Stop to Shop Septembrie 2012

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie,

Carmen Cristea, Vladimir Popa

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 120 - Septembrie 2012

62

10 INTERVIU

De vorb` cu Amatto Zaharia

24 FashIoN aRChITECTURE

Istoria textilelor (IV)

27 GENTLEMEN’s aGREEMENT

by Adina Buzatu

44 WoMEN IN sTYLE

by Casa de mod` Fancy

58 IsToRIa BIJUTERIILoR

Liderul pietrelor pre]ioase (II)

66 sToRY oF...

Blestemul iubirii: Pedro [i Inês

69 DEsTINa}II

Rusia, o ]ar` cât dou` continente

”

Acum vreo 7-8 ani, afost pentru primaoar` când am intrat\ntr-un magazin Zara,din Paris, de unde amie[it dup` aproxima-tiv o or` cu ogr`mad` de hìnu]enoi, [i de atunci ar`mas unul dintremagazinele mele desuflet.

PatriciaCimpoia[u[i pasiunea de a face shopping

4 Stop to shop

EditShop

“Diferit”: care difer, care se deosebe[te (de cineva sau de ceva), care nueste asemntor (cu cineva sau cu ceva); deosebit; \n alt mod; altfel. Sau, celpu]in, a[a scrie \n DEX… Despre cei care sunt diferi]i a[ vrea s scriu \n acest editorial. |ns, cu o clarprecizare de la \nceput: “diferi]ii” la modul pozitiv, constructiv [i apreciativ! De cele mai multe ori, avem tendin]a de a urma “turma”. De a face ceva pen-tru c “a[a se poart; a[a spune lumea; a[a trebuie”. De cte ori, \ns, sau c]idintre noi ne-am pus problema dac ceea ce facem chiar este \n avantajul pro-priei persoane? De ce a[ \mbrca o ]inut \n trend, dac, uitndu-m \n oglind, vd c artcel pu]in caraghios? De ce s nu am curaju l s fiu diferit, alegnd o linie “alt-fel”, chiar dac nu apar]ine noii colec]ii? |n fa]a celor care [tiu s fie diferi]i\n materie de mod, dar inedi]i [i perfec]i \n ceea ce prive[te look-u l per-sonal fac o plecciune cu respect! De ce a[ asculta, cnd vine vorba de muzic, o noutate care mie mi se pare“zgomot” [i nu a[ opta pentru ceea \mi place, chiar dac a fost compus acum50 de ani? De ce a[ merge la cinema s vd o abera]ie a tehnicii moderne,dac \mi plac pelicu lele din anii 1940? De ce a[ citi pe net o carte, dac iubescsenza]ia printului [i mirosul operei din bibliotec? De ce a[ urmri un talk-showdac ador s merg la teatru? |n fa]a celor care au curaju l s nu fie \n trend-u l lui 2012 din toate aceste perspective, deciznd s fie “diferi]i”, fac oplecciune cu respect! |n loc de \ncheiere, a[ vrea s subliniez faptu l c a fi diferit la nivelu l tim-purilor pe care le trim nu \nsemn musai a fi deviant! Iar cine nu m credepe cuvnt nu are dect s urmeze turma, mai ales c unora chia r li sepotrive[te a se pierde \n mul]ime, a nu avea identitate proprie…A voastr,

Roxana BichiRedactor {ef

Curajul de a fi diferit

“

”

De cele mai multeori, avem tendin]a

de a urma “turma”.De a face ceva

pentru c` “a[a sepoart`; a[a spune

lumea; a[a tre-buie”. De câte ori,

\ns`, sau câ]i dintrenoi ne-am pusproblema dac`ceea ce facem

chiar este \n avantajul propriei

persoane?

Film

Lawless

Regia: John Hillcoat

Cu: Tom Hardy,

Jessica Chas-

tain, Gary Old-

man, Shia

LaBeouf, Mia

Wasikowska

Gen: Crim`,

Dram`, Western

Premier` \nRom~nia: 07.09.2012

Tinker Bell: Secret of the

Wings

Regia: Ryan

Rowe

Cu: Mae Whit-

man, Lucy Liu,

Lucy Hale

Gen: Anima]ie,

Familie, Fan-

tastic


Savages

Regia: Oliver Stone

Cu: Blake Lively,

Benicio Del Toro,

Emile Hirsch,

John Travolta,

Salma Hayek,

Taylor Kitsch

Gen: Crim`,

Dram`, Thriller


The Best Exotic Marigold

Hotel

Regia: John

Madden

Cu: Dev

Patel, Bill

Nighy, Judi

Dench,

Maggie

Smith

Gen: Comedie, Dram`

Premier` \n Rom~nia:07.09.2012

Hit and Run

Regia: David Palmer, Dax Shep-

ard

Cu: Bradley

Cooper, Dax

Shepard, Kris-

ten Bell

Gen: Roman-

tic

Premier` \nRom~nia:14.09.2012

Despre oameni [i melci

Regia: Tudor

Giurgiu

Cu: Monica

Bârl`deanu,

Andi

Vasluianu

Gen: Comedie


Resident Evil: Retribution

Regia: Paul W.S. Anderson

Cu: Milla

Jovovich,

Sienna

Guillory,

Went-

worth

Miller,

Jensen

Ackles

Gen: Ac]iune, Horror, SF,

Thriller

Premier` \n Rom~nia:14.09.2012

Red Lights

Regia: Rodrigo

Cortés

Cu: Robert De Niro,

Sigourney Weaver,

Cillian Murphy

Gen:ThrillerPremier` \nRom~nia:21.09.2012

Premium Rush

Regia: David Koepp

Cu: Joseph

Gordon-

Levitt, Jamie

Chung

Gen:Ac]iune

Premier` \nRom~nia:21.09.2012

Premierele lunii septembrie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

3–9/09mediA{ CentrALeuropeAn FiLmFestivAL 2012

Festivalul revine pentru o nouèdi]ie. Dac` anul trecut au participat7400 de spectatori, \n cele [ase loca]iidin Media[ (Sala Traube, Cinema Me-diensis, Sinagoga, Pia]a Primariei,Drum b`veni [i T~rn`veni), organiza-torii preconizeaz` c` \n acest an nu -m`rul acestora va fi mult mai mare.

23/09ConCert iL divo

Fenomenul muzical "Il Divo" vine laBucure[ti \n premier` absolut`. Dup`ce au v~ndut peste 26 de milioane dealbume, au sus]inut concerte pe toa -te teritoriile lumii [i au avut onoareade a c~nta \n cinstea Reginei Elisabe -ta a II-a a Marii Britanii [i Irlandei deNord, cei patru interpre]i se preg` -tesc s` concerteze la Bucure[ti, \n ca -drul turneului mondial din acest an.

28/09ConCert Lenny KrAvitz

Artistul revine\n Capital`, cuun concert dincadrul turneu-lui de pro-movare aalbumului sùcu num`rulnou`, BlackAnd WhiteAmerica.

7–9/09posAdA roCK 2012

Edi]ia din acest an este prima care seva bucura de participare interna]ional`. 14 trupe vor evolua în concurs,iar dup` l`sarea întunericului scenava apar]ine forma]iilor care vor sus]i -ne recitaluri. Celelalte Cuvinte, Kryp-ton Reunion, Infected Rain, Gothic,Shifting Sands, Monarchy, Akral Ne -crosis sau Todo sunt o parte din tru-pele care vor aduce sono rit`]i rockpe stadionul din Câmpulung Muscel.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

1

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

Marduk este o trup` suedez` de

black metal care c~nt` din 1990. Anul

acesta au scos albumul cu num`rul

12, "Serpent Sermon". Membrii tru-

pei Immolation vin din New York,

practic` death metalul [i c~nt` din

1986. (Bucure[ti)

5/09ConCert mArduK

immoLAtion

14–16/09pLAi FestivAL

Plai Festival este unul din fest-urilepreferate din zona de world music.|n cele 3 zile de festival vor fi 9 con-certe de world music, jazz [i fusion,arti[ti consacra]i [i peste 200 de ac-tivit`]i - Muzeul Satului B`n`]ean,Timi[oara.

22/09ConCertLeonArd CohenCelebrul artist a scos un nou album,"Old ideas", iar publicul din Rom~nia\l va putea asculta \n cel de-al treileaconcert din Capital` - Pia]aConstitu]iei.

21/09ConCert Kempes{i rezident exOvidiu Ioncu Kempes, solistul al c`ruinume este sinonim cu perioada de aura trupei Cargo, revine pe o scena dinBucure[ti, dup` o absen]` de 8 ani,pentru un show emo]ionant. Kempesse \ntoarce la Arenele Romane, locul\n care a c~ntat pentru [i \mpreun` cupublicul din Rom~nia de nenum`rateori. El este acum membru al super-grupului Rezident Ex, un band cereune[te instrumenti[ti de prestigiu aiscenei rock interne [i interna]ionale.

23/09ConCert AnAthemAAnathema revin pentru a nou` oar`\n Rom~nia. Trupa a lansat \n 2012un nou album: "Weather Systems" -Jukebox Venue, Bucure[ti.

10 Stop to shop

intErviu

Pionierul artelor mar]iale mixte,dar [i al galelor profesioniste \nRomnia, sensei Amatto Zaharia,pre[edintele Federa]iei Romnede Kempo, este un samurai modern, care [i-a dedicat, frrezerve [i fr compromisuri, 35de via] celui mai complex sportde lupt din categoria MMA.Tnrul practicant al artelormar]iale interzise de comuni[ti\n anii ’80 a devenit primul„outsider” c[tigtor al celebru-lui turneu „BudokanInterna]ional Kempo Cup” –Tokyo (Japonia 1993), unde areu[it cel mai rapid KO (21 secunde) din istoria competi]iei,multiplu campion european [imondial Full-Kempo, dar [iantrenor emerit, echipana]ional de Kempo situndu-sepe prima pozi]ie la nivel interna]ional din anul 2002 [ipn \n prezent. Elevii si, profesioni[tii din domeniu, personalit]ile sportive [i to]icei care \l cunosc \l consider unadevrat Sensei, un samuraimodern care, parafrazndu-i propriul credo, st neclintit \nfa]a vie]ii ca o stnc \n fa]afurtunii…

amattoZahariaSamuraiul modern

Kempo este unanim re-cunoscut ca fiind primaform` de lupt` atestat` do- cu mentar, \n prezent fiindconsiderat cel mai complexsport de lupt` din categoriaMMA. Ce \nseamn` KempoMMA pentru pre[edinteleFedera]iei Rom~ne deKempo?Amatto Zaharia: Am \nceput

practicarea sporturilor de lupt`din 1978, sunt membru fondatoral Federa]iei Rom~ne de ArteMar]iale (1990), iar \n prezentsunt Pre[edintele Federa]ieiRom~ne de Kempo, dar [i antre -no rul coordonator al lotului na]io -nal. Dup` aproape 35 de anipe trecu]i \n sala de antrenament,lupt~nd sau coordon~nd activita -tea acestui domeniu, pot s` con-sider Kempo ca fiind modul meude via]`.

Kempo reprezint` tradu -cerea \n limb` japonez` acunoscutei sintagme MMA– Mixed Martial Arts, denu-mirea Kempo MMA fiinddea semenea foarte des uzi-tat`. Prin ce se deosebe[teKempo MMA de celelaltearte mar]iale care s-au des -prins din acesta \n decursultimpului, sau chiar fa]` desporturile de lupt` moderne?A.Z.: |n Kempo, „Arta Luptei

Totale”, se folose[te toat` gamade tehnici de lupt` av~nd ca scop

neutralizarea atacatorului \n luptade strad`, iar \n plan competi ]io -nal sportiv, KO-ul sau abandonuladversarului. |n decursul istoriei,unii mae[trii practican]i deKempo [i-au \nfiin]at propriile or-ganiza]ii sau stiluri. Unii s-au axatpe loviturile cu pumnii [i picioa -rele, al]ii pe arunc`ri, proiec t`ri [ilupta la sol. Multe din aceste sti -

luri au r`mas \ns` ancorate \n tre-cut, continu~nd, din respect fa]`de tradi]ie, linia de antrenamenta mae[trilor fondatori. Kempo\ns` a evoluat continuu, ]in~ndpasul cu toate transform`rileap`rute \n domeniul luptei at~tmar]iale, c~t [i sportive, p`str~nd\ns` [i aspectele tradi]ionale.Tocmai de aceea avem ast`zi \nKempo at~t latura de autoap`rare

– Self Defense, latura de mìes -trie – Kata [i Kata cu Arme, c~t [ilatura sportiv competi]io na l` foar -te complex` tip K1 [i MMA.Kempo MMA este practic o \mbi -nare excep]ional` de vechi [i nou,o \m binare perfect` de tradi]ie [imo der nitate. Indiferent \ns` deforma sportiv`, absolut toatespor turile de lupt` provenite dinartele mar]iale, indiferent de de-nu mirea sau gradul de permisivi-tate al acestora, au un impactbenefic major \n formarea [i edu-carea practican]ilor.

A]i avut o copil`rie cuminte\n stilul „karate kid”? Saua]i rupt maxilare, fluiere,glezne [i coaste?A.Z.: Pe scurt. Excep]ional la

\nv`]`tur`, dar rebel [i justi]iar tot odat`, foarte agresiv \n rela]ia\n special cu bìe]ii din claselemai mari pe care-i executam frec -vent cu o foarte mare pl`cere.

A]i \nceput s` practica]iartele mar]iale \ntr-o vreme\n care erau considerate decomuni[ti „o form` de pro -pa gare a violen]ei \n r~ndu -rile maselor populare”. Judopracticat la Dinamo [i

intErviu

Kempo estemodul meu de

via]Àm f`cut totul lavedere, chiar [iatunci când mi

s-a instrumentatun dosar de

c`tre organelede securitate

Stop to shop 11

intErviu

boxul practicat \n paralel laSteaua erau o form` de aco -perire a adev`ratei pasiuni?A.Z.: Nicidecum. De la \nce -

put am practicat \n paralel box,judo [i karate. |ns` a[a cum v-ammai spus, eram un copil rebel \nsensul frumos al cuv~ntului, mo -tiv pentru care aceste probleme„legal” sau „ilegal” m` l`saurece. Eu am fost [i m-am compor -tat ca un om liber de c~nd m`[tiu. Vroiam s` practic artele mar -]iale [i le practicam pur [i simplu.Chiar m` atr`gea faptul c` aveauo doz` de „interzis”.

|n 1984 a]i ob]inut la Budapesta gradul de Centur` Neagr` 1 dan Full-Contact Karate. Ce a\nsemnat, la nivel oficial [ipersonal, aceast` perfor-man]`?A.Z.: V` da]i seama c` la

acea dat`, \n acel context politic,foarte pu]ini dintre cei vechi [imai \n v~rst` dec~t mine avuse -ser` o astfel de experien]`. A fost[i momentul c~nd am \nce put s`deschid primele s`li \n Bucure[ti.Aveam la un moment dat chiar [ic~te 2-3 s`li \n acela[i timp.Niciodat` nu m-am ascuns, ci amf`cut totul la vedere, chiar [iatunci c~nd mi s-a instrumentatun dosar de c`tre organele de se curitate. Dosarul „C`m`[ilenegre”. Dar a venit revolu]ia [i s-a terminat [i cu comunismul [icu dosarul meu.

