Stop to Shop Octombrie

��

��

��

�

��

��(�� "�"�#��$#��&�#�$ "#

�"�$%�$��"��

'''�#$ !$ #� !�"

��

!��"�%�%�'

*��%"�#%�$�%��

"�#��$ ��# "��+

��&&��!!�� ((�� !!&&��$$��""��&&��""!!��

##$$""��''��""$$��!!�� &&""��$$��

'�"�� $��"�� )��&��$ "%��$"��

��!��"��

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Elena Dumitru, Diana Rodan

Foto:

Victor Stoicovici, Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 14.000 exemplareCopyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 97 - Octombrie 2010

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

79

12 TeaTru/Film/carTeRecomand`rile noastre

22 inTerviuDe vorb` cu Andi Moisescu

32 Fashion archiTecTureRochia, ambasadorul feminit`]ii (I)

35 GenTlemen’s aGreemenTParfum de epoc`

54 To shopShop ‘till you drop!

66 s~n~TaTeTratamente naturiste pentru vergeturi

72 sTorY oF...H. Hughes [i K. Hepburn – aviatorul [i actri]a

82 DesTina}iiMexic, raiul aventurii

“”

Nu pot s` spun c` m` dau \n v~nt dup`cump`r`turi sau dup` brand-uri. Sunt,mai degrab`, genulpractic, careachizi]ioneaz` lucruriatunci c~nd are nevoie.Cu toate astea, am [i eu micile melepl`ceri.

4 Stop to shop

EditShop

M-am gndit foarte mult asupra temei editorialului numruluidin Octombrie. {i, analiznd sezonul \n vog, respectiv cel alnun]ilor, mi-am dat seama c ar fi o idee interesant. Con-

sider c pot s am o opinie avizat \n acest domeniu, mai ales c, datoritcercului mare de amici, cunoscu]i [i prieteni, am avut plcerea de a participa laextrem de multe ceremonii de nunt. Voi \ncepe prin a v spune de ce msimt ca \ntr-o zon crepuscular la multe dintre aceste evenimente.Personal, cnd primesc o invita]ie la nunt, sunt extrem de atent la partea cu“masa [i dansul”. De ce? Ca s [tiu ce ]inut s aleg, \n func]ie de restaurant:ce rochie, ce coafur, ce machiaj, ce costum pentru partenerul de via], darcma[a?, stai s vedem [i cravata – s fie \n tendin]e!, etc. Totul trebuie sfac cinste onorabilei adunri [i mult prea minunatului restaurant. {i cum, \nziua de astzi, se pune mare fast pe locul evenimentului, te gnde[ti c nu aicum s apari ca papagalul! Apoi, vine ziua cea mare [i …{OC! Cnd ajungi \n local, ai senza]ia fie c e[ti\ntr-o pies a lui Caragiale (maestre, tare genial ai fost, e[ti [i vei rmne!) cucoane Mi]e [i alde’ “coate goale”, fie \ntr-un film prost \n care to]i din depar-tamentele de costume, machiaj [i coafur au emigrat sau zac be]i pe undeva.Imaginea, \n 70% dintre cazuri, este una trist: coafuri care nu aduc deloc cuvizita la salon, ci mai degrab cu prul abia scos de sub du[ sau aranjat \nfug; ]inute vestimentare potrivite pentru orice alt ocazie (numai pentrununt, nu!) sau att de kitsch-oase \nct nu te po]i uita la ele de fric s nuorbe[ti. Ct despre costumele domnilor … nu pot s scriu, deoarece creierulmeu refuz acest lucru!Mi-a[ dori ca mul]i dintre viitorii nunta[i s \n]eleag, odat pentru totdeauna,c nunta este un eveniment care trebuie onorat nu doar cu plicul oferit tine ri -lor miri, ci, \n primul rnd, cu elegan]a [i bunul gust ale prezen]ei lor!Le mul]umesc tuturor celor care [tiu ce \nseamn stilu l, elegan]a [i respectul!Iar, pe final, cum ar spune Nenea Iancu: “O so]ietate fr prin]ipuri, va s zicc nu le are!”Salutare, mon cher!

Roxana BichiRedactor {ef

Dacã-i bal, s-o ştim şi noi!Mi-a[ dori ca mul]i

dintre viitorii nunta[is` \n]eleag`, odat` pentru

totdeauna, c` nunta este un

eveniment care trebuie onorat nu

doar cu plicul oferittinerilor miri, ci, \n primul rând, cu elegan]a [i bunul gust aleprezen]ei lor!

6 Stop to shop

tEatru - mEtropoliS v+ prEzint+...

sfâr[it de partid`

Tarelkinde A. V. Suhovo-Kob\lin

Regie:Alexandru TocilescuDistribu]ia:Ion Besoiu, Irina Petreanu, R`zvanVasilescu, MihaiConstantinScenografia: VandaMaria Sturdza

Regie: Gelu ColceagDistribu]ia: George Iva[cu,Doru Ana, Dan A[tilean,Radu Gabriel, AlexandruPavel, Gabriel Costin/ Cos-min Nedelcu, Ana Coval-ciuc, Alexandra Badea/Andreea Enache, VladLogigan, Mihai Munteni]a,Lucian Iftimie/ AlexandruVlad, Viorel Pùnescu,Sergiu Flesner, Radu Sol-canu, Stefu Atanase, Bog-dan {erban, GheorgheIordache, Alexandru Gr`di-naru, Chrys Gherasim

O comedie-glum` \n dou`p`r]i, cu un prolog [i inserturidin piesa de teatru “Procesul”,o satir` la adresa birocra]iei [ia sistemului poli]ienesc, ocomedie acid`, cu puternice ac-cente parodice, cam a[a s-ardefini \n c~teva r~nduri o bine-cunoscut` art` dramatic` a luiKob\lin.

“Sf~r[it de partid`” este unspectacol \n care limbajul becket-tian ordoneaz` aceast` lumehaotic`, \i confer` forme [i pro-por]ii, instaureaz` profunzime [i,mai ales, \l define[te pe om, sin-gurul c`ruia \i permite s`-[ig`seasc` un loc [i un \n]eles \nacest univers a priori, golit desens.

Eroii lui Beckett descoper` custupoare c` \n ciuda \ncrederii pecare au avut-o \n cuv~nt, acestase las` greu dezbr`cat…obiectele [i fenomenele \[i refu z`numirea…

de Samuel Beckett

Pagi

n` r

ealiz

at`

de E

lena

Dum

itru

Film

Pirahna 3D

Regia: Alexandre Aja

Cu: Adam Scott

Gen: Horror,

Thriller

Premier` \nRom~nia:01.10.2010

Agen]ii de rezerv`

Regia: Adam

McKay

Cu: Will Ferrell,

Mark

Wahlberg

Gen: Ac]iune,

Comedie

Premier` \nRom~nia: 01.10.2010

Fur` [i fugi

Regia: John

Luessenhop

Cu: Hayden

Christensen,

Paul Walker

Gen: Ac]iune,

Crim`,

Thriller


Povestea

unui secol

Regia: Adrian Popovici

Cu: Dustin Milligan, Amy Beth

Hayes

Gen: Dram`

Premier` \n Rom~nia:08.10.2010

Legende din regatul

bufni]elor

Regia:Zack

Snyder

Cu: JimSturgess,

Hugo

Weaving

Gen:Anima]ie,

Aventuri,

Fantastic


Contesa

Regia: Julie

Delpy

Cu: Julie

Delpy,

Anamaria

Marinca

Gen: Dram`,

Istoric,

Thriller


Greu de pensionat

Regia: Robert

Schwentke

Cu: Mary-Loiuse

Parker, Bruce

Willis, John

Malko vich, Mor-

gan Freeman,

Helen Mirren

Gen: Ac]iune.

Comedie


Aventurile lui Sammy

Regia: Ben Stassen

Cu: Tim Curry, Melanie Griffith

Gen:Anima]ie,

Aventuri


Premierele lunii octombrie

8 Stop to shop

10 Stop to shop

CartE

Ethan, un simplu v~nz`tor \ntr-o b`c`nie, admite cu o resemnareu[or pr`fuit` c` societatea \n caretrìe[te este o dec`dere continu`[i un spa]iu \n care lupta pentrusupravie]uire este dat` de cei caresunt la putere. |n egal` m`sur`,atunci c~nd gustul rat`rii i se im-pregneaz` subit \n toate cotloanelemin]ii – o minte bizar`, plin` deg~nduri [i idei ce-l obosesc [i nu \imai asigur` un confort stabil [isigur, insinueaz` puternic senti-mentele de panic` [i fric`, pe care\ncearc` s` nu le transmit` mai de-parte. Treptat, cu o indulgent`dezam`gire, el trece praguri pestepraguri, \n speran]a g`sirii unui“refugiu”, pentru a se putea des -prinde de toate mizeriile unei lumi\ncol]ite de vanitate [i minciun`.

Ajunge, \ntr-un final, s` fie [i s`se comporte ca unul dintre acei“mizerabili ai societ`]ii” – pe carela \nceput \i detesta, [i s` comit`,fie [i \n g~nd, acele “acte desupravie]uire” c`tre o lume v`ditsuperioar`. |n cele din urm`cedeaz`, r`m~ne dezam`git de\ns`[i copiii lui, care se prind \nacest lan] nebun al societ`]ii mur-dare, [i se resemneaz` haotic \naceea[i lume comun`, mim~nd ovia]` lipsit` de orice griji.

Steinbeck ofer` o viziune inter-pretabil` c`r]ii, l`s~nd cititorului lalibera alegere, \n]elesul [i judecatapotrivit`. Mai mult sau mai pu]in,realiz`m c` oriunde am fi [i oriceam \ncerca s` fùrim, peste un sin-gur lucru nu putem s` trecem:con[tiin]a. (Elena Dumitru)

Iarna vrajbeinoastre

de John Steinbeck

Sur

sa: E

ditu

ra P

oliro

m

Detalii carte:Editura: Polirom

Traducere: Tatiana Mali]`, Mihu DragomirPre]: 32,95 lei

“Oare ei, m`re]ii

mei str`mo[i, ar fi

m~ndri v`z~ndu-l

pe urma[ul lor

ajuns un pr`p`dit

bìat de pr`v`lie,

\ntr-o b`c`nie

nenorocit`, ]inut`

de un macaronar,

\n ora[ul pe care \lst`p~neau

odinioar`?”citat din carte

“De ce n-am putea trì [i noi la fel, oare? Mì pu[toaicelor, nu v` pute]i\n]elege nici m`car \ntr-o diminea]` frumoas` ca asta. (…) Am s` v` spundoar at~t, zise Ethan \n urma lor: La amiaz`, soarele se va \ntuneca [i bezna

va cobor\ pe p`m~nt, [i teama o s` v` cuprind`.”citat din carte

12 Stop to shop inFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Octombrie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

nEwS – agEnda lunii

Antonis s-a eviden]iat ca fiindunul ditre cei mai buni interpre]ipop ai genera]iei sale din Grecia.Artistul a c~ntat \n deschiderea luiDimitris Mitropanos, Stefanos Kor -kolis [i Mario Tokas. Pre]ul unuibilet este de 105 lei – Kristal GlamClub, Bucure[ti.

2/10concerT anTonis remos

Clan Of Xymox, cunoscut` [i subnumele de Xymox/COX, este o trup`de gothic-electro/darkwave, ce s-aformat \n anul 1982, \n Amsterdam,Olanda. Pre]ul unui bilet este de 10lei, acesta put~nd fi achizi]ionat de laintrare. Club Control, Bucure[ti.

Peste 20 de hituri ale legen-

darei trupe Abba vor r`suna la Sala

Palatului, unde grupul va purta

spectatorii \napoi \n timp, \n epoca

\n care muzica [tia [i putea s` spu -

n` totul. Bilete: \ntre 40 [i 130 lei.

3/10concerT abbageneraTion Live

Grupul s-a format \n anul 1993,din 5 membri, [i a c~ntat \n des -chiderea concertelor Depeche Modesau 2 Unlimited. {uie Paparude \[i valansa noul album numit “E suflet \nAparat” la Studio Martin.

7/10Lansare aLbum{uie Pararude

2/10concerT ozzy osbourne

Cariera lui Ozzy Osbourne se\ntinde pe patru decenii, [i muzicasa este la fel de semnificativ` azica \ntotdeauna. Concertul lui Ozzyde la Zone Arena face parte dinturneul mondial de promovare anoului sù album – Scream, ce afost lansat pe 15 iunie 2010. Pre]ulbiletelor variaz` \ntre 125 [i 450 lei– Zone Arena, Bucure[ti.

Organizatorii vor oferi vizitato-rilor „Winter Holiday” multe pre-mii, majoritatea const~nd \nexcursii \n ]ar` [i strìn`tate. Vizita-torii vor avea ocazia de a alegevacan]e la pre]uri speciale [i de ase informa cu privire la avantajelede a alege o agen]ie de turism.Palatul Parlamentului, Bucure[ti.

7/10TÅrguL inTerna -}ionaL de Turism “WinTerhoLiday”

7/10concerT cLan of XymoX

Prin intermediul acestui eveni-ment, maestrul Tudor Gheorghe vad`rui publicului un regal muzical ceva cuprinde cele mai frumoasemelodii din repertoriul a dou` legen -de ale muzicii interbelice: Zavaidoc [iJean Moscopol. Pre]ul unui biletvariaz` \ntre 60 [i 150 lei – Sala Pala tu lui, Bucure[ti

12/10concerT Tudor gheorghe

10/10“Tango simfo ni co”–LoThar henseL

Lothar Hensel a studiat ban-deonul \n Buenos Aires [i Paris, cumuzicieni celebri de tango, printrecare Juan Jose Mosalini, Dino Saluzzisau Nestor Marconi. |n prezent, eleste unul dintre cei mai cùta]isoli[ti de bandeon din lumeamuzicii. Pre]ul unui bilet variaz`\ntre 50 [i 100 lei – Sala Palatului,Bucure[ti.

Stop to shop 13

nEwS – agEnda lunii

inFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Sedentarismul duneaz grav snta]ii!16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 3130

Rub

ric`

real

izat

` de

Ele

na D

umitr

u

O formul` artistic` inedit` rea-duce \n memorie momente anto-logice din istoria filmului istoricrom~nesc. Ve]i putea urm`risecven]e din filme memorabile pre-cum: Burebista, Columna, Dacii,Mircea, Mihai Viteazul, Vlad }epe[,Tudor, Iancu Jianu Haiducul, etc.Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 40 [i80 de lei. Sala Palatului, Bucure[ti.

14/10baLade dincarPa}i

Datorit` succesului imens alcelui de-al patrulea album – “OneLove”, ap`rut \n august 2009, turulde triumf al acestuia continu` ne\n -tre rupt. Pre]ul unui bilet varia z`\ntre 95 [i 300 lei. (Romexpo)

15/10concerT david gueTTa

Jennifer Rush va sosi \n Rom~niapentru un show unic la Sala Palatului,\n compania lui Francesco Napoli,italianul fiind cel ce va deschideacest show. Ocazia aceasta este unapotrivit` pentru a cobor\ pu]in pri -virea asupra ei, pentru a analiza cari-era [i talentul artisteiamerica no-ger mane, a[adar pentru ane aminti de ce oamenii o admiràt~t de mult pe Jennifer Rush. A scospe pia]` 13 albume printre care [i„Now Is The Hour”, lansat anulacesta, pe 5 martie. Albumul con]ine15 piese, piese ale c`ror compozitorisunt nume mai mult dec~t sonoreprecum Natasha Bedingfield, Alex

James [i Jörgen Elofsson(responsabil pentru

c~teva hituri dincolec]ia unor numeca Leona Lewis,Westlife sau CelineDion.) Biletele la

concert variaz` \ntre50 [i 250 de lei.

17/10concerT Jennifer rush

Cesaria Evora, celebrac~nt`rea]` din Insulele CapuluiVerde, revine pentru a cincea oara\n Rom~nia. Artista va sus]ine \n ]aranoastr` dou` concerte: primul \nBra[ov la Sala Sporturilor, \n data de15 octombrie, iar cel de-al doilea \nBucure[ti. Pre]ul unui bilet variaz`\ntre 70 [i 250 de lei. Sala Palatului,Bucure[ti.

18/10concerT cesaria evora

EitetsuHayashi, cel maibun solist al to-belor japoneze,va sus]ine dou`concerte extraordinare \mpre un` cuOrchestra Filarmonicii GeorgeEnescu, dirijat` de maestrul HoriaAndreescu. Pre]ul unui bilet variaz`\ntre 50 [i 180 de lei. (Sala Palatului)

20/10eiTeTsu hayashi{i fiLarmonicageorge enescu

27/10concerT mischa{i LiLy maisky

Supranumit "Paganini al violon-celului", Mischa Maiksy va sus]ine unconcert \n cadrul Cruciadei Culturii,o mi[care ini]iat` la \nceputul lui2010 de Agen]ia de Vise [i Funda]iaartEST, cu scopul de a scoate la lumi -n` repere veritabile [ide a aduce la un locoameni de cultur` cuidei [i viziuni comune.(Ateneul Rom~n)

14 Stop to shop

CE Citim?

Insula iubirilornesfâr[ite

de Daina ChavianoEditura Humanitas

Cel mai tradus roman din istoria li te -raturii cubaneze, „Insula iubirilornesf~r[ite” a fost desemnat \n 2007cea mai bun` carte de limb` spa ni -ol` \n cadrul Florida Book Awards.Cecilia este o t~n`r` ziarist`cubanez` emigrat` \n Statele Unite[i stabilit` \n Miami. Durerosap`sat` de singur`tate, departe de]ara sa natal`, pe care se prefacedin r`sputeri c` a dat-o uit`rii, o\nt~lne[te \ntr-o sear`, \ntr-unb`rule] din cartierul Mica Havan`, peAmalia, o b`tr~n` misterioas` ce\ncepe s`-i spun` o poveste.

Sexusde Henry MillerEditura Polirom

“Sexus” este primul romanal trilogiei “R`stignireatrandafirie”, scris` de HenryMiller pe parcursul a zeceani, interzis` \n Statele Uniteale Americii [i publicat` laParis \ntre 1949 [i 1960.

“C~nd femeile ne iubesc, ne iart` orice, chiar [icrimele; c~nd nu ne iubesc, nu ne iart` nimic,nici chiar virtu]ile.”

Honoré de Balzac

99 de fanteziisexuale pentru o via]`\mplinit`

de Margot Saint-LoupEditura Nemira

Ce femeie nu a visat, m`car o dat`, sìntre \n mintea iubitului ei, fie numai pre]de o clip`? Fantasme nem`rturisite,capricii ale libidoului, exaltarea sim]urilor:pentru tagma feminin`, eternul masculin,cu fic]iunile lui familiare [i piruetele salecochete, r`m~ne o fort`rea]` denecucerit. Margot Saint-Loup dezleagàceast` enigm` ancestral`: la fel cumcele zece ceruri din “Divina Comedie” nepoart` spre beatitudinea etern`, Margotofer` l`comei noastre curiozit`]i despresecretul volupt`]ii.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

16 Stop to shop

intErviu

La omul Andi Moisescu po]i admira echili-bru l. “Un om pe ni[te scri”, \ntr-o perma-nent descoperire, \ntr-o nesfr[it joac.

Din toamn, Andi Moisescu va fi juratu l responsabil cu rsu l [i buna dispozi]ie \n

cadru l noii produc]ii marca Pro Tv -“Romnii au talent”. Despre sine, Andi

spune c este un anditalent, dar \n ace la[itimp [i un rsf]at al sor]ii. De la Andi am\nv]at o lec]ie important. Joac-te cnd

munce[ti, cci dac munca devine doarmunc, via]a \[i pierde farmecu l.

sigursunt unr`sf`]atal sor]ii!

Foto: Paul Diaconu / PROTV

Stop to shop 17

intErviu

De mic ]i-a pl`cut indepen-den]a financiar`. Erai un''v~n`tor de meserii''. Aivrut s` devii de toate, de ladirijor, la inginer electronist.Te jucai \nc` de pe atunci.A.M.: M` jucam doar. De alt-

fel, asta fac \n continuare. M` joc.Nu-mi place s` am senza]ia c`muncesc. Prefer s` m` joc.

Crea asta \n tine un soi delibertate? Poveste[te-ne des pre job-ul din clasa a XI-a, c~nd vindeai ziare laPia]a Roman`.A.M.: Atunci aveam pur [i

simplu nevoie de bani [i chiar n-avea cine s`-mi dea. Vroiam s`merg la mare cu colegii de liceu,deci a trebuit s` m` descurc. A[zice c-am rezolvat elegant ecua -]ia. Am c~[tigat bine dinv~nzarea de ziare. M` rog,povestea n-a durat dec~t vreo 3sau 4 s`pt`m~ni, dar a fost unadintre marile experien]e alevie]ii.

A[adar, visai s` pleci lamare. Erai tu [i colegul debanc` – Cristi Boureanu…A.M.: {i aveam am~ndoi

aceea[i problem`. Vroiam lamare [i p`rin]ii chiar n-aveau cuce s` ne ajute mai mult dec~t s`ne \n]eleag` dorin]a. A[a c` ne-am g~ndit ce suntem \n stare s`

facem, ca s` ne c~[tig`m sin-guri banii. Ideea i-a apar]inut.{tia pe cineva care f`cea asta,a[a c-am \mprumutat ni[te bani[i la 4 di minea]a ne-am \nfiin]atla poarta tipografiei gata deatac. |ntr-un final, victoria ne-aapar]inut [i a fost una la scor.

De altfel, acesta a fost mo-mentul \n care, la \nceputulanilor '90, ]i-ai zis c` e tim-pul s` faci o schimbare. Te-ai prezentat la un concursde DJ la radio. Din 48 deconcuren]i, ai tras lozulc~[tig`tor. A[a a \nceputtoat` “nebunia” Andi Moisescu. Un drum lung,creator de brand…A.M.: |n timp ce vindeam

ziare am auzit anun]ul. |]i ima gi -

nezi c` n-am putut rata o astfel de [ans`. N-aveam nimic de pier-dut, \n schimb, dup` cum separe, am avut enorm de c~[tigat.M` rog, s` fiu sincer p~n` lacap`t. Habar n-aveam eu atuncice-i `la brand, cu at~t mai pu]in“personal branding”…

Andi Moisescu, un brandde succes, un brand deni[`. |nc` te mai descrii cafiind "tot un om pe ni[tesc`ri"?A.M.: A[a o s` fiu toat` via]a.

Nu [tiu cum se face, dar cufiecare lucru pe care-l \nv`] nu facdec~t s` descop`r c` am [i maimulte de \nv`]at.

{i dac` pe sc`ri \]i rupi pi-cio rul, dai un z~mbet à laAndi? S` fie umorul cel care]i-a p`strat echilibrul \nvia]`?A.M.: Pentru mine orice [ut \n

fund e un veritabil pas \nainte.Asta-i una dintre lec]iile mele devia]` preferate.

Nu-mi place sàm senza]ia c`muncesc. Pre-fer s` m` joc.

Românii au talent, iar eu

sunt un veritabil ANDITALENT.


intErviu

La Apropo Tv, o produc]iecochet` de ni[`, fiecarelucru, oric~t de mic, exploa -tat de tine, \nsemn` enorm.Aici a ap`rut tricoul - acelspa]iu de comunicare nefo -lo sit. Pe el \]i scriai p`su rile.Dac` ar fi s` scrii pe un tri-cou despre tine… ce aiscrie?A.M.: Despre mine evit s`

scriu. Despre mine prefer s`-i laspe al]ii s` scrie.

Sau, \ntr-un ton mai relaxat,cum ar scrie Moisescu des -pre "Rom~nii au talent"?A.M.: Asta o s-o [i scriu. Sunt

un veritabil ANDITALENT.

|n cur~nd, Pro Tv-ul teprovoac`. "Rom~nii au ta lent"- o minge aruncat`la fileu. A[tep]i s` vezi cenici prin minte nu ]i-a trecut?A.M.: Deja v`d lucrurile

astea. La \nceput a fost un pre-sentiment. Acum e o certitudine.O s` fie o adev`rat` isterie atuncic~nd emisiunea va intra \n grilade programe. Presimt.

Spuneai c` vei fi un jurat\n]ep`tor, dar respectuos.R~sul va fi, cu alte cuvinte,responsabilitatea ta?A.M.: P~n` acum, la prese-

lec]ii, a[a s-a dovedit. Trebuie s`re cunosc c` am o sl`biciuneapar te pentru prezen]ele nea[tep-tate, dac` \n]elege]i ce vreau s`spun. M` st~rnesc \ntr-un moddeosebit.

Vorbe[te-ne despre nouaprovocare. Ce aduce ea nou,ce ai descoperit tu \n totaceast drum? Cum suntrom~nii? Cum pot fi ei valori-fica]i?A.M.: Odat` cu primele pre se-

lec]ii de la “Rom~nii au talent”am descoperit ceva ce mi-amdorit s` fie adev`rat. Avem talen -te neb`nuite. O s` r`m~n` lumeacu gura c`scat`. Eu am v`zutmulte \n via]a mea [i sunt gatas`-mi imaginez multe. Dar chiar [ieu am r`mas, nu de pu]ine ori,

mut. Vor fi oameni a c`ror via]`se va schimba radical dup` ex-perin]a asta.

"Munce[te mai pu]in, joac`-te mai mult". S` fie `sta se-cretul tù?A.M.: Asta e. C~nd munca

devine doar munc` e trist.

Cu toate astea, e[ti un tipcontrolat, calculat, cert. |norice situa]ie, trebuie s`de]ii controlul. Doar astfelpo]i p`stra echilibrul?A.M.: Nu fac niciun efort. Pur

[i simplu a[a sunt de felul meu.

A fost plecarea tat`lui tùde acas`, \n copil`rie, un

18 Stop to shop

Nu mi-am pier-dut niciodat`

echilibrul.

Foto

: Pau

l Dia

conu

/ P

RO

TV

Stop to shop 19

intErviu

moment de pierdere a echili-brului?A.M.: P~n` acum, mul]umesc

lui Dumnezeu, nu mi-am pierdutniciodat` echilibrul.

Ai fost crescut de mam` [ide bunicii din partea mamei.Tu [i fratele tù, Tudor, al` -turi de care azi faci afa ceri.Bunicul tù, militar decarier`, era un b`rbat sobru,chiar rece. El te-a \ndreptat\nspre matematic`.A.M.: Vreau s` fie foarte clar.

Bunicul meu, dincolo de faptul cà fost un veritabil ofi]er demarin`, este una dintre cele maicalde prezen]e din via]a mea. C~tdespre pasiunea mea pentrumatematic`, cred c` marele merit\i apar]ine fratelui mamei mele. Eleste unul dintre cei mai mari ma -tematicieni din Europa [i probabilunul dintre cei mai buni pedagogidin lume. M-a vr`jit pur [i simplu,a[a \nc~t am ajuns s` fac Facul-tatea de Matematic` din pur` pa-siune, f`r` niciun alt scop.

Te-ai n`scut \n Bucure[ti,\ns` copil`ria ta e str~nslegat` de Mangalia. Faleza,alimentara lui Gheorghi]`.A.M.: O alt` lume. Din

p`cate, pe cale de dispari]ie. Amfost crescut de bunici de la v~rstade 2 s`pt`m~ni, mama fiind stu-dent` \n anul al II-lea atunci c~ndm-a n`scut. Nici c`r]ile de pove[tinu pot descrie copil`ria pe caream trìt-o eu \n Mangalia. Nu [tiudac` am fost un r`sf`]at al fami-liei, dar sigur sunt un r`sf`]at alsor]ii. Mi-e greu s` povestesc

acum detalii de atunci. Lumea os` cread` c` spun pove[ti deadormit copiii.

Ai dat la matematic` [ivia]a te-a dus \n alt sens.Dar, uite c` matematica ecea care ]i-a creat o anu-mit` rigoare, ordine [i struc-tur` \n tot ce faci \n via]`.Un spirit de arhivare, f`r` decare totul \n jur \]i pare omi[care brownian`.A.M.: |n mod cert, matema -

tica mi-a folosit [i \mi folose[teenorm \n via]`. Nici nu mi-am\nchipuit c-o s` am at~t de multede c~[tigat de pe urma acesteiFacult`]i atunci c~nd am hot`r~ts` dau la Matematic`.

E[ti un om care are nevoiede stabilitate. At~t \n via]ade familie, dar [i \n job-ultù. Totul e g~ndit pe ter-men lung. Altfel, spui tu,"nu te excit`". |]i oferàceast` stabilitate stareapermanent` de "in control'',de siguran]`?A.M.: Pur [i simplu a[a sunt

de felul meu. Bum-urile nu-miprovoac` niciun sentiment. Suntclar adeptul construc]iilor pe ter-men lung [i, mai ales, al celor pecare le controlez eu. Dec~t s`

pierd pe m~na altora, mai binec~[tig pe m~na mea.

Te po]i apuca de ceva nou\n via]a ta, p~n` nu e[tisigur de toate detaliile care\]i vor asigura reu[ita? Teaventurezi, ri[ti sau riscul eca [i cu spontaneitatea aiarepetat` de 100 de ori\nainte?A.M.: Eu nu cred c` e ceva

garantat 100% \n via]a asta. |ntot-deauna riscul \[i are locul lui binedeterminat. Faptul c` m`g~ndesc bine \nainte de a luaorice decizie nu exclude c~tu[i depu]in riscul.

C~nd munce[ti, totul sebazeaz` pe scheme logice [ieficiente. Poveste[te-ne despre aceast` "manie"-cum o descrii tu. Are ealegatur` cu bunicul tù [isfaturile lui?A.M.: Nu. Are legatur` doar

cu liceul [i facultatea pe care le-am absolvit. Dup` 9 ani de infor-matic`, mi-e greu s` g~ndescaltfel.

De altfel, c~nd erai mic \]iaranajai p~n` [i

N-am spusniciodat` c`

n-am defecte.Sunt excesiv de

ordonat. Foto: Paul Diaconu / PROTV

20 Stop to shop

intErviu

ma[inu]ele. Cu dragoste, lealintai, dup` care, frumos, leb`gai \n garaj, pe structuri.A.M.: Eu n-am spus niciodat`

c` n-am [i defecte. Sunt uneoriexcesiv de ordonat. {i asta demic...

Azi, tot ce faci e back-up laback-up. Te lini[te[te asta?A.M.: A[a m-a \nv`]at expe-

rien]a mea din BTL. Dac` vreauclien]i lini[ti]i, trebuie s` am back-up la back-up. Dac` ar fi dup`mine, a[ preg`ti back-up [i laback-up-ul de la back-up.

La un moment dat, c~nd ai\nceput Apropo tv, f`ceaitotul. P~n` [i Adrian S~rbu]i-a spus: "E[ti nebun lacap, o s` te \mboln`ve[ti.Nu se poate s` faci tutotul!". Azi cum e?A.M.: Am dep`[it de mult

faza cu pricina. O echip` valo -roas` se construie[te greu. Oa-menii buni sunt foarte rari. P~nì-am g`sit, am f`cut multe nop]ialbe. Acum, \ns`, soarele str`lu -ce[te cu putere [i pe strada mea.

Despre tine, spui c` ai fostun showman de mic. }i-aicultivat singur pasiuneapentru spectacol. Ai \nceputdin fa]a blocului.A.M.: A fost \ntotdeauna o

manifestare natural`. Sunt con-vins c` bunicul meu [i-ar fi dorits` fiu inginer. M` rog, asta atunci.Acum e foarte \nc~ntat de carieramea.

Pasiunea pentru muzic` te-a\ndreptat, \n perioada \ncare \]i cùtai finan]e dinmulte surse colaterale, [i\nspre presa scris`. Scriaicronici muzicale subpseudonim. Cum te numeai?A.M.: |mi schimbam numele

de la un articol la altul. Mie mi sep`rea important articolul nu sem-natarul lui. A[a c`-mi asortam

pseudonimul \n func]ie de su -biect. Au trecut 15 ani de atunci,a[a c` mi-am permis s` uit cetr`znì \mi treceau atunci princap.

Nu ]i-au pl`cut niciodat`func]iile. "|ntr-o [edin]` facieforturi, \n show temanife[ti natural", spuneaitu. S` fie `sta motivul pen-tru care Tudor, fratele tù, epartea pragmatic` a familiei\n business-ul vostru?A.M.: A[a este. De altfel, el

are [i preg`tirea necesar` \n sen-sul `sta. Dincolo de faptul cèste m~na mea cea dreapt` \n totceea ce fac \n plan profesional.Am mare noroc c` mi-e [i frate,pentru c` n-a[ mai putea s` lu-crez f`r` el.

Spuneai despre echilibrul [irezerva care te caracteri -zeaz` c` vin de la mama. Eaeste cea care azi a dat na[ -tere omului Andi Moisescu -marc` \nregistrat`.Vorbe[te-ne despre ea.A.M.: Eu [tiu c` tot ce-i bun \n

mine e mo[tenit de la mama.Pentru mine, ea a fost [i continu`s` fie mam`, prieten` [i reper \nvia]`. V-o pute]i \nchipui foarteu[or pe mama privindu-m` cuaten]ie pe mine. Sem`n`m cadou` pic`turi de ap`.

Pe Olivia ai cunoscut-o ab-solut \nt~mpl`tor…

Iar Olivia estedarul meu divin.

Tot ce-i bun \nmine vine de la

mama. Ea ereperul meu.

Foto

: Pau

l Dia

conu

/ P

RO

TV

A.M.: Absolut \nt~mpl`tor.Olivia este darul meu divin.

Ast`zi, Olivia este ''o so]iecum nici \n vise nu exist`''.}i-a luat mult p~n` s` o des -cifrezi pe Olivia, p~n` s` tecovingi c` ea e cea care \]iva aduce stabilitate \nvia]`?A.M.: Nu [tiu dac` mi-a luat

mult sau pu]in, cert e c` mi-amdat seama \n timp util. Asta mi separe cel mai important.

