Stimularea interesului elevilor pentru știință și tehnologie

Centrul de Informare Europe Direct Iași

Structură-gazdă: Asociația pentru Ecologie și Dezvoltare Durabilă

Educația în Uniunea Europeană

Stimularea interesului elevilor

pentru știință și tehnologie


Stimularea interesului elevilor pentru știință și tehnologie

Centrul de Informare Europe Direct Iași | Iași, Strada Păcurari, nr. 85, județul Iași

2

Conținutul acestui material nu constituie în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.




3

Educație 2020

Scopul strategiei Europa 2020 este creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilă

incluziunii.

Părți integrante fundamentale ale acestei strategii, educația și formarea profesională sunt

subiectul a două dintre cele cinci obiective ale acestei strategii: până la orizontul de timp 2020,

rata abandonului școlar trebuie să ajungă la o valoare de sub 10 % și 40 % dintre tinerii

absolvenți să aibă o diplomă de nivel terțiar sau o calificare exhivalentă.

Cadrul European de referință în domeniul educaţiei şi formării prevede că până în 2020

proporția elevilor de 15 ani cu abilități insuficiente la citire, matematică și științe ar trebui să fie

mai mică de 15 %, dat fiind că, la momentul adoptării acestuia, în 2009, existau îngrijorări

referitoare la performanța scăzută a elevilor în ceea ce privește competențele de bază. Aceste

îngrijorări persist și în prezent.

În condițiile în care, în ultimii ani, somajul ridicat în rândul tinerilor este una dintre

urgențele pe care Uniunea Europeană și statele membre trebuie să le înfrunte, calitatea şi

relevanţa aptitudinilor şi competenţelor cu care tinerii europeni termină şcoala au devenit din

ce în ce mai importante.

La nivelul UE au fost definite opt competenţe cheie.

Acestea reprezintă combinaţia dintre cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru

împlinirea şi dezvoltarea personală, cetăţenia activă, incluziunea socială şi ocuparea forţei de

muncă, conform Recomandării 2006/962/EC a Parlamentului European şi a Consiliuluii din 18

decembrie 2006 privind competenţele cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, OJ L 394,

30.12.2006.




4

Competenţe-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii

Într-o societate bazată pe cunoaştere, competenţele-cheie sub formă de cunoştinţe,

abilităţi şi atitudini adecvate fiecărui context au un rol fundamental în cazul fiecărui individ.

Acestea asigură o valoare adăugată pentru piaţa muncii, coeziunea socială şi cetăţenia

activă, oferind flexibilitate şi adaptabilitate, satisfacţie şi motivaţie.

Întrucât toată lumea ar trebui să le dobândească, această recomandare propune un

instrument de referinţă pentru ţările Uniunii Europene (UE), pentru a asigura integrarea deplină a

acestor competenţe-cheie în cadrul strategiilor şi infrastructurilor ţărilor respective, în special în

contextul învăţării pe tot parcursul vieții.

Competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii reprezintă o combinaţie a

cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor adecvate fiecărui context.

Acestea sunt necesare în special pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru

incluziunea socială, cetăţenia activă şi ocuparea forţei de muncă.

Competenţele-cheie sunt esenţiale într-o societate bazată pe cunoaştere şi garantează mai

multă flexibilitate în ceea ce priveşte forţa de muncă, permiţându-i acesteia să se adapteze mai

rapid la modificările constante care apar într-o lume din ce în ce mai interconectată.

Aceste competenţe reprezintă, de asemenea, un factor major în inovaţie, productivitate şi

competitivitate şi contribuie la motivaţia şi satisfacţia angajaţilor, precum şi la calitatea muncii.

Competenţele-cheie ar trebui dobândite de către:

o tinerii aflaţi la sfârşitul perioadei obligatorii de învăţământ şi formare;

competenţele-cheie îi pregătest pe aceştia pentru viaţa adultă, în special pentru

câmpul muncii, constituind totodată o bază pentru continuarea învăţării;

o adulți pe tot parcursul vieţii, printr-un proces de dezvoltare şi actualizare a

abilităţilor.

Dobândirea competenţelor-cheie se încadrează în principiile de egalitate şi acces pentru

toţi și vizează mai ales grupurile dezavantajate al căror potenţial educaţional necesită sprijin.

Exemplele de astfel de grupuri includ persoanele cu abilităţi de bază reduse, cele care

părăsesc şcoala de timpuriu, şomerii pe termen lung, persoanele cu dizabilităţi, migranţii etc.




5

Opt competenţe-cheie1

o Comunicarea în limba maternă

Reprezintă capacitatea de a exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente,

fapte şi opinii, atât în formă orală, cât şi în formă scrisă (ascultare, vorbire, citire şi

scriere) şi de a interacţiona lingvistic într-un mod adecvat şi creativ într-o serie

completă de contexte culturale şi sociale;

o Comunicarea în în limbi străine

Pe lângă dimensiunile principale ale abilităţilor de comunicare în limba maternă,

implică şi abilităţile de mediere şi înţelegere interculturală. Nivelul de cunoştinţe

depinde de mai mulţi factori şi de capacitatea de ascultare, vorbire, citire şi scriere;

o Competența matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi

tehnologia

Competenţa matematică este capacitatea de a dezvolta şi a aplica gândirea

matematică pentru rezolvarea diferitor probleme în situaţii cotidiene, accentul

punându-se pe proces, activitate şi cunoştinţe.

Competenţele de bază privind ştiinţa şi tehnologia se referă la stăpânirea,

utilizarea şi aplicarea cunoştinţelor şi a metodologiilor de explicare a lumii

înconjurătoare. Acestea implică o înţelegere a schimbărilor cauzate de activitatea

umană şi a responsabilităţii fiecărui individ în calitate de cetăţean;

o Competenţa digitală

Implică utilizarea cu încredere şi în mod critic a tehnologiei din societatea

informaţională (TSI) şi deci abilităţile de bază privind tehnologia informaţiei şi a

comunicării (TIC);

o Capacitatea de a învăţa procesul de învăţare

Este legată de învăţare, de abilitatea omului de a-şi urmări şi organiza propria

învăţare, fie individual, fie în grupuri, conform nevoilor proprii, precum şi de

conştientizare a metodelor şi a oportunităţilor;




6

o Competenţe sociale şi civice

Competenţele sociale se referă la competenţele personale, interpersonale şi

interculturale şi toate formele de comportament care permit fiecărei persoane să

participe în mod eficace şi constructiv la viaţa socială şi profesională.

Aceste competenţe sunt legate de bunăstarea personală şi socială.

Este esenţială înţelegerea codurilor de conduită şi a obiceiurilor din diferite medii

în care activează persoanele.

Competenţele civice, în special cunoaşterea conceptelor şi a structurilor sociale şi

politice (democraţie, justiţie, egalitate, cetăţenie şi drepturi civile), fac posibilă

participarea activă şi democratică a oamenilor;

o Simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului

Reprezintă capacitatea de a transforma ideile în acţiune.

Acest simţ presupune creativitate, inovaţie şi asumarea unor riscuri, precum şi

capacitatea de a planifica şi gestiona proiectele în vederea atingerii obiectivelor.

Persoana este conştientă de contextul propriei sale activităţi şi este capabilă să

valorifice oportunităţile apărute.