C~nd a]i sc`pat definitiv deacest` ilegalitate?A.Z.: Cred c` nu am sc`pat

nici acum. Se pune at~ta presiu -ne pe toate sporturile de lupt`pro venite din artele mar]iale, sefinan]eaz` at~t de pu]in, se arun -c` tot timpul cu noroi \n noi atuncic~nd ni se acord` un buget sau opremiere, iar anumi]i factori deconducere \ncearc` s` ridiculi -zeze, s` minimalizeze [i s` treac`\n derizoriu aportul nostru la dez-voltarea unei societ`]i s`n` toase,\nc~t am c~teodat` impresia c`suntem \nc` \n „ile ga litate”. Daristoria a dovedit c` noi amsupravie]uit comunismului [i suntconvins c` vom supravie]ui, in-diferent de c~te piedici ni se vorpune. Asta este natura noastr`.Suntem lupt`tori. Mergem p~n`la cap`t.

|n perioada 1986-1989, de[i\n ilegalitate, a]i organizatnumeroase stagii de preg` -tire, dar [i competi]ii \n sis-temul [i pe conceptul MMA,inovator la acea dat` \nRom~nia. |nregistr`rile fil-mate pe pelicul` de 16 mmale acestor competi]ii arat`folosirea unor tehnici delupt` complexe, permisive,nonconfomiste [i extrem dedure, dar [i superioritatea

metodei de preg`tire.Seam`n` preg`tirea [i com-peti]iile din prezent cu celede acum 25 de ani?A.Z.: Sportul a evoluat foarte

mult [i odat` cu el, bine\n]eles, [isportul de lupt`. Dar principiilepredate de mine, intuitiv la aceadat`, s-au men]inut. „LuptaTotal`”, cea care cuprinde lovituricu pumnii [i picioarele, cu coatele[i genunchii, secer`ri, arunc`ri [iproiect`ri, continuarea luptei lasol cu lovituri, fix`ri, imobiliz`ri,strangul`ri [i torsion`ri, \ntr-un cu -v~nt Kempo MMA, este cea careconteaz`. Conteaz` \ns` foar temult [i calitatea instructorilor,imagina]ia [i dorin]a de a se per-fec]iona continuu. Performan ]elesportivilor vor fi mici dac` instruc-torul, av~nd cuno[tin]e per so nalelimitate \n acest domeniu foartecomplex, Kempo MMA, pred` ele -vilor sì doar o parte dintre acestetehnici.

Ce mae[tri v-au [lefuitg~ndirea [i stilul de lupt`de-a lungul timpului?A.Z.: |n cele peste 3 decenii

de activitate am cunoscut [i m-amantrenat al`turi [i sub coman da azeci de mae[trii, dar cei care m-au impresionat, at~t ca lup t` -tori, ca mae[tri, dar [i ca oamenisunt Benny “The Jet” Urquidez [i Kancho Yoshiji Soeno.

De la Kancho Yoshiji Soeno,pre[edintele Federa]ieiJaponeze de Shidokan, a]iprimit \n dar o armèxcep]ional`, o sabie lu-crat` ca o bijuterie.

12 Stop to shop

Conteaz` foartemult calitatea instructorilor,imagina]ia [i

dorin]a de a seperfec]iona continuu

intErviu

C~t cost` o astfel de sabie?A.Z.: Pre]ul nu conteaz` [i nu

este a[a de important, tot ce pots` v` spun este c` ea cost` sufi-cient de mult \nc~t nu mi-a[ puteapermite s` o cump`r. Valoareasen timental` este \ns` singuracare conteaz` pentru mine, iar eaeste inestimabil`. |n decursul apeste 50 de ani de practic`, Kancho Soeno a oferit doar treiast fel de s`bii foarte scumpe, ade -v` rate bijuterii, una dintre aces teafiind cea oferit` mie \n 2010.

|n percep]ia comun` [i ge -neral`, Sensei este unb`rbat puternic, gata delupt`, dar [i ini]iatul carepoate s` te \nve]e respectul[i discipli na, care poate s`-]i dezv` luie tainele arteide a lupta. |n ceea ce v`prive[te, c~t de importantèste puterea exemplului?

A.Z.: |n acest domeniu puterea exemplului este extremde important`. Elevii trebuie s`vad` c` [i tu po]i face ceea cele ceri lor, trebuie s` [tie c` [itu ai avut performan]e casportiv, ca antrenor, ca organi-zator de competi]ii sportive saustagii de preg`tire. Trebuie s`simt` c` au \n fa]a lor un liderpe care s` poat` conta nu at~tla bine, c~t mai ales la greu. Devorbitori f`r` fapte lumea s-acam s`turat.

Dup` 22 de ani de munc`perseverent`, \n anul 2000a]i reu[it s` convinge]i Ministerul Tineretului [iSportului c` ramura de sportKempo/MMA merit` s` fierecunoscut` la nivelna]ional. Dup` ace[ti 12ani, la ce pute]i spune c` acontribuit cel mai multaceast` recunoa[tere?A.Z.: Dac` sporturile vor fi l` -

sate la voia sponsorilor, a pri m` -riilor sau a comunit`]ilor locale,acestea vor disp`rea din peisaj,ceea ce ar \nsemna o lovitur`foarte dur` dat` tocmai factoruluisportiv-educativ at~t de importantpentru orice societate. F`r` spri-jinul autorit`]ilor na]ionale, al co -mi tetului olimpic na]ional, sportulnu ar putea s` se dezvolte corect.Spre exemplu, \n anul 2000 acti-vau \n Kempo MMA circa 10cluburi, iar \n prezent, datorit`sprijinului institu]iilor sus-men]ion-ate, avem peste 60 de cluburi lanivel na]io nal. Aceast` implicarea statului a \nsemnat un benefi-ciu foarte mare adus dezvolt`riiKempo-ului, fiind indirect [i unbeneficiu al societ`]ii rom~ne[ti,pentru c` un num`r foarte marede tineri intr` acum \n s`lile noas-tre \n loc s` stea \n spatele blocu-lui \n diverse anturaje nocive.

|n aceea[i arie a recu noa[terilor oficiale, \n2007 a]i fost ales pre[e din -te-executiv al Federa]iei Interna]ionale de Kempo \ncadrul CongresuluiInterna]ional FIK, dar [i Director Tehnic \n Biroul

Stop to shop 13

Am pornit de laun club \nfiin]at \n

1984 [i amajuns la 62 de

cluburi afiliate \n2012

Executiv al Federa]iei Mondiale de Arte Mar]ialeMixte (WMMAF). Esteaceasta \ncununarea uneiactivit`]i performante, deru-lat` pe durata a 35 de ani?A.Z.: Atunci c~nd ai perfor-

man]e, ai toate [ansele s` ficooptat \n executivul domeniuluirespectiv. Ca ini]iator, pionier, dar[i manager al sistemuluiKempo/MMA \n Rom~nia, ampornit de la un club \nfiin]at \n1984 [i am ajuns la 62 de cluburiafiliate la Federa]ia Rom~n` deKempo \n 2012. Am demonstratc` pot face ceva bun \n sensulpromov`rii [i dezvolt`rii sportuluide lupt`, iar cei din cadrul Federa]iei Interna]ionale deKempo [i al Federa]iei Mondialede Arte Mar]iale Mixte (MMA) auapreciat acest lucru, mi-au propus[i mai apoi m-au votat \n acestefunc]ii care m` onoreaz`.

Sunte]i, printre altele, [i re-alizatorul emisiunii „Ora deKempo” a postului de radioActiv eFeM. |n afar` de po -pularizarea acestei artestr`vechi de lupt`, caresunt obiectivele acesteiemisiuni?A.Z.: Kempo MMA reprezint`

spiritul de samurai, spiritul de\nvin g` tor, spiritul de campion.Acest spirit \l reg`sim la foartemul]i spe cia li[ti din societateanoastr`, care sunt „\nving`tori” \ndomeniile lor. Tocmai de aceeainvit \ntotdea una la aceast` emi-siune per so na lit`]i din diversedomenii, care prin munc` [i efor-turi uria[e au avut realiz`ri remar-cabile, oameni care au cuadev` rat ceva de spus, oamenide la care [i eu personal am cevade \nv`]at. Dac` [i ascult`toriiemisiunii aud, \n]eleg [i \nva]` lu-cruri noi, atunci consider c` amatins obiectivul emisiunii.

Ave]i printre „elevi” vedetedin showbiz-ul autohton, pre-cum Adrian Enache, IulianaMarciuc, Kamara, DanielaGyorfi, Oana Lis, CornelP`sat, dar [i sportivi foartetitra]i, cum ar fi CameliaPotec, Ruxandra Dragomirsau Mihai Leu. Pentru ei,Kempo este o filosofie devia ]`, un hobby sau un capri-ciu la mod`?

A.Z.: Pentru ei sportul \n ge -neral este foarte important, toc-mai de aceea absolut to]i arat` [ise comport` senza]ional, chiardac` mul]i dintre ei nu mai suntla prima tinere]e. Oricum, sincers` fiu, a[ prefera s` m` duc cuoricare din ei la orice tip deac]iune sau competi]ie sportiv`dec~t s` merg cu ni[te tineriburto[i, m~nc`tori de floricele [ibùtori de bere pe scaunul dinfa]a calculatorului.

Care este principiul dup`care v` ghida]i [i ac]iona]i\n societate?A.Z.: „Un samurai st`

neclintit \n fa]a mor]ii ca o st~nc`\n fa]a furtunii.”

Am v`zut acest motto [i pesite-ul oficial al Federa]ieiRomane de Kempo. Esteacesta [i un mesajinspira]ional?A.Z.: Un lupt`tor de Kempo

este cu adev`rat un samuraimodern. La Kempo MMA mul]i vin[i mul]i pleac`, din cauz` c` leeste foarte greu s` se adap tezecerin]elor de res pect [i disciplin`,le este foarte greu s` dea dovad`de perseveren]` [i d`rui re, decaracter [i onoa re, le este foar tegreu s` lup te cu ei \n[i[i p~n` lacap`t. Federa]ia are nevoie [i pro-moveaz` la nivel de lot na]ionaldoar acei lupt`tori care au acestecalit`]i specifice unui samurai.Trebuie \ns` s` recunoa[tem c`,din p`cate, \n societatea \n caretrìm ne este din ce \n ce maigreu s`-i g`sim.

intErviu

14 Stop to shop

Kempo MMArepre zint` spiritul

de samurai, spiritul de

\nving`tor, spi ritulde campion

Ave]i elevi prefera]i? Pentruce \i aprecia]i \n mod spe-cial?A.Z.: Sunt foarte apropiat de

absolut to]i elevii mei de la lotulna]ional de Kempo. Unii dintre eiau ajuns antrenori sau arbitri fiindal`turi de mine de peste 25 deani, iar cei care se afl` acum \nlumina reflectoarelor, campionieu ropeni sau mondiali, sunt al` -turi de mine de peste 10-12 ani.Tuturor le mul]umesc pentru per-severen]a extraordinar` pe careau avut-o practic~nd acest sportextrem de greu \n condi]ii finan-ciare precare, le mul]umesc pen-tru respectul [i loialitatea de careau dat dovad` \n decursul anilor,[i mai ales pentru faptul c` m-ausuportat to]i anii ace[tia. Cred c`la acest capitol le-a fost cel maigreu.

Ave]i patru bìe]i, cu v~rstecuprinse \ntre 3 [i 28 deani: Timon, Yani, Yamato [iDavid. Ne pute]i spune, \nc~teva cuvinte, povestea

fiec`ruia? Care dintre ei v`calc` pe urme?A.Z.: Este foarte greu s` des -

crii \n doar c~teva cuvinte oadev`rat` telenovel` \n care via]abate cu adev`rat filmul. Sunt ni[ -te copii excep]ionali, la fel ca [icele trei mame care mi i-au d`ruit.David e cet`]ean american [i st`cu mama lui \n SUA de 28 de ani,vine foarte des \n Rom~nia pentruc` are o rela]ie extraordinar` cumine, cu fra]ii lui, dar [i cumamele acestora. Timon, Yani [iYamato sunt zilnic cu mine, ultimiidoi fiind deja campioni na]ionali.Sunt convins c` [i cel mic, Timon,va ajunge un mare campion pen-tru c`, la fel ca [i ceilal]i, are

calit`]i certe de atlet. Oricum, in-diferent dac` vor continua s` fac`sport sau nu, dac` vor fi cam pionisau nu, pentru mine cel mai im-portant este s` devin` OAMENI.

V` considera]i un r`zboinical vremurilor moderne?A.Z.: Da. Dar mai cred [i \mi

place foarte mult c~nd v`d c` nusunt singurul. Mul]i dintre cei careau reu[it, prin mult` munc`, lupt`[i perseveren]`, s` realizeze ceva\n via]`, sunt r`zboinici ai vremuri -lor moderne, fiecare \n felul [i \ndo meniul lui, pentru c` altfel nuar fi putut avea succes \n aceast`jungl` numit` pompos [i chiar exa gerat „societate mo der n`”.

Poate Kempo s` creeze„r`zboinici moderni”?A.Z.: Da. Cu siguran]`.

Acesta este [i scopul nostruprincipal. Prin Kempo, oameniipot \nv`]a s` lupte cu eventualiiagresori, dar pot \nv`]a [i s`

aib` \ncredere \n ei, pot \nv`]as` respecte dar [i s`

se fac` respecta]i.{i cel mai impor-

tant, prinKempo pot

\ n v ` ] a s ` - [ i\ndreptecoloanacare, \n

acest mo-ment, din

foarte multe mo-tive, presiuni sau opresiuni, \iface s` stea apleca]i sauchiar \n genunchi.

Felicia Chirv`[oiu

intErviu

Mul]i dintre ceicare au reu[it,

prin mult`munc`, lupt` [i

perseveren]`, s`realizeze ceva\n via]`, suntr`zboinici

ai vremurilor moderne

Stop to shop 15

16 Stop to shop

Pentru cei care au cu ltur de modnu este un secret faptu l c \nspatele fiecrui element vestimen-tar exist o istorie. Dar rareori se\ntmpl s \ntlnim situa]ii \ncare unu l dintre acestea \[icroie[te drumul prin timp ajungnds fie iconu l unei ]ri.

in StylE

iconul australieiaKUBRao P~l~rie c^t Simbolul unei |~ri

F ascinanta poveste ap`l`riilor Akubra amaflat-o datorit` reprezen-

tantului unic \n Rom~nia, com-pania “Bella Australia”. Nu odatàm trecut pe l~ng` magazinul dinincinta Unirea Shopping Center[i nu odat` privirea mi-a fostatras` de superbele p`l`rii. |ntr-o bun` zi am decis s` \ntreb maimulte despre acestea [i nu mic`mi-a fost mirarea c~nd le-amdscoperit istoria.

142 de ani de istorie

Dana Vladu, General Mana -ger “Bella Australia” spunea opoveste. Aceea a unor p`l`riicare, la 142 de ani din momen-tul \n care au luat na[tere, suntmai mult dec~t un brand in-terna]ional, sunt cel mai celebruicon atunci c~nd spui “Aus-tralia”. Akubra provine dintr-uncuv~nt vechi australian, iar azieste numele celui mai celebruproduc`tor australian de p`l`rii.

