STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

1/12

STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

IN PEISAGISTICA- indica modul de armonizare(a vegetalului cu mineralul) a elementelor naturale (sol,apa,

egetatie) cu cele artiiciale (alei, antani, !azine, ar"itectura, o!iecte de arta plastica) in vederea realizarii unei

tinute artistice distincte si unitare#Acesta insumare de elemente tre!uie sa raspunda unor deziderate $ecologice

-unctionale -estetice

-practica indelungata

-cautari continui din partea popoarelor si civilizatiilor

-ormarea criteriilor a permis la inceputul sec %&III sa se aca o departa'are a modelelor si trierea

acestora pe categorii si stiluri

Watelet si Hirschfeld$s sec %&III $nu vor!eau de stiluri ci de gradini (ranceza, engleza, c"ineza)

G.Thoim-*+- clasiicare iu lucrarea Planuri rationale ale tuturor tipurilor de gradini-gradini simetrice-nu admit in compozitie decat orme regulate si supraete predominant

plane pe portiuni sau c"iar in intregime

-gradinile chineesti! englee sa" nereg"late- oera intr-un spatiu limitat toate elurile deorme cat si diverse lucrari de arta si constructii decorative diversel, ingramadite ara a

i necesare si ara sa se gaseasca intr-un raport unele cu altele

-gradini de #eisa$%#eisageresau din natura care imita cele mai rumoase scene din natura

acand sa dispara arta care a servit sa le sta!ileascasec %%- #&acherot si H.H"''ard$stil"rile clasice, geometria se impune in planuri si orme

-stil"ri romantice, unde dicteaza traseele si ormele li!ere

./0 1omania $(armain" (aco)schiin lucrarea Ar"itectura peisa'elor2 -stil"l geometriccu variantele - maur

-italiano-rancez din renastere si !aroc

-stil"l li'er #eisager-c"ino-'aponez

-anglo-american -stil"l mi*t$contemporan, com!inatie a celor doua anterioare

.3 $ +ilofteia Negr"ti"Spatii verzi $stil"ri geometric! #eisager! mi*t..*-&iorica Constantinescu Arta gradinii4 evita o clasiicare acand o descriere a evolutiei

STILUL GE,-ETRI(

C1ITE1II $amena'area gradinilor intre Tigru si Eurat(5333 ani) , conceptia gradinilor egiptene (/333ani),

relatia gradina- ar"itectura (6 *333 ani)

-gradinile romane (au asimilat o serie de e7periente orientale si elenistice), elemente ce ac legaturaintre ar"itectura si gradina -peristil

-portic

-patio-vegetatia asonata in orme geometrice

-monumentalul, prezent in ma'oritatea gradinilor

-canalul de apa ,practicat anterior de egipteni

-gradinile maure $moment culminant, dominatia ar"itecturii asupra gradinii, acesta devenind o incaperara tavan4 a palatului

-renasterea italiana $relatia stransa gradina $ar"itectura

-promovarea traseelor-elemente de legatura cu ar"itectura (ziduri, scari, !alustrade)

-avorizarea apei in miscare (cascade, antani)


2/12

-asocierea decorului sculptural cu apa

-clasicismul $revenirea la ordine stricta $&ersailles

- sec %&III - maturitatea stilului geometric

Gradina &ersailles $ Paris Gradina &ersailles $ Paris

Gradina &ersailles $ Paris Gradina &ersailles - Paris

Str"ct"ra generala%com#oitia$suport- a7e riguros trasate

-a7e ierar"izate

-su!ordonarea spatiilor e7terioare ata de o!iectul de ar"itectura-domina aliniamentele si ung"iul drept

-cur!e in minoritate-dominanta in compozitie-cladirea8cladirile-descresterea interesului de la dominanta (ar"itectura) spre perierie

-spre perierie circulatia este cu oc"iuri mai mari si vegetatia mai !ogata , necontrolata ormal

-punerea in valoare a a7ului ma'or prin2 -desc"ideri generoase, succesiuni de terase, partere cu decoratii savante, policromie de lori,

supraete de apa, ritmuri e7primate categoric prin2

$ar!ori, antani, ar"itectura minora, sculpturi

-control riguros al rapoartelor -dispunerea planurilor de delimitare al verticalelor si al ormelor

-statuile $unctie estetice intrinseca


3/12

-inno!ileaza spatiul

-creeaza un ritm

-atentioneaza asupra punctelor de interes -se preera perspective de capat

-nu se poate vor!i de o utilizare categorica a compozitiilor simetrice

-apa, aport de $visare, miscare, stralucire, prospetime, inedit -componenta preerata a stilului sau uneori dominanta e72&ila 9:Este

-orme ale apei-!azine $orme geometrice-!orduri decorative-antani $ clocot

- 'eturi

-compozitii acvatice impreuna cu sculpturi

-cascade si grote cu apa-curs de apa, "elesteu

-relieul $adaptat compozitiei

-vegetatia $mai mult o orma de ar"itectura4 in zona centrului compozitiei, animata insa de viataanuala -culoare, miros

-mai li!era la perierie

e7#2 Gradina Tuilleries-Paris, Parcul Sceau7-Paris, Sanssouci-Potsdam, Petrodvoret $St#Peters!urg; in sec %%stilul geometric agreat la scuaruri, esplanade etc#

Parcul Sceau7-Paris Parcul Sceau7-Paris

Parcul Sanssouci-Potsdam Parcul Sanssouci-Potsdam


4/12

Parcul Sanssouci-Potsdam Parcul Sanssouci-Potsdam

STILUL PEISAGER

-structurat in sec %&III

-origini $e7perienta c"ineza -e7perienta 'aponeza $contemplarea naturii, descirarea legilor naturii, guvernau si iinta umana

-motivatie religioasa, gradina o reverie, natura tre!uie traita, ea induce unui privitor ganduri, sentimente,

contemplare, reverie

-contrastele si armoniile 'ucau un rol ma'or $gradinarul c"inez $artist complet si ilozo -gradinaritul, arta regala, cea mai importanta dintre toate artele

-imo!ilism

-gradina peisagera, 'aponeza $acuza sim!olistica -diminueaza graismul c"inez in avoarea e7presiei

-dinamica conceptelor, dinamism

-evolutia si urmarirea in timp a gradinii

-sec %&III $inluenta orientala-noua atitudine ata de natura $##1ousseau 1eaintoarcerea la natura4

-reactia la artiicialitate, intepenire si rigoare (modelul geometric &ersailles) conduce la cautarea unui nou

model de gradina $peisagera-principii $a nu incorseta natura dar nici de a o copia intocmai ci de a descoperi maiestria acesteia in utilizarea

elementelor compozitiei, in cautarea irescului, in continuarea gradinii dincolo de limitele sale in peisa'ul

neprelucrat evitandu-se prezenta zidului de delimitare-gradina peisagera nu a avut un autor de talia stilului geometric (-3>)-arta gradinii nu este nimic altceva decat impodo!irea pamantului cu acceasi

diversitate (iar!a, lori, ar!usti, copaci, ape, dealuri si vai) cu care natura il prezinta privirii### doar

com!inarea elementelor este alta, care corespunde anumitor idei4-Sc"iller $in gradina natura nu tre!uie sa-si piarda irescul si autonomia in avoarea unei simetrii

inanimate

-?#=ent $considerat parintele artei moderne a gradinilor $gradina C"is@ic-compozitie eterogena

-osep" Addeson ('urnalist) -0* -peisa'ul, * categorii estetice $pitorescul -su!limul

-egalitatea $gradina-poezie

-gradina-paradis


5/12

(aracteristicele stil"l"i #eisager2

-terenuri cu topologie animata (c"iar prin interventie artiiciala) -rupturi -pante

-concavitati-conve7itati

-proil rant in relatii armonice curestul terenului

-inserierea cat mai ireasca a suitelor de orme si cur!e-valoriicarea cat mai eicienta a scenelor4 e7istente-ineditul devine un scop

-interesul este tentat $privirile spre ininit (perspective lungi) sunt inlocuite cu am!iante locale oerite

din loc in loc

-e7clude -simetria, aliniamente -supraetele plate prea intinse si riguros delimitate

-o!iectele de ar"itectura -nu mai dicteaza

-cauta o consonanta cu cadrul incon'urator -prezenta discreta

-se evita $terasele

-scarile monumentale -colonadele

-porticele ample

-aleile conduc spre puncte de interes $vegetal $grupare vegetala , ar!ori solitari

-apa- oglinzi, cascade -arta monumentala

- aleile nu au orme geometrice

-vegetatia $componenta ma'ora a amena'arii $de la peluza pana la masiv plantat - totusi cu reguli !ine sta!ilite (desi pare naturala) $alegerea speciilor

-asocieri

-dispunere

-paleta cromatica -trunc"i, runze, lori, ructe care sa permita

scene pe anotimpuri-lumina importanta in conigurarea scenograiei $directa

-insinuata

-iltrata etc#

-apa $importanta pentru atmosera $calm -meditatie

-visare

-nu mai acuza astul, nu mai preamareste ar"itectura-orme de maniestare ("elesteul, cursul sinuos, cascada naturala4, izvorul)

E7#2 Buttes C"aumont, ontsouris, onceau $Paris, Seton-


6/12

Parc Buttes C"aumont $ Paris Parc Buttes C"aumont $ Paris

Parc onceau $ Paris Parc onceau $ Paris

Seton Par $


7/12

STILUL -IT

-aparut in sec %&III-de apt la o scara redusa a aparut in antic"itate- la gradina se adauga zona de vanatoare

-in Evul ediu

-sec %&I-%&II Dranta si Angliarientarea catre solutia mi7ta e avorizata de2

-dezvoltarea stilistica in care !aroc-ul, rococo-ul si clasicism-ul tre!uie sa se impace cusentimentalismul preromantic-parcul englezesc nu daduse nici o realizare compara!ila cu &ersailles-ul

-de preerintele naturistilor

-tendinta spre utilitar

-redescoperirea ruralului , a ormei-de teoreticienii si scriitorii perioadei

Farcourt- 00/- teoretician al parcului mi7t

-tratatul despre decoratia e7terioara a parcurilor si gradinilorFirsc"eld -00. $Germania $ Teoria artei gradinilor4

?atelet- 00> $ Dranta $ Eseu asupra gradinii4

vor pune pro!lema genurilor de gradina, tipurilor de peisa' ce tre!uie cuprinse in gradina $vesel -melancolic

-romantic

-su!lim

-sec %I% $%% $ e7emplele de gradini mi7te se inmultesc-va conta ca parcurile pu!lice sa satisaca 2-nevoia de destindere a individului tot mai stresat

-primirea pentru recreere si sport a unor mari mase de oameni

E7# in 1omania $Cismigiu -parcul Carol8


8/12

Parcul Cismigiu $ Bucuresti Parcul Cismigiu - Bucuresti

Caracteristici 2-in zonele reprezentative si in cele destinate marelui pu!lic se opteaza pentru tratarea geometrica care

asigura $monumentalitate -pune in valoare constructiile

-proile transversale largi necesare acceselor pentru spectacole, sport, e7pozitii -platorme generoase in ata cladirilor

-platorme in 'urul o!iectelor de arta

-tratarea geometrica $mai su!stantionala la scuaruri -mai diminuata la parcuri

-in aara centrului ma'or al compozitiei se opteaza pentru tratarea peisagera (natura mai putin prelucrata)