La ora 17.00 opre[ti totul [ifugi \nspre cas`. |ncepevia]a lui Andi, al`turi deOlivia, David [i Luca.Poveste[te-ne despre tat`lMoisescu.A.M.: Nu v` pot povesti

despre tat`l Moisescu. O s` v`povesteasc`, \n mod cert, copiiimei atunci c~nd vor cre[te. O s-ofac` sigur mult mai bine dec~t a[face-o eu acum.

So]ul Andi Moisescu mereuse regenereaz`. O ia peOlivia de m~n` [i fug ca doiadolescen]i c~teva zile prinlume. Sunt esen]iale acesteescapade \n doi \ntr-orela]ie?A.M.: Nu [tiu al]ii cum sunt,

dar noi ne sim]im minunat f`c~ndasta.

Poveste[te-ne despre Eduard B`la[a.A.M.: Edi e unul dintre cei mai

buni prieteni ai mei. Un redutabilmedic ginecolog, fost chitarist \nforma]ia Basorelief, un mare de-

vorator de jazz, ca [i mine, [ipeste toate astea un om mi nu -nat. Nu [tiu ce-ar putea s`-i in-tereseze pe oameni legat deprietenul meu Edi. Nu e milionar,

n-are ma[ini scumpe, nu umbl`cu manechine [i nici nu seomoar` dup` cluburile de noapte.Eu i-am zis c` fiind doar prieten cumine n-o s` ajung` niciodat` cele-bru, dar el nu vrea s` m-asculte.

David s-a n`scut pe muzic`de jazz sau "geaz" cum \izici tu.A.M.: David s-a n`scut \n sec -

]ia condus` de Edi. Deci, pe cealtceva se putea na[te copilul?Eu am mers pe m~na lui la ceza -rian`, drept urmare doctorul B`la -[a a spus c` merge pe m~namea la muzic`. A[a am ajuns laMadeleine Peyroux. Echipa lui s-asim]it ca la marile festivaluri dejazz.

Cum a fost cu Luca? Lui cei-a]i preg`tit avant la lettre?A.M.: Lui i-am preg`tit toat`

dragostea noastr` [i asta l-a bucu -rat cel mai tare. La Euroclinic n-ammai avut drept de veto la mu zic`,a[a c` l-am a[teptat cu toat`discografia acas`, unde doar de-

senele animate pot bate jazz-ul.

E[ti supersti]ios? De ce?Crezi c` atunci c~nd de-voalezi din visurile tale, elenu se mai \nt~mpl`?A.M.: Nu sunt supersti]ios.

Dar nu-mi place s` vorbesc des -pre ce urmeaz` s` fac. Prefer s`-i las pe al]ii s` vorbeasc` despreceea ce deja am f`cut.

{i, dac` e a[a, asta m`face s` cred c` e[ti un omcare \ntotdeauna viseaz`m`re], cu aplomb [i putere.A.M.: S-a strigat Bingo!

Diana Rodan

Stop to shop 21

intErviu

S-a strigatBingo!


FaShion world

Filmul. Fic]iune. Realitate. Oalt lume, nscut \n pelicu l.Cu to]ii suntem fas cina]i deanumite produc]ii pentrumarele ecran sau pentru tele-viziune. Dar, \n spatele succe-sului unui film se afl o\ntreag echip. Mii de ore demunc. Nop]i nedormite. Docu-mentare. Crea]ie. Unul dintrecele mai importante roluri \lau cei din Departamentul deCostume. Costume designerii[i asisten]ii sunt un fel de«na[i» ai filmelor.

Roxana Bichi[

Foto: ACAS@ TV

22 Stop to shop

Na]ii produc\iilor

cinematografice

Departamentul de costume – mediapro

pictures

MediaPro Pictures este unuldintre cei mai importan]i provideride filme. |n aceast` toamn`, s-alansat «Iubire [i Onoare», serialdifuzat de Acas`TV, de luni p~n`joi, de la 20.30, o continuitatefireasc`, dac` ne g~ndim la suc-cesul \nregistrat de multe alteproduc]ii, precum «Inim` de}igan», «Regina», «State deRom~nia». Pe platourile de laBuftea, «na[ii» produc]iilor cine-matografice, Adriana Popa [iRadu Mada, sunt «ascun[i»printre zeci de haine. Pentrustili[tii vestimentari ai telenovelei„Iubire [i onoare”, hainelereprezint` mai mult dec~t ogarderob` de film.

Ele definesc personajul. Adri-ana Popa spune c` vestimenta]iade film are un rol esen]ial \ncrearea [i conturarea tipologieipersonajelor. «Se [tie c` \n via]èste nevoie doar de 30 de se-cunde pentru a crea o impresiede durat`. Studiile arat` c` primaimpresie este cea care r`m~ne.Haina chiar \l face pe om, decidefine[te [i un personaj! Con-teaz` foarte mult prima impresie,realizat` prin vestimenta]ie, pecare o las` personajul creat descenarist [i c`ruia \i d` via]` re-gizorul.»

mariajul scenariu –garderob`

Adriana ne-a spus c` scena -riul stabile[te tot ceea ce pre-supune filmul, „[i astfel

costume-designerul [tie exact cereferin]e trebuie s` prezinte. Spreexemplu, pentru serialul „Aniela”ne-am \ntors cu mai bine de 100de ani \n timp. A fost o munc` ti-tanic`, at~t pentru mine, c~t [ipentru colegul meu, Radu Mada,dar a meritat.

Atunci c~nd actri]ele au\nceput s` \mbrace acele rochiiminunate, cu corset [i crinolin`,[i ne-au spus c` se simt extremde feminine, am sim]it c` efortulnostru este r`spl`tit.

Pentru telenovela „Iubire [ionoare” a trebuit s` recre`m [icu ajutorul costumelor lumeamusulman`. Ne-am documentatluni bune, am citit [i am v`zut miide fotografii, am f`cut cump` -r`turi \n Egipt, \n Turcia, dar [i pesite-uri de specialitate din MareaBritanie sau Statele Unite.

Stop to shop 23

FaShion world

FaShion world

24 Stop to shop

{i asta pentru c`, dac` e[tiprofesionist [i vrei ca munca tas` fie apreciat`, trebuie s` fii c~tmai aproape de caracteristicilelumii pe care o prezin]i \n pro-duc]ia de televiziune.”, explicÀdriana.

Iar dac` imaginea final` depe ecran este una perfect`, re-flect~nd corect perioadaac]iunii, apartenen]a social` apersonajelor, caracterul lor ori oanume stare pe care cadrul tre-buie s` ]i-o induc`, mare partedin merit \l are departamentulde cotume. „Un rol–cheie \l areasistentul de costume care ]ine

continuitatea secven]elor. Echipa care formeaz` depar-

tamentul de costume vine cu celpu]in o or` \nainte de filmare [ipleac`, \ntotdeauna, ultima.”,spune Adriana Popa.

„Un proiect de epoc` sau opoveste fantastic` necesit` \ntot-deauna un timp dublu depreg`tire fa]` de un proiect con-temporan, [i aceasta pentru c`timpii de crea]ie [i execu]ie suntmai anevoio[i dec~t cei de sti -lism [i achizi]ie. |n urma discu -]iilor purtate cu scenaristul,regi zorul, produc`torul, se con-tureaz` tipologia personajelor,

]in~nd cont [i de actorii care le in-terpreteaz`. Urmeaz` propuneriledesignerului [i, \n final, produ -c`torii aleg varianta optim`. Apoi,intr` \n produc]ie, urmeaz` probepentru actori, munc` pentrucroitorese, cùtat pe internet. |nfinal, rezultatul se vede cu ochiulliber pe micul ecran.”, adaugÀdriana.

vestimenta]ia de film,precum cea personal`

Adriana ne-a explicat faptul c`vestimenta]ia de film prime[teacela[i tratament ca [i cea per-

Stop to shop 25

FaShion world

sonal`. „Sp`l`m hainele dup`fiecare purtare, le retu[`m atuncic~nd e nevoie. Facem tot ce eposbil ca actorii s` se simt` \nhainele de pe platourile de fil-mare ca \n propriile haine.”

un tot unitar

„Castingul actorului estestr~ns legat [i de personajul careurmeaz` s`-l interpreteze [i potspune c` to]i cei trei termeni se\ntrep`trund. |nt~i exist` un per-sonaj, apoi un actor ales s` \l in-tepreteze [i apoi noi, cei caredecidem ce i se potrive[te cel

mai bine acelui personaj, dar [iacelui actor.” Mai mult, costumedesignerul Media Pro ne explic`faptul c` atunci c~nd se impunea se alege o ]inut` prêt-à-porterdin magazine se execut` un jobde stilist.

„Se pleac` la drum cum`surile actorilor [i cu tipologiapersonajului foarte bine [tiute.”.|n cazul \n care se ia deciziacre`rii de costume, Adrianapoveste[te: „C~nd ai actorisupraponderali sau c~nd sedore[te un obiect vestimentar pecare nu-l g`se[ti \n magazine,solu]ia cea mai la \ndem~n` este

s`-l execu]i \n croitorie. Din feri-cire, avem \n Buftea un departa-ment de croitorie, unde doamnefoarte pricepute ne ajut` s`facem hainele perfecte pentruproduc]iile noastre.” Iar num`rulde costume alocate pentru per-sonajele principale, secundare [ifiguran]i depinde de c~te apari]iiau ace[tia.

«Ac]iunea unui film se poatederula \ntr-o singur` zi sau, \ncazul unui serial, po]i avea 150de episoade a cel pu]in 150 dezile calendaristice. |ntr-un sezon,pentru un serial cre`m mii de]inute.», conchide Adriana.

26 Stop to shop

punctul de pornire

Istoria hainelor [i, implicit arochiei, \ncepe acum 40.000 deani. Exist` pu]ine dovezi pe careantropologii le-au descoperit \nleg`tur` cu hainele din preistorie,din cauz` c` ele nu s-au pututprezerva. |ns`, c~teva descopeririuluitoare f`cute \n de[erturile Ori-entului Mijlociu, atest` c` oameniiau \nceput s` poarte haine acum25.000 de ani, posibil chiar acum40.000 de ani. Hainele aureprezentat un pas important \n istoria omului, duc~nd la dez-voltarea cultural`. Dup` pro duc-erea hranei, ele reprezentau adoua major` activitate, deter-min~nd apartenen]a la un anumittrib, clas` social` sau evoc~ndfertilitatea.

|n 1993, arheologul rus, Na-talia Polosmak, a descoperit unmorm~nt \n zona Platoului Ukokdin Siberia, unde trìau Pazyryks,c`l`re]i din Epoca Fierului. Arhe-ologa a descoperit, printre altele,

[i resturi de haine. {i nu orice fel,ci apar]in~nd unei femei. Rochia,dat~nd acum 2.400 de ani, erafabricat` din l~n` de oaie [i p`rde c`mil`, av~nd \n zona taliei o\mpletitur` colorat`, cu ciucuri."Acest costum este una dintrecele mai vechi piese vestimentarefeminine care s-au descoperit,apar]in~nd unei societ`]i no-made”, spune Polosmak pentruUnion Tribune. |n 1970, arheologiichinezi au descoperit o serie demumii \n zona bazinului Tarim,dat~ndu-le acum 2.400 – 4.000de ani. Hainele lor erau splendide:rochii violete, albastre [i ro[ii;pantaloni b`rb`te[ti cu trese lajambiere [i cizme. Printre haine, s-a descoperit [i cel mai vechica[mir. Dup` calculele cercet`to-rilor, oamenii erau Indo-Europeni:unii plecaser` catre vest – Cel]ii,iar al]ii c`tre Bazinul Tarim dinAsia Central`. O figur` a luiVenus, sculptat` \n os acum20.000 de ani, poart` o hain`f`cut` din fibre \mpletite, sus-

Toate hainele poartinfluen]e din trecut, iarrochiile nu facexcep]ie. Rochia estesimbolul feminit]ii, alelegan]ei [i look-uluiglamour. Ea duce cusine o \ntreag istorie,fiind ambasadorultransformrilor socialede-a lungul anilor.|ncepem un serial dedicat rochiei, pentrua \n]elege liniile decroial din prezent.

Rochia,

FaShion arChitECturE

ambasadorul femiNiT~|ii (i)


pendat` pe [olduri. Mai t~rziu, fi -guri din argil`, descoperite \nUcraina, Serbia [i Macedonia,arat` la fel. |n plus, femeile dinEra Bronzului erau \ngropate \ntr-ohain` similar`.

egiptul antic

|n Egipt, hainele erau albe [isimple, to]i, indiferent de clasasocial`, folosind p~nza. Rochiileerau formate din bluze tubulare,cu panglici \n zona umerilor, por-nite de la piept, ajung~nd p~n` laglezne. Pentru a le decora, fe-meile purtau ni[te fuste sau chiaro alt` rochie din plas` pictat`,puse pe deasupra bluzei lungi dep~nz`. Acest ve[m~nt c`dea fixpe linia corpului, denumit“kalasaris”, fiind simplu [i ele-gant. Odat` cu trecerea anilor,moda s-a schimbat, rochiile de-venind complexe [i colorate.

Grecia antic`

Din secolul V |.H. [i p~n` \nsecolul IV D.H., rochiile femeilors-au transformat, reflect~ndschimb`rile sociale. “Himation”era o rochie feminin`, realizat`dintr-un material rectangular, dinl~n`. La \nceput era folosit` pen-tru exterior, dar odat` cuadoptarea materialelor mai finese purta \n orice moment al zilei.O alt` hain`, purtat` de femeileDorice, era “Peplos”. Rochia con-sta \ntr-o bucat` de material dinl~n`, de 3 metri l`]ime [i lungat~t c~t era \nal]imea purt`toarei,fiind \mp`turit \n partea de sus,astfel \nc~t s` formeze mai \nt~i

un [al \ngust [i apoi unul larg. Ma-terialul era \mp`turit pe sub bra]ulst~ng [i fixat cu panglici peum`rul drept. La \nceputul seco -lului V, dup` invazia Persanilor,“Chiton” a intrat \n mod`. Acestve[m~nt venea direct din modapoporului. Rochia era construit`[i purtat` ca [i Peplos, dar di-mensiunile sale erau mai mari.Era realizat` din dou` piese rec-tangulare, egale cu \n`l]imeapurt`toarei. Se purta fie deschis`,

fie \nchis` \n partea dreapt`. Sefabrica din p~nz` mat`. La mij -locul secolului V, “Ionic Chiton”devine popular. Una dintre celemai frumoase versiuni ale acesteirochii poate fi v`zut` pe basore-lieful “Birth of Aphrodite”, aflat \nMuzeul “Terme” din Roma [idatat din perioada 470 - 460 |.H.Rochiile grecoaicelor bogate eraufabricate din bumbac [i m`tase,

iar cele pentru clasele de jos dinl~n` sau p~nz`, fiind fixate cu acesau bro[e.

roma antic`

|n Roma Antic`, femeile din\nalta societate se distingeau ves-timentar de b`rba]i, purt~nd«Stola», o rochie care punctastatutul marital, nu [i pe cel so-cial. Haina de baz` era tunica. Exis tau dou` tipuri de tunic`, si -mi lare celor purtate de grecoaice.«Peplos» era f`cut` din dou`piese rectangulare, cusute\mpreun` pe laterale; p`r]ile des -chise de sus erau aduse c`trefa]` [i spate [i se tr`geau pe cap,fiind fixate la umeri cu dou` acemari, form~nd astfel m~necile. Sepunea o curea la mijloc. Tunicamai comun`, «Chiton», avea dou`buc`]i mari de material \mpre-unate \n partea de sus, cu spa]iipentru gùrile m~inilor. Odat`tras` pe cap, era prins` cu maimulte ace sau nasturi, fix~ndu-se\n jurul umerilor [i bra]elor,form~nd o rochie cu m~neci careputea s` aib` o centur` sub bust,la talie sau \n zona [oldurilor.

evul mediu

Rochiile \n aceast` perioadìntrau sub inciden]a Piramidei Pu -terii, respectiv codul vestimentarcare oferea informa]ii despreapartenen]a social`. Se realizau\n func]ie de regin`, fiind fashiondoar pentru doamnele din \naltasocietate.

La \nceputul Evului Mediu,rochiile aveau influen]a stilurilor

Stop to shop 27


clasice ale grecoaicelor [i ro-mancelor. Uneori, erau at~t destr~mte, \nc~t s` expun` perfectforma corpului. Alte rochii eraucreate \nalt, pentru a acoperig~tul. Se mai purta la rochie [i otunic` lung` p~n` la c`lc~i, fixat`la talie [i \nchis` la \ncheieturam~inii. Rochiile erau formate dindou` tunici, un voal sau p~nzeturicare veneau pe deasupra capului[i c`deau \n fa]` [i \n spate, ast-fel \nc~t s` \nconjoare \n totalitateg~tul. Reginele, prin]esele [idoamnele din nobilime purtauadi]ional o mantie lung`, contu-rat` cu hermin`.

|n perioada secolului XI, rochi-ile erau f`cute din dou` tunici,cea de dedesubt fiind mai lung`,dar mai pu]in vast` dec~t cea -

lalt`. M~necile c`deau str~nse la\ncheietur`, cu multe cute. Parteade jos a rochiei, g~tul [i marginilem~necilor erau \mpodobite cu or-namente. Talia era str~ns` cu unbr~u deasupra [oldurilor. Rochiade dedesubt avea mai multe cu-lori, \n timp ce tunicile de dea-supra erau adesea albe.

Rochiile din secolul XII eraufixate rotund pe talie, cu f~[iilungi ata[ate m~necilor, \n apro -piere de \ncheietura m~inii. Seprindeau de guler prin agrafe ro-tunde [i dou` f~[ii de material,care formau un fel de colier. Man-taua era un element specific doarrochiilor.

|n secolul XIII, rochiile cap`tùn aspect glamour, luxos, prin\mpodobirea lor cu aur, argint,perle [i alte pietre pre]ioase.Curele masive din aur se foloseauca element decorativ. Sunt croitecu bust str~ns, purt~ndu-se cu ja-chete str~mte, care ajungeaupu]in deasupra [oldurilor, adeseaornate la baz` cu blan` [i bijuterii.|n zona pieptului, rochiile aveauun volan \ntors \n dou` puncte. |nfa]`, rochia se fixa cu o mul]imede nasturi. M~necile erau lungi [istr~mte, cu o mic` despic`tur` labaz`, \n zona nasturelui. O a douarob`, \n form` de mantie, putea fiata[at` rochiei, av~nd m~necilestr~nse bine la jum`tate. Rochiileerau brodate [i decoarte din plin.

|n timpul secolului XIV, rochi-ile aveau paltoane [i mantii careat~rnau p~n` \n p`m~nt. Rochiade dedesubt se l`sa fin la vedere,doar prin mici cupuri \n material,pun~nd \n eviden]` liniile corpului,gra]ie deschiderilor din croial` ale

hainei de deasupra. Corsetul desuprafa]` a fost inventat, fiind unfel de mantie care nu ascundealiniile bustului.

Rochiile secolului XV suntscurtate [i \mpodobite cu trene.M~necile devin lungi [i brodate.G~tul este descoperit, purt~ndu-se coliere care s` le acce-sorizeze. Catherine de Medici aintrodus \n mod` gulerele mici [icolierele. Rochiile str~mte la talie\ncep s` fie croite, pentru a evi-den]ia fiecare parte a [oldurilor,prin utilizarea de multe straturi dec`ptu[eal`.

|n episodul urm`tor vom des -coperi istoria corsetului, a crino-linei, a c`m`[ii vene]iene [iro chia din perioada Belle Epoque.

Roxana Bichi[

28 Stop to shop

Stop to shop 29

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

parf

um d

e ep

oc`

Zilele trecute, ascultammelodia “Vremuri” a celorde la Phoenix [i, pornind

de la celebrele versuri (Hei,joben, ce umblai la "Mon jardin",Hei, bunic, cu monoclu erai [ic),m-am g~ndit s` v` scriu c~teceva despre acele vremuri pecare le-am uitat, dar care au datparfum [i savoare unor epoci demult apuse. V` propun s` ne\ntoarcem pu]in \n timp, \nr~ndurile ce urmeaz`, s` re-memor`m rafinamentul [i ele-gan]a ceremoniilor de odinioar`[i a costumului. De la fastulbalurilor de la cur]ile regale saua seratelor din saloanele cos-mopolite ale perioadei interbe-lice – toate evoc` o etichet`, unaer boem [i un cod al ]inutei,care ast`zi pot p`rea desuete,dar care nu au \ncetat s` ne in-spire..

Purt`torul de cuv~ntal unei epoci

Istoria [i moda au fost [ir`m~n indisolubil legate, in-fluen]~ndu-se reciproc. Iar ve s-timenta]ia masculin` dece re mo nie s-a reinventat de-alungul secolelor, de la togaroman` p~n` la costumele se -colului al XIX-lea, \n str~ns`legatur` cu schimb`rile sociale,economice [i politice care s-ausuccedat. Indiferent de particu-larit`]ile timpului sau de cele ge-ografice, ]inutele se caracterizauprin rafinamentul culorilor,pre]iozitatea [i bog`]ia mate -rialelor, prin aten]ia la croial`,detalii [i accesorii, pentru c`\ntr-o astfel de ]inut` nimic nu

era \nt~mpl`tor, iar dincolo destil sau capriciul modei, hainelespuneau foarte multe desprestatutul [i rolul social ale celuicare le purta.

Costumul a devenit astfel ex-presia vizual` ([i artistic`, une-ori) a unor nevoi sociale sauemo]ionale, iar tiparele modeiau oscilat adesea de la o ex-trem` la alta, evoc~nd de fiecaredat` gustul societ`]ii pentru unanumit tip de estetic`, dar [i

prefaceri numeroase, izvor~nddin inovarea tehnicilor sau dinrevolu]iile politice [i culturalec`rora le-a stat martor.

De la stilul Rena[terii la stilulclasic francez de referin]`(g~ndi]i-v` la Viconte de Val-mont, rolul interpretat de JohnMalkovich \n Dangerous Li-aisons) [i p~n` la stilul iacobin(evocat de potretele shake-speariene sau de imaginea celortrei muschetari) costumul acunoscut dezvolt`ri spectacu-loase, transform~ndu-se dintr-o]inut` pur func]ional` \ntr-unobiect de podoab`. Fiecareepoc` a avut excentricit`]ilesale: man[ete voluminoase,tìeturi extravagante, c`m`[i\mpodobite cu man[ete [i guleredin dantel` [i jabouri prinse cufunde, volane de dantel`, pan-taloni scur]i sau gulere \nalte. Cutimpul, haina se apropie maimult de formele naturale ale cor-pului, alungind silueta purt`toru-lui [i d~ndu-i un aer mai“serios”, iar pantalonii scur]i [ibufan]i se transform`, la r~ndullor, ajung~nd treptat la lungimeape care o cunoa[tem ast`zi. |nschimb, sub influen]a stiluluibaroc sau a stilului rococo,haina de ceremonie cunoa[te orevolu]ie a detaliilor [i orna-mentelor excesive, care, al`turide gustul epocii (finalul de secolal XVII-lea [i secolul al XVIII-lea)pentru perucile supradimensio -nate [i sofisticate \n loculp`rului natural, au dat na[tereunor costuma]ii, mai degrab`,efeminate \n moda masculin`,dar [i unor istorii la fel de cele-

30 Stop to shop



bre, cum ar fi cea a aristocra]ilorde la curtea Regelui Soare, alec`ror podoabe capilare deve-neau, nu de pu]ine ori, ade -v`rate paradisuri pentru purici [ip`duchi, din cauza igienei celpu]in precare a celor care le pur-tau cu ostenta]ie.

secolul Xviii – poarta c`tre prezent

Finalul secolului al XVII-lea [i\nceputul secolului al XVIII-leamarcheaz` o trecere subtil` dela croielile flamboaiante, des -prinse parc` din moda feminin`,la linii vertical accentuate, careaduc mai mult cu costumul pecare \l cunoa[tem noi ast`zi.

Odat` cu Revolu]ia francez`,costumul b`rb`tesc se deta -[eaz` de stilul feminin [i deformele aventuroase, \mbr`]i -[~nd forme simple, renun]~nd ladecora]ii [i la capriciile decora-tive din dantel` sau la culorileputernice. |n anii 1800, ]inutaformal` se remarc` \n mod spe-cial prin simplitate, combina]iala mod` fiind costumul all black[i c`ma[a alb`. Accesoriile suntpu]ine – cravata, m`nu[ile saujobenul – dar tocmai din acestmotiv li se acord` aten]ia cu-venit`, ca semne ale distinc]iei,rafinamentului [i bunelor ma -niere des`v~r[ite.

Cu prec`dere \n cadrul cere-moniilor de gal` (ceremonii denunt`, dineuri oficiale sau eveni-mente religioase importante),uniforma [i \nsemnele militaresunt p`strate, \n spiritul tradi]iei.Este re\nviat [i costumultradi]ional, ca o form` vizual` de

protest [i delimitare ferm` fa]`de orice form` de “invazie”strìn`, fie c` este vorba de in-fluen]e religioase, politice saude alt` natur`. Astfel de cos-tume se \nt~lnesc mai ales \nceremonialurile cu adev`rat spe-ciale, precum cele de \nco -ronare, de \nvestire \n anumitefunc]ii de rang \nalt sau \n alte“ritualuri” sociale [i religioasespecifice.

“La belle époque” aduce cu

sine schimb`ri notabile \n costu-mul de ceremonie [i \n ]inuta for-mal`, \n general. Se observ` unaer mai sobru, specific dandyis-mului european. Aceasta esteepoca de glorie a papionului, iarjobenul este \nlocuit de melon.Perioada dintre cele dou`r`zboaie mondiale impune \nmod neechivoc fracul pentru c ere moniile oficiale, lans~ndcostumul modern pentru ]inutade zi cu zi. |n anii 1940, costu-mul b`rb`tesc cap`t` noi volu -me, mai ales \n zona umerilor,reflect~nd un aer pronun]at mas-culin.

A[a c`, v`z~nd ce trans-form`ri spectaculoase a avut“banalul” costum de ceremonie,poate data viitoare c~nd \l vompurta pe cel din dulapul nostru \lvom privi cu mai mult interes.P~n` la urm`, \mbr`c`m o bu -cat` de istorie cu un mesajadaptat, \ns`, timpurilor mo der -ne [i “ritualurilor” la care sun-tem martori de-a lungul vie]ii.Cine [tie, poate de undeva dinviitor, cineva se va \ntoarce cuaceea[i indulgen]` ironic` [i cu-riozitate sincer` asupra fo-tografiilor noastre, a[a cum, lar~ndul nostru, continu`m s`r`m~nem supu[i fascina]iei pen-tru costumul de epoc`.

Dear gentlemen,

shop responsibly!

Cristian IONFashion adviser

Stop to shop 31

32 Stop to shop

FaShion

C`ma[` 240 leiPalton lân` 910 leiPantaloni 440 leiP`l`rie lân` 240 leiCurea 200 leiGhete 720 lei

Colec]ia STEFANEL

Stop to shop 33

FaShion

Salopeta 590 leiPulover 670 leiGhete 760 lei

Colec]ia STEFANEL

34 Stop to shop

FaShion

Pulover 1030 leiFust` m`tase 470 leiGeant` 1170 leiCizme 990 lei

Colec]ia STEFANEL

Stop to shop 35

FaShion

Top m`tase 320 leiGilet lung cu franjuri1080 leiPantaloni 320 leiCurea 200 leiGhete 720 lei

Colec]ia STEFANEL

36 Stop to shop

FaShion

Poncho 510 leiFust` piele 600 leiP`l`rie lân` 240 leiE[arf` 570 lei

Colec]ia STEFANEL

Stop to shop 37

FaShion

Papioanele (197 - 390 RON)adaug` un plus de rafinament atât unei]inute de sear`, cât [icelor casual.

Colec]ia Messagerie –magazinele TRENDS by Adina Buzatu

38 Stop to shop

FaShion

Sacourile la dou` rânduri de nasturi(2.600 RON) sunt \ncontinuare \n trend,asortate fie cu pan-taloni de stof` (1.195 RON), de bumbac sau chiar cujeans (995 RON).


Stop to shop 39

FaShion

Helanca din cashmirsau lân` merinos (595 RON) se poartàtât cu un sacou, cât[i direct sub paltonsau jachet`.


40 Stop to shop

FaShion

Stofele \n carouri sunthitul sezonului, atâtpentru pantaloni, cât [ipentru jachete.


Stop to shop 41

FaShion

Po]i purta vesta (995 RON), dar niciodat` din poliesterlucios. Sunt la mod`vestele din stof`.


FaShion

42 Stop to shop

Z propune

French Vogue pentru copii

FaShion

Stop to shop 43

Ave]i copii? Trebuie s`-l cunoa[te]i pe Z!

44 Stop to shop

FaShion nEwS

stefanel:fall Winter Collection

2010 – 2011

Un concept ce a por-nit de la o idee tipicmasculin`, [i anumec` femeile se reinven-teaz` în orice situa]ie,punând mai presus detoate întreaga lor per-sonaliate. Astfel, Stefanel întâmpin`reindivi dualizareatrend-ului androgin [i îl[lefuie[te cu o acu-rate]e incredibil`. “Fall Winter Collection2010 – 2011”, sem-nat` Stefanel, a fosttema central` a unuieveniment remarcabil,desf`[urat la hotelPullman, din Bucu -re[ti. Colec]ia, con-ceput` pe un [ablonce mixeaz` piese ves-timentare unice [i rafi-nate, se remarc`întocmai prin stilul eiultra feminin, cu acce-sorii împrumutate dingarderoba masculin`.Femeia pe care ne-oaduce în prim-planaceast` cas` demod` italian` e natu-ral`, elegant`, confor- ta bil`, sigur` de sine,misterioas` [i fer-mec`toare.

Un spirit ve[nic tân`rPropunerile vestimantare pentruaceast iarn inspir aerul fascinant alanilor ’70 [i ne creeaz sentimentul ca ti felat [i discret al unei atmosfereboeme – ce ne îmbrac trupurile înadevrate zei]e ale frumuse]ii. Tricotaje[i materiale fluide, culori în tonuri decrem [i gri [i accesorii speciale, cam a[as-ar traduce modest o colec]ie ce aîncântat privirile [i a adus cu sine laudebinemeritate.Înc din 1991, Stefanel s-a impus pepia]a româneasc cu crea]ii inedite,menite s ne deslu[easc gustul pentrurafinament într-un mod cât se poate defiresc. Anul acesta îns, femeile poart“un spirit ve[nic tânr, glamourous” –a[a cum se descriu ei în[i[i.

Stop to shop 45

FaShion nEwS

For]a masculin`

Mai mult decât atât, prezentarea tren-dului cu influen]e masculine, scoate îneviden] ceea ce multe dintre femeievit sa demonstreze: for]a! Covâr[itorde atent la detalii, “Fall Winter Collec-tion 2010 – 2011” decoreaz stilu l prin“elemente cheie” care introduc lumeafeminin într-o epoc a curajului [i nonconformismului, a degajrii [i a în-crederii. Linia chic a vestimenta]iei sugerez calitatea incontestabil a ma-terialelor folosite [i, fr nicio certifi-care, regsim atingerea luxului numaidin priviri. Cashmere [i lân, elemenetece au stat la baza acestei reprezenta]ii,au fcut ca întreg publicul prezent laeveniment s aprecieze în mod deosebitsimplitatea [i rafinamentul cu care s-alucrat la realizarea acestui proiect detoamn-iarn.

A co

nsem

nat:

Ele

na D

umitr

uModern versus clasicStefanel se concentreaz pe detaliile modei ce auob]inut de-a lungul timpului statutul de “clasic”, [ile reînvie cu o ingeniozitate uimitoare la nivel de“new technology”. Astel c, propunerile din acestan au un scop precis: introducerea unui strat clasic/modern în dulapurile noastre. Cu o croial ie[it din tipare, colec]ia [i-a propuss impresioneze prin elegan] [i stil, lsând s seîn]eleag faptul c “a te sim]i confortabil\nseamn totul” – a[a cum ne-a precizat [iLorenza Weyland, reprezentat Stefanel.

46 Stop to shop

toShop Shop ‘till you drop!Jachet`MarIO

499 RON

pulovertINar99 RON

C`ma[`DEFaCtO

59 RON

pantofiBENvENUtI

399 RON

pantofiFIshY FIsh

216 RON

GeantÒNLY FOr YOU

139,90 RON

Fust`DEpOt 96

99 RON

Ciorapisarah BOrGhI

69,90 RON

Ciorapisarah BOrGhI

89,90 RON

CerceiMELI MELO19,99 RON

Br`]ar` din argint acoperitdecorativ cu aur roz 18 kt

MONDO GIOIELLI, YOU&ME455 RON

Inele din argint acoperitselectiv cu aur roz 18 kt

MONDO GIOIELLI,YOU&ME1.170 RON

Shop ‘till you drop!

Stop to shop 47

toShop

sacoutINar

219 RON

pantofiMUsEttE369 RON

Geant`MUsEttE849 RON

pantofiOttEr

299 RON

GheteBata

459,90 RON

plicFIshY FIsh

280 RON

paltonDEpOt 96129 RON

pantaloniMa DaME199 RON

Bro[`MELI MELO19,99 RON

E[arf`MELI MELO49,99 RON Inel din argint 925 acoperit

decorativ cu aur roz 18ktMONDO GIOIELLI,

YOU&ME540 RON

48 Stop to shop

Shop ‘till you drop!toShop

Bluz`MarIO

179 RON

sarafanLEvI’s

199,90 RON

BaleriniOttEr

379 RON

GheteOttEr

399 RON

GeantÒttEr

399 RON

Geant`BELLa

aUstraLIa250 RON

BlugitNt

279,99 RON

vestÒNLY FOr YOU

699 RON


Br`]ar`MELI MELO19,99 RON


Stop to shop 49

toShopShop ‘till you drop!