“Akubra se pronun]` «Uhkoo-brah» [i \nseamn` «acoper`m~ntpentru cap». Compania produceunele dintre cele mai calitativep`l`rii din lume.”, ne spune ma-nagerul “Bella Australia”. Brand-ul nu este doar un simbolna ]ional \n ]ara de origine, ci adevenit un nume de elit` la nivelmondial, fiind preferat de to]i ceicare [tiu s` aprecieze calitatea.“Dac` \n State celebrul cowboyeste reprezentativ \n istorie, \nAustralia p`l`riile Akubra sim-bolizeaz` istoria dar trìesc cum~ndrie [i \n prezent. {i asta

pentru c` au [tiut s` se reinven-teze, f`r` a pierde din fascinantaistorie.”, adaug` reprezentantulimportatorului rom~n.

Fabrica unde se realizaumanual p`l`rile a fost \nfiin]at`la \nceputul anilor 1870 de Ben-jamin Dunkerley. Acesta era unimigrant englez \n Australia, care\[i deschisese un magazin \nTasmania. Tot el inventase oma[in`rie care extr`gea firul dep`r din blana de iepure, astfel\nc~t partea cea mai moale de

EvEnimEnt

Stop to shop 17

Dac` \n State cele-brul cowboy estereprezentativ \n isto-rie, \n Australiap`l`riile Akubra sim-bolizeaz` istoria dartrìesc cu mândrie [i\n prezent. {i astapentru c` au [tiut s`se reinventeze, f`rà pierde din fasci-nanta istorie.

Dana Vladu, General Manager

“Bella Australia”

dedesubt r`m~nea perfect` pen-tru realizarea p`l`riilor.

Dunkerley [i familia sa s-aumutat la Sydney \n 1880 undeau deschis o mic` fabric` dep`l`rii. Mai apoi, englezul Ben-jamin Dunkerley \[i m`re[teafacerea [i se mut` \n NewSouth Wales, unde pune bazeleunei fabrici chiar la ie[irea dinSydney. Intr` \ntr-un parteneriatcu Arthur Pringle Stewart, carevindea p`l`rii \n Sydney, acestadevenind comerciantul sù di-rect. |n 1904 angajeaz` un t~n`rpe nume Stephen Kier, tot imi-grant englez, dar care de]ineaarta de a face p`l`rii. T~n`rul denumai 23 de ani trìe[te opoveste de iubire cu fata lui Ben-jamin, Ada, cu care se [ic`s`tore[te \n 1905. Ginereleeste numit Director General, iardin 1911 afacerea devine cunos-cut` ca [i Dunkerly Hat Mills.

|n 1912 compania a luat nu-mele de Akubra Hat Company [ia devenit produc`tor pentru“Australian Military Slouch Hat”.Tot acum fabrica este mutat`\ntr-un spa]iu mai mare. Dup`moartea \n 1918 a fondatoruluisù, compania r`m~ne \n grjaginerelui Stephen Keir. El a pusbazele brand-ului cunoscutast`zi ca Akubra. Cu StephenKeir la conducere afacerea\nflore[te, astfel c` \n 1952c~nd s-a retras, l`s~nd condu -cerea fiului sau, Herbert Keir,Akubra era deja un succes fi-nanciar [i un renume \n dome-niul p`l`riilor.

|n 1970 compania se mut`din nou, de aceast` dat` \n

Kempsey, din motive de m`rirea spa]iului de func]ionare.

Conducerea business-ului atrecut din genera]ie \n genera]ie,\n prezent Akubra fiind tot submanagementul familiei fonda-torului.

P`l`rii faimoase pentru oameni celebri

Akubra a devenit produc` -torul p`l`riilor purtate de oamenide afaceri, fermieri, politicieni,staruri de cinema [i mul]i dintresolda]ii ce au luptat \n cele dou`r`zboaie mondiale. P`l`riileAkubra au cucerit [i cinemato -grafia, ele put~nd fi v`zute \n

produc]ii precum “Australia”,“Breaker Morant”, “Gallipoli”,dar [i \n mai toate produc]iileaustraliene. Cei care cunosc ce -lebrul personaj din filmul “Cro -codile Dundee” vor identificaimediat designul pur australianal p`l`riei purtate de actorulPaul Hogan – o Akubra, fire[te.

Renumele Akubra estedovedit [i de asocierea acestuiacu Jocurile Olimpice din Australiadin anul 2.000. Mai mult, c~ndcelebra Oprah a vizitat Australia\n 2010, ea a purtat modelul"Cattleman" semnat Akubra.Chiar [i pre[edintele Bill Clintona cump`rat o p`l`rie "SnowyRiver" semnat` de acela[i brand

in StylE

18 Stop to shop

in StylE

atunci c~nd a f`cut o vizit` laSydney \n noiembrie 1996. Gu-vernul australian a folosit cele-bra marc` pentru a face cadourioficiale pre[edin]ilor precumRonald Reagan, George Bush [iBarak Obama.

Am aflat de la Dana Vladu,Ge neral Manager “Bella Austra -lia” (singurul importator [i co mer -ciant pentru pia]a din Rom~ nia)c` Akubra produce 65 de stiluridiferite de p`l`rii, incluz~nd p`l`riifashion, p`l`rii de paie, p`l`riispeciale, p`l`rii de colec]ie,p`l`rii cu specific australian dar[i de inspira]ie western.

A[adar, dac` vreodat` vre]is` fi]i [ic [i s` impresiona]i caapari]ie, v` invit`m \n UnireaShopping Center (magazinulBella Australia – parter) s`proba]i o p`l`rie Akubra. Fiem`car [i pentru a v` sim]i caOprah sau Obama…

Confirmarea hollywood-ului

Rosie Boylan (designer –[efEchipa Sydney la film`rile pro-duc]iei “Australia” cu Hugh Jack-man [i Nicole Kidman):

“Aveam nevoie de ceva cares` rup` imaginea aceea vechede c`l`re]i pr`fui]i. M` uitamprintr-un catalog vechi al Akubra[i am v`zut stilul clasic al acelortimpuri. L-am contactat peBrian Tucker, managerulde produc]ie al Akubra(…). Dup` ce p`l`riileau fost realizate laKempsey, ne-au fosttrimise la StudiourileFox din Sydneyunde s-

au potrivit imediat lui Hugh (n.r.Hugh Jackman) (…). La acel mo-ment aveam nevoie de maimulte modele pentru Hugh pen-tru a acoperi varietatea scenelordin film. (…) Dar a fost una, \nmod special, de care Hugh s-aata[at, care \i venea extraordinar[i s-a p`strat impecabil p~n` laterminarea film`rilor. Cred c` peaceasta Hugh a [i p`strat-o…”.

Carmen Cristea

Stop to shop 19

Akubra a devenitproduc`torul p`l`ri-ilor purtate de oa-meni de afaceri,fermieri, politicieni,staruri de cinema [imul]i dintre solda]iice au luptat \n celedou` r`zboaie mondiale.

20 Stop to shop

“Toamna se numr bobocii”,spune o veche vorbromneasc. Dar toamna seanun] [i noile tendin]e \nmod, make-up, parfum [ialte produse de frumuse]e.Cine crede c doar moda \[iprezint pe podiumuri trend-urile se \n[eal amarnic! De-a lungul timpului, amobservat c marile case deparfumuri, productorii decosmetice [i produse de\ngrijire corporal \[ipregtesc lansri importante\n prag de sezon toamn-iarn. Nu [tim c]i dintre noisuntem aten]i sau nu laacest detaliu, de aceea ne-am gndit s v “vindem”cteva ponturi.Iar dac \n materie de modse apeleaz la designeri [istili[ti, astfel \nct sfaturiles fie corecte, Stop To Shop aapelat la speciali[tii Kendra[i B&B Collection pentru acu-rate]ea informa]iilor \n ma-terie de machiaj, parfum [iproduse corporale.

Roxana Bichi[

SpEcial

sfaturiuti le pentru nou l sezon

toamn-ia rn

Make-up toamn`-iarn`2012 – 2013

Speciali[tii Kendra [i B&BCollection ne spun c` regeleacestui sezon este fondul deten. Cu c~t produsul ales faceparte din categoria celor deultim` genera]ie, cu at~t maimare este capacitatea de a re-vigora epiderma [i de a redasuple]ea ]esuturilor.

C~t despre machiajul ochi lor,acesta poate fi clasic, natural -pentru zi [i smokey eyes pentrusear`. “Se aleg culorile[i texturile favo ri te,to nuri de roz [i bejpentru zi, tonuri degri, negru, antracitpen tru sear` [i seschim b` pu]indoar modul de fi -nisare, u[or mi-grat, o neglijen ]`care uneori estefoarte sexy.”, ex- plic` specialistulKendra [i B&BCollection.

Mai mult,afl`m c` pen truacest se zon“rece” se poar tàlbastru deschis

[i închis, satinat sau metalizat,ne gru [i violet, orange [i fuch-sia, aplicate ge neros pe pleoa -pe, arcade [i tâmple, încom bina]ii spec-taculoase.“Ochii trebu -ie s` fiemari, centrulde greutate alma chiajului îlre pre zin t` pleoa -pele su pe rio a re [i

sprân cenele care sunt tex turateputer nic sau co lo rate, asor ta tecu ve sti men ta ]ia.”, comple tea z`make-up artis tul.

Rujul poa te fi bej, mat sauu[or si de fat, ro[u coral mat, gre - na, portocaliu, ro[u.

“Genele trebuie s` fie volu-mi noase [i dese, o ma scara bi -ne alea s` poate avea func]ii

mul tiple. RimmelLondon lansea z`pentru acest se -zon ScandalEyesShow Off Mascara– pentru ochi careatrag toate privir-ile! Este prima

mascara cecombin` volumul[i definireagenelor cu un apli-cator unic cu cap`t

în form` de sfer`.Partea plat` a apli-

catorului confer`genelor un volum ex-

trem, f`r` s` le lipeas -c`. Cap`tul în form` de

sfer` ridic` [i curbez`genele pentru ochi cu

adev`rat specta culo[i iarformula îm bo g`]it` cu fibre

alun ge[te genele. V` garan-tez c` va fi ar ma voastr` dese duc]ie \n acest sezon!”,

adau g` specialistul. Un alt truc \n materie

de ge ne vine de la Bour-jois. “Bourjois ridic` la

rang de „must-have” ge nelede m` tase pline de vo lum [i fle -xibilitate. Pentru o pri vire 100%se du c` toare [i mega-volum,aplic` formula-spu m` de unnegru intens a no ului masca -ra Beauty’full Volume prinrotirea periei; astfel, genelevor intra imediat \n con-tact cu toat` su prafa]aaplicatorului inspirat di-rect din tehni cile dehair-styling, aplicatorce garanteaz` frumu -se ]ea [i suple]ea lor!Hai s` ar` t`m toam-nei cum duo-ul vo -lum [i suple]eBourjois e formulac~[ t ig`toare!” ,sus ]ine reprezen-tantul Kendra [iB&B Collection.

SpEcial

“Rimmel Londonlanseaz` pentruacest sezon ScandalEyes ShowOff Mascara – pentru ochi careatrag toate privirile!(...)”

Stop to shop 21

SpEcial

Gata cu cearc`nele [ipetele

Un machiaj perfect se aplic`pe un ten \ngrijit. Multe dintrefemei \[i strig` disperarea atuncic~nd vine vorba de cearc`ne.Este adev`rat c` trucurile dinmachiaj ajut` la ascunderea lor.Dar ce se \nt~mpl` odat` cudemachierea? Parc` nu maivrem s` fim “b~ntuite” de ele!Pentru aceast` problem`, spe-ciali[tii Kendra [i B&B Collectionrecomand` un produs al Labora-toarelor SHISEIDO: ANTI-DARKCIRCLES EYE CREAM.

Produsul integreaz` un com-plex inovator de diminuare acear c`nelor, care ac]ioneaz` si-multan asupra cauzelor de for-mare a cearc`nelor. “|ndecursul a 2 s`pt`m~ni zonaochilor cap` t` un aspecthidratat [i luminos, dup` 4

s`pt`m~ni cear c` nele devinmai pu]in vizibile, iar dup` 8

s ` p t ` m ~ n icearc`nelesunt vizibilr e d u s e ,cu l oa readin zonaochilor de-venind uni-f o r m ` . ” ,s u s ] i nr ep r e z en -tan]ii com-paniei.

{i pen-tru c` unten \ngrijitpre supunelipsa pe-telor pig-m e n t a r e ,tot Labora-t o a r e l e SHISEIDOvin cu o al-te rnat i v`

cosme tic` la tratamentul culaser de \ndep`rtare a petelorpigmentare. Noul INTENSIVEANTI-SPOT SERUM intr` \n scen`din aceast` toamn` [i se poart`de c`tre femeile care \[i dorescmai mult dec~t un corector\mpotriva petelor. “Este un se -rum pe care 8 din 10 femei l-aupreferat ca alternativ` la trata-mentul cu laser.”, spun cei de laKendra [i B&B Collection.

arome de toamn`-iarn`

C~nd este vorba de tendin ]e -le noului sezon, nu pot fi omisenoile frecven]e ale Caselor deParfumuri. “|n acest sezon sepoart` Marc Jacobs, Calvin Klein[i Chloé”, afirm` speciali[tii.

Buline, buline, buline! Camasta am putea spune c~ndafl`m de noul parfum Marc Ja-

Noua arom` estededicat` femeilorcu un spirit optimist, cu o atitudine [ic [icare au un dram deneprev`zut.

22 Stop to shop

Produsul integreazùn complex inova-tor de diminuare acearc`nelor, careac]ioneaz` simultanasupra cauzelor deformare acearc`nelor.

cobs, DOT. Noua arom` estededicat` femeilor cu un spirit op-timist, cu o atitudine [ic [i careau un dram de neprev`zut.

Se [tie c` Marc Jacobsiube[te s` vorbeasc` despre cu-lori, despre ingrediente specificecare au o culoare puternic` [icare miros ca [i a lor culoare. Deaceea, el a ales aceste trei in-grediente-cheie: fructe de p` -dure, iasomie [i driftwood (lemnde copaci, în întregime saupar]ial, care a fost sp`lat înocean, din cauza inun d` rii, vân-tu ri lor sau altor eveni-mente naturale).

Cum creatorii deparfumuri nu \i uit`niciodat` pe b`rba]i,Casa Calvin Klein pro -pune pentru sezonul receETERNITY AQUA HIM.Un parfum casual, ac-vatic-lemnos, care sedeschide cu note de

citrice, frunzeverzi, lotus [i

note acvatice.Doamnele

care iubescpar fumur i les e m n a t eCalvin Kleintrebuie s` [tiec` din toamn`pot acce-soriza ]inutacu ETERNITYAQUA HER.Explozia olfac-tiv` a par-f u m u l u iE T E R N I T YAQUA se deschide cunote de m`r,pulp` decaise [i ap`reconfortant`de castravete,note le de mij -

loc p`streaz` tradi]ia ETERNITYcu un contemporan buchet floralalb [i \nv`luie notele de baz` cusenzualitate cald` prin lemnsc`ldat \n lumin` [i mosc trans-parent.

