Upload
stop-to-shop
View
240
Download
10
Tags:
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Stop to ,Shop Iulie 2012
Citation preview
2 Stop to shop
Sumar
Director general
Andreea Bqnicq
Director Publicitate [i V~nz`ri
Ecaterina Utali
021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie
Cristian Scutelnicu
021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef
Roxana Bichi[
Redactori:
Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie,
Carmen Cristea, Vladimir Popa
Foto:
Valentin S., Dreamstime
Revista editat` de:
Tycoon Media Press
parte a grupului
Adresa redac]iei:
Unirea Shopping Center
Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,
Bucure[ti
Fax: 021.30.30.236
Tiraj: 10.000 exemplareCopyright: Este interzisq reproducerea oricqrui
material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq
publica]ie fqrq acordul prealabil scris al
Tycoon Media Press.
Nr. 118 - Iulie 2012
62
10 INTERVIUDe vorb` cu Adrian Artene
24 FAshIoN ARchITEcTUREIstoria textilelor (II)
27 GENTLEMEN’s AGREEMENTby Adina Buzatu
44 WoMEN IN sTYLEby Mihaela Drafta
58 IsToRIA BIJUTERIILoRBlestemul pietrelor pre]ioase
66 sToRY oF...Rafael Sanzio [i a lui La Fornarina
69 DEsTINA}IIDestina]ii de var`: Argentina
“”
Nu am cum s` spundespre mine c` suntshopalcoholic`, darsunt femeie... A[a c`atunci c~nd plec \nturnee sau \n vacan]`peste hotare, e clarc` m` voi \ntoarceacas` cu bagaje maimulte dec~t cele cucare am plecat.Andreea Runceanu
shopping \n acorduri de vioar`
4 Stop to shop
EditShop
Vine vara, bine-mi pare! Iar vara mai aduce cu sine “cldur mare, moncher!”. Dar nu despre gradele din termometru vreau s fac referire, ci des -pre grdina mare a Celui de Sus [i despre cei care i-au cam srit gardul… De cnd temperaturile ne sufoc, ochii no[tri (ai celor care mai [tiu ce\nseamn decen]a, mai exact) sufer [i ei grave probleme. Pe strad, \nlocaluri, \n mijloacele de transport \n comun ai senza]ia c nu te mai afli\n frumoasa Capital, ci cumva pe litoral. Eu nu spun c soarele nu este\n exces, dar de ce trebuie ca o femeie s opteze pentru pantalonii maimult dect scur]i, asorta]i cu tricouri minuscule, ori brba]ii pentru ]inutecu care, \n mod normal, s-ar \ndrepta ctre plaj? Consider c a fi modern [i \n trend sau a fi deschis la minte nu are nicio legtur \n context. {i asta deoarece peisajul pe care \l vd zilnic mise pare c frizeaz bunul sim] [i decen]a. Nu voi comenta aspectul fizic.Nu am de ce! |ns consider lips de educa]ie s confunzi ]inuta de strad– valabil \n cazul unui ora[, cu ]inuta estival de litoral. Ah, sau poate este modul unora de a \ncerca s \[i etaleze anumitecalit]i, \n speran]a c… Aici mi-e imposibil s m gndesc, mai ales c“pi]i” de var sau “[mecherii” de metropol nu \[i pot \ntlni aventurade o var \n metrou sau prin RATB. Ct despre terase [i alte localuri…apoi,dac nu e week-end [i nu e[ti \n preajma unui [trand, de ce trebuie sfii, m scuza]i, aproape \n lenjerie intim? Mi se pare c ideea de fashion pe timp de var este tratat de multepersoane ca ceva desuet, iar designerii [i stili[tii vorbesc \n van. M \nclin \n fa]a celor care se respect pe ei \n[i[i!
Roxana BichiRedactor {ef
Si au pierduthaina pe drum?
“”
Mi se pare c`ideea de fashionpe timp de var`este tratat` de
multe persoaneca ceva desuet,
iar designerii [istili[tii vorbesc
\n van.
,
Film
Ice Age: Continental Drift
Regia: Steve Martino, Mike
Thurmeier
Cu: Ray Ro-
mano, John
Leguizamo,
Denis Leary,
Queen Latifah
Gen: Anima]ie,
Aventuri, Come-
die, Familie
Premier` \nRom~nia: 06.07.2012
Un heureux événement
Regia: Rémi
Bezançon
Cu: Josiane
Balasko,
Louise Bour-
goin, Pio Mar-
maï
Gen: Come-
die, Dram`
Premier` \n Rom~nia:06.07.2012
Oslo, August 31st
Regia: Joachim
Trier
Cu: Anders
Danielsen Lie,
Hans Olav Brenner,
Ingrid Olava
Gen: Dram`
Premier` \nRom~nia:13.07.2012
Seeking a Friend for the
End of the World
Regia: Lorene
Scafaria
Cu: Steve
Carell, Keira
Knightley,
Melinda Dillon
Gen: Come-
die, Dram`,
Romantic, SF, Dragoste
Premier` \n Rom~nia:13.07.2012
The Amazing Spider-Man
Regia: Marc Webb
Cu: Emma Stone,
Andrew Garfield,
Martin Sheen,
Rhys Ifans
Gen: Ac]iune,
Aventuri, Thriller
Premier` \nRom~nia: 13.07.2012
Magic Mike
Regia: Steven Soderbergh
Cu: Channing
Tatum, Alex
Pettyfer,
Matthew Mc-
Conaughey,
Matt Bomer,
Joe Man-
ganiello
Gen: Comedie
Premier` \n Rom~nia:20.07.2012
Ted
Regia: Seth
MacFarlane
Cu: Mark
Wahlberg, Mila
Kunis
Gen: Comedie
Premier` \nRom~nia:20.07.2012
The Dark Knight Rises
Regia: Christopher Nolan
Cu: Gary Oldman, Christian
Bale, Joseph
Gordon-
Levitt, Anne
Hathaway
Gen:Ac]iune,
Crim`,
Dram`,
Thriller
Premier` \n Rom~nia:27.07.2012
The Three Stooges
Regia: Bobby Farrelly, Peter Far-
relly
Cu: Will
Sasso, Sean
Hayes, Chris
Diaman-
topoulos
Gen: Comedie
Premier` \nRom~nia: 27.07.2012
Premierele lunii iulie
6 Stop to shop
8 Stop to shop
nEwS – agEnda lunii
6–8/07B'EstFEst
Anul trecut B'estefest a evadatdin Bucure[ti [i s-a \ndreptat spreTunari, \ntr-un loc unde po]i s` alegis` vii cu cortul sau po]i s` te \ntorciseara \n ora[. {i \n 2012 revine \naceea[i loca]ie.Ziua 1: Garbage, The Quemists,Kreator, Moonspell, Stanton Warrior,Turbo,Ziua 2: Selah Sue, Mala Vita , Obitu-ary, Millow, Trolley Snatcha, Royk-sopp, Last Hope, Booka ShadeZiua 3: Pulp, Carlo Emerald, AndyC,Meshuggah, Modestep (LIve),Dope D.O.D, Skindred, Tristania,Pipes and Pints, Regardless of Me
19–21/07FREEdoM Jazz lavaMa vEchE
Pentru trei zile, Festivalulinterna]ional "Freedom Jazz la VamaVeche" aduce muzica bun` \n cel maisudic punct de pe litoralul rom~nesc.Pe l~ng` concertele de jazz cu muzi-cieni rom~ni [i str`ini, organizatoriipromit workshopuri, lans`ri de carte[i albume, reprezenta]ii coregrafice.
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
31
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
13–14/07ghost FEst 2012
Ghost Fest 2012 se adreseaz` iubito-rilor naturii în general [i celor careîndr`gesc muntele în special. Eveni-mentul se desf`[oar` pe terenul debiatlon de la baza Cet`]ii Râ[nov. Fes-tivalul va include, pe lâng` concerte,ateliere de arte [i me[te[uguri, ex-pozi]ii de pictur`, fotografie & art`trade]ional` plus multe activit`]irecreative. Pe scen` vor urca 16trupe, printre care se num`r`: Se-crets Of The Moon (Germania), Tro-bar de Morte (Spania), White Walls(Rom~nia), Leafblade (Marea Bri-tanie), Trei Parale (România), SunsetIn The 12th House (România), Whis-pering Woods (România).
19–29/07BRa{ov intERna-tional FilM FEsti-val & MaRkEt|n luna iulie debuteaz` un nou festi-val de film, Bra[ov International FilmFestival & Market. Organizatoriipromit o edi]ie de neuitat.
20–29/07FEstivalulsighi{oaRa MEdiEvalå XXPe str`du]ele \nguste, sub zidurile\mb`tr~nite de vreme, vor ap`reaintempestiv cavaleri, domni]e,c`lug`ri, vr`jitori [i clovni. Va fi oedi]ie care nu trebuie ratat`.
21/07concERt thE MissionThe Mission din acest an \i aduce peNicolas Jaar, Soul Clap [i Benoit &Sergio [i Voices of Black, ValentinStip live [i Cos Mir.
Un festival cu nume legendare \nTancodromul din Oradea. Vor c~nta,printre mul]i al]ii, Sepultura [i Bio-hazard.
13–15/07Rock EvolutionFEstival
10 Stop to shop
intErviu
De jurnalistu l monden seleag de obicei prejudec]irutcioase care-l plaseazundeva la grani]a dintrepaparazzo bgcios [i agre-siv [i fals jurnalist“preparat” sub plrialarg [i primitoare a vre-unui tabloid. |ns AdrianArtene, profesionistu l dejasupraspecializat pe mon-den, rupe aceste cli[eestrmte ale percep]iei ge-ne rale prin subiecte exclu-sive, documentate“chirurgical”, prin invita]ilegitima]i de o popu laritatesntoas, pe care \itrateaz echidistant, de-cent [i profesionist. Re]eta succesu lui su camoderator este una clasic:pregtire [i experien].Adrian Artene are doulicen]e, una \n jurnalism laUniversitatea Timi[oara [iuna \n drept la Universi-tatea Bucure[ti, la care seadaug 14 ani de expe-rien], dintre care jumtate\n departamentu l de inves-tiga]ii al cotidianu lui Ziua,3 ani ca redactor-[ef laCancan, unu l ca directoreditorial al cotidianu luiNa]ional...
AdrianArteneProfesionistul exclusivit~|ilor
E[ti vedet` incontestabil` apostului de televiziune KanalD Rom~nia, moderatorulemisunii mondene de mareaudien]` Cancan TV. |nspatele acestui statut de in-vidiat sunt ani mul]i destudiu [i munc`. Ce \nseam -n` profesionalismul pentruun moderator care dezv`luiesecretele vedetelor?Adrian Artene: A fi profesio -
nist presupune a cultiva respectulde sine [i, deopotriv`, respectulfa]` de publicul t`u. Aceast`no]iune a respectului te oblig` s`te analizezi permanent, s` nuadmi]i derapaje deontologice, s`-]i corijezi continuu imperfec]iunileprofesionale. Secretele vedetelornu fac excep]ie de la aceast`ecua]ie simpl`, dar teribil de du -r`, a profesionalismului. Aces taeste p~n` la urm` ca o “hain`”pe care nu oricine o poate \m br` -ca. Profesionalismul nu se mulea -z` pe orice ziarist sau moderatorTV. Dimpotriv`, pe unii aceast`“hai n`” este sufocant de str~m -t`, pe al]ii este ridicol de larg`.
La 21 de ani te-ai angajat ladepartamentul de investiga -]ii al cotidianului Ziua. Cete-a determinat s` devii jur-
nalist? Voca]ia sau un con-curs fericit de \mprejur`ri?A.A: Niciodat`, dar absolut
niciodat`, nu m-am l`sat purtatde drumuri... |ntotdeauna, amavut o “hart`” asupra mea. Facul -tatea de Jurnalism am \nceput-o\n toamna lui ’96, iar la Ziua,primul articol mi-a fost publicat \n5 ianuarie 1998. P`strez acea zi\n memorie, ca [i cum ar fi fostieri! Am [tiut dintotdeauna c`
acesta este drumul meu. |n clasaa V-a, \n 1989, am “simulat”primul ziar. Avea un tiraj ini]ial deun exemplar, iar tata era singurul“abonat”. |mi pl`tea cinci lei peel! La un moment dat, \l “editam”\n dou` exemplare, folosind ofoi]` de indigo, \ntruc~t [i mamavroia un ziar doar pentru ea. |nclasa a X-a am devenit corespon-dentul unui cotidian din Foc[ani,Informa]ia zilei, iar \n clasa a XI-aam fondat ziarul liceului, Ritmuladolescen]ei. A[adar, nu m-am
n`scut, ca jurnalist, dintr-o aven-tur` de-o noapte, ci dintr-o dragos -te mai lung`.
Care ]i-au fost profesorii [imodelele \n jurnalism?A.A: |n fiecare etap` am avut
un model. La r`s`ritul anilor ’90,\l “studiam” efectiv pe Ion Cris -toiu. |i cercetam fiecare fraz` dineditorialele publicate la aceavreme \n Evenimentul zilei. Am\ndosariat sute de editoriale de-ale lui “schilo di te” de creioa nelemele. Subliniam cu vinte, expresii,propo zi]ii, paragrafe \ntregi care\mi explicau mie a[a-zisa osatur`a unui editorial. |l cercetam strictca pe un editorialist cu o am-prent` patriarhal` a condeiului.Un Ilie Moromete, exilat \ntr-unbirou de la Casa Presei, \n re dac -]ia unui ziar “cu glas de Capital`”!Au urmat Geor ge Pruteanu (carea coincis o perioad` [i cu rolul dedasc`l, la faculta te) [i SorinRo[ca St`nescu. De la fiecare am\nv`]at c~te o parte dintre atribu -tele unui ziarist: aten]ia acordat`detaliilor lingvistice, tenacitatea,flerul, abilitatea de a “jupui” pur[i simplu o informa]ie de pe unsubiect, rolul conjuncturii, de faptceea ce \nseamn` s` fii “ziaristulpotrivit, la locul potrivit” [i multealtele. Dincolo de acestea, exer -ci]iul permanent este vital!
|n 2001, c~nd ai publicat„Mafia statal`”, cartea do -cu ment despre re]ele decontraband` \n umbrac`rora se aflau institu]ii alestatului, nu ]i-a fost team`de repercusiuni?
intErviu
Ca jurnalist, num-am n`scut
dintr-o aventur`de-o noapte, cidintr-o dragoste
mai lung`
Stop to shop 11
intErviu
A.A: Acea carte a constituit unsemn al maturiz`rii mele ca jur nalist [i un “atestat” de absol -vi re a “[colii de investiga]ie de laZiua”. La mijlocul anilor ’90, ziarulera recunoscut, f`r` nicio t`gad`,ca fiind o “fabric` de exclusivit`]i”\n domeniul presei de investi ga ]ie!P~n` la publicarea c`r]ii, dez v` -luisem subteranele multor afa cerioneroase, privatiz`ri cusu te cu a]`alb`. Devoala sem, de altfel, sis-temele mafiote care gu ver nau dinumbr` Justi]ia momentului [i sco -se sem la lumi n` dosare scanda -loase. |nsu[i pre [e dintele dinacea perioad`, Ion Iliescu, \mitransmisese, printr-un avocat cele-bru azi, “s`-mi v`d de treab` c` vavorbi s` fiu concediat” dup` ceam pre zentat, pe larg, \n premier`dup` ‘89, do sa rul generalului Pa -cepa! N-am rezonat \ns` niciodat`la asemenea [icane. Primi semamenin]`ri sub orice form`: cita ]iila Parchet, ac]i uni \n instan]`,telefoane “anonime”, “scrisori alemor]ii”... Orice! Cartea a scor-monit la vremea respectiv` \n“m`runtaiele” unor re]ele de con-traband`, cu \ncren g`turi \n struc-turile statului, [i, firesc, au existat[i intimid`ri. Dar a meritat pre]ul!
Dup` 7 ani de investiga]ii laZiua, ai devenit redactor-[efla cotidianul Averea care adevenit ulterior Click. Cumai f`cut trecerea de la inves-tiga]ii la monden?A.A: Averea a constituit un
pariu pentru mine. Dup` [apteani la Ziua, am decis c` e vremeaunei schimb`ri! Sorin Ro[caSt`nescu pusese bazele acelui
cotidian care jongla, \n prima faz`,cu informa]ii economice. M-a con-tactat ca s` coordonez Departa-mentul de anchete speciale. I-amr`spuns “Da!” f`r` nicio ezitare.Ziarul [i-a pierdut \ns`, la un mo-ment dat, sus]inerea financiar`,a[a \nc~t \ntreaga infrastructur` afost preluat` de c`tre RaduBudeanu, care \[i crease dejarenume \n presa tabloid` prin suc-cesele Star [i Ciao! Proiectul eras` modifice linia editorial` cu 180de grade [i am acceptat s` m`al`tur acelei echipe. Niciodat` num-am g~ndit c` fac un pas \napoidac` abandonez investiga]iilepentru monden. Eu am un prin-cipiu de la care nu abdic: “Dac`mi se \ncredin]eaz` rubrica meteoa unui ziar, trebuie s` fac oricepentru ca aceasta s` devin` ceamai bun` rubric` meteo din\ntreaga pres`!” A[a am g~ndit [iatunci! “Dac` intru \n presatabloid`, produsul nostru trebuies` devin` cel mai bun!” [i Avereaa probat \n timp c`, din punct devedere editorial, a fost liderul pre-sei tabloide. De altfel, interesullui Dinu Patriciu fa]` de ziar, pecare l-a [i cump`rat, este o con-firmare a valorii acelui brand.
De ce ai f`cut Facultatea deDrept dup` ce absolvisei de ja o facultate de jurna -lism? Va exista c~ndva unjurist sau un avocat AdrianArtene?A.A: Dreptul l-am descoperit
\n perioada \n care slujeam pre-sei de investiga]ie. Ca s` des ci -frez de de subturile unor contractecivi le, decizii judec`tore[ti, fie elepenale ori de alt` natur`, hot`r~ride Guvern [i multe altele, m-amapro piat lent de legisla]ie, deprac tica judiciar`. A[a m-amdecis s` ur mez Dreptul, iar, azi,pot afirma r`spicat c`, dac` vre-odat` voi ru pe acest a[a-zis“mariaj” cu pre sa, atunci, \n modcert, m` voi re fugia \n bra]ele avo -caturii. Este alternativa la ceeace fac \n pre zent. Exist`, de alt-fel, o tangen t` comun` \ntrepres` [i avocatur`, [i anume artadiscursului, oratoria.
|n 2007 ai devenit redactor-[ef la cotidianul Cancan,tabloid de mare succes \nRom~nia. Ce ]i-a oferit \nplus fa]` de Click?A.A: Cancan, \n sine, nu mi-a
oferit nicio garan]ie la acel mo-ment. M` refer la toamna lui2006. Afirm c` nu mi-a oferit niciogaran]ie \ntruc~t nu exista… nicim`car ca proiect pe h~rtie. |nschimb, Radu Budea nu, al`turi decare colaborasem la Averea [icare, \n acea toam n`, \i cedaseziarul lui Dinu Patriciu, era ogaran]ie mai mult dec~t sufi-cient`. Radu este o persoan`care explic` cuv~ntul “tenacitate”din DEX [i, \n plus, are o viziune
12 Stop to shop
Dac` vreodat`voi rupe “maria-jul” cu presa,atunci, \n modcert, m` voi
refugia \n bra]eleavocaturii
intErviu
fantastic` pe termen lung asupra“[antierelor media”! E adev`ratc`, \nainte ca anun]ul v~nz`riiziarului s` devin` public, DinuPatriciu mi-a propus s` r`m~n \nnoua structur` a ziarului Averea,care urma s` fie rebranduit Click!Am refuzat \ns` s` port oricediscu]ie minimal`, \ntruc~t eucred mai mult \n rela]iile interu-mane dec~t \n cifre. A[a am con-tinuat cu Radu Budeanu, iar \nprim`vara lui 2007, a luat fiin]`Cancan, eu fiind redactor-[efp~n` \n 2010. |n acest r`stimp,ziarul a atins [i v~rful istoric de121.000 de exemplare v~ndute\n medie pe zi. |ntre timp, pia]amedia a cunoscut un recul gene -ral \n privin]a v~nz`rilor.
Cum se desf`[oar` o[edin]` de redac]ie a unuitabloid?A.A: Fiecare tabloid \[i are
propriul “laborator de subiecte” [iti pologie de [edin]`. Personal,am \ncercat s` implantez pe undeam fost o disciplin` ca zon`. {iaceas ta s-a resim ]it inevi tabil [iasu pra [edin]elor de redac]ie.Acum s` nu v` \nchipui]i c` [edin -]ele arat` ca un pluton rigid laprezen tarea g`rzii! Nicidecum!Plu te[ te peste orice [edin]` unspirit ludic, din punct de vedereprofesional, desigur. Se h~rjo -nesc \ntre ele ideile de subiec te,dar totul \n interiorul unui tablouatent organizat.
Care este rela]iaunui redactor-[efde tabloid cuvedetele v~natepermanent de pa-parazzi?
A.A: Nu exist`alb [i negru c~nddiscut`m despre oasemenea rela]ie.Doar gri. Detest re -la]ii le de conjuctu -r`, de tipul“zi a ris tul ob]ine in-forma]ii, vedeta areun profit dedus deimagine”, dar nici n-a[ sintetiza oase menea rela]ie\n sintagma “c`l`u-victim`”. Cred c`rela]ia corect` [i deo parte, [i de cea -lalt`, este o rela]iede respect! At~t!
Ai fost vreodat` amenin]atde vedete deranjate de arti-colele ap`rute?A.A: Sunt imun la amenin]`ri.
V` m`rturiseam c` am fost “vac-cinat” \n privin]a aceasta \nc` dinperioada Ziua. Practic, azi, nici numai am urechi pentru nevricaleleunora! Cu mine, cine nu [tie s`poarte un dialog de bun-sim],vorbe[te la o u[` \nchis`!
Timp de un an, \ntre 2010 [i2011, ai fost director edito-rial al ziarului Na]ional. Afost, \n mod evident, un alt-fel de jurnalism. Cum ai ca-racteriza aceast` perioad`din via]a ta profesional`?A.A: N-am mai vorbit p~n`
acum despre aceast` perioad`.|n septembrie 2010, Iliu]` Naghi,patronul ziarului, mi-a propus s`revitalizez Na]ional-ul, un brandcare la mijlocul anilor ’90 era liderna]ional de v~nz`ri. I-am cerut untermen de [ase luni pentru areg~ndi at~t grafic, c~t [i editorial,ziarul [i, \n plus, s` reorganizezstructura re dac ]io nal`. Am res -pectat acest planning, iar tirajul [iv~nz`rile Na]io nal-ului au crescutputernic ca o consecin]` fireasc`.Brandul a re\nviat, iar, azi, ziaruleste mult mai atractiv. N-a[ vreas` se \n]eleag` c`-mi arog exclu-siv meritul acestei rebranduiri desuc ces, pentru c` oricum nu cred\n “Super-eroi de pres`”, ci \l \m -part cu Iliu]` Naghi (un bun cu -nosc`tor al presei), dar [i cuechi pa pe care am g`sit-o acolo.Este o echip` \nchegat`, dina -mic`, coordonat` de un vechi ga -ze tar, Gabriela Stanciu. Le
Stop to shop 13
mul ]umesc [i azi, at~t fo[tilorcolegi, c~t [i lui Iliu]` Naghi. Dac`nu le-am spus-o \nc`, le-o spunacum: a fost o onoare pentrumine s` lucrez \mpreun` cu voi!
Ai copil`rit \n Adjud, ora[ulnatal al unor vedete precumactorul Ion Dichiseanu [i so-prana Angela Gheor ghiu. Aio rela]ie mai speci al` cuaceste per so na lit`]i?A.A: Chiar dac` provenim din
genera]ii distincte, cu maestrulIon Dichiseanu am construit, con-sider eu, o str~ns` rela]ie emo]io -nal`. |ntr-adev`r, dincolo de oricealte elemente, filonul acestei re -la]ii \l constituie originea noastr`comun`. De fiecare dat` c~nd nere\nt~lnim, maes trul m` \mbr`]i -[eaz` patern [i \mi spune “Ad-judeanul meu drag...” Este om`rturie c` nu doar leg`turile des~nge, ci [i leg`turile care ]in deob~r[ie, consolideaz` de multeori rela]iile dintre dou` persoane.
Cum colaborezi cu AndreeaMantea?A.A: Tandemul cu Andreea mi-
a asigurat de la \nceput un con-fort! Nu mi-am explicat nici p~n`azi de ce! A[ folosi un cli[eu, de[i\ncerc permanent s` m` desco-torosesc de ele... Probabil este“chimie”... profesiona l`! Este opersoan` spontan`, exploziv`, cuumor, care te energizeaz`!
Ce rela]ie ai cu celelaltevedete de la Kanal D? Strictprofesional` sau mai ie[i]i\mpreun` la o bere?A.A: La bere?! Niciodat`!
Doar la bibliotec`... C~nd timpulne permite, [i mie, [i lor, mai or-ga niz`m serate “literare” cu M` -d` lin Ionescu [i Cristi Sabbagh!Recit`m, scriem poezii... \ndelet-niciri culturale!
Care este politica editorial`a emisiunii Cancan TV?A.A: A[ rezuma politica emi si-
unii Cancan TV \n numai “trei” cu-vinte... exclusivitate, exclusivitate,exclusivitate!
Ce emisiuni consideri c` \]ifac o concuren]` real`,av~nd \n vedere c` din ia -nuarie trendul emisiunii estepozitiv?A.A: Ca profil al publicului,
concuren]a direct` o reprezint`,evident, Un show p`c`tos. Numai este niciun secret! |ns`, nuvreau s` omit faptul c`, pe slotulnostru orar, sunt pozi]ionate, \nfiecare sear`, multe alte produseTV puternice. M` refer at~t la pro-duse cu o frecven]` zilnic`, pre-cum Observatorul Antenei 1,[tirile PRO TV, Lumea lui Banciusau Ora de [tiri de la TVR, dar [i
la filme, meciuri de fotbal sau alteemisiuni de divertiment care auconsum periodic. Iat` c` exist`concuren]`! Nu ne-am puteapl~nge de lipsa ei!
|n vremea \n care erai redac-tor-[ef la ziarul Cancan, eraiinvitat adesea la emisiunea,azi concurent`, a lui Dan Ca-patos. Ce p`re re ai despreel ca moderator de emisiunemonden`?A.A: N-ar fi onest s` pun ver-
dicte \n privin]a niciunui coleg.Doar publicul este \n m`sur` s`ne judece.
Cum ai reu[it s`-i furi“p`c`tosului” o parte dinaudien]`?A.A: Cancan TV \nseamn` o
munc` sisific` [i un produs“clean”! Publicul pe care l-am fi-delizat a \n]eles, \n timp, c` noi nuv~n`m audien]a cu orice chip.Seara de sear`, scoatem lasuprafa]` pove[tile de via]` aleunor invita]i care nu [i-au “hr`nit”notorietatea din scandaluri. N-amacceptat ca a[a-zise vedete decarton s`-[i at~rne rufele murdare\n platoul nostru [i am refuzat s`ne “b`l`cim” \n promiscuitate. \nacest fel, ne-am c~[tigat publiculnostru, pe care l-am r`sf`]at defiecare dat` cu exclusivit`]i! De alt fel, s-a [i f`cut oarecum o de-
intErviu
14 Stop to shop
Ne-am r`sf`]atpublicul de
fiecare dat` cuexclusivit`]i
A[ rezuma poli ti ca emi suniiCancan TV \nnumai “trei” cuvinte...
exclusivitate,ex clu si vi tate,ex clu sivitate!
limitare \ntre publicul Cancan TV[i publicul care agreeaz` altceva!
Ce trebuie s` fac` o vedet`ca s` fie invitat` la CancanTV? Care sunt criteriile deselec]ie?A.A: Am afirmat-o
[i \n alte r~nduri. Nu esuficient s` faci crize,s` fii mitocan sau s`-]ipui poa le le \n cap cas` apari la Cancan TV.Dimpo tri v`! Invita]iino[tri sunt legitima]i,de regu l`, de o po pula-ritate s` n` toa s`, dedecen]` [i de pove[tiinteresante.
Ce profil devedet` sau speciemonden` te ener -veaz`? De ce?A.A: Showbizul din
Rom~nia a procreatmul]i mon[tri mondeni.Sunt personaje igno-bile, parvenite ca noto-rietate care intoxic`pre sa prin apari]iile lorpenibile. Din p`cate,pro movarea acestoraeste adeseori impus`de garan]ia unei au-dien]e generoase, fiec` ne referim la tirajele publica -]iilor ori la ratingurile produselorTV. M` scandalizeaz` \ns` ob scu- rantismul acestor mon[tri mon- deni, snobismul pe care \l ri di c` larang de virtute, insolen]a lor…
Ce vedete \]i st~rnesc ad-mira]ia?
A.A: Nu am s` indic nominalnicio persoan`, ci am s` \ncerc s`conturez potretul-robot al uneiasemenea vedete. Este excep]io -nal` \n domeniul \n care acti vea -z`, are bun-sim], este discret`, \n
contrast cu notorietatea avut`, [inu v`t`meaz` limba ro m~n`! V`propun un exerci]iu de imagina]ie.G~ndi]i-v` pu]in! Repera]i vreo ve -det` care s` corespund` acestor“semnalmente”? Atunci aceas ta\mi st~rne[te admira]ia!
Ai fost sau te-ai vedea vreo-
dat` de cealalt` parte a ba -ricadei? V~nat de paparazzi[i de reporterii mondeni?Cum ai reac]iona?A.A: N-am fost! Nu m-a[
vedea! Sigur a[ reac]iona...!
Feti]a ta, Amira, [i-af`cut recent debutul \nlumea modei. Te-ar\nc~nta ideea s` devin`o vedet`?
A.A: Dac` \mi cere]iopinia, am s` fiu maimult dec~t tran [ant: NU\n sensul de “vedet`”acceptat azi, \n Rom~ -nia! Nu am urm` ritdec~t ca Amira s` so-cializeze, s` “guste” dindoza de trac generat`de podium, de reflec-toare! Scopul a fost dea-i dezvolta o lejeritate\n exprimare \n fa]a unuipublic, nu de a o arunca\n “groapa cu vedete” alumii mondene. P~n` laurm`, \n pri vin]a a ceeava alege s` devin`, ul-timul cuv~nt \i vaapar]ine!
Motto-ul t`u de pe site-ul oficial al postuluiKanal D este “Nu re-
greta nimic din ceea ce aif`cut. Regret` doar ce n-aif`cut!” Ce regre]i?A.A: N-am s` m` dezic de
acest motto! Regret a[adar... cen-am f`cut! Dar am credin]a c`Dumnezeu mi-a mai l`sat timp su-ficient... s` fac!
Felicia Chirv`[oiu
intErviu
Stop to shop 15
EvEnimEnt
16 Stop to shop
Roxana Bichi[ Carmen Cristea
Vara a \nceput \n for]pentru desig neru l Mihaela Drafta. Sespune ca 3 este ciframagic. Ei bine, \n cazu lMihaelei mitu l a devenit realitate. Mai \nti acucerit Chi[inu l, apoi acreat o \ntreag colec]ie\n doar dou zile, pen-tru ca mai apoi sprovoace brba]ii s fie„en vogue”.
Moda,dincolo de mod`
Provocare la {ncePut de var~
}inuta cu pulbere dediamante
Nu exist` satisfac]ie maimare pentru munca unui de-signer dec~t momentul \n carecolec]iile sale cunosc succesul[i \n afara grani]elor ]`rii natale.Pentru Mihaela a venit momentulde a cuceri al]i oameni, alte cul-turi, alte meleaguri. Dup` ceRom~nia \i este fanul num`rul 1,doamnele fiind r`sf`]ate cucolec]ii care mai de care mai in-genioase, unice [i cu stil, a venitr~ndul Republicii Moldova.
Designerul a prezentat laChi[in`u o parte din piesele derezisten]` ale colec]iilor sale re-cente, vedeta acestora fiind o]inut` de cocktail cu pulbere dediamante. Invitat` de onoare aunui eveniment, desf`[urat laChi[in`u [i adresat, cu prec` -
dere, femeilor de afaceri [i iu-bitoarelor modei de peste Prut,rom~nca desemnat` „designerulanului 2011 \n Rom~nia” a r`pitprivirile doamnelor [i domni[oa -relor care au asistat la pre -zentarea crea]iilor sale.
„Au fost fascinate de orochie de cocktail, nude, dinm`tase, cu un imprimeu realizatdin pulbere de diamante. Dar [ieu am fost cucerit` de fru-muse]ea moldo vencelor [i defelul \n care acestea sunt dor-nice s` ]in` pasul cu moda.”, adeclarat Mihaela.
„M-a impresionat foarte multnaturale]ea lor, faptul c` nu amv`zut acest fenomen al pi]ipoan -celor care ne sufoc` \n Bucu -re[ti. Sunt preocupate de modul\n care arat` [i \ncearc` s` ]in`pasul cu moda interna]ional`,
EvEnimEnt
Stop to shop 17
Foto: Andreea Olteanu
Foto: Andreea Olteanu
chiar dac` marile brand-uri nuau p`truns \nc` pe pia]a dinChi[in`u", a m`rturisit de-signerul.
De altfel, \n cadrul eveni-mentului toate ]inutele semnatede Drafta au f`cut senza]ie, dela rochiile de cocktail, de cere-monie [i p~n` la salopete.
Provocare pentru undesigner provocator
Apreciat` pentru eveni-mentele sale avantgardiste [inonconformiste, Mihaela Drafta
a fost provocat` de o cunoscut`companie de b`uturi fine s` re-alizeze, \n doar dou` zile, ocolec]ie integral` \n trei culori:nude, negru [i mov. Rezultatulfinal a fost prezentat publicului\n cadrul unei seri speciale \ntr-un restaurant exclusivist din Bu-cure[ti.
„Colec]ia capsul` de optpiese vestimentare a fostprezentat` de modele alese laspr~ncean` chiar de mine, \nfunc]ie de \n`l]imea lor, care tre-buia s` dep`[easc` 1,80 metri.
Linia minimalist` are croieli sim-ple [i decolteuri ad~nci [i a fostaccesorizat` cu pantofi Loubou -tin de 7.000 de euro.”, explic`Mihaela.
„Am g~ndit prezentarea pre-cum o pies` de teatru. Modelele[i-au f`cut apari]ia din cele patrucol]uri ale localului, acoperite cupelerine negre, de care s-audezbr`cat pe m`sur` ce seapropiau de podium. Odat` ur-cate pe scen`, au intrat fiecare\n rolul ei. Una a \nceput s`r`sfoiasc` reviste, alta s` se
18 Stop to shop
EvEnimEnt
Foto
: And
reea
Olte
anu
Foto: Andreea Olteanu
Foto: Andreea Olteanu
Foto: Andreea Olteanu
Stop to shop 19
EvEnimEnt
aranjeze \n fa]a oglinzii, altaproba pantofi. A fost un eveni-ment frumos pentru care amavut mari emo]ii, \ntruc~t \ntrea -ga colec]ie a trebuit s` fie termi-nat` \n doar dou` zile.”, apovestit designerul.
B`rba]i \n vog`La un alt eveniment, g`zduit
de showroom-ul Mihaelei Drafta,[i-au dat \nt~lnire nume sonorede b`rba]i tineri [i talenta]i dinzone de showbiz, cinema [i pu-blicitate.
Pentru to]i ace[tia, Mihaelaa lansat sloganul „Man...envogue”, pe care l-a inscrip]ionatpe o serie de tricouri ce va ficomercializat` \n magazinul s`u.C~nt`re]ul Drago[ Chircu, ocu-pant al locului doi la concursul"Vocea Rom~niei", actorii Vladi -mir Dr`ghia, Tudor Mih`i]` [iOltin Hurezeanu, Bogdan Vl`dau,Victor Slav, jurnalistul AndreiNourescu, Alexandru Flus - Com-munication Consultant la PorterNovelli [i Arpad Piko, fiul fostu-lui ambasador al Ungariei la Bu-
cure[ti au purtat tricourile Miha -elei Drafta. Ellie White [i Ruxan-dra Dragomir, [efa Federa]ieiRom~ ne de Tenis s-au num`ratprintre vedetele care au admiratcolec ]ia de tricouri masculine,creat` de Mihaela special pentruideea de b`rbat t~n`r, puternic[i modern.
Distins` cu titlul de “Cel maibun designer al anului 2011”,Mihaela Drafta demonstreaz` cufiecare eveniment de mod` pecare \l lanseaz` c` merit` pedeplin aceast` recunoa[tere.
Foto: Andreea Olteanu Foto: Andreea Olteanu
Foto: Andreea Olteanu
20 Stop to shop
SpEcial
Când
\ntâlne[teMODA
SCENA|n ultimii ani, lumea muzical`
a \nv`]at c` hainele ajut` enormla succesul produsului \n sine. {ila noi \n ]ar`, mul]i dintre ceicare performeaz` actul c~ntecu-lui au \nceput s` acorde o aten]iesporit` vestimenta]iei. Lucrurileau evoluat chiar p~n` \ntr-acolo\nc~t unii apeleaz` nu doar lastili[ti, c~t mai ales la designeri.
C~nd \ns` actul muzical esteunul mai aparte [i aten]ia cu-
de zeci de ani, moda se [mbin` perfect culumea filmului, a operei ]i operetei, a teatru-
lui ]i a televiziunii. costumele nu mai suntde mult doar simple vestimenta\ii, ci unul
dintre factorii principali [n transmiterea per-fect` a mesajului artistic.
SpEcial
Stop to shop 21
venit` costumelor de scen` tre-buie s` fie pe m`sur`.
Diana Matei este o t~n`r`artist` care \n prezent perfor mea -z` al`turi de taraful Cleante [i ac-tiveaz` \n ansamblul Profesionistal Armatei. Ea \mbin` cu succesjazz-ul [i muzica l`ut`reasc`,reu[ind s` \l impresioneze peDemis Roussos cu show-urile eispeciale.
Ca orice vedet` care se res -
pect`, artista se ocup` cu mareaten]ie de costumele pe care lefolose[te pe scen`. Diana are ocolec]ie impresionant` de ]inutepe care le folose[te \n show-urilesale [i pe care le-a achizi]ionat \ntimp. Am aflat c` valoarea cos-tumelor este inestimabil`, motivpentru care am invitat-o s` nespun` c~t de importante sunt ]i -nutele de scen` [i pe ce criterii le-a creat.
costumul, aliatulartistului
“Costumele mele de scen`sunt concepute \n a[a fel încât s`defineasc` stilul muzicii mele,personalitatea mea, s` arate binepe mine [i s` aib` unicitate. Efoarte important s` m` simt \nlargul meu atunci când îmbrac ohain` de scen`, s` pot dansa [is` nu-mi st~njeneasc` mi[c`rile.Pentru c` ultimul meu proiect
22 Stop to shop
SpEcial
este un ,,all stile fusion", \n caream folosit piese l`ut`re[ti [i fol-clorice pe ritmuri moderne, am\ncercat s` pun astfel de ele-mente [i \n costumele mele. Totuls-a concretizat cu ajutorul buneimele prietene Manuela Pungan,care mi-a creat toate costumele [iale c`rei idei au fost pe aceea[ilungime de und` cu ale mele.”,spune Diana Matei.
Am aflat c` pentru ea estefoarte important ca acel costumde scen` s` reprezinte o parte amesajului pe care îl transmite.
“Eu m` simt bine într-un costum care are unaspect glam. Îmi placefoarte mult ro[ul, îmiplac cristalele, paietele,motivele florale,broderiile [i toate ele-mentele care pentruunii poate reprezint` ex-centricitate. Nu mi-efric` s` le folosesc, darsunt foarte atent`, [iaici cel mai mare rol îlare Manuela: s` nu fiekitchos, ci de mult bungust. Pentru croial`, m`inspir din trend-ul ac-tual, de multe ori. Pen-tru restul, m` inspir dinmotivele costumelorpopulare române[ti,gipsi [i nu numai.”, de-clar` artista.
contactul cumulte culturi
Diana Matei c~nt`de mic`. La v~rsta de13 ani, \n urma uneipreselec]ii organizat` la
Palatul Copiilor din Bucure[ti, afost aleas` pentru a participa laun turneu muzical artistic \nVene]ia, Italia. A[a a \nceput cari-era muzical` a artistei. Din anii2000, al`turi de violonistul Mari -an Cleante [i de un alt chitaristvaloros, Diana Matei a pornit \nturnee \n diverse col]uri ale lumii.
Belgia [i Liban sunt doar dou`dintre ]`rile \n care arti[tii rom~niau performat \n fa]a unui publicnumeros, pun~nd \n valoare unshow cu elemente gipsy, jazz-manoush precum [i coveruri in-
terna]ionale. |n 2004, la Beirut, \n cadrul
unui concert cu Demis Russos,Bonnie M [i Jose Fernandez,reprezenta]ia lor de excep]ie i-aatras aten]ia celebrului grec care[i-a dorit o colaborare cu ace[titineri senza]ionali.
“Astfel am \nceput lucrul la unalbum, ce urma s` fie o com-bina]ie de sound-uri jazz cu ele-mente manouh [i solo-uri devioar`, eu fiind vocalista al`turi deDemis. Din p`cate, colaborarea s-a sf~r[it din cauza atentatelormili tare din Liban. |ns`, experien -]a noastr` al`turi de celebrulc~nt`re] a fost una de neuitat.”,poveste[te Diana.
Talentul lor i-a adus chiar [i \nca drul Parlamentului European de
SpEcial
la Bruxelles \n 2005, unde au f` -cut un show de excep]ie, costu -me le fiind [i ele admirate pem`sur`.
Experien]a pe care au c`p` -tat-o cei trei instrumenti[ti \n con-certele din afara ]`rii i-a f`cut s`\[i doreasc` mai mult. Tindeauc`tre complexitate [i polivalen]`,a[a c` echipa Tarafului Cleante [ia Dianei Matei s-a extins. Naiul,contrabasul, ]ambalul [i acorde o -nul sunt instrumentele care aufost cooptate \n familia lor muzi-cal`, spre a oferi auditoriului unprogram muzical de virtuozitate.Trucurile cu vioara realizate deMarian Cleante, faptul c` ]amba-listul c~nt` legat la ochi sau c`unul dintre membrii tarafuluic~nt` la sticl` sunt doar c~teva
elemente cu care ei surprind. Cuat~t mai mult, Diana nu avea cums` ignore poate unul dintre ceimai importan]i membrii ai echipei:costuma]ia.
Astfel, c`l`torind mult [iintr~nd \n contact cu o serie deculturi, Diana a reu[it s` \[i per-fec]ioneze nu doar actul artistic \nsine, dar [i vestimenta]ia descen`. Iar faptul c` este o profe-sionist` [i \[i g~nde[te show-urile\n cel mai mic detaliu a dus lasuccesul garantat al carierei sale.
Mai mult, moda este o pasi-une a Dianei. “Îmi place s` m`reinventez exact ca ea. Avemmulte \n comun. Dar, oricare ar fitrend-ul, eu îmbrac o hain` carem` reprezint` [i care arat` bine".
Vladimir Popa
Stop to shop 23
FaShion architEcturE
islamul timpuriuTextilele, una dintre diversele
arte care au \nflorit \n perioada Is-lamic` timpurie, au jucat un rol ex-trem de important \n societate.Ele serveau ca [i \mbr`c`minte,decor \n locuin]e [i arhitectur`portabil` (corturi). Manufacturarealor [i comer]ul erau extrem desofisticate [i f`ceau obiectul uneiindustrii profitabile, construit` petradi]iile bizantine [i persane. |n
cultura Islamic`, textilele semnifi-cau luxul [i s`n`tatea, fiind demare pre] din punct de vedere so-cial. Ele erau transformate \n ma-teriale cusute cu fire de aur [iargint (a[a cum se \nt~mpla cum`tasea), fiind brodate [i deco-rate cu design-uri complexe.
De asemenea, textilele isla -mice se exportau \n mari cantit`]ic`tre Vest, unde proeminen]a lorera dep`[it` doar de impactulasupra limbilor europene. Multecuvinte care definesc textile deri -v` din arab` [i persan`. |n pre -zent, doar pu]ine materiale ausu pravie]uit, fiind martori ai aceleiperioade. Acest fapt este cauzatde fragilitatea materialelor, dar [ipentru c` de-a lungul trecerii anilortextilele de provenien]` Islamic`au fost refuzate p~n` au disp`rutdefinitiv. Multe dintre ele au fostg`site \n Egipt, mai ales \nmorminte, unde condi]iile de
|n cultura Islamic`,textilele semnifi-
cau luxul [is`n`tatea, fiind
de mare pre] dinpunct de vedere
social. Ele erautransformate \n
materiale cusutecu fire de aur [iargint (a[a cumse \ntâmpla cum`tasea), fiind
brodate [i deco-rate cu design-uri
complexe.
Istoria(II)TExTILELOR
24 Stop to shop
\ntuneric [i umiditate au ajutat laconservarea lor. Fragmentele careau rezistat demnonstreaz` c` sefolosea bumbacul, p~nza de in,m`tasea [i l~na, adesea voposite\n culori vii. Aceste descoperirivorbesc [i despre tehnologii binedezvoltate \n ceea ce prive[te artade colorare a materialelor. Celmai des \nt~lnit tip de material Is-lamic este cel decorat cu o band`lung`, pe care se inscrip]ionaunumele [i titulatura propietarului,dar [i data [i locul de fabrica]ie.
Astfel de materiale inscrip]io -nate, o parte dintre ele fiind p`s -tra te \n County Museum Of Art dinLos Angeles, sunt cunoscute ca“Ti raz”, din cuv~ntul de sorginte
per san` “brodare”. A[a cum su -ge rea z` acesta, decorarea epigra -fic` (scris` \n Kufic) era realizat`la final, dar se putea s` fie ]esut`direct pe hain`, o tehnic` spe-cific` ]es`turii de tapi]erie.
Alte tipuri din perioada Isla -mic` timpurie erau tapi]eriile. Deexemplu, un fragment dintr-o co -lec]ie aflat` \ntr-un muzeu demon-streaz` c` \n modul de decorexista influen]a artei Sasaniane(persane). Aceste textile dateaz`de la \nceputul secolui VIII sau IX[i mai mult ca sigur au fost reali -zate \n Egipt, unde arta tapi]eriilorexista \nc` din timpul fara onilor.Baza din p~nz` de in are aplicat`o band` decorativ` din m`tasesau ni[te p`s`ri care seam`n` cura]ele, fiecare pas` re fiind \nca d-rat` de un medalion. Aceste me -da lioane alterneaz` cu dou`pe rechi identice de aripi, o versi-une abstract` a modelului coroa -nei regale persane. Pictura,ade sea pozi]ionat` \n partea desus [i \n cea de jos, era ceva nor-mal pentru textilele din perioadaIslamic` timpurie, de asemeneade inspira]ie persan`.
textilele persane |n timpul secolului XVII,
aristrocra]ia persan` \[i art`statutul social la nivelul m~necilorhainelor. Ei foloseau hainele ca [idovad` a boga]iei, aleg~nd celemai scumpe materiale. Hainelede purtat, textilele cu care \[iacopereau caii, cele cu care \[idecorau casa (pe pere]i, pe mo-bile sau pe podele), totul era dinmateriale extrem de scumpe.Adesea, textilele de acest gen se
foloseau ca [i cadou pentru regi,\n form` de respect absolut.
St`rlucirea textilelor din m` ta -se [i a ]es`turilor a avut adeseaca inspira]ie poemele [i pic turile\n minatur`. Ele sunt dova da unuirafinament de \nalt` clas`, careazi serve[te ca model \n reali -zarea design-ului anumitor mate-riale. Ele erau colorate c~teodat`viu, alt`dat` pal, dar cu accentecosmopolite, a[a cum obi[nuiaus` fac` [i comercian]ii din Vene -]ia. }es`turile se imprimau sau sebrodau cu imagini din flor` saufaun`, fiind un vocabular \n sine,a[a cum este [i cazul maies-tuoaselor covoare persane. Avemun contrast \ntre geometria ab-stract` ce se reg`se[te \n de-senele tribale \n multe culori [imodelele clasice din textilele [icovoarele persane ]esute la sate.
Istoria brocarturilor dinm`tase ]esut` datez` dinainte de
Stop to shop 25
FaShion architEcturE
FaShion architEcturE
di nastia Sassanid. La acea vre -me, aceast` art` se exporta \nEuropa [i la Roma. Dup` perioa -da Sassanid, \ntruc~t folosireaaurului era interzis` \n cazulb`rba]ilor, ]es`turile de acest tips-au oprit. |n era Mogul, industriatextilelor aproape c` disp`ruse \nIran, iar ]es`torii tr`iau ascun[i,de fric` s` nu fie omor~]i. |ns`, in-dustria a ren`scut \n timpul dom-niei lui Safavid [i a lui ShahAbbas, mae[trii \n arta brocar-turilor fiind ruga]i s` emigreze \nIsfahan [i s` \nceap` a lucra \natelierele regale.
|ntre secolele XI [i XIII, ]es` -turile din brocart au cunoscut iardeclinul. |n era Qajar [i \n timpulregimului de dinainte, m`t`suriledin brocart [i catifeaua erau folo -site doar \n ]inutele formale, pepartea de deasupra a mobilieruluisau \n realizarea perde lelor de laCurte. |n aceste tim puri, brocar-turile se ]eseau prin metodelevechi, iar materialele din care serealizau erau m`tasea [i dantelaaurie ori argintie, fiind vopsite cuingrediente naturale.
Conform istoricilor, acum2.000 de ani, anumite haine sef`ceau cu dantel` din aur sauargint. |n ceea ce prive[te pro-por]ionalitatea [i coordonarea de-senelor [i a culorilor, modelelehainelor persane (Sassanid) atinggradul cel mai \nalt de perfec -]iune. Cele mai folosite modeleerau: p`s`ri, animale, scene dev~n`toare [i de c`l`rie, dar [i de-sene abstracte. Dup` perioadaSassanid, abia \n timpul prioadeiislamice re\nvie arta brocarturilorcu modele precum p`s`ri sau lei,
p`sari Phoenix sau vulturi, pusepe textile fine care d`deauna[tere unor haine senza]ionale,demonstr~nd progresul din aceaperioad` at~t \n ceea ce prive[te]es`turile, c~t [i arta design-ului.
|n timpul perioadelor care auurmat, au ap`rut noi [i noi mode -le create at~t de pictori dar [i de]es`tori, fapt care a stat la ba zana[terii unor tex tile cu credit \nperioa da Safavid. A[a dar, perioa -da de glorie a textilelor a \nceput\n era Safavid. Piesele din m`taseerau de trei tipuri: simple, cu bro-
cart sau m`tase aurit`, ca -tifea u[oar`.
|n perioada lui ShahAbbas, ]es`turile cu brocartde valoare au conti nuat s`aib` la baz` pie se atent lu-crate. Aces te ]es`turi au\mprumutat numele unui]es`tor, fiind cunoscute ca"Ghias". Dou` mici astfelde piese din perioada luiShah Abbas pot fi v`zute lamuzeul “Metropolitan”. Ceimai faimo[i ]es`tori dinacele timpuri erau: Ghias,
Abdullah, Bin Mohammad, Moe -zeddin, Ibne Ghias [i Issa Abbasi.
Hainele aurite [i brocarturileerau folosite de demnitari [i co-mandan]i, al`turi de alte piese dedecor, precum catifeaua [i satinul– purtate at~t de b`rba]i, c~t [i defemei. Brocarturile [i catifeauaaurie au atras aten]ia arti[tilor dinperioada Qajar, iar aceast` art` atextilelor s-a transmis din genera -]ie \n genera]ie, fiind folosit` pen-tru textilele care decorau haine,mobile [i locuin]e.
Roxana Bichi[
26 Stop to shop
Conform istoricilor,acum 2.000de ani, anu-mite hainese f` ceaucu dan tel`din aur sauargint.
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu:
“Ce dac` este var`, jachetele din piele fin`sunt perfecte pentrubriza serii.”
Colec]ia S.W.O.R.D forAdina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
28 Stop to shop
Adina Buzatu:
“Alege un model de inspira]ie biker, c` s` fii\n trend!”
Colec]ia S.W.O.R.D forAdina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
Stop to shop 29
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu:
“Poart` culori puter-nice! |n cazul pielii, esteimportant` prelucrareapentru un aspect vin-tage; d` un plus devaloare [i stil.”
Colec]ia S.W.O.R.D forAdina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
30 Stop to shop
Adina Buzatu:
“Alege jacheta –c`ma[` pentru un lookrebel!”
Colec]ia S.W.O.R.D forAdina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Stop to shop 31
Adina Buzatu:
“Nu-]i fie fric` de culoarea deschis` apielii. Efectul patin` seaccentueaz` odat` cupurtarea.”
Colec]ia S.W.O.R.D forAdina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
32 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
nEwS From...
Benti]`
blue
melI melo12,99 RON
Cercei cherries
melI melo19,99 RON
Agrafe
melI melo9,99 RON
Br`]ar`
melI melo29,99 RON
Portofel orange
dots
melI melo59,99 RON
Geant` fruits
melI melo79,99 RON
Bro[` cherry
melI melo19,99 RON
Colier m`rgele
melI melo59,99 RON
Ceas pink
melI melo59,99 RON
Inel fruit
melI melo19,99 RON
34 Stop to shop
tipS
universulmachiajului
by Belinda Liu
Demachierea - primacondi]ie pentru un ten
frumos
Cu toate c` orice femeie [tiec~t de important` este dema chie -rea, seara, \nainte de culcare, pu -]ine dintre noi respect` aceas t`regul` cu stricte]e [i multe dintrenoi chiar sar peste aceast` etap`atunci c~nd sunt prea obosite sauc~nd ajung t~r ziu acas`. Dinp`cate, acest lu cru duce la dete-riorarea pre ma tur` a tenului, carenu se poate reface [i nu poaterespira pe timpul nop]ii.
De asemenea, este la fel deimportant s` [tim cum s` ne de -machiem corect, \n caz contrarrisc~nd s` afect`m tenul, maimult dec~t s`-i facem bine. Iat`pa[ii pe care trebuie s`-i urm`mpentru o demachiere corect`:
1. lapte demachiantplus tonic
Este important s` folosimat~t laptele demachiant, c~t [itonicul. De ce? Dup` demachie -rea cu lapte, PH-ul pielii este unulacid. Rolul tonicului este acela dea modifica caracterul chimic alpielii dintr-unul acid \ntr-unul ba -sic. |n plus, el cur`]` [i restul ma -
chiajului [i laptele r`mas pe piele.
2. ordinea procesuluide demachiere
Ordinea demachierii este [iea foarte important`. De exem-plu, primele sunt buzele deoarecerujul se \ntinde \n afara lor atuncic~nd le demachiem. Buzele sevor [terge din exterior c`tre inte-rior. Urmeaz` ochii: se aplic` dis-cheta pe ochi [i se las` c~tevasecunde pentru a dizolva machia-jul, \n special rimelul – dac` este"water proof", iar apoi se cur`]`de sus \n jos [i invers. Ultimuleste tenul. Se aplic` discheta [ise [terge u[or fardul, cu mi[c`ri
circulare de pe frunte, nas, b`rbie[i obraji. Un alt aspect al aces-tui proces \l constituie tipul dedemachiant pe care \l folosimpentru fiecare tip de ten. Astfel:
Pentru tenul normal sau mixt,opt`m pentru lapte demachi-
ant [i tonic;
Pentru tenul uscat este ne -voie de hidratare [i nutri]ie,
astfel c` s-ar putea ca laptele [itonicul s` nu fie suficiente. |nacest caz, folosim ulei sau crem`dup` demachiere. De asemenea,exista [i tonic sau lapte demachi-ant cu formul` de hidratare;
Pentru tenul gras, \n general[i cel mai sensibil dintre toate
tipurile de ten, se recomand` con-sul tarea unui dermatolog careeste \n m` su r` a ne reco man dap r o d u s e l epotrivite tipuluide ten [i pro -blemei.
Belinda LiuFashion designer
& Make-up Artist
Stop to shop 35
36 Stop to shop
ai grij~ de corPul t~u!
BEauty nEwS
sfaturi estivale
Stop to shop 37
BEauty nEwS
suntem \n plin` var`. Toa -te domnele [i domni[oa -rele sunt preocupate din
plin de modul \n care arat`. {iasta \ntruc~t b`ile de soarereprezint` principala activitate dintimpul liber, iar hainele nu maiascund - ca \n anotimpul rece -
anumite imperfec]iuni corporale.Este adev`rat c` o femeie trebuies` aib` grij` mereu de felul \ncare arat`, nu doar pe perioadalunilor de var`, \ns` pentru celecare \[i intensific` acest efortmai ales acum ([i nu numai), am\ncercat s` afl`m mici secrete aleunui corp frumos. {i cum puteams` facem asta, dac` nu apel~ndla specialist.
Frumuse]ea – un totunitar
Liza Pintileasa, reprezentan-tul salonului “Hair Wellness...and more” ne-a primit cuc`ldur` [i ne-a punctat \nc` dela \nceput c` atunci c~nd vinevorba de femei nu exist` doar unanumit aspect la care se facereferire. “O femeie trebuie s`aib` grij` \n permanen]` de totceea ce este legat de corpuls`u: de p`r, de fa]`, de unghii [ide corp. Un p`r s`n`tos, maiales vara, \nseamn` un p`r hi -dra tat. Aten]ie [i la tipul de vop -sea, dar [i la [amponul,bal sa mul [i masca folosite. Estecunoscut faptul c` soareleafecteaz` p`rul, \l ususc` [i \ldecoloreaz`. Pe l~ng` trata-mentele efectuate acas`, tre-buie s` apel`m [i la saloanelede coafur`, unde sunt folositeproduse profesionale.”. |n ceeace prive[te unghiile, Liza este dep`rere c` [i acestea necesit` untratament continuu, mai ales c`ele sufer` aplic`ri de oj`.Uleiurile pentru cuticule, trata-mentele pentru unghia \n sinesunt secrete ale unor manechi-uri [i pedichiuri perfecte [i
atunci c~nd culoarea nu mai as-cunde unghia.
tratamentele corpo-rale la cald
Am \ntrebat-o pe reprezen-tanta “Hair Wellness ...andmore” ce poate s` fac` o femeieca s` lupte cu celulita, aceast`“boal`” care streseaz` f`r` \n-cetare mintea doamnelor. LizaPintileasa ne-a explicat c`, \nprimul r~nd, trebuie acordat` oaten]ie sporit` alimenta]iei [imodului de via]`. Consumul defructe [i legume, de lichide,evitarea tutunului [i a alcooluluisunt esen]iale at~t \mpotrivacelulitei, c~t [i pentru un aspects`n`tos al pielii.
“Tratamentele corporale lacald sunt tratamente de sl`bire[oc [i de \ndep`rtarea celuli -tei.”. De la specialistul "HairWellness ...and more" am aflatc` acestea cuprind urm`toareleetape:
peeling corporal pentru des -chiderea porilor [i elimi narea
stratului de celule moarte;
aplicarea, prin masaj, a uneicreme termo-active, ce con-
fer` c`ldur` corpului [i activeaz`circula]ia sanguin`;
aplicarea unei m`[ti corpo-rale pe baz` de diferite sub-
stan]e organice (ceai verde,cafea, vin, etc.) cu efect lipolic-tic [i \nf`[urarea corpului \n filmosmotic;
introducerea \n termocuvert`timp de 40- 50 minute;
\ndep`rtarea produsului [iefectuarea unui masaj cu o
crem` anticelulitic` specific`.
38 Stop to shop
BEauty nEwS
ElectrostimulareaElectrostimularea este [i ea
o metod` care te scap` de ce lu -lit`. “Celulita apare din cauza de -regl`rii circula]iei sangvine [ideci a aportului de oxigen asu -pra stratului adipos.”, explic`Liza. Prin electrostimulare se \m -bun`t`]e[te circula]ia, activ~ndschimbul de substan]e. Astfel,se \nt`re[te [i musculatura, ac-celer~ndu-se \n acela[i timp eli -minarea celulelor grase,ame lior~ndu-se [i chiar elimi n~n -du-se aspectul de coaj` de por- to cal`. Dar [i pielea bene fi ci a z`de pe urma acestui pro ces, de-venind neted` [i tonifiat`.
tratamentul facial [i corporal cumezoterapie
La "Hair Wellness ..andmore" doamnele pot opta [i pen-tru mezoterapia virtual`. Este ometod` neinvaziv`, ce nu d`u -neaz` [i nu rupe capilarele. “|n
tratamentele cosmetice din ziuade ast`zi ajut` la revitalizarea fa-cial`, \mpotriva celulitei [i a ver-geturilor. La nivel epidermic,favorizeaz` renovarea celular`,favorizeaz` penetrarea agen]iloractivi la nivel dermic [i areefecte vizibile \n revitalizareastraturilor din piele.”, explic`Liza. Mezoterapia facial` areefecte de anti-\mb`tr~nire, anti-
oxidare [i fermitate. Mezoterapiacorporal` - tratament \mpotrivavergeturilor - ofer` fermitate pie -lii [i ajut` la drenajul limfatic.
A[adar, doamnelor, nu uita]i:grija pentru corpul dumneavoas -tr` este un proces continuu, iardac` apela]i si la ajutorul spe-ciali[tilor rezultatele vor fi sen -za]ionale!
Carmen Cristea
“”
Pe lâng` tratamenteleefectuate acas`,trebuie s`apel`m [i la sa-loanele de coa-fur`, unde suntfolosite produseprofesionale.
Liza Pintileasa, “Hair Wellness...and more”
40 Stop to shop
nEwS
casaneela verMeire crÉations
Parfumeria de art`
Stop to shop 41
FaShion nEwS
Parfumul: esen]`, terapia sim -]urilor, arm` de seduc]ie. Mariiparfumieri tr` iesc pentru a crea
noi [i noi frec ven ]e, se joac` cu ingre-dientele iar din ames tecul lor se nascparumuri unice, menite s` \mbra cefiecare personalitate. Din cele mai vechitimpuri, partea olfactiv` a jucat un rolimportant. Ca arm` a seduc]iei, cine a\nv`]at cum s` foloseasc` un parfum nua avut dec~t de c~[tigat \n jocul senzo-rial al tachi n`rilor de amor. Atunci c~ndse na[te o esen]`, parfumierul o \nso -]e[te cu povestea ei. Ce l-a inspirat, ceplante a combinat. Care este me nireaacelui parfum. Cui se adreseaz`. Undea fost f`cut. Iar atunci c~nd pentruesen]a din sticl` garanteaz` [i o mareCas`, reu[ita este garantat`.
Neela Vermeire, \n premier` \n România
Pe o pia]` unde mai toate brand-urile \ncep s` \[i fac` apari]ia, orice nou-tate care aduce cu sine [i exclusivitateanu poate dec~t s` bucure. Recent, ceide la Createur 5 D’Emotion au f`cut osurpriz` [i o mare bucurie celor care[tiu s` aprecieze un parfum de calitate.Au adus \n exclusivitate prima colec]iede parfumuri a casei NEELA VERMEIRECRÉATIONS, colec]ie prezentat` încadrul edi]iei 2012 a Târgului de Par-fumerie de la Milano, unde s-a bucuratde un real succes. Conform reprezen-tan ]i lor Createur 5 D’Emo tions, parfu -murile sunt dispo ni bile în foar te pu]inebotiques din Europa.
“Cel mai disputat subiect la edi]iatârgului de parfumerie de anul acesta afost ni[a care începe s` capete o tent`prea commercial` [i cât de rare suntacum casele care r`mân tributare prin-cipiilor pe care s-a construit acest seg-
42 Stop to shop
nEwS
ment.”, a declarat Alexandra Pa -ven, fondator Createur 5 D’Emo-tions [i Hobirama. “Sintagmain gre diente rare sau extrem descumpe a devenit un cli[eu, pen-tru c` a fost folosit` în mod abu -ziv [i gratuit în România, în scopulpromov`rii, într-o pia]` educat`superficial. Linia Neela Vermeireeste cu adev`rat o linie de co lec -]ie, care apare o dat` la 5 – 6 ani,din dragoste pentru parfu meria deart`. Implic` mult curaj [i idea -lism, având \n vedere bugetul foar -te mare investit în ingrediente lefolosite [i produc]ia extrem demic`. Este o linie pentru connai -sseurs.”, a completat Alexandra.
Axa Vermeire - Duchau-four
Neela Vermeire s-a n`scut laCalcutta, locuind \n prezent laParis, unde [i-a lansat prima co -lec]ie de parfumuri de ni[` al`turide vestitul parfumier BertrandDuchaufour. Colec]ia este menit`s` fie un tribut adus ]`rii de ori-gine a autoarei, India, prin inter-mediul c`ruia artista poateîm p`r t`[i amintiri, emo]ii, aromelegate de copil`ria ei [i de vizitelef`cute rudelor r`mase acolo.
Duchaufour este considerat,de c`tre mul]i colegi de breasl` [inu numai, drept unul dintre celemai bune “nasuri” din industriaparfumurilor, având în CV cola-bor`ri cu mari case de parfumuri,precum Comme des Garçons [iL’Artisan Parfumeur. Fiindu-i reco-mandat Neelei de un prietencomun, Bertrand a fost ales s`creeze întreaga trilogie.
“Înc` de la început, mi-a fostevident conceptul de la care voiporni aceast` gam` de parfumuri:o scrisoare de dragoste c`treIndia. Am vrut s` aduc un tribut]`rii mele de origine, s` fac o de-dica]ie culturii mele, ]`rii, familiei,prietenilor din trecut [i dinprezent. De ce scrisoare dedragoste? Pentru c` numai a[aa[ fi putut s`-mi exprim ni[te sen-timente atât de puternice [iadânc înr`d`cinate. Este în defi-nitiv un tribut adus Indiei, îns`folosind cele mai bune compe-ten]e fran]uze[ti.”, spune NeelaVermeire.
Trilogia
Cele trei parfumuri reprezint`o adev`rat` infuzie de istorie indi -an`: trei parfumuri distincte pen- tru trei perioade istorice dife ri te:Trayee, Mohur [i Bombay Bling!.
trayee reprezint` senin`ta -tea spiritual` a Indiei Antice, pe-
rioada vedic` (cca. 1700 – 320|.C.), în care au fost scrise celemai vechi scripturi ale Hinduis-mului. Pentru acest parfum,Duchaufour s-a documentat in-tensiv despre filosofia Ayurvedic`[i ingredientele folo site de adep]iiei în medicin`. Creaz` atmosferadin temple le Hinduse prin aro -mele pu ter nice folosite: busuioc,smirn`, cedru de Virginia [iambr`. Notele sale dispar [i rea-par, surprinzând de fiecare dat`persoana care îl poart`.
Mohur este inspirat deMehrunissa, una dintre împ`r` te -sele dinastiei Mughal, pasio nat`de procesul de creare a parfumu -rilor. Perioada istoric` abordat`se desf`[oar` între Era Mughal(1526-1858) [i cea a ocupa]ieiBritanice (care a durat p~n` în1947). Senza]ia pe care o aipurtând acest parfum este aceeade confort, datorit` combina]ieiputernice de trandafir [i lemn deagar (oud). Notele elegante [isofisticate nu lipsesc nici dincompozi]ia acestui parfum: piper,coriandru, semin]e de morcov,r`[in` benzoic` sau tuberoz`.
Bombay Bling! Înf`]i[eaz`haosul [i dinamismul Indiei mo-der ne. Este un parfum viu [i vi-brant, care poate fi descris pescurt ca fiind floral [i fructat.Duchaufour s-a inspirat pentruacest parfum din filmele de la Bol-lywood, din hainele actorilor [ieticheta lor, adaugând notenea[teptate de un neofit al par-fumurilor de ni[`: chimion, carda-mon, tutun, tuberoze sau coac`zenegre.
Vladimir Popa
Stop to shop 43
FaShion nEwS
woman in StylE
44 Stop to shop
Mihaela Drafta:
“Pentru serile cândeste musai s` fim ele gante, \ns` nuavem chef de rochiisau fuste, o perechede pantaloni cu taliejoas` [i evaza]i sau osalopet` elegant` dinsatin [i cu croieli asi-metrice ne potscoate oricând din\ncurc`tur`.”
46 Stop to shop
woman in StylEFo
to: Z
olta
n Lo
renc
z
Mihaela Drafta:
“O rochie verdescurt` cu o croial`asimetric`, perfect`pentru o ie[ire la oserat` monden`.”
woman in StylE
Stop to shop 47
Mihaela Drafta:
“O rochie pentru odiv` din zilele noas-
tre. O femeie frumoas`, cult` [i cu
o astfel de ]inut`regal` va atrage cu
siguran]` toate privirile la un eveni-
ment monden.”
Foto
: But
uc C
onst
antin
woman in StylE
48 Stop to shop
Mihaela Drafta:
“Pute]i ar`ta precum o prin]es`veritabil` \ntr-o rochie ampl`.
Partea superioar` este din dantel`[i mulat` pe talie, pe care o
scoate excelent \n eviden]` princroiala grandioas` a fustei. Ideal`
pentru femeile \nalte.”
Stop to shop 49
woman in StylEFo
to: s
ergi
oost
udio
.com
Mihaela Drafta:
“O alt` alternativ`de a fi modern` [i
elegant`, dar \nacela[i timp
comod`, este obluz` elegant` [i o
pereche de pan-taloni din piele, am-
bele de culoareneagr`. Pantofii cu
toc nu trebuie s`lipseasc`.”
50 Stop to shop
FaShion StylE
sedin|~ foto cu sosia lui Brad Pitt
New TRENDs
by Adina Buzatu
a[a cum ne-a obi[nuit,Adina Buzatu surprinde\ntotdeauna. Fie c`
este vorba de brand-uri mascu-line aduse \n exclusivitate (vezicelebrele p`l`rii Borsalino), fiec` amintim evenimentele plinede culoare [i inedit, atunci c~ndspui TRENDS by Adina Buzatuspui fashion masculin. Cum \iplace mereu s` afirme, stilistaiube[te s` \mbrace b`rba]ii pecare [i-i dore[te mereu cu stil.
Am provocat-o pe Adina la odiscu]ie, afl~nd c` recent a f`cutun shooting cu unul dintre ceimai titra]i manechini masculini,Aris Kontos. Considerat de c`trePeople Magazine drept cea maifidel` “sosie” a lui Brad Pitt, mo -de lul de origine greac` a pozat\n premier` \n Rom~nia pentrubran d-ul Trends by Adina Buzatu.
sesiune foto ca la carte!
F`r` prea multe cuvinte,\ntruc~t imaginile vorbesc de lasine, Aris a fost alegerea ideal`.Am aflat \ns` c` este pasionatde sport, are o alimenta]ie echili-brat` [i un stil de via]` s`n`tos.Noua campanie Trends by AdinaBuzatu a fost fotografiat` deSergiu Zimbilschi, dup` un con-cept original care \i apar]inestilistului R`zvan Sanda.
“L-am vrut pe Aris Kontosdrept imagine a colec]iei de var`2012 pentru asem`narea saizbitoare cu Brad Pitt. Actorulamerican este unul dintre ceimai elegan]i b`rba]i ai vremurilornoastre. {i m` refer aici laadev` rata elegan]`, caracteri-zat` prin simplitate [i atitudine,
FaShion StylE
“”
“}inutele seadreseaz`b`rba]ilor afla]imereu \nmi[care, c`roranu le este team`s` poarte culorivii [i asocierinonconformistede item-uri vesti-mentare.
Adina Buzatu
Stop to shop 51
52 Stop to shop
FaShion StylE
FaShion StylE
în antitez` cu mul]i dintre b`r -ba]ii din România care cred c`accesorizarea exagerat` [i ves-timenta]ia înc`rcat` sunt cheiasuccesului. Gre[it! Simplitatea[i atitudinea sunt ingredientelede baz` ale rafi na mentului.”, apunctat Adina.
Fotografiat` la crepuscul, pemalul m`rii, linia casual a fostpus` \n valoare de decorul st~n -cos [i arid al unei plajei private.Astfel, ]inutele \n tonuri neutre s-au contopit \ntr-un “tot uni tar”,cu lumina amurgului, valurilestranii ale m`rii [i duritateast~ncilor.
|n contrast total cu linia ca-sual, cea sporty pune accent pecombina]iile de nuan]e tari, prin-turi \ndr`zne]e [i accesorii (oche -lari de soare, [epci \nflorate,p` l` rii panama sau turbane)care atrag toate privirile, \n zileletoride ale verii. “}inutele seadre seaz` b`rba]ilor afla]i me -reu \n mi[care, c`rora nu le esteteam` s` poarte culori vii [i aso -
cieri nonconfor miste de item-urivestimentare.”, explic` stilista.
|ntoarcerea la natur`
Am aflat de la Adina Buzatuc` noua campanie a brand-uluide haine masculine este axat`pe dou` direc]ii distincte: casual[i sporty. Mai mult, ea reprezint`o extensie a colec]iei SS 2012,care pune accent pe \ntoarcereaomului c`tre natur`, mi[care \naer liber, grija pentru mediu [i unlife-style s`n`tos!
“Potrivit` serilor r`coroasepetrecute pe malul m`rii, se lec -]ia de haine casual este repre -zen tat` de haine din materiale100% naturale, precum bumba -cul, inul sau c~nepa. }inutelecom bin` armonios piese repre -zentative din portofoliul de 32 debrand-uri Trends by Adina Buza -tu (pantaloni, sacouri, c` m`[i) \ntonuri de bej –nisipiu, kaki, grejsau nuan]e de gri [i ruginiu. Tri-
courile cu print decla rativ, jean -[ii, e[arfele, cure lele [i br`]`riledin piele cu ]inte aduc o not`rebel` acestei colec]ii.”, a con-chis Adina.
Text: Carmen CristeaFoto: Sergiu Zimbilschi
Stop to shop 53
54 Stop to shop
BEauty Shop
+geant` cadou
Ap` de toalet`"LE MALE" TERRIBLE(Flacon vaporizator 125 ml)
Mascara
361lei
B&B Collection
[i Kendra
32lei
B&B Collection
[i Kendra
Ap` de toalet` EAU DES VAHINéS(Flacon 100 ml)
Ap` de toalet` SMOOTHIE(Flacon vaporizator 100 ml)
Gel de du[ SMOOTHIE(Flacon 400 ml)
125lei
Yves Rocher
45lei
Yves Rocher
25lei
Yves Rocher
56 Stop to shop
BEauty Shop
29lei
The Body
Shop
81lei
The Body
Shop
86lei
The Body
Shop
Mini Hi Shine
Pearl RadiancePrimer
Shimmer
Cubes
Spray Hidra-Protec]ieMedie FPS 15(Flacon spray 150 ml)
Crem` anti-ridFPS 30(Cutie 50 ml)
Spra
y P
rote
c]ie
Ext
rem
`FP
S 5
0(F
laco
n s p
ray
150
ml)
69lei
Yves Rocher
65lei
Yves Rocher
96lei
Yves Rocher
360lei
B&B Collection
[i Kendra
24lei
B&B Collection
[i Kendra
Ap` de parfumELIE SAAB
(Flacon vaporizator 50 ml)
Stop to shop 57
BEauty Shop
Gel r`coritorSOS dup` plaj`(Tub 150 ml)
Lapte hidratant(Flacon 150 ml)
Lapte dup` plaj`pentru intensificareabronzului(Flacon spray 150 ml)
Liquid Eyeliner
Crem` de fa]`
anti-rid dup` plaj`
(Tub 50 ml)
36lei
Yves Rocher
32lei
Yves Rocher
36lei
Yves Rocher
48lei
Yves Rocher
41lei
The Body
Shop
88lei
The Body
Shop
43lei
The Body
Shop
Puff on Radiance
Lip &CheekDome
Lacuri de unghii cuparticule din aurSPARITUAL GOLD
SPARITUAL TRUEBOND minimulti-tasker base &topcoat
55lei
B&B Collection
[i Kendra
55lei
B&B Collection
[i Kendra
58 Stop to shop
iStoria BijutEriilor
Blestemulpietrelor pre\ioase
Bijuteriile, dincolo defrumuse]ea lor sau depietrele pre]ioase pecare le con]in,fascineaza prin legen de. De-a lungultimpului s-au fcutcercetri, s-au scriscr]i, au fost realizatefilme avnd subiectprincipal bijuteriiblestemate. Unii sus]inc frumuse]ea [i va -loarea pietrelorpre]ioase iau min]ileoamenilor. Al]ii afirmc blestemele vin de lazei sau de la proprie -tari. Iar alte vociinvoc dorin]a pur depublicitate. Indiferentpentru care dintrevariante se opteaz,istoria vine cu dovezi.
MIT, ADEV~R sAU PUBLIcITATE?
Stop to shop 59
iStoria BijutEriilor
safirul Delhi Purple
Fascinanta poveste a Safiru-lui Delhi Purple este una carep~n` de cur~nd nu s-a spus,\ntruc~t nu se [tia. Asta p~n` lamomentul \n care un t~n`r cura-tor de la “Natural History Mu-seum” din Londra a descoperit oscriere care fusese \ndosariat`\mpreun` cu piatra pre]ioas`.Safirul \n sine nu este nici rar,nici nu are o valoare ie[it` dincomun. Montura lui este \ntr-uninel de argint, decorat cu semnemisterioase astrologice [i alchi -mice. Ceea ce i-a atras, \ns`,aten]ia curatorului muzeului afost acest bilet. Odat` cu des -coperirea lui \ncepe [i povesteaunui safir purt`tor de blestem.
Safirele de culoare ro[u-\nchis sunt adesea neapreciate,neav~nd valoarea tradi]ionalelorsafire albastre. Spre deosebirede safirele albastre sau roz, caretrebuie supuse unui tratament lacadur` pentru a se ob]ine cu-loarea perfect`, cele ro[u-\nchisnecesit` extrem de rar acest tipde tratament [i au capacitateanatural` de a-[i schimba cu-loarea atunci c~nd sunt supusela diferite tipuri de lumin`.
De[i se crede c` safirelepoart` cu sine puterea spiritual`a ilumin`rii [i p`cii interioare,acord~ndu-li-se capacitatea cu-ratoare asupra reumatismului [ibolilor mintale, \n cazul safiruluiDelhi Purple povestea este cutotul alta…
Cele mai vechi atest`ri lega -te de acest safir duc pe t`r~ -
murile din India. Se spune c` afost furat din Templul din Indra\n timpul teribilei r`zmeri]e din1857. |n mod ironic, acest tem-plu apar]inea chiar zeului hindusal r`zboiului [i se crede cu t`riec` exact \n momentul \n caresafirul a fost furat a c`zut unblestem, lansat de zeul \nsu[i.
Blestemul \ncepe aface victime
Safirul a ajuns \n Anglia,adus fiind de colonelul W. Ferris,care avea s` regrete amarnic c`a luat acas` aceast` piatr`. Ime-diat dup` \ntoarcerea \n Regat,\ntreaga familie a lui Ferris a\nceput s` aib` probleme des`n`tate [i financiare. To]i audat vina pe o serie de investi]iinefericite f`cute de Ferris [i fiullui, investi]ii care au adus familia\n ruin`. |ns` lucrurile au luat o
\ntors`tur` grav` \n momentul \ncare unul dintre prietenii de fa-mi lie s-a sinucis, av~nd \n pos-esia sa safirul adus de Farris.
Urm`torul propietar al luiDelhi Purple a fost un scriitor,Edward Heron-Allen. El a cum p` -rat piatra \n 1890. Heron-Allen,un prieten apropiat al lui OscarWilde, vorbe[te de o serie ime-diat` de ghinioane care l-a f`cuts` cread` c` safirul purta unblestem.
Cu at~t mai [ocante erauafirma]iile lui, cu c~t Heron-Allenera o persoan` educat` [i ex-trem de respectat`, cu succesacademic \n nenum`rate dome -nii, printre care [i [tiin]a. Nu eragenul de om care s` cad` prad`mitologiei [i supersti]iilor. |ns`,din momentul \n care a avut sus-piciunea c` acest safir estecauza \nt~mpl`rilor neferici te dinvia]a sa, a \ncercat s` \l v~nd`.
iStoria BijutEriilor
De dou` ori! Dar, de fie care da -t`, prietenii s`i care \[i do riser`piatra i-au returnat-o, mo tiv~ndc` imediat dup` achi zi]ie o seriede ghinioane le-a lovit via]a.
Mai mult, Heron-Allen apovestit c` \n urma acestore[ecuri de a vinde safirul a deciss` \l arunce \n Canalul Regent.Surpriza maxim` a fost c` piatraa revenit \n posesia sa, la treiluni, fiind g`sit` de unul dintrecei care se ocupau cu drenareaca nalului. Bijutierul care a cum -p`rat piatra de la muncitor a re-cunoscut-o [i i-a returnat-o luiHeron-Allen care a fost [ocat [i
a \nceput s` jure c` safirul esteblestemat.
|ntr-un final, \n 1904, dup`na[terea primei sale fiice [i la14 ani de c~nd era posesorulsafirului Delhi Purple, Heron-Allen luat o decizie. S`tul de r`ulcare i se \nt~mpla, de[i nu cre-dea \n mistic, a apelat la spe-ciali[ti care au incantat piatra.Apoi a sigilat-o \n [apte cutii,puse una \ntr-alta, [i a trimis-ocu vaporul c`tre unul dintre sei-furile sale dintr-o banca. Cutiaavea instruc]iuni clare s` r`m~ -n` \nchis` p~n` dupa moarteasa.
Finalul?
Mai t~rziu, Heron-Allen a oferitsafirul celor de la “Natural HistoryMuseum” cu condi]ia clar` ca res pectiva cutie s` nu fie de-schis` cel pu]in trei ani dup`moartea sa [i ca sub nici o form`fiica sa s` ating` safirul sau s`intre \n po -se sia lui.
|n 1943, dupa moartea lui,muzeul a primit cutia [i a pus-ospre p`strare, exact cum cerusescriitorul. Dup` un timp, \ns` cumult dup` deschiderea cutiei, oscrisoare a fost g`sit`. |n con]i -nutul s`u se detalia o istorie ce
60 Stop to shop
te f`cea s` te treac` to]i fiorii.Heron-Allen \[i \ncheia aceast`scrisoare astfel: “Oricine va des -chide cutia, trebuie mai \nt~i s`citeasc` acest avertisment, iarmai apoi s` fac` ce dore[te cuaceast` bijuterie. Sfatul meuc`tre acea persoan` este s` oarunce \n mare.”.
|n 2004, piatra a intrat \n po -sesia lui John Whittaker, membrual Natural History Museum, carea primit sarcina de a transportasafirul la “Societatea Heron-Allen”cu ocazia unui eveniment. |n tim-pul c`l`toriei, Whittaker [i sotialui au fost captivi \n ma[ina lor \ntimpul unei furtuni despre care auafirmat c` a fost cea mai terifi-ant` din c~te au tr`it. Whittaker amai primit \ns`rcinarea de atrans porta safirul. Exact dup`acest moment s-a \mboln`vitgrav, din cazua unui virus stoma -cal. A treia misiune de a transpor -ta piatra i-a afectat din nous` n` tatea, de acesat` dat` su -ferind o boal` la nivelul rinichilor.
Astfel c` ultimul proprietar alpietrei pare s` nu fi fost departede adev`r atunci c~nd a spus c`Delhi Purple este “p`tat cu s~n -ge” [i “are un teribil blestem”.
Diamantul Black orlov
Acest diamant de culoare gri– negru are 67 de carate [i afost evaluat \n 1995 la pre]ul de1,5 milioane de dolari.