Acesta este fundamentul pentru achiziţia unor abilităţi şi cunoştinţe mai

specializate, de care au nevoie cei care instituie sau contribuie la o activitate socială sau

comercială. Acest lucru ar trebui să includă conştientizarea valorilor etice şi promovarea

bunei guvernări;

o Conştiinţa şi expresia culturală

Implică aprecierea importanţei expresiei culturale a ideilor, a experienţelor şi a

emoţiilor printr-o serie de canale (muzică, teatru, literatură şi arte vizuale).

Toate aceste competenţe-cheie sunt interdependente, iar accentul se pune, în fiecare caz,

pe gândirea critică, creativitate, iniţiativă, rezolvarea problemelor, evaluarea riscurilor, luarea

deciziilor şi gestionarea constructivă a sentimentelor.

1 http://europa.eu/legislation_summaries/education_training_youth/lifelong_learning/c11090_ro.htm

http://europa.eu/legislation_summaries/education_training_youth/lifelong_learning/c11090_ro.htm




7

Dintre toate aceste competențe, cea matematică şi competenţele de bază privind ştiinţa şi

tehnologia pot contribui semnificativ la creșterea competitivității Uniunii Europene în lume, în

contextul în care rolul important pe care educaţia şi formarea trebuie să îl joace în susţinerea

creşterii economice şi a locurilor de muncă a fost subliniat în mod repetat la nivel european.

Potrivit informațiilor Eurydice, rețeaua de informare asupra educației în Europa,

menţinerea competenţelor la nivel înalt în domeniul Matematicii, Științelor și Tehnologiei (MST)

este crucială pentru economie şi, prin urmare, un procent ridicat de absolvenţi de MST reprezintă

un obiectiv important în majoritatea ţărilor europene.

Cu toate acestea, sistemele de învăţământ europene se confruntă cu provocări

semnificative în încurajarea elevilor să urmeze studii şi cariere în domenii MST conexe.

De ce sunt importante competențele de bază în matematică, știință și tehnologie?2

Competența matematică reprezintă capacitatea de a dezvolta și de a aplica

gândirea matematică în scopul de a rezolva probleme apărute în situații cotidiene. În

încercarea de a dezvolta competențe în ceea ce privește lucrul cu elemente de bază

matematice, accentul trebuie să cadă pe procesul în sine, pe activitate, precum și pe

cunoaștere.

Competența matematică implică, în diferite grade, capacitatea și disponibilitatea

de a folosi tipuri de gândire matematică (gândire logică și spațială) și modalități de

prezentare (formule, modele, constructe, grafice, scheme).

Cunoștințe, deprinderi și atitudini esențiale care au legatură cu această competență:

Cunoștințele necesare în matematică includ cunoștințe solide de numerație, măsuri,

structuri, operații de bază și prezentări matematice de bază, o înțelegere a conceptelor și

termenilor matematici, conștientizarea întrebărilor la care matematica poate oferi răspunsuri.

Individul trebuie să posede deprinderi de a aplica principii și procese matematice de

bază în situații de zi cu zi, la locul de muncă, acasă, să urmărească și să aprecieze înlănțuiri de

argumente. Trebuie sa fie capabil să raționeze matematic, să înțeleagă dovezile matematice, să

comunice în limbaj matematic, să folosească instrumente ajutătoare adecvate.

O atitudine pozitivă în matematică se bazează pe respectarea adevărului și pe

disponibilitatea de a descoperi cauze și de a aprecia validitatea lor.




8

Competența în știință se referă la capacitatea și disponibilitatea de a folosi un

număr de cunoștințe și metodologii cu scopul de a explica lumea naturală, de a identifica

întrebări și de a schița concluzii bazate pe dovezi.

Competența în tehnologie este privită ca o aplicare a acelor cunoștinte și

metodologii ca raspuns la nevoile sau dorințele omenești. Competența în știință și

tehnologie implică o întelegere a schimbărilor cauzate de activitatea omului și

responsabilitate din partea cetățeanului.

Cunoștințe, deprinderi și atitudini esențiale care au legatură cu această competență:

Cunoștințele necesare în știință și tehnologie includ principii de bază ale lumii

naturale, concepte științifice fundamentale, metode și principii, tehnologie, produse și

procese tehnologice, precum și o înțelegere a impactului pe care il au știința și tehnologia

asupra lumii naturale.

Aceste competențe ar trebui să permită individului să înțeleagă mai bine avansările,

limitările și riscurile teoriilor știintifice, aplicațiilor și tehnologiilor în intreaga societate (referitor

la luarea de decizii, valori, întrebări morale, cultur etc.).

Deprinderile includ capacitatea de a utiliza instrumente și masini tehnologice,

precum și date știintifice, în vederea atingerii scopului sau ajungerii la o decizie/concluzie

bazată pe dovezi.

Indivizii trebuie să fie capabili să recunoască trăsăturile esențiale ale cercetării științifice

și să aibă capacitatea de a comunica concluziile și ratiunea care i-au condus către acestea.

Sub aspectul atitudinii, această competență presupune apreciere și curiozitate critică,

interes în probleme de etică și respect pentru securitate/siguranță si durabilitate, în special

în ceea ce privește progresul tehnologic și științific referitor la sine, familie, comunitate și

probleme globale.

2 Lista de competențe cheie, comune mai multor ocupații, aprobată prin Hotărârea CNFPA nr.

86/24.06.2008




9

Multe rapoarte internaţionale identifică deficitul potenţial de resurse umane în profesiile

ştiinţifice cheie şi fac apel la modernizarea predării ştiinţelor în şcoală.

Cum este posibilă creşterea motivaţiei elevilor, sporirea interesului acestora în domeniul

ştiinţelor, şi în acelaşi timp, mărirea nivelului de cunoştinţe?

Pot disciplinele de stiinţe din şcoală să ajungă să fie înţelese de toţi elevii, şi de

asemenea, să educe cu succes pe viitorii oameni de ştiinţă?

Răspunsurile la aceste întrebări le găsim în publicația Comisia Europeană/

EACEA/Eurydice, 2012. Dezvoltarea competenţelor cheie în şcolile din Europa: Provocări şi

Oportunităţi pentru Politică. Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii

Europene.

Îmbunătăţirea motivaţiei de a studia matematica, ştiinţele şi tehnologia

Nivelul motivaţiei de a învăţa matematica şi ştiinţele este un factor determinant important

pentru rezultatele elevilor la şcoală.

Literatura de specialitate a arătat în mod clar că atitudinea şi motivaţia sunt factori

importanţi pentru obţinerea de rezultate bune.

Încrederea elevilor în propriile abilităţi poate juca de asemenea un rol important în

învăţare: autoeficacitatea, măsurată ca nivel de încredere a elevului, poate prezice performanţa.

Sentimentele negative sau anxietatea faţă de matematică, pe de altă parte, pot deveni o

barieră în calea rezultatelor bune.

În plus, există dovezi de cercetare referitoare la faptul că elevii cărora le place

matematica îşi măresc motivaţia intrinsecă de a învăţa şi vice-versa.

Atunci când elevii sunt motivaţi să înveţe matematica, ei petrec mai mult timp pe sarcini

matematice şi tind să fie mai persistenţi în rezolvarea problemelor matematice. Ei pot fi, de

asemenea, mai deschişi pentru a face un număr mare de cursuri de matematică şi de a urma o

carieră în legătură cu matematica.

Astfel, creşterea motivaţiei de învăţare a matematicii şi ştiinţelor este importantă nu

numai pentru îmbunătăţirea generală a performanţelor la nivel primar şi secundar, dar şi pentru

încurajarea alegerii disciplinelor MST la nivel terţiar.

