Stop to Shop Ianuarie 2013

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie,

Carmen Cristea, Vladimir Popa

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 124 - Ianuarie 2013

62

10 INTERVIU

De vorb` cu Cosmin Prelipceanu

24 FaShIoN aRchITEcTURE

Madeleine Vionnet, regina tìeturii \n bié

27 GENTLEMEN’S aGREEMENT

by Adina Buzatu

36 FaShIoN STYLE

by Fancy, Cristallini & Clara Rotescu

58 LEc}Ia dE KEMPo

Ora de Kempo, ora campionilor (II)

66 SToRY oF...

Rudolf de Habsburg [i Marie Vetsera

69 dESTINa}II

Israel, \n cùtarea credin]ei

”“

|n Milano, Roma,Genova \ntotdeaunag`sesc lucruri de-osebite. Iar aici nuoptez pentru marilemagazine, ci m`\ndrept spre bou-tique-urile de pestr`du]ele vechi undev~nz`torul este oadev`rat` gazd`.

Simona }`ranu,

shopping \n Italia

4 Stop to shop

EditShop

Ca la orice \nceput de an, mul]i dintre noi ne facem planuri. “Gata!De anul acesta….” este o expresie deja familiar, chiar de uz cas-nic a[ putea s spun. Personal, m-am decis s nu mai fac nici un plan.Cel pu]in nu din acela a[a cum \l define[te termenul \n accep]iuneageneral. Singuru l meu plan este de a cunoa[te mai mul]i oameni cu adevratfrumo[i. Oameni care au ceva de spus, care fac lucruri capabile s con-teze \n cotidian, oameni de la care am ce s \nv]. Consider c \nacest mod via]a mea se va \mbog]i, iar restul de “planuri” va curgede la sine, fr premeditare, fr un efort impus. |n definitiv, suc-cesul depinde de calitatea celor implica]i \n “proiect” (fie c este \nplan personal, fie \n cel profesional). {i cum egoismul nu m caracterizeaz, pe unii dintre oamenii frumo[ipe care \i voi \ntlni sau pe care \i cunosc deja \i voi aduce \n primplan \n paginile Stop To Shop. Poate adevratele calit]i devin molip-sitoare … Deoarece 2013 [i-a intrat \n drepturi, planul meu este deja \n vigoare!V invit s cunoa[te]i c]iva dintre oamenii de care v vorbeam, citindacest numr al revistei.

Roxana BichiRedactor {ef

2013

“”

Singurul meu planeste de a cunoa[te

mai mul]i oamenicu adev`rat

frumo[i. Oamenicare au ceva de

spus, care fac lu-cruri capabile s`

conteze \n cotidian,oameni de la care

am ce s` \nv`].

Film

Great Expectations

Regia: Mike Newell

Cu: Helena Bon-

ham Carter, Ralph

Fiennes, Jason

Flemyng

Gen: Dram`

Premier` \nRom~nia:04.01.2013

The Great Gatsby

Regia: Baz Luhrmann

Cu: Leonardo DiCaprio, Carey

Mulligan,

Tobey

Maguire

Gen:Dram`, Ro-

mantic,

Dragoste


Lincoln

Regia: Steven Spielberg

Cu: Sally

Field, Daniel

Day-Lewis

Gen: Bi-

ografic,

Dram`, Is-

toric, R`zboi


Cirque du Soleil Worlds

Away

Regia: Andrew Adamson

Cu: Dallas Barnett, Jason

Berrent,

Matt Gillan-

ders

Gen: Fan-

tastic


The Gangster Squad

Regia: Ruben

Fleischer

Cu: Sean

Penn, Ryan

Gosling,

Emma

Stone, Josh

Brolin, Nick

Nolte

Gen: Crim`, Dram`

Premier` \n Rom~nia:11.01.2013

Hyde Park on Hudson

Regia: Roger Michell

Cu: Bill Murray, Laura Lin-

ney

Gen: Bi-

ografic,

Comedie,

Dram`


Les Misérables

Regia: Tom Hooper

Cu: Anne

Hathaway,

Hugh Jack-

man, Russell

Crowe,

Amanda

Seyfried

Gen: Dram`,

Muzical

Premier` \n Rom~nia:25.01.2013

The Last Stand

Regia: Jee-woon

Kim

Cu: Arnold

Schwarzenegger,

Jaimie Alexander,

Genesis Ro-

driguez

Gen: Ac]iune,

Crim`, Thriller

Premier` \nRom~nia: 25.01.2013

Promised Land

Regia: Gus Van Sant

Cu: Matt Damon, John Krasin-

ski, Frances

McDormand

Gen: Dram`


Premierele lunii ianuarie

6 Stop to shop

intErviu

8 Stop to shop

cosmin PrelipceanuMaratonistul }tirilor

De la boemul student(la marketing!), carelucra noaptea la radio,[i pn la directoru l de-partamenu lui de [tiri dela Digi24, o televiziunecare emite [tiri nonstop,distan]ele profesionalepar de nestrbtut. Cos-min Prelipceanu a par-curs acest drum \n doar16 ani de carier, \ncare dedicarea fa] deprofesie a fost regu lade baz. Chia r [i dup attavreme, blazarea nu [i-afcut loc \n via]a luidominat de curiozi-tatea profesional [i dedorin]a de autodep[ire.|n fiecare zi urmre[teprofesioni[itii [coliiamericane [i celeifranceze de jurnalism [i„fur” secretelemeseriei. Ia rprovocri le pentrumaratonistu l [tiri lorcare a parcurs, \n vor-bire liber, mii de orede transmisii \n directabia au \nceput...

Ce te mai leag` ast`zi deora[ul tù natal, Constan]a?Cosmin Prelipceanu: Multe

amintiri [i un sentiment dedezam`gire. Este un ora[ foarteur~t. Este un ora[ mare, cu maripreten]ii [i mare poten]ial, darur~t. Am senza]ia c` a r`masa[a, ca un sat rupt de lume... Nicim`car nu-]i po]i da seama caresunt zonele pe care s-au concen-trat acei oameni ca s` le fac` sàrate frumos. Ur~t este singurulcuv~nt care \mi vine \n minte c~ndeste vorba de Constan]a, de[i amr`mas \n leg`tur` cu ora[ul natal.Merg des acolo, merg \mpreun`cu copilul meu, mergem la mare[i iarna. Acolo a r`mas o mareparte din rudele mamei, dar noiam venit cu toat` familia \n Bu-cure[ti \n 1984. Mergem \n con-tinuare acolo, pentru c` ne place[i ne trage a]a...

Ai f`cut o facultate de mar-keting, dar ai devenit jurna -list. Care a fost joculcir cu m stan]elor ce te-aupurtat de la marketing la jur-nalism?

C.P.: O s` v` spun o povestecare o s` v` plac`. C~nd eramstudent, ascultam noaptea ra-dioul [i \mi pl`cea o anumit` emi-siune pe care o urm`ream cureligiozitate. Am \nceput s` scriurealizatorilor emisiunii, apoi amvrut neap`rat s`-i cunosc, i-amcunoscut – erau o fat` [i un bìat,iar fata este so]ia mea... Dup` ceam cunoscut-o, am vrut neap`rats` lucrez [i eu la radio. Am \ncer-cat la un post, m-au dat afar` [imi-au spus c` n-am [anse, c`niciodat` s` nu m` mai g~ndescs` lucrez la radio... Mi s-a p`rutcam arbitrar [i m-am dus la altpost, iar jum`tate din studen]ieam lucrat la radio noaptea. Ziuam` duceam la cursuri, noaptea laradio, a[a c` marketingul a trecutpe locul doi.

Cum se face c` e[ti vorbitorde limb` rus`?C.P.: Am fost chiar olimpic la

limba rus`. Am fost la Olimpiada

Interna]ional` la Minsk. A fostprima limba pe care am \nv`]at-ola [coal` [i am ajuns olimpic pen-tru c` am avut o profesoar` foartebun`, extraordinar de pasionat`,pasiune pe care ne-o comunica [inou`. Ne pl`cea s` ne traducemunii altora bancuri din rom~ne[te\n ruse[te [i invers datorit` aces-tei profesoare... |n limba rus`,verbul „a fi” dispare la conjugare,iar verbul „a avea” nu exist`, nicim`car la infinitiv, ceea ce spunefoarte multe despre ceea ce \n -seam n` s` fii rus. Chiar [i dup`revolu]ie, eram abonat la revisteru se[ti [i ascultam GeorgeMichael pe ni[te discuri sub]iridin plastic imprimate \n Rusia,care veneau odat` cu revistele.Mi-a folosit \n carier` la summitulNATO, unde au venit jurnali[ti ru[i\mpreun` cu Putin, [i mi-am datseama c~t de diferit este jurnalis-mul rusesc de orice alt tip de jur-nalism. La noi sunt dou` mari[coli de jurnalism: cea american`[i cea francez`. La televizorvedem [coala american`.

Masterul \n [tiin]ele Comu-nic`rii din ‘98-‘99 a fost ospecializare necesar` sauavei nevoie de o diplom`care s`-]i ateste experien]adob~ndit` deja \n jurnalism?C.P.: Am vrut neap`rat s`

citesc organizat \n domeniu. Pri -mul pas l-am f`cut la litere, la Uni-versitate, unde mi-am luat unbo canc \n din]i... Aici m-am \nt~l -nit cu absolven]i ce vroiau s` sca -pe de armat` [i cu absolventecare [tiau de 200 de ori maimult` gramatic` dec~t mine.

Am fost olimpicla limba rus`

Stop to shop 9

intErviu

intErviu

Proba a constat \ntr-o prob` degramatic` [i nici acum nu [tiu cemi s-a cerut... M-am dus dup` unan apoi la Facultatea de Jurna -lism [i {tiin]ele Comunic`rii [i amf`cut masterul acolo, \ntr-o grup`de zece colegi care absolviser` jur nalism, eu fiind singurul careterminase marketing...

|nainte de a lucra \n televi -ziune, ]i-ai exersat, vreo 8ani, aptitudinile de jurnalistla radio. Mai precis, ai fostrealizator, reporter, redac-tor-[ef la Europa FM. Prin cedifer` munca jurnalistului deteleviziune de munca jurna -listului de radio?C.P.: Oamenii de radio sunt

boemi. E[ti \ntre patru pere]i cuun microfon [i vorbe[ti cu acestobiect... Este foarte intim, spa]iuleste mic, rela]ia cu ascult`toruleste intim`. La televiziune totuleste mult mai mare, iar spiritulboem de la radio dispare. Cara-giale cred c` zicea, dac` vrei sìube[ti, te ui]i de departe, dac`vrei s` \n]elegi, te ui]i de aproape.La televizor te ui]i cam de depar -te, este cel mai superficial me diu.|ntr-o mare de lucruri mi[ c` toareapare un om care vorbe[te, dinp`cate nu conteaz` foarte mult cezice, ci cum zice, senza]ia pe careo creeaz` chipul lui, felul \n careroste[te.

}i-ai dat demisia de la Eu-

ropa FM din cauza insertuluivocal cu Adrian N`stase despre calitatea gazonuluide pe stadionul Lia Manoliusau se exercitau deja preamulte presiuni asupra depar-tamentului de [tiri al postu-lui de radio?C.P.: A fost foarte simplu, mai

simplu de at~t nici c` se putea. |nsecunda \n care insertul vocal aintrat pe post, de[i mi se spus-ese c` nu am voie s`-l dau, di-rectorul postului a venit [i mi-a

spus „pa!” Cu mine s-au solida -rizat [i alte dou` colege, dintrecare una era chiar directoarea [ti -ri lor, Rodica Culcer. Am plecatto]i. Vocea din insert era chiar apri mului ministru care vorbea des pre un scandal \n desf`[urare[i mi se cerea s` nu-l dau pepost. |l deranja subiectul [i nu tre-buia s` se reg`seasc` pe post.

Cum a fost experien]a [coliiBBC, av~nd \n vedere faimainterna]ional` a brandului jurnalistic?C.P.: Am f`cut [coala BBC la

Bucure[ti, f`cut` de rom~ni dup`regulile BBC-ului, unde nu m-am\nt~lnit cu niciun englez. Chiar [ia[a, \i p`strez o amintire pl`cut`,pentru c` mi-a oferit o intrare bu -n` \n televiziune. Acolo am trecutprin toate func]iile din televi ziune:am fost reporter, redactor, editor,produc`tor, am f`cut inclu siv emi -sie [i am fost regizor de emisie.{coala s-a terminat cu un film pecare eu a trebuit s`-l fac. Mi-ampus colegii s` joace \n filmul meu[i tot eu l-am montat. Televiz-iunea este o poveste complex`pe care nu ai cum s` o \n]elegidac` nu [tii ce face fiecare dintreoameni.

}i-a fost team` de trecerea„pe sticl`“? De ce?C.P.: N-am avut timp nici s`

m` g~ndesc dac` mi-este team`sau nu. Este exact ca \n armat`,dac` nu vrei s` devii genereal, nuai ce cùta, prin urmare dac` nuvrei s` prezin]i [tiri, n-ai ce cùta\n televiziune. Am ajuns \n re -dac]ie [i am ap`rut la televizor...

10 Stop to shop

La televiziune,spiritul boem dela radio dispare

intErviu

Care sunt profesioni[tii deteleviziune pe care i-ai avutmodel [i te inspir` [i \nprezent?C.P.: |mi plac foarte mult jur-

nali[tii americani \n v~rst`. M` uitfoarte mult pe YouTube la WalterCronkite, omul care \i anun]a peamericani c` a fost asasinat JohnF. Kennedy, a ie[it la pensie dinteleviziune pe la 80 de ani [i amurit dup` c~]iva ani. Un monu-ment… M` uit mai ales la miciletrucuri ale meseriei, pe vremeac~nd transmisiunea \n direct\nsemna cam 10% dintr-o emisi-une, restul fiind presta]ia prezen-tatorului. El f`cea acum 40-50 deani lucruri pe care noi nu reu[imnici acum s` le facem. |mi parerù pentru colegii mei de breasl`,

dar nu admir pe niciunul. {i con-sider c` ai o anumit` calitate amuncii at~t timp c~t p`strezi unsistem de referin]` corect. Nu mùit la televiziunile din Rom~niadec~t la serviciu, ca s` [tiu ce se\nt~mpl`. Acas` m` uit cu reli-giozitate la c~teva televiziuni oc-cidentale pentru a m` „\mbiba”.M` uit la [tirile de noapte de laCBS, la CCN-ul din America [i laun BFM Tv din Fran]a. |ncerc s`rup 20 de minute \n fiecare zi cas` pot s` intru \ntr-o stare care s`m` ajute s` fac lucrurile a[a cumtrebuie.

Cum ai ajuns la Realitatea\n 2004? A fost un concurssau conducerea te-a racolatpur [i simplu?C.P.: Eram la Antena 1 [i un

domn cu care lucram, Victor Pru -naru, mi-a zis: „Hai s` te duc laSer giu Toader”. Experien]ele cuSergiu sunt \ntotdeauna [ocante. Aintrat pe u[`, s-a uitat la mine [imi-a zis „Tu vei fi corespondentulde la Guvern.” Apoi a pus m~na petelefon. „Petrene, d`-mi-l pe Pre- lipceanu, acum. Bun, de m~i ne viila noi.” A[a am ajuns la Realitatea.

Ai plecat de la Realitatea \n2005 [i ai lucrat timp de unan [i jum`tate pentru Televiziunea Rom~n`. De cete-ai f`cut [tirist la televi zi -unea na]ional` \n loculDanei R`zboiu?C.P.: Am trìt [i eu fantasma

c` a[ putea face la TVR ceea ceniciunul dintre predecesorii meinu reu[ise, anume o televiziunepublic` \n sens european, occi-dental, unde nu exist` nicio pre-siune din partea nim`nui, iar celcare domne[te este publicul...Deziluzii, deziluzii, deziluzii... Cusurprindere am constatat c` laTVR sunt foarte buni profesioni[ti.Sistemul, \ns`, \i marginalizeaz`,nu-i pune \n valoare.

Ai revenit \n echip` la Reali-tatea \n iulie 2007, unde aigestionat formatul reu[it dela „Deschide lumea“, „Re-por terii Realit`]ii“ [i „Edito riiRealit`]ii“. Ai meritul de a fiimpus \n televiziune un mo -del de jurnalist profesio -

Stop to shop 11

Ai o anumit` cali-tate a muncii atâttimp cât p`strezi

un sistem dereferin]` corect

Am trìt [i eufantasma c` a[putea face la

TVR o televiziunepublic` \n senseuropean, occi-

dental

nist [i mobil, natural [i capa-bil s` eviden]ieze \n vor bireliber` orice subiect. Care arfi secretele profesio n ale aleunei asemenea reu[ite?C.P.: Singurul secret este mo -

dul \n care te pozi]ionezi ca per-soan` \n raport cu lucrurile des precare vorbe[ti. {i trebuie s` tepozi]ionezi exact la fel: curios. Dincuriozitate \ncepi s` te docu-mentezi, s` cite[ti, s` cau]i [i s`spui lucrurile pe care le afli [i pecare nu le-ai aflat [i le afli\mpreun` cu telespectatorul.

De ce \n 2010 ai plecat (dinnou!) de la Realitatea TV \nfavoarea unei b`nci comer-ciale?C.P.: Nu \mi mai pl`cea abso-

lut deloc se se \nt~mpla acolo.Am f`cut un browse de pia]` [i nu

m` mai reg`seam nicìeri \n tele-viziune. M-am \ntrebat \n ce indus -trie a[ putea s` lucrez [i amc` utat aproape un an, iar schim-barea a fost radical`. „Ce s` facitu la banc`, e[ti cu capul?”, r~ -deau prietenii mei. Am cùtatactiv, am trimis sute de CV-uri, caorice alt candidat. A fost superin-teresant.

Cum ai perceput criza dinpunctul de vedere al exper-tului \n comunicare al B`nciiRaiffeisen?C.P.: Banca este un mediu

superprofesionist. |nc` [i acummai simt c` apar]in acelei orga-niza]ii. Ce mi-a pl`cut cel mai mult\n banc` este c` acolo vorbe[teprofesionistul, iar to]i ceilal]i tac[i \[i iau noti]e. Totul este evaluat\n cifre. Activitatea fiec`ruia senormeaz` la secund`, apoi vinefiecare [i-]i spune ce a f`cut [i \nce interval orar! Puse laolalt`toate aceste lucruri, adic` lipsaarbirtarului [i o munc` foarte pre-cis` [i corect evaluat`, \i d` omu-lui care munce[te acolo senza]iac` este st`p~n pe via]a lui [i pecariera lui. Faci, se vede. Nu faci,se vede. Indivizii cu care interac -]ionam acolo erau oameni foarteputernici, foarte siguri pe ce stau.

Dup` „aventura“ profe-sional` de un an \n departa-mentul de comunicare,te-ai \ntors la adev`rata ta„dra goste“. Ce te-a atrascel mai mult la proiectulDigi24?C.P.: Am ales Digi pentru

motivul pentru care am plecatdin pres` \n 2010. Toate lu-crurile care nu mai erau valabileacolo mi-au fost garantate aici.Cea mai mare companie de co-munica]ii din Rom~nia estemama [i tat`l acestei televiziuni.

Digi24 aduce pe pia]amedia [i conceptul de „jur-nalism HD“. Ce presupuneacest concept?C.P.: Ad litteram, este vorba

de imaginea performant` a uneiteleviziuni, care este materianoastr` prim`. Dincolo de aceas -ta, noi trebuie s` venim cu uncon]inut care s` se ridice calita-tiv la \n`l]imea acestei imagini.Iar la asta lucr`m \n fiecare zi [inu este deloc u[or.

La Digi24 e[ti directoruldepartamentului de [tiri,dar [i realizatorul emisiunii„Jurnalul de sear`“, de lunip~n` vineri de la ora 20.00la 22.00. Care este ceamai provocatoare responsa -bilitate jurnalistic`?C.P.: S` zicem mai bine

redactor [ef. Munca de redac]ier`m~ne cea mai mare provocarejurnalistic`. E o munc` dificil`, eun mecanism extrem de com-plex \n care intr` foarte mul]i oa-meni, iar butoanele disponibile

intErviu

12 Stop to shop

Trebuie s` venimcu un con]inut

care s` se ridicecalitativ la

\n`l]imea imaginiiHD

sunt foarte pu]ine. Provocareavine din nevoia de a interveni [ide a-i face pe oamenii de lafiecare nivel s` \n]eleag` fiecareproiect.

Pentru promovarea campa -niei “RomaniaIDin Interior”,ai filmat timp de o lu n`,al`turi de celelalte vede teDigi24, \n loca]ii superbedin Rom~nia. De ce cre de]ic` este nevoie s` li sereaminteasc` rom~nilor defrumuse]ea propriei ]`ri?

C.P.: Cu to]ii suntem obi[ nu -i]i, cred c` [i din cauza presei,cu corul acesta de bocitoare: cerù o ducem, ce ur~t e \nRom~nia, ce via]` grea avem,c~t de rù ne va fi [i de-acum\nainte... [i m-am dus \n ]ar` cucaravana Digi [i am v`zut ora[ecurate, frumoase, renovate, lu-minate. Clujul, Sibiul, Oradea,Centrul Vechi din Baia Mare aufost o mare descoperire, sim]ialt aer... Suntem HD, hai s` lear`t`m rom~nilor Rom~nia lora[a cum nu o v`d.

Ce faci c~nd nu faci jurna -lism de televiziune?C.P.: Tot jurnalism, adic`

citesc. Mi-a[ dori s` citesc chiarmai mult dec~t reu[esc s` o fac.O s` fie banal, dar m`rturisescc` \mi place foarte mult OrhanPamuk, acolo m` reg`sesc. M`

uit [i la filme, unde am gusturimai stranii, \mi plac cele cu at-mosfer` ap`s`toare, psihologi -ce. {i iubesc documentarele –filme pe care nu le pot urm`ri cufamilia, pentru c` so]ia are cutotul alte gusturi. Acum m` uit lao serie de documentare pe TV5.

Ce crede fiul tù, Luca, des pre faptul c`-[i vedetat`l la televizor aproapezilnic?C.P.: Nu m` vede, apar la o

or` c~nd programul lui se ter-min`, atunci cite[te sau dejadoarme, pentru c` performan]a[colar` depinde foarte mult deodihn`. La [coal` nu se [tie cineeste tat`l lui, e un copil normal[i \mi doresc s` r`m~n` a[a \ncontinuare. Depunem eforturipentru asta, spre exemplu, eunu m` afi[ez la [coal`.

E[ti jurnalist de [tiri de maibine de 16 ani, trecut prinfocul transmisiunilor mara-ton despre marile subiecteale actualit`]ii rom~ne[ti [iinterna]ionale, ai prezentatjurnale, ai g`zduit talk-show-uri, conduci un depar-tament de [tiri. Cea[tept`ri mai ai de laacest` profesie solici-tant`?C.P.: Visul meu pentru care

am venit la Digi24 este un jurnalde \nchidere a zilei, o sintezà[a cum se face la orice mareteleviziune de pe p`m~nt. {i voiface acest lucru, nu [tiu c~nd, \ncur~nd...