-organizarea li!era a circulatiei-natura neprelucrata ,neasonata

-se evita perspectivele largi

-constructii de mica amploare-am!ianta pentru plim!are solitara

-evadarea din ur!an si cotidian

-contemplatie si meditatie

-vegetalul se supune acelarasi reguli $in partea de primire- paleta coloristica la cote ma7ime

-ar!usti si ar!ori cu coroana colorata

-se acuza perspectiva-se creaza undaluri $constructii, sculpturi

-se cauta ritm

-in zonele de evadare din ur!an, cotidian se cauta $pitorescul

-naturalul

-apa se prezinta su! diverse orme2 !azine, antani, cascade, lacuri, cursuri de apa su!ordonate stilului

din zona respectiva-prelucrarea elementelor din cele doua stiluri intr-o singura compozitie, rezulta o gama diversa de

elemente decorative, unctia de tranzitie o are vegetalul


9/12

Parcul Carol8


10/12

-gradina spectacol

-gradina parte a peisa'ului

-gradina o!iect de arta si sansa de airmare-evolutia te"nico-stiintiica $gradina insumare a elementelor naturale

-gradina sintetica, simulata

omente in aparitia genurilor2C"ina $peisa'ul putea deveni 2de veselie, de groaza, de !asm

1enasterea $de prost gust sunt considerate naivul, autenticul, spontanul-demn nu e decat ceea ce trece prin spirit-renaste placerea gradinilor ilozoice antice

Baroc si Clasicism $gradina cantatoare4 (&ila 9:Este)-'ocul apei, orgile puse in miscare de ape

&ila 9:Este $ Tivoli &ila 9:Este $ Tivoli



11/12


Sec# %&III-gradina devine o!iect de studiu al esteticienilor

E7#2sec#%I%-1#aer airma ca orma ar!orilor si modul lor de asociere pot crea impresia de2

-severitate-li!ertate

-amuzament

-raceala-utilitate

-artiicialitate

F#Fu!ard in .+ propune genurile $grandios

-entuziast

-melancolic

-trist

1omania $C#Cacovsc"i propune doua categorii2 -genuri ma'ore $inspirat -im!ucurator

-visator -protector

-genuri minore $calmant

-melancolicGenul de peisa' rezulta si din atitudinea emotionala provocata, depinzand de actorii2

-realitatea izica a cadrului e7#-zi insorita8ploioasa, rasarit, amurg, anotimp

-starea suleteasca individuala e7#-varsta, atri!utele8caracterul individului

-genul calmant se realizeaza din $spatii controla!ile

-spatii prote'ate -peluze linistite -alveole in masive plantate

-supraete statice de apa

-alei cu trasee li!ere -omniprezenta vegetalului

-dominatia orizontalitatii

-perspective scurte -monocromatica sau cromatica dominanta (verde, al!astrul apei, com!inatii

pastelate)


12/12

-genul visator $poate asocia antezia cu misterul

-privirea atrasa de panorame ample, o!iecte de ar"itectura ma'ore

-eect o!tinut mai ales prin stilul peisager -evitarea socurilor

-prezenta apei ara maniestari violente (arteziene,clocot,ca scade etc#)

-scene de natura virgina -ar!ori solitari

-siluete de dealuri si munti in departare -cromatica simpla -trimitere la trecut (arta igurativa)

-elemente e7otice

-genul vesel $com!inatii contrastante de dispunere, orma , culoare

-spatii desc"ise-perspective diverse

-ritm

-prezenta 'ocului de apa-componente decorative

-surprize

-densitate am!ientala-coloristica diversa

-genul monumental $indeamna la atitudini solemne, entuziaste

-se supune unor rigori ar"itecturale de ansam!lu2 a7e, perspective

-ierar"izarea spatiilor-ritmul dispunerii

-volumetria

-semniicatia elementelor-gradarea interesului

-relationarea de scara intre $circulatie

-vegetal

-ar"itectura-masive clar conturate

-aliniamente-partere decorative ample

-supraete mari de apa

-o!iecte monumentale

Documents

STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI