1. Stilul stiintific

Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva;

CUPRINDE:articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.

CARACTERISTICI:

are functie exclusiv referentiala; trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive, argumentate; respecta proprietatea termenilor; se folosesc multe neologisme; conform tipului de discurs:nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ. conform relatiei E-R(emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata. conform efectului mesajului:Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul stiintific. conform functiei mesajului (scop):informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte). conform incarcaturii emotionale a mesajului:critic, polemic, neutru. folosirea cuvintelor monosemantice; claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei), precizie, corectitudine; utilizarea sensului propriu al cuvantului; un grad mare de tranzitivitate; fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;

PARTICULARITATI LINGVISTICE:

Lexicale:terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului;Sintactice:Coordonarea si subordonarea;Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.

Nota!Tot de stilul stiintific tine silimbajul tehnic(terminologie cu caracter orientat practic),limbajul religios(terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva),limbajul poetic(terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).

Nota!-Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv).-Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.

2. Stilul oficial (juridic - administrativ)

A. STILUL JURIDIC

CUPRINDE:domeniul legislativ (articole de lege, Constituia, Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de organul judiciar.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

-funcie referenial;

-enunuri cu form impersonal

-coninut normativ;

-enunuri clare, lipsite de ambiguitate;

-folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii;

-folosirea clieelor formale;

-utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se completeazcu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va completa, se

scrie cu litere de tipar etc);

-respect proprietatea termenilor;

-folosete terminologia de specialitate;

-folosete neologisme;

-n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;

-conform relaiei E-R(emitator-receptor)beneficiar. Emitor - specializat, adic organullegislativ; n acest tip de text, emitorul d receptorului instruciunin legtur cu modul n care trebuie neles textul. Instruciunile suntrealizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sauprin mijloace formale (art. 1,2).Receptoruleste de obicei specializat -cel care trebuie s aplice legea, dar i nespecializat - cel care vrea scunoasc legea.

-conform efectului mesajului:Acord, fiindc autorii sunt persoane credi-tabile n domeniul juridic. Emitorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde funcia perlocuionar este controlabil).

-conform funciei mesajului:informare, educare.

-conform ncrcturii emoionale a mesajului:neutru, prohibitiv.

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale:terminologie specificaMorfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Substantive abstracte; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale.Sintactice:Coordonare sisubordonare; - constructii infinitivale; -fraze coordonate;Stilistice:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si digresiuni.

B. STILUL ADMINISTRATIV

CUPRINDE:domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

enunuri cu form impersonal

coninut normativ

enunuri clare, lipsite de ambiguitate

inventar lexical cu termeni clar definii

prezena clieelor

respect proprietatea termenilor

folosete terminologia de specialitate

are un numr mai mare de formule fixe dect stilul juridic (cerere, telegram etc.)

obiectiv i impersonal

accesibil, clar i precis

conform relaiei E-R beneficiar. Emitor - specializat adic organul legislativ. Receptorul este de obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea.

conform efectului mesajului:Acord, fiindc autorii sunt instituii creditabile n domeniul administrativ, (act oficial)

Not!n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeaz acordul/ dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare.

conform scopului: funcie conativ.

conform ncrcturii emoionale a mesajului:neutru, prohibitiv.

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale:Terminologiespecific:adeverin,adres, cerere,certificat,domiciliu, dosarindemnizaie

Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale.

Sintactice:- constructii infinitivale; -fraze coordonate;

Stilistice-fara figuri de stil

3. Stilul publicistic

Stilulpublicisticeste propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris);

ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUNDA, STIREA, ANUNTUL PUBLICITAR

CARACTERISTICI ALE STILULUI

are funcie de mediatizare a evenimentelor; conine informaii economice, politice, sociale; influeneaz opinia public (discurs persuasiv); n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa raiunii sau afectivitii; strategia persuasiv se bazeaz pe argumente:A.persuasiunea adresat raiuniiaduce argumente de specialitate, de tip cauz-efect; (cauze-situaie de analizat i/ sau problem-soluii-rezultate/ modaliti de aplicare a soluiilor);B.persuasiunea adresat afectivitiiaduce argumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele similare, mrturia unor beneficiari ai produsului, tradiie, grija fa de destinatar. dimensiunea persuasiv ine de publicitar; are funcie conativ; exprim atitudini; orientat spre maxim accesibilitate i actualitate. utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian; receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative . utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, interogatii, imagini etc)

Not!

Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiinific, prin faptul c mbin informaia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit implicare subiectiv a autorului. Coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie, caricatur, hart, schem, statistic, tabel.

PARTICULARII LINGVISTICE

Lexicale:Este evitat limbajul profesional (el se folosete n publicaiile de specialitate). Termenii noi sunt explicai prin analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou sau mai multe obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut.

Morfologice:Folosete preponderent diateza activ

Sintactice:Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i mai simple. Formulri eliptice care s impresioneze i s atrag atenia.

Stilistice:Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).

4. Stilul artistic (beletristic)

Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare.

CUPRINDE:operele literare n proz, versuri i operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.

CARACTERISTICI:

libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu normele limbii literare; contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin modul neobinuit n care se folosesc cuvintele); caracterul individualizat al stilului; unicitate i inovarea expresiei; bogie lexical - din punct de vedere statistic; sensuri multiple ale aceluiai cuvnt; nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale, dar i din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon); mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui, asigurndu-i acestuia o structur care l face perceptibil la nivelul formei i adesea uor de fixat n memorie. Prin funcia poetic, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaie, ci un text interesant n sine: plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana mesajului e produs de simetrii, repetiii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur n poezie, dar nu numai n ea; e prezent n vorbirea curent, n expresii i locuiuni populare, n sloganuri, proverbe etc. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente; o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stil; bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc); extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni; cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa; relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.

CALITILE GENERALE ALE STILULUI:

Claritate:exprimarea clar a gndurilor i a sentimentelor. Proprieti:utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor i sentimentelor. Corectitudine:respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii. Precizia:utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enunurilor. Puritatea:utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar.

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale:Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical

Morfologice:Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile subiectivitii

Sintactice:Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, dislocri topice

Stilistice:Prezenaprocedeelor artistice

5. Stilul colocvial

Stilulcolocvial(familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.

CUPRINDE(sfera de utilizare) - relaii interpersonale n planul vieii cotidiene.

CARACTERISTICI:

conform specificului discursului:discurs ficional/ stil artistic, discurs nonficional/ stil tiinific; recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic, mimic); are o mare ncrctur afectiv; regulile gramaticale pot fi nclcate; pot fi folosite elemente de argou sau jargon; sunt folosite particulariti regionale sau socio-profesionale; se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii. un anume grad de afectivitate; folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului; utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si abundenta in exprimare. Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales prin elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice (mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze. prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici; folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ; simplitate, degajare si naturalete. conform relaiei E-R (beneficiar)

Emitorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul poate fi i

el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil, relaia emitor-receptor poate fi i de rudenie. conform efectului mesajului

Acord

Identificare

Internalizare conform funciei mesajului (scop):

Informare

Educare

Divertisment

Publicitar conformncrcturii emoionale a mesajului

Emoional

Persuasiv

Manipulant

Prohibitiv

Critic

Polemic

CALITILE GENERALE ALE STILULUI

Claritate Proprietate Corectitudine Precizia Puritatea

PARTICULARITI LINGVISTICE

Lexicale:Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri

Morfo-sintactice:Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale si substantive. Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni, elipse. Digresiuni, paranteze.

Stilistice:Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive. Vocative, interjectii,imperative. Zicale.

Elementele situatiei de comunicare: Emitator, Receptor, Mesaj

Elementele situatiei de comunicare E R M:

a) Emitor: funcie emotiv(emitorul este cel care transmite mesajul unui receptor; funcia emotiv se concretizeaz n selecia informaiei pe care emitorul o opereaz n realitatea nconjurtoare);

b) Receptor: funcie conativ(receptorul este cel cruia i se adreseaz mesajul emitorului, adic el este cel care primete o informaie, astfel se concretizeaz funcia conativ sau de cunoatere. Efectul mesajului se msoar ntr-un rspuns verbal/ scris sau comportamental);

c) Mesaj: funcie poetic(ceea ce emitorul transmite receptorului printr-un proces de codificare a unor elemente verbale/ nonverbale).