Istoria pietrei este \nv`luit` \nmister. Legenda spune c` dia-mantul era cunoscut sub numelede “Ochiul lui Brah ma”. Se cre de
c` la \nceput era opia tr` ce c~n ta rea195 de cara te. Eafuse se mon tat` \nochiul unui idolaflat \n ve cin`tateaPondi che rry, dinIndia. Ea ar fi fostfurat` de un c`lug`r.Unii sus]in c` negrul esteo culoare care aduce ghinion \ncredin]a hindu[ilor [i c` nu esteposibil ca acest diamant s` fi fostmontat \n ochiul unui idol. Cerce -t` rile demonstreaz` c` pentru hin -du[i un ochi reprezint` soarele,iar unul luna, pozitiona]i fiind \np`r]i opuse ale capului. Cumsoarele semnific` lumina, iar luna\ntunericul, este posibil ca acestdiamant s` fi fost montat pentrua simboliza “ochiul lunii”.
Conform unor surse, diaman-tul ar fi ajuns \n posesia uneiprin]ese de origine rus` pe nu-mele ei Nadia Orlov. Aceasta ar fiv~ndut diamantul dup` Revolu]iadin Rusia, pentru a avea baniinecesari evad`rii din ]ara undeera condamnat` la moarte. Certeste c` acest diamant este diferitde cunoscutul Diamant Orlov carea fost oferit de Contele Orlov Eca-terinei cea Mare.
Ceea ce incit` imagina]ialegat de aceast` piatr` este opresupus` serie de evenimentecare duc cu g~ndul la un posibilblestem. Propietarul [i dealer-ulde diamante care a cump`rat pi-atra \n 2004, Dennis Petimezas,sus]ine c` ar fi f`cut investiga]ii
\n acest sens. “|n1947, Prin]esa Na -dia Vyegin Orlov [iPrin]esa LeonilaGalitsine Baria tin-sky – am~n dou`foste propietare ale
Black Orlov – au avutun sf~r[it tragic, sinu-
cig~ndu-se. J.W. Paris, furni-zorul de diamante care a importatpiatra \n SUA, a s`rit \n gol de peuna dintre cele mai \nalte cl`diridin New York - la scurt timp dup`ce a terminat procesul de v~nzarea Black Orlov.”. Petime zas afirm`,\ns`, c` el nu a sim]it nimic cares` \l duc` cu g~ndul la vreunblestem.
De altfel, cercet`rile lui aufost puse sub semnul \ntreb`riide persoane care spun c` celedou` prin]ese au murit din cauzenaturale, la v~rste \naintate, [i c`nu exist` vreo dovad` a suicidu-lui acelui bijutier new-yorkez. Ceeace a dus la suspiciunea c` actu-alul propietar a lansat acele afir -ma]ii doar ca s` fac` o promovaregratuit` [i asidu` diamantuluicare, montat sub form` de biju-terie, avea s` fie \mprumutat sprepurtare cu ocazia Oscar-urilor.
Alan Hart, curator [i analistspune: “Legenda intrigant` a luiBlack Orlov nu face altcevadec~t s` pun` \n lumina reflec-toarelor modul \n care diaman-tele reu[esc s` capturezeimagi na]ia oamenilor de-a lungulat~tor mii de ani.”.
Roxana Bichi[
Stop to shop 61
iStoria BijutEriilor
62 Stop to shop
magazin dE SuFlEt
shop
pin
g \n
aco
rduri d
e vi
oar`
by.
..
AndreeaRunceanu
Stop to shop 63
concurSS
trict
mas
culin
!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!
Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 25 iulie 2012,r`spunde corect la \ntre-bare [i po]i câ[tiga printragere la sor]i unul dincele 5 parfumuriTRENDS by ADINABUZATU!
Cum \l cheam`pe manechinulgrec, alegereaAdinei Buzatupentru noua sacolec]ie?
Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!
Andreea Runceanu este unadintre cele patru fete Amadeus.Andreea este talentat`, frumoa s`[i elegant`. Ea obi[nu ie[ te s`spu n` mereu c` de mic` a [tiutce va face atunci c~nd va cre[te:va fi violonist`!
De la bunica ei a \n v`]at celemai frumoase c~nte ce [i de lamama, profesoar` de vioa r`, amo[tenit genetic iubirea pentruacest instrument. |ns` iubi reapentru muzic` [i perfec ]i u nea \naceas t` profesie a \n v` ]at-o [i dela veri[oara sa, cele bra c~nt` rea -]` Mihaela Runceanu.
Stop to Shop a invitat-o pe t~ -n`ra artist` s` vorbeasc` des premod` [i rela]ia sa cu shopping-ul.
Pl`cerea de a facecump`r`turi
„Nu am cum s` spun despre
mine c` sunt shopalcoholic`, darsunt femeie... A[a c` atunci c~ndplec \n turnee sau \n vacan]` pes -te hotare, e clar c` m` voi \n toar -ce acas` cu bagaje mai multedec~t cele cu care am plecat.Acum vreo zece ani, c~nd am\nceput turneele cu Ama deus, iar\n Rom~nia multe dintre brand-urile de genul Zara sau H&M nuexistau, ne programam timpul \na[a fel \nc~t s` nu rat`m ni[tecump`r`turi pe care nu aveamunde s` le facem acas`. Acum,chiar dac` [i la noi \n ]ar` auap`rut mai toate brand-urile in-terna]ionale, tot nu mi-am pierdutpl`cerea de a c`uta magazine noi[i de a face shopping. De exem-plu, un ma gazin pe care l-am des -coperit la Londra, acum vreo doiani, [i pe care-l v~nez de fiecaredat` c~nd am ocazia, apar]inebrand-ului japonez Uniqlo.
magazin dE SuFlEt
Un magazin pe carel-am descoperit laLondra, acum vreodoi ani, [i pe care-lvânez de fiecaredat` când amocazia, apar]inebrand-ului japonezUniqlo.
64 Stop to shop
o iubire japonez`
|n Beijing, acum o lun`, l-amdescoperit \n varianta supradi-men sionat` din Xidan NorthStreet, unde am g`sit toate co -lec ]iile lor [i am f`cut cump` -r`turi pentru toat` familia.
M` atrage, cred, lejeritateacu care abordeaz` moda str`zii,pe l~ng` materialele foarte bune[i design.
A[a cum pe vremuri \midoream s` apar` [i la noi H&M,acum a[tept s` se deschid` [iUniqlo \n vreun centru comercialdin Bucure[ti.
70% shopping \n singapore
Dac` ar fi s` aleg un ora[, defapt ]ar` , din cele \n care amf`cut cump`r`turi [i s`-l declar
capitala shopping-ului, sigur a[opta pentru Singapore. Am avutcu fetele dou` turnee acolo [i
cred c` 70% din timpul nostru li -ber l-am dedicat umblatului prinma gazine. Nu ai cum s` te ab]ii!Voi enumera toate motivele:brand-urile mari de fashion au co -lec]ii pe care nu o s` le vezi \nalte p`r]i, showroom-urile lor suntca ni[te mici muzee iar vitrinelefantastice aproape c` te oblig`s` intri [i s` nu ie[i de acolo f`r`o ro chi]` sau ni[te accesorii. G` -se[ti boutique-uri ale unor de-signeri asiatici ale c`ror crea]ii aulinii demen]iale [i unice pe care,ia r`[i nu ai vrea s` le ratezi. Iar \nc~ teva perioade din an sunt redu -ceri f`r` mil` [i chiar nu mai ai ni -ciun motiv s` nu-]i iei extra bagajla zborul de \ntoarcere. Atuncigre ul pic` pe Marius, managerulnostru, care trebuie s` se des-curce la ae roport cu bagajelecelor patru fete Amadeus careiubesc cum p`r`turile.” (R.B.)
magazin dE SuFlEt
Dac` ar fi s` alegun ora[, de fapt ]ar`, din cele \n caream f`cut cump` r` -turi [i s`-l declar ca -pitala shopping-ului,sigur a[ opta pentruSingapore.
Stop to shop 65
(...) Rafael era "uniub`re], care se
bucura enorm decompania doam-nelor [i era mereu
preg`tit s` le fieumil servitor.”. |n
ciuda acestorfapte, el nu s-a
c`s`torit \ns`niciodat`.
66 Stop to shop
Story oF...
El este unul dintre cei mairenumi]i arti[ti ai lumii. Ea a fostuna dintre femeile din via]a lui.Unii spun c` povestea lor de iu-bire nu a existat. Al]ii sus]in c`dovada cea mai clar` rezid` \ntr-o pictur`. Dincolo de disputelespeciali[tilor st` m`rturie un tes-tament: cel al lui Rafael.
tabloul La Fornarina a fost pictat de
Rafael \ntre anii 1518 [i 1520.|n prezent, se afl` la GalleriaNazionale d'Arte Antica din Pala -zzo Barberini, la Roma. Analize X-Ray au demonstrat c` pe fundalar fi fost o alt` pictur`, respectivun peisaj realizat \n stilul lucr` -rilor lui Leonardo.
|n secolul XVI, pictura a fost\n proprietatea Contesei deSantafiora, iar apoi a ajuns la
Ducele Boncompagni. Ulterior, aintrat \n patrimoniul Galleria Na -zio nale.
Portrete ale lui Rafael suntmulte. |ns` despre cea care sespune c` ar fi fost iubirea vie]iilui [i motivul real pentru care elnu s-a c`s`torit niciodat` ne r` -m~ne ca m`rturie un tablou. LaFornarina \nf`]i[eaz` o femeieextrem de frumoas`, cu o pieleperfect`, obrajii ro[ii [i ochiistr`lucitori. |n tablou, \n afar` deun turban din m`tase [i un voaldiafan, tot ceea ce ea poart`sunt bijuterii. Dar z~mbetul?… Eibine, acesta nu pare a fi fostpentru privitorii ce aveau s` \ivad` potretul peste ani, ci pen-tru pictorul \nsu[i.
Cine a fost misterioasa fe-meie? Timp de secole, oameniiau speculat c` ea este marea [i
]i a lui la fornarina
rafaelsanzio
Stop to shop 67
ultima iubire a lui Rafael, pe nu-mele ei Margherita Luti. T~n`raera fiica unui brutar din Siena,de unde [i porecla “la fornarina”(feti]a brutarului). Tot ceea ce secunoa[te despre via]a amoroas`a lui Rafael se datoreaz` rela -t`rilor biografice ale lui Vasaridin “Lives of the Painters, Sculp-tors, and Architects”. Dup` cumsus]ine Vasari, Rafael era "un iu -b`re], care se bucura enorm decompania doamnelor [i era me -reu preg`tit s` le fie umil servi-tor.”. |n ciuda acestor fapte, elnu s-a c`s`torit \ns` niciodat`.
Conform tot lui Vasari, c`trefinele vie]ii lui, atunci c~nd \ncer -ca s` finalizeze fresca din vila luiAgostino Chigi, la Roma, el a de-venit obsedat de Marghe rita
Luti. Era at~t de fascinat de per-soana ei, \nc~t nu se mai puteaconcentra asupra muncii. Astfel,a decis s` o cazeze \ntr-una din-tre camerele vilei, pentru a oputea vizita ori de c~te ori sim -]ea nevoia. La scurt timp dup`,artistul moare, la v~rsta de 37de ani, av~nd \n suflet [i \n g~ndfemeia vie]ii lui: Margherita.
Zvonul c` La Fornarina esteportretul iubitei lui Rafael s-an`scut \nc` din Rena[tere, darabia \n secolul XIX povestea a\nceput s` fascineze imagina]iaoamenilor. Acest scenariu l-acaptivat inclusiv pe Picasso. |n1968, el a realizat o serie de de-sene, \nf`]i[~ndu-i pe Rafael [iiubita lui prin[i \n flagrant. |nunele chiar apare rivalul luiRafael, Michelangelo, care arun -c` un ochi de sub pat.
P`reri pro [i contraDac` povestea este sau nu
adev`rat` nu se poate spune cucertitudine. Opiniile exper]ilor sunt\mp`r]ite. C~nd La Fornarina afost adus` la Roma \n 2000, cuocazia unei expozi]ii speciale, cu-ra torii au prezentat rezultateleana lizelor cu Raze X f`cute asu pratabloului. Acestea demonstrau existen]a unei picturi ini]iale subimaginea actual`. |ntruc~t mo de -lele nud erau greu de g`sit \n Italiasecolului XVI, curatorii sus ]in c`femeia din tablou trebuia s` fiavut o rela]ie intim` cu pic torul.Ca atare, ei spun c` Mar gheritaLuti era iubita lui Rafael.
Claudio Strinati, administra-torul-[ef al muzeelor din Roma,lanseaz` \ns` o alt` ipotez`. Elsus]ine c` realizarea La Fornarinaeste mult prea rafinat` ca s`
Story oF...
|ntrucât modelelenud erau greu de
g`sit \n Italia secolului xVI,
curatorii sus]in c`femeia din tabloutrebuia s` fi avut
o rela]ie intim` cupictorul.
Story oF...
fie o lucrare f`cut` \n grab` deartist, pentru propria-i pl`cere. Olucrare de o asemenea calitatenu putea dec~t s` fi fost comisio -nat` de un om influent [i bo gat.Iar Strinati spune c` toate sem -nele \l indic` drept solicitantul lu -cr`rii pe Agostino Chigi, cel care\n 1519 a avut nunt` cu Fran ces -ca Ardeasca, \ntr-o ceremonie fai -moas`, conudus` de \nsu[i Papa.
Strinati sugereaz` c` inelul deaur de pe m~na st~ng` a femeii,descoperit cu ocazia unei recentecur`]`ri a picturii, trebuie s` fifost inel de c`s` torie. Decorul ex-trem de scump al turbanului esteceva ce doar o femeie bogat` ar fipurtat \n ziua nun]ii; frunz`ri[ulnegru din spatele ei este probabilmirt [i gutuie, simboluri ale iubirii,
fidelit`]ii [i fertilit`]ii. Deci, spuneel, femeia din tablou este Fran -cesca Ardeasca. C~t despre ban-derola pe care este inscrip ]io natnumele lui Rafael, Strinati afirm`c` reprezint` omagiul pe careartistul i l-a adus patronului s`u.
Din p`cate, nu exist` por tre teale so]iei lui Chigi, pentru a seputea verifica teoria lui Strinati.Ceea ce exist`, \ns`, este un alttablou, cu un portert al unei fe meicare a fost deja indentificat`drept iubita lui Rafael, Mar ghe rita.Mul]i sus]in c` femeia din La Ve-lata seam`n` izbitor cu cea dinLa Fornarina.
testamentul Rafael, de[i nu s-a c`s`torit
niciodat`, a fost logodit \n 1514cu Maria Bibbiena, nepoata unuiCardinal. Artistul nu a fost, \ns`,foarte \nc~ntat de aceast` uni-une, iar sa[e ani mai t~rziu Mariaa murit, f`r` ca nunta s` fi avutloc. |n istorie, pe l~ng` reputa]iade Don Juan, mai r`m~ne un tes-tament. El certific` c~t de impor-tant` a fost \n via]a artistului fataunui brutar, pe numele ei Marghe -rita Luti. |n testamentul s`u,Rafael a scris clar c` Margheritatrebuie s` primeasc` banii nece-sari, astfel \nc~t s` nu duc` lips`de nimic pe toat` durata vie]ii ei.
A[adar, indiferent de opiniiledin prezent asupra tabloului s`u,cert este c` Rafael a iubit enormo femeie, iar sentimentele eraureciproce. De[i via]a i s-a terminatla numai 37 de ani, at~t c~t aufost \mpreun` au tr`it o frumoas`poveste de dragoste.
Roxana Bichi[
68 Stop to shop
|n testamentuls`u, Rafael ascris clar c`Margherita tre-buie s` primeas -c` banii necesari,astfel \ncât s` nuduc` lips` denimic pe toat`durata vie]ii ei.
Stop to shop 69
diScovEr thE world
ArgentinaMoneda local`:
Peso argentinian
Limba oficial`: spaniola
De la pasiunea Buenos Airesuluila ghe]arii din Tierra del Fuego,de la \nl]imile Anzilor pn laslbticia Patagoniei, Argentinale are pe toate. Aici po]i exploraunele dintre cele mai frumoasepduri subtropicale sau canioa -nele sud americane, po]i prividansul balenelor [i te po]i \m -pri e teni cu focile [i pinguinii.
diScovEr thE world
Buenos Aires
Buenos Aires este locul dena[tere al tangoului, a[a c` oda -t` ajuns \n “Parisul Sudului” \nce -pe s` \l descoperi din San Telmo.La sf~r[itul secolului al XIX-lea \nbordelurile acestui cartier a ap` -rut pentru prima oar` tangoul, iarcei care l-au creat au fost imi-gran]ii afro-americani, cei maimul]i erau nigerieni [i congolezi.Acum cel mai pasional dans dinlume este practicat \n plin` strad`\n Pia]a Coronel Dorrego din SanTelmo. Aici totul se transform` \nspectacol \n fiecare duminic`,odat` cu t~rgul Feria de SanPedro Telmo. Atunci pia]a prindevia]` [i este plin` de dansatori,mimi, muzican]i, c~nt`re]i [iv~nz`tori care comercializeaz` dela dulciuri p~n` la obiecte arti-zanale. Nu pleca din acest cartier\nainte s` m`n~nci malfatti, ospecialitate local` f`cut` dinpaste [i spanac.
Aproape de San Telmo se afl`Plazza de Mayo al c`rei punct dereferin]` este pala tul preziden]ial,Casa Rosada. Este o cl`dire im-pozant` [i ... roz, de la balconulc`reia familia Peron \[i ]inea dis-cursurile. Cei care viziteaz`palatul preziden]ial [i muzeulacestuia, merg apoi \n Cimitiruldin Recoleta pentru a aduce unomagiu Evitei Peron. La c~]ivametri de p`r tare de Casa Rosadaeste portul Madero, poarta c`treArgen tina a imigran]ilor din seco -lul al XIX-lea. |n amintirea lor aap`rut aici [i Muzeul Na]ional alImigra]iei. Acum vechile depozite[i hale ale portului au devenitlocuin]ele de lux ale argentinie-nilor boga]i.
Viziteaz` [i Rezerva]ia Natu-ral` Costanera Sur. Este o oaz`de verdea]` \nconjurat` de agita -]ia ora[ului Buenos Aires. Aici tepo]i plimba cu bicicleta \n timp ceadmiri egrete, lebede, ra]e s`lba -tice [i alte specii de p`s`ri,
roz`toare de c~mp, vulpi, pe[ti demari dimensiuni [i restul ecosis-temului asem`n`tor celui dindelte. Locul a fost l`sat \n para-gin` zeci de ani [i \n timp ce re-chinii imobiliari se luptau pentru aconstrui acolo cartiere reziden -]iale, natura a pus st`p~nire pefiecare metru p`trat de teren. Bi-ologii au studiat \ndeaproape bio-diversitatea zonei, iar \n 1985autorit`]ile au declarat CostaneraSur ca fiind prima Rezerva]ie Na-tural` Urban` a ora[ului. Habi-tatele de aici atrag anual peste 1milion de turi[ti.
Mesopotamia argentinian`
Trebuie s` vizitezi Mesopo -tamia, de[i nu este o destina]iev~nat` de turi[ti. Zona din NordEstul Argentinei de]ine una dintrecele trei mari atrac]ii ale ]`rii, cas-cada Iguazu. Este de dou` ori mailat` [i mai \nalt` dec~t Niagara [iare un debit de 12.740 de metricubi pe secund`. Cascada ofer`una dintre cele mai spectacu-
70 Stop to shop
Stop to shop 71
diScovEr thE world
loase priveli[ti de pe continentulsud-american cu torente ce cadpeste un amfiteatru de bazaltnumit Garganta del Diablo. Iguazueste \nconjurat` de un parcna]ional care \i poart` numele [ieste format din 670 de kilometrip`tra]i de p`du re subtropical`.Aici cresc peste 2000 de speciide plante [i o varie tate de p`s`ri[i animale. |n trea ga zon` faceparte din pa tri moniul UNESCO\nc` din anul 1984.
Nord Vestul Andin
Nord Vestul Andin nu ofer` unpeisaj clasic de munte, ci unulcare te las` f`r` cuvinte. |nprovincia Salta se afl` canioanelero[ii. Este o zon` de teren acci-dentat cu mun]i colora]i careparc` se vars` \n valuri. Plimb`-te[i prin canionul spectaculos for-mat de Rio Grande [i afluen]ii s`i.Ai nevoie de cel pu]in trei zile pen-tru a vizita forma]iunile muntoase.Fii mereu cu ochii \n patru pentruc` aici te po]i \nt~lni cu pumele [ijaguarii.
Patagonia
Este una dintre cele mai ves-tite zone din lumea \ntreag` pen-tru c` \mbin` perfect mun]ii,lacurile, c~mpiile [i ]`rmul ocea-nului. Cea mai mare atrac]ie aPatagoniei este ghe]arul PeritoMoreno din Parcul Na]ional LosGlaciares. Presiunea enorm` atonelor de z`pad` \i confer` o dis-tinct` tent` alb`s truie. Ghe]arulse afl` pe lacul Argentino [i peri-odic blocheaz` ca un dop bra]ulBranzo Rico. Acolo nivelul apeicre[te at~t de tare \nc~t pre-siunea face ca ghe]arul s`cedeze, las~nd s` curg` apaamestecat` cu ghea]`, p`m~nt [iresturi de piatr`. Este un specta-col care trebuie privit de la dis-tan]` din barc` sau de peplatformele special amenajate.Ghe]arul Perito Moreno este unuldintre cei 48 care fac parte dinSistemul Glaciar al Sudului Pata -gonian care ocup` o suprafa]` de4.459 kilometri p`tra]i [i esteconsiderat una dintre minunilelumii. De o frumuse]e la fel de
diScovEr thE world
r`pitoare ca parcul dominat delacurile Argentino [i Viedma este]`rmul Atlanticului. Aici valurile\nspumate ale oceanului selovesc de coasta arid` a Patago-niei care se \ntinde pe mii de kilo-metri. Po]i s` \]i \ncepi ziua privindde aproape pinguinii, elefan]ii demare, leii de mare [i s` \]i petreciapusul ascult~nd c~ntecul bale -ne lor [i admir~ndu-le c~nd iesprintre valuri [i apoi se scufund`rapid. Patagonia este renumit` [ipentru dinozaurii ei. |n zona ar-gentinian` au fost descoperiter`m`[i]ele a peste 20 de speciide dinozuri. Relicvele unui erbivorimens din Cretacic au fost g`siteaici. Dinozaurul m`sura 35 demetri lungime, 18 \n`l]ime [i estecel mai mare descoperit vreodat`\n lume [i a fost numit Argenti-nosaurus Huinculensis. |n 1990tot \n Patagonia a ie[it la supra -fa]` scheletul celui mai mare car-nivor din lume, GigantosaurusCarolini, care are 13 metri \n`l -]ime. Cercet`torii au r`mas \ns`mu]i de uimire cu 10 ani \n urm`atunci c~nd au descoperit un cuibmare cu ou` de Titanosaur cu em-brioni bine conserva]i.
Peninsula Valdes
Peninsula Valdes este unadin tre cele mai frumoase rezer -va]ii naturale din lume. Cei 3625de kilometri p`tra]i de p`m~ntg`zduiesc multe specii de ani-male pe cale de dispari]ie. Dac`te aventurezi pe Valdes \ntre lu-nile mai [i decembrie ai s` vezicum balenele se apropie foartemult de ]`rm [i apoi pleac` la v~ -n` toare, a[a c` nu rata croa -zierele Whales Watch. Aici estesingura a[ezare permanent` a Ar-gentinei unde se poate admira ocomunitate impresionant` de leide mare. |n peninsul` tr`iescstru]i nandu, lame argentinienenumite guanacos [i ma ras, un felde rud` a Porcu[orului de Gui -neea. Rezerva]ia Valdes este [icasa a 181 de specii de p`s`ri.
Tierra del Fuego
Bine ai venit la cap`tul lumii!A[a \]i spune ]inutul de Foc al Ar-gentinei imediat ce ajungi s`p`[e[ti pe el. Cel mai \ndep`rtatcol] al lumii are o suprafa]` de63.000 de hectare care suntcasa a 90 de specii de p`s`riprintre care albatrosul cu spr~n -cene negre, condori, v~n`torii destridii, g~sca de munte, ra]a deiezer, rayadito [i ciocanitoare. Aicitr`iesc [i vidra, castorul [i vulpeaargintie. Toate se bucur` demun]i \nal]i \n sudul ]inutului [i deo step` ierboas`, cu dealuri ar-monioase, p`duri de fag, lacuri [ir~uri pline de p`s tr`vi \n restulzonei. F` o vizit` \n cel mai im-portant ora[ din Tierra del Fuego,
Ushuaia. Ofer` o priveli[te spec-taculoas` pentru c` este \nconju-rat de mun]ii abrup]i, care la\nceputul anilor 1900 se numeauCarol de Rom~ nia . Este cel maisudic ora[ din lume [i este prin-cipala poart` c`tre Antarc tica pen-tru vasele de croazier` [i deco mer]. |nainte s` te \mbarci c` -tre Antactica vizitea z` cartierul is-toric al ora[ului vechi [i MuzeelePresidio [i Mari tim, locul \n care,\n trecut, era \nchisoarea Argen-tinian` [i unde erau trimi[i ceimai periculo[i criminali.
Dac` ai \nceput deja s`-]i facibagajele pentru a-]i lua zborulc`tre Argentina, nu uita c` se afl`\n emisfera sudic` [i anotimpurileacolo sunt exact opusul celor dinRom~nia. Prim`vara dureaz` dinseptembrie p~n` \n noiembrie.Din decembrie p~n` \n februariee var` [i cea mai cald` lun` esteianuarie. Umiditatea este foartemare, a[a c` 24 de grade vor fipercepute ca 30. Luna martieeste prima din toamn`, iar iunieeste \nceputul de iarn`.
Florentina Ilie
72 Stop to shop
tEchnEwS
De data aceasta ne \ndrept`maten]ia c`tre Canon EOS 650D –un SLR Digital din categoria de mij -loc, urma[ al modelului EOS 600D[i imediat \n gam` sub EOS 60D.Este potrivit pentru fotografii entu -zia[ti, care vor s` aib` ca \nso]itor\n c`l`torii sau vacan]e ceva maimult dec~t obi[nuita „s`punier`”– aparatul foto compact.
Marea noutate cu care vineEOS 650D este sistemul dual au -to focus, ce asigur` detalii maibune la fotografiere [i focalizarecontinu` la filmare. Camera estepropulsat` de un senzor HibridCMOS de 18 megapixeli [i proce-sor DIGIC 5 (primul DSLR entrycare vine cu noul procesor pe 14bi]i din camerele profesionale).Acesta permite captura cu p~n` la5 cadre pe secund`.
Ecranul tactil capacitiv de 7,7cm, rabatabil, denumit Clear ViewII, permite accesul mai u[or la
set`rile din meniu. Dar, po]i [i se-lecta \n timpul film`rii prin LiveView punctele de auto-focus,urm`ri fe]e [i obiecte [i ajusta finset`rile de imagine prin meniulQuick Control.
Noul senzor este potrivit [i lafotografierea \n lumin` sc`zut`,f`r` flash, deoarece camera pre -zint` un interval ISO 100-12.800,care poate fi extins la ISO25.600.
Sistemul auto-focus are 9puncte all cross, iar noul sistemHibrid AF ofer` focalizare continu`la filmare sau c~nd se \nregis -treaz` \n modul Live View. EOS650D filmeaz` la rezolu]ie Full HD(1920x1080p).
Noile obiective EF-S 18-135mm f/3.5-5.6 IS STM [i EF40mm f/2.8 ambele de tip STMsunt g~ndite special pentru \nre -gis trarea video, acestea utiliz~ndun motor pas-cu-pas silen]ios.
74 Stop to shop
Noul aparat introduce pentru
prima dat` un ecran tactil \n
arsenalulproduc`torului [i
mizeaz` [i pe captur` video [i
autofocus prin contrast cu ajutorul
senzorului hibrid.
un uPgrade serios, Pentru fotografi entuzia}ti
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
canon Eos 650D