În ceea ce priveşte continuarea studiilor şi alegerea carierei, cercetarea atitudinilor şi

percepţiilor elevilor duce la concluzia că elevii nu văd relevanţa studiilor lor de matematică şi de

ştiinţe pentru activitatea lor profesională viitoare.

În plus, ei au adesea opinii stereotipice şi înguste cu privire la aceste cariere sau, uneori,

nu au nici o informaţie despre ceea ce înseamnă să fii om de ştiinţă sau inginer.

Diferenţele dintre sexe afectează, de asemenea, aspiraţiile în carieră, fetele fiind mai

puţin interesate în alegerea carierei în domeniul matematicii sau ştiinţelor.




10

La nivelul şcolii, unele dintre recomandările pentru abordarea acestor probleme includ

predarea matematicii şi a ştiinţelor în context şi consolidarea de parteneriate cu centrele

ştiinţifice unde profesioniştii din domeniul matematicii şi ştiinţelor ar putea oferi informaţii

referitoare la carieră şi pot acţiona ca modele positive

Elevii pot beneficia, de asemenea, de oportunitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în

şcoală în situaţii reale de muncă sau în activităţi de cercetare.

În învăţământul secundar, o altă măsură importantă este furnizarea de orientare în carieră

de înaltă calitate şi servicii de consiliere.

A fost adesea subliniat faptul că, uneori, consilierii de cariere nu sunt bine informaţi cu

privire la carierele în domeniul ştiinţelor şi, prin urmare, nu sunt bine dotaţi pentru a consilia

elevii cu privire la aceste aspect.

Orientările specifice pentru încurajarea carierelor ştiinţifice există în doar aproximativ

jumătate dintre ţările sau regiunile europene, conform Eurydice:




11

Ţările subliniază faptul că principalul motiv pentru dezvoltarea orientării specializate în

carieră în domeniul ştiinţelor este necesitatea de a evita un eventual deficit de absolvenţi în

domeniul ştiinţelor.

În majoritatea cazurilor, programele naţionale care sunt în vigoare reunesc o serie de părţi

interesate. Activităţile tipice includ vizite la universităţi şi companii şi interacţiuni cu profesorii

universitari, studenţi şi/sau angajatori.

Şcolile şi profesorii sunt, de asemenea, ajutaţi să introducă inovaţii educaţionale care să

încurajeze elevii să ia în considerare carierele ştiinţifice.

Câteva exemple de iniţiative coordonate la nivel naţional pentru a promova alegerile de

carieră în domeniile MST sunt prezentate mai jos:

În Spania, mai multe programe la nivel naţional funcţionează în paralel cu

acţiunea de la nivelul comunităţilor autonome.

De exemplu, programul Campus Científicos de Verano (Tabăra de Ştiinţe de Vară

– Summer Science Campus) implică zece universităţi din şase comunităţi autonome.

Granturile sunt disponibile pentru elevii care au demonstrat aptitudini deosebite în

domeniul ştiinţelor în al patrulea an (ultimul) din învăţământul secundar inferior şi în

primul an de învăţământ secundar superior ştiinţific (Bachillerato).

Activităţile propuse în cadrul acestui program permit elevilor să aibă prima lor

experienţă de cercetare prin participarea la proiecte ştiinţifice concepute şi coordonate de

cadre universitare în colaborare cu profesorii de şcoală secundară.

Proiectul Rutas Científicas (Rute ştiinţifice), implică elevii de nivel secundar

superior care participă la stagii de o săptămână în laboratoare, centre de cercetare,

industrii tehnologice, parcuri naturale sau muzee de ştiinţă. Obiectivul este de a completa

cunoştinţele ştiinţifice dobândite în clasă prin descoperirea aplicării şi utilităţii sale în

viaţa de zi cu zi.

În Olanda, în cadrul Platformei Bèta Techniek, companiile ajută şcolile să-şi

sporească atractivitatea curriculum-ului în domeniul ştiinţelor folosind o varietate de

activităţi, precum şi permiţându-le elevilor să obţină o mai bună înţelegere a

perspectivelor lor viitoare de carieră în industrie şi tehnologie.

Evenimentele majore naţionale includ Ziua Carierei JetNet, Ziua Naţională a

Profesorilor Jet-Net şi Ziua fetelor.

În plus, a fost dezvoltată o gamă de programe mai mici, de exemplu, activităţile

de mentorat, cercetarea asistată de companii, prelegeri ale unor invitaţi, reuniuni ale

experţilor şi workshop-uri pentru profesori.




12

În Polonia, programul guvernamental 'Programe contractate', lansat în 2008,

vizează în principal elevii din departamentele de ştiinţe, matematică şi tehnologie din

ciclul superior al liceului.

Cu toate acestea, instituţiile de învăţământ superior organizează activităţi de

promovare în domeniile legate de ştiinţe pentru elevii din învăţământul secundar inferior

şi superior.

În timpul zilelor deschise ale universităților, potenţialii studenţi sunt informaţi

despre cursurile oferite de instituţie şi participă la întâlniri, conferinţe şi workshop-uri cu

profesorii şi studenţii. Un exemplu de bună practică este Şcoala de Fizică de Vară

organizată de Universitatea din Varşovia.

În Regatul Unit al Marii Britanii, (Irlanda de Nord), în anul 2008,

Departamentul de Educaţie a lansat programul pentru învăţământul, informarea,

consilierea şi îndrumarea pentru Carierele STEM (STEM Careers Education,

Information, Advice and Guidance – CEIAG), care vizează îmbunătăţirea cunoştinţelor

tinerilor şi înţelegerea oportunităţilor de alegere a carierelor care necesită cunoştinţe la

disciplinele STEM – Stiință, Tehnologie, Inginerie și Matematică.

Această activitate este axată pe dezvoltarea de materiale de informare a tinerilor

cu privire la carierele STEM şi pe beneficiile cautării de locuri de muncă în aceste

domenii.

În Norvegia, programul de motivaţie la nivel national este implementat şi evaluat de către

Centrul Naţional de Recrutare pentru Ştiinţă şi Tehnologie (RENATE).

În cadrul acestui program, tineri cu vârste între 15 şi 18 ani întâlnesc mentori, care sunt

studenţi la universitate şi la colegiu.

Mentorii sunt meniţi să fie modele având capacitatea şi misiunea să facă ştiinţa şi

tehnologia mai atractive şi să inspire tinerii în alegerea educaţiei şi a carierelor lor.

În plus, site-ul RENATE furnizează baza de date 'Role Models' (Modele de Rol), care

conţine profilurile multor persoane cu pregătire ştiinţifică şi tehnologică.

Există, de asemenea, prezentări lunare pentru elevi făcute de companii bazate pe ştiinţă şi

tehnologie referitoare la relevanţa şi importanţa învăţământului la matematică şi ştiinţe. De

asemenea, permite elevilor să întâlnească posibili viitori angajatori.




13

Adesea, diferenţele între fete şi băieţi nu sunt abordate explicit în cadrul măsurilor

existente de orientare profesională în domeniul ştiinţelor.

Doar câteva ţări au dezvoltat programe specifice de orientare în domeniul ştiinţelor care

se concentrează pe fete şi/sau au integrat iniţiative de orientare pentru fete în cadrul programelor

de orientare sau a proiectelor ştiinţifice existente.

În Germania, Pactul Naţional pentru Femei în Carierele MINT (matematică,

informatică, ştiinţe naturale şi tehnologie) – ‘Go MINT!’ (41), oferă asistenţă pentru a

decide asupra unui curs de studiu şi facilitează contactele cu mediul de lucru. Într-unul

dintre proiectele Go MINT, denumit 'Cyber mentor', femei care lucrează în cariere MINT

sunt puse în contact cu studente şi răspund la întrebări pe teme MINT. În alte proiecte,

cum ar fi 'gustă MINT', absolventelor de şcoală secundară li s-a dat o şansă de a-şi evalua

potenţialul în zonele de studiu MINT. Diverşi parteneri participă la proiecte MINT.

În Olanda, fetele constituie unul dintre grupurile ţintă ale Platformei Bèta

Techniek. Scopul este de a permite fetelor să devină conştiente de propriile lor talente şi

de a dobândi experienţe pozitive legate de ştiinţe. Unele acţiuni specifice ale programului

Jet-Net (de exemplu, Ziua fetelor – vezi mai sus) se axează anume pe fete, cărora le sunt

oferite modele de rol de sex feminin, precum şi o privire de ansamblu a oportunităţilor de

carieră în domeniul ştiinţelor.

În Polonia, din 2006, o campanie coordonată sub sloganul 'Fetelor, studiaţi la

universităţile tehnice!' (Dziewczyny na politechniki!) a fost derulată de Fundaţia pentru

Educaţie Perspektywy şi de Conferinţa Rectorilor Universităţilor Tehnice pentru a

promova programele de inginerie şi tehnologie în rândul fetelor. Mulţumită ediţiilor

ulterioare ale proiectului, numărul de studenţi de sex feminin a crescut cu 14 000, în timp

ce numărul total de studenţi a scăzut treptat.

În Finlanda, proiectul GISEL (referitor la problemele privind diferenţele între

sexe, educaţia şi învăţământul în domeniul ştiinţelor) realizat de Universitatea din

Helsinki a căutat să găsească modalităţi de a influenţa atitudinea fetelor faţă de ştiinţe şi

tehnologie. În practică, au fost dezvoltate metode de predare a ştiinţelor, ceea ce

demonstrează atractivitatea ştiinţei şi promovarea interesului tinerilor în domeniul

ştiinţei, în special al fetelor. Intenţia este de a le motiva să studieze ştiinţele şi de a alege

cursuri avansate de ştiinţe în învăţământul secundar superior.




14

În Regatul Unit, există iniţiative naţionale pentru a contracara dezechilibrul dintre

fete şi băieţi la ştiinţe şi inginerie. Una dintre cele mai cunoscute este Femeia în Stiinţă,

Inginerie şi Construcţii (Women into Science, Engineering and Construction – WISE).

Campania WISE colaborează cu o serie de parteneri pentru a încuraja fetele de vârstă

şcolară să aprecieze şi să urmeze cursurile legate de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi

construcţii în şcoală sau facultate, precum şi să adopte cariere conexe.

În Norvegia, lipsa de încredere în sine a fetelor la matematică şi ştiinţe constituie

unul dintre motivele pentru lansarea programului ENT3R. 'Fetele şi tehnologia' este un alt

proiect de colaborare al Universităţii din Agder. Universitatea a beneficiat direct de

această orientare profesională prin creşterea semnificativă a numărului de solicitanţi de

sex feminin la studiile de inginerie şi tehnologie. Proiectul Realise (Realizarea) îşi

propune să elaboreze măsuri pentru creşterea recrutării fetelor la ştiinţe. Grupul ţintă al

proiectului este compus din clasele 8-13. Măsurile sunt destinate elevilor, profesorilor,

consilierilor, administratorilor şi proprietarilor de şcoală. Accentul este pus pe recrutarea

de fete la ştiinţe, în special matematică, fizică, tehnologie, ştiinţele pământului şi TIC.

De asemenea, Comisia Europeană desfășoară o campanie de promovare a științei și

domeniilor tehnice pentru fete, numită Science, it’s a girl thing - Știința le stă bine fetelor!,

menită să sublinieze rolul femeilor în cercetare și inovare.




15

Pe parcursul anilor 2013 și 2014, Centrul de Informare Europe Direct Iași a desfășurat

mai multe activități legate de acest subiect.

Menționăm în primul rând Conferința Stimularea interesului elevilor pentru domeniile

tehnice și științifice, în cadrul căreia profesori a două licee din Iași – Liceul Teoretic de

Informatică ”Grigore Moisil” și Colegiul Economic Administrativ, dar și cadre didactice din

Republica Moldova și Ucraina au făcut schimb de experiență și bune practici referitoare la acest

subiect.

De asemenea, în parteneriat cu Grădinița cu program Prelungit nr. 14 din Iași, am socotit

necesară începerea educației în acest domeniu încă de la nivelul preșcolarilor, viitorii ingineri și

cercetători ai Europei.

Mai jos sunt mărturiile unora dintre profesorii și educatorii implicați în activitățile noastre

despre subiect:

1. Stimularea interesului pentru știință și tehnologie prin intermediul

limbii engleze

Prof.Daniela Lupuleasa

Prof.Radu Lupuleasa

Colegiul Economic Administrativ Iași

În rândul cele opt competențe cheie cunoscute, se numără comunicarea în limbile străine,

competența matematică și competențe de bază în știință și tehnologie precum și competența

digitală. Problematica vizată în acest articol împletește practic cele trei competențe cheie.

Comunicarea în limbile străine, mai ales în limba engleză, cel mai răspândit instrument

lingvistic de comunicare la nivel mondial, implică abilități de cunoaștere a instrumentarului

lingvistic dar și de înțelegere a contextului cultural.

La rândul ei, competența matematică reprezintă capacitatea de a dezvolta și aplica

gândirea matematică în vederea rezolvării unor probleme în situații cotidiene, accentul punându-

se atât pe activitate cât și pe cunoaștere. Competența matematică presupune capacitatea de

utilizare a modelelor matematice în gândire. Competența de bază în știință implică utilizarea

cunoștințelor dobândite în vederea explicării diverselor fenomene în vreme ce competența în

tehnologie este înțeleasă ca abilitatea de a utiliza diverse cunoștințe și metode ca răspuns la

dorințele și nevoile umane fără a neglija înțelegerea schimbărilor cauzate de activitățile umane și

responsabilitatea individului ca cetățean.Competența digitală, la rândul ei, presupune utilizarea

critică a tehnologiei societății informaționale în viața de zi cu zi. Se bazează pe abilitățile de bază

ale utilizării tehnologiei înformației și a comunicării (TIC).




16

Provocările cu care se confruntă tinerii pot fi transmise din perspectiva furnizorului de

educație în sensul de a le dezvolta diverse competențe, creativitatea și capacitatea de inovare. În

anul 2011 s-au pus bazele căutării soluțiilor de stimulare a studiului științei și tehnologiei, la

nivel european, pentru a răspunde mai bine dezideratelor tratatului de la Lisabona ce stipulează

promovarea unei economii dinamice și inovatoare, bazată pe cunoaștere.

Majoritatea țărilor europene investesc în pregătirea profesorilor în vederea utilizării unor

metode inovatoare, resurse și instrumente digitale prin intermediul eLearning-ului, ca efect al

rezultatelor nesatisfăcătoare înregistrate în cadrul testelor PISA. S-a acordat și mai multă atenție

științelor experimentale precum fizica, chimia, biologia în vederea captării interesului elevilor.

Desigur, s-a pus accent și pe instruirea profesorilor de științe în vederea utilizării limbilor străine,

în special a limbii engleze.

Tranziția de la școală la locul de muncă reprezintă un aspect important în procesul

educațional. O modalitate prin care se poate realiza această legătură o reprezintă prezența

reprezentanților companiilor în școli pentru a explica importanța deprinderii competențelor

științifice cu scopul sporirii șanselor de angajare sau prezența elevilor înșiși la locul de muncă.

Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC) este recunoscută pentru abilitatea de a

diversifica procesul învățării și de a crea situații de învățare atractive și provocatoare, incluzând

colectarea, înregistrarea și analiza datelor, permițând ducerea la bun sfârșit rapid și în condiții de

siguranță a experimentelor, altfel greu sau imposibil de realizat în clasă datorită lipsei

echipamentelor sau riscurilor inerente. Totodată, lucrurile devin posibile datorită simulării și

vizualizării aplicațiilor științifice 3D și demonstrațiilor matematice. Beneficiile asociate cu

tehnologia includ accesul la internet și conținutul digital multimedia prin exerciții ce pot

firepetate fără restricții de timp și spațiu. Scopul pe termen lung este de a dezvolta în mod

sustenabil știința, cu scopul asigurării perspectivei dezvoltării inovatoare prin intermediul

științei și tehnologiei.

O ramură a limbii engleze pentru scopuri speciale (English for Special Purposes) o

reprezintă Limba engleză pentru Știință și Tehnologie (English for Science and Technology).

Desigur, vocabularul limbii engleze în domeniul științei și tehnologiei este unul specializat,

particular iar utilizarea limbii engleze la orele de matematică și științe presupune, pe lângă

cunoașterea vocabularului cu caracter general, uzual, însușirea terminologiei cu caracter

științific, ceea ce se întâmplă efectiv la clasele cu predare în limba engleză unde disciplinele de

învățământ sunt predate în această limbă unor elevi a căror limbă maternă este româna sau o altă

limbă utilizată în sistemul de învățământ respectiv. CLIL (Content Language Integrated

Learning) presupune tocmai predarea și utilizarea limbii engleze la discipline nonlingvistice

(matematică, fizică, chimie, biologie, geografie etc.), adresându-se unor vorbitori pentru care

engleza reprezintă o limbă străină.Acest fapt s-a realizat în cadrul colegiului nostru la orele




17

susținute de către asistentul Comenius din Polonia ce a predat ore de geografie și informatică în

limba engleză dar și ale altor profesori din liceu.

O altă modalitate prin care se pot dobândi cunoștințe utile de limba engleză la orele de

științe o reprezintă metoda proiectului ce poate fi aplicată la clasă și care poate conduce la

inițierea și derularea unor proiecte interesante cu participare internațională.

Astfel, aplicarea învățării experiențiale este finalizată prin produse realizate de elevi cu

ajutorul instrumentelor Web 2.0 și a limbilor străine, punându-se accent pe comunicarea și

colaborarea dintre elevi facilitată de cadrul didactic. Se pot identifica numeroase avantaje ale

aplicării metodei proiectului:

Promovarea preocupărilor și intereselor individuale sau de grup;

Stimularea creativității, spiritului novator, perseverenței;

Sprijinirea comunicării, adaptabilității, participării, implicării active;

Dezvoltarea capacității de lucru în echipă prin conjugarea eforturilor și

evaluarea critică, obiectivă a rezultatelor activității;

Stimularea reflecției asupra realizărilor și eșecurilor prin intermediul

experiențelor trăite;

Asumarea de către elevi a propriei evoluții;

Dezvoltarea abilității de a învăța să înveți;

Sporirea șanselor de integrare pe piața muncii.

Îmbunătățirea utilizării limbii străine ca instrument de comunicare.

Prin intermediul acestei metode elevul caută, descoperă, creează, utilizând eficient

calculatorul și limbile străine, punându-se accent pe interdisciplinaritate și transdisciplinaritate.

Având în vdere caracteristicile specifice ale proiectelor la disciplina matematică, de exemplu,

precum și natura aparent aridă a acestui obiect de studiu, proiectele trebuie să aibă un caracter

stimulativ, rezultat al activităților planificate și al instrumentelor folosite. În pofida percepției

matematicii drept o disciplină abstractă, mecanică, ea poate fi considerată de către elevi drept

utilă, interesantă, surprinzătoare. Se urmărește îmbunătățirea performanțelor elevilor, stimularea

abilităților diferite prin utilizarea teoriei inteligențelor multiple și utilizarea instrumentelor TIC.

Ca punct de plecare, este preferabilă legătura matematicii și oricărei alte științe cu

literatura, istoria, geografia, prin utilizarea limbii engleze. Realizarea unor videoclipuri, a unei

publicații online motivează elevii și conduce la descoperirea unor talente altfel ascunse. Elevii

experimentează, caută soluții la probleme cât se poate de serioase sub aparența jocului.

O caracteristică a proiectelor este utilizarea conținuturilor TIC ce conduce la asigurarea

unui mediu stimulativ al învățării și utilizarea unei palete largi de mijloace de comunicare și

cooperare precum videoconferințe, fișiere audio – video, bloguri, instrumente multimedia etc.

Etapele parcurse de elev în procesul de învățare și formare se reiau la un nivel superior,

asigurându-se evoluția în spirală și progresul continuu, integrarea conceptelor în experiența de




18

viață personală. Elevii se implică activ în realizarea de postere, materiale publicitare cu ajutorul

programelor de editare a imaginilor de tipul Corel, Gimp, Photoshop sau alte aplicații online.

Centrul de greutate al activității bazate pe editare de imagine se va deplasa de la cunoașterea

programelor spre mesajul vizual transmis și reflectarea cunoștințelor, atitudinilor, sentimentelor

elevilor în contextul disciplinei predate. Dacă se dorește familiarizarea elevilor cu instrumentele

TIC, se pot realiza produse cu caracter interdisciplinar făcând apel la experiența de viață și

universul preocupărilor lor. Editarea sau procesarea imaginilor se va integra în activitatea de

învățare astfel încât să-i ajute pe elevi să proiecteze ideile într-un context nou interdisciplinar, să

acționeze , să se simtă valorizați, să-și dorească să știe mai mult, să se afirme și să demonstreze

că sunt capabili de performanță.

Domeniul editării și procesării imaginilor poate fi extins prin reprezentările 3D intermediate

de Google Sketchup, prin modelarea realității și implicarea elevilor in proiectarea, crearea și

reflectarea lumii lor interioare. Valorificarea produselor multimedia, editarea sau chiar

procesarea filmelor și sunetelor asigură suportul motivațional și creează o atitudinea pozitivă.

Evident că în tot acest proces este necesară cunoașterea limbii engleze ce poate fi extinsă,

îmbogățită prin apelarea la surse de documentare și terminologia specifică EST (English for

Science and Technology).

Integrarea jocurilor educaționale în activitatea didactică le permite elevilor să învețe din

propriile greșeli, prin motivarea întrinsecă și crearea situațiilor competiționale. Jocurile

educaționale vor fi alese astfel încât să stimuleze elevii să-și valorifice potențialul cognitiv.

Elevii vor experimenta în context virtual, vor realiza simularea unor situații reale greu de realizat

(experimente care necesită condiții speciale) sau vor opera în contextul unor situații problemă

create de profesor.

Există o gamă largă de instrumente TIC pentru implicarea elevilor în analiză și sinteză, cum

ar fi foi de calcul, sondaje de opinie, baze de date, sisteme de gestiune a bazelor de date, hărți

conceptuale, editoare de texte, diagrame, wiki. Identificarea elementelor componente, analiza

detaliată, înțelegerea particularităților și capacitatea de refacere a întregului vor fi astfel integrate

încât să răspundă intereselor elevilor.

Pentru stimularea elevilor în vederea justificării deciziilor sau soluțiilor alese, analizarea

ideilor sau conceptelor și emiterea judecăților de valoare, profesorii vor include dezbateri sau

investigații în activitatea de învățare, folosind wiki, blog, instrumente de colaborare online, hărți

conceptuale.

Elevii vor demonstra înțelegerea în profunzime a conținutului și vor atinge competențe

specifice, obiective de referință prin crearea produselor finale cu ajutorul instrumentelor TIC sub

formă de filme, jocuri, programe software, animații, înregistrări audio, machete online, pagini

web, reviste online, wiki, blog. Aceste produse, realizare pe parcursul întregii unități de învățare




19

vor ilustra viziunea elevilor și vor determina integrarea conceptelor noi prin învățare activă în

universul lor cognitiv.

Cel mai important aspect al proiectării acestor activități de învățare este pregătirea elevilor

pentru viață, învățarea prin colaborare și cooperare, depășirea cadrului școlii și preocuparea

pentru problemele comunității din care fac parte. De altfel, elevii se implică activ în învățare

când sarcinile răspund preocupărilor lor și contribuie la formarea imaginii de sine pozitive.

Produsele finale realizate cu ajutorul instrumentelor Web 2.0 pun în valoare achizițiile

elevilor, sprijină învățarea prin colaborare și prin implicare. Învățarea dobândește și o

perspectivă nouă, adaptată nevoilor elevilor, asigurând dezvoltarea personală a acestora.

Un bun exemplu în ideea asimilării de către elevi a unor cunoștințe din diverse discipline de

studiu, cu precădere din domeniul științelor, prin utilizarea instrumentului lingvistic al limbii

engleze o reprezintă proiectul „Enigmathics” în varianta sa inițială și continuarea ulterioară, ca

urmare a succesului și interesului elevilor participanți.

Ideea proiectului „Enigmathics” de a pătrunde în lumea fascinantă a codurilor, oferă suportul

pentru crearea conexiunilor dintre matematică, istorie, geografie și limbile moderne, reflectând

preocupările oamenilor din cele mai vechi timpuri de a-și proteja mesajele. Proiectul își propune,

în urma decodificării, promovarea turistică a țărilor de origine ale elevilor participanți.

Codul lui Cezar, cifrul afin, codul Morse, secvențe logice de numere, pătratul Polybe, codul

binar ASCII, codul lui Vigenère oferă suportul pentru crearea conexiunilor dintre conținuturile

ce trebuie parcurse conform programei disciplinei matematica M2. Noțiuni abstracte de tipul

funcția de gradul I, clase de resturi modulo 26, șiruri de numere, matrice au un pronunțat caracter

practic, incitând elevii spre studiu și aprofundare. Partenerii au fost școli din Franța, Polonia,

ulterior și Turcia, alături de elevi ai Colegiului Economic Administrativ Iași, coordonați de

subsemnații.

Obiectivele proiectului au fost următoarele:

Utilizarea limbii engleze în comunicare;

Integrarea instrumentelor TIC: voki,Word, PowerPoint, Internet, email, chat în

documentare și elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor turistice prezentate

din perspectivă istorică și geografică;

Abordarea interdisciplinară în vedera codificării și decodificării mesajelor.

Fiecare elev şi-a creat cont pe www.voki.com şi un avatar prin care să-şi surprindă

principalele trăsături fizice. În spaţiul virtual al proiectului, fiecare ţară a încărcat poza de grup şi

repartizarea elevilor în opt grupe. Elevii au identificat colaboratorii și, pe baza avatarurilor,

persoana reală din fotografie, şi-au opiniile pe chat. Fiecare grup a descris în limba engleză,

folosind un cod la alegere dintre cele propuse, un obiectiv turistic din țara de origine. Mesajele

codificate au fost încărcate în spaţiul virtual al proiectului. Elevii au decodificat mesajele

colegilor din celelalte ţări dar din aceeaşi grupă, au indicat pe chat obiectivul prezentat şi au

http://www.voki.com/




20

încărcat o imagine cu obiectivul şi membrii grupei. Colaborarea a decurs foarte bine, membrii

fiecărui echipaj realizând la termen activităţile, reuşind să stabilească legături strânse, bazate pe

o bună comunicare, înţelegere, contribuind la dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii în care

studiază. Ca instrumente de lucru au fost utilizate Voki, Word, editor de imagini, PowerPoint,

Prezi, email, chat.

Ca rezultat și impact, proiectul a oferit profesorilor șansa de a planifica activitățile

pornind de la nevoile de învățare ale elevilor și contextul educațional specific. Schimbul de

experiență dintre cadrelele didactice a adus beneficii în activitatea elevilor, stimulând motivația

intrinsecă și interesul participanților, valorificându-le curiozitatea și preocupările pentru

utilizarea tehnologiei în învățare. Elevii au conștientizat necesitatea învățării limbii engleze ca

prim pas în integrarea în grupul de lucru și ca mod de comunicare pe parcursul proiectului.

Revista ‘Enigmathics’ si site-ul proiectului constituie materiale suport pentru studiul

șirurilor de numere sau a funcției de gradul I la disciplina matematică M2 în clasa a IX-a,

integrând codul lui Cezar, cifrul afin sau secvențe logice de numere ca exemple inspirate din

preocupările oamenilor de codificare a mesajelor. Decodificarea mesajelor cu ajutorul codului lui

Cezar reprezintă aplicația funcției inverse a funcției de gradul I. Codificarea și decodificarea

mesajelor cu ajutorul funcțiilor predefinite din Microsoft Office Excel sprijină abordarea

interdisciplinară a noțiunii de funcție, înțelegerea aprofundată a conceptului matematic abstract.

Pătratul lui Polybe este un exemplu de utilizare a matricelor studiate în clasa a XI-a.

Abordarea transdisciplinară din perspectiva disciplinelor matematică, geografie, istorie,

limba engleză a obiectivelor turistice contribuie la asumarea actului educațional de către elevi și

soluționarea sarcinilor ca necesitate și dorință personală de afirmare.

Asimilarea de către elevi a cunoștințelor cu caracter științific și mai ales formarea

competențelor specifice prin intermediul unui instrument lingvistic generos oferit de limba

engleză conferă o perspectivă optimistă formării tinerilor, cu efecte viitoare în direcția

progresului tehnologic și al calității vieții.

2. Metode de stimulare a interesului elevilor pentru științe și tehnologie, aspecte etice

Metoda studiului de caz în studierea biologiei,

Prof. Ungureanu Alice-Mădălina,

Colegiul Economic Administrativ, Iași

Am ales această metodă, deoarece pentru a deveni într-adevăr eficientă, spre deosebire de

metodele tradiționale care oferă ”cazuri fictive” ce sunt imaginate de profesor, metoda studiului

de caz aduce spre discuție numai ”cazuri de viață” (life cases), cazuri-problemă, reale, concrete

și semnificative.




21

Analiza cazurilor prezintă un mare avantaj deoarece îi apropie pe elevi mai mult de

problemele complexe ale vieții practice, de situații aproximativ asemănătoare (dacă nu identice)

cu acelea cu care se vor confrunta în viață și în activitatea lor socială și profesională. Studiul de

caz îi familiarizează pe elevi cu o strategie de abordare a faptului real, îi înarmează cu anumite

raționamente care pot fi cu ușurință transferate în înțelegerea și analiza altor cazuri sau să

realizeze paralele între situații relativ apropiate. Metoda solicită o intensă activitate individuală

sau de echipă, elevii sunt învățați să adune informațiile, să le valorifice, să elaboreze o decizie, să

acționeze rapid și eficient în situații excepționale de care uneori depinde viitorul lor sau al

familiei. De asemenea, metoda intensifică relațiile elevi-elevi dar și elevi-profesor, accentuează

la elevi puterea de a argumenta și a-și susține idea afirmată, cultivă acestora spiritul de

responsabilitate și conștientizarea eventualelor lipsuri în pregătirea lor.

Cazul utilizat de mine în cadrul lecției Maladii genetice din capitolul Ereditatea și

variabilitatea lumii vii din materia clasei a IX a se încadrează în prima din cele trei variante de

aplicare a metodei studiului de caz și anume: metoda situației (Case-study-Method). Am ales

această variantă deoarece elevii claselor a IX a au o experiență redusă de a lucra cu această

metodă și factorul decisiv este timpul extrem de puțin pe care pot să-l aloc metodei, ținând cont

că biologia se studiază doar o oră pe săptămână.

Potrivit acestei variante cazul face o prezentare completă a situației existente, în fața

elevilor, aceștia primind toate informațiile necesare soluționării cazului dat. Avantajele metodei

constau în faptul că discutarea cazului începe imediat.

Prezint în continuare studiul de caz propus spre studiu elevilor:

De ce nu mi-aţi spus, domnuˊ doctor, ca s-o omorâm…

Un tip bine, de vreo 100 de kg, cu cerceluş în ureche, cam la 30 de ani, probabil de

“familie bună”, cu bani, din câte se vede, se plânge de faptul că i s-a născut un copil cu

malformaţii.

Fetiţei nou născute îi lipseau palma de la o mânuţă şi laba unuia dintre picioruşe.

Rude şi prieteni de-ai noştri au trecut prin drama asta în urmă cu doi ani. Îmi amintesc

bine ziua în care i-am dat telefon să îl întreb cum este nou-născutul. Mi-a spus cu un glas pierit:

“are malformaţii majore”.

Care-i problema în cazul acesta?

Tăticul din ştirea de faţă dorea să îi dea în judecată pe doctori pentru că nu au

descoperit malformaţia la vreme pentru a lua o decizie. Asta, în condiţiile în care mama nu

oferea transparenţă ecosonică din cauza obezităţii şi, în condiţiile în care poţi greşi chiar şi

sexul copilului cu ecranele ecografelor din ţara noastră.

Stau şi mă întreb: care decizie?

Se înţelegea foarte clar care ar fi fost opţiunile, nu?




22

Da, nu poţi judeca uşor chestia asta… dar în ceva tot trebuie să ne păstrăm mintea şi

credinţa limpede.

Da, este greu de judecat. Vă spun ca unul care am trecut cu primul copil prin probleme

de sănătate foarte mari, după ce l-am pierdut pe al doilea, după ce ne-am găsit cu greu curaj

pentru al treilea.

Televiziunea care a prezentat reportajul a pus o întrebare la care merită să medităm:

Dacă ai şti că ţi se naşte un copil cu malformaţii, l-ai ucide?

Sub aspect organizatoric am aplicat efectiv metoda studiului de caz în modul următor: am

prezentat spre cercetare cazul tuturor elevilor clasei, iar discuția s-a realizat frontal cu întregul

colectiv de elevi. Participarea fiind colectivă, toți elevii parcurg aceeași pași care să conducă la

soluționarea cazului și îi învață să lucreze după această metodă, pe care în predarea cunoștințelor

de clasa a X a o utilizez mai des.

Rolul meu ca profesor este de a conduce învăţarea, de a ghida elevii, de a le oferi puncte

de sprijin, de a valida soluţia şi obţinerea feed-back-ului formativ şi sumativ. În nici un caz nu

voi impune propriul punct de vedere referitor la situaţia în discuţie, chiar dacă, din practică,

întotdeauna elevii îmi adresează întrebarea: „Dumneavoastră cum ați rezolva această situație?”,

dar voi încuraja elevii să se implice cât mai activ în dezbatere fiind critici şi propunând cât mai

multe variante de soluţionare. De asemenea, precizez elevilor că nu știm cu adevărat cum vom

reacționa într-un anumit caz până când nu vom fi implicați sută la sută, și că s-ar putea ca în

diferite perioade ale vieții să ne schimbăm decizia în funcție de acumulările ulterioare.

În utilizarea acestui studiu de caz nu trebuie uitat faptul că unii elevi au o anumită cultură

religioasă, pentru care viața umană este sacră și trebuie apărată sub toate formele ei de existență,

și consideră avortul un mare păcat. Acești elevi vor veni cu următoarele argumente: există

posibilitatea de diagnostic greșit sau dacă părinții nu își doresc un asemenea copil sunt

organizații care se ocupă cu adopția copiilor bolnavi.

De cealaltă parte, elevii pot veni cu următorul argument: Dar este un act de cruzime să

permiți să se nască un copil cu handicap, care să ducă mai apoi o viață nenorocită. Ipoteza

că oamenii cu handicap se bucură de viață mai puțin decât persoanele „normale” s-a dovedit a fi

falsă. O investigație bine documentată a arătat că nu este nicio diferență între persoanele cu

handicap și cele „normale” în ceea ce privește modul de receptare a satisfacției vieții, modul de

receptare a viitorului apropiat și vulnerabilitatea la frustrare.

O altă ipoteză: Dar n-ar fi o asemenea îngrijire foarte scumpă? Se pune întrebarea:

Măsurăm valoarea vieții unei persoane în bani sau după cât de utilă ne este? Cheltuielile

societății pentru îngrijirea tuturor oamenilor cu handicap fizic și mental nu reprezintă decât o

fracțiune din cheltuielile făcute de societate din cauza unora ce sunt certați cu moralitatea.




23

Tot în sprijinul păstrării copilului vine și statistica privind transformările emoționale pe

care le suferă părinții la avortarea unui copil cu handicap. Depresia maternă apare la 92% și cea

paternă la 82%, plus o incidență de 30% de separare a părinților după avort.

În permanență profesorul trebuie să intervină și să sublinieze concluziile pentru fiecare tip

de argument.

Învăţarea pe baza acestui studiu de caz este o metodă didactică activă care are o serie de

avantaje: motivează intrinsec elevii şi îi implică în activitate, îi pune pe elevi în situaţia de viitori

părinți şi le solicită utilizarea cunoştinţelor şi capacităţilor de care dispun în realizarea de

demersuri inductive şi deductive, în dobândirea şi descoperirea noului, îi determină să manifeste

o atitudine critică şi spirit critic față de cele două variante de soluţionare a cazului: păstrarea

sarcinii și nașterea copilului cu malformații sau apelarea la avortul terapeutic, argumentând în

mod raţional varianta optimă. În cursul dezbaterilor colective se produc schimburi intelectuale,

confruntări, argumentări, formulări de concluzii, elevii atingând cele mai complexe nivele de

gândire şi învăţare activă, trecând de la aplicare la analiză, sinteză şi evaluare.

În concluzie, succesul în utilizarea acestei metode este determinat de folosirea ingenioasă

și corespunzătoare a condițiilor subiective și obiective existente.