Felicia Chirv`[oiu

intErviu

Stop to shop 13

Suntem HD, hais` le ar`t`m

românilor Româ-nia lor a[a cum

nu o v`d

14 Stop to shop

SpEcial

Obijuterie bucur` imenssufletul unei femei.Aceste accesorii au fost

mereu un simbol al elegan]ei, au\nfrumuse]at hainele [i au trans-mis mesaje. Iar atunci c~nd me -sajele sunt unele pline de energiepozitiv`, bijuteriile cap`t` ele\nsele suflet. Astfel de minun`]iicreez` Thea Haimovitz.

“Prima bijuterie pe care amcreat-o \n Rom~nia a fost pentruC`t`lin Botezatu, acum vreo 2ani. Am [tiut c` \i este tare drag`bijuteria, dar nu am aflat dec~t re-cent c`, din momentul \n care i-am dat-o, a purtat-o \n per ma -nen]`. Pe mine nu a putut dec~ts` m` bucure enorm, dar nu m-am g~ndit s` creez \n Rom~nia olinie \n acest sens, av~nd \n

Bijuterii Cu suflet

KaballahColec\ia

by Thea haimovitz

EvEnimEnt

Stop to shop 15

Invita]ii Theeiau fost AdinaBuzatu, OanaRoman, FlorentinaOpri[, DanielaNane, RoxanaGutmann, Gianina Corondan,WilhelminaArz, CristinaGroza [iMirela Vescan.

vedere c` am ca preocupare cli ni -ca [i laboratorul pentru tratareade acnee. Practic, ei to]i m-au trasspre asta.”. Aceste cuvinte ni lespunea Thea Haimovitz acumaproximativ doi ani. Era tot cuocazia unui eveniment de lansarea unei colec]ii Kaballah. De atunci[i p~n` \n prezent, Thea a contin-uat s` creeze, oferindu-ne bucuriide suflet sub form` de bijuterii.

Noua colec]ie Creatoarea a lansat o serie

mic` de bijuterii conceptuale Ka-ballah, pe care urmeaz` s` lecomercializeze pentru prima dat`în România. Bijuteriile sunt ase -m` n`toare celor realizate pentruMonica Gabor, Daniela Nane [iAlesssandra Stoicescu.

Ea a fost gazda unui eveni-ment organizat cu ocazia acesteilans`ri [i a oferit invita]ilor, pelâng` infor ma]ii pre]ioase deini]iere în [tiin ]a Kaballei, un mini-concert sus ]inut de celebrul vio-linist român Alexandru Tomescu.

Thea este la cea de a 3-a edi -]ie destinat` bijuteriilor cu mesajeKaballah, ea a creat bijuterii pen-tru colec]iile de vestimenta]iesemnate de designerii C`t`linBotezatu [i Wilhelmina Arz. Acelecolec]ii de bijuterii au fost ulteriorvândute la licita]ie, iar banii aufost folosi]i pentru donaţii.

Bijuteriile Kaballah create deThea Haimovitz sunt realizate dinargint [i aur, cu inser]ii de pietresemipre]ioase. Thea a povestit

despre energiile benefice, protec-toare pe care le emite culoarea al-bastr`, motiv pentru care eafolose[te multe opale, agate al-bastre, turcoaze, zolzit, cal-cedonie, baza de safir, etc. Pre]ulunei br`]`ri cu mesaje Kaballahpoate porni de la 250 de lei pân`la câteva sute de euro \n cazulunei bijuterii elaborate. Invita]iiTheei au fost Adina Buzatu, OanaRoman, Florentina Opri[, DanielaNane, Roxana Gutmann, GianinaCorondan, Wilhelmina Arz,Cristina Groza [i Mirela Vescan.

Evenimentul nu putea s` fiede c~t unul elegant. „A fost o sea -r` special`, \n care s-au sim]it e-ner giile frumoase, generate fi rescde muzica lui Mozart, Bach [i debijuteriile Kaballah, pe care le-amcreat pentru un scop nobil, acelade a ajuta sufletele pure ale unorcopii. Printre invita]ii mei \n aceasear` au fost [i bursierii «Ti ne reTalente», sponsoriza]i de «Fun da -]ia Principesa Margareta a Ro m~ -niei.»”, conchide Thea Haimovitz.

Text: Vladimir Popa

Foto: Spectrum Photostudio

SpEcial

16 Stop to shop

18 Stop to shop

By oana Mihoc

Apar pe coper]ile revistelor.Ne fascineaz \n cataloagelede mod. Le vedem pepanourile publicitare, promovnd ultimele colec]ii.Ne zmbesc din cele maiinedite ipostaze [i ne invit sfim \n trend. V gndi]i la manechine, nu-ia[a? Ei bine, de aceast datv invit s v gndi]i la fo-tografie [i la fotograf, carest \n spatele produsului finit. Despre fotografia de mod sepot scrie extrem de multe.Asta dac mi-a[ fi dorit s re-alizez un material documentar.Au contraire! Scopul meu estes descopr ce este aceastart, cum este un om care re-alizeaz astfel de produse. |nacest punct intervine OanaMihoc sau Kiki, a[a cum \ispun prietenii. Dincolo de fap-tul c este un foarte bun fo-tograf de mod ([i nu numai),c a lucrat cu nume mari dinindustrie [i a reu[it la o vrsttnr s aib propriul studiofoto, ceea ce fascineaz laOana sunt creativitatea [i pa-siunea sa.

SpEcial

fotografiade mod`

seCretele unei arte

Puterea echipei Oana ne dezv`luie c` secretul

principal al fotografiei de mod`reu[ite este echipa. “F`r` unmodel bun, un makeup bun, hairstylist [i stilist nu po]i s` realizezifotografie de mod` bun`. Deasemenea, fotografia de modàre anumite tipuri de iluminare [ide prelucrare care, la fel ca \nmoda vestimentar`, se con-formeaz` anumitor tendin]e. Deo-camdat` ce se face \n Rom~nia epreluat din tandin]ele din afar`.Rom~nia nu este trendsetter,dimpotriv`, clien]ii din Rom~nia,\n special datorit` publicului-]int`,prefer` stiluri deja “fumate” de-mult \n afar`, ultimele trendurifiind considerate prea extrava-gante. E o chestie de educa]ie apublicului, \n principal.”.

Este cunoscut c` fotografiade mod` difer` de alte tipuri aleacestei arte. Oana Mihoc ne ex-plic` faptul c` “diferen]ele suntdate de trenduri. Alte tipuri de fo-tografie au ni[te reguli destul de

bine stabilite [i clasice, nuvariaz` chiar a[a de la un sezonla altul, variaz`, poate, \n ani dezile, \n timp de fotografia de modè \n continu` schimbare. E o art`\n sine. Eu v`d fiecare fotografieca un tablou individual care tre-buie s` arate bine per ansamblu,indiferent de tehnica folosit`.Bine\n]eles, o serie de fotografiidin acela[i proiect trebuie s` res -pecte acela[i tip de iluminare [iprelucrare, pentru a nu strica uni-tatea seriei.”.

Shooting-ul |n studioul sù ne fascineaz`

totul. De la aparatur` p~n` la al-bu mele pe care le are. |i arun -c`m provocarea de a ne descriecum se desf`[oar` un shootingde acest gen. Z~mbe[te [i neinvit` [i ea s` ne punem putereaimagina]iei la \ncercare. Astfelc`, \n timp ce ea ne va spune \ncu vinte cum fotograful OanaMihoc face un shooting, noi s` \lvizualiz`m. Batem palma [i o as-cult`m.

“Un shooting de acest gen\n cepe cu cel pu]in una-dou`s`p t` m~ni \nainte de [edin]afoto pro priu-zis`; se fac casti n -guri/se lec ]ii de modele, se ale -ge mode lul cel mai potrivit [ire pre zen tativ pentru proiect; sealeg un makeup artist [i un hairstylist adecvat, care s` se mu le -ze bine pe stilul cerut de concep -tul [edin]ei foto; de ase menea,un stilist de haine [i accesorii,cu o viziune potrivit` pentru acelproiect. Cel mai dificil, \n gene -ral, este s` g`se[ti loca]ia po -trivit` care s` pun` \n eviden]`vestimenta]iile, pentru c` [i

Stop to shop 19

loca]iae foarte important`. Abia \n mo-mentul \n care este totul stabilitse trece la treab`. La [e din ]afoto se \ncepe cu pre g` tireamodelului (makeup&hair). |ntimp ce modelul e la makeup [ihair, stilistul \[i definitiveaz`combina]iile de ]inute iar fo-tograful \[i face probe de lumini,\[i alege unghiuri [i abord`ri.Dup` ce se termin` totul, \ncepepartea care este cel mai maresecret al fiec`rui fotograf, prelu-crarea foto. Dup` ce descarcipozele [i te tot ui]i la ele, \ncepi[i \ncerci diferite variante, p~nàjungi la varianta optim`, carecomplimenteaz` ansamblul fo-tografiei [i ]inuta [i se pliaz` peconceptul general al [edin]eifoto.”.

Oana ne arat` foto -grafii. Multe! |[i amin -te[te cu drag c~teva[edinte foto care, de[inu sunt de mod`, auuns-o pe suflet: ceacu maestrul Radu Be-

ligan, Maia Mor genstern, OanaPellea, Mir cea Albulescu, An-dreea R`ducan, Monica Petrica,Antonia sau Zoia Alecu.

Secretele Oanei Mihoc

Dac` unii arti[ti nu doresc s`\[i dezv`luie “secretele”, Oanaaccept`. Ne spune c` cele maiimportante “secrete” ale sale,care pot fi povestite \n cuvinte,]in de caracter. “Restul se vede\n fotografii. Dar, pentru succe-sul meu \n carier`, cred c` aavut o mare influen]` faptul c`sunt o profesionist`, un om per-fec]ionist [i atent la detalii,preg` tit pentru orice lucru nea[ -tep tat care poate ap`rea \ntr-o[edin]` foto, precum [i un omcorect. {i \ncerc ca, la fiecare

[edin]` foto, lumea s` \mbinemunca cu distrac]ia; \mi place caatmosfera s` fie relaxat`, s` fiemuzic` [i lumea s` se simt`bine.”, explic` fotografa.

Oana nu a facut fotografiedintotdeauna. Ea a desenattoat` via]a, a pictat [i abia apoia ajuns la foto. Descoperindnoua pasiune, [i-a dedicat 5 anistudiului. Abia apoi a \ndr`znits` \[i spun` fotograf. “|n total,sunt 7 ani de atunci. |n ultimii 2ani, am avut mai multe vernisaje\n Bucure[ti [i \n ]ar`, colabor`ricu reviste, televiziuni, vedete,etc. Pot s` spun c`, dup` ce amhot`r~t s` m` lansez ca fotografcu primul meu vernisaj, carieramea a urcat exponen]ial. |nc`mai am mult p~n` s` ajungacolo unde vreau [i, oricum,niciodat` nu va fi suficient, suntsigur` de asta. |n primul r~nd,vreau s` \ncep s` ies din ]ar`.Probabil Londra o s` fie prima]int`, pentru c` acolo am \nceputdeja s` am contacte [i apre -cieri.”, spune Oana.

20 Stop to shop

Ea a colaborat cu numeroasenume foarte cunoscute \n Rom~ -nia, din fashion [i showbiz. “Lu-crul pe care \l fac eu e un fel depasiune dus` la extrem, pentruc` s` fii fotograf nu e o simpl`meserie sau un simplu hobby, eun mod de via]`.”, spune Oana.

Cùtarea permanent`

Pentru Oana Mihoc(www.yookee.ro), a fi fotograf demod` este pe c~t de frumos, peat~t e de greu. “Eu nu sunt doarfotograf de mod`, fac [i fotogra -fie showbiz, cu diferite vedete. |nafar` de partea de fotografie pro-priu-zis`, e [i foarte mult` docu-mentare permanent`, trebuie s`fii mereu la curent cutot ce s-a f`cut [i cese poart`, ce a ap` rutnou (nu m` refer laapa ra tur`, ci la tren-durile din fo to gra fia in-terna]ional`, de pediferite pie]e, pentru c`

trendurile sunt diferite \n zonedife rite ale globului). E o perma-nent` cùtare de nou de fapt,permanente experimente [i ex-perien]e.”.

Oana explic` faptul c` foto -gra fia, indiferent de direc]ia foto -gra fic` \n care se \ncadreaz`fo to graful, e o art`. “Fotografiane cesit` o creativitate permanen -t` [i bun gust, dedicare 100% [ipermanente cùtari de nou.”.

C~t despre grani]ele dintrefotografia de mod` [i alte tipuriale acestei arte, Oana spune c`“sunt foarte fine [i, ca oricegrani]e, sunt \nc`lcate de foartemul]i”.

Text: Roxana Bichi[

Foto: Oana Mihoc

SpEcial

FaShion architEcturE

Madeleine Vionnet este con-siderat` “o arhitect` \ntre crea -torii de ]inute”, fiind cunoscut`cel mai bine \n zilele noastrepentru rochiile sale elegante \nstil grecesc [i pentru c` a intro-dus \n mod` tìetura \n bié.

Vionnet se afla \n afara tipa -relor epocii \n care trìa. Ea a in-trat \ntr-o lume a modei care nu\[i putea \nchipui c` linia corpuluifeminin nu trebuie ascuns`, carenu \ntrevedea eliminarea corse-tului [i care ]inea de tipare pu ter-nice din trecut. |ns`, doamnaVionnet a reu[it s` paveze unnou drum \n mod` [i s` modele -ze o mentalitate rigid`.

calea spre succes

Madeleine Vionnet s-a n`s -cut \n 1876 \ntr-o familie s`rac`din Chilleur-aux-Bois, Loiret. {i-a

\nceput ucenicia la v~rsta de 11ani. Dup` un scurt mariaj, lanumai 18 ani, [i-a p`r`sit so]ul,plec~nd la Londra ca s` lucreze\ntr-un spital, pe post de croi -toreas`. |n 1896, se angajeaz`la Kate Reily, o cas` de mod`londonez`, unde debuteaz` cuadev`rat \n arta de a \nv`]amoda [i croitoria. Dup` cinci anidecide c` este timpul s` se\ntoarc` la Paris.

|n capitala francez` \ncepecolaborarea cu surorile Callot.Aici deprinde meserie. |n 1906,Jacques Doucet o cheam` s`fac` parte din echipa sa [i \i con-fer` sarcina de a-i \ntineri Casa.Vionnet \[i ia rolul \n serios [i vi -ne cu idei inovatoare, propu n~ndprintre altele, ca manechi nele s`prezinte rochiile des cul ]e, cereca ]inutele s` fie suple [i s`dep`[easc` rigoarea corsetului.Din p`cate, se love[te de reti-

Casa Vionnet acrescut astfel

\ncât avea peste1.000 de femeicare coseau [i

era prima cas` demod` care crea

modele prêt-a-porter

plecând de launele haute

couture, fiind destinate vânz`rii

\n SuA.

MadeleineVionnet

REGINA T~IETuRII |N BIÉ

22 Stop to shop

cen]a Casei Doucet [i decide s`fac` ceva pe cont propriu.

|n 1912 \[i deschide propriacas` de mod`, pe Rue de Rivoli,la num`rul 222, sub numele de“Vionnet”. Casa Vionnet a cres-cut astfel \nc~t avea peste1.000 de femei care coseau [iera prima casa de mod` carecrea modele prêt-à-porter ple -c~nd de la unele haute couture,fiind destinate v~nz`rii \n SUA.Asta \ns` doar pentru 2 ani,\ntruc~t Primul R`zboi Mondial odetermin` s` \[i \nchid` aface -rea. Redeschide por]ile \n 1918[i \[i impune modernitatea, cu -nosc~nd succesul.

Anul 1922 este punctul de in-spira]ie al lui Vionnet din frescelegrece[ti [i egiptene. Astfel, ex-travagantele sale designuri cap` -t` o alt` dimensiune. Mai mult,ea inventeaz` tìetura \n bié, re-aliz~nd rochii ce se potri veaustr~ns pe talie [i izbucneau \nform` de clopot la nivelul fustei.

|n 1923, decide s` amena-jeze un hotel privat, situat peAvenue Montaigne 50. Are viziu -nea unei Case de mod` elitist`.|i \ncredin]eaz` partea decora-tiv` lui Georges de Feure, cer~ndamenajarea saloanelor \n stil art-deco. A reu[it s` transformelocul \ntr-un adev`rat templu almodei, fapt care i-a adus cuce -rirea unei clientele interna]ionaleextrem de rafinat`.

Datorit` tìeturii sale \n bié,creatoarea ajunge s` dominemoda haute couture \n perioadaanilor 1930, fiind trend setterprin ]inutele senzuale. Viziunealui Vionnet despre forma femi-

nin` a revolu]ionat vestimenta]iamodern`, iar succesul tìeturilorei unice i-au asigurat reputa]ia.

Din p`cate, \n 1939 \[i \nchi -de afacerea. Avea 63 de ani.Vionnet [i-a \nchis casa de mod`la \nceputul celui de-Al DoileaR`zboi Mondial, dar nu a re-deschis-o dup` dup` deflagra]ie.P~n` la finele vie]ii, \n 1975, acontinuat s` monitorizeze [i s`comenteze moda haute couture,pentru care a avut o contribu]ieat~t de important`. Creatoarea ar`mas \n istorie drept una dintrecele mai mari creatoare demod` din toate timpurile.

Mai mult, ea s-a luptat pentrulegile de copyright \n mod` [i a

folosit metode considerate real- mente revolu]ionare \n c~m pulmuncii din acea vreme: concediupl`tit, concediu de ma ter ni tate,sistemul “day care”, sala demese, doctor rezident [i dentist.

Vionnet a angajat [i o seriede ilustratori talenta]i, printrecare Muguette Buhler. Alt ilustra -tor, care a desenat ]inutele sem- nate de ea - publicate \n revis taparizian` de mod` “Ga zette duBon Ton”, a fost Thayaht.

|n 1939 Madeleine Vionnet aprimit decora]ia “Legion d'Hon-neur”, cea mai \nalt` distinc]iedin Fran]a.

|n 1952, Madeleine Vionnetface o dona]ie de excep]ie c`tre“L’Union Française des Arts duCostume”: 872 de ]inute [i 75de albume fotografice cu dreptde copyright, c`r]i din bibliotecapersonal` [i caiete proprii. Prinacest demers a fost prima cre-

Stop to shop 23



atoare de mod` care, d~ndu-[iseama c~t de important` esteprezervarea patrimoniului \n in-teres colectiv, a decis s` tragùn semnal de alarm`.

The Look

Doamna Vionnet \[i alegeatextilele [i \[i croia liniile av~ndla baz` clienta. Avea grij` catìetura s` aib` o preciziematematic`. {i-a realizat mareparte din crea]ii mai \nt~i pe p` -pu[i de lemn, permi]~nd formeis` cad` pe l~ng` acestea p~n`\n momentul \n care ea consi -dera c` totul este perfect.

Madeleine Vionnet credea c`“atunci c~nd o femeie z~mbe[ -te, rochia trebuie s` z~mbeasc`

[i ea.”. Toate rochiile sale eraufai moase pentru accentul pecare \l puneau pe forma femeii.Influen]at` de dansurile moder -ne ale Isadorei Duncan, Vionneta creat designuri care au l`sat lavedere forma natural` a corpuluifeminin. Ca [i Duncan, Vionnets-a inspirat din arta greceasc`,\n care ]inutele p`reau c` plu -tesc libere pe l~ng` corp. Expert\n materie de croial`, ea [tia c`tìetura \n diagonal` a meteri-alului (bié-ul) poate fi f`cut` ast-fel \nc~t s` se potriveasc`per fect pe liniile corpului feminin[i s` lase senza]ia de fluiditate\n mi[care.

Creatoarea folosea m`tasea[i jerseul. Printre textilele salepreferate erau crep satinul,muselina, organza [i lamé-ul.Materialele ei erau f`cute spe-cial din doi metri, astfel \nc~t s`se potriveasc` cu tìetura sa \nbié. Ceea ce rezulta erau operede art`. Printre numele sonorecare i-au purtat crea]iile se nu -m` r` Marlene Dietrich, Katha -rine Hepburn [i Greta Garbo.

Prin ceea ce a creat, doamnamodei a marcat evolu]ia [ieman ciparea corpului feminin.Made leine Vionnet a modificatcon ceptul tradi]ional al hainelor.A fost o iubitoare a structuriipieselor cu motive florale, pre-cum trandafirul, fa]` de careavea o pasiune special`. |l uti-liza brodat, tìat, cusut sau in-serat pe materiale ca tulul, l~nasau blana. Ea folosea o gam`redus` de culori: ro[u, galben [ifiecare colec]ie avea, \n mod sis-tematic, modele de alb [i negru.

|n 1929, dup` ce a dus la per-fec]iune p`tratul [i triunghiul, eaintroduce cercul, permi]~nd ro -chi ei s` fie mult mai aproape decorp.

|n 1988, numele Vionnet afost cump`rat de Guy de Lum-men care a \nceput s` \i duc` fai -ma mai departe prin noi linii dee[arfe, gen]i [i accesorii. Ga macreat` este exclusivist` [i foartescump`, put~nd fi g`sit` \n mareparte \n Europa [i Japonia.

Contribu]ia lui MadeleineVionnet la tot ceea ce \nseamn`moda din zilele noastre esteenorm`. Senzualitatea [i liber-tatea pe care ea le-a dat hai -nelor, prin liniile de crea]ie, suntprezente azi \n colec]ii. Pu]inisunt designerii sau stili[tii carenu au fost atin[i \n meseria lorde elegan]a, \ndem~narea [i in-teligen]a marca Vionnet.

Roxana Bichi[

24 Stop to shop

Stop to shop 25

GEntlEmEn’S aGrEEmEnt

Adina Buzatu:

“un papion din m`tasenatural`, \ntr-o culoare\ndr`znea]`, \]i va pune \nvaloare tr`s`turile fe]ei.”

Magazinele TRENDSby Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro


26 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Poart` la office c`m`[iimprimate ca [i pe celeclasice.”


Stop to shop 27


Adina Buzatu:

“un costum \n carouri, \ntonuri apropiate, avanta-jeaz` orice siluet`.”



28 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Cardiganele tricotate\nlocuiesc cu succes jachetele din stof`.”



Stop to shop 29

Adina Buzatu:

“C`m`[ile \n carouri contrasteaz` \ntr-un modoriginal cu jachetele dintweed.”


30 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

e[arfaMeli Melo39,99 RON

C`ciul`Meli Melo59,99 RON

ColierMeli Melo59,99 RON

Br`]ar`Meli Melo49,99 RON

Geant`Meli Melo139,99 RON

Geant` plicMeli Melo89,99 RON

PortofelMeli Melo69,99 RON

CerceiMeli Melo29,99 RON

M`nu[iMeli Melo129,99 RON

32 Stop to shop

tipS&trickS

Pensatul sprâncenelor

Spr~ncenele sunt singuralinie de pe fa]` care ne d` expre -sie. Pensate incorect, acesteapot distruge \ntreaga fizio nomie.Nu te po]i pensa simetric, a[ac` apeleaz` la ajutorul unui pro-fesionist apoi \ncearc` s` men]iiforma pe care ]i-a dat-o. |ns`,m`car la fiecare 2 s`pt`m~ni,apeleaz` la cineva priceput!

Nuan]a de fond de ten

gre[it`

V`d adesea femei care folo -sesc o nuan]` de fond de tenprea \nchis` sau prea deschis`pentru tenul lor, asta \ns` nureprezint` partea cea mai grav`.

