Stiinta conflicte

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Psihologie

Citation preview

  • .

    Reda~tor de carte: ADINA CHELCEATehnoredactot: RADU DOBRECI

    Coperta: VICTOR SFRLEA

    EVERYONE CAN WIN,

    1989, Simon & Schuster, Australia ,.~" .~

    Republicata n 1989, 1990 (trei editii), 1991 (trei editii),1992, 1993, (doua editii), 1994 (doua editii).

    Ilustratia gFafica de Roger Roberts

    1996 se "STIINTA & TEHNICA" SABucuresti, Piata Presei Libere m.l, sector 1, cod 79781

    Telefon: 617 58 33; fax: 222 84 94

    Toate drepturile snt rezervate. Reproducerea sau transmiterea, chiar sifragmentara, indiferent de forma sau mijloc, este permisa numai cu

    cordul scris al editorului.

    ISBN 973-9236-05-7

  • HELENA CORNBLIUS si SHOSHANA FAIRE

    STIINTA, ,REZOLVARH

    C6NFLICTELORFIECARE POA'IE CSnGA..

    . Traducere: .Ana S.toica-Constantin si Cristopher Clark

    Prefata:,.Ana Stoica-Constantin

    \

    STIINT A, & TEHNICABUCURESTI 1996

  • SUMAR

    ~- !"'. "P f v ,. 6'. '- re ata .;.; ;..~ ; .Multumiri ' ~: , 14, ,Introducere ; : , 16 .

    Introducere n problematica conflictului : 211. Victorie/victorie - advers~ sau parteneri? ; 272. Raspunsul creativ - probleme sau provocari? 47'3. Empatia - deschiderea sau.blocarea comunicarii 614. Asertivitatea, adecvata 89

    5. Puterea cooperanta :..; 109 .6. Controlul emotiilor negative -

    J:' v h' bV ", 137lorta motnce a sc ,un am .7. Vointa de a rezolva conflictul/,,~ : 1618..ntocmirea hartii c'onflictului , 1819. Proiectarea variantelor ....................................... 199

    , ' ~,', " ,10. Negocierea .' ;..~ : : ; 21111. Me.dierea ............~ ' ,..:................ ; ; ,.: 227

    , 12. Largirea perspectivelor , : : 249Memento pentru rezolvarea conflictelor 257- . - ~Index 261

  • Prefata,Cnd esti prea sarac pentru a-ti pemite cheltuielile necesare

    depoluarii, economiile facute. astfel, se razbuna prin agravareaacestui fenomen. ntretinerea zveltetei' trupului l preocupa peindividul care are de la ce sc1se ahtina, dupa cum obezitatea este,pna la un punct, un simptom al penuriei de alimente. '

    S~tem prea coplesiti de grija zile! de mine)' prea tristi siuneori prea mniosi pentru a ne mai putea reculege, a lua dIS-tanta si a intra n dispozitia propict reflectiei asupra iesirilornoastre intempestive si conduitei de buldozer n relatiile cu cei-lalti, nervilor si descarcarilor'IlOastre necontrolate;',nesuspenda-te temporar, neseparate de "sfetnicia" unei nopti, cj eXlmlzatefrust, hic et nunc. . "

    Actiunea impulsiva, nestrunita de inhibitii conditionate,nvatate, adnceste disensiunile interumane. Dar iata ca de cte-va decenii, dar mai 'intens n ultima decada, Occidentul, desineocolit de tot soiJ}lde conflicte, sau. poate si de,aceea, si ga-seste resursele de a se ocupa de ele, facndu~le obiect~e studIUsi actiune constructiva. Ca atare, la intersectia mai multor sti-inte ~ psihologia, sociologia, pedagogia; -d;eptul, ,politologia,managementul, etica si nou constituita q-eatologie fiilid'celemai implicate - ,este n' curs de structurare o 'noua disciplina:rezolvarea conflictelor(RC). "-

    Cu. preocupari demarate prin deceniul s~pJe, ,sub forma deteme subiacente, capitole din lucrari sau chiar mici studii (veziK. Lewin, M. Deutch, A. Rapaport s.a.),"stiinta rezolvarii.con-flictelor" ~ desi actualii promotori~zita sa o 'numeasca astfel,optnd pentru sintagma mai modesta "rezolvarea conflictelor" -are sansa sa devina o stiinta de sine statatoare.

    Aceasta se edifica pe cteva idei fundamentale, care con-trariaza prejudecatile si atitudinile noastre vizavi de fenomenulconflictual.

    n priIn,ulrnd, acceptia termenului "conflict" sufera o extensie,el nsemnnd nu doar forma acuta (violenta verbala, fizica sauarmata) a confruntaiii,dintre doua sau mai ~ulte "parti", ci' si celmai redus grad de intoleranta -fata de persoana de alaturi, pentru

  • Stiinta rezolvarii conflictelor 7

    simplul fapt ca ea estt altfel dect mine; Or, diversitatea oameniloreste imensa; fiecare individ este un unicat, ntruct el este produsulunui g~notip singular, ;peste care s-a ~uprapus o experienta de viatatot att de singulara. In interactiunea dintre doua sau mqi multepersoane, fiecare se prezinta cu cortegiu! sau de informatij diferitesau diftrit procesate, motive, interese, expectante, credinte,convingeri, aspiratii, atitudini, valori, optiuni.

    nainte ca rati~nea sa intervina, 'un 'impuls egocentric ne de-termina sa ne instituim n etalon al corectitudinii si echitatii:"CUJll snt, gndesc si fac eu este bine, corect si frumos; daca tuesti; simti, gndesti sau' faci altfel, este gresit". Cnd diferentele.dintre oameni nu sntacceptate, .apare dezacordul, verbalizatsau nu; esJe prima forma a conflictului,ltsoara si incipit:nta. -Rezolvarea conflictelor se ocupa inclusiv de ea.

    A doua premisa a rezolvarii conflictelor este acceptarea con-fli.ctului, recunoasterea prezentei sale universale. Nu ideeaomniprezentei conflictului este noua (v,ezi Heraclit: "Totul senaste din lupta contrariilor si din cea mai adnca discordie rezultacea mai perfecta armonie"; vez,i dialectica lui Hegel sau chiar alui Engels), ci asezarea ei la temelia noii discipline. A ignora'conflictul inJ~ruman,sau a-l,nega jenati, }l-l ascunde acolo undeeste exclus ca el sa nu existe, adec1ara demagogic ca traim ntr.:un c1iplat absolut steril, fara germenii contradictiilor, nseamnaa duce politica paguboasa a strutului, lasnd liber conflictul sa -se 'dezvolte malign. La nivel macnjsocial, s-a vazut ca mascareadeliberata a conflictului, negarea lui publica tin de natura regi-murilor.-autoritare, iarcetateniinascuti si crescuti ntr-un astfel deClimat vor fi u;.evitabil m~e~tj,"'de ac~as'ta;atitudine .

    ..Promotorii rezolvadi conflictelor merg mai departe: trans-formarea conflictelor., negative si distructive prin natura lor, noportunitati; sanse de progres. Aceasta se poate realiza princonvertirea, reorientarea energiei conflictului n directii accep-tate si utile social sau, cel putin post faetum, dupa manifestareaacestuia; prin v'!-lorificarea ,lui ca experienta de viata, ca act denvatare cu beneficii prQfilactice (cum sa evitam repet.area 'lui)sau ~iagnostke, epistemice (aprofundam ntelegerea celuilalt, a'

  • 8~

    Helena Comelius si Shoshana Faire

    noastra nsine, a fenomene~or psihosocia1e). Vom nvata deci sanlocuim exclamatia: "Vai, un conflict!" cu: "Un conflict! Ah,ce ocazie!" ..

    ntr-un autentic spirit etic, de fair-play, democratic, disci-plina rezolvarii conflictelor propune o noua abordare, finalitatesi, implicit, metoda de rezolvare a conflictelor, la sfrsitul.careia ambii sau' toti protagonistii beneficiaza de avantajelecare n mod curent revin exclusiv nvingatorului, si anumestrategia victorie/victorie. Este "filozofia" rezolvarii conflicte-

    . lor, forta ei (ofera o rezolvare' de durata, deoarece convine inte-gral si, n consecinta, este acceptata de partile implicate), te-meiul etic si psiholo.gic. Aici, n abordarea strategiei victo-

    . rie/victorie, gasesc autoarel~ luqarii de fata chmtesenta si sim-boluLrezolvarii'conflictelor. In aceasta sta explicatia optiunii lorpentru subtitlul cartii: Fiecare poate cstiga.

    Net superioara compromisului prin chiar faptul ca nu oferasolutii n jumatati de masura, Iasndu-i partial nesatisfacuti sioricnd dispusi la redeschiderea conflictului, rezolvarea victorieIvictorie uzeaza de creativitatea partenerilor pentru a descoperisau crea o paleta larga de variante de rezolvare, pna se ajunge la .una care raspup.de integral nevoilor foimulate de fiecare.

    Perspectiva anterioara asupra rezolvarii conflictelor nu avean vedere aceasta strategie. D.R. Forsyth (An lntroduction toGroup Dynamics, 1983) descrie procesualitatea conflictului lanivel de grup,' analiznd cinci Secvente: dezacordul, confrunta-rea, eS'caladarea, dezescaladarea si rezolvarea. Rezolvarea (ter-men pe care pe buna dreptate A. Rapaport, 1974, Lsocotealimi-tativ,ntruct conoteaza doar "reconclierea", ignormd posibili-tatea ca partile sa se "dezangaje~e" sau sa se' "distruga") eravazuta de autori, inclusiv de catre Forsyth, ca o ncetare a con-flictului prin una din urmatoarele cai: a) "Disputantul" renuntala cerere, fara sa fie convins ca cealalta, parte este corecta, dreap-ta; b) O factiune si impune punctul de vedere asupra celorlalte.parti, printr-un act de autoritarism; c) Acord prin compromis

    " (prin negociere sau "tocmeala"); d) Cop-versia la punctul devedere expriinat de cealalta parte (prin justificari adaptative).

  • Stiinta rezolvarii confliCtelor 9

    La Helena Cornelius si ,Shoshana Faire regasimvarianteleclasice, li conceptualizare proprie (rezolvarile prn reprimare,abandon, victoriefiIJ.frngere si compromis).\ dar punctu~ forte alcartii - si nU numai al cartii, ci si al conflictologiei ~ l constituieintroducerea strategiei victorie/victorie.

    Conflictele snt diverse, iar o taxonomie a lor va trebui sambratiseze mai multe criterii. Mihaela VIasceanu (nPsiho-, , ,logia organiza;tiilat si conducerii, 1993, p. 172) citeaza definitiape care o dadea conflictului Louis Stern (1970):"Conflidul...poate fi considerat .din punct de vedere comportamental- ta oforma de opozitie care este centrata pe adversar; este bazata peincompatibilitatea scopurilor, intentiilor sau valorilor partii.opo- . 'nente; opozitie car~ este directa, si personala, n care adversarulcontroleaza scopul sau intentia dorite de ambele parti".

    nsa conflictul parea fi ~ai divers, iar cteva clasificari nevor convinge de acest lucru. nsesi criteriile pot varia, de la celcomportamental, pe care am .vazut ca-l uiiteaza Stern, la ariasociala, partiCipanti, litigii, mijloace etc. (M. Deutch, 1965).

    n functie de aria sociala,' primul nivel este' cel indiyidual,intrapersonal (conflicte interne, de exemplu, ntre cele douapulsiuni contrare, Eros si Thanatos), dar de care se ocupa psi-.hologia si psihiatria. Urmeaza conflictele sociale interperso-nale, intragrupale (familii, ntreprinderi) si intergrupaJe (bande,grupari etnice, rasiale, politiGe), internationale (implicndnati-uni sau chiar bloeuri -NATO, SEATO).

    A. Rapaport (Conflict in Mal1-Made Bnvironment, 1974)consacra un -capitol ntreg taxonomiei cOI:1f1ictelor,pe care le .

    . grupeaza n functie de sistemele irllplicate si de modul de per-cepere a adversarului. Primul criteriu, sistemele implicate nconflict, discerne ntre conflictele endogenesi cele exogene;simetrice si asimetrice; oriel).tate spre litigiu (care ,s-au stins nclipa.n care s-a rezolvat problema) sau spre structura (cazulrevolutiilor social-politice); co'mpetitia (economica, lupta pentruputere). Valerie Sessa (1994) mai mentioneaza, h dinamica gru-pelor de munca, conflictul orientat-spre-sarcina (care se refera lasubstanta activitatii: idei sau metode) si conflictul orientat-spre-

  • 10, Helena Comelius si Shoshana Faire

    structura (lupta pentru conducere, ncarcarea inegala cu saicini.de lucru si diferente de personalitate). Luptele (dominate deafecte, urmarind distrug~rea, avertizare a sau ndepartarea dus-manului), jocurile (ratiomde, aXate,pe situatie, n cate conduitaambilor 'adversari este ghidata de reguli) si dezbaterile (schim-buri de stimuli verbali care urmaresc aducerea' adversarului saua unei terte parti (proc;esele din instanta judecatoreasca, c;lezba-terile din corpurile legislative - la propriul mod de a percepe si

    .evalua situatia) snt incluse de Rapaport n categoria conflic-telor,aepasind astfellimite1e trasate de definitia lui Stern.

    "Scoala australiana" a 'rezolvarii conflictelor opereaza cucinci genuri de conflicte, n functie de intensitate a sau nivelulacestora. Autoarele cartii de 'fata le prezinta chiar n introdu-cere: disconfortul, incidentul, nentelegerea, tensiunea si criza.

    Dincolo de 'taxonomii, o simpla enumerre a tipurilor de'conflicte ce pot fi solutionate prin metodologia propusa n acestvolum ne va ntregiimagihea diversitatii si omniprezentei aces-tora: conflictul marital, ntre parinti si copii, ntre c'opiii unei fa-milii, conflictele din institutiile educative, ntre vecini, etnice,religioase, conflictul salariatilor si ind.ustrial, conflIctul con-sumatorului, comercial, ecologic, cu autoritatile statale"conflic-tul politic, Iiiilitar, international, conflictul valorilor.

    Conflictologia ca disciplina emergenta este obiectul unordepartamente speciale din cadrul unor facultati (de filosofie,politica, psihologie, sociologie"studii asupra pacii etc.), al unor'centre sau institute de studiere a conflictului (existente n stateca New York, Caro lina de Nord, Oregon, Texas, Virginia, flAnglia si Islanda, n Africa de Sud, Rusia, Australia, Tasmaniasau No~a Zeelanda) sau organizatii mai largi, cum este ReteauaInternationala pentru Rezolvarea Conflictelor (CRN), cu sediulla Chaiswood, Australia. Institutul pentru Analiza si Rezob:areaConflictelor (ICAR) de la George Mason University, Virginia,SUA, condus de Kewin Clements, a fost prima institutie denvatamnt superior-n domeniul rezolvarii conflictelor.

    .Siinta "la zi" este promovata prin publicatii de specialitate sintruniri stiintifice. Numai n 1995 au avut loc mai multe con-

  • Stiinta rezolvarii conflictelor, " 11

    ferinte internationale axate, direct pe conflictologie: Introduceren rezolvarea conflic;telor de.mediu, Ontario si Banff (Canada),A IX-a Conferinta anuala a Canadei pe tema medierii fai1)iliale,Conferinta Regatului Unit asupra conflictelor, Herdfordshire(Anglia), Conflictele .iI1terCl1lturale(Malta), Armonia persoJ)a- .la/globala, St. Petersburg (Rusia) si trei conferinte pe tema con-struirii pacii si rezolvarii conflictelor (San Sebastian' - Spania,Malta, Minneapolis ""SUA).

    Centrul pentru Rezolvarea Conflictelor de la ,MacquarieUniversity.din Sidney, Australia (condus de Oregory Tillet) neva. da o imagine a amplorii ,si diversitatii fenomenulUi: centrulasigura cursuri universitare in facultatile care pregatesc profesio-nisti n rezolvarea conflictelor (mediatori si conciliatori),. dar sipentru cei ale caror r.esponsabilitati profesionaIe incumQajmpli-carea n rezolvatea conflictelor: asistenti sociali;' consilieri, ma- ..'gistrati, ingineri, m:anageri ai resurselor'umane, oficialitati, proft-

    . sori. Aceste cursuri asigura o introducere n teoria conflictului,dar 'si practicar~a analizei conflictelor, comunicarii interperso- /naIe,negocierii si medierii. Centrul organizeaza, de asemenea,.cursuri postuniversitare n cadrul unor programe peritru oj:>tineryaurmatoarelor atestate: certificat, diploma d.e'licenta, mastersidoctor n rezolvarea conflictelor si, separat, n mediere .

    . Reteaua Interpationala pentiu Rezolvatea Conflictelor (CRN),initiata si condusa de Stella COTIteliussi Helena Cornelius; aredrept.scop"cercetarea, dezvoltarea, predarea,si implementareateoriei si;practicii'\rezolva,rii conflictelor printr-o retea nationala siinternationala". Ea ofera noua categorii deservicii, printre care pre-gatirea de pr6fesori (instFuctori) de rezolvarea conflictelor, grupede consultanta, resurse (carti, manuale, c.asete audio si video), asis-Jenta pentru predl;lfearezolvarii conflictelor n nvatamlntul scolar,proiecte speeiale (de exemplu, rolul mass-media n rezolvarea eon--flictelor,.analiza problemelor fierbinti din pl:mctul de"vedere alrezoivarii conflictelor,managememul 'conflictelor, aCtivitati,inter-nationale), sprijinirea profesionistilor n rezolvarea conflictelor,organizarea de workshop-uri.publice pentru industrie, administratiade stat, organizatii profesionale si persoane'particulare.

    /