3. Metode de stimulare a interesului copiilor pentru științe și tehnologie pentru

preșcolari

Prof. Mihaela Azamfirei,

Prof. Ana –Maria Drăgoi,

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 14 Iaşi

Educația este factorul determinant al dezvoltării psihoindividuale. Aceasta este o formă

organizată, sistematică și continuă de formare a personalității umane.

Procesul complex de formare și devenire a personalității umane este indisolubil legat de

activitatea de învățare și de educație, în general.

Învațarea școlară este o formă tipică, specifică de învățare umană. Este orientată în directia

asimilării de cunoștinte și a formării structurilor psihice și de personalitate. Vizează obiective

precise, implică proiectare și anticipare, dirijare, control și decizie.

Vârsta preșcolară este o perioadă a descoperirii. Aceasta este perioada în care se conturează

primele elemente ale conștiinței de sine și a socializării. Este perioada apariției competențelor,

iar acestea țin de implicarea în explorarea, explicarea, procesarea realității, dar și de acțiune

asupra ei.

Copiii la această vârstă iau parte la transformările din viața socială, economică și din mediul

înconjurător, acest lucru stârnindu-le curiozitatea. Aceasta se manifestă prin multitudinea de




24

întrebări pe care ni le adresează. Prin răspunsurile pe care le oferim îi conducem la înțelegerea

anumitor fenomene.

În cadrul Domeniului Știinte noi trebuie să-i oferim copilului posibilitatea de a explora

natura, de a realiza experimente.

Curriculum pentru invățământul preprimar recomandă o serie de obiective a căror

transpunere în activități specifice conduce copiii către înțelegerea unor legături cauzale între

evenimente, le dezvoltă spiritul de observație, le formează priceperi și deprinderi.

O modalitate de stimulare a interesului copiilor pentru știință este forma de organizare a

activităților cu conținut științific.

Pe parcursul anului școlar 2013-2014 împreună cu partenerul nostru Europe Direct Iași

am organizat și desfășurat o serie de activități extracurriculare ce au vizat Domeniul Științe.

Obiectivele urmărite au constat în stimularea curiozității privind înțelegerea mediului

înconjurător precum și dezvoltarea capacității de observare și stabilire de relații cauzale, spațiale

și temporale.

Temele le-am conceput ținând cont atât de particularitățile de vârstă ale copiilor precum

și de temele propuse de Curriculum pentru învățământul preșcolar.

O atenție deosebită am acordat selectării metodelor utilizate în desfășurarea activităților.

Metodele utilizate în cadrul acestora au fost atât metode de transmitere și însușire de cunoștințe:

explicarea, conversația euristică, metode de explorare și descoperire de învățare prin descoperire dirijată

sau nedirijată, respectiv metode de explorare directă a obiectelor și fenomenelor: observarea sistematică

și independentă, efectuarea de mici experimente; dar și metode de explorare indirectă prin intermediul

substitutelor realității: demonstrația cu ajutorul imaginilor, modelelor, machetelor proiecțiilor fixe și

dinamice. Metodele bazate pe actiune au fost: metode de învățare prin acțiune reală exerciții și lucrările

practice și metode de învățare prin acțiune fictivă (simulată) jocuri didactice.

În cele ce urmează vom prezenta două dintre activitățile desfășurate în cadrul parteneriatului

cu Centrulde Informare Europe Direct Iasi.

Prima activitate la care au participat copiii preșcolari a fost Noaptea Cercetătorilor 2013,

organizată de Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași.

Preșcolarii au luat parte la o serie de experimente precum: ce se întâmplă cu florile, cauciucul

și fructele la -200C; cum se obține lumina folosind o bicicletă; roci și substanțe fluorescente;

cum se sparge lemnul cu o minge de ping pong.

În urma acestei activități copiii au învatat lucruri noi, dar cel mai important este faptul că au

avut posibilitatea de a participa ei înșiși la câteva experimente împreuna cu specialiștii.

Aceștia au experimentat, la scară redusă, modul producerii curentului electric prin rotire unui

magnet permanent (rotor) în interiorul unei bobine (înfășurare statorică), dispozitiv numit în

tehnică dinam care era montat la o bicicletă fixă. Copiii luau pe rând locul biciclistului și

pedalând observau apinderea becului mai intens atunci când pedalau mai puternic și mai slab

atunci când pedalau mai încet.




25

Sursa foto: www.phys.uaic.ro

Un alt experiment consta în înșelarea stimulilor de auz și văz. Dispozitivul acustic a fost

construit pornind de la o cască pentru motocicliști, în dreptul urechilor practicându-se orificii

potrivite pentru inserarea a două pâlnii. Deși pâlnia era așezată în dreptul urechii din dreapta

acasta avea legătură cu un orificiu situat în dreptul urechii din stânga, iar pâlnia așezată în

dreptul urechii din stânga avea legatură cu un orificiu situat în dreptul urechii din dreapta.

Această construcție avea drept consecință faptul că un sunet emis în pâlnia din dreapta îl făcea

sensibil în urechea stângă și invers.Copilul era rugat să ridice mâna corespunzătoare părții în care

se rostește sunetul. Acesta observa că deși sunetul este rostit în pâlnia din dreapta el ridica mâna

stângă rezultând neconcordanța între stimulii transmiși de văz și auz.

În urma acestei activități copiii au continuat si în perioada următoare să mimeze

experimente în cadrul activitătilor la alegerea copiilor , fapt ce ne demonstrează pe de o parte

seriozitatea cu care au urmărit explicațiile oferite de cercetători, iar pe de altă parte dorința de a

mai participa şi la alte activități cu caracter științific.

Cea de a doua activitate pe care dorim să o prezentăm a avut ca temă Întâlnire cu un

cercetător-inventator. În cadrul acestei activități am încercat să transformăm sala de grupă într-

un laborator.

Activitatea a fost susținută de reprezentantul Forumului Inventatorilor Români, Andrei

Victor Sandu, cadru didactic la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor a Universității ”Gh.

Asachi” din Iași și inventator premiat la mai multe târguri de inventică internaționale.

Inventatorul prezentat preșcolarilor o parte din instrumentele cu care lucrează un

cercetător, dar a realizat și câteva experimente. Precizăm ca substanțele folosite la experimente

erau cunoscute de copii, acstea fiind folosite în industria alimentară. Exemple de substante: oțet,

zeamă de lămâie, bicarbonat etc. Preșcolarii au avut ocazia de a observa la microscop diferite

particule de plante sau insecte.

http://www.phys.uaic.ro/




26

În cadrul acestei activități copiii au fost încurajați să efectueze experimente precum și să

utilizeze în condiții de siguranță diferite instrumente folosite de cercetători.

Activităţile descrise mai sus la care copiii preşcolari au participat cu interes au contribuit

a dezvoltarea lor, la formarea unei imagini de ansamblu asupra mediului înconjurător care

determină trebuinţele copilului deoarece „el are nevoie să crească”. Dar toate aceste nevoi nu pot

fi satisfăcute fără contribuţia adultului şi fără activitatea dirijată a profesorului în activităţi care

să-i stimuleze pe copii să descopere realitatea înconjurătoare.

Centrul de Informare Europe Direct Iași

Tel/fax: 0232 260 122

Structură-gazdă:

Asociația pentru Ecologie și Dezvoltare Durabilă

Strada Păcurari, nr. 85, 700515, Iași, județul Iași

Tel: 0232 260 410

Fax: 0232 257 012

Documents

Stimularea interesului elevilor pentru știință și tehnologie