Cerina (verbul de comand) :

1. Precizeaz/ indic/ arat/ menioneaz/ stabilete/ consemneaz/ identific

Forma i coninutul rspunsului:

Rspunsul presupune s stabileti i s ari n mod precis i succint aspectul impus de cerin

Exemplu:

Art. 23 (1): Copilul are dreptul la liber exprimare.Art. 25 (1): Copilul are dreptul la libertate de gndire, de contiin i de religie. Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalitii i individualitii sale i nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante.(Legea privind protecia i promovarea drepturilor copilului]

Cerin:Precizeaz,elementele situaiei de comunicare din textul dat{emitor, receptor mesaj].

Indicaii:Pentru un rspuns corect trebuie:

1. s ii cont de sensul i funcia termenilor pe care trebuie s-i numeti: Emitator, Receptor, Mesaj -definitiile

2. s le identifici pe text:

Emitoruleste specializat: instituia care d legile. Ideea specializrii este susinut de titlu,Legea privind protecia i promovarea drepturilor copilului,i de structuri formale tipice:Art. 23, Art. 25, Ari. 28,paragrafe notate cu(1), (1), (1).

Receptoruleste specializat, respectiv cel care aplic legea, dar i nespecializat, adic ceteanul beneficiar care citete legea.

Mesajuleste circumscris de tema textului: protecia copilului.

Sugestii de raspuns:

BILETUL 1. Stilul stiintific

1.Autor, titlu

In subsolul textului este indicat numele autorului, Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, titlul lucrarii de unde este extras fragmentul, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.

Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din sfera stiintifica. El indica un text de specialitate din domeniul istoriei: Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.

2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ).

Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu sfera de referinta a cuvintelor).

In text sunt folositi termeni cu sens denotativ:corpul omenesc, familie, motenirii lingvistice; moteniri sufixele;romneti; etc.

Discursul are functie referentiala.El transmite informatii stiintifice pe baza unui text informativ.Primul enunt poate fi considerat un argument: Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse [...] au putut stabili un numr de 160 (o sut aizeci) de termeni romneti care sunt de origine geto-dac.

Urmatoarele enunturi sunt menite sa exemplifice argumentul. E de notat faptul ca exemplificarea argumentului se face atat prin recursul la termenii romanesti de origine geto-daca; cat si prin observatiile facute in legatura cu termenii care vor sporii prin cercetari ulterioare care ne vor arata si alte aspecte a mostenirii lingvistice...

Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre legatura termenilor romanesti cu originea geto-daca: Ni s-au pstrat de la daco-gei i cteva nume de ape: n primul rnd Dunrea, care deriv dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Brzava, al crei nume se regsete n oraul dacic Berzobis; Someul: o inscripie latin din inuturile udate de acest ru vorbete de Samus; este sigur c romanii au pstrat vechiul nume, autohton. Acelai lucru cu Oltul, Aluta n izvoarele latine, i cu Tisa.

3. Sfera de utilizare:

Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant in domeniul istoriei si criticii literare.

4. Elementele situatiei de comunicare Emitator-Receptor-Mesaj

*Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar)

Emitatorul este specializat, respectiv o persoana abilitata in domeniul istoriei si criticii literare. Receptorul nu este prezent explicit, dar se poate presupune ca este puternic specializat, respectiv tot o persoana abilitata in domeniul istoriei si criticii literare, sau nespecializat, categorie din care fac parte cititorii care sunt interesati de aceasta tema.

Relatia emitator-receptor este determinata de emitator prin numirea publicului-tinta (se adreseaza in special tinerilor, dupa cum reiese din titlul fragmentului).

*Conform efectului mesajului

Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care informatia este corecta stiintific si in masura in care este corect argumentata.

*Conform functiei mesajului (scop)

Functia mesajului este de informare, concentrata pe un subiect precis: legatura dintre termenii romanesti si originea geto-dac.

Mesajul are si functie educativa: in masura in care textul este folosit in procesul invatarii in orele de limba, dar si in masura in care un receptor nespecializat doreste sa conoasca problema.

*Conform incarcaturii emotionale a mesajului

Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Autorul vizeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context cultural dat.

5. Caracteristici ale stilului:

a.Corectitudine:textul este alcatuit din enunturi construite in conformitate cu regulile grmaticale si semantice.b.Claritate:descriere clara, logica, coerenta, obtinutaprin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea termenilor prea specializati.c.Obiectivitate:continutul textului se refera la o problema reala, demonstrata stiintific.d.Accesibilitate:limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o monima specializare.e.Proprietatea termenilor:termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ (raport, limba, cercetari, termeni, origine etc.)f.Sens unic (opera inchisa):receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.