Geant`BELLa

aUstraLIa390 RON

Geant`BELLa

aUstraLIa250 RON

rochieONLY FOr YOU

359 RON

Colantsarah BOrGhI

99,90 RON

{osetesarah BOrGhI

79,90 RON

pantofiBENvENUtI

259 RON

pantofiBENvENUtI

294 RON

pulovertINar

129 RON



agraf`MELI MELO

9,99 RON

Inele aquaMONDO GIOIELLI,

YOU&MEpre] la cerere

50 Stop to shop

toShop Shop ‘till you drop!sacou

EspaNsIvO179,90 RON

C`ma[`DEFaCtO

59 RON

Geant`BELLa aUstraLIa

395 RON

BlugiLEvIs

499,90 RON

BlugiCavaLIErE199,90 RON

GheteOttEr

329 RON

pantofiOttEr

599 RON

C`ma[`CavaLIErE249,90 RON

Stop to shop 51

toShopShop ‘till you drop!

puloverDEFaCtO

79 RON

pantaloniDEFaCtO

79 RON

puloverEspaNsIvO69,90 RON

sacouCavaLIErE279, 93 RON

pantofiOttEr

383 RON


Geant`BENvENUtI

989 RON

52 Stop to shop

toShop Shop ‘till you drop!

C`ma[`CavaLIErE249,90 RON

tricouEspaNsIvO49,90 RON

puloverEspaNsIvO69,90 RON

BlugiLEvIs

299,90 RON

pantofi sportiBata

299,90 RON


490 RON


390 RON

54 Stop to shop

EvEnimEnt

un Carrousselexclusivist

Laurent Tourette, unul dintrecei mai cunoscu]i hair styli[ti lanivel interna]ional, a revenit decur~nd de la edi]ia de toamn` aHaute Coiffure Française, aldoilea mare eveniment din lumeaxat pe aceast` tematic`.

Desf`[urat la Paris, la Carrou -ssel du Louvre, a fost un show ex-clusivist, accesul f`c~ndu-se, cade obicei, doar pe baz` de in-vita]ie. Au participat peste 3.000de hair styli[ti din 45 de ]`ri, iarLaurent se afl` la cea de-a zeceasa prezen]`. „Este o realizareenorm` faptul c` am fost con-stant [i am marele noroc s` m`num`r printre cei 8 stili[ti francezicare fac show-ul, mai ales c` to]isuntem campioni europeni [imondiali.”, spune Laurent. (R.B.)

EvEnimEnt

Tendin]e 2011|ntruct se numr printre stili[tii care dau tonul tendin]elor,despre 2011 Laurent spune: „Se poart culorile pmntii,marouri cu accente de culoare \n [uvi]e. Marea surpriz estebobul, care revine \n for], cu prul tuns mult la ceaf [i

mult volum. Bretonulasimetric este unmust have, deasemenea.” (R.B.)

Tematica edi]iei de toamn` afost Icônes, „modele de urmat,stiluri care influen]eaz` [i \[i punpregnant amprenta.”. Pe podiumau fost prezente 63 de modele in-terna]ionale, ale c`ror ]inute aufost semnate de Yves Saint Lau-rent, Christian Dior [i Chanel.„Fiecare din cei 8 stili[ti a adus \nscen` o anumit` tipologie de fa -shion icon. Evit, \n general, tipa re -le standard, drept urmare Icô nespentru mine \nseamn` Crazycolours – a[a s-a numit showul pecare l-am prezentat. Am transpusdiferite ipostaze, inspi rate deLady Gaga. Spre deo se bire decolegii mei, am optat pentru 8 ba-lerine de la Moulin Rouge care aupurtat ]inute impre sionante, sem-nate de Yves Saint Laurent.”,poveste[te Laurent. Ma rea sur-priz` pentru hair stylist a fost pre -zen]a lui C`t`lin Bote za tu care,din dorin]a de a-i fi al`turi, a zbu-rat c`tre Paris, de[i era prins \ntreshow-ul din Islanda [i S`pt`m~naModei de la New York. (R.B.)

Stop to shop 55

Frumoasa nebunie a culorilor

Grupaj foto: Sergiu Ichim

BEauty Shop

56 Stop to shop

EYESHADOWTrio Smoky Eyes

Surprizele Bourjois continu`. Pen-tru ca machiajul tù s` fie unulmagic, Trio Smoky Eyes a creatnoua formul` micro-ionizat`, printehnologia de “coacere”, proces is-toric [i cu tradi]ie Bourjois, din1863. O textur` fin`, supl` [iu[oar`, microionizat`, av~nd unamestec intens [i rezistent pe du-rata a 8 ore at~t pentru nuan]eledeschise, c~t [i pentru cele intense.8 combina]ii de culori \n c~te 3nuan]e fiecare. Ideal pentrus`n`tatea pielii: cu pudr` mineral`,nu con]ine parfum, potrivit pentruochi sensibili, testat oftalmologic.Pre] : 52 lei

Bio Detox Foundation

Bourjois lanseaz` un nou fond deten, un produs organic ce ap`r`tenul de efectele polu`rii [i red`prospe]ime, revigorare [i detoxifiere tenului. Bio DetoxFoundation con]ine clorofil`,bogat` \n oxigen, cu efecte anti-poluare, extracte de ceai alb [ipigmen]i minerali. Anticearc`nulvine \n sus]inerea fondului de tenBio_Detox, prin efectul sù decongestionant care ac]ioneazèficient asupra cearc`nelor [i zoneiochilor. Prezentarea sub form` deroll-on spore[te efectul de cub deghea]`. Pre]: 58 lei

Mascara ElasticsBourjois redefine[te no]iunea de

lungime a genelor! Noul Mascara

Elastic creaz` ultra-alungire [i ex-

tensie lungimii naturale a genelor

cu peste 130%. Produsul este reco-mandat ochilor sensibili [i

purt`toarelor de lentile de contact.Pre]: 42 lei

Produsele sunt disponibile [n magazinele Kendra ]i b&b Collection din unirea shopping Center

BEauty Shop

Stop to shop 57Produsele se g`sesc [n magazinul Yves rocher din unirea shopping Center.

ofert` promo\ional` valabil`

[n luna octombrie 2010.

COMME UNE EVIDENCE ap` de parfum

Magia unui parfum care radiaz` puritate [i armonie… Pe notede l`cr`mioar` s`lbatic`, de mu[chi de p`dure [i frunze de vi-olete, parfumul pe care-l l`sa]i în urm` se îmbin` perfect cu elegan]a natural`, se ilumineaz` cu nesfâr[it` gra]ie.Pre]: 89 lei în loc de 150 lei, vaporizator 50 ml.

HYDRA SPECIFICHydra Séve Zi – Gel-crem` hidratant

Aplicat în fiecare diminea]`, acest gel-crem` fondanteste o adev`rat` minune pentru tenul dumneavoas -

tr`. Formula sa, îmbog`]it` cu extract din ap` dehamamélis, aminoacizi [i minerale, ofer` epider-

mei capacitatea de a men]ine apa în interior,iar tenul r`mâne perfect hidratat, indiferent

de condi]iile exterioare.Pre]: 25 lei în loc de 50 lei, cutie 50 ml.

Ofert` promo]ional` valabil` în lunaoctombrie pentru posesorii de card

Yves Rocher.

RICHE CREME crem` regeneratoare cu

30 de uleiuri pre]ioase

Aceast` crem` anti-rid de excep]ie ofer` tenuluihr`nire [i regenerare intens`, dar [i acoperire vizibilà ridurilor. 30 de uleiuri pre]ioase concentrate într-ocrem` cu absorb]ie rapid`, care v` va desf`ta pielea

cu bog`]iile sale, oferindu-v`, în acela[i timp, confort[i senza]ie pl`cut` de bine absolut.

Pre]: 75 lei în loc de 145 lei, cutie 75 ml.

58 Stop to shop

S+n+tatE

„Femei sunt multe-n lumeaasta mare/ Frumoase ca seninul\nstelat” - spun versurile unuicele bru c~ntec rom~nesc. Eibine, da, suntem femei [i e im-perios necesar s` fim frumoasela orice v~rst` [i \n orice \mpre-jurare.

E drept, frumuse]ea este cao piatr` pre]ioas` care se\ntre]ine greu, mai ales cu tre-cerea nemiloas` a timpului, \ns`f`r` toate acestea, asemeni uneiflori, am apune mai repede [i cugreu ne-am recompune \nreg`sirea elixirului tinere]ii.

Ceea ce \ncerc s` v` poves -tesc, pe scurt, s-ar descrie cama[a: pentru a fi frumoase la oricev~rst`, trebuie s` avem grij` denoi.

V` propun dec~t at~t: haide]is` \ncepem \mpreun`, chiar dinacest moment!

primele semne

Vom \ncepe incursiuneanoastr` \ntr-un spa]iu ce nece-sit` mult` r`bdare atunci c~ndvine vorba de corpul femeiesc.Respectiv, vergeturile! Cu sigu-ran]` c` multe dintre noi le-amsim]it [i v`zut pe propria piele, [itocmai de aceea trebuie s` iden-tific`m corect provenien]a [ispa]iul lor de desf`[urare.

Faimoasele vergeturile se\nf`]i[eaz` ca ni[te linii ce aparpe suprafa]a pielii, av~nd o cu-loare mai \nchis` dec~t nuan]anatural` a pielii. Acestea potap`rea at~t pe abdomen, subombilic, c~t [i pe coapse saus~ni. De regul`, vergeturile suntde culoare roz, iar odat` cu tre-cerea timpului acestea \[ischimb` culoarea, devenind multmai \nchise.

be beautiful!Tratamente naturiste pentru vergeturi

Stop to shop 59

ConCurSS

trict

mas

culin

!Trends by AdinaBuzatu [i RevistaStop to Shop teinvit` la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 11 octombrie2010, r`spunde corectla \ntrebare [i po]icâ[tiga prin tragere lasor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS byADINA BUZATU!

Cum [i-acâ[tigat Andi Moisescu, \nadolescen]`,banii pentruvacan]a lamare?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

60 Stop to shop

S+n+tatE

cauz` [i efect

O prim` cauz` a apari]iei ver-geturilor este stresul. De[i poatep`rea greu de crezut, acest fac-tor de natur` psihologic` deter-min` \n propor]ie de 80%producerea acestor linii pe piele,conform unui studiu realizat \nAmerica, pe aceast` tem`.

Mai apoi, oscila]ia de greu-tate are o pondere destul demare \n favorizarea apari]iei ver-geturilor, urmat` de factorii ere -ditari, \ntr-un procentaj mai mic.

Totodat`, trebuie s` avem \nvedere faptul c` de multe oriexist` riscul ca vergeturile s` fieconfundate cu cicatricele, motivpentru care trebuie specificat càcestea sunt linii sub]iri care

apar chiar \n ]esutul pielii,cauzate de \ntinderea sau ru-perea fibrelor elastice.

Ca urmare cauz`/efect, v`propunem o variant` optim`pentru a preveni [i trata aceast`neplacut` “erodare” a pielii, at~tde fireasc` [i totodat`, at~t deinestetic`.

|n primul r~nd, o diet`s`n`toas` [i echilibrat` v` vaajuta s` nu v` privi]i trupul \noglind` cu asemenea semnecauzate de “coaja de portocal`”.

Pentru acest lucru, v` reco-mand`m consumarea zilnic` aunei cantit`]i suficiente de ap`,aproximativ doi litri, pentru ca or-ganismul s` se men]in` hidratat[i pentru ca buna func]ionare s`fie una adecvat`.

Tratament naturist \mpotriva vergeturilor 1/2 pahar cu ulei demsline extravirgin1/4 pahar cu gel aloe vera con]inut de 6 capsule de vitamina E con]inut de 4 capsule de vitamina A

Preparare: \ntr-un

recipient \nalt sau

blender se amestec`

ingredientele p~n` la

omogenizarea lor.

Mixtura produs` se va

]ine la rece, nu mai

mult de c~teva zile. Se

aplic` uleiul produs pe

zonele afectate de

vergeturi, respectiv pe

abdomen, s~ni, [olduri

sau coapse, de cel

pu]in dou` ori pe zi,

p~n` c~nd efectul

tratamentului devine

vizibil.

Stop to shop 61

S+n+tatE

Practic, hidratarea reprezint`men]inerea elasticit`]ii pielii [iajut` la producerea unei cantit`]inecesare de colagen, necesareepidermei.

nutri]ie natural`

Un trup bine definit, f`r`nicio “pat`”, trebuie s` fie\ntre]inut corespunzator. O ali-menta]ie care con]ine legume,lactate - cu un con]inut sc`zut degr`simi, dar [i semin]e [i aluneva aduce cu sine un rezultat sa -tisf`c`tor. E bine de [tiut c` odiet` alimentar` bazat` peaceste alimente este esen]ial`pentru p`strarea fermit`]ii pielii,ajut~nd astfel [i la prevenirea [ivindecarea vergeturilor.

Totodat`, stresul, trata-mentele hormonale sau pilulelecontraceptive pot epuiza orga -nismul de substan]ele nutritiveesen]iale pentru men]inereapielii, iar \n acest sens este in-dicat s` merge]i la un medicspecialist pentru a v` reco-manda un tratament specific cusuplimente alimentare nece-sare. Mai mult, nu uita]i de vita-mine [i minerale. Acestea,consumate zilnic, vor asiguracantitatea potrivit` de nutrien]ipentru stabilizarea pielii [i pen-tru evitatea apari]iei vergeturilor.Zincul, vitamina A, C [i D au \ncompozi]ia lor o cantitate sufi-cient` de proteine, at~t debenefic` pentru s`n`tatea pielii.

Elena Dumitru

5 sfaturi utile!

•Folosi]i creme speciale pen-tru vergeturi, de c~te cinci-

[ase ori pe zi, [i insista]i asuprazonelor afectate sau acolo undeexist` un risc mai mare pentruapari]ia vergeturilor. Totodat`,cremele recomandate de doctor,conform fiec`rui tip de piele \nparte, con]in ingredien]i careajut` la \mbun`t`]irea aspectuluipielii [i astfel sunt reduse toateriscurile apari]iei acestor linii in-estetice.

•Pentru a masca zonele afec-tate, trebuie s` masa]i u[or

cu creme [i uleiuri indicate \nastfel de cazuri. Dac` mas`mvergeturile cu produse abrazive,exist` riscul ca acestea s` se ex-tind`. Masajul este indicat nunumai pentru tratarea lor, dar [ipentru stimularea circula]iei san-guine.

•Exerci]iile fizice! Pentru ame-liorarea vergeturilor, c~t [i

pentru tonifierea musculaturii,un strop de mi[care \n fiecare ziva preveni apari]ia “ridurilor” epi-dermei.

•|n cazul femeilor gravide, artrebui ca acestea s` nu se

\ngra[e mai mult de 15 kg \n tim-pul sarcinii. Odat` ce kilogra -mele acumulate \n plus se vorpozi]iona straturi peste straturi,va fi cu mult mai greu pentru a le\ndep`rta, iar vergeturile voravea un aspect mult mai ines -tetic. Mai mult, aceste kilogrametrebuie \ndep`rtate trep tat.Cre[terea brusc` \n greutate sausc`derea rapid` cre[te risculapari]iei vergeturilor.

•Consuma]i c~t mai multelichide! De preferat este apa

plat`, cel pu]in doi litri pe zi. |ncazul persoanelor consumatoarede cafea, cantitatea de ap` tre-buie s` fie mai mare.

esca

Da

PO

VE

STE

A E

I. P

OV

ES

TEA

LU

I. B

Y …

casa

Orice parfum are la baz opoveste, fiind menit s creeze,la rndu l lui, pove[ti \n via]acelor care \l utilizeaz. Un parfum reprezint mai multdect o arom. Este definireaunei personalit]i prin magiasim]urilor olfactive. Parfumulpoart cu el un univers complex, de la cel alcercetrii, inspira]iei pn lacel al psihologiei umane. |ncepem, alturi de magazinu lKendra, un serial inedit, dedicat celor mai renumiteCase de Parfumuri.

Roxana Bichi[

escada – copilul unei iubiri

Istoria casei Escada de-buteaz` cu povestea de dragostedintre Margaretha, top modelsuedez, [i omul de afaceri ger-man, Wolfgan Ley.

Dup` ce Margaretha s-amutat la Paris, \ncep~ndu-[i cari-era de model, mo[tene[te o fabric` de ]es`turi de la primulso]. Cu ajutorul lui Wolfgang \[i\ncepe propria afacere \nMünchen.

Ea se ocupa cu designul, iarWolfgang, so]ul sù, manageriapartea de v~nz`ri, marketing [iproduc]ie. Margaretha Ley adepus un efort imens pentru ca,de la \nceput, s` creeze identi-tatea casei Escada: tìetur`curat`, materiale inovatoare [iculori surprinz` toare.

|n toate colec]iile semnate

62 Stop to shop

aBout…

Stop to shop 63

aBout…

incredibLe me (2008)“Incredible Me” aduce la via]` spiritul lumii mondene, fiind carac-

teristic femeilor cu stil. Povestea lui \ncepe într-o cafenea din ChiangMai, Thailanda, la desert: un Tiramisu, pe o farfurie decorat` cu oorhidee superb`. Aceast` prezentare \l fascineaz` [i inspir` pe creator.Se na[te “Incredible Me”, un amestec perfect al exoticului asiatic [iconfortului European; o senzualitate modern` [i imaginativ`.

Femeia “Incredible Me” esteistea]`, feminin` [i sofisticat`. Arepropriul univers simbolic – o perso -nalitate bogat`, o aur` natural` [i un“look” simplu, stilat.

Nota de baz` a parfumului estetextura gurmand` [i personalitateaextraordinar` a miresmei, recre~ndu-se “senza]ia” olfactiv` a desertuluide tiramisu. Acordul de mijloc estedat de prezen]a orhideei din Miva Fra-grante, un parfum feminin [i viu. Acor-dul notei de top aduce un alt spa]iuviu, acela al clementinelor.

Parfumul este disponibil \n maga-zinele Kendra din Unirea ShoppingCenter \n variantele 30 ml. - 174 Lei,50 ml. - 239 Lei, 75 ml. - 309 Lei.

desire me (2009)“Desire me” este o mireasm` in-

spirat` de dorin]a provocat` de o fe-meie printr-o singur` privire. Av~nd labaz` alura parfumului must-have al anului 2008, “Incredible Me”, acestnou produs completeaz` universul «me» al casei, fiind cel mai nou se-cret de seduc]ie al femeii Escada.

Femeia “Desire me” debordeaz` de \ncredere, fiind un obiect aldorin]ei [i un mister pe care to]i vor s`-l descifreze. Imaginea par-fumului este Olivia Wilde, actri]a din serialul Dr. House.

Notele de baz` sunt fine, gurmande. Inima parfumului este imacu-lat`, cu note calde de orhidee [i bujor, amestecate cu accente verzi decaprifoi. Notele de v~rf au accente dulci – am`rui de clementin`.

Parfumul este disponibil in magazinele Kendra din Unirea ShoppingCenter \n variantele 30ml -174 lei, 50 ml. -239 lei, 75 ml. - 308.10 lei.

de ea a f`cut uz de str`lucirea [iluxul care dau \ncredere [i sepotrivesc oric`rei femei, indife -rent de v~rst`. Escada se dife -ren]iaz` prin culoare, elegan]`,calitate [i adaptabilitate. Tr`s` -turi care se reg`sesc [i \n cazulparfumurilor, de la arome [ip~n` la designul sticlei.

escada beauté… [i universul estecomplet

|n 1990 este creat departa-mentul de frumuse]e, EscadaBeauté, cu sediul la Paris. |nacela[i an apare primul parfum:Margaretha Ley.

|n 1993 este lansat primulFashion Fragrance. Din acest an,\n fiecare var`, casa Escadacreaz` un parfum de sezon cecapteaz` spiritul colec]iei de hai -ne prim`var`-var` din acel an.

universul meParfumurile Casei Escada

MARGARETHA LEY: floral oriental

ESCADA POUR HOMME: orientalfougre

SENTIMENT: floral fructat

SENTIMENT POUR HOMME: lemnosaromat

MAGNETISM: oriental vanilat

MAGNETISM FOR MAN: lemnoscondimentat

SIGNATURE: fresh floral fructat

INTO THE BLUE: floral acvatic

ESCADA S: floral oriental

64 Stop to shop

Story oF...

Howard Hughes, excentricmilionar, \mp`timit alavia]iei, dornic p~n` la

obsesie s` revolu]ioneze cine-matografia, un temperamentbizar, m`cinat de tulburari psi-hice. Katherine Hepburn, actri]`talentat`, iubit` la Hollywood,atipic` fa]` de restul starurilorfeminine, cu un comportament ex-centric, adepta unor credin]eopuse regulilor sociale din aceaperioad`. Am~ndoi erau diferi]i,unici, spirite libere. El a fost fas-cinat de frumuse]ea ei atletic` side conduita oarecum masculin`,puternic`. Ea a fost \nc~ntat` demisterul lui, de mintea \ntor-tocheat`, genial` [i de pasiunealui de a fi deschiz`tor de drumuri.

un cupidon de la hollywood

Cary Grant [i Howard eraufoarte buni prieteni. De aseme-nea, Grant era prieten apropiat allui Katherine. De[i pare greu decrezut, la \nceputul anilor ’30,cariera lui Hepburn intrase \ntr-unimpas. Avea Oscarul la activ, darnu mai g`sea de lucru, \ntruc~tnimic din ceea ce i se oferea nu omul]umea. Grant [i Hepburn secunoscuser` \n timpul film`rilor lapelicula «Sylvia Scarlett». |n acelemomente, ea era pierdut`, se desconsidera ca [i actri]`, trìndteama unui e[ec prematur.Cunosc~nd foarte bine prin cetrece Katherine, lui Grant i-a venitideea c` cei doi ar forma un cuplu

Mul]i spun c`marea ei iubire afost SpencerTracy, iar a luiavia]ia. Pu]inicunosc, \ns`,povestea dinspatele pove[tii.O iubire unic`,pasional`, non-conformist`.

aviatorul[iactri]auN zbor diNColo de HollYWood

hughesHoward

Katherine[i

hepburn

Stop to shop 65

minunant. El credea cu t`rie c`Howard va fi salvarea lui Hepburn,el fiind tonic, ambi]ios [i un carac- ter puternic. Iar ea, salvarea lui,\ntruc~t Hughes avea reputa]iarù famat` de t~n`r miliardar,venit \n cetatea filmului pentru adeveni produc`tor, un afemeiatc`ruia nu-i sc`pa nici o div`.

Astfel, Grant l-a invitat peHughes pe platourile de filmareale produc]iei «Sylvia Scarlett».Lui Howard i-a spus c` \[i dore[tes` i-o prezinte pe Hepburn, \nsèi nu i-a dezv`luit nici o secund`planul sù. Howard a sosit \nzbor, pilot~ndu-[i avionul pe carel-a aterizat direct pe plaj`. A im-presionat \ntreaga audien]`. Apoi,i-a invitat pe to]i la mas`. De[iHepburn a intuit imediat jocul deculise al lui Grant, nefiind tocmai\nc~ntat`, se pare c` actorul a in-tuit perfect c` \ntre cei doi avea

s` fie o alchimie perfect`, de-venind un cuplu.

celebri [i boga]iHoward [i Katherine s-au

mutat \mpreun`, devenind instantun magnet pentru pres`. De[iam~ndoi urau publicitatea, publi -citatea \i iubea pe ei.

Howard era atrac]ia \ntregiilumi, datorit` mo[tenirii fabu-loase, dar mai ales gra]ie inge-niozit`]ii sale ca om de afaceri, caaviator, inginer, inventator [i pro-duc`tor de filme. A f`cut furori cumegaprodu]ia «Hell’s Angels», aimpresionat cu avionul Hercules,a uimit cu recuperarea fabuloas`dup` teribilul accident aviatic, \ntimp ce pilota un FX – 11 [i listapoate continua.

Katherine nu era nici ea maiprejos. Provenea dintr-o familiebogat` [i era totalmente noncon-formist`. Ura s` poarte rochii dediv`, iubind outfit-ul masculin.Lupta cu convingere pentru ideilesale, cert~ndu-se adesea cu opo -zan]ii sì. Avea o carier` ine dit`,dar str`lucitoare, de[i purta em-blema de «actri]` dificil`», \ntruc~trefuza extrem de multe roluri.

Astfel, presa a fost fascinat`de rela]ia dintre actri]a de 29 deani [i aviatorul miliardar de numai30 de ani. C~nd el a uimit lumea,dobor~nd recordul cu zborul de laL.A. la New York \n doar 7 ore [i28 de minute, nici nu a stat s`savureze momentul. F`r` a ezitaprea mult, a zburat imediat laChicago. S-a cazat la hotelul undese afla Katherine, d~nd na[tereimediat zvonurilor legate dec`s`torie. Mai mult, c~nd

func]ionarul public, Michael Flynn,a anun]at c` se va ocupa per-sonal de emiterea certificatului dec`s`torie al celor doi, prim`ria afost \nconjurat` de o mul]ime deoameni, dornici s` vad` fericitulcuplu. Zeci de jurnali[ti [i pa-parazzi erau la fiecare col]. Se de-clan[ase o isterie general`.Hepburn a \ncercat s` p`c`leasc`presa, dar nu a reu[it, fiindasaltat` de blitz-uri [i \ntreb`ri.Hughes nici nu a ie[it din hotel.Erau v~na]i la fiecare pas.

compatibili, dar «sin-guratici convin[i»

A[a cum \ns`[i actri]a scria \ncartea autobiografic`, «Me», erauun cuplu compatibil. Ea se relaxaal`turi de el, se distrau \mpreun`,putea fi ea \ns`[i, g`sindu-[irefugiu, departe de lume, doar \nbra]ele lui.

Story oF...

66 Stop to shop

Story oF...

El iubea la ea faptul c`\mp`r]eau aceea[i frumoas` ne -bunie: pilotajul, c`l`toriile cuyacht-ul, unicitatea personal`,f`r` a copia tiparele societ`]ii,nonconformisul [i, cel mai impor-tant, am~ndoi iubeau intimitatea.

Ulterior, dup` desp`r]ire,Katherine i-a spus lui Cary Grantc` aceast` iubire nu avea cum s`se concretizeze cu un mariaj,\ntruc~t amandoi erau «singuraticiconvin[i», av~nd un soi de egoismal libert`]ii peste care nu puteautrece.

«cel mai bun iubit pe care l-am avut»

|ntr-o serie de interviuri acor-date lui Charlotte Chandler, jur-nalist` la «The Sunday Times»,actri]a a vorbit despre rela]ia ei cuHughes.

Chandler scrie: «B`rbatul pecare Katherine Hepburn mi l-a des cris ca fiind «cel mai bun iubitpe care l-am avut» a picat efectiv\n via]a ei, \ntr-o zi, pe platourilede filmare (…). De[i ast`zi rela]iasa cu Spencer Tarcy este cea cu -noscut` publicului, ca una dintrecele mai mari iubiri de la Holly-wood, \n realitate rela]ia cu Hug -hes a fost mult mai pasional`.

«Howard era o persoan` cumult` sexualitate», \mi spuneaea. «Nu era inhibat, pentru c` a[aera el. Este foarte important s` aiun asemenea partener – pasi-unea liber` este ceva special.»(…) Kate nu a vorbit niciodat` \ndetaliu despre iubirea lor, p~n` \nmomentul \n care am \nceput s` ovizitez regulat, dup` moartea pre-matur` a lui Tracy.

(…) Mi-a dezv`luit detalii in-time (…). «Howard credea c`poate s` cumpere orice. M-a\ntrebat dac` iau cina cu els`pt`m~na viitoare (n.r. dup` ces-au cunoscut). I-am spus c` voifi \n Boston, juc~nd rolul JaneEyre. C~nd am ajuns \n Boston,am g`sit flori de la Howard, care[i \nchiriase cel mai mare aparta-ment de la Ritz, unde eramcazat`. Camera mea era at~t de\n]esat` de flori, \nc~t eu nuaveam loc s` stau. Howard m-a\ntrebat dac` iau cina cu el. Sur-priz`! Am spus DA. (…) Howardera mult mai glamour dec~tfilmele de la Hollywood, \ntruc~tvia]a lui [i aventurile trìte eraureale. (…) Era at~t de potrivit pen-tru mine, \n at~t de multe moduri.(…) Al`turi de el am \nv`]at s`creez pasiunea. Pasiunea [i iu-birea nu sunt acela[i lucru, darnici nu se separ`.»

Vorbind despre Howard, \ntimpul acelora[i \nt~lniri cu jurna -lista, Kate spunea: “El era per-sonificarea vie a americanului,de[i era mult mai rezervat [i mo -dest \n legatur` cu ceea ce realizadec~t ar fi fost mul]i dintre noi.”

Peste ani, actri]a declara:“Privind \n urm`, nu sunt sigur`de ce nu m-am m`rtitat cu el. I-amspus «nu» prima oar`, dar f`r` s`m` g~ndesc foarte mult. Apoi, a-lrefuza a devenit un obicei, maiales dac` ajungi s` crezi c` ofertava mai veni.” Dar oferta nu a maivenit, iar Katherine Hepburn [iHoward Hughes nu s-au c`s`toritniciodat`. Rela]ia lor s-a sf~r[it \nseptembrie 1938.

Roxana Bichi[

Howard era multmai glamour decâtfilmele de la Holly-wood, \ntrucât via]alui [i aventurile trìteerau reale. (…) Eraatât de potrivit pen-tru mine, \n atât demulte moduri. (…)Al`turi de el am\nv`]at s` creez pa-siunea. Pasiunea [iiubirea nu suntacela[i lucru, darnici nu se separ`.

68 Stop to shop

CariEr+

Cu o atitudine pozitiv` lalocul de munc` [i \nmediul de afaceri, po]i ex-

perimenta mai repede succesul \ncarier`. Acest articol \]i prezint`mai multe schimb`ri pe care tu lepo]i face \n acest scop.

O atitudine pozitiv` la loculde munc` te ajut` indiferentdac` ai propria afacere sau lu-crezi ca angajat al unei companii.Te vei bucura mai mult de muncata [i \]i vei \ndeplini obiectivelelegate de afaceri sau de locul demunc` mai u[or [i mai repede.

Iat` o imagine a unui mediude lucru pe care eu l-am experi-mentat. Sunt sigur` c` multoradintre voi nu le este deloc strìnun asemenea “tablou”:

\nt~lniri \n care, de cele maimulte ori, accentul dis cu ]iei

se pune mai degrab` pe ceea cese \nt~mpl` gre[it, dec~t pe re-zolvarea problemelor existente.

prezen]a acelor grupuri deoameni care se pl~ng de

modul \n care compania estecondus` [i de cel \n care com-pania \i "stoarce" de puteri.

un management superiorc`ruia pare s` \i pese, mai

degrab`, numai de ob]inerea derezultate [i profituri pe termenscurt, dec~t de succesul pe ter-men lung al companiei.

conversa]ii generale zil-nice, \n care oamenii se

pl~ng reciproc cu privire la faptulc` un anume proiect sau chiar\ntreaga companie este sortitè[ecului. Sau despre c~t de multle displace s` lucreze pentrucompania angajatoare.

Corina Mihìlescu

Specialist Resurse Umane

ATITUDINEA POZITIV~ LA LOCUL DE MUNC~ (II)

Stop to shop 69

CariEr+

angaja]i care, \n \ncerca -rea de a "avansa" \n ca -

drul companiei, se “\njunghie pela spate” reciproc.

oameni care, la sf~r[itulzi lei, c~nd p`r`sesc locul

de munc` se simt seca]i de ener - gie [i lipsi]i de via]` din cauza at-mosferei negative de la birou.

Dac` ai lucrat vreodat` \ntr-un asemenea mediu, \nseamn`c` [tii c~t de u[or este a te l`sa“cucerit” de atitudinea negativ`din jurul tù. Eu am avut chiar [izile c~nd am ajuns la birou cumulte sentimente pozitive [imult optimism, dar acestea aufost rapid absorbite de atitu-dinile negative din jurul meu. Atitudinile sunt contagioase!

Cum po]i s` p`strezi o atitu-dine pozitiv` mai ales atuncic~nd, \n jurul tù, to]i oameniiexerseaz` cu succes atitudineanegativ`? Iat` c~teva idei:

z~mbe[te!|]i vine s` crezi sau nu, dar

tu decizi dac` e[ti fericit sau nu,iar z~mbetul ajut` \n acest sens.Poate ai remarcat cum oamenii\ncrunta]i sunt inabordabili, daro persoan` care z~mbe[te poatefi u[or de abordat \ntr-o discu]ie.

Z~mbe[te, indiferent ce faci:c~nd vorbe[ti la telefon sau unuinecunoscut atunci c~nd mergipe strad`. Z~mbetul te face s`te sim]i bine [i le permite altorpersoane s` simt bun`tatea ta.

mul]ume[te!Ca faz` intermediar` a pro-

cesului de revizuire a proceselormentale, prin care creierul tre-

buie s` \nve]e s` accepte ati-tudinea pozitiv` ca o necesitate,nu trece cu vederea puterea unuisimplu mul]umesc. Ar`t~nd re-cuno[tin]` altora, le transmi]i defapt c` \i apreciezi [i aceasta teva face s` te sim]i bine. Dacè[ti o persoan` cinic`, vei aveade multe ori pro bleme \n a ac-cepta lauda [i apre cierea celor-lal]i. Dar, exer s~nd de fiecaredat` c~nd ai oca zia, vei \nv`]as` prime[ti cu recuno[tin]`laudele [i aprecierile.

folose[te afirma]ii!Exist` persoane care suge -

reaz` s` scrii \ntr-un carne]elg~ndurile negative care \ncearc`s` \]i acapareze g~ndirea \nfiecare zi. Eu \]i propun s` scriial`truri de ele [i trei afirma]ii

pozitive care s` le ia locul.Analiz~nd aceste afirma]ii, vei re-aliza c` ele pur [i simplu suntceea ce este adev`rat [i pozitivdespre tine.

alege cuvintele pozitive.Pentru c` acum deja g~n -

de[ti pozitiv, este timpul s` \nce -pem s` discut`m pozitiv.Cuvintele \nseamn` foarte mult,indiferent dac` tu e[ti cel carevobe[te sau dac` cineva vor -be[te cu tine. |ncerc` s` eliminidin vocabularul tù cuvintelenegative sau, cel pu]in, evit` s`le folose[ti.

Practic` optimismul cuprivire la fiecare situa]ie [i ver-balizeaz`-l! Nu-]i fie team` c` veip`rea prea \nc~ntat sau de-bord~nd de energie. Oamenii tevor g`si distractiv, ]i se voral`tura [i te vor privi pentru ag`si lumin` \n multe situa]ii.

elibereaz`-te! Nu te p`c`li \n a crede c` nu

vei avea momente de furie saudisperate. Cu to]ii suntem oa-meni. Vor fi momente c~nd te veisup`ra pe un coleg sau [ef oridezam`git de ceva. Aceasta seva \nt~mpla, indiferent c~t depozitiv e[ti, dar g`sirea moduluide eliberare este cheia.

Diferen]a dintre persoanelepozitive [i cele negativiste estec` cei care g~ndesc pozitiv nu in-sist` pe negativ. Po]i chiar s` \]ig`se[ti un hobby sau orice ac-tivitate constructiv` pe care s` opractici pentru a elibera emo]iilenegative. Unele persoane folo -sesc o minge de stres, altele un

70 Stop to shop

CariEr+

sac de box sau rezolv` un puzzle. Indiferent de activitateaaleas`, ea va men]ine minteaechilibrat`.

Toate aceste sfaturi ar trebuifolosite zilnic, pentru a teasigura c` \]i intr` \n obi[nuin]`g~ndirea pozitiv` la locul demun c`. Nu va fi \ntotdeaunau[or. Vor exista sui[uri [i cobo -r~[uri. Ca oameni, ne afl`m me reu \ntr-un proces de trans for- mare, \nv`]`m \n mod constant,pentru a ne fi mai bine \n lumeanoastr`. Dar, totul \ncepe de lanivelul personal. Pentru mine,aceste tipuri de exerci]ii sunt di-ficile, pur [i simplu pentru c` m`simt at~t de vulnerabil`. Dar, \nacela[i timp, le g`sesc absolutnecesare pentru o via]` maibun` [i un mod de g~ndires`n`tos.

Abord~nd o atitudine pozitiv`la locul de munc` te po]i face re-marcat mai u[or. Se spune càngaja]ii lucreaz` suficient \nc~tangajatorii s` nu-i concedieze, [ic` angajatorii pl`tesc suficient\nc~t angaja]ii s` nu plece. Prinacest articol \]i propun o altàbor dare: fii diferit de acei oa-meni care se ghideaz` dupàceas t` afirma]ie. Abordeaz` oatitudine pozitiv` [i ia ini]iativ`,astfel \nc~t s` rezolvi la timpsarciniile de care e[ti respon -sabil. {efii te vor observa cu si gu ran]` [i, \n final, te vei bu-cura de promov`ri, bonusuri,m`riri de salariu.

5 lucruri pe care o atitudinepozitiv` la locul de munc` lepoate face:

1 Succesul \n carier`: Cineare mai multe [anse de a fi

promovat? Cel care g~nde[tepozitiv [i ob]ine rezultate \n modconstant sau cel care se pl~ngetot timpul [i ob]ine mereu rezul-tate mediocre?

2 Reducerea stresului: Tesim]i stresat c~nd vezi

eveni mente sau situa]ii stre-sante. Schimb`-]i percep]iac`tre o imagine pozitiv` [i stre-sul va disp`rea. |n loc de pro ble -me, \ncearc` s` vezi pro blemeleca provoc`ri, de exemplu, de peurma c`rora tu [i compania tapute]i beneficia \n cele din urm`.

3 O productivitate mai bun`:Acesta este un beneficiu al

reducerii nivelului de stres. Stre-sul poate avea un impact negativ

asupra s`n`t`]ii tale. Reduc~n -du-l, te vei bucura de o s`n`tate[i productivitate mai bune.

4 |mbun`t`]irea rela]iilor cuclien]ii [i a v~nz`rilor:

Cli en ]ii prefer` s` interac]ionezemai degrab` cu o persoan` po zi ti v`, dec~t cu una moroc` -noa s`. Cercet`rile arat` c` pro- fe sioni[tii \n v~nz`ri careg~n desc pozitiv [i cred \n bene -ficiile produsului lor au o maibun` performan]` \n v~nz`ri.

5 Devii un lider mai bun: Dac`conduci o companie sau

dac` ai o func]ie de conducere,de obicei, cei care \]i raporteaz`\[i doresc s` aib` \n preajma lorun exemplu de urmat. Fii tu unbun exemplu de a avea o atitu-dine pozitiv` la locul de munc`.Stabile[te obiective [i cere-lesprijinul oamenilor \n atingereaacestora. Adopt` o abordare po -zitiv` la atingerea acestor obiec-tive [i \n dep`[irea provo c`rilor.Atitudinea [i entuziasmul tù vordeveni molipsitoare. O ati tu dinepozitiv` este la fel de conta-gioas` ca una negativ`. Fii atentpe care o promovezi.

Bine\n]eles c` lista poatecontinua cu nenumarate \mbun` -t`]iri pe care g~ndirea pozitiv` leaduce vie]ii noastre profesio -nale. O atitudine pozitiv` la loculde munc` poate face o diferen]ùimitoare. Dezvoltarea ei nueste lucru u[or.

Dar, ca \n cazul oric`rui lucrunou din via]`, ai nevoie doar depractic`.

Mult succes!

O atitudine pozitiv` la loculde munc` poateface o marediferen]` ...

Stop to shop 71

Stop to Shop

andreimicile

pl`ceri ale

Nu pot s` spun c`m` dau \n vânt dup`

cump`r`turi saudup` brand-uri.

Sunt, mai degrab`,genul practic, care

achizi]ioneaz` lucruri atunci

când are nevoie. Cu toate astea,

am [i eu micile mele

pl`ceri.


Pe Andra o cunoa[tem to]i.Talentat`, frumoas`, oprezen]` cald` ori de c~te

ori apare pe scen` sau pe miculecran. C~t de cur~nd, o vom ve -dea la ProTv, ca membru al ju riu luiemisiunii “Rom~nii au talent”, unsuper show care va uimi o ]ar`\ntreag`.

“Este un concurs care d` o[ans` oamenilor simpli, talenta]i,care nu au avut acces la linia \nt~ia showbiz-ului, fiindc` nu au\ndr`znit mai mult, fiind preamode[ti. Noi le d`m o [ans`! Peplan muzical, m` impresioneaz`calitatea interpret`rii, dar [i am-prenta personal`.”, spune ea des pre emisiune.

Iar Andra este ea \ns`[i o\nc~ntare, fascin~ndu-ne mereu[i prin vestimenta]ia aleas`.De[i nu este o \mp`timit` ashopping-ului, recunoa[te c` aremicile ei pl`ceri \n materie decump`r`turi.

Bucuria de a descoperi

|n fiecare vacan]` petrecut`\n afara ]`rii \mi place s` des -cop`r la pas locul \n care màflu. S`-i iau pulsul, plimb~ndu-m` pe str`du]e, s` simt ritmuloamenilor. |n aceste plimb`ri,am descoperit locurile perfectepentru shopping: mici concept-store-uri sau magazine ale unordesigneri locali.

De obicei, magazinul nu-]i iaochii cu vitrine pompos amena-jate sau firme luminoase la in-trare. |ns`, ceea ce g`se[ti\nùntru este cu adevarat de-osebit. {i, \n plus, un alt atu alacestor locuri este bucuria de adescoperi.

Pentru c` nici un produs nuseam`n` cu cel`lalt, te pierziu[or printre umera[e [i exclamide umire de fiecare dat` c~nddai peste ceva nou.

Stop to Shop

72 Stop to shop

|n aceste plimb`ri amdescoperit locurile per-fecte pentru shopping:mici concept-store-urisau magazine ale unordesigneri locali. Deobicei, magazinul nu-]iia ochii cu vitrine pompos amenajatesau firme luminoase laintrare, \ns` ceea ceg`se[ti \nùntru estecu adev`rat deosebit.

Foto

: Pau

l Dia

conu

/ P

RO

TV

Foto

: Pau

l Dia

conu

/ P

RO

TV

Tineri designeri, ]inute spectaculoase

}inutele create de tinerii de-signeri locali sunt [i ele spec-taculoase, pentru c` vezi ni[tecombina]ii de forme [i mate -riale la care nu te-ai fi g~nditniciodat` [i nu-]i imaginai càl`turarea lor poate duce laceva at~t de frumos. Magazi -nele de genul acesta mai auceva \n plus: atmosfera, o inti -mitate pe care nu o mai g`se[tide mult` vreme \n centrele co -merciale. Aici po]i \nc` savurapl`cerea de a alege [i de acump`ra.

Ultimele astfel de magazinele-am descoperit \n Barcelona,ora[ \n care mi-am petrecut oparte din vacan]a de var` [i lerecomand tuturor s` fac` acestgen de “incursiuni”, pentru c`vor fi \nc~nta]i de descoperirilef`cute.”

Stop to shop 73

Stop to Shop

Magazinele de genulacesta mai au ceva \nplus: atmosfera, o in-timitate pe care nu omai g`se[ti de mult`vreme \n centrelecomerciale. Aici po]i\nc` savura pl`cereade a alege [i de acump`ra.

Rub

ric`

real

izat

` de

Rox

ana

Bic

hi[


74 Stop to shop

diSCovEr thE world

Mexic, un paradis tropicalveritabil, este recunoscut\n toat lumea ca fiind unmagnet pentru foarte mul]ituri[ti. Aici regsim unamalgam fabulos de plajedeosebit de fine, de mun]iacoperi]i cu o vegeta]iebogat [i proaspt [i, maimult dect att, o superbincursiune \ntre vis [i reali-tate. V invit s p[im\mpreun \n “tremurulcaliente” al unui rai pepmnt!

mexicraiul aventurii

Situat \n extremitateanordic` a Americii La-tine, sus]inut de Statele

Unite \n partea de nord [i la sudde Belize [i Guatemala, aceast`fabuloas` ]ar` poate fi consi -derat` o “binecuv~ntare a luiDumnezeu.” Capitala, Ciudad deMexico, este una din cele maimari metropole din lume, unora[ \n care predomin` agita]ia,aerul extrem de poluat, parcurileverzi sau diferite palate. Toto-dat`, Capitala este [i centrulcultural, geografic [i politic alMexicului, fiind recl`dit` pe ru-inele vechii capitale, Tenochtit-lan.

Mai mult dec~t at~t, Ciudadde Mexico a fost declarat dec`tre UNESCO patrimoniu mon-dial, recunoscut \n mod deosebitpentru Centrul Istoric, unde suntsituate cl`dirile istorice [i reli-gioase, c~t [i pentru CatedralaMetropolitan`, una din cele maiimpresionante structuri arheo-logice.

ce spune]i de o plimbare prin…

Plaza de la Constitution – unloc unde se desf`[oar` nu-meroase Festivaluri faimoase,precum [i o serie din protesteleoraganizate de c`tre locuitori.Cu mult timp \n urm`, acest locera cunoscut drept un monu-ment al independen]ei.

Panteon del Tepeyac – cimi-tirul personalit`]ilor din \ntreagaistorie a Mexicului. Din acest locpute]i achizi]iona diverse su-veniruri cu tent` religioas` [i

Stop to shop 75

diSCovEr thE world

76 Stop to shop

Tradi\ii mexicane

•Mexicanii p`streaz` custr`[nicie o pasiune pentru

artificii, [i fiecare Festival carese organizeaz` aduce cu sineun joc specific de lumini.

•1 [i 2 noiembrie sunt de-clarate zile sfinte. Moartea,

\n concep]ia mexicanilor, \n -seam n` veselie, iar ei suntpreg`ti]i oric~nd, conform tra -di]iei, pentru a “celebra” intra -rea \n nemurire. Fiind con vin[ic` exist` via]` ve[nic`, ace[tianu se \nspìm~nt` [i o s`r -b`toresc \n felul lor specific. Lar~ndul lor, cimitirele sunt plinede lumini, [i se transform` \ntr-un loc de petrecere atunci c~ndcineva este \ngropat.

•T~rguri regionale – popu -la]ia mexican` p`streaz`

tradi ]iile [i, de fiecare dat`c~nd se anun]` un eveniment,ace[tia scot la v~nzare pro-dusele culinare ce i-au f`cutcelebri \n \ntreaga lume: tequi-

diSCovEr thE world

popular`, specifice zonei. Ca otradi]ie, pe data de 12 decem-brie are loc Festivalul \nchinat Fe-cioarei din Guadalupe, care esteun adev`rat spectacol \n sine.Nu lipsesc dansurile, slujbele re-ligioase sau carnavalurile.

Alte atrac]ii ale ora[ului:Monumentul |ngerilor Indepen-den]ei, Basilica Guadalupe, Tur-nul Latino-American [i TurnulMaya, Parcul [i Gr`dina Zoo-logic` Chapultepec, PiramideleTeotihucan [i numeroase muzee.

acapulco – un ora[ plinde mister [i savoare

Nu mai este un secret pentrunimeni faptul c` acest ora[ esteunul dintre cele mai cùtate des-tina]ii din Mexic. |mp`r]it \n treizone absolut superbe, Acapulcoofer` turi[tilor de pretutindeni oimagine de vis [i o vacan]` pecare nu o vor uita niciodat`.Playa Revolcadero, acolo unde

se afl` cea mai mare \ntinderede ap` [i o lagun` tropical` este,f`r` doar [i poate, raiul pep`m~nt. Admirat de toat` lumea,Puerto Marguis este [i el extremde popular, cunoscut datoritùnui lan] muntos ce formeaz` unport natural, faimos pentruhotelurile de renume, atr`g`torpentru via]a de noapte agitat`,pentru zonele de cump`r`turi,restaurante [i cafenele.

|n Acapulco pute]i vizita plon-jorii de pe st~nca Quebrada,Pia]a Zocalo, Coasta Pie de laCuesta, Portul Marquez, Fortul Al-varez, Procesiunea Tradi]ional`de Cr`ciun [i Teatrul \n aer liberSinfonia.

cancun – str`vechiulora[ al frumuse]ii

O destina]ie ce \nc~nt` peoricine, aici reg`sindu-se de laruine antice p~n` la plaje foartemoderne [i bog`]ii arheologice.

Stop to shop 77

diSCovEr thE world

lla, septel sau diverese sculp-turi din argint. Cel mai renumitora[ \n care se organizeaz` ast-fel de t~rguri este LaFeria delCaballo, din Texcoco.

•Un ritual interesant esteacela al nun]ii. |n unele

regiuni din Mexic, viitoareamireas` va primi \nainte dec`s`toria civil` un inel de lo-godn`, [i asta pentru c` foartemulte cununii au o perioad`destul de mare de timp \ntre lo-godna \n sine [i nunt`, astfelc` acest inel are o \nsemn`tatespecial`. Tinerii care doresc s`se c`s`toreasc` vor fi ajuta]ide c`tre p`rin]ii spirituali (na[iisau “padrinos” - \n spaniol`).Ace[tia joac` un rol principal \ntot ritualul nun]ii, ei practicdevin mentorii celor doi \n tim-pul [i dup` cununia civil`. Tot“padrinos” vor fi cei care le vor

\nm~na tinerilor c`s`tori]i o Biblie pentru ceremonia denunt`. Un alt obicei const` \nacoperirea mirelui cu voalulmiresei, \n timp ce b`rba]iiprezen]i \l arunc` \n aer peginere.

Cei care aleg s`-[i petreac`vacan]a \ntr-un asemenea loc, ofac datorit` plajelor cu nisip alb[i fin, apelor turcoaz, lagunelorsau mangrovelor. Cu toate aces-tea, Cancun promite mult maimult, tocmai pentru c` \n acestminunat loc o s` descoperimpeste 200 de situri arheologice,ora[e str`vechi [i centre pentruceremonialele maya.

Cele mai populare locuri suntAcvariul Interactiv, Insula Mu-jeres, forma]iunile st~ncoaseGrutas de Aktun Chen [i rezer -va]ia biosferic` Stan Ka An.Acestea atrag anual milioane devizitatori din \ntreaga lume.

Un loc de-a dreptul extraordi-nar se afl` la circa 200 de km deCancun, acolo g`sindu-seChichen Itza, m~ndria culturiiMaya, combinat` cu influen]etoltece. Tot aici descoperim [iCasa Ro[ie, o biseric` maya[` [iMuzeul de Arheologie unde se or-ganizeaz` spectacole de lumini

[i de sunet, ce amintesc de civi-liza]ia indian`.

Buc`t`ria mexican`

Partea culinar` se bazeaz`,\n mod special, pe tradi]ii secu-lare care s-au p`strat p~n` \nzilele noastre. Cu mult \nainte deocuparea spaniol` din secolul alXVI-lea a existat o buc`t`riedestul de variat` [i, totodat`, ra-finat`. Foarte multe specii delegume [i fructe, care apar]inast`zi buc`t`riei noastre, provindin Mexic [i au ajuns \n Europadatorit` spaniolilor.

Ro[iile, fasolea, dovleacul,alunele, cacao sau vanilia suntdoar c~teva exemple \n acestsens. Mexicanii sunt cunoscu]ipentru consumul de carne deporc, pas`re, v~nat, broa[te ]es-toase [i carne de iepure, pec~nd carnea de vit` nu esteagreat` deloc. Un ingredient spe-cific buc`t`riei mexicane este,f`r` doar [i poate, celebrul ardeiChili.

Povestea acestuia spune c`\n America Central` exista o vari-etate de specii de ardei Chili, dela m`rimea unei vi[ine, cu ungust foarte iute, p~n` la m`rimeaunui ardei gras. De remarcat fap-tul c` cei care au o culoare mai\nchis` nu sunt at~t de iu]i.

Printre produsele de buc`t` -rie celebre se num`r` tortilla,guacamole, salsa, taco, burrito[i enchilada. Ca bùturi, celemai r`sp~ndite sunt pulque, te -quilla [i ciocolata cald`.

Vacan]` pl`cut`!Elena Dumitru

78 Stop to shop

FlavourS

Ceapa, ]elina, morcovul [i us-turoiul se c`lesc \mpreun`, apoise adaug` praful de chilli [ichimion [i se fierb la foc potrivittimp de patru minute. Mai apoi,adùg`m ro[iile cur`]ate, tìatecubule]e, dovlecelul tìat rondele[i zeama de legume. Toate aces-tea se acoper` [i se fierb timp de20 de minute, la foc mic.

Spre sf~r[it adùg`m fasoleafiart`, porumbul, sarea [i piperul.Se mai amestec` timp de cinciminute toat` compozi]ia, astfel\nc~t toate ingredientele s` se\ntrep`trund`.

o ceap` tìat` Julien2 morcovi tìa]i m`runt250 gr. ]elin` tocat` m`runt3 c`]ei de usturoi zdrobi]i2 linguri praf de chilli 2 linguri]e praf de chimion2-3 ro[ii1 dovlecel1 can` zeam` de legume500 gr. fasole ro[ie fiartò jum`tate de cea[c` cu boabede porumb din conserv`sare, piper, orez

Mod de preparare:

60 de minute

Timp de preparare:

Ingrediente:

45 ml. Tequila; 100 ml. suc de portocale;15 ml. grenadine.

Mod de preparare:

Se amestec` tequila \mpreun` cu suculde portocale [i multe cuburi de ghea]`\ntr-un shaker, apoi se toarn` \ntr-unpahar de tip tumbler. Se pun \ncet pefundul unei linguri]e grenadine \ntr-unpahar, apoi se a[teapt` s` se a[eze com-pozi]ia intodus` [i se amestec` \ncet.

Timp de preparare:

Aproximativ 5 minute.

Complexitate:

Redus`

Ingrediente foi:

Toc`ni]`mexican| cu chilli

CocktailTequila sunrise

Rub

ric`

real

izat

` de

Ele

na D

umitr

u

80 Stop to shop

Despre nativii acestei zodii sespune c` sunt extrem dedezechilibra]i, cu o nehot`r~recronic` [i uneori destul de impul-sivi. |ncercarea lor de a echilibratoate laturile ce \i compun poate fiun drum lung [i anevoios, darcare cu siguran]` va fi parcurstreptat, f`r` grab`, iar acest lucru\i va conduce \n cele din urm` la oarmonizare cu sine.

Cu toate acestea, Balan]aeste sensibil`, sociabil` [i [ar-mant`. Are nevoie \n permanen]`de ceilal]i [i poate deveni de-pendent` de o anumit` persoan`,dac` are ocazia s` se apropiemai mult de aceasta. Caracterulei iubitor este, \n mare parte, con-trolat de c`tre partea afectiv`.M`rinimoas`, diplomat`, va st` -p~ni cu u[urin]` o conversa]ie [iva [ti \ntotdeauna s` interac ]io -neze corect cu cei din jurul sù.

i love food!

Fiind gurmand din fire, acestsemn zodiacal va apreciabuc`t`ria \n mod deosebit, \n maitoate privin]ele. Mai mult dec~t

at~t, tendin]a sa de \ngr`[areeste mai accentuat` datoritàpetitului culinar la ore mai pu]inrecomandate. Sunt, bine\n]eles [iexcep]ii care confirm` regula,\ns` majoritatea Balan]elor suntdeficitare la acest capitol. |n timp,problemele de s`n`tate nu \i vorierta nici pe ei, \n special aceleadin zona rinichilor, uretrei sau apielii.

Un sfat benefic pentru ace[tinativi ar fi acela c` ar trebui s`renun]e pe c~t posibil la gr`simi,la m~nc`rurile foarte piperate,care ar putea deveni o obi[nuin]`\n meniul zilnic al acestora, iar \nschimbul lor s` aleag` ore potri -vite de mas` [i, totodat`, s`\ncerce s` consume preparate“light”, precum legume [i fructe.|n mod firesc, ca orice gurmandcare se respect`, Balan]ele suntatrase ca un magnet de dulciuri,iar acest lucru, cu trecerea anilor,s-ar putea s` le cauzeze pro -bleme digestive. A[adar, \ntr-om`sur` decent`, s` se evite con-sumarea lor \n exces [i s` sep`streze o linie fluid` \ntre pro-dusul ingerat [i ora degust`rii.

Zodia lunii

Foto: kagaya.com

Balan]`

horoSCop

23 septembrie - 22 octombrie

Elemente

puternice:

creativ,

inspirat,

vorb`re],

sociabil.

Puncte slabe:

nesiguran]`,

intoleran]`,

dependen]`.

Stop to shop 81

horoSCop

cu un pas \naintea tuturor!

Din punct de vedere profesio -nal, Balan]ele au toate [an seles` exceleze \n domeniul \n careactiveaz`. Fiind ajuta]i de PlanetaMarte, aces]ia vor risca foartemult \n carier`, \ns` meritele lorvor fi pe m`sur`. |n general, pro -punerile pe care le fac sunt bine -venite la locul de munc` [i luate\n considerare de c`tre superiori.Ideile pe care le etalez` cu mareb`gare de seam` [i minu]iozitatesunt foarte practice [i aduc`toarede profit \n compania \n care \[ideruleaz` activitatea. Mai mult,ace[tia vor fi remunera]i a[a cumse cuvine, aceasta motiv~ndu-i [imai mult, pun~ndu-le \n mi[caremintea str`lucit` pe care o de]innativ. Un insucces poate fi dra-matic pentru o Balan]`. Obi[nui]ica toat` lumea s` se plieze dup`ceea ce \ntreprind ei, vor acceptacu greu atunci c~nd dau gre[ [inu se vor da b`tu]i p~n` c~nd nuvor reu[i s` fie din nou pe primulloc. Ambi]io[i [i plini de creativi-tate, ace[tia se vor descurcaonorabil aproape \n orice situa]ie,nel`s~nd loc de comentarii nega-tive sau de suspiciuni.

cu iubirea la psiholog…

Sau dragostea este mai pre-sus de orice! Atunci c~nd oBalan]` iube[te, va iubi cu\nfl`c`rare [i cu patim`. Iubireape care o revars` asupra celor dinjur poate fi una nem`surat` [iplin` de surprize pl`cute.

Nativii acestei zodii de]in unsemn de aer, cardinal, fiind afec-tuo[i [i echilibra]i din punct devedere sentimental. Verbul “aiubi” este practic modalitatea lorde a supravie]ui, dovedindu-[i pri-ceperea \n rela]ii armonioase [ibine cl`dite. E drept, se decid cudificultate atunci c~nd trebuie sìa o decizie [i sunt u[or de influ -en]at, tocmai de aceea se bucur`c~nd partenerul de via]` \i ajut`s` dep`[easc` unele probleme.

Cu un sim] estetic destul debine pus la punct, ace[tia vordori, \n primul r~nd, s` fie res -pecta]i [i s` li se acorde aten]iacuvenit`. Un fel de motto care leguverneaz` via]a ar fi acela c` oa-menii sunt egali din na[tere [i c`ceea ce dai trebuie s` prime[ti.Bine\n]eles c` regula poate fi in-firmat`, iar de cele mai multe orise vor trezi \ntr-o realitate care nuseam`n` cu ceea ce au visat ei.Dezam`girile nu-i vor ierta nicim`car pe cei mai optimi[ti dintreei, \ns` sufletul lor va trage n` dej-dea unei lumi ideale, \n carebinele va triumfa \ntotdeauna.

|n ceea ce prive[te rela]iaerotic`, Balan]a are tendin]a de ao construi de sus \n jos. |n primulr~nd, vorbim despre stimulareamental`, caracteristic` semnelorde aer, care devine automat ceamai important`; mai apoi dis-cut`m despre o necesitate fizic`specific` fiec`rui om, care poatefi sau nu \mp`rt`[it`. Balan]a cre -de \n mod deosebit \n compatibi -li tatea dintre semeni, mai ales \nrela]ia de cuplu, [i de aceea vatesta pe oricine, \nainte de a lua odecizie. Trebuie spus c` pe cein`s cu]i sub acest semn zodiacalnu-i intereseaz` musai perfor-man]ele, ci mai degrab` urm` -resc crearea unui cadru agreabil,\n care s` se simt` confortabil.Nativii Balan]` se caracterizeaz`printr-o nemaipomenit` capaci-tate de adap tare la necesit`]ileerotice ale partenerului [i prinaten]ia acordat` nevoii celuilaltde \mplinire sexual`. Practic,ace[tia transform` via]a erotic`\ntr-o veritabil` oper` de art`.

Scopul \n via]`:

Corectitudinea

Element:

p`mânt

Planeta:

aer

Piatra:

Cupru

Berbec21 martie - 20 aprilie

Berbecii sunt pu]in \nclina]i spre excentrici-tate, sunt \ndr`z ne]i, provocatori [i au o mare ca-pacitate de seduc]ie. Mai mult ca sigur c` ace[tinativi [tiu cum s`-[i scoat` \n eviden]` avantajelefizice. Acest lucru este evident \n bunul gust decare dau dovad` atunci c~nd vine vorba de a-[ialege o ]inut` prin care s` epateze.

Taur21 aprilie - 21 mai

Persoane energice, hot`r~te, ce dau dovad`de un spirit pragmatic ie[it din comun, chiar [iatunci c~nd vine vorba de a-[i cump`ra haine pen-tru garderoba personal`.

|[i dau seama la prima vedere dac` o hain` levine bine sau nu [i nu stau prea mult pe g~nduri\nainte de a o cump`ra.

Gemeni22 mai - 21 iunie

Nu sunt deloc firi tipicare \n ceea ce prive[testilul vestimentar [i nu se \mbrac` \n conformitatecu ocaziile respective. Sunt originale [i le place sìas` \n eviden]` prin ]inuta lor, venind cu cele maiinedite combina]ii vestimenare. Reprezentanteleacestei zodii pot fi considerate niste trend-setteri \nmod`. {tiu s` pun` cel mai bine \n eviden]` o ]inut`vestimentar` prin gra]ie [i rafinament.

Rac22 iunie - 22 iulie

Nativii Rac sunt foarte sensibili, de aceea acor -d` ]inutei vestimentare o aten]ie sporit`. Sunt \npermanen]` \n cùtarea unui stil care s` \i aratea[a cum sunt: naturali, spontani [i extrem de de li ca]i. Uneori, au tendin]a de a evada \n trecut [ide aceea \n garderoba lor putem g`si o blu zi ]` depe vremea bunicii sau o e[arf` ultramodern`.

Leu23 iulie - 22 august

Fiind persoane optimiste [i iubitoare, Leii nuezit` s`-[i exprime caracterul puternic prin inter-mediul hainelor. Niciodat` Leii nu vor purta o pies`vestimentar` care \i face s` se simt` nesiguri pe ei.Le plac hainele simple, \ntr-o culoare uni, dar nuezit` s` poarte haine care s` st~rneasc` admira]iacelor din jur.

Fecioar`23 august - 21 septembrie

Sunt persoane simple [i se adapteaz` greuschimb`rilor, tocmai de aceea nu \[i exprim`preferin]ele \n mod v`dit prin \mbr`c`minte.

Stilul vestimentar propriu este un melanj demai multe stiluri \n care nu prevaleaz` nici unul \nmod deosebit. Stilul lor, \ns`, este unul corect [iadopt` uneori o elegan]` rafinat`, lipsit` de excentricit`]i.

horoSCop

|n pas cu tendin]ele: Lifestyle astrologic

82 Stop to shop

Balan]`22 septembrie - 22 octombrie

Au tendin]a de a purta \mbr`c`mintea pepost de scut. Prefer` hainele lejere, c~t mailargi, care s` nu vorbesc` despre ele [i desprefelul \n care se simt \n ziua respectiv`. |nschimb, atunci c~nd se simt fericite [i \mplinite,adopt` o ]inut` care le pune \n eviden]` silueta\ntr-un mod de-a dreptul remarcabil.

Scorpion23 octombrie - 21 noiembrie

Scorpionul este admirat pentru spiritul sùavanagardist. Nu este deloc adeptul unei vesti-menta]ii clasice, modernul constituind ve[nic osurs` de inspira]ie pentru el. Vor avea tendin]a sèpateze, \ncerc~nd s` ]in` pasul cu moda. Toto-dat`, este tentat s` uite c` trendurile vin [ipleac`.

S`get`tor22 noiembrie - 20 decembrie

Nativii au tendin]a de a se entuziasma enormla achizi]ia unei piese vestimentare pentru ca \nsecunda urm`toare aceea[i pies` s` le displac`total. Indiferent de v~rsta pe care o au, prin stilulvestimentar abordat, nativii din acest semn vor\ncerca s` arate mai tineri dec~t sunt. {i reu[escde minune, hainele pun~ndu-le \n valoareprospe]imea [i spiritul lor ludic.

Capricorn21 decembrie - 19 ianuarie

Persoane foarte consecvente, nu aleg [i nucump`r` nimic f`r` s` chibzuiasc` \n prealabil. |nviziunea lor, hainele \n culori tari, precum porto-ca liul sau verdele, suplinesc cu succes orice ma -chiaj sau accesoriu. Foarte important pentru eleeste lenjeria intim`, pentru c` o astfel de pies` leface s` se simt` senzuale [i atr`g`toare.

V`rs`tor 20 ianuarie - 18 februarie

V`rs`torii au un spirit critic foarte dezvoltat nunumai legat de propria persoan`, dar [i fa]` decei din jur. Le plac ]inutele impecabile.

Sunt u[or conservatori, iar stilul lor vestimen-tar la care nu renun]` cu u[urin]` este unultradi]ionalist.

Pe[ti19 februarie - 20 martie

Instinctul persoanelor n`scute \n zodia Pe[ti leajut` s` preia din mod` exact acele am`nunte carele pun \n valoare.

Nu exist` neap`rat un material sau o culoarepotrivit` pentru nativii acestei zodii, deoareceacea[tia [tiu foarte bine c` aproape orice le vinebine, at~t timp c~t este purtat cu stil. Iar stil...audin plin!

horoSCop

|n pas cu tendin]ele: Lifestyle astrologic

Stop to shop 83Rubric` realizat` de Elena Dumitru

84 Stop to shop

Noua gam` desisteme multime-dia audio-videoXplod pentruma[in` cunaviga]ie \ncorpo-rat` va fi disponi-bil` \ncepând culuna noiembrie2010.

tEChnEwS

}in~nd cont de actualelecondi]ii de trafic [i presiunea timpului, e tot mai dificil

s` consider`m [ofatul o pl`cere.Sony, \ns`, vrea s` ne conving`de contrariu [i s-a aliat cu Tom-Tom, lider \n solu]ii de localizare[i naviga]ie, pentru a oferi o nou`gam` Xplod de sisteme audiovideo.

Noile game de sisteme multi-media AV pentru ma[in` de laSony sunt: XNV-L77BT, 770BT,L66BT [i 660BT. Fiecare sistemeste format dintr-o unitate audio-video de la Sony, al`turi de un unmodul de naviga]ie de la Tom-Tom [i includ serviciile HD Traf-fic, Local Search, cu motorul decùtare Google [i serviciul SafetyAlerts.

Toate modelele de naviga-toare audio-video sunt echipatecu cele mai complexe h`r]i de laTomTom. H`r]ile acoper` 45 de]`ri din Europa.

Noul centru multimedia Xplod

beneficiaz` de standardul doubleDIN, av~nd ecrane WVGA de di-mensiuni mari, cu rezolu]ie de800x480 pixeli. Prin intermediulfunc]iei Centre Speaker Organi -ser ascult`torii au la dispozi] ieun sistem 5.1, cu func]ia Intelli-gent Time Alignment care ia \ncalcul pozi]ia conduc`toruluiauto, pentru a ajusta modalitatea\n care sunetele sunt redate.

Tehnologiile patentate Sonyprecum ZAPPIN™ [i SensMe™u[ureaz` selec]ia fi[ierelor muzi-cale, pentru a oferi melodiapotrivit` oric`rei dispozi]ii. Pentrua sublinia caracterul multimedia,noua gam` se bucur` de oconectivitate excelent` cu o seriede dispozitive precum WALK-MAN, iPod, iPhone [i dispozi-tivele de stocare USB. |n plus,noua gam` ofer` si func]ia Blue-tooth pentru a putea ascultamuzica stocat` pe telefon saupentru a putea vorbi la telefonf`r` restric]ii.

Sistem multimediapentru ma[in` cu navigator Gps \ncorporat

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Documents

Stop to Shop Octombrie