Dac` vrei s` te confunzi cuambinetul tomnatic, dar s` la[i\n urma ta o arom` floral`, spe-cial[tii Kendra [i B&B Collection\]i recomand` “Love, Chloé EauFlorale”, prima ap` de toalet`din linia Love Chloé. Acest nouparfum este eviden]iat de ofa]et` modern` ciprat` [i ener-gizat` datorit` notelor de ceaiverde [i mu[cat`, care d` osenza]ie de prospe]ime [iveselie.

Un parfumcasual, ac-vatic-lem-nos, carese des chi -de cu notede ci trice,frunze verzi,lotus [inote acvatice.

Acest nou parfumeste eviden]iat deo fa]et` modern`ciprat` [i ener-gizat` datorit`notelor de ceaiverde [i mu[cat`,care d` o senza]iede prospe]ime [iveselie.

Stop to shop 23

SpEcial

FaShion architEcturE

textilele indiene |n ceea ce prive[te textilele,

India are o tradi]ie diversificat` [ibogat`. Textilele indiene \[i auoriginea \n Epoca de Bronz. Po -pula]ia din acele timpuri foloseabumbacul ]esut \n cas` pentru a-[i croi hainele. S`p`turi arheolo -gice, f`cute la Harappa [iMohenjo-Daro, au scos lasuprafa]` obiecte de uz casnic,precum ace f`cute din oase [ifuse realizate din lemn, demon-str~nd prelucrarea proprie a bum-bacului. Au fost descoperite [ifragmente de bumbac ]esut \nacea perioad`.

Prima atestare scris` referi-toare la cusut se g`se[te \n Rig-Veda. {i epopeele anticeRa ma yana [i Mahabharata vor -besc despre multiplele ]es` turidin acele timpuri. |n Ramayana seface referire la stilurile luxoa se aleboga]ilor [i la hainele simple ale

popula]iei de r~nd [i asce]ilor.M`rturie despre textilele antice in-diene stau [i sculpturile din pe-rioadele Mauryan [i Gupta, dar [iscripturile antice budiste [i pic-turile murale din pe[terile Ajanta.

Legenda spune c` atuncic~nd Amrapali, o curtezan` de lacurtea regelui Vaishali l-a \nt~lnitpe Gautama Buddha, purta unsari dintr-o ]es`tur` luxoas` [isemitransparent`, fapt carevorbe[ te despre nivelul crescut al]es`turilor antice indiene.

India avea numeroase leg` turide comer] cu restul ]`rilor, iar textilele indiene erau foarte popu lare\n perioada antic`. M`ta sea in-dian` era preferat` la Roma \nanii de \nceput ai erei cre[tine.

Stocuri cu fragmente de textiledin bumbac, originare din Gujarat,au fost g`site \n mor min teleegiptene de la Fostat, apar ]in~ndsecolului V era noastr`. Textilele

Exist` dou` claseprincipale de

brocarturi: celedin m`tase pur`

[i amestecurile cubumbac [i

brocarturile Zari,cusute cu fir deaur [i argint. Cel

mai important material din care

se realizeaz` brocarturile este

m`tasea.

Istoria(IV)TExTILELOR

24 Stop to shop

din bumbac se exportau chiar [i\n China \n perioada de prosperi-tate a comer ]ului pe DrumulM`t`sii.

|n secolul XIII, textilele dinm`tase din sudul Indiei se expor-tau c`tre Indonezia. Cele din bum-bac imprimat ajungeau \n Europa[i Orient. Dup` ocupa]ia britanic`,“The British East India Company”f`cea comer] cu bumbac indian [imateriale din m`tase, printre carefaimoasa muselin` Dacca.Muselina din Bengal, Bihar [iOrissa era extrem de popular` laexport.

Brocarturile – tradi]iade a aduce m`taseala via]`

}es`turile din m`tase, maiales cele cu aur [i argint, sunt otradi]ie veche \n India. Exist`dou` clase principale de brocar-turi: cele din m`tase pur` [iamestecurile cu bumbac [i bro-carturile Zari, cusute cu fir de aur[i argint. Cel mai important mate-rial din care se realizeaz` brocar-turile este m`tasea.

Ea genereaz` ]es`turi fru-moase, este rezistent`, durabil`,fin` [i u[oar`. Dintre categoriilede m`tase neprelucrat`, tipurileprincipale de brocarturi sunt: Tan-duri, Banaka [i Mukta. Tanduri seimport` din Malda [i alte locuridin Bengal. Banaka este maisub]ire, folosindu-se adesea pen-tru a ]ese materialele moi. Mukta,o m`tase mai aspr` [i rezistent`,se folose[te pentru elementelevestimentare care trebuie s` su-porte accesoriile grele precumcele din aur.

|n India, m`tasea neprelu-crat` suporta un tratament spe-cial pentru a fi realizatebro car turile. Se r`suce[te, dup`care cus`turile de dedesubt severific` pentru uniformitate [i ro-tunjime. Firul se proceseaz`, sespal` [i se \nl`tur` substan]acleioas` din compozi]ie. Aceastatrebuie \nl`turat` pentru cam`tasea s` devin` moale [i s`permit` penetrarea acului decusut. Acest procedeu trebuie re-alizat cu mare grij`, \ntruc~t fi-brele se pot rupe. Apoi, m`taseaeste fiart` \n ap` cu s`pun, dup`care se trimite la uscat.

Pentru indieni, culoarea are oimportan]` vital` \n ]es`toria bro-carturilor. {armul [i frumuse ]eaacestora depind de tipul de culori[i de sincronizarea lor. Astfel,ro[u simbolizeaz` culoarea iubirii,

iar cele trei tipuri de ro[u evoc`trei stadii ale dragostei. Galbeneste culoarea prim`verii, atinere]ii, a v~ntului din Vest [i aroiului de albine. Indigo \i apar ]ineZeului Krishna, culoare rela ]io -nat` cu norii din timpul ploii. In-digo Hari este culoarea apei \ncare se reflect` cerul. {ofran de-fine[te p`m~ntul [i yoghinul, po-etul care renun]` la lume.

desenele pe brocarturi

Realizarea “nakshas” (mode -le) reprezint` o parte important`\n crearea de brocarturi \n India.Aten]ia designerului este \n cen-trul materialului. Inspira]ia \i vineacestuia din legende [i simbo -lism. Cele mai populare modeledesenate au ca surs` natura.Acest gen de crea]ii cu modelulprincipal \n centru apar]in Ba-naras, unul dintre cele mai vechiora[e cu ocupa]ie continu` [i celmai vechi din India. Se spune c`familiile din acest ora[ au fostaduse \n zon` \n timpul regeluiMuhammed Tughlak (1325-1350|.Hr.). Ace[ti oameni erau mae[ -trii supremi \n arta realiz`rii de-senelor prin ]esut. Artizanii locali[i ]es`torii au \nv`]at aceast` ar -t` de la mae[trii veni]i \n ora[. Oparte dintre ei erau [i mari poe]i,fiind posibil ca prin ]esut s` fispus multe poezii. Un astfel marepoet a fost Ghias-I-Naqsband,men ]ionat \n “Ain-I-Akbari”a luiAbul Fazl.

Designul [i modelele au su -ferit schimb`ri gradual [i imper-ceptibil, vizibile urm`rindu-sepic turile realizate \n timpul diferi -

Stop to shop 25



telor perioade. Picturile muraleAjanta [i Bagh relev` existen]aunor tehnici diferite de realizare adesenelor [i textilelor. |n perioadaGupta (secolul XIV era noastr`)cele mai populare desene eraumotivele florale sau cele cu p`s`riori animale.

|n secolul XVI, vechile modelese \nlocuiesc cu motive flora lepersane. Picturile Akbari ara t` fori\nflorite pe jum`tate – din pe-rioada Jehangir, flori total \nflo rite[i mici boboci cu emfaz` pefrunze – din perioada Shahjehan.|n secolul XIX, odat` cu guver -narea britanic`, se \nre gis trea zò schimbare drastic` \n design.Unele brocarturi au \nceput s` des crie secven]e engleze[ti, pentru a fi pe placul conduc`torilordin Regat.

Catifeaua italian`Dac` exist` ceva ce a marcat

textilele de-a lungul secolelor,reg`sindu-se pe tronuri, pe altare,\n paturile regale, pe post dedecor \n camerele aris trocra]ilor [i\n atelierele ma rilor creatori devestimen ta]ie, acest lucru estecatifeaua. Guiseppe Verdi cereadoar cele mai fine catifele pentrua-i fi realizate ]inutele aferentepersonajelor din operele sale.Acela[i lucru este valabil [i \ncazul lui Rossini [i al lui Donzietti.

De la Caruso la Galeffi la Giu-ditta Pasta, to]i au acordat oaten]ie obsesiv` spectacoluluioferit \n operele lor de costumelede ca tifea. Nu fac excep]ie de laaceast` obsesie nici designeriiprecum Courreges, Cardin, Ra-banne, Marucelli [i De Barentzen.

Catifeaua a reprezentat, mai\nt~i de toate [i cel mai impor-tant, un fenomen economic, carea generat o enorm` bog` ]ie, sufi-cient de mul]i bani \nc~t s` fiesubven]ionate armate, s` secreeze b`nci [i s` se schim beradical cursul economiei in-terna]ionale. O p~rghie puternic`\n comer]ul din timpul Rena[ terii,catifeaua a creat averi bancherilor[i comercian]ilor din ora[e pre-cum Lucca [i Floren]a sau \n re-publicile maritime Genova [iVene]ia.

Timp de secole, datorit` cati -felelor, aceste ora[e au dominatpia]a textilelor din \ntreaga lume.Au influen]at pre]ul brut al materi-alelor, au avut un cuv~nt de spus\n tratatele comerciale, \n cursulmodei, \n dezvoltarea tehnologiei[i in noile descoperiri.

Urmele celei mai vechi cati -fele se pierd undeva \n perioadaDrumului M`t`sii. Se [tie càcest tip de textil`, realizat labaz` din m`tase, a ajuns pentruprima dat` \n Italia din Orientul

|ndep`rtat, transportat fiind decomercian]ii arabi, [i s-a r`sp~n -dit \n \ntreaga Europ` datorit`comercian]ilor din Lucca, Ven]ia,Floren]a [i Genova.

|n Italia, odat` cu \nceputulsecolului XII [i p~n` spre finelesecolului XVIII, a fost cea maimare industrie de produc]ie a ca -tifelei din \ntreaga lume occiden-tal`. Timp de secole, italienii auaprovizionat restul b`tr~nului con-tinent cu textile din catifea,folosite la fabricarea hainelor, laacoperirea pere]ilor, la mobilier,la interiorul cale[tilor, etc.

Mul]i istorici sus]in c` celemai vechi catifele au fost prelu-crate \n Palermo, ca o imita]ie acatifelei din Est. Ipoteza càceast` textil` pre]ioas` a fostpentru prima dat` ]esut` \n Si-cilia, r`sp~ndindu-se apoi \nrestul Italiei a fost emis` de unstudent francez, A. Latour. Iar teo-ria lui nu este eronat`, cu at~tmai mult cu c~t exist` dovezi c`ruta vene]ian` de r`spandire estecea corect`.

Aceste documente dateaz`de la \nceputul secolului IX, [itimp de dou` secole s-a tot scrisdespre comer]ul dintre Vene]ia [iEst. Totu[i, araba este singuralimb` \n care s-a f`cut referire prindocumente la un ora[ pe numeKathifet [i care este legat de ca -ti fea. Acesta poate s` fie chiarprimul loc \n care hainele din ca ti -fea au fost create pentru primadat`. Dar, pe de alt` parte, \nItalia aceast` textil` [i-a luat nu-mele de la caracteristicile sale:“vello”- l~n`, “velluto” – “l~nos”.

Roxana Bichi[

26 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Costumul gri estemust-have-ul oric`reigarderobe pentrunoul sezon detoamn`.”

Magazinele TRENDSby Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt


28 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Blazerul la dou`rânduri de nasturieste potrivit atât ]inu -telor office, cât [icelor casual smart.”


Stop to shop 29


Adina Buzatu:

“Catifeaua semen]ine \n tendin]e[i devine o op]iune[i pentru ]inutele dezi cu zi.”



30 Stop to shop

Adina Buzatu:

“O c`ma[` dindenim, purtat` cupapion, este odovad` de curaj [ide creativitate.”



Stop to shop 31

Adina Buzatu:

“O ]inut` compus`din piese vesti-mentare din tonuridiferite ale aceleia[iculori este rafinat` [iactual`.”


32 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

Cercei

meli melo19,99 RON

Bretele

meli melo19,99 RON

e[arfa

meli melo39,99 RON

Br`]ar`

meli melo29,99 RON

Geant`

meli melo119,99 RON

Bro[`

meli melo19,99 RON

Colier

meli melo39,99 RON

inel

meli melo19,99 RON

Benti]`

meli melo12,99 RON

34 Stop to shop

tipS&trickS

Dragele mele, am decis ca \n acest material s vdezvlui secretele unui machiaj zilnic corect. Sunt tru-

curi pe care eu le folosesc, dar pe care le voi\mprt[i astfel \nct s nu trebuiasc s fii make-up

artist pentru a avea un machiaj reu[it.

machiajulzilnic

UNIVERSUL MACHIAjULUI

by andreea ali

|ngrijirea [ipreg`tirea tenului

Sunt c~]iva pa[i simpli, pro-ceduri deloc complicate, pe carepo]i s` le faci tenului tù f`r` preamare efort sau probleme. Femeileador` s` stea la soare, dar acume limpede pentru toat` lumea c`soa rele poate cauza mari proble -me ale pielii \ncep~nd cu depig-men t`ri, pete, riduri p~n` lacan cere de piele. De aceea, tre-buie s` purta]i mereu crem` cufactor de protec]ie. C~nd vinevorba de creme, trebuie s` [titi c`pielea nu are ceas. Asta \nseam -n` c` o crem` de noapte este [icrem` de zi iar cre ma de zi este [icrem` de noapte. A[a c` nu tre-buie neap` rat s` investi]i \n dou`creme dife rite. G`se[te-o pe ceacare func ]ioneaz` pentru tine [ifolo se[te-o noapte [i zi. Totu[i,nu uita c` produsele de \ngrijire atenului nu sunt opera]ii estetice.Totul e str~ns legat de ceea cem`n~nci, de sportul pe care-lprac tici [i orele de somn.

Fondul de tenSunt mai multe tipuri de fond

de ten: Fondul de ten de tip stick: estecu puterea de acoperire cea maimare, de obicei cu un con]inut depu dr` mare; poate fi purtat maiales seara, deoarece este unfond de ten gros, iar pe timpulzilei poate oferi tenului un aspectde masc`. Fondul de ten de tip crem`: areo putere de acoperire medie [ipoate fi folosit at~t ziua, c~t [iseara, totul depinz~nd de canti-tatea de produs folosit.

tipS&trickS

Fondul de ten lichid: poate [icel mai popular, ofer` o acoperiremic` spre medie [i poate fi folositpur [i simplu sau \n combina]iecu crema de fa]`, ziua sau seara,\n func]ie de necesit`]ile tenului.

Eu folosesc degetele ca sàplic fondul de ten, dar de mareajutor sunt [i bure]ii pentru fondulde ten sau pensula special`. Fon-dul de ten pe baz` de ulei trebuieagitat \nainte de a fi folosit, pen-tru c` emulsiile tind s` se separe.Pentru machiajul de zi cu zi prefers` folosesc foarte pu]in produs,cu o putere de acoperire mic`, altfel, un fond de ten gros va date nu lui un aspect artificial, ca omas c`. Pentru ca fardul de ochis` reziste pentru o perioad` mailun g` de timp, eu acop`r pleoapacu o cantitate mic` de fond deten, dup` care tapotez pu]in` pu -dr` deasupra.

pudraExist` \n comer] o varietate de

pudre pentru fa]` [i corp: pudraliber` (pulbere) - un produs light ca[i textur`, pudra compact` - pen-tru o acoperire mai opac`, pu dracu iriza]ii - pentru cele ce vor sàdauge un plus de lumin` fe]ei [ipudra bronzant` - pentru tenul cese vrea a fi bronzat. Pudra libe r`poate fi folosit` f`r` fond de ten,pentru a [terge luciul fe]ei [i a-i daun aspect proasp`t. Pentru a evitao aplicare neuniform` a pu drei,scutur` bine pensula de pro dus,\nainte de a-l aplica pe fa]`.

ConcealerulC~teodat`, fondul de ten este

de ajuns pentru a acoperi cearc` -

nele. Dac` acestea sunt prea \n -chise la culoare, anticearc`nul v`va da o m~n` de ajutor. Anti cear -c`nele care au un subton gal bensunt mult mai eficiente pen trupuncte ro[ii, cearc`ne vi ne ]ii sauco[uri. Folosind o pensu l` mic`sau chiar v~rfurile de getelor, apli -c` o cantitate mic` de produs pezona dorit` [i tapo tea z` u[or. Fi -xeaz` apoi cu o cantitate foartemic` de pudr`, pen tru o rezis-ten]` mai lung` a produsului.

produsele pentru ochi

Fie c` alegi s` lucrezi cupudre, creioane, creme colorate,zo na ochilor, cu siguran]`, estelo cul de pe fa]` unde po]i fi c~t sepoate de creativ`. Totu[i, pentruzi alege culori \n tonuri deschise,potrivite cu nuan]a p`rului [i aochilor. Dac` por]i lentile de con-tact, ar fi de preferin]` s` le puidup` ce ai terminat machiajulochilor, pentru a evita ca particulede machiaj s`-]i irite ochiul.

produsele pentru buze

Personal, \nainte s` aplicclien telor mele orice alt produs, fo -losesc balsam de buze, abia apoi\ncep machiajul propriu-zis. Astfel,c~t timp preg`tesc tenul [i ma chi-

ajul ochilor, buzele se hidra teaz`,f`c~nd aplicarea rujului mult maiu[oar`, f`r` un aspect de buz`cr`pat`. Un alt truc pe care-l folo -sesc atunci c~nd vreau s` con-turez buzele c~t mai precis estepensula din p`r artificial. |mi d` osigu ran]` \n aplicare [i pot ale gecan titatea de produs pe care vreaus-o aplic. |n func]ie de ma chiaj,conturez sau nu buzele. Pen tru unmachiaj de zi, prefer bu ze le f`r` uncontur bine definit, ci mai degrabàplicarea rujului de bu ze sau aglossului cu v~rful degetelor.

Blush-ulFardul de obraz poate aduce

un plus de culoare [i str`lucirefe]ei. De cele mai multe ori, folo -sesc nuan]e de piersic` [i roz.Pentru ca totul s` par` natural,aplic` blush at~t pe t~mple [ib`rbie, dar asta doar dup` ce aiscuturat bine pensula de produs.Blush-urile lichide sau de tipcrem` se vor folosi \ntotdeauna\nainte de pudr` [i pot fi aplicatecu ajutorul v~rfurilor degetelor, aburetelui de latex sau a unei pen-sule circulare special`.

spray fixatorEu folosesc spray fixator de

ma chiaj indiferent c` machiajuleste de zi sau de sear`. Face cama chiajul s` reziste [i d` un luciudis cret [i natural fe]ei. Pulveri zea -z`-l de la distan ]`, ]in~nd ochii\nchi[i.P~n` data viitoare,

A voastr`,

(...) pentru zi alegeculori \n tonuri deschise, potrivitecu nuan]a p`rului [ia ochilor.

Andreea Ali

Make-up Artist

Stop to shop 35

Digi24 porne[te, din 16 septembrie (ora 18.30), o campaniefoarte ambi]ioas, de redescoperire a Romniei:

“Romnia|Din Interior”. Este un proiect al emisiunii “Din interior”, difuzat \n fiecare duminic, de la 18.30, [i

urmeaz trend-ul interna]ional legat de prezervarea naturii [i a vie]ii slbatice. Televiziunea se implic astfel cu

ambele departamente, de [tiri [i produc]ie, \n realizareaunei campanii de promovare a imaginii pozitive a ]rii.

36 Stop to shop

nEwS

România|Din Interior

„rom@nia este, [nprimul r@nd, o \ar` cuun poten\ial uria], dardin p`cate ne des -coperit sau neb`gat [nseam`. campaniaexact acest lucru []ipropune. S` «dezgroa -pe» locurile senza\io -nale, dar «[ngropate»de autorit`\i. S` des -chid` ochii oamenilorspre aceste locuri iarodat` cu acest lucru s`putem s` valorific`mtoate aceste zone. nu]tiu dac` partea difi-cil` a misiunii noastrea fost s` g`sim subiec -tele, c@t a fost s` leputem filma, ar`ta [nimagini. Pe de o parte,din cauza [nchist`rii ]ia obi] nuin\ei oame-nilor, pe de alt` parte alocurilor dificile [ncare echipele noastrede pe teren a trebuit s`filmeze. nu este u]ors` urci pe munte cu ocame r` de 10 kg [nspate, pentru a filmacaprele negre, ]i delocu]or s` parcurgi mii dekilometri pentru a adu -ce [n prim plan acestezone fabuloase.”, sus \i ne lauren\iu r` du les cu, prezentatoral emi siunii „din interior”.

Stop to shop 37

nEwS

propriul discovery Echipa “Rom~nia|Din Interior”

a str`b` t ut ]ara de la un cap`t lacel`lalt. S-a filmat de la nivelulm`rii p~n` la 2.232 de metri al-titudine. Echipa care a relizataces te fil m`ri cu grad ridicat dedificultate este format` din re-porterii Monica T`nase, IonelaGavriliu, C`t`lin Deacu [i pro-duc`torul Cristina Cileacu.

Subiectele emisiunii prezint`\n mod deosebit natura s`lbatic`pe care \nc` o mai are Rom~nia,cu bune [i cu rele, dar [i exemplede oameni care reu[esc s` trans-forme natura, f`r` s` o altereze,[i s` trìasc` bine de pe urma ei.

Rom~nia are cel mai marenum`r de ur[i din Europa, dup`Rusia. Ca s` fie mai clar, \n

p`durile noastre trìesc aproxi-mativ 6.500 ur[i. |n timp ce \np`durile Fran]ei mai sunt nici maimult nici mai pu]in de 20 de ast-fel de mami fere. {i acesta estedoar un exemplu. Dup` 10 ani dezile, o echip` a emisiunii “Din in-terior” a filmat, timp de c~tevazile, ur[i \n s`lb`ticie.

„Am lucrat, împreun` cucole gii mei, reporterii MonicaT`nase, Ionela Gavriliu [i C`t`linDeacu, la o campanie de pro-movare a României, în primulrând pentru români, [i în aldoilea rând, pentru strìnii carevor s` o viziteze. Campanianoastr` a plecat de la ideea devia]` s`lbatic` pe care înc` omai are ]ara noastr`. Subiec telepe care le-am filmat de-a lungul

38 Stop to shop

nEwS

câtorva luni în toat` România,aduc în prim plan resur sele na -tu rale pe care le avem aici: de lamamifere mari (ur[i, capre ne -gre, c`prioare) [i stu rioni, pân`la "resursele" de fru mu se]eunice în Europa. În fil mele noastre apar de asemenea oameniicare î[i dedic` via]a prezer v`riiacestor bunuri [i folo sirii lor cura]iune. Vreau s` subliniez c`pentru prima oar` dup` 10 ani oechip` româ neas c` de televi -ziune a reu[it s` fil meze ur[i îns`lb`ticie. {i mai vreau s` lemul ]u mesc tuturor operatorilorde ima gine [i asisten ]i lor de pro-duc ]ie care au mers împreun` cunoi pe teren [i care s-au implicat100% în reu[ita fil m`rilor”, m`r- turise[te produc` torul emisiunii[i al campaniei „Rom~nia|Din Interior”, Cristina Cileacu.

|n Anglia, Danemarca, Norve-gia, Belgia, Fran]a, Elve]ia, Ger-mania, Italia mamiferele mari,carnivorele au disp`rut. |n urm`cu patru ani, Germania a declan -

[at alarma la Ministerul Mediuluiatunci c~nd a intrat \n ]ar` un lupdin Polonia. Obliga]ia Ministeruluiera s` fac` tot posibilul s` \l p`s -treze pe teritoriul ]`rii.

|n Norvegia s-a dezvoltat oramur` a turismului de observarea animalelor s`lbatice \n habitatullor natural. Acest lucru func]io -neaz` deja [i la noi, \n Sinca [iLep[a.

Frumuse]ea carefascineaz` strìnii

Sunt mul]i strìni fascina]i defrumuse]ea s`lbatic` a Rom~niei[i de via]a la ]ar`. Poate cel maicu noscut dintre ei este nimenialtul dec~t Prin]ul Charles al MariiBritanii. Cel care \l reprezint` \nRom~nia [i care face, la r~ndulsù, tot ce \i st` \n putin]` s` p`s -tre ze natura c~t mai nealte ra tèste contele Tibor Kalnoky.

El es te unul dintre personajelepe care te lespec tatorii \l vorcunoa[ te \n ca drul campaniei,afl~ndu-i filoso fia de via]` care st`

la baza \n tre gii sale munci pe careo face \n zo na Miclo[oara, jude]ulCovas na.

Lauren]iu R`dulescu recu -noa[ te: „Delta are frumuse]ile ei,care \]i taie respira]ia. Munteleeste senza]ional atunci c~ndajungi \n v~rful lui [i \]i dai seamac` de acolo po]i arat` omului deacas` imagini extrem de specta -cu loase. Cert este c` \n fiecareloc \n care echipele "Din Interior"au intrat, au descoperit o Rom~ -nie pe care nici ei nu o [tiau \n ab-solut, \nainte de aceste film`ri.”.

Vedete ale postului Digi24,precum Luca Niculescu, AdrianaMuraru, Liana Alexandru sau Cos-min Prelipceanu, s-au implicat \nmod personal \n film`ri [i au mers\n loca]ii fascinante de care noi,rom~nii, am cam uitat.

A[adar, din septembrie, vomdescoperi Rom~nia din interior,primind o viziune altfel despre]ara \n care trìm, dar pe care nuo cunoa[tem.

Vladimir Popa

40 Stop to shop

SpEcial

Profil decamPion

Mihai Leu, primul campionmondial la box profesionistal Romniei [i fostde]intor al titlu lui de cam-pion na]ional de raliuri, ex-plic \ntr-un material \nexclusivitate pentru Stop toShop, de unde crede cvine pasiunea nebun abrba]ilor pentru ma[iniputernice [i de ce aceastmod dureaz de ctevadecenii \n toat lumea.

Stop to shop 41

SpEcial

Am stat 36de ore\nchis \ntr-olad` subcanapeaua[oferului.Din când \ncândb`team \nea ca s`m` lase s`mai iau ogur` de aer.

Mihai Leu

“Ca orice b`rbat, [i eu amfost molipsit mult` vreme cu mi-crobul pasiunii pentru ma[inipu ternice [i sofisticate. Mi-ampotolit aceast` sete merg~nd laraliu [i de atunci am renun]at laviteza pe drumuri. |nainte mer -geam tare pe [osea, mai ales \nstrìn`tate unde drumurile suntcu adev`rat foarte bune. Lacursele organizate de raliu, mi-am ast~mp`rat [i consumat dinenergie [i din pofta de adrena-lin`. Mi-am dat seama c` nu semerit` riscul vitezei pe dru-murile publi ce, doar ca sàjungi cu 15 mi nute mai de-vreme la desti na]ie, [i c` m`simt mult mai bine pe pist`. Demulte ori, autostrada nu \]iofer` acelea[i satisfac]ii ca undrum cu multe viraje cum suntcele de la curse, unde \]i po]im`sura iscusin]a cu parteneride acela[i calibru iar circula]ia

este \nchis`”, spune Mihai Leu. Fostul mare sportiv crede c`

pasiunea pentru ma[inile scum -pe [i puternice este o chestiune\nt~lnit` \n special la reprezen-tan]ii sexului tare.

“B`rba]ilor le place adrena-lina, e o chestie genetic`, b`nu -iesc. Femeile sunt atrase demod`, literatur` sau art`. De-alungul timpului, am \nt~lnit foartepu]ine femei care s` fie \nnebu -nite de caii putere ai unei ma[ini,ele fiind interesate mai degrab`de aspectul, confortul [i culoareaautomobilului pe care \l achizi]io -neaz`”, a mai spus Mihai Leu,care \n prezent conduce un BMWX5 de culoare alb`.

Dubl` reu[it`

Pentru Mihai Leu, boxul estesportul care l-a lansat [i \n cares-a reg`sit perfect atunci c~nd a

hot`r~t s` devin` sportiv de per-forman]`.

“M-am identificat cu boxul dec~nd m` [tiu. Raliul a fost o pa-siune \mpins` spre \nf`ptuire iaracum m` bucur c` am reu[it [i\n box [i la raliuri”. Leu s-a apu-cat de box din ambi]ie. Se con-sidera slab [i sim]ea c` cei dinjurul sù nu \i prevedeau un vi-itor ca boxer.

“Am fost c`pos [i dornic s`demonstrez c` pot. Boxul mi-adat tot ce mi-am dorit, chiar dacàcum sunt alte c~[tiguri finan-ciare. Oricum, familia mea a statmereu bine financiar, deci nus`r`cia sau dorin]a de a aveamai mult mi-a dat br~nci spreperforman]`. Am c~[tigat \ns`din box foarte bine pentru mo-mentele respective”, spune Leu,care are dou` titluri mondiale,unul la amatori \n 1987 [i altulla profesioni[ti, \n 1997.

SpEcial

a fugit din România la 19 ani

De[i nu o ducea rù finan-ciar, Mihai Leu a decis c` vreas` fug` din Rom~nia pu]in dup`dep`[irea perioadei de ado-lescen]`. “Aveam 19 ani [ivisam altceva. Antrenorul lotuluina]ional al Fran]ei m` pl`ceafoarte mult [i mie \mi intrase \n

cap s` merg s` boxez pentruFran]a. Cum legal era imposibils` schimb ]`rile, am ales s` fug.S-a \nt~mplat la Balcaniada dinGrecia, \n 1987, de la Patras.Mi-am luat geanta [i am plecatnoaptea cu autobuzul la Atena.Doar tata [tia c` nu voi mai veni\n ]ar`. |i spusesem \nainte s`plec, iar el mi-a dat 2.000 dedolari s` am la mine [i mi-a zis:„Du-te tat`, c` o s` \ncerc s` vin[i eu dup` tine. De la greci amtrecut \n Italia, \ntr-un tir pe feri-bot. Am stat 36 de ore \nchis\ntr-o lad` sub canapeaua [ofe -rului. Din c~nd \n c~nd b`team \nea ca s` m` lase s` mai iau ogur` de aer. {oferul `la m-a dusp~n` la Paris [i m-a l`sat la unrestaurant rom~nesc, unde m-auajutat ni[te rom~ni. N-am reu[its` fac nimic \n Fran]a [i a[a amajuns \n Germania, tot fraudulos,b`gat \n portbagajul unei ma[ini.Pe vremea aia, era cu grani]`, nutrecea oricine. A[a c` m-au luatnem]ii. Eram totu[i campionmondial, asta mi-a deschis ni[teu[i. Am primit repede cet`]enie,mi-au schimbat numele \n

Michael Leowe [i am \nceput s`boxez pentru Germania. Am ratatOlimpiada de la Seul, din 1988,din pricina unei accident`ri, iar\n 1991 am trecut la profesio -ni[ti. Comuni[tii m-au condam -nat la [apte ani de \nchi soaredar m-au gra]iat dup` Revolu]ie.Din Germania eu n-am vorbitniciodat` ur~t de Rom~nia, chiardac` au fost mul]i care au venits` m` zg~nd`re s` le zic c~t derù se trìa atunci. Mi-am v`zutde boxul meu [i at~t”, adezv`luit Mihai Leu.

arbitru interna]ional

De[i nu vrea s` se implice \nboxul rom~nesc, Mihai Leu arevenit de cur~nd \n acest sport.El a dob~ndit statutul de arbitruinterna]ional [i a oficiat deja lac~teva partide din Europa. |n oc-tombrie, Leu va trece la un altnivel, urm~nd a fi arbitru [i lameciuri de titlu mondial. „Un pri-eten de-al meu din Ungaria, carea insistat s` devin arbitru, m`\mpinge [i spre ring, dar, deo-

42 Stop to shop

Stop to shop 43

SpEcial

camdat`, nu vreau s` fiu arbitrude ring. Mai vedem mai t~rziu",a dezv`luit Mihai Leu care vacandida pentru ob]inerea postu-lui de city manager al ora[uluiHunedoara. “M` intereseaz` po-litica [i m` intereseaz` s` fac

ceva \n ora[ul \n care locuiesc.Am un master \n administra]iepublic` [i vizez \nfr`]irea Hune-doarei cu ni[te ora[e din Ger-mania, care s` atrag` investitori,dar [i multe altele”.

Mihai Leu trìe[te la Hune-doara, \mpreun` cu so]ia lui,Anna, [i bìatul Marco. Nevastalui Leu e italianc`, cei doi cu nos -c~ndu-se pe vremea c~nd Mihaiactiva \n Germania. Fiul fos tuluiboxer a terminat anul acestalice ul cu note foarte bune, \nscri-in du-se la dou` facult`]i \nTimi[oara.

|n prezent este organizatoruletapelor de raliu Timi[oara siArad din Campionatul Na]ionalde Raliuri Dunlop.

Vladimir Popa

woman in StylE

|nv`luie-]i corpul \ntr-obluz` pre]ioas` din organza. Forma declepsidr` \]i accentueaz` talia [i[oldurile. |]i reco-mand`m s` o por]i cupantalonul slim dinm`tase natural`.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

44 Stop to shop

Stop to shop 45

woman in StylE

Vei str`luci \n aceast`poveste desprins` din

iarn`: rochia dinbroderie alb` cusut`

pe satin argintiu.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

46 Stop to shop

woman in StylE

Fii senzual` \n legen-dara rochie neagr`,din voal creponat cuinser]ii de catifea [ispate gol.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

Stop to shop 47

SubiEct

Voal de m`tase natu-ral` \n trei straturi

inegale, um`r \ncre]it [idetalii de satin auriu

\ntr-o rochie de in-spira]ie antic`.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

woman in StylE

48 Stop to shop

Reg`se[te elementeale rochiilor antice rein-terpretate \ntr-o rochiede un albastrup`trunz`tor.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

Stop to shop 49

woman in StylE

Tafta str`lucitoare,[olduri supradimen-

sionate [i o cr`p`tur`\ndr`znea]`: iat`

propunerea Fancypentru fusta creion.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

50 Stop to shop

woman in StylE

Dac` \]i place trendulfuturistic, atunci vei\ndr`gi aceast` bluz`cu tìeturi [i cre]uridrepte, care amintescde un costum spa]ial.}inuta este \ndulcit` depantalonul fluid dinsatin.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

Stop to shop 51

woman in StylE

O rochi]` romantic`din dantel` \nflorat`bej, dublat` cu satingalben neon.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

52 Stop to shop

woman in StylE

Intr` \n pielea Afroditeicu aceast` rochie dinvaluri de voal creponatcu reflexii aurii.

Casa de mod` Fancy

www.fancycouture.ro

54 Stop to shop

bEauty Shop

Gel de du[ crem` cu Violet` Bio

(Flacon 200 ml)Gel de du[ crem`

cu Ulei de Argan Bio(Flacon 200 ml)

Gel de du[ crem` cu Ulei de Argan Bio

(Flacon 200 ml)

Gel de du[ crem` cu Aloe Vera Bio

(Flacon 200 ml)

9,9lei

Yves Rocher

Ofert` disponibil` \n magazinele Kendra[i B&B Collection

Fard Deborah

Creion Cadou

+

92lei

B&B Collection

[i Kendra

36lei

B&B Collection

[i Kendra

Cre

m`

pent

ru c

orp

cu

Ule

i de

Arga

n BIO

[i

Iaso

mie

(Flac

on 20

0 ml)

Promo]ie valabil` \n limita stocului

disponibil.

B&B Collection

[i Kendra

20%reducere

Stop to shop 55

bEauty Shop

Gloss de buze fructat(diverse arome)

(Tub 10 ml)

9,9lei

Yves Rocher

NA

OM

I CA

MP

BE

LL -

WIL

D P

EA

RL

– A

p`

de

par

fum

- s

ticl`

cu

vapor

izat

or(3

0 m

l)

124lei

B&B Collection

[i Kendra

33lei

B&B Collection

[i Kendra

29lei

B&B Collection

[i Kendra

Pre] special disponibil \n magazinele Kendra[i B&B Collection

56 Stop to shop

bEauty Shop

Promo]ie disponibil` \n magazinele Kendra[i B&B Collection

Cre

m`

BB

Ten

sub

lim

55lei

Yves Rocher

Lo]iune cur`]are fa]` CONFORTcu Flori de Portocal [i Ulei deArgan BIO(200 ml)

Mascara Maybelline

22lei

B&B Collection

[i Kendra

85lei

B&B Collection

[i Kendra

OTTO HERDER

Trus` de manichiur` -

2501RF

485lei

B&B Collection

[i Kendra

Stop to shop 57

bEauty Shop

32lei

Yves Rocher

PUMA YELLOW for her – Ap` de toalet` - sticl` cu vaporizator(60 ml)

Gel

pen

tru m

asaj

cu U

lei d

e Ar

gan

BIO

(100

ml)

SOIN VéGéTAL CAPILLAIRE ANTI-AGE –

Masc` revitalizant` (Cutie 150 ml)

124lei

B&B Collection

[i Kendra

71lei

B&B Collection

[i Kendra

Ofert` disponibil` \n magazinele Kendra[i B&B Collection

HEALTHY MIxSerum fermeFond de ten

HEALTHY MIxFond de ten

+ Glossefect 3DCadou

SOIN VéGéTAL CAPILLAIRE ANTI-AGE –

{ampon revitalizant(Flacon 200 ml)

22lei

Yves Rocher

58 Stop to shop

iStoria bijutEriilor

rubinulliderul pietrelor pre\ioase (ii)

Rubinul Mandalay

Rubinul Mandalay este opiatr` originar` din Burma, lu~ n du-[i numele de la Mandalay, unora[ aflat \n zona R~ului Ir-rawaddy. Mandalay este al doi leacel mai mare ora[ din Burma(Myanmar) dup` capitala Ran-goon (Yangon), situat \n centrul]`rii. A fost ultima capital` a re-ga tului Myanmar, cucerit de tru-pe le britanice \n noiembrie 1885.

Celebrele mine de diamanteMogok se afl` la aproximativ 100kilometri nord de Mandalay. Ru-binul Mandalay, de 48.019 cara -te, a fost descoperit \n aces temine, iar numele sù are misi u -nea de a perpetua istoricul ora[.

Rubinul este unul dintre celemai mari [i frumoase din lume.Are o culoare ro[u intens. Calita -tea acestei pietre pre]ioase esteat~t de aproape de perfec ]iune,\nc~t Casa de Licita]ii Sotheby l-a estimat ca pre] de start allicita]iei la 15 milioane de dolaric~nd a avut loc v~nzarea \n oc-tombrie 1988.

Data exact` c~nd a fost des -coperit \n mine nu se cunoa[te,dar se crede c` ar fi undeva


\nainte de anul 1890. Rubinul Mandalay a ajuns s`

fie licitat la New York pe 18 oc-tombrie 1988 \n numele unuipro pietar anonim. Pre]ul depronire era unul record pentru osingur` bijuterie, dar, din p`cate,nu a fost cump`rat. Directorul dev~n z`ri al Sotheby, John D.Block, a explicat c` lipsa de ofer-tan]i a fost cauzat` de pre]ulfoarte mare la care rubinul a fostevaluat.

|n cadrul unei campanii depro movare a licita]iei, CasaSotheby a \ncercat s` \i atribuie ovaloare istoric` acestei pietreunice, asociind-o cu rubine pre-cum J. N. Forster [i rubinul f`r`nume v~ndut la Londra \n 1896.

Rubinele J. N. Forster Rubiessunt dou` pietre pre]ioase foartemari din Burma, c~nt`rind 37 [i

47 de carate, aduse \n Anglia \n1875. Cele dou` au fost puse lav~nzare pe pia]a londonez` \n nu-mele familiei regale din Burma.J. N. Forster a fost cel care le-acump`rat [i le-a tìat, oferindu-leo form` occidental`, reduc~nd di-mensiunea lor la 32.31, respec-tiv 39.56 carate. Piatra mai micà fost v~ndut` pentru 10.000 liresterline, iar cea mare cu pre]ulde 20.000 lire. Rubinul Man-dalay c~nt` re[te mult mai mult,av~nd 48.019 carate.

Pe 7 mai 1896, Casa deLicita]ii Christie a v~ndut la Lon-dra un rubin de 46,75 carate,montat \ntr-o bro[` al`turi depatru diamante, pentru suma de8.000 lire sterline. Iar \ncercareacelor de la Sotheby de a induceideea c` Mandalay este acela[irubin a e[uat din nou din cauza

greut`]ii. |n prezent, locul \n carese afl` acest rubin este ne-cunoscut.

Rubinul alan Caplan

Rubinul Alan Caplan estecunoscut [i sub numele de Ru-binul Mogok. Denumirea \iparvine de la Alan Caplan, cele-brul geolog [i minerolog, dar [icomerciant de pietre pre]ioase.El a cump`rat rubinul c~nd seafla \ntr-o c`l`torie la Burma \nanii 1960 sau 1970. Rubinul ar`mas \n colec]ia sa p~n` \n1988, c~nd a fost scos lalicita]ie la un pre] record \n cadrulunui eveniment organizat deCasa Sotheby din New York.

Rubinul “Alan Caplan” are15.97 carate, este netratat, cu o

Stop to shop 59

Laurence Graff a mon-tat rubinul \ntr-un inelde logodn`, vândutapoi clientului sù fa-vorit, Sultanul dinBrunei. Acesta a oferitinelul uneia dintreso]iile sale.


tìetur` perfect`, de o claritateprecum lacrima, av~nd culoarearo[u intens. Are o bun` translu-ciditate. Recordul de v~nzare sta-bilit \n 1988, nedep`[it p~n` \n2006, atest` calitatea lui.

Alan Caplan s-a n`scut laNew York \n 1913. El a fost in-teresat de [tiin]ele naturale \nc`din copil`rie iar interesul fa]` deminerale i s-a dezvoltat \n liceu.Dup` absolvirea acestuia \n1933, a lucrat o scurt` perioad`la Muzeul {tiin]elor Naturale dinDenver, iar mai t~rziu a \nceputs` pun` bazele propriei colec]ii,colect~nd folsile [i minerale dinregiunea Colorado. |[i vindeapiesele d~nd anun]uri \n ziare.Dup` ce a urmat cursuri de ge-ologie timp de trei ani la Univer-sitatea Colorado [i a f`cut uncurs post universitar la School ofMines din Colorado, Alan Caplana \mbr`]i[at o carier` de colector[i dealer de minerale. Apoi s-adecis s` fac` o c`l`torie \nBrazilia cu ocazia unei expedi]iipentru cùtarea de minerale. Ex-pedi]ia a fost un succes.

A urmat o serie de altec`l`torii, iar \nainte de Al DoileaR`zboi Mondial efectuase 10 ex-cursii \n Brazilia, fiind unul dintrecei mai de succes comercian]ide minerale din ]ar`, asigur~ndnecesarul pentru insti tu]ii pre-cum Muzeul Smithsonian, Har-vard [i “American Museum ofNatural History”.

Dup` ce s-a \nrolat \n armat`\n 1943, a servit \n Italia p~n` lafinele r`zboiului \n 1945. Ulteriora c`l`torit iar \n Brazilia, iar dup`1958 [i-a schimbat aria de in-

teres de la minerale la pietrepre]ioase at~t tìate, c~t [ibrute. Caplan a c`l`torit \n Co-lumbia cu scopul de a cump`rasmaralde. A ajuns [i \n Burma, \ncùtare de rubine. |ntr-una dintrec`l`toriile sale \n Burma acump`rat celebrul rubin care \ipoart` numele. El a devenit unuldintre cei mai renumi]i [i de suc-ces comercian]i de pietrepre]ioase din New York. Estecreditat a fi fost propietarul celuimai mare [i cunoscut smaralddin lume “Smaraldul Mogul”.

Dup` ce a cump`rat rubinul\n Burma, l-a tìat [i poli[at laexper]i \n domeniu, care lucrau \ncompania sa. Procesul a fost f` -cut sub atenta lui supraveghere.La final, a rezultat un rubin per-fect care avea s` devin` cel maiscump din lume. |n octombrie1988 a fost v~ndut la licita]ie [icump`rat de Laurence Graff, dela compania londonez` de dia-mante Graff, pentru suma recordde 3.630.000 dolari, \nsemn~nd227.301 per carat.

Astfel, aceas t` sum` deve-nea cea mai mare din istorie percarat de rubin. Laurence Graff amontat rubinul \ntr-un inel de lo-godn`, v~ndut apoi clientului sùfavorit, Sultanul din Brunei.Acesta a oferit inelul uneia dintreso]iile sale.

Recordul de v~nzare a rubi -nului Alan Caplan a fost dep`[itabia \n aprilie 2005, odat` cuv~n zarea unui rubin de 8.01carate la pre]ul de 2.200.000dolari, licitat la Casa Christie \nNew York. Astfel, pre]ul pe caratdevenise de 274.656 dolari, fa]`

60 Stop to shop

Rubinul “Alan Ca-plan” are 15.97carate, este netratat, cu otìetur` perfect`, deo claritate precumlacrima, având cu-loarea ro[u intens.Are o bun` translu-ciditate. Recordulde vânzare stabilit \n1988, nedep`[itpân` \n 2006,atest` calitatea lui.

de 227.301 dolari per carat alRubinului Caplan.

Un nou record per caratob]inut de un rubin a fost stabilit\n februarie 2006. Casa de Lici -ta]ii Christie a scos la v~n za re unrubin de 8,62 carate montat \ntr-un inel Bulgari. Acesta s-a v~ndutpentru suma de 3.637.480dolari la licita]ia din St. Moritz. |nconsecin]`, pre]ul per carat derubin a devenit 421.981 dolari.Inelul Bulgari a fost cump`rat totde Laurence Graff, fiind posibilca acesta s`-l fi v~ndut tot Sul-tanului din Brunei.

Rubinul Peace

Rubinul de 42 de carate, deun ro[u culoarea s~ngelui, a fostdescoperit \n valea Mogok pe 30iunie 1919, la numai dou` ziledup` semnarea Tratatului de laVersailles, un document de paceparafat \ntre Alia]i [i Germania lafinele Primului R`zboi Mondial,ceremonia av~nd loc \n SalaOglinzilor din palatul Versailles.

Rubinul brut a luat astfel nu-mele de “Peace”, ca un omagiuadus acestui eveniment istoriccare avea s` aduc` din nou timpde pace [i prosperitate \n lume,

f`r` razboiae [i conflic te armate.Tratatul de la Versa illes a fostrezultatul Con fe rin]ei de Pace dela Paris, inaugurat` pe 18 ia -nuarie 1919, la care au partici-pat [efii de stat din SUA, Anglia,Fran]a [i Italia [i repre zentan]iialtor puteri aliate precum Rusia[i Japonia, dar [i ai PuterilorCentrale ca Germania, Turcia,Austria [i Ungaria.

Piatra brut`, atunci c~nd afost extras` din mine, avea oform` neregulat` de prism`hexagonal`. Greutatea ini]ial` afost de 42 carate. Avea culoreaperfect` a ro[ului “s~nge de po-rumbel”.

Calitatea sa i-a fost conferit`\n 1919, iar autorul c`r]ii “TheBook of Ruby and Sapphire”(1934), J. F. Halford-Watkins,care a avut privilegiul de a de]inepentru ceva vreme rubinul, scriac` piatra brut` era ca o pies` dejeleu ro[u iar expunerea sa of`cea pe o farfurie mic`, alb`,

din por]elan, astfel \nc~t vizualse crea o iluzie optic` extraordi-nar`.

Rubinul nefinisat a fost achi -zi]ionat de Chhotalal Nanalal, uncomerciant indian de pietrepre]ioase din Mogok. Acesta apl`tit suma de 27.500 lire ster-line. El a trimis piatra spre tìere[i finisare la Bombay.

Dup` acest proces, rubinul“Peace” c~n t`rea 25 carate [iera o piatr` tìat` perfect, str`lu-citoare, de un ro[u perfect, cu-loa rea “s~nge de porumbel”-do vada \naltei calit`]i la rubine.Halford-Watkins scria c` rubinul“Peace” era o piatr` magnific`[i, la acea vreme, cel mai fru-mos din c~te se v`zuser` \nlume. Nanalal a trimis ulterior ru-binul la Paris, unde a fost cum -p` rat de un american pentru osum` necunoscut`. |n prezent,loca]ia rubinului Peace este unmister.

Roxana Bichi[

Stop to shop 61


Piatra brut`, atuncicând a fost extras`din mine, avea oform` neregulat` deprism` hexagonal`.Greutatea ini]ial` afost de 42 carate.Avea culorea per-fect` a ro[ului“sânge de porum-bel”.

62 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

Patricia Cimpoia[ueste cea maitân`r` membr` atrupei Amadeus.Absolvent` a Uni-versit`]ii de Muzic`din Bucu re[ti,sec]ia instrumental,din 2007 este “fatacu violoncelul” dinAmadeus. Studiaz`muzica de la 9 ani[i a crescut \ntr-ofamilie de intelec tu-ali. “P`rin]ii meisunt colec ]ionari deantichit`]i, iar euiubesc arta [i amfost înv`]at` sàpreciez toateaceste lucruri plinede rafinament [ipoves te.”, spunePatricia. Stop ToShop a invitat-o pefrumoasa Patricias` ne spun` careeste rela]ia sa cumoda, dac` shop-ping-ul este unhobby [i ce maga-zine de suflet are.[i pasiunea de a face shopping

Patricia Cimpoia[u

Foto

: Chr

istin

a O

ne

Stop to shop 63

concurSS

trict

mas

culin

!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 27 septembrie2012, r`spunde corectla \ntrebare [i po]icâ[tiga prin tragere lasor]i unul din cele 5 par-fumuri TRENDS byADINA BUZATU!

Când a \nceputSensei AmattoZaharia practi-carea sporturilorde lupt`?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

Pasiunea pentru haine [i bijuterii

“|mi face pl`cere s` vorbescdespre haine, pentru c` m` [i pa-sioneaz` acest domeniu. Iubeschainele colorate, c~t mai tr`znitesau elegante [i pre]ioa se, mulatesau vaporoase . Nu exist` li -mite. M` \mbrac \n func]ie de oca -zie [i de starea pe care o am.Admir curajul [i bunul gust alrom~ncelor \n materie de vesti-menta]ie, iar de c~nd au ap`rut [ila noi celebrele brand-uri precumZara, Mango, H&M, Berska, etc.se observ` o schimbare major` \n]i nutele lor. Pre]urile acestorbrand-uri sunt accesibile, iarcolec]iile sunt mereu \n pas cumoda. Cele care [tiu s` se\mbrace – [i nu sunt deloc pu]ine– rivalizeaz` cu multe dintre fe-meile care "defileaz`" pe bulevar -dele marilor metropole europe ne,unde moda este la cote \nalte, iarshopping-ul nu are grani]e.

Am avut privilegiul s` con-cert`m \n multe ]`ri unde, de fie -care dat`, ne-am f`cut timp [ipentru cump`r`turi. Cea mai ma -re aten ]ie am acordat-o hainelor[i bijuteriilor. |mi place s` des -cop`r obiec tele vestimentarespecifice tradi]iei lor, pe care ul-terior le adaptez ]inutelor mele,dar cele mai reprezentative ma ga-zine r`m~n tot Zara [i H&M.

Prima iubire

Acum vreo 7-8 ani, a fost pen-tru prima oar` c~nd am intrat \ntr-un magazin Zara, din Paris, deunde am ie[it dup` aproximativ o

magazin dE SuFlEt

64 Stop to shop

|mi face pl`cere s` vor -besc despre haine, pentruc` m` [i pasionea z` acestdomeniu. Iubesc hainelecolorate, cât mai tr`znitesau elegante [i pre ]ioase,mulate sau vaporoase .Nu exist` limite.

or` cu o gr`mad` de hìnu]e noi,[i de atunci a r`mas unul dintrema gazinele mele de suflet.Aceste dou` magazine, Zara [iH&M, sunt de origine european`,iar diversitatea [i acce sibilitateaproduselor au cu cerit pia]a in-terna]ional`. Aici \]i po]i construioric~nd o ]inut` complet`, fie eacasual, office sau una sofisticat`[i rafinat` pentru un cocktail sauo sear` monden`.

Cu toate c` aceste lan]uri demagazine au ap`rut [i la noi, celemai multe cump`r`turi le fac totatunci c~nd suntem plecate \nturnee, deoarece apari]ia noilorcolec]ii este mereu cu un pas\nainte. Ultima oar` c~nd am fost\n China a trebuit s`-mi cump`run geamantan nou, pe l~ng` celedou` bagaje de cal`, pentru aputea transporta toate m`run -]i[urile achizi]ionate \n urma ore -lor petrecute la shopping .

Ca [i designeri vestimentari,\mi plac Stephan Pelger [i Maria

Lucia Hohan. Se remarc` prin ca-li tatea materialelor cu care lu-cre a z` [i prin ]inutele ultra-fe -minine.

Make-up [i parfum

Imaginea pe care un artisttrebuie s` o aib` este str~ns le -ga t` de lumea modei, a[a c`ma joritatea activit`]ilor noastrese bazeaz` [i pe calitatea apa -ri]ii lor noastre. |n afara ]inutelorglamour, suntem foarte atente lamake-up [i coafuri, fo losind nu -

mai produse profesionale. P~nàcum \mi cump` ram majoritateaproduselor cos metice din maga-zinele Mac, firm` ce la noi nuap`ruse \nc`, iar \n strìnatatele g`seam des tul de greu. Dinfericire, acest brand a p`truns [ipe pia]a rom~ neasc`.

Cum nici o ]inut` nu estecomplet` f`r` un ultim detaliu,cum ar fi parfumul, [i la acestcapitol sunt extrem de atent`.Pentru ]inutele de zi prefer par-fumurile fresh, cu o not` citric`(Chanel - Chance sau Narciso Ro-driguez - Essence), iar pentru sea -r` [i ocazii, folosesc aromele maiputernice [i dulci (Thierry Mugler- Alien, Hermes - Merveilles). Suntparfumurile pe care le ador [i m`reprezint`.

O alt` atrac]ie \n materie decump`r`turi sunt boutique-urilecu ciocolat` [i dulciuri rafinate,de unde \mi fac c~teva proviziipentru mine [i \ntreaga familie.”.

Roxana Bichi[

magazin dE SuFlEt

Stop to shop 65

Acum vreo 7-8 ani,a fost pentru primaoar` când am intrat\ntr-un magazinZara, din Paris, deunde am ie[it dupàproximativ o or` cuo gr`mad` dehìnu]e noi, [i deatunci a r`mas unuldintre magazinelemele de suflet.

“Agora é tarde; Inês é morta”

(“Acum este preatârziu; Inês este

moart`”). Astfel sunò vorb` portughez`,

folosit` \n limbajul zilnic. Dup` mai mult

de 500 de ani, oamenii rostesc

aceast` expresie,aducând \n prezentuna dintre cele mai

tragice eroine ale tuturor timpurilor.

66 Stop to shop

Story oF...

o secund` pentru eternitate

Don Pedro era nepotulregelui Dinis [i al reginei SantaIsabel, [i fiul lui Afonso IV al Por-tugaliei. |n acele vremuri, majori-tatea disputelor dintre Portugalia[i numeroasele regate ale Spa -niei, mai ales cele cu Castilia, \[iputeau cunoa[te finele doar prinmariaje aranjate \ntre nobiliispanioli [i cei portughezi.

Sub un astfel de aranjament\ntre Portugalia [i Castilia, regeleAfonso IV avea s` o ofere pefiica lui cea mare, Maria, sprec`satorie cu regele Afonso XI alCastiliei; la schimb, prin]ulmo[tenitor portughez, DonPedro, avea s` se \nsoare cuDona Branca, o ve ri [oa r` aregelui din Castilia. |ns`, din mo-

tive politice, nunta lui Pedro afost anulat`, un nou aranjamentfiind stabilit: mariajul cu DonaConstança, fiica unui nobil castil-ian, opozant politic al regelui dinCastilia.

{i astfel \ncepe una dintrecele mai triste pove[ti. InêsPérez de Castro era fiica luiPedro Fernandes de Castro, unnepot ilegitim al regelui SanchoIV al Castiliei. Ea a ajuns \n Por-tugalia \n 1340 ca domni[oar`de companie a ver[oarei ei, Con-stança, viitoarea mireas` a luiPedro. Acesta avea numai 16ani c~nd tat`l i-a aranjat c`s` to-ria. Prin mul]imea ce forma alaiulviitoarei sale so]ii a z`rit un p`rblond ca soarele [i ni[te ochicare i-au cucerit inima pe vecie.Din secunda \n care a pus ochii

bleStemul iubirii

Pedro[i Inês

Stop to shop 67

pe Inês, Prin]ul s-a \ndr`gostitiremediabil.

De[i s-a \nsurat cu Infanta, ela \nceput s` \[i neglijeze so ]ia,focus~ndu-[i \ntreaga aten ]ieasupra lui Inês. Era \ndr` gostitnebune[te. Legenda spune c` \itrimitea scrisori printr-o ]eav` careducea apa din statul Quinta doPombal c`tre M`n`stirea SantaClara-a-Velha, unde frumoasadomni [oar` fusese trimis`.

Nu i-a p`sat de nimic. Nici c`se c`s`torise, nici de scandalulimens pe care l-a provocat \n mo-mentul \n care a decis s` \[i tr` -iasc` povestea de iubire. Pedroera \n stare de orice, numai s`fie al`turi de Inês.

De[i exilat` la m`n`stire,sen timentele lor au continuat s`creasc`. Erau ca doi nebuni fru -mo[i. El fugea de la palat, ea dinm`n`stire [i se \nt~lneau \n miezde noapte \n mijlocul p`durii.

|mpotriva tuturorPrintr-o \ncercare [ireat` de

a pune cap`t aventurii amoroasea so]ului ei, Constança a invitat-o pe Inês s` devin` na[a debotez a nou n`scutului lor fiu,In-fantele Luís. Astfel, \n ochii Bis-ericii Catolice acest gest o f`ceape Inês membr` a familiei, caatare rela]ia cu Pedro deveneaincest. Totu[i, stratagema Prin -]e sei nu a avut efectul dorit. |nciuda eforturilor sale [i \n ciuda\ncer c`rilor ulterioare ale regeluide a-i separa pe cei doi iubi]i(alungarea lui Inês de la Curte,ea fiind trimis` \napoi \n Cas -tilia), sentimentele celor doi nuau \ncetat.

Pedro a continuat s` o vizi te -ze, de[i ea era departe de Curte.Dona Constança, pe de alt` par -te, nu a avut o via]` lung`, de ce -d~nd \n 1345, la scurt timp dup`ce a dat na[tere celui de-altreilea copil, Infantele Fernando.

V`duv, Pedro s-a dus dupÌnês, a adus-o \napoi \n Portuga -lia [i a cazat-o \n Coimbra, undeputeau s` trìasc` \mpre un`f`r` a se mai ascunde. |ndr` -gosti]ii erau mai apropia]i caniciodat`.