O gre[eal` major` esteatunci c~nd ai tenul cu unsubton galben [i alegi a folosi unfond de ten cu nuan]a de roz.Acest lucru va da tenului un as-pect de gri, deloc firesc.

Alege fondul de ten la luminanatural` [i testeaz`-l direct pefa]`, nu la \ncheietura m~inii saupe g~t. Dac` acea culoare se

Gre]eli [n

MaKe-uPby andreea ali

Vei ar`ta ca o p`pu[` ruseasc` dacàlegi s`-]i conturezipome]ii prea puternic [i \nnuan]e aprinse.

Foto

: ist

ockp

hoto

pierde pe pielea ta, \nseamn` cài ales varianta cea mai potrivit`]ie.

Prea mult machiajsau...

machiaj inexistent

|n zilele noastre, orice fe-meie trebuie s` poarte machiaj.Nu numai c` \nfrumuse]eaz`,dar \]i d` \ncredere [i, personal,mi se pare un semn de respectpentru tine \ns`]i. Cu toateastea, unele femei folosesc ocantitate prea mare de machiajatunci c~nd chiar nu e cazul.

La sala de fitness este ideals` nu por]i machiaj absolutdeloc! Porii se vor \nc`rca inutil[i ri[ti apari]ia de comedoane.

Buzele conturate gre[it

Majoritatea femeilor \[i do -re[ te buze mai groase, \nsùnele persoane aleg o variant`deloc estetic` pentru a da volumbuzelor [i anume conturareabuzelor peste conturul natural alacestora, folosind un creion con-tur mai \nchis dec~t rujul. Sfatulmeu este s` folose[ti \ntodea -una un creion contur la culoarearujului [i s`-]i urmezi conturulnatural al buzelor. Dac` dore[tivolum, aplic` un strop de glossincolor pe mijlocul buzei infe-rioare!

Pome]i farada]i puternic

Vei ar`ta ca o p`pu[` ru -

seas c` dac` alegi s`-]i conturezipome]ii prea puternic [i \nnuan]e aprinse.

Majoritatea femeilor \ncurc`blush-ul cu fardul contur. Blush-ul se folose[te pe v~rful pome-telui, pe puntea nasului [i pearcad`. Poate fi at~t satinat, c~t[i mat.

Fardul contur, cu care-]i po]isub]ia fa]a, este acela care are

\ntotdeauna nuan]e de maroniu[i se aplic` sub pomete, este\ntotdeauna mat [i se poateaplica [i \nalte zone alefe]ei.

Andreea Ali

Make-up Artist

Stop to shop 33

34 Stop to shop

FaShion StylE

Foto: Andreea Retinschi

|ncearc` un joc al con-trastelor, o ]inut` \n alb[i negru cu detalii sen-zuale din tull elasticsau umbra misterioasà unei feline negre peca[mir pre]ios.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

|ncearc` un joc al con-trastelor, o ]inut` \n alb[i negru cu detalii sen-zuale din tull elasticsau umbra misterioasà unei feline negre peca[mir pre]ios.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

Stop to shop 35

FaShion StylE

Foto: Andreea Retinschi Foto: Andreea Retinschi

O rochie \n (de) cares` te \ndr`goste[ti, dinviscoz` delicat` care \]i

mângâie trupul [ievoc` o elegan]` pur`.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

O rochie \n (de) cares` te \ndr`goste[ti, dinviscoz` delicat` care \]i

mângâie trupul [ievoc` o elegan]` pur`.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

36 Stop to shop

FaShion StylE


O fust` petrecut` dinpiele ecologic`,potrivit` pentru zi [isear`, \n contrast cubluza cu vol`na[e dinjerseu pre]ios.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro


38 Stop to shop

FaShion StylE


Colec]ia propus` deFancy pentru acestsezon debuteaz` cu orochie [ic de zi, de oelegan]` delicat` dat`de combina]ia de satin[i crep de vâscoz`.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

Stop to shop 39

FaShion StylE

Foto: Andreea Retinschi Foto: Andreea Retinschi

Tema contrastelorcontinu` cu o ]inut`rock’n’roll, unde pan-talonii din piele eco-logic` de o culoareputernic` sunt com-bina]i cu o bluz` fin`de jerseu.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

40 Stop to shop

FaShion StylE

Fancy propune un palton voluminos,

foarte confortabil, lejer[i c`lduros, potrivit cu

decorul citadin.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.roFoto: Andreea Retinschi

42 Stop to shop

FaShion StylE

Foto: Radu Enache

Asigur`-]i o apari]iesurprinz`toare prinaceast` rochie unicat,din m`tase natural`,pictat` în Fran]a, acce-sorizat` cu pene decoco[, aplicate manual. Tu \ns`]i te veiar`ta ca o oper` deart`.

Colec]ia Limited Edition byCristallini

www.cristallini.ro

Stop to shop 43

FaShion StylE

Foto: Radu Enache

Liniile minimaliste alecroielii, compensatede pre]iozitatea materi-alului transformàceast` rochie \ntr-oop]iune surprinz`toare!Ea \mbin` frumuse]eaclasic` a celebrei "littleblack dress" cu ele-mentele extravaganteale croielii, precumdecolteul amplu saudeschiderea gene -roas` \n zonacoapselor.


www.cristallini.ro

44 Stop to shop

FaShion StylE

Foto: Radu Enache

Dac` e[ti o fire\ndr`znea]`, alegeaceast` rochie str`lu-citoare cu paiete [itul \n care vei ar`taspectaculos.


www.cristallini.ro

FaShion StylE

46 Stop to shop

Foto: Zoltan Lorencz

Crea]ie Clara Rotescu

www.miauboutique.ro

48 Stop to shop

FaShion StylE



www.miauboutique.ro

50 Stop to shop

FaShion StylE



www.miauboutique.ro

52 Stop to shop

BEauty Shop

398lei

Set disponibil

\n magazinele

Kendra

147lei

Produs disponibil

\n magazinele

Kendra

47lei

Produs disponibil

\n magazinele

Kendra

147lei

Produs disponibil

\n magazinele

Kendra

LANCOMEVisionnaire Serum(Visionnaire serum 30ml; Rén-ergie Multi Lift crem` 15ml; Rén-ergie Multi Lift crem` de ochi5ml; Génifique serum 7ml)

BRITNEy SPEARSRadiance(Ap` de parfum 30 ml)

DAIRy FuNunt de Corp Lapte & Miere

BRITNEy SPEARSFantasy

(Ap` de parfum 30 ml)

Stop to shop 53

BEauty Shop

170lei

Set disponibil

\n magazinele

Kendra

GuESSGuess SeductiveHomme Blue(Ap` de toalet` 30ml; Gel dedu[ 200ml)

NIVEACrem` de zi

NIVEACrem` de

noapte

19lei

Produs disponibil

\n magazinele

Kendra

50lei

Produs disponibil

\n magazinele

Kendra

50lei

Produs disponibil

\n magazinele

Kendra

19lei

Produs disponibil

\n magazinele

Kendra

DAIRy FuNSare de baie Piersici & Mango

(650 gr)DAIRy FuNPudr` de baie Caramel & M`r

54 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

Seria declara]iilor [i destìnui -rilor f`cute în premier` încadrul emisiunii "Ora de

KEMPO", moderat` de profesorul [iMaestru Emerit al sportului româ-nesc, Amatto Zaharia, continu`.

Vladimir dr`ghia

Actorul a f`cut o serie de m`rtu -risiri din copil`ria [i adolescen]a sala "Ora de Kempo". Fiind invitat la unprogram despre sport, fostul burlaca povestit la Activ eFeM despre pe-rioada când a fost înnot`tor de per-forman]`.

"Timp de 12 ani, m-am antre-nat de dou` ori pe zi, primul antre-nament fiind la 6 diminea]a. Amstat la c`min [i am locuit în ca -mer` cu mai mul]i colegi. Perioadaaceea a fost una din cele mai greledin via]a mea, pentru c` munceamfoarte mult, îns` când lup]i pentruperforman]` o faci motivat.", aar`tat Vladimir Dr`ghia, fost cam-pion na]ional la juniori la înot [icomponent al lotului olimpic denata]ie al României timp de 7 ani.Amatto Zaharia l-a provocat peDr`ghia s` î[i aminteasc` [i detaliidin culisele emisiunii "Burlacul" dela Antena 1.

"Cred c` fetele de la acea emisi-une erau împ`r]ite \n trei grupe: dinprima f`ceau parte acele câtevaKeMPo

ora Campionilor (ii)

ora de

lEc}ia dE kEmpo

dom ni[oare, dou`-trei sau patru,c`rora chiar le pl`cea de mine,în a doua categorie erau celecare voiau s` apar` la TV iar dinultima grup` f`ceau parte celecare se plictiseau acas`.", estede p`rere Vladimir Dr`ghia, carepreg`te[te în curând lansareadocumentarului "Gold rush", fil-mat în Ecuador.

Edwin Keleti

Multiplul campion de raliuri,pilotul Edwin Keleti, care p~n`de cur~nd l-a avut ca [i copilotpe Victor Ponta, a fost [i el înstudioul emisiunii "Ora deKempo".

"Anul trecut, dup` etapa dela Bacù, a avut loc desp`r]irea

de Victor Ponta, dup` 5 ani delucru \n aceea[i echip` de raliu,din care am f`cut am~ndoiparte. A fost un moment dificil,dar am r`mas \n continuare pri-eteni iar via]a merge mai de-parte.", a explicat Edwin Keletila postul de radio Activ eFeM.

"Consider c` atitudinea po zi -tiv` a lui Victor Ponta fa]` de

"Timp de 12 ani, m-am antrenat dedou` ori pe zi,primul antrenamentfiind la 6 diminea]a.Am stat la c`min [iam locuit în camer`cu mai mul]i colegi.Perioada aceea afost una din celemai grele din via]amea...”

Vladimir Dr`ghia

Stop to shop 55

sport, mai ales \ntr-un an olim -pic, este foarte bun`. Sper caactualul tù copilot s` se ridicela aceea[i \n`l]ime valo ric` cuVictor Ponta, al`turi de care aiavut rezultate excelen te.", i-aspus Amatto Zaharia lui EdwinKeleti.

Florentina Fântânaru

Realizatoarea programului"Dincolo de aparen]e", de la An-tena 2, a fost prezent` \n stu-dioul emisiunii "Ora de KEMPO"de la postul de radio Activ eFeM.

Realizatorului emisiunii, Amatto Zaharia, Maestru Emerital spor tului [i Pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo,i-a revenit rolul de a-i lua un inter-viu amplu Florentinei F~nt~naru,

cea care \n ultimii cinci ani a des-cusut, \n cadrul emisiunii sale,aproape toate personalit`]ile im-portante din lumea artistico-muzi-cal-sportiv` [i nu numai aRom~niei.

"Ce caut eu la Ora deKempo, \n condi]iile \n care nupractic nici un sport?! {i am aflatsingur` r`spunsul: \mi placemult s` m` uit la sport [i m`m~n dresc cu performan]elerom~ nilor, cu at~t mai mult cuc~t foarte multe nume impor-tante din sportul rom~nesc, pre-cum Camelia Potec, Mihai Leu,Ruxandra Dragomir sau RudelObreja, au fost la emisiuneamea.”, a explicat Florentina. |nplus, ea a m`rturisit c` dintresportivii strìni \l admir` foartemult pe elve]ianul Roger Federer.

"|mi place foarte mult sùrm`resc meciurile de tenis alelui Federer, pentru c` \mi d`senza]ia c` sunt chiar acolo, peteren, cu el.", a mai povestitvedeta Antenei 2. Dincolo de co-ordonatele profesionale, o alt`m`rturisire interesant` a Florentinei ]ine de stilul eis`n`tos de via]`: "Nu fumez, nubeau alcool, cafea sau bùturiacidulate.”.

amadeus

Emisiunea "Ora de Kempo"le-a avut ca invitate [i pe com-ponentele trupei Amadeus: Andreea, Alexandra [i Cristina.