BILETUL 2. Stilul stiintific

1.Autor, titlu

In subsolul textului este indicat numele autorului,Sorin Alexandrescu, titlul lucrarii de unde este extras fragmentul,Paradoxul romnesc

Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din sfera stiintifica, specialitatea istorie.

2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ).

Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu sfera de referinta a cuvintelor).

In text sunt folositi termeni cu sens denotativ:paradox, istorie, cultural, european, geografia, latinitate,apartenenta, pamant, cultura, arte, caracter etc.Discursul are functie predominant referentiala.El formuleaza argumente referitoare la modul in care poate fi interpretata paradoxul roman.Primul enunt poate fi considerat un argument:Primul paradox al domeniului romn se refer la poziia sa n spaiul cultural european. Geografia i istoria au plasat Romnia ntre Europa central, Europa rsritean i Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntr-o mare slav i ungar.Urmatorul enunt are un caracter explicativ.Spaiul romn s-a format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite i, asemeni oricrui spaiu de frontier, i le-a apropiat, difereniindu-se n acelai timp de fiecare din ele. [...]

Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre cultura si caracterul domandit de romani:Romnii i-au creat propria lor cultur, acceptnd un minim de elemente comune cu fiecare zon vecin, minim care fcea posibil contactul cu aceasta i care a servit, n acelai timp, tocmai pentru a o diferenia de celelalte zone vecine. Datorit unei asemenea arte au reuit ei s echilibreze caracterul, altminteri divergent, al acestor numeroase influene.

3. Sfera de utilizare:Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant in domeniul istoriei si criticii literare.

4.Elementele situatiei de comunicare Emitator-Receptor-Mesaj*Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar)

Emitatorul este specializat, respectiv un specialist in domeniul istoriei. Ideea rezulta din titlul lucrariiParadoxul romnesc. Receptorul poate fi specializat si/ sau nespecializat. Specificul unor texte de acest gen este ca se adreseaza unuipublic larg , care nu trebuie sa fie neaparat specializat.*Conform efectului mesajuluiMesajul vizeaza ca efectacordulcu informatia in masura in care este corecta stiintific.

*Conform functiei mesajului (scop)Functia mesajului este deinformareconcentrata pe un subiect precis: paradoxul domeniului romn. In acest context intrbarile esentiale ale mesajului informativ actualizate aici sunt:Ce?(paradoxul roman),Cum?(ca tablou al romanilor in care si-au format propria cultura si caracter).Mesajul are si functieeducativa:in masura in care textul este folosit in procesul invatarii, dar si in masura in care un receptor nespecializat doreste sa cunoasca problema.

*Conform incarcaturii emotionale a mesajuluiMesajul esteneutruprin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Autorul vizeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context cultural dat.

5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine:din punct de vedere gramatical si lexical textul este corect alcatuit..b.Claritate:descriere clara, logica, coerenta, ea se obtine prin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea termenilor prea specializati.c.Obiectivitate:continutul textului se refera la o problema demonstrata stiintific.d.Accesibilitate:limbajul este usor de inteles atat de specialisti, cat si de elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minima specializare.e.Proprietatea termenilor:termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ (istorie, cultural, geografia, latinitate, cultura, arte, caracter etc.)f.Sens unic (opera inchisa):receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.

BILETUL 5. Stilul stiintific

1. Autor, titlu(se afl n partea dreapt jos)i tem(despre ce e vorba n text)n subsolul textului este numit autorul Vasile Prvan i titlulnceputurile vieii romane la gurile Dunrii.Titlul sugereaz c textul ar putea fi de specialitate i c aparine unei sfere tiinifice (sensul sintagmei din titlu,nceputurile vieii romane la gurile Dunrii,care sugereaz o plasare a unui eveniment istoric - instaurarea vieii romane n spaiu - la gurile Dunrii - i n timp - nceputurile). E important de remarcat faptul c tema fragmentului citat care se refer la modul de lectur a istoriei indic faptul c avem de-a face cu un text de escort, un text explicativ.

