STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

  • View
    273

  • Download
    5

Embed Size (px)

Text of STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    1/12

    STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    IN PEISAGISTICA- indica modul de armonizare(a vegetalului cu mineralul) a elementelor naturale (sol,apa,

    egetatie) cu cele artiiciale (alei, antani, !azine, ar"itectura, o!iecte de arta plastica) in vederea realizarii unei

    tinute artistice distincte si unitare#Acesta insumare de elemente tre!uie sa raspunda unor deziderate $ecologice

    -unctionale -estetice

    -practica indelungata

    -cautari continui din partea popoarelor si civilizatiilor

    -ormarea criteriilor a permis la inceputul sec %&III sa se aca o departa'are a modelelor si trierea

    acestora pe categorii si stiluri

    Watelet si Hirschfeld$s sec %&III $nu vor!eau de stiluri ci de gradini (ranceza, engleza, c"ineza)

    G.Thoim-*+- clasiicare iu lucrarea Planuri rationale ale tuturor tipurilor de gradini-gradini simetrice-nu admit in compozitie decat orme regulate si supraete predominant

    plane pe portiuni sau c"iar in intregime

    -gradinile chineesti! englee sa" nereg"late- oera intr-un spatiu limitat toate elurile deorme cat si diverse lucrari de arta si constructii decorative diversel, ingramadite ara a

    i necesare si ara sa se gaseasca intr-un raport unele cu altele

    -gradini de #eisa$%#eisageresau din natura care imita cele mai rumoase scene din natura

    acand sa dispara arta care a servit sa le sta!ileascasec %%- #&acherot si H.H"''ard$stil"rile clasice, geometria se impune in planuri si orme

    -stil"ri romantice, unde dicteaza traseele si ormele li!ere

    ./0 1omania $(armain" (aco)schiin lucrarea Ar"itectura peisa'elor2 -stil"l geometriccu variantele - maur

    -italiano-rancez din renastere si !aroc

    -stil"l li'er #eisager-c"ino-'aponez

    -anglo-american -stil"l mi*t$contemporan, com!inatie a celor doua anterioare

    .3 $ +ilofteia Negr"ti"Spatii verzi $stil"ri geometric! #eisager! mi*t..*-&iorica Constantinescu Arta gradinii4 evita o clasiicare acand o descriere a evolutiei

    STILUL GE,-ETRI(

    C1ITE1II $amena'area gradinilor intre Tigru si Eurat(5333 ani) , conceptia gradinilor egiptene (/333ani),

    relatia gradina- ar"itectura (6 *333 ani)

    -gradinile romane (au asimilat o serie de e7periente orientale si elenistice), elemente ce ac legaturaintre ar"itectura si gradina -peristil

    -portic

    -patio-vegetatia asonata in orme geometrice

    -monumentalul, prezent in ma'oritatea gradinilor

    -canalul de apa ,practicat anterior de egipteni

    -gradinile maure $moment culminant, dominatia ar"itecturii asupra gradinii, acesta devenind o incaperara tavan4 a palatului

    -renasterea italiana $relatia stransa gradina $ar"itectura

    -promovarea traseelor-elemente de legatura cu ar"itectura (ziduri, scari, !alustrade)

    -avorizarea apei in miscare (cascade, antani)

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    2/12

    -asocierea decorului sculptural cu apa

    -clasicismul $revenirea la ordine stricta $&ersailles

    - sec %&III - maturitatea stilului geometric

    Gradina &ersailles $ Paris Gradina &ersailles $ Paris

    Gradina &ersailles $ Paris Gradina &ersailles - Paris

    Str"ct"ra generala%com#oitia$suport- a7e riguros trasate

    -a7e ierar"izate

    -su!ordonarea spatiilor e7terioare ata de o!iectul de ar"itectura-domina aliniamentele si ung"iul drept

    -cur!e in minoritate-dominanta in compozitie-cladirea8cladirile-descresterea interesului de la dominanta (ar"itectura) spre perierie

    -spre perierie circulatia este cu oc"iuri mai mari si vegetatia mai !ogata , necontrolata ormal

    -punerea in valoare a a7ului ma'or prin2 -desc"ideri generoase, succesiuni de terase, partere cu decoratii savante, policromie de lori,

    supraete de apa, ritmuri e7primate categoric prin2

    $ar!ori, antani, ar"itectura minora, sculpturi

    -control riguros al rapoartelor -dispunerea planurilor de delimitare al verticalelor si al ormelor

    -statuile $unctie estetice intrinseca

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    3/12

    -inno!ileaza spatiul

    -creeaza un ritm

    -atentioneaza asupra punctelor de interes -se preera perspective de capat

    -nu se poate vor!i de o utilizare categorica a compozitiilor simetrice

    -apa, aport de $visare, miscare, stralucire, prospetime, inedit -componenta preerata a stilului sau uneori dominanta e72&ila 9:Este

    -orme ale apei-!azine $orme geometrice-!orduri decorative-antani $ clocot

    - 'eturi

    -compozitii acvatice impreuna cu sculpturi

    -cascade si grote cu apa-curs de apa, "elesteu

    -relieul $adaptat compozitiei

    -vegetatia $mai mult o orma de ar"itectura4 in zona centrului compozitiei, animata insa de viataanuala -culoare, miros

    -mai li!era la perierie

    e7#2 Gradina Tuilleries-Paris, Parcul Sceau7-Paris, Sanssouci-Potsdam, Petrodvoret $St#Peters!urg; in sec %%stilul geometric agreat la scuaruri, esplanade etc#

    Parcul Sceau7-Paris Parcul Sceau7-Paris

    Parcul Sanssouci-Potsdam Parcul Sanssouci-Potsdam

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    4/12

    Parcul Sanssouci-Potsdam Parcul Sanssouci-Potsdam

    STILUL PEISAGER

    -structurat in sec %&III

    -origini $e7perienta c"ineza -e7perienta 'aponeza $contemplarea naturii, descirarea legilor naturii, guvernau si iinta umana

    -motivatie religioasa, gradina o reverie, natura tre!uie traita, ea induce unui privitor ganduri, sentimente,

    contemplare, reverie

    -contrastele si armoniile 'ucau un rol ma'or $gradinarul c"inez $artist complet si ilozo -gradinaritul, arta regala, cea mai importanta dintre toate artele

    -imo!ilism

    -gradina peisagera, 'aponeza $acuza sim!olistica -diminueaza graismul c"inez in avoarea e7presiei

    -dinamica conceptelor, dinamism

    -evolutia si urmarirea in timp a gradinii

    -sec %&III $inluenta orientala-noua atitudine ata de natura $##1ousseau 1eaintoarcerea la natura4

    -reactia la artiicialitate, intepenire si rigoare (modelul geometric &ersailles) conduce la cautarea unui nou

    model de gradina $peisagera-principii $a nu incorseta natura dar nici de a o copia intocmai ci de a descoperi maiestria acesteia in utilizarea

    elementelor compozitiei, in cautarea irescului, in continuarea gradinii dincolo de limitele sale in peisa'ul

    neprelucrat evitandu-se prezenta zidului de delimitare-gradina peisagera nu a avut un autor de talia stilului geometric (-3>)-arta gradinii nu este nimic altceva decat impodo!irea pamantului cu acceasi

    diversitate (iar!a, lori, ar!usti, copaci, ape, dealuri si vai) cu care natura il prezinta privirii### doar

    com!inarea elementelor este alta, care corespunde anumitor idei4-Sc"iller $in gradina natura nu tre!uie sa-si piarda irescul si autonomia in avoarea unei simetrii

    inanimate

    -?#=ent $considerat parintele artei moderne a gradinilor $gradina C"[email protected] eterogena

    -osep" Addeson ('urnalist) -0* -peisa'ul, * categorii estetice $pitorescul -su!limul

    -egalitatea $gradina-poezie

    -gradina-paradis

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    5/12

    (aracteristicele stil"l"i #eisager2

    -terenuri cu topologie animata (c"iar prin interventie artiiciala) -rupturi -pante

    -concavitati-conve7itati

    -proil rant in relatii armonice curestul terenului

    -inserierea cat mai ireasca a suitelor de orme si cur!e-valoriicarea cat mai eicienta a scenelor4 e7istente-ineditul devine un scop

    -interesul este tentat $privirile spre ininit (perspective lungi) sunt inlocuite cu am!iante locale oerite

    din loc in loc

    -e7clude -simetria, aliniamente -supraetele plate prea intinse si riguros delimitate

    -o!iectele de ar"itectura -nu mai dicteaza

    -cauta o consonanta cu cadrul incon'urator -prezenta discreta

    -se evita $terasele

    -scarile monumentale -colonadele

    -porticele ample

    -aleile conduc spre puncte de interes $vegetal $grupare vegetala , ar!ori solitari

    -apa- oglinzi, cascade -arta monumentala

    - aleile nu au orme geometrice

    -vegetatia $componenta ma'ora a amena'arii $de la peluza pana la masiv plantat - totusi cu reguli !ine sta!ilite (desi pare naturala) $alegerea speciilor

    -asocieri

    -dispunere

    -paleta cromatica -trunc"i, runze, lori, ructe care sa permita

    scene pe anotimpuri-lumina importanta in conigurarea scenograiei $directa

    -insinuata

    -iltrata etc#

    -apa $importanta pentru atmosera $calm -meditatie

    -visare

    -nu mai acuza astul, nu mai preamareste ar"itectura-orme de maniestare ("elesteul, cursul sinuos, cascada naturala4, izvorul)

    E7#2 Buttes C"aumont, ontsouris, onceau $Paris, Seton-

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    6/12

    Parc Buttes C"aumont $ Paris Parc Buttes C"aumont $ Paris

    Parc onceau $ Paris Parc onceau $ Paris

    Seton Par $

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    7/12

    STILUL -IT

    -aparut in sec %&III-de apt la o scara redusa a aparut in antic"itate- la gradina se adauga zona de vanatoare

    -in Evul ediu

    -sec %&I-%&II Dranta si Angliarientarea catre solutia mi7ta e avorizata de2

    -dezvoltarea stilistica in care !aroc-ul, rococo-ul si clasicism-ul tre!uie sa se impace cusentimentalismul preromantic-parcul englezesc nu daduse nici o realizare compara!ila cu &ersailles-ul

    -de preerintele naturistilor

    -tendinta spre utilitar

    -redescoperirea ruralului , a ormei-de teoreticienii si scriitorii perioadei

    Farcourt- 00/- teoretician al parcului mi7t

    -tratatul despre decoratia e7terioara a parcurilor si gradinilorFirsc"eld -00. $Germania $ Teoria artei gradinilor4

    ?atelet- 00> $ Dranta $ Eseu asupra gradinii4

    vor pune pro!lema genurilor de gradina, tipurilor de peisa' ce tre!uie cuprinse in gradina $vesel -melancolic

    -romantic

    -su!lim

    -sec %I% $%% $ e7emplele de gradini mi7te se inmultesc-va conta ca parcurile pu!lice sa satisaca 2-nevoia de destindere a individului tot mai stresat

    -primirea pentru recreere si sport a unor mari mase de oameni

    E7# in 1omania $Cismigiu -parcul Carol8

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    8/12

    Parcul Cismigiu $ Bucuresti Parcul Cismigiu - Bucuresti

    Caracteristici 2-in zonele reprezentative si in cele destinate marelui pu!lic se opteaza pentru tratarea geometrica care

    asigura $monumentalitate -pune in valoare constructiile

    -proile transversale largi necesare acceselor pentru spectacole, sport, e7pozitii -platorme generoase in ata cladirilor

    -platorme in 'urul o!iectelor de arta

    -tratarea geometrica $mai su!stantionala la scuaruri -mai diminuata la parcuri

    -in aara centrului ma'or al compozitiei se opteaza pentru tratarea peisagera (natura mai putin prelucrata)

    -organizarea li!era a circulatiei-natura neprelucrata ,neasonata

    -se evita perspectivele largi

    -constructii de mica amploare-am!ianta pentru plim!are solitara

    -evadarea din ur!an si cotidian

    -contemplatie si meditatie

    -vegetalul se supune acelarasi reguli $in partea de primire- paleta coloristica la cote ma7ime

    -ar!usti si ar!ori cu coroana colorata

    -se acuza perspectiva-se creaza undaluri $constructii, sculpturi

    -se cauta ritm

    -in zonele de evadare din ur!an, cotidian se cauta $pitorescul

    -naturalul

    -apa se prezinta su! diverse orme2 !azine, antani, cascade, lacuri, cursuri de apa su!ordonate stilului

    din zona respectiva-prelucrarea elementelor din cele doua stiluri intr-o singura compozitie, rezulta o gama diversa de

    elemente decorative, unctia de tranzitie o are vegetalul

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    9/12

    Parcul Carol8

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    10/12

    -gradina spectacol

    -gradina parte a peisa'ului

    -gradina o!iect de arta si sansa de airmare-evolutia te"nico-stiintiica $gradina insumare a elementelor naturale

    -gradina sintetica, simulata

    omente in aparitia genurilor2C"ina $peisa'ul putea deveni 2de veselie, de groaza, de !asm

    1enasterea $de prost gust sunt considerate naivul, autenticul, spontanul-demn nu e decat ceea ce trece prin spirit-renaste placerea gradinilor ilozoice antice

    Baroc si Clasicism $gradina cantatoare4 (&ila 9:Este)-'ocul apei, orgile puse in miscare de ape

    &ila 9:Este $ Tivoli &ila 9:Este $ Tivoli

    &ila 9:Este $ Tivoli &ila 9:Este $ Tivoli

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    11/12

    &ila 9:Este $ Tivoli &ila 9:Este $ Tivoli

    Sec# %&III-gradina devine o!iect de studiu al esteticienilor

    E7#2sec#%I%-1#aer airma ca orma ar!orilor si modul lor de asociere pot crea impresia de2

    -severitate-li!ertate

    -amuzament

    -raceala-utilitate

    -artiicialitate

    F#Fu!ard in .+ propune genurile $grandios

    -entuziast

    -melancolic

    -trist

    1omania $C#Cacovsc"i propune doua categorii2 -genuri ma'ore $inspirat -im!ucurator

    -visator -protector

    -genuri minore $calmant

    -melancolicGenul de peisa' rezulta si din atitudinea emotionala provocata, depinzand de actorii2

    -realitatea izica a cadrului e7#-zi insorita8ploioasa, rasarit, amurg, anotimp

    -starea suleteasca individuala e7#-varsta, atri!utele8caracterul individului

    -genul calmant se realizeaza din $spatii controla!ile

    -spatii prote'ate -peluze linistite -alveole in masive plantate

    -supraete statice de apa

    -alei cu trasee li!ere -omniprezenta vegetalului

    -dominatia orizontalitatii

    -perspective scurte -monocromatica sau cromatica dominanta (verde, al!astrul apei, com!inatii

    pastelate)

  • 7/24/2019 STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI

    12/12

    -genul visator $poate asocia antezia cu misterul

    -privirea atrasa de panorame ample, o!iecte de ar"itectura ma'ore

    -eect o!tinut mai ales prin stilul peisager -evitarea socurilor

    -prezenta apei ara maniestari violente (arteziene,clocot,ca scade etc#)

    -scene de natura virgina -ar!ori solitari

    -siluete de dealuri si munti in departare -cromatica simpla -trimitere la trecut (arta igurativa)

    -elemente e7otice

    -genul vesel $com!inatii contrastante de dispunere, orma , culoare

    -spatii desc"ise-perspective diverse

    -ritm

    -prezenta 'ocului de apa-componente decorative

    -surprize

    -densitate am!ientala-coloristica diversa

    -genul monumental $indeamna la atitudini solemne, entuziaste

    -se supune unor rigori ar"itecturale de ansam!lu2 a7e, perspective

    -ierar"izarea spatiilor-ritmul dispunerii

    -volumetria

    -semniicatia elementelor-gradarea interesului

    -relationarea de scara intre $circulatie

    -vegetal

    -ar"itectura-masive clar conturate

    -aliniamente-partere decorative ample

    -supraete mari de apa

    -o!iecte monumentale