Singura absent` a fost Patricia, violoncelista forma]ieiinstru men tale, aceasta fiind învizit` la p`rin]ii ei. Dup` ce au

56 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

"|mi placefoarte mults` urm`rescmeciurile detenis ale luiFederer,pentru c`\mi d`senza]ia c`sunt chiaracolo, peteren, cu el.”

Florentina Fântânaru

avut parte de primul lor antrena-ment de Kempo, fetele au venitla emisiunea radio a profesoru-lui Amatto Zaharia pentru a-iîmp`rt`[i acestuia impresiile lordespre unul din cele mai iubitesporturi de contact din lume.

"La Kempo, am folositmu[chi despre care nici nu[tiam c` exist`. Ne-a pl` cutfoarte mult. Abia a[tep t`m s`încerc`m din nou.", a sintetizatAndreea experien]a Kempo.

KEo

|ntre concerte, \nregistr`ri [irepeti]ii, Keo a fost prezent \nstudiourile postului de radioActiv eFeM la emisiunea "Ora deKempo". Un autodidact \n muzi -c`, Keo a fost provocat de Amatto Zaharia la un antrena-ment de Kempo.

"Ai numele de scen` predes-tinat unui \nving`tor. Ini]ialele KO, ce se reg`sesc \n numele tù,sunt acela[i [i pentru termenulde Knock Out care se folose[te\n sporturile de contact, precumboxul sau artele mar]iale, atuncic~nd un sportiv \[i pune la p` -m~nt adversarul printr-o serie delovituri decisive.", i-a explicat profesorul Amatto Zaharia lui KEO.

"Sunt convins c` acestsport, Kempo, este unul foartedinamic [i exploziv. De \ndat` cetimpul \mi va permite, pentru càcum stau foarte multe ore \nstudio, voi merge la un antrena-ment de Kempo cu profesorulAmatto Zaharia.", a spus Keo.

Rubric` realizat` cu sprijinul

Sensei Amatto Zaharia

Stop to shop 57

lEc}ia dE kEmpo

"La Kempo,am folositmu[chi despre carenici nu [tiamc` exist`.Ne-a pl`cutfoarte mult.Abiaa[tept`m s`încerc`mdin nou.”

Andreea

Simona }`ranueste prezenta-toarea [tirilorde week-end laDigi 24. Esteconsideratùna dintre celemai frumoase[tiriste dinRomânia. Oprezen]` ele-gant`, Simonase declar` o iubitoare ashopping-ului.Astfel, Stop ToShop a invitat-o s` vorbeasc` despre rela]iasa cu moda [idespre ora[elede unde \iplace s` \[icumperehaine.

maGazin dE SuFlEt

58 Stop to shop

ParfuM de fashion autentiC

Shopping\n Italia

Stop to shop 59

concurSS

trict

mas

culin

!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 29 ianuarie2013, r`spunde corectla \ntrebare [i po]icâ[tiga prin tragere lasor]i unul din cele 5 par-fumuri TRENDS byADINA BuZATu!

Ce tip de tìe tu-r` a introdus \nmod` Made -leine Vionnet?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

Stil propriu

„Pasiunea pentru shopping aap`rut \n adolescen]`, c~nd amre u[it s` adopt \ntr-o not` per-sonal` ceea ce se dovede[tecores punz`tor cu gustul [i pre fe -rin ]ele timpului. Mereu am admi-rat femeia elegant`, fin`, cuper sonalitate [i lipsit` de rigidi-tate. Am crezut c` toate elemen -tele sunt date de haina pe care opor]i. Cu timpul, am observat càtitudinea face mult mai multdec~t vestimenta]ia. De aici aplecat [i dorin]a de a purta \ntot-deauna ceva cu personalitate,chiar dac` vorbim de o simpl`pereche de jean[i. Sunt \ntr-ocontinu` cunoa[tere [i formare abunului gust, pentru a \nv`]a s`discern ce mi se potrive[te. Nuam un stil vestimentar binedefinit, ci m` ajut de c~teva tru-curi pe care vi le \mp`rt`[esc.

Mici trucuri

Sunt nelipsite din dressingulmeu c`ma[a alb`, jean[ii, pan -tofii nude, rochia neagr` (croial`simpl`), accesorii \n tonuri denude sau metalice, aceste arti-cole care nu se vor demoda nicio-dat`, iar ]inuta va p`rea \ngrijit`[i \n tendin]e. Accesoriile sunt une ori mai importante dec~t hai -nele. De multe ori, optez pentru\mbr`c`minte de la H&M, Zara,dar investesc bani mai mul]i \n bi-juterii, pantofi, po[ete care m`pun \n valoare. Accesoriile reu -[esc s` eviden]ieze \n mod spec-taculos o ]inut` banal`. Am f`cutun obicei \n a p`stra paginile re-vistelor cu diverse ]inute care mi-au atras aten]ia sau fotografiezcombina]iile pe care le v`d pemanechinele din magazine. Màjut` s` combin piesele vesti-mentare f`r` a da gre[.

Mereuam

admiratfemeia elegant`,fin`, cupersonali-tate [i lipsit` de

rigidi-tate.

maGazin dE SuFlEt

60 Stop to shop

Italia, amore mio

C~t prive[te locul unde revincu mare drag la cump`r`turi,acesta este Italia. De ce? Pentruc` shopping-ul \nseamn` pizza,socializare, fashion, amabilitate,c`ldur`, r`bdare, z~mbet. Esteun adev`rat ritual [i nu r`m~idoar cu ceva material. |n Milano,Roma, Genova \ntotdeauna g` -sesc lucruri deosebite. Iar aici nuoptez pentru marile magazine, cim` \ndrept spre boutique-urile depe str`du]ele vechi unde v~n -z`torul este o adev`rat` gazd`.C`ldura cu care te prime[te,p`rerea sincer` pe care ]i-o ofer`\n alegerea produsului, doar pen-tru a te vedea mul]umit, m` de-termin` s` revin cu pl`cere defiecare dat`. Aleg at~t magazineale unor brand-uri renumite, une -le \nc` nu au ajuns la noi (Pinko,

Intimissimi), dar [i boutique-urivintage care au haine deosebitela pre]uri foarte accesibile, iar lacalitate nu se face rabat.

Trebuie s` v` m`rturisesc c`niciodat` nu am plecat dintr-unmagazin f`r` s` primesc chiar [iun mic discount, de[i nu eram \nsezonul reducerilor. Mi s-a \nt~m -plat s` „chinui” o v~z`toare,deoarece \mi doream o perechede ochelari de soare cu anumitelentile, dar cu ramele de la al]iochelari. {i dup` ce mi-a demon-tat vreo 3 perechi, ca s` se \m -bine perfect [i s` fiu mul]umit`,am plecat [i cu o reducere de15%. De aceea aleg boutique-urile [i a[a s-a ajuns ca fiecarelucru cump`rat din aceast` ]ar`s` aib` povestea lui. Nu potcump`ra dintr-un loc unde nusunt bine primit` sau acolounde simt c` deranjez pecineva. De obicei, amnevoie de o p`rere\nainte de a achizi ]io -na ceva [i dac` suntsingur` \ntreb pecineva din magazin.

Cu toate aces-tea, nu pun pre] peetichet`, \ns` cali-tatea face diferen -]a. M` bucur c~ndreu[esc s` cump`r,\n perioada reducerilor,haine ale unor renumite casede mod`. Dar nu organizezniciodat` vacan]e destinateshopping-ului. |ns`, oriundec` l` toresc, dac` nu faccump`r`turi vacan]a nueste complet`.”

Roxana Bichi[

maGazin dE SuFlEt

|n Milano, Roma,Genova \ntot-deauna g`sesc lu-cruri deosebite. Iaraici nu optez pentrumarile magazine, cim` \ndrept spreboutique-urile de pestr`du]ele vechiunde vânz`toruleste o adev`rat`gazd`.

Nu organizez nicio-dat` vacan]e desti-nate shopping-ului.|ns`, oriundec`l`toresc, dac` nufac cump`r`turivacan]a nu estecomplet`.

Stop to shop 61

De cum a v`zut-o,Rudolf a r`mas \m -

pietrit. Nu a maiputut face nici m`car

un pas. Nu [i-auspus niciun cuvânt.El st`tea [i \i sorbea

frumuse]ea. Ea \lprivea sfioas`. Dintr-odat` s-a \ndreptatc`tre ea, a luat-o \nbra]e [i a s`rutat-o.

Era un caz clasic dedragoste la prima

vedere.

62 Stop to shop

Story oF...

Misterele fascineaz` minteauman`. Iar cel din 30 ianuarie1889 este unul care nu \[ig`se[te solu]ionarea. Moarteaarhiducelui Rudolf de Habsburg,Prin]ul Mo[tenitor al Austro-Un-gariei, [i cea a baroanei MarieVetsera au adus criz` \n istoriaunui imperiu. Momentul Mayerlinga distrus siguran]a succesiunii im-periale, fiind stigmatul tragediei [idisper`rii din familia Habsburg.

Rudolf era unicul fiu al|mp`ratului Franz Joseph I [i al|mp`r`tesei Elisabeth. Rudolf s-ac`s`torit cu Prin]esa Stephanie aBelgiei \n 1881, ca urmare a unuimariaj politic. Stephanie nici nu\mplinise 17 ani \n ziua \n care af`cut nunta. Mai mult, nu era ge -nul de femeie la care visa prin]ul.Ca atare, nu a fost capabil` s` \[i

\mpiedice so]ul de a cutreierastr`zile Vienei \n cùta rea altorcompanii feminine. Cuplul a avutdoar un copil, aridu cesa Elisa-beth, n`scut` \n 1883.

Baroana Marie Vetsera eraunul dintre cei patru copii aibaronului Albin Vetsera, un diplo-mat bogat aflat \n serviciul impe-rial, [i ai Helenei Baltizzi, membrà unei familii proeminente debancheri greci.

dragoste la prima vedere

|n toamna lui 1887, Prin]ulRudolf a fost adus \n modinten]ionat \n aceea[i \nc`perecu o femeie. |ntr-una din zile,Contesa Larisch, ver[oara lui, l-ainvitat la o recep]ie pe care o

de Habsburg

fantoMele de la MayerlinG

Marie[i

Vetsera

Rudolf

]inea la casa ei din Viena. |n mo-mentul \n care prin]ul a ajuns, \nloc s` \l conduc` direct \n \nc` -pe rea unde se aflau invita]ii,veri [oara l-a dus \ntr-un micapar ta ment privat. Acolo, singu -r`, a[ezat` pe un scaun, se aflaMarie Vetsera, o t~n`r` de 19ani, extraordinar de frumoas`.P~n` la acel moment ea trìse ovia]` lini[tit`; nu fusese nicio-dat` la Curte [i nici nu fusese in-trodus` \n societate.

De cum a v`zut-o, Rudolf ar`mas \mpietrit. Nu a mai pututface nici m`car un pas. Nu [i-auspus niciun cuv~nt. El st`tea [i \isorbea frumuse]ea. Ea \l priveasfioas`. Dintr-odat` s-a \ndreptatc`tre ea, a luat-o \n bra]e [i as`rutat-o. Era un caz clasic dedragoste la prima vedere.

Dup` o scurt` perioad` \ncare doar au flirtat, cu ajutorulcontesei Marie Larisch, fiica ile-gitim` a fratelui mai mare al|mp`r`tesi, Marie are acces lacamera lui Rudolf. Luni \ntregi ela trìt doar pentru Marie: seg~ndea doar la ea, visa la ea [i\[i ar`ta \ngrijorarea [i neferi-cirea de a nu fi mereu alaturi deiubita lui.

