11
5/26/2018 Stilulbizantin-slidepdf.com http://slidepdf.com/reader/full/stilul-bizantin-5620556b17b0b 1/11  Stilul bizantin Începuturile acestui stil se găsesc în perioada dintre secolele IV -V, în cadrul antichităţii târzii. dezvoltă în trei etape: secolele IV-VI, VI-XII, XII-XV. . Pe teritoriul Țărilor Române prezenț a a bizantină. a fost deosebit de puternică încă din sec. 9, jucînd un rol hotărîtor în formarea artei mediev române ș ti, prin intermediul cetă ț ilor bizantine din zona Dunării de Jos (Păcuiul lui Soare, Dinoge ț Monumentul cel mai caracteristic pentru influenț a arta bizantină în Țările Române este biserica domnea din Curtea de Argeș (sec. 14). În sec. 15-18, formele artistice de tradi ț ie bizantină vor constitui o compone constantă în sinteza artei vechi românești, atît în arhitectură, cît și în pictură și de asemenea în în art decorative. In prima perioadă edificiile, în mare majoritate biserici, erauridicate pe un plan  bazilical cu 3, 4 sau 5 nave, preluat de la vechea  bazilică romană. Ca o excepţie, Biserica San Vitale din Ravenna, Italia, are un plan octogonal. Cea mai reprezentativă caracteristică a stilului este utilizarea mozaicurilor pentru decorarea interioară, fiind faimoase cele de la catedrala Sf. Sofia din Constantinopol, azi Istambul (imaginea din dreapta) şi SanVitale din Ravenna. În acelaşi secol VI încep să fie construite biserici cu plan de cruce greacă (biserica Sf. Ioan din Efes) cu 5 cupole, sau de octogon înscris într-un pătrat(San Vitale din Ravenna, imaginea din stânga). În secolul IX se impune planul de cruce greacă, se aduc modific sistemului de susţinere a cupolei (acum se sprijină direct pe ziduri, fiind eliminaţi contraforţii). Concomite apar decoraţiile exterioare care ating apogeul dezvoltării in secolele X (arcade oarbe, cărămidă colorată ceramica smălţuită acoperă zidurile) şi XV (sculpturi şi fresce)  Cea de-a treia perioadă a bizantinului (secolul XV) începe cu dinastia Comnenilor . Cele m importante edificii sunt biserica Pantokr atonului, panteon pentru zece generaţii de împăraţi, Comneni Paleologi, şi Chora (azi Kahrie Djami) , cea mai elegantă biserică bizantină după Sf. Sofia.  Bisericile de stil bizantin se caracterizează prin:   planul cruciform care reiese din apariţia absidelor în pereţii laterali,   împărţirea în trei încăperi: pronaos, naos si altar, ultimele doua despărţire între ele p catapeteasmă,   acoperişul în formă de bolta arcuită,    prezenţa unei cupole centrale ridicată deasupra naosului în care este pictat Hristos Pantocratorul,   contrastul evident dintre aspectul exterior simplu şi sobru şi interiorul bogat ornamentat prin pict  sau mozaicuri.  Sculptura este foarte săracă, prezentă numai la ornamentarea ferestrelor, uşilor şi coloanelor. Caracteristici generale:  corelaț ia cu creștinismul : cultura și arta bizantină au constituit instrumentul de propagandă a relig creștine, dar și a puterii imperiale, a autorită ț ii bazileului. Arta avea rolul de a impresiona, de a înăl ț a sufle către divinitate.  

Stilul bizantin

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Stilul Bizantin

Citation preview

  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    1/11

    Stilul bizantin

    nceputurile acestui stil se gsesc n perioada dintre secolele IV-V, n cadrul antichitii trzii.dezvolt n trei etape: secolele IV-VI, VI-XII, XII-XV. . Pe teritoriul rilor Romne prezena abizantin.a fost deosebit de puternic nc dinsec. 9, jucnd un rol hotrtor n formarea artei mediev

    romneti, prin intermediul cetilor bizantine din zona Dunrii de Jos (Pcuiul lui Soare, DinogeMonumentul cel mai caracteristic pentru influena arta bizantinn rile Romne este biserica domneadin Curtea de Arge(sec. 14). n sec. 15-18, formele artistice de tradiie bizantin vor constitui o componeconstant n sinteza artei vechi romneti, att n arhitectur, ct i n pictur i de asemenea n n artdecorative.

    In prima perioad edificiile, n maremajoritate biserici, erauridicate pe un planbazilical cu 3, 4 sau 5 nave, preluat de la vecheabazilic roman.Ca o excepie, Biserica SanVitale din Ravenna, Italia, are un plan

    octogonal. Cea mai reprezentativ caracteristica stilului este utilizarea mozaicurilor pentrudecorarea interioar, fiind faimoase cele de lacatedralaSf. Sofia din Constantinopol,aziIstambul (imaginea din dreapta) iSanVitale dinRavenna. n acelai secol VI ncep s fieconstruite biserici cu plan de crucegreac (biserica Sf. Ioan din Efes) cu 5 cupole,sau de octogon nscris ntr-un ptrat(San Vitaledin Ravenna, imaginea din stnga). n secolul IX se impune planul de cruce greac, se aduc modific

    sistemului de susinere a cupolei (acum se sprijin direct pe ziduri, fiind eliminai contraforii).Concomiteapar decoraiile exterioare care ating apogeul dezvoltrii in secolele X (arcade oarbe, crmid coloratceramica smluit acoper zidurile) i XV (sculpturi i fresce)

    Cea de-a treia perioad a bizantinului (secolul XV) ncepe cu dinastia Comnenilor. Cele mimportante edificii sunt biserica Pantokratonului, panteon pentru zece generaii de mprai, ComneniPaleologi, iChora (azi Kahrie Djami),cea mai elegant biseric bizantin dup Sf. Sofia.Bisericile de stil bizantin se caracterizeaz prin: planul cruciform care reiese din apariia absidelor n pereii laterali, mprirea n trei ncperi: pronaos, naos si altar, ultimele doua desprire ntre ele p

    catapeteasm, acoperiul n form de bolta arcuit, prezena unei cupole centrale ridicat deasupra naosului n care este pictat Hristos Pantocratorul, contrastul evident dintre aspectul exterior simplu i sobru i interiorul bogat ornamentat prin pict

    sau mozaicuri. Sculptura este foarte srac, prezent numai la ornamentarea ferestrelor, uilor i coloanelor.

    Caracteristici generale:

    corelaia cucretinismul:cultura i arta bizantin au constituit instrumentul de propagand a religcretine, dar i a puterii imperiale, a autoritii bazileului. Arta avea rolul de a impresiona, de a nla sufle

    ctre divinitate.

    http://library.thinkquest.org/C007317/sf-sofia.htmlhttp://en.wikipedia.org/wiki/Chora_Churchhttp://en.wikipedia.org/wiki/Chora_Churchhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%99tinismhttp://en.wikipedia.org/wiki/Chora_Churchhttp://library.thinkquest.org/C007317/sf-sofia.html
  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    2/11

    dualism: exista o art oficial nchinata bazileului i elaborat la curtea de laConstantinopole i mexista o component popular, specific mediilor formate din clugri i oameni simpli, care era promovatmnstiri i de coli locale. ntre cele dou direcii existau influene reciproce.

    tradiionalism: pstrarea regulilor i canoanelor care determin stabilitatea artei i lipsa ei de libertcreativ i fantezie. Cu rare excepii, artitii bizantini sunt anonimi, conservatori, pstrtori ai regulilor odstabilite. Orice inovaie adoptat devine regul, ceea ce explic evoluia nceat i fr salturi a ntregii arte

    lipsa de omogenitate i unitate: dincolo de un numitor comun, cum ar fiiconografia i mijloacele deexprimare npictur,exist n plan local trsturi de individualizare, specifice diferitelor coli i centreexistente pe teritoriul imperiului.

    biserica domneasc din Curtea de Arge

    catedralaSf. Sofia din Constantinopol

    biserica Sf. Ioan din Efes

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iconografiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83http://library.thinkquest.org/C007317/sf-sofia.htmlhttp://library.thinkquest.org/C007317/sf-sofia.htmlhttp://library.thinkquest.org/C007317/sf-sofia.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Iconografiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopole
  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    3/11

    Mozaicul este genul de arta in perfectaconcordantacu estetica neoplatonicianace fundamenta

    creatia artistului bizantin prin mijlocirea caruiastralucirea luminii si a culorilor apropia spiritul deperfectiunea invizibila.Iar in cadrul fastuosului ritualliturgic conceput dupa modelul ceremonialul curtiiimperiale splendoarea mozaicului vehiculacontemplatia mistica spre beatitudine si extaz.Avandu-sioriginile din mozaicul roman din epoca tarzie,mozaiculbizantin se va indeparta foarte curand de spiritul realist alacestuia ,folosindu-se de imagini solemne plasate pe unfond de aur pentru a sugera supranaturalul credintei.

    Kariye Djami

    Biserica Sfntul Nicolae din Densu

  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    4/11

    Stilul romanic

    Numit, inexact, uneori : romano-bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al Apusumedieval. El ia nastere in epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX), cand se realizeaza in Apus o prima sibioza a resturilor vechii arte romane a bastinasilor romanizati (galo-romani) cu cultura nationala a popoaregermanice stabilite in Apus (goti, alemani, franci, normanzi, anglo-saxoni, germani etc.) si cu influente origine orientala, aduse in Apus pe de o parte de maurii din Spania, pe de alta de calugari, comercian

    pelerini, iar mai apoi (de la 1096 inainte) de Cruciati care pun in contact cultura apuseana cu cea bizantinaaraba.Locul de nastere al stilului romanic este Franta si nordul Italiei (Lombardia), unde reminiscent

    vechii arte galo-romane, amestecate cu influente noi, asiatice, dau nastere celor dintai biserici cu cupole pandantivi (considerate de unii ca influente bizantine). De aci, stilul acesta se raspandeste in toate tarcatolice (Anglia, tarile germanice, tarile scandinave, Polonia, Ungaria, Moravia, mai putin in Italia si Spanidevenind arta oficiala a catolicismului (ritualul latin) din secolele X-XIII, asa cum devenise mai de mult cbizantina pentru crestinismul rasaritean.Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau pre-romanica) ; apogeul il atinin secolele XI -XII (perioada matura, sau romanicul dezvoltat), iar in sec. XIII incepe sa fie inlocuit (mai inin Franta) destilul gotic.Arta romanica este o arta exclusiv religioasa, creata de calugari si oameni

    Bisericii.

    Caracterele generale ale stilului se pot reduce la urmatoarele :

    a) Lipsa de unitate in plan ; planulbisericilor romaniceeste foarte variat : cruciform (mai ales in cruce latintreflat biabsidal, circular (influenta din rasarit) ; de cele mai multe ori apare un plan complex, combinatietipului basilical cu cel cruciform, creat prin prezenta regulata a navei transversale (transeptului, uneori dublu

    b) Materialul de constructie este mai ales piatra (mai putin caramida si lemnul), zidaria fiind lasata apare(netencuita si neacoperita cu placaj de marmura, ca in basilical saubizantinul timpuriu), iar zidurile fimasive (groase si puternice), sunt sprijinite de contraforti (ziduri suplimentare, de sprijin, in partile un

    apasarea masei de zidarie e mai mare).c) Soclul inalt, fatada principala (de vest) precedata uneori de o curte inchisa cu un portic este in genemonumentala, cu trepte multe si portaluri uriase, bogat decorate si flancate de turnuri patrate soctogonale (influenta siriana), dintre care unul serveste si ca clopotnita, cand aceasta nu e separata biserica.

    d) Interiorul, precedat uneori de un narthex de mari proportii, e impartit (ca si la basilici) in mai multe nav

    e) Acoperisul primelor biserici romanice e in sarpanta, adica cu scheletul de lemn sau metal (cu fara tavan), ca la basilici ; mai tarziu e inlocuit intai la navele laterale cu acoperisul boltit, de piatra sau car

    mida, sub diverse forme : calote sau cupole hemisferice.f) Caracteristic (comun) tuturor bisericilor apusene de orice stil este chorul, adica o travee (despartitudeosebita a interiorului, sub forma de nava transversala, intre absida altarului si transept. In general el este minalt fata de restul bisericii, pentru ca sub el si altar se construiesc cripte de mari dimensiuni.

    g) Sculptura decorativa e intrebuintata mai mult decat in basilical si bizantin, ca auxiliar importantarhitecturii (la impodobirea capitelurilor de pilastri si coloane, a fatadelor si a portalurilor, a cadrelor de usferestre, la cornise etc). h) Arcul rotund (roman, in semicerc perfect) este utilizat in larga masura, atat element arhitectonic (de legatura intre coloanele sau pilastrii din interior), cat si ca element decorativ (mai ala fatade, in galerii de arcade) ; de aceea, stilul romanic e numit uneori si stilul arcului rotund.

    http://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70714-stilul-gotichttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70714-stilul-gotichttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70714-stilul-gotichttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70716-caracterele-generale-ale-stilului-renasteriihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67557-biserica-romano-catolica-din-sibiuhttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67557-biserica-romano-catolica-din-sibiuhttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67557-biserica-romano-catolica-din-sibiuhttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70709-stilul-bizantin-in-timpul-imparatului-iustinianhttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70709-stilul-bizantin-in-timpul-imparatului-iustinianhttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70709-stilul-bizantin-in-timpul-imparatului-iustinianhttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71994-separarea-bisericii-de-stathttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71994-separarea-bisericii-de-stathttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71994-separarea-bisericii-de-stathttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71994-separarea-bisericii-de-stathttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71994-separarea-bisericii-de-stathttp://www.crestinortodox.ro/remember-diverse/71994-separarea-bisericii-de-stathttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70709-stilul-bizantin-in-timpul-imparatului-iustinianhttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67557-biserica-romano-catolica-din-sibiuhttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70716-caracterele-generale-ale-stilului-renasteriihttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70714-stilul-gotic
  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    5/11

    i) Ferestrele sunt la inceput putine si mici, apoi mai multe si mai mari, terminate totdeauna in arc rotu(simplu sau divizat bifor, tri-for etc.) si cu ornamentatie bogata (apar primele vitralii in sec- XII).

    Notre-Dame la Grande din Poit

    biserica S. C riac,Germania Catedrala din Tou

    Biserica San Zeno Verona

  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    6/11

    biserica Sf. Iacob Santia o din Com ostella Abbatia Maria Lacensis (sau Abbatia Maria ad Lacum), Germ

    biserica Sf. Mihail din Cisnadioara

    catedrala romano-catolica din Alba-Iulia

  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    7/11

    Stilul gotic

    Arhitectura goticreprezint unul din stilurilearhitecturale asociate cucatedralele, precum i cu altebiserici din aproape toatEuropa n timpulperioadeimedievale, ncepnd cusecolul al XII-lea i ncheindcuanii 1500.Ca o situare mai exact n timp i spaiu,

    cele mai importante opere arhitecturale gotice acoperperioada1140-1500, fiind construite dinRomniapnnPortugalia i dinSloveniapnnNorvegia,Suedia iFinlanda. A fost precedatdearhitectura romanici a fost succedat dearhitecturarenascentistNumit si ogival (stilul arcului ascutit). Senaste din arta romanica, in a doua jumatate a secoluluiXII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si amisticismului religios. Arta gotica datoreaza multcontributiei masive a societatii laice, fiind creata sireprezentata de mesteri si artisti laici, cu concursul mate-

    rial si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand perioadaromanica bisericile cele mai importante care s-au cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ordinelor calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii constructori si lucrato(zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa se organizeze in adevarcorporatiuni ambulante, raspandite mai ales inGermania si Anglia ; acestea stau la originea asociatiilor francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu.

    In comparatie custilul romanic, stilulgotic se distinge prin urmatoarelecaracteregenerale :a) Planul predominant e cel de cruce latina(romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari.

    b) Zidurile masive din stilul romanicsunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte,sprijinite la exterior de contraforti in forma dearcuri butante (proptitori ingusti si inalti, menitisa preia o parte din greutatea boltilor).

    c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in maimulte nave longitudinale, (treisau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri.

    d) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a dosegmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinecare se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII,unele catedrale romanice din nordul Frantei.

    e) Dintre incaperilebisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub chor, dar se mendeambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale desemicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedral%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1500http://ro.wikipedia.org/wiki/1140http://ro.wikipedia.org/wiki/1500http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sloveniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Norvegiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Suediahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Finlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_romanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_romanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_romanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_renascentist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_renascentist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_renascentist%C4%83http://www.crestinortodox.ro/drept-bisericesc/69926-legile-de-stat-romane-privind-bisericahttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-secolele-viii-xi/70567-popoare-crestinate-in-apus-germanii-anglo-saxonii-si-scandinaviihttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70713-stilul-romanichttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70716-caracterele-generale-ale-stilului-renasteriihttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70716-caracterele-generale-ale-stilului-renasteriihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67557-biserica-romano-catolica-din-sibiuhttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67557-biserica-romano-catolica-din-sibiuhttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70716-caracterele-generale-ale-stilului-renasteriihttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70716-caracterele-generale-ale-stilului-renasteriihttp://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70713-stilul-romanichttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-secolele-viii-xi/70567-popoare-crestinate-in-apus-germanii-anglo-saxonii-si-scandinaviihttp://www.crestinortodox.ro/drept-bisericesc/69926-legile-de-stat-romane-privind-bisericahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_renascentist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_renascentist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_romanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Suediahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Norvegiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sloveniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1500http://ro.wikipedia.org/wiki/1140http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1500http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catedral%C4%83
  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    8/11

    f) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartlongitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina mu(goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticcolorate, fiindadevarate opere de arta).

    g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ;predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara).Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua

    Renasterii.

    Catedrala Notre-Dame din Paris

    Catedrala din Reims

    catedrala Sf. Gudula din Bruxelles

    http://www.crestinortodox.ro/reportaj/72335-maramuresul-plin-de-adevarate-opere-de-artahttp://www.crestinortodox.ro/reportaj/72335-maramuresul-plin-de-adevarate-opere-de-arta
  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    9/11

    Catedrala din Lausanne, Elve ia

    Sf. Vitus din Praga

  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    10/11

    catedrala din Milano

    biserica Sf. Mihail din Cluj

    biserica Nea ra din Brasov s

    Biserica Sfanta Ana din Vilnius

  • 5/26/2018 Stilul bizantin

    11/11

    Stilul Renascentist

    Arhitectura renascentisteste arhitectura perioadei de la nceputul secolului al XV-lea pn lanceputul secolului al XVII-lea, n diferite regiuni aleEuropei,n care are loc o redefinire a interesului pentrcultura i civilizaia greco-roman, iar spiritul european se elibereaz de sub tutela obscuritii

    religioasemedievale.

    Stilul Renasterii (Renaissance) n arhitectura bisericeascare ca modelformele simple ale artei clasice greco-romane i sedezvolt n Italia n cadrul larg al curentului numit Renatere,care nflorete n sec. XV, pornind din Florena,apoi Roma iVeneia. Se revine la linia orizontal a vechilor edificii cretinede tip basilical, care se va combina acum cu linia curb a stiluluibizantin i roman i se va renuna la sensul vertical alcatedralelor gotice. Planul de construcie este variat: circular,dreptunghiular, cruciform. Arhitectura bisericilor de tip

    renascentist de la basilica cu trei nave este de tip cruciform(cruce greac cu brae egale, cu navele laterale boltite i cupolcentral pe navele de mijloc ). Pentru a da ct mai mult lumininteriorului chorul dintre altar i naos se lete, nava central semrete, cele laterale se ngusteaz, fiind mpinse spre zidurilelaterale. n centrul edificiului domin o singur cupol de maridimensiuni(domul, caracteristic bisericilor Renaterii). Multeferestre ncheiate n arc rotund sau ptrate, strpung pereii cupolei, dnd lumin abundent interiorului bisericii. Faadeleexterioare ale zidurilor sunt acoperite cu marmur sau faiancolorat; dispar contraforii i arcurile butante, iar la faada

    principal predomin turnul central(nu cele laterale,ca n gotic).Pictura n ulei, care ia n Renatere un mare avnt, devinemijlocul decorativ pentru mpodobirea interiorului bisericii.Pictura i sculptura se dezvolt independent, nu mai sunt acumdoar nite auxiliare ale arhitecturii.

    Biserica Evanghelic din Bistria

    Biserica Sf. Anton de Padova, Italia

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_mediuhttps://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=mUhyher1pbqlgM&tbnid=IhwdZDBV0SbfCM:&ved=0CAMQjhw&url=http%3A%2F%2Fwww.gapo.ro%2Fpoze%2Fdetaliu%2F41536-5F78831TBTAC3UISJ72I4O73D.htm&ei=QcsSUZSkII3Tsga99YG4CA&psig=AFQjCNH6HkG1MLSPA2qAw4V8O6uUkQClIQ&ust=1360272451487513https://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=mUhyher1pbqlgM&tbnid=IhwdZDBV0SbfCM:&ved=0CAMQjhw&url=http%3A%2F%2Fwww.gapo.ro%2Fpoze%2Fdetaliu%2F41536-5F78831TBTAC3UISJ72I4O73D.htm&ei=QcsSUZSkII3Tsga99YG4CA&psig=AFQjCNH6HkG1MLSPA2qAw4V8O6uUkQClIQ&ust=1360272451487513https://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=mUhyher1pbqlgM&tbnid=IhwdZDBV0SbfCM:&ved=0CAMQjhw&url=http%3A%2F%2Fwww.gapo.ro%2Fpoze%2Fdetaliu%2F41536-5F78831TBTAC3UISJ72I4O73D.htm&ei=QcsSUZSkII3Tsga99YG4CA&psig=AFQjCNH6HkG1MLSPA2qAw4V8O6uUkQClIQ&ust=1360272451487513http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europa