2. Tipul de discurs(textnonficional, justificativ)Discursul este nonficional (poate fi identificat conform predominanei cuvintelor cu sens conotativ/ denotativ i n conformitate cu sfera de referin a cuvintelor). n text sunt folosii termeni cu sens denotativ:istorie, popor, cri-, via.Discursul are funcie predominant referenial. El formuleaz argumente referitoare la modul n care poate fi interpretat istoria veche. Din acest punct de vedere fragmentul dat poate fi considerat o definiie a tipurilor de lectur a istoriei:nvaii care scriu istoria popoarelor sunt de dou feluri: unii, care din copilrie i pan la btrnee au trit tot ntre cri, iar alii, care au trit i viaa cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, ureniile i frumuseile ei, cunoscnd n came i oaseoameni viide toate felurile.Urmtoarele enunuri au un caracter explicativ. Ele enumera atributele fiecrui tip de cititor, respectiv cititorul care interpreteaz istoria numai prin intermediul altor lecturi i cel care coreleaz viaa cu textele citite. Ultimul enun este favorabil celui de-al doilea tip de cititor. Considernd fragmentul o prefa la un model de lectur i interpretare a istoriei se poate afirma c autorul va citi istoria conform celui de-al doilea model.

3. Sfera de utilizareSfera de referin a termenilor este cea la intersecia dintre domeniul strict tiinific i cel literar. Chiar dac discursul are relevan n domeniultiinelor umaniste,stilul este tangent la domeniul eseisticii i al literaturii.

4. Elementele situaiei de comunicareERMConform relaiei E-R (beneficiar)Emitorul este specializat, respectiv un specialist n domeniul istoriei, Ideea specializrii este susinut de titlul lucrrii -nceputurile vieii romane la gurile Dunriii de tem - modul n care este citit i interpretat istoria. Receptorul poate fi specializat, nespecializat, sau n curs de specializare (elevi, studeni).Conform efectului mesajuluiMesajul vizeaz ca efectacordulcu informaia n msura n care este corect tiinific.Conform funciei mesajului (scop)Funcia mesajului este de informare concentrat pe un subiect precis:cum se citete i se interpreteaz istoria.ntrebrile eseniale ale mesajului informativ actualizate sunt:Ce? (istoria), Cnd? (de la nceputuri}, Pentru cine? (pentru specialii,nvai), Cum?(citirea istoriei numai din cri/ corelarea lecturii cu viaa).Funciaeducativeste prezent n msura n care textul este folosit n procesul nvrii n orele de istorie sau este folosit de diveri receptori interesai de subiect.Conform ncrcturii emoionale a mesajuluiMesajul esteneutrudin punctul de vedere al implicrii afective a autorului, prin datele furnizate. Prin tonalitate ns textul tinde ctre emoional, graie figurilor de stil prezente n text i graie construciei ample a frazei.

CARACTERISTICI ALE STILULUI1.Corectitudine:din punct de vedere gramatical i lexical textul este corect alctuit.2.Claritate:descriere clar, logic, coerent, obinut prin folosirea unor cuvinte al cror sens este consacrat i prin evitarea termenilor prea specializai.3.Obiectivitate:coninutul textului se refer la o problem aflat la grania dintre subiectiv i obiectiv, dup cum indic i fragmentul citat n care discursul este construit pe dou moduri posibile de lectur.4.Accesibilitate;limbajul poate fi neles de specialiti, dar i de elevi/ studeni familiarizai cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minim specializare(sate, orae, ri, biserici, nvai).5.Proprietatea termenilor,termenii sunt folosii cu sensul propriu(istorie, popoare, rspunsuri).6.Sens unic(oper nchis): receptarea textului dat se face numai n sensul indicat de autor.

BILETUL 94. Stilul juridic - administrativ

ETAPE1. Autor, titlu(se afla in partea dreapta de jos)si tema(despre ce este vorba in text).Informatiile apar in subsolul textului. In cazul textelor juridice, autorul este institutia care elaboreaza legea. Titlul din subsolul textului specifica domeniul de aplicare,Convenia European a Drepturilor Omului.Titlul sugereaza ca textul apartine stilului juridic-administrativ. Tema face referire la drepturile omului.Aceasta se concentreaza asupra drepturilor omul in diferite ipostaze. In acest sens legea prevede trei tipuri de drepturi:dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, dreptul la libertatea de gndire, de contiin i de religiesidreptul la libertatea de exprimare.Cele trei articole de lege se insccriu in sfera relatiilor interumane. Ele vizaza relatiile din viata privata a omului (relatiile de familie), si relatiile din viata publica.

2.Tipul de discurs(textnonfictional, descriptiv)*Conform specificului discursuluiDiscursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformitate cu sfera de referinta a cuvintelor). In text sunt prezente cuvinte cu sens denotativ:autoriti, lege, gndire, contiin, religie.

3.Sfera de utilizareTextul apartinestilului juridico-administrativ,utilizat in relatii administrative, oficiale, de natura juridica.

4.Elementele situatiei de comunicare ERM(emitator-receptor-mesaj)-conform relatiei E-R(beneficiar)Emitatorul este specializat: institutia care da legile. Ideea specializarii este sustinuta de titluConvenia European a Drepturilor Omului,si de termenii de specialitate:lege, penal, securitate nationala, societate democratica, autoritatilor publice etc.Receptorul este si el specializat, respectiv, cel care aplica legea, dar si nespecializat, adica cetateanul beneficiar care citeste legea.-conform efectului mesajuluiAcordulcu informatia este prezent in masura in care legea este justificata de un anumit context social.-Conform functiei mesajului (scop)Texul are functie de informare: are dimensiune pragmatica si aplicabilitate in sfera vietii private si vietii publice. Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ:Ce?(drepturile omului),De ce?(sunt importante: fiindca orice cetatean poate avea acces liber si neingradit la informatiile de interes public).Textul are sifunctia de popularizare,prin promovarea legii in randul cetatenilor.Functia educativaconsta in a sugera un anumit comportament intr-o situatie data, respectiv cunoastearea anumitor informatii de interes public.-Conform incarcaturii emotionale a mesajuluiMesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva.

CARACTERISTICI ALE STILULUI

1. Are formule fixe:fiecare paragraf incepe cu un numar.

2.Obiectiv si impersonal:in text nu exista marcile autorului.

3.Accesibil, clar si precis:accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru ca numeste situatia si comportamentul.

4.Vocabular pronuntat specializat:lege, art.

6.Folosirea cliseelor: In acest context, sablonul se materializeaza in structura formala a textului, respectiv, paragraful care defineste continutul articolului (8, 9, 10).PARTICULARITATI LINGVISTICELexicale:Termeni de specialitate:lege, penal, securitate nationala, societate democratica.Monosemantism si neologisme.Morfologice:SubstantiveabstracteReflexiv impersonal si Forme impersonale.Sintactice: Enunturile sunt structuri de tip cliseu, propozitiile sunt principale, dezvoltate, independente, enuntiative cu nuanta imperativa, in ceea ce priveste aplicabilitatea. Predomina coordonarea.Stilistice: Clisee:art. 8,9,10; paragrafe 1,2.

BILETUL 97. Stilul publicistic

ETAPE

1. Autor, titlu(se afl n partea dreapt jos) item(despre ce e vorba n text)

Textul are n subsol autorul,Jonathan Scheele, i titlulConferina domnului Jonathan Scheele.Titlultrimite la condiiile unei comunicri eficiente, foarte puin sau deloc cunoscute vorbitorilor. Tema este definireaCe nseamn s fii european

2. Tipul de discurs(textsubiectiv-reflexiv, nonficional)Din informaia din subsolul textului rezult tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este conativ.Textul este nonficional (poate fi identificat conform predominanei cuvintelor cu sens denotativ i n conformitate cu sfera de referin a cuvintelor). Textul nu are elemente de confesiune. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului. n acest sens poate fi considerat un text reflexiv.El prezint dialogul din punctul declanrii lui, lundu-se n seam capacitile interlocutorilor, disponibilitile acestora, apreciindu-se ca valoare fundamental n comunicarea de acest tip, respectul. Primul enun sugereaz faptul c tema articolului urmeaz dup o alt intervenieAm fost invitat s vorbesc despre Ce nseamn s fii european. V mrturisesc cnu mi este uor s dau un rspuns, pentru c sunt deja european: e o stare fireasc,

pe care nu simt nevoia s o definesc. []Demonstraia pornete de la alegerea interlocutorilor,de la declinarea poziiilor acestora, care, obligatoriu, au opinii diferite, au aceeai disponibilitate intelectual, au un fond de referin comun (valori, reguli, principii). Se anticipeaz din enunurile de nceput ale articolului condiia esenial a efortului colocvial, acela de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Regulile notate ntr-un limbaj aflat la grania beletristic/ publicistic vizeaz personalitatea vorbitorilor, dimensiunea moral a acestora, fora de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice(pentru a defini calitatea de european prin mprtirea unui set de valori).Tranant, se numete ca virtute cardinal fundamental a dialogului facultatea de a vedea, coroborat, n viziunea autorului puinla istoria Uniunii Europenei.Pericolele intuite care ar amenina spaiul public, n cazul ignorrii regulilor formulate, sunt vorbria i discursul torenial. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ.

3. Sfera de utilizareTextul este la intersecia dintrestilul beletristic (eseistic)istilul publicistic.Aparinestilului publicisticprin tem i prin faptul c este un articol, prin efectul de convingere (persuasiune) i aparinestilului beletristicprin maniera subiectiv de tratare a temei.

4. Elementele situaiei de comunicareERM(emiotor-receptor-mesaj)

oConform relaiei E-R (beneficiar)(emitr-receptor) Relaia emitor-receptor este traductibil n termenii autor-cititor. Aici emitorul este specializat, problema comunicrii fiind o problem constant a sa. Receptorul nu trebuie s fie neaprat specializat, dimpotriv, prin modul de construire a discursului reflexiv se poate presupune c autorul vizeaz un public-int nespecializat n domeniu, dar interesat de ceea ce nseamn a fii european. Se poate spune, de asemenea, c textul citat este o invitaie la a nelege ceea ce inseamn s fii european.

Conform efectului mesajului. Mesajul vizeaz ca efect principalpersuasiuneareceptorului. Primul efect ar fi cel de a convinge un receptor neiniiat sau slab iniiat c definitorie pentru cunoaterea a ceea ce inseamna a fii european st la bazavalorii. Titlul este construit ca s pregteasc terenul pentru persuasiune. Efectul de persuasiune este ns gndit de la nceputul discursului prin punerea problemei:pentru a defini calitatea de european prin mprtirea unui set de valori.Printr-un astfel de enun, autorul incepe sa defineasc din punctul su de vedere ceea ce inseamn a fii european. Astfel citit, primul enun are efect de captare a ateniei, fiindc el creeaz un nivel de ateptare. Un alt efect ar fiacordul.El poate veni de la receptorii specializai.

Conform funciei mesajului (scop)Textul are funciede informare.ntrebri definitorii pentru mesajul informativ:Cine?(Jonathan Scheele),Ce?(definitia europeanului),De cnd?, Pn cnd?, De ce? (Uniunea a aprut din nevoia de a nu mai avea niciodat un rzboi mondial. Planul,

Visul a fost integrarea voluntar a economiilor Europei att de strns, nct rzboiulsa nu mai fie o opiune. i a reuit, iar succesul se traduce ntr-o valoare europeanclar i palpabil: pacea. ntre statele membre nu au mai existat rzboaie dup 1950.).Funciaeducativeste reprezentat de prezentarea unei perspective asupra valorii de a fii european.

Conform ncrcturii emoionale a mesajuluiMesajul esteemoionaln msura n care textul este o mpletire ntre evocare i argumentare. Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune.

CARACTERISTICI ALE STILULUI

1.Corectitudine:enunurile sunt alctuite corect din punct de vederegramatical.

2.Claritate:exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor; ea se obine prin folosirea unor cuvinte al cror sens este consacrat i prin evitarea termenilor prea specializai.

3.Obiectivitate:enunurile se refer la o dimensiune fundamental a existenei umane:europenizarea; tendina spre subiectivitate este prezent prin mrcile morfologice (verbe la persoana a II-a singular).

4.Accesibilitate:n text este prezent un limbaj specializat(statele membre, Uniunea European etc.),ns familiar cititorilor i asculttorilor.

5.Sens multiplu(oper deschis): este o secven cu rol n formarea vorbitorilor, care poate trimite spre alte sensuri i poate genera alte opinii.

6.Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ:atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii.

FORMA DISCURSULUI PUBLICISTIC

Articol - text informativ (cu funcie predominant referenial, dar poate avea i funcie conativa). El poate fi argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic