurilor (hârtie-carton) - aprilie 20113. Ecologizarea unui spaţiu al comunităţii- mai 20114.

Trebuie să devenim cu toţii conştienţi că sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului în care trăim!

ECO- GESTURINu lăsaţi apa de la robinet să curgă inutil!Instalaţiile defecte trebuie reparate! (un robinet care picură un strop de apă pe secundă

risipeşte 16 litri de apă pe zi, adică circa 6000 litri pe an) Nu uitaţi, apa care se foloseşte în gospodărie este apă potabilă, deci folosiţi-o cu

chibzuinţă!Nu depozitaţi deşeuri pe un curs de apă!Nu aruncaţi deşeuri în apă!Colectaţi apa de ploaie pentru a uda grădina sau terenurile cu gazon!

Apa potabilă este esenţa vieţii şi nu poate fi înlocuită de nimic altceva!

ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE


ŞTIATI CÃ…

În România, 52 % din populaţie beneficiază de servicii de apă şi canalizare, 16 % doar de alimentare cu apă, 32 % nu se bucură de niciunul dintre aceste servicii, 90 % dintre orăşeni au servicii de canalizare, în timp ce doar 10 % dintre cei de la sate se bucură de aceleaşi avantaje;

În judeţul Timiş, 39 % din localităţi au sisteme de alimentare cu apă, sub 3 % au sisteme de canalizare;

În Timişoara, apa de la robinet provine mare parte (peste 79 %) din râul Bega, restul din foraje, cele trei staţii de tratare a apei (uzine de apă) furnizează în medie, 2,63 milioane de litri de apă potabilă pe oră.

inst. Mihaela Banc, inst. alunda BLiDar, inst. otilia BrEBan

În şcoală, profesorul este conducătorul acti-vităţii didactice ce se desfăşoară în vederea re-alizării obiectivelor educaţionale prevăzute în documentele şcolare. Şcoala, prin activităţile ei specifice, îi pregăteşte pe elevi pentru realitatea socială. Astfel a luat naştere discursul didactic şi pedagogic, formă de iniţiere a elevilor în real. Privite în sine, informaţiile cuprinse în programe-le şi manualele şcolare constituie doar premise latente; din punctul de vedere al formării perso-nalităţii umane, ele capătă însă valenţe educative ca urmare a prelucrării şi transmiterii lor de către profesor. La fel se întâmplă şi cu mijloacele de în-văţământ. Oricât de perfecţionate ar fi ele, devin eficiente doar utilizarea lor de către profesor, prin integrarea într-o situaţie de învăţare.

Rolul de conducător al profesorului în demersul didactică rămâne una din coordonatele de bază ale misiunii sale. Într-o astfel de abordare, profesorul este cel care are sarcina iniţiatorului, elevii urmând trecerea prin procesul iniţierii.

Doamna psiholog Anita E. Woolfolk prezintă foarte bine diversitatea rolurilor pe care le poate exercita profesorul:

• profesorul, ca expert al actului de predare - în-văţare – el poate lua decizii privitoare la tot ceea ce se întâmplă în demersul didactic.

• profesorul, ca agent motivator – declanşează şi întreţine interesul elevilor, curiozitatea şi dorinţa lor de a învăţa.

• profesorul, ca lider – conduce un grup de elevi, exercitându-şi puterea asupra principalelor fenome-ne ce se produc aici. Este un prieten şi confident al elevilor, un substitut al părinţilor, obiect de afecţiu-ne, sprijin în ameliorarea stărilor de anxietate.

• profesorul în ipostaza de consilier – este un ob-servator sensibil al comportamentului elevilor, un îndrumător persuasiv şi un sfătuitor al acestora.

• profesorul, ca model – prin întreaga sa perso-nalitate, prin acţiunile şi comportamentul său este un exemplu pozitiv pentru elevi.

• profesorul, ca profesionist reflexiv – se strădu-ieşte tot timpul să înţeleagă şi să reflecteze asupra întâmplărilor inedite din clasă, să studieze şi să ana-lizeze fenomenele psihopedagogice cu care se con-fruntă.

• profesorul, ca manager – supraveghează întrea-ga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalţi

ROLUL PROFESORULUI ÎN ŞCOALĂ ŞI ÎN SOCIETATE


profesori, cu părinţii şi cu ceilalţi factori. Profesorul are de-a face cu un tip special de management, şi anume „managementul clasei”. Acesta include „toa-te deciziile şi acţiunile solicitate pentru menţinerea ordinii în clasă”

Pentru că profesorul îşi asumă o multitudine de roluri, personalitatea lui prezintă o importanţă de-osebită. Personalitatea acestuia îşi pune amprenta asupra fiecărui demers. Privită prin optica prin care profesorul a reuşit să-i transforme pe elevi în pur-tători ai unui sistem de cunoştinţe despre lume, ai unui cod de norme morale, priceperi şi deprinderi de muncă fizică şi intelectuală, gata să contribuie la emanciparea reală a societăţii, personalitatea lui dobândeşte o valoare deosebită, nu atât prin ceea ce reprezintă el ca individ, ci prin ceea ce a realizat şi realizează pentru alţii.

Pe lângă activitatea didactică, profesorul desfă-şoară şi o activitate extraşcolară sau cultural-edu-cativă. În această situaţie, profesorul nu mai poate să-şi limiteze activitatea doar la munca instructiv -educativă pe care o desfăşoară la clasă şi în şcoală, ci are obligaţia morală să participe la toate acţiunile menite să asigure progresul societăţii din punct de vedere cultural şi material. Prin aceasta profesorul continuă o veche şi valoroasă tradiţie a slujitorilor şcolii româneşti, iar pe de altă parte răspunde rolu-lui sau de agent transformator conştient şi dinamic.

Tudor Vianu a afirmat că nu există nici o dife-renţă între statutul de profesor şi cel de cercetător. Pentru a fi stimat de colegi şi preţuit de elevi profe-sorul trebuie să aibă o bună pregătire de specialitate şi psiho-pedagogică. El trebuie să cunoască volu-mul de informaţii recomandat de programă şi manu-ale, apoi prin ce metode şi procedee pot fi însuşite cunoştinţele. Mai trebuie să ţină seama de stadiul de dezvoltare a gândirii, memoriei şi imaginaţiei elevului. Printre calităţile necesare profesorului de limba şi literatura română, marele critic menţiona: o pregătire temeinică de specialitate, vocaţia pedago-gic (însuşiri morale şi de caracter, dragostea pentru elevi), să manifeste bună dispoziţie şi umor, să aibă însuşiri intelectuale, capacitatea de asimilare şi sin-teză, memorie bună, ordine şi claritate în gândire şi exprimare, spirit de observaţie. Tudor Vianu credea că „…unele din aceste calităţi pot fi native, după cum cele mai multe pot fi căpătate prin muncă, mult studiu, perseverenţă, la care se adaugă mereu anii de experienţă…“.

Aşadar, cele două laturi ale activităţii sale, şco-lară şi extraşcolară, nu numai că se presupun, dar se află într-o relaţie de interdependenţă. Eficienţă ac-tivităţii sale depinde de funcţionarea fiecărei com-ponente în parte, cât şi de proporţia în care fiecare participă la ansamblu.

Prof. Andreea-Silvia ªErBãnEtE

Violenţa în şcoală este o problemă cu care instituţiile de învăţământ se confruntă din ce în ce mai mult. Probabil mai mult ca oricând, în zilele noastre suntem martori la numeroase manifestări violente care au loc pe stradă, în instituţiile pub-lice sau în diverse locuri.

Acest fenomen a dobândit amploare şi în şcoli, astfel încât părinţii pot auzi cum copilul sau a agresat sau a fost agresat de un alt coleg sau cum a participat la o dispută împreună cu ceilalţi colegi ai săi.

Atunci când apar aceste situaţii, părintele încearcă să găsească o explicaţie care să justifice faptele petrecute însă, de

cele mai multe ori, ajunge la concluzia că unii copii sunt „răi din naştere” sau că alţii sunt vinovaţii.

De ce apar aceste manifestări la copii?

Majoritatea studiilor psihologilor subliniază ca actele agresive sunt influenţate de mediul în care copiii cresc şi de educaţia pe care o pri-mesc. Indivizii care se manifestă violent imită modelele pe care le consideră a fi semnifica-tive. Astfel, copiii se pot manifesta violent pentru că aşa au văzut că fac per-soanele care le admiră, colegi de şcoală, prieteni de la bloc, părinţii, per-sonaje de la TV.

Totuşi, unii părinţi

sunt nedumeriţi de faptul că, în ciuda armoniei ex-istente în familia lor, în ciuda absenţei conflicte-lor, copiii lor se manifestă violent.

De ce oare?Pentru ca un copil

să se comporte asemeni părinţilor, aceştia trebuie să devina modele verita-bile pentru copil, să fie admiraţi de către acesta, să fie persoane însemnate pentru el.

Copiii care beneficiază de modele pozitive în familie nu mai au nevoie să le caute pe ecranul televizorului.

Alte cauze care pot sta la baza apariţiei comportamentului vio-lent mai pot fi mediul fizic imediat (zgomot, aglomeraţie,trafic intens),

alcoolul, drogurile sau prezenţa unor potenţiale victime (copii a căror mimică trădează frica etc.)

Părintele joacă un rol foarte important în edu-carea copilului încât să-l deprindă să poată face faţă conflictelor în mod paşnic.

Condiţia primordială care stă la baza bunei colaborări dintre şcoală şi familie, ca parteneri în actul educaţional, este co-municarea eficientă între părinte - copil, părinte-cadru didactic.

Părinţii trebuie să fie convinşi că întotdeau-na noi, educatorii, ne bucurăm la fel de mult de succesul copiilor lor şi ne întristăm la fel de mult de eşecul acestora.

Înv. Gabi Strinu

Cum prevenim violenţa copiilor


Cum så faci din propriul copil un delincvent

RUGĂCIUNEA UNUI COPILUn copil, compunând o rugăciune, a scris aşa:“Doamne, în seara asta, te rog ceva special… Transformă-mă te rog, într-un televizor, ca să-i pot lua locul. Mi-

ar plăcea să trăiesc cum trăieşte televizorul din casa mea. Cu alte cuvinte... să am o cameră specială ... unde să se reunească toată familia în jurul meu.

Fă, Doamne, să fiu luat în serios, să fiu în centrul atenţiei, aşa încât toţi să mă asculte fără să mă întrerupă sau să discute. Mi-ar plăcea să mi se dea atenţia deosebită care este acordată televizorului atunci când ceva nu funcţionează la el...

Şi aş vrea să-i ţin de urât tatei când se întoarce acasă, chiar şi atunci când vine obosit de la muncă… şi mama, în loc să mă ignore, să stea cu mine când e singură şi plictisită, iar fraţii şi surorile mele să se certe ca să poată sta cu mine... şi să distrez toată familia, chiar dacă uneori nu spun nimic.

Departamentul de poliţie din Houston a di-fuzat o listă cu 12 sfaturi folositoare în educarea copiilor. Părinţii cărora le este destinat textul, trebuie să citească îndemnurile pe dos, căci ei sunt învăţaţi, nu ceea ce ar trebui, ci ceea ce n-ar trebui să facă dacă doresc ca odrasla lor să nu ajungă mai târziu un delincvent.

Iată cele 12 poveţe. Nimănui nu-i strică să le ştie...

1) Încă de mic, daţi-i copilului tot ce vrea. În felul acesta va creşte cu convingerea că toată lumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie.

2) Când spune cuvinte urâte sau înjurături, râdeţi în faţa lui. Asta îl va face să creadă că este amuzant.

3) Nu-i asiguraţi nicio formare spirituală. Aşteptaţi până va împlini 21 ani şi lăsa-ţi-l să decidă atunci pentru sine.

4) Evitaţi să-i spuneţi „nu este bine“, pentru că i-aţi putea crea un complex de vinovăţie. Mai târziu, când va fi arestat de poliţie, asta l-ar putea face să creadă că societatea este împotriva lui, iar el este un persecutat.

5) Fiţi de partea lui în disputele cu vecinii, profesorii, colegii, poliţiştii. Asiguraţi-l că toţi s-au unit împotriva lui.

6) Strângeţi tot ceea ce lasă aruncat pe jos. Faceţi totul în locul lui, astfel încât să se obişnu-iască a arunca responsabilitatea asupra altuia.

7) Certaţi-vă des în prezenţa copiilor. În felul acesta ei nu vor fi şocaţi când, mai târziu, totul va merge rău în familia lor.

8) Daţi copilului câţi bani de buzunar vrea. Nu-l lăsaţi niciodată să şi-i câştige singur.

9) Faceţi-i pe plac şi împliniţi-i toate dorinţe-le în materie de confort şi hrană. Dar aveţi grijă să i le satisfaceţi cu vârf şi îndesat, copleşindu-l.

10) Lăsaţi-l să citească orice text îi cade în mână şi să asculte orice muzică. Aveţi grijă, însă, să sterilizaţi bine vesela şi paharele, dar lăsaţi-i spiritul să se hrănească cu deşeuri.

11) Când are probleme serioase, scuzaţi-vă, spunând: „Nu mai ştiu ce să fac cu el!“

12) Aşteptaţi-vă la o viaţă grea. Probabil veţi avea nevoie să fiţi pregătiţi din timp pentru asta!

Mi-ar plăcea să simt că lasă totul deoparte, ca să stea câteva minute alături de mine. Doamne, nu-ţi cer prea mult, … doar să trăiesc cum trăieşte orice televizor.“

Materiale culese de

Prof. Simona BirgEan


Tiparul executat la Imprimeria Mirton Timişoara

Colectivul de redacþie:Prof. Gica Dumitru, Prof. Emilia Vuºcan, Instit. Simona BirgeanTehnoredactare computerizatã: Cosmin Onea

ISSN 1584-5966

Sunt oameni care se pregãtesc în diferite moduri pentru întâmpinarea Marelui Praznic al Învierii Domnului. Unii se gândesc la ce vor pune pe masã, cum ºi cu ce îºi vor trata invitaþii, dar nu puþini sunt ºi cei care vãd în aceastã Sãrbãtoare împlinirea strãduinþelor depuse pe parcursul ,,urcuºului’’ spre acest Praznic Sfânt.

Fiecare om are modul sãu de a se pregãti, dar ºi ritmul sãu: unii trec mai uºor peste perioada postului, alþii trec mai cu greutate, iar alþii considerã cã nu este necesar sã renunþe la ceva pentru ca sã se bucure pe deplin de Sãrbãtoarea Învierii Mântuitorului.

,,Într-un oraº erau douã mãnãstiri. Una era foarte bogatã, în vreme ce cealaltã era foarte sãracã. Într-o bunã zi, unul dintre cãlugãrii cei sãraci se înfãþiºã la mãnãstirea celor bogaþi pentru a-i da bineþe unui prieten care locuia acolo.

-Peste puþinã vreme nu ne vom mai vedea, prietene, îi zise cãlugãrul cel sãrac celuilalt. M-am hotãrât sã plec într-un pelerinaj ºi sã vizitez Locurile Sfinte: roagã-te pentru mine, cãci voi avea de strãbãtut munþi ºi vãi ºi de înfruntat multe primejdii.

- Ce iei cu tine într-o cãlãtorie atât de lungã ºi de periculoasã? îl întrebã cãlugãrul cel bogat.

- Doar o ulcicã pentru apã ºi o strachinã pentru orez, zise zâmbind cãlugãrul cel sãrac.

Celãlalt se arãtã foarte uimit ºi îl privi cu asprime.- Iei lucrurile prea uºor, dragul meu! Nu se cade sã fim chiar atât de nesocotiþi ºi de

neprevãzãtori. ªi eu mã gândesc sã plec în curând în pelerinaj la Locurile Sfinte, dar cu siguranþã nu voi pleca pânã ce nu voi fi sigur cã am asuprã-mi tot ceea ce mi-ar putea fi de trebuinþã.

Dupã un an, cãlugãrul cel sãrac se întoarse acasã ºi se grãbi sã-l viziteze pe prietenul cel bogat pentru a-i povesti marea ºi bogata experienþã spiritualã pe care o acumulase în cursul pelerinajului ºi sã schimbe impresii din cãlãtorie; crezând cã ºi acesta fãcu,

ca ºi el, pelerinajul propus.Cãlugãrul cel bogat vãdi doar o umbrã de dezamãgire când trebui

sã mãrturiseascã:- Din pãcate, eu încã nu am reuºit sã închei pregãtirile.’’

NU CONTEAZÃ CE IEI CU TINE PENTRU TRUP, CONTEAZÃ

CE ACUMULEZI PENTRU SUFLET!

Prof. Elena cazacu

Cum ne pregãtim?

Documents

STEAUA POLARASTEAUA POLARAscoala7timisoara.ro/revsc10/mai11.pdf · fost: cunoaşterea unor metode de învăţământ formativ-participative care asigură dezvoltarea competenţelor