Prin]ul mo[tenitor are odiscu]ie cu tat`l sù [i se ofer`s` renun]e la tron dac` i se acor -d` divor]ul de Stephanie, pentrua se c`s`tori cu baroana. |mp` -ratul s-a \nfuriat [i s-a certataprig cu fiul sù, repro[~ndu-inebunia \n care se afl`. |i inter -zi ce a se mai \nt~lni cu Marie.Rudolf ignor` criza tat`lui [i \[ip`r`se[te so]ia. Mai mult, plea -c` la Roma [i intr` \n audien]`

la Pap`, implor~nd permisiuneade a divor]a de Stephanie. Dinp` cate, este refuzat. Prin]ul nudisper`.

Cur~nd leg`tura celor doidevine public`, \mp`ratul v`z~n -

du-se nevoit s` intervin`. Lafinele lui ianuarie 1888, Rudolfare o ceart` puternic` cu tat`lsù. Dar, dup` mult efort, prin]uleste convins a promite c` nu seva mai vedea cu amanta. Mul -]umit c` a smuls acest jur`m~ntde la fiul sù, |mp`ratul mergeal`turi de Rudolf \n camera ma- tri monial` [i face un gest sim-bolic: \mpreuneaz` m~inile fiului[i norei. Asta se \nt~mpla \nseara lui 29 ianuarie 1889.

Pentru seara urm`toare s-aor ganizat o cin` care avea s` pa -rafeze finele disputei din fami lie.S-au f`cut preg`tiri la cel mai\nalt nivel [i fiecare membru alCasei Imperiale a fost invitat.Dar aceast` veste a ajuns [i laurechile Mariei Vetsera. Ea \liubea pe prin] la fel de mult cum

o iubea el. Disperat` c` \l vapierde, face un gest plin decuraj. De[i casa \n care locuiaera p`zit` de g`rzi ale Coroanei,care \i raportau fiecare mi[care,decide s` plece. Trebuia s`

ajung` direct la iubitul ei. Astfel,\n dup`-amiaza dinaintea ban -che tului regal, Marie ajunge lapalat. Cu greu [i ]in~nd pieptg`r zilor, reu[e[te s` intre laRudolf. Nimeni nu [tie ce s-a\nt~mplat \ntre ei. Se poate doardeduce c` \n acel moment aupus la cale \nt~lnirea de la casade v~n`toare din Mayerling,l~ng` Viena.

Mayerling

Banchetul a avut loc. |mp` -ratul se uita plin de satisfac]ie lafiul sù [i la nora lui, fiind fermconvins c` i-a \mp`cat [i c` le-asalvat c`snicia. Prin]ul p`rea ex-trem de fericit. Nimeni de laCurte nu putea s` intuiasc` ceg~nduri \i treceau de fapt prin

Story oF...

Stop to shop 63

Story oF...

cap. Direct de la banchet, el aplecat c`tre castelul unde aveas` se \nt~lneasc` cu iubireavie]ii lui.

Mayerling este un mic sat \npartea sudic` a Austriei. Aici,Rudolf \[i g`sea mereu lini[tea,la palatul pe care \l cump`rase[i \l transformase \n loc de v~n` -toare. |i pl`cea s` colecteze mi -nerale, s` se plimbe \n p`dure [is` fie \n lini[te, departe de oc`s nicie for]at`. Seara, cei doiiubi]i s-au \nt~lnit. Dup` o noap -te de dragoste, valetul spune cà vrut s` le duc` micul dejun,dar c` prin]ul l-a rugat s` mai a[ -tepte. Mai t~rziu, acesta i-a g`situnul l~ng` altul, f`r` suflare.

Legat de momentul Mayer-ling s-au f`cut multe specula]ii.Ultima \mp`r`teas` austriac`,Zeta, care a murit \n 1989, aspus odat` c` ea crede c`Rudolf a fost victima unei con-spira]ii interna]ionale, pus` lacale de Georges Clemenceau,Primul Ministru francez. Zeta re-fuza s` cread` c` un om caRudolf, cu o via]` at~t de promi -]` toare \nainte, ar fi ales sui-cidul. Ea a sus]inut c` cei doi arfi fost asasina]i.

Dac` zeci de ani s-a aprobatvarianta de suicid a doi \ndr` -gosti]i, anul 1946 vine s`schimbe totul. Odat` cu invaziatrupelor sovietice, morm~ntul luiMarie este profanat, act des -coperit abia \n 1955, c~nd Ar-mata Ro[ie p`r`se[te Austria. |n1959, un specialist \n prezer-varea mormintelor, \nso]it de undoctor [i membru al familiei Vet-sera au examinat r`m`[i]ele. Au

fost [oca]i s` descopere c`trupul nu prezenta urme ale\mpu[c`turii care ar fi stat labaza suicidului. Din contr`,amanta avea urma unei lovituri\n zona frun]ii. Descoperirea vines` sus]in` varianta pe care uniiistorici au \naintat-o, respectiv c`prin]ul Rudolf a fost victima unuiasasinat. Unii spun chiar c`trupul prin]ului prezenta urmeale unei mor]i violente, ca \ncazul unei lupte ce ar fi avut loc\nainte de finalul tragic. Se parechiar c` revolverul identificat caarma cu care [i-ar fi pus cap`t

zilelor cei doi \ndr`gosti]i nu \iapar]inea lui Rudolf. |n plus,toate cele [ase gloan]e ar fi fosttrase. Luate \n calcul acestedate, momentul Mayerling devi -ne tragedia unui asasinat politic,[i nu varianta austriac` a unuiRomeo [i a unei Julieta.

|n decembrie 1992, tragediaa revenit \n aten]ia publiculuic~nd r`m`[i]ele lui Marie Vet-sera au fost furate din cimitir.Odat` recuperate, un criminalista emis un raport conform c`ruia

nu au fost descoperite urme deglon]. Mai mult, el a sus]inut cìndiciile duc la concluzia c` ar fifost b`tut` p~n` la moarte.

Tragedia care s-a ab`tutasupra Cur]ii Imperiale trebuiaoarecum mascat`. Astfel, s-adecis ca varianta oficial` s` fieaccea c` Rudolf a suferit un atacde cord. Numele Mariei Vetsaranici m`car nu a fost men]ionat,iar corpul sù a fost transportat\n cel mai mare secret. Dar, oa-menii nu au putut fi p`c`li]i, iaradev`rul a ie[it la suprafa]`.Casa Imperial` a admis c` cei

doi au f`cut un pact al mor]ii. Sespunea c` Rudolf ar fi \mpu[cat-o pe Marie \n cap [i apoi ar fistat c~teva ore l~ng` corpul ei\nainte de a se \mpu[ca [i el.

Dac` misterul legat de mo-mentul Mayerling va fi sau nusolu]ionat, numai istoricii potstabili. Cert este c` o povestede iubire s-a curmat prematur,r`m~n~nd legat` de numeleuneia dintre cele mai mari di-nastii din istoria omenirii.

Roxana Bichi[

Dup` o noap -te de dragos -te, la casa devân`toare din

Mayerling,\ndr`gosti]ii au

fost g`si]i, unullâng` altul,

f`r` suflare.

64 Stop to shop

Stop to shop 65

diScovEr thE world

|ntre rzboi [i pace, }araSfnt \[i pstreaz como-rile cu lturale. Printre biserici[i alte monumente dedicatecredin]ei, Israelu l rmneatt de misterios \nctatrage milioane de turi[tianual chiar [i \n vreme deconflict. Este ]ara pe caretrebuie s o vezi mcar odat \n via].

ISRaEL,\n cùtarea credin]ei

IerusalimAm ajuns \n Ierusalim seara,

am aruncat rapid bagajele \n ca -me ra de hotel, am s`rit \ntr-untaxi [i am pornit prin ora[. Am ob-servat \nt~i str`zile impecabil decurate, cl`dirile uniforme din pia -tr` alb`, mallurile [i hotelurile de5 stele. Apoi am fost fascinat` deea, vechea cetate a Ierusalimului.Zidurile impun`toare m` anun]audeja c` urmeaz` s` intru \ntr-oalt` lume. A[a a [i fost. Odat` tre-cut` de poarta cet`]ii am ajuns \nmarele bazar [i parc` m-am \ntors\n timp \ntr-un fel de Babilon undese vorbeau toate limbile p`m~ntu-

lui. Bazarul este ca o mare de cu-lori plin cu materiale care mai decare mai frumos brodate, br`]`ri[i coliere din pietre [i m`rgelearanjate \n stil oriental. Pre]urileaccesorilor sunt foarte piperate.Toate trec de 100 de lei, inclusivcea mai mic` pereche de cercei.Str`zile bazarului miros a [ofran,a mir [i sunt ticsite cu lumn`ri [iicoane. Dup` sute de pa[i ajungla Biserica \nvierii. E vineri seara,\nceput de weekend, a[a c` bise -rica este sufocat` de turi[ti veni]idin toate col]urile lumii. Intru \n

biseric` [im` opresc l~ng` Piatra Ungerii,locul pe care Iisus a fost a[e zat[i uns cu mir dup` ce a fostcobor~t de pe cruce. M` a[ez, oating [i m` rog. |n jurul meu zecide strìni fac acela[i lucru. To]ivin cu icoane, c`r]i de rug`ciuni,e[arfe sau cruciuli]e pe care lepun pe mirul care iese din piatr`.Spun c` a[a le sfin]esc. C~]ivapa[i mai departe este Morm~ntulSf~nt. |n fa]a mea era doar ungrup format din 10 ru[i [i dup` 5minute de a[teptare am intrat \nMorm~ntul Sf~nt. Capela \ngeru-lui este prima \nc`pere \n care p` -[esc. |n centrul acesteia se aflùn prestol peste care st` a[ezatò piatr` p`trat` care este prote-jat` de un geam. Este o bucat`din piatra care a fost a[ezat` lau[a morm~ntului lui Hristos. |ncea de-a doua \nc`pere intrarease face pe o u[` foarte mic` princare poate p`trunde doar o sin-gur` persoan`. Locul unde a fosta[ezat trupul lui Iisus are numaidoi metri lungime [i este plin cuicoane. Dac` nu [tii cum s` terogi la foc automat, \nva]` s` ofaci acum pentru c` \n Morm~ntai voie s` stai aproximativ 30 desecunde, sau un minut \ntreg...dac` ai noroc. Eu am fost at~t

de rapid` \nc~t \nc` maivorbeam cu Iisus \n timpce eram poftit` politicosafar` [i am tot ]inut-o a[ap~n` am ajuns la ie[ireunde se afl` Golgota.Este lo cul \n care a fost\n`l]at` Crucea pe care afost r`stignit Iisus Hris-tos. |n dreapta Crucii se

afla un al tar, care marcheaz` lo -cul \n care Iisus a fost dez br`catde hainele Sale [i pironit \n cuie.|n mijlocul altarului principal,numit Sf~nta Golgota, este fixat`\n cr`p`tura st~ncii o cru ce careaminte[te de r`stigni rea Domnu-lui. La ie[irea din Bise rica |nvieriiceva mi-a atras aten ]ia. C~]ivacredincio[i se rugau la o fisur` \nst~lpul din dreapta u[ii. Am crezutini]ial c` poate nu au avut loc \nbiseric` [i au ales s` stea devorb` cu Domnul la aer curat.Apoi am aflat povestea fisurii.Tradi]ia spune c` \ntr-un an, cre -dincio[ii ortodoc[i nu au avut cuce s` achite taxele impuse deturci pentru intrarea \n Sf~ntulMorm~nt [i au r`mas afar` f`r`s` mai poat` primi lumin` sf~nt`de Pa[te. Atunci focul dumnezei-esc a cobort la ei \n form` de ful-ger [i a lovit coloana de la intrare.

66 Stop to shop

diScovEr thE world

diScovEr thE world

Urm`toarea mea oprire a fostla Gr`dina Ghetsimani. Este unloc de o frumuse]e aparte. Aici s-a rugat Iisus \nainte s` fie tr`datde Iuda [i luat de romani. Gr`dinase \ntinde pe circa 20 de hectarede teren [i azi au mai r`mas doarc~]iva m`slini ca martori ai ru -g`ciunii [i prinderii Domnului. Deunul dintre m`slini se spune c` s-ar fi sp~nzurat Iuda dup` tr`dare.Prin mijlocul gr`dinii trece [osea -ua asfaltat` care duce la Betania,Ierihon [i Marea Moart`. Gr`dinade pe Muntele M`slinilor se afl`\n curtea Bisericii Tuturor Na]iu-nilor, o construc]ie m`rea]` [imajestuos pictat`. Cl`direa a fostconstruit` pe ruinele a dou` bise -rici distruse, una \n anul 614 [icealalt` \n 1219.

Cum eram tare curioas` s`v`d Zidul Pl~ngerii am plecat dinG`dina Ghetsimani c`tre Templullui Solomon. Este locul dinIerusalim cel mai iubit de evreiidin \ntreaga lume [i dateaz` dinsecolul al X-lea \nainte de Hristos.Zidul este de fapt doar ce a mair`mas din Templul lui Solomon,un loc considerat sf~nt at~t deevrei, c~t [i de musulmani. Are o\n`l]ime de 32 de metri, din caredoar 19 sunt la vedere, [i cu prin -de 45 de r~nduri de piatr` care aufost a[ezate din perioada lui Irodcel Mare [i p~n` aproape de1967. Credincio[ii pun \n spa]iiledintre pietrele Zidului biletele pecare-[i scriu dorin]ele, [i \naintede Pa[te [i de Anul Nou evreiesch~rtiile sunt adunate [i duse peMuntele M`slinilor unde sunt \n - gropate. Locul de rug` ciune pen-tru femei este separat printr-un

gard de cel al b`rba]ilor [i apa ra -tele de fotografiat sunt interzise.Dar ce te faci cu cei ca mine carefac poze pe ascuns? Fotografiileaici intr` la categoria nu-i frumos,dar e s`n`tos pentru c` altfel nuputeam s` v` ar`t cum stau b`r -ba]ii lipi]i cu fruntea de Zid \n timp

ce se roag` sau cum femeile staua[e zate pe scaune [i nu dezli -pesc ochii din c`r]ile religioase.Dac` trece]i testul aparatuluifoto, ave]i grij` la cel al hainelor.Umerii [i o parte din bra]e trebuies` fie acoperite. Altfel p`]i]i camine. Jum`tate de Zid m-a alergato credincioas` cu o pelerin` s`m` \mbrace. P~n` m-a prins, re u -[isem deja s` revolt c~teva femeipuse pe rug`ciune doar pentru c`bluza mea \mi l`sa umerii lavedere. Unul dintre cele mai bunemomente de vizitat Zi dul Pl~ngeriieste \n timpul Saba tu lui, de vineriseara p~n` s~m b`t` diminea]a.Atunci evreii se adun` \n pia]aZidului, citesc [i danseaz` pec~ntece tradi]io nale.

C~nd vine noaptea [i crezi c`nu mai ai ce vizita \n Ierusalim fò plimbare pe str`zile cet`]ii

vechi. Eu am mers cu orele prinora[ [i am descoperit \n parteamusulman` a cet`]ii ceain`riiar`be[ti unde am bùt cele maiaromate ceaiuri [i am savurat ba-clava de cas`. A fost cel mai re-laxant moment al zilei.

BethleemDin Ierusalim am mers o

jum` tate de or` cu ma[ina [i amintrat pe teritoriul Palestinei \n Be -thleem. Am mers direct la Bi se -rica Na[terea Domnului care afost construit` pe locul pe[terii \ncare s-a n`scut Iisus. L`ca[uleste [i una dintre cele mai vechibiserici cre[tine din lume p`stratep~n` ast`zi. |n anul 326 |mp`r` -teasa Elena a hot`rt s` ridice bi -serica peste pe[tera lui Hristor.Din acea perioad` au mai r`masdoar c~teva buc`]i impresionantedin mozaicul care acoperea \n\ntregime podeaua. Locul \n cares-a n`scut Iisus este marcat cu ostea ce aminte[te de cea care i-ac`lùzit pe p`stori. Partea ceamai interesant` mi s-a p`rut chiarpe[tera. Pare la fel ca pe vremealui Iisus, doar c` acum are curent[i c~teva icoane pe pere]i l~ngìnscrip]ii vechi ebraice. Bisericaeste imens`, dar intrarea se faceprintr-o u[` foarte mic`, semn còamenii pe vremea aceea eraufoarte scunzi. Total gre[it. U[aPocìn]ei, c`ci a[a este numit`,a fost ampla sat` \n zid \n pe-rioada otoman`, cu scopul de a\mpiedica necredincio[ii s` intre\nùntru c`lare [i pentru a obligape oricine s` plece capul \n fa]aDomnului. Complexul din careface parte Biserica mai are o

Stop to shop 67

m` n`stire ortodox`, una catolic`[i una ar mean`. Dup` at~ta viz-itat mi s-a f`cut foame, a[a c` ampornit pe str`du]ele aglomerate [ipline cu magazine de suveniruriale Bethleemului. M-am oprit laun fast food local [i cu 20 de leimi-am cump`rat o shaworma.Dac` \n Rom~nia nu agreez acestfel de m~ncare, \n Palestina a de-venit felul meu preferat. E diferit`de a noastr`. Are legume proas -pete, carne preparat` cu miro-denii orientale, hummus, sosurinaturale [i o lipie genial` care aretextura unei cl`tite. Nu am plecatdin Bethleem f`r` suveniruri pen-tru cei dragi mie. Am luat br`]`ridin lemn de m`slin pe care ampl`tit 5 dolari bucata [i o icoan`\n valoare de 16 dolari.

Marea Moart` [iMasada

Imediat ce am ie[it din Ieru -salim [i am \naintat spre MareaMoart`, vegeta]ia a disp`rut [i m-am trezit \ntr-un peisaj selenar.Nu eram pe lun`, ci ajunsesem \nde[ert. Prima oprire a fost exactla nivelul m`rii unde pentru 20 delei un beduin autentic, de]i n`torde trei so]ii [i multe c`mile, m-a

plimbat 10 minute pe ani m`lu]ulcu cocoa[` care tot \ncerca s`m` scuipe. Am \nceput apoi s`cobor~m sub nivelul m`rii [i \ncetsim]eam cum urechile mi se\nfund`. Apoi \n mijlocul de [ertu-lui, \n v`rful Muntelui Mor]ii amv`zut cetatea Masada. Cetateaeste renumit` pentru unul dintrecele mai puternice asedii romaneasupra refugia]ilor evrei, numi]isicari. Ei erau patrio]ii care provo-cau r`scoale \mpotriva romanilor.Trei ani au \ncercat romanii s`p`trund` \n cetatea Masada [i nuau reu[it. C~nd \n cele din urmàu construit o ramp` pe care auurcat berbecii [i au reu[it s`sparg` zidul, rebelii evrei [i-auomor~t familiile [i apoi s-au sinu-cis. Romanii au mai g`sit \n ceta -te doar o femeie [i doi copii careerau \n via]`. Masada a devenitapoi o cetate roman` din care aziau mai r`mas doar ruinele. |nc`po]i admira mozaicuri impresio -nante [i un spa vechi de c~ndlumea, cu saun`, bazine, s`li desport [i masaj. Ceea ce te las`f`r` cuvinte \ns` nu este cetatea,ci priveli[tea care o \nconjoar`.Este un de[ert de o frumuse]eaparte, cu o culoare u[or ar`mie,care se opre[te \n Marea Moart`.Cea mai s`rat` \ntindere de ap`din lume e alt` poveste. Pe minem-a cucerit iremediabil. C~tevaminute de \not \n ea sunt ca o zila un centru de \nfrumuse]are.Chiar dac` are un con]inut desare de 33 la sut`, apa are [i pro-priet`]i hidratante [i curative pen-tru celule, a[a c` dup` ce aiterminat cu \notul vei avea o pieleca de bebelu[.

Tel AvivOdat` cu Tel Aviv la[i \n spate

istoria [i ajungi \napoi \n prezent.Capitala Israelului este un fel deNew York \n miniatur`. Nu dis-pune de pove[tile facinante aleIerusalimului, dar este capitaladistrac]iei. Adic` locul unde se ]incele mai tari petreceri din ]ar`.Liberty Parade este doar unul din-tre cele mai reu[ite evenimenteale anului. Aici se afl` cele maimari companii din Israel [i sediileprincipale ale b`ncilor [i ziarelorisraeliene. Ora[ul este dominatde faleza de la Marea Medite -ran`, de zg~rienori [i de cele maimari malluri din Israel.

Indiferent de ora[ul \n caremergi, nu uita c` Israelul este o]ar` scump`, a[a c` \nainte s` r` -m~i f`r` bani, f` c~teva eco nomiipentru a le cheltui pe accesorii lo-cale. Artizanii fac minuni de bi ju-terii pe care nu le g`se[ti \n altecol]uri ale lumii. |nc` un sfat:\nainte s` \]i iei biletele de avionc`tre Israel asigur`-te c` s-au ter-minat conflictele \ntre ]ara Sf~nt`[i Palestina.

Florentina Ilie

68 Stop to shop

diScovEr thE world

tEchnEwS

Poate c` mul]i au ochit uniPad Mini ca s`-[i fac` un cadoude s`rb`tori, dar pentru cei careprefer` sistemul de operare An-droid, Toshiba vine cu o nou`propunere, cel mai nou model detablet` din gama proprie,AT300SE.

Are diagonala de 25,7 cm(10,1 inci), \n format 16:10, esteechipat` cu un procesor NVIDIATegra 3, este u[or de transportat,cu o grosime de 10,5 mm [ic~nt`rind 625 grame.

Designul este elegant [i cu-loarea argintiu metalic vrea s` \iconfere un aspect sofisticat, iarmodelul punctat de pe spate esteg~ndit pentru aderen]`. Bateriatabletei AT300SE are o autonomiede p~n` la 10 ore.

Tableta Toshiba AT300SE ru -lea z` Android 4.1 Jelly Bean – unadintre cele mai recente versiuniale platformei Android, optimi zat`

pentru tablete. Accesul rapid laserviciul cloud Toshiba Places lepermite utilizatorilor s` aib` ac cesla o serie de portaluri video, ser- vicii de [tiri [i filme on demand,dar [i la furnizorii de televiziune.

De asemenea, ace[tia auposi bilitatea de a face schimb dereco mand`ri [i preferin]e cu prie -te nii. Aceast` platform` cloud estepreinstalat` [i permite accesul in-diferent de dispozitiv, prin TV, PCsau tablet`. Desigur, unul dintreprincipalele argumente \n a alegeo tablet` Android etse c` utiliza-torii au acces direct la mai mult de700.000 de aplica]ii [i jocuri prinintermediul Google Play ([i \n vi i torla c`r]i, reviste [i ziare [i filme).

Tableta poate fi conectat`rapid la o solu]ie de stocare HDDextern`, via port micro-USB, dar [ila suporturi de memorie microSDcompatibile SDHC/SDXC, de p~n`la 64 GB sau la Bluetooth 3.0.

70 Stop to shop

Toshiba AT300SEare diagonala de

25,7 cm (10,1 inci),\n format 16:10,

este echipat` cu un procesor NVIDIA

Tegra 3, este u[orde transportat, cu o

grosime de 10,5mm [i cânt`rind

625 grame.

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

reediteaZ~ taBleta sa de 10 inCi: at300seToshiba

Documents

Stop to Shop Ianuarie 2013