Dup` moartea so]iei, Prin]uli-a cerut \n mod repetat permisi-unea tat`lui sù de a se c`s`toricu Inês. A fost respins de fiecare

dat`. Regale Alfonso a f`cut maimult dec~t s` \l refuze. A vrut s`\l rec`s`toreasc`, dar Pedro arefuzat. {i ca s` fie sigur c` va\mpiedica orice tentativ` deacest gen, s-a c`s`torit \n secretcu femeia vie]ii lui. De[i nu pu -teau s` se bucure de oficializare[i de[i to]i le erau potrivnici, ceidoi trìau cea mai frumoas`

poveste de dragoste. Dup`na[terea celor patru copii, con-sidera]i ilegitimi, li se p`rea c`nimeni [i nimic nu le poate furasau distruge via]a at~t de per-fect`.

|ntre timp, Prin]ul a dezvoltato rela]ie str~ns` cu fra]ii iubiteisale, Álvaro [i Fernando de Cas-tro. Cei doi au \ncercat s` \l con -vin g` s` revendice tronulCasti liei, chiar dac` acest gestar fi pus \n pericol rela]iile dejafragile dintre Portugalia [i regatulvecin. Dar Pedro a fost convinsde argumen te le celor doi [i s-adeclarat preten dent la tronuriledin León [i Cas tilia, profit~nd depozi ]ia [u bre d` a v`rului sù,Pedro de Castilia.

Condamnarea la moarte

Regelui portughez [i aris-tocra ]ilor sì le era c~t mai evi-dent c` influen]a clanului Castrova avea ca rezultat atragerea vi-itorului monarh [i a regatului \nlupte dinastice cu vecinii lor. Maimult, Afonso IV [i curtenii sì sete meau c`, la un moment dat,fiii lui Inês vor nega legitimitateainfantelui Fernando (fiul lui Pedro[i Constança), declan[~nd unr`zboi civil. Mai rù, aveau grijac` cei din clanul Castro voratenta la via]a acestuia.

Astfel, regele [i consilierii sìau decis s` g`seasc` modali-tatea prin care Prin]ul s` scapede influen]a negativ` a clanuluiiubitei sale, iar moartea lui Inêsp`rea a fi solu]ia ideal`. Ini]ial,Don Afonso IV a fost reticent la oasemenea variant`, \ns` pe 7

Story oF...

Story oF...

ianuarie 1355, c~nd Pedro eraplecat, [i-a convocat consilierii lao \nt~lnire ]inut` la CastelulMontemor-o-Velho. La finele ei adecis s` trimit` trei dintrecurtenii sì, pe Pêro Coelho, Ál-varo Gonçalves [i Diogo LopesPacheco, la Coimbra, pentru a oucide pe Inês.

Conform cronicilor scrise deCristóvão Rodrigues Acenheiro,imediat ce asasinii au ajuns,Inês [i-a f`cut [i ea apari]ia lacastel, \nconjurat` de copiii ei [ia f`cut un apel c`tre rege.Acesta, cu sufletul m`cinat deideea datoriei fa]` de ]ar` [i decea a unui asa sinat \mpotrivamamei nepo ]ilor sì, nu a pututrezista, [i-a \ntors spatele [i \ntimp ce ie[ea din camer` le-aspus consilierilor sì: “Face]i cevre]i!”. Imediat ce re ge le a p`r` -sit \nc`perea, sentin ]a ini]ial` afost dus` la \nde pli nire, iar Inêsde Castro a fost ucis`.

C~nd Pedro a aflat c` iubitasa fusese omor~t`, a \nnebunitde furie. {tiind c` tat`l lui or-donase crima, a pus la cale o re-volt` \mpotriva regelui. Timp dec~teva luni, cu ajutorul fra]ilor luiInês, trupele lui au traversat ]ara[i au asediat ora[ul Porto.

Regina-mam` a intervenit [ia cerut s` se pun` cap`t re-voltei, realiz~nd o \mp`care \ntretat` [i fiu, acesta din urm`promi]~nd c` va uita incidentul.|ns`, doi ani mai t~rziu, DonAfonso IV moare, iar Pedro ocu -p` tronul portughez.

Imediat ce a fost \ncoronat \n1357 [i \n ciuda promisiunii dea-[i ierta p`rintele, regele Pedro

I i-a prins pe doi dintre asasiniilui Inês, refugia]i la Castilia. A or-donat s` fie tortura]i [i executa]i\n cel mai barbar, dar simbolicmod: unuia dintre ei a pus s` \ifie smuls` inima prin spatelecorpului, iar celuilalt prin piept.Totul s-a petrecut \n fa]a Palatu-lui Regal, astfel \ncat s` poat`vedea teribila scen` \n timp ce\[i lua masa.

De[i avea ca argument con-ceptele medievale de justi]ie,cruzimea pedepsei aplicate af`cut ca regele s` primeasc` nu-mele de “Pedro cel Crud”. Cutoate acestea, el a guvernat just[i \n favoarea poporului, astfelc` printre oamenii de r~nd i sespunea “Pedro cel Corect”.

regin` dup` moartePe 12 iunie 1360, regele a

anun]at la Cantanhede c` se c` -s` torise \n secret cu Inês, nuntafiind f`cut` \n ora[ul Bragança.Episcopul din Guarda, Dom Gil,[i unul dintre servitorii sì, Es-têvão Lobato, au fost martoriievenimentului, de[i nimeni numai [tia data exact` a acestuia.Asfel c`, Inês de Castro a fostdeclarat` so]ia legitim` a re gelui[i regina Portugaliei. Pedro a or-donat ca trupul ei s` fie exhu mat[i dus de la M`n`stirea San taClara din Coimbra la M`n`s tireadin Alcobaça (morm~n tul regilor),unde a fost \nmorm~ntat` dupò ceremonie somptuoas` ce aavut loc pe 2 aprilie 1361.

Pedro nu s-a mai c`s`toritniciodat`, \n inima lui Inês fiindsingura so]ie.

Roxana Bichi[

68 Stop to shop

De[i avea ca argu-ment conceptele

medievale dejusti]ie, cruzimea

pedepsei aplicate af`cut ca regele s`primeasc` numele

de “Pedro celCrud”. Cu toate

acestea, el a guver-nat just [i \n

favoarea poporului,astfel c` printre oa-

menii de rând i sespunea “Pedro cel

Corect”.

Stop to shop 69

diScovEr thE world

RUsIa,o ]ar` cât dou` continente

}ara care se afl pe dou conti-nente este una a recordurilor. Estestatul cu cea mai mare suprafa]din lume. Are cel mai adnc lac depe Terra, cel mai poluat tot aici segse[te [i de]ine monumente [icolec]ii de art impresionante.Rusia, pe ct este de \ntins, peatt este de necunoscut.

Foto

: iS

tock

moscova Capitala Rusiei, fondat` \n

1147 de Iuri Dolgoruki, te\nt~mpin` cu un aer u[or rigid.Este total diferit de orice ora[european pe care l-ai vizitat p~nàcum. Moscova este str`b`tut`de r~ul cu acela[i nume, careeste traversat de cele 49 de po-duri. Descoper` capitala Rusiei\ncep~nd cu Pia]a Ro[ie unde seafl` Kremlinul, simbolul puteriiruse[ti [i cetatea ]arilor. Krem-linul este considerat cea maimare cetate din Europa [i este\nconjurat de ziduri din caramid`ro[ie masiv`. Zidul a fost con-struit \n urm` cu mai mult decinci secole [i se \ntinde pe27,5 hectare. Cetatea are o fuzi -une fascinat` de stiluri care por-nesc de la cel rus medieval [iajung p~n` la cel renascentist.Aici se afl` Catedrala AdormireaMaicii Domnului, Palatul Fa]etat[i Catedrala Arhangelului Mihailcare a fost construit` \n 1505.|n Kremlin trebuie neap`rat s`

vezi Clopotul ]arului care a fostturnat \n 1586. Este numit [iTurnul cu Clopot al lui Ivan celMare, c~nt`re[te 200 de tone,81 de metri \n`l]ime [i este celmai mare din \ntreaga lume. |napropierea Kremlinului este Ca -tedrala Iisus Hristos M~ntuitorul.Aflat` pe malul st~ng al r~uluiMoscova, a[ezarea bisericeascèste cea mai mare catedral` dinRusia. Are o \n`l]ime de 105 m[i ni[te pere]i care au grosimeade 3.2 metri. Exteriorul este de -co rat cu marmur` de Chelia -binsk, iar sc`rile [i baza sunt dingranit ro[u de Balmor. 9000 me -tri p`tra]i din exteriorul cl`diriisunt sufla]i cu aur. Tot \n Pia]aRo[ie se afl` Catedrala Sf. Basil[i sunt sigur` c` este primaimagine care \]i vine \n minteatunci c~nd te g~nde[ti la Rusia.|i remarci de la distan]` domurilemulticolore [i turnurile dinc`r`mid` ro[ie. Construc]ia arenou` capele individuale [i dea-supra fiec`reia se afl` un dom.

Catedrala a fost ridicat` pentrua comemora succesul militar alcampaniei lui Ivan cel Groaznic\mpotriva mongolilor \n anul1552. Sunt sigur` c` indiferentce v~rst` ai, numele Lenin [iStalin \]i sunt mai mult dec~tcunoscute. Ei au condus Rusiacu m~ini de fier [i au \ncercat s`transforme nu doar Europa, ci [irestul lumii, \n raioane ruse[ti.Vladimir Ilici Lenin are propriulmausoleu ridicat \n Pia]a Ro[ie.Morm~ntul din lemn are formaunui cub [i este acoperit de o pi-ramid` cu trei nivele. Al`turi deLenin, \n perioada 1953 - 1961,a fost expus [i trupul lui IosifStalin. Apoi acesta a fost\ngropat l~ng` zidul Kremlinului.Nu uita c` \n Pia]a Ro[ie \n tim-pul celor dou` r`zboaie mondi-ale defila impun`toarea armat`sovietic`. Dac` vrei s` vezi at-mosfera de atunci adus` \nzilele noastre, viziteaz` Pia]aRo[ie pe 9 mai c~nd are locparada militar` dedicat` victorieiRusiei asupra Germaniei nazis -te. Dup` ce ai v`zut un specta-

70 Stop to shop

diScovEr thE world

diScovEr thE world

col \n plin` strad` trebuie s` tela[i \nc~ntat [i de Teatrul Bol-shoi. Este unul dintre cele maicunoscute din lume [i dateaz`din anul 1824. Cl`direa este ooper` de art` a neoclasicismuluirusesc [i pe scena ei au fost ju-cate premiere mondiale precumLacul Lebedelor [i Spartacus.

sankt petersburgSankt Petersburg este al

doilea ora[ ca m`rime al Rusiei[i a fost \ntemeiat \n 1703 dePetru cel Mare. Sankt Peters-burg combin` arhitectura rus` cuaspectul specific european. Arepalate, catedrale, biserici, gr` -dini [i parcuri \ntinse, monu-mente [i sculpturi, bulevardelungi si boeme. R~ul Neva d` onot` romantic` or[ului, cu mul-tele lui canale, poduri si cheiuridin granit, iar centrul ora[uluieste unul dintre siturile protejatede UNESCO. Motivul principalpentru care trebuie s` viziteziSankt Petersburg este Muzeul

Ermitaj, care de]ine una dintrecele mai importante colec]ii deart` la nivel mondial. Este unuldintre cele mai mari [i mai vechimuzee din lume. A fost ridicat \nanul 1764 de Ecaterina ceaMare, \mp`r`teasa Rusiei, [i des chis publicului larg \n anul1852. La baza fond`rii lui st`colec]ia de art` a Ecaterinei a II-a, care a cump`rat peste 4000de tablouri ale "Vechilor Mae[ -tri", 38 de mii de c`r]i, 10 mii denestemate gravate, 10 mii dede sene, 16 mii de monezi [imedalii [i o colec]ie de istorie anaturii ce ocup` dou` galerii. Aicise g`sesc opere ale unor arti[tiprecum Rembrandt, Rubens,Van Dyck, Raphael, Holbein, Ti-tian, Carravagio, Leonardo daVinci [i Raphael. |n prezent Mu -zeul Ermitaj include aproximativ3 milioane de obiecte de art`care acoper` o perioad` ce se\ntinde din Paleolitic p~n` \nzilele noastre. Printre galeriilemuzeului se numar` cele de Art`Preistoric`, Atinchitate, EgiptulAntic, Art` Vest European`, nu-mismatic`, Art` Oriental` [i Art`Ruseasc`.

F` o scurt` oprire [i la Bise -rica \nvierii lui Iisus. Localniciispun c` este unul dintre celemai frumoase obiective turisticedin Sankt Petersburg. Biserica afost construit` la sf~r[itul se -colului al 19-lea \n stil clasic rus,are peste 7000 de metri p`tra]ide mozaicuri [i este decorat` cudomuri colorate, dintre care celcentral are o \n`l]ime de 81 demetri. Domurile sunt acoperitecu email str`lucitor. Un alt obiec-

tiv pe care nu trebuie s` \l ratezieste Fort`rea]a Petru [i Pavel. Afost ridicat` odat` cu ora[ulSankt Petersburg [i se afl` pemica insul` Zayachy. |n timp afost folosit` \nt~i pe post de gar-nizoan` [i apoi drept \nchisoarepentru prizonieri politici, maiales c` aici exista [i o camer`de tortur`.

|n fort`rea]` au fost \nchi[iMaxim Gorky, Fyodor Dosto-evsky, Leon Trotsky sau Ale xan -der Lenin, fratele conduc` to ruluisovietic. |n centrul fort`re]eieste a[ezat` Catedrala Petru [iPavel, care are un turn spiralatde 122 de metri \n`l]ime \ncu-nunat cu un \nger auriu \n v~rf. |nfort`rea]` trebuie s` mai viziteziMarele Mausoleu Ducal, undemai mul]i duci [i ducese au fost\nmorm~nta]i, [i casa Coman-dantului, unde locuia ofi]erulaflat la conducerea cet`]ii.

Stop to shop 71

siberia Siberia are o suprafaț` de

peste 9,653,000 kilometrip`tra]i [i cuprinde aproximativtrei p`trimi din suprafa]a totalà Rusiei. Este un t`r~m care nicip~n` \n prezent nu a fost explo-rat \n totalitate [i \[i p`streaz`cu m~ndrie s`lb`ticia. Este ozon` excep]ional de bogat` \nminerale. Are mari depozite deaur, diamante, [i mine de mag-neziu, plumb, zinc, nichel, cobalt[i molibden. Cea mai mare co-moar` se afl` \n sudul Siberiei:lacul Baikal. Mai este numit [i

Ochiul albastru al Siberie [i tre-buie s` ajungi s` \l vezi m`carodat` \n via]`. Priveli[tea de aici\]i taie r`suflarea. Lacul este\nconjurat de mun]i \nal]i [iformeaz` un fel de depresiune,motiv pentru care are propria luiclim`. Astfel \n Baikal apar mi-raje ca \n de[ert. |ntr-o zi \nsorit`c`l`torul poate vedea un munte,un vas sau un sat, se poate\ndrepta c`tre acestea [i realizac` nu exist`. Lacul are 1.637 de

metri, ceea ce \l face cel maiad~nc lac din lume [i de]ine 20la sut` din toat` apa dulce de peglob. Baikalul mai doboar` unrecord. Are peste 25 de milioanede ani de existen]` [i este cata-logat drept cel mai vechi lac deap` dulce din lume. Pe Olhon,cea mai mare insul` a lacului, afost descoperit` o zid`rie veche,de piatr`, care are o lungime deaproximativ 300 de metri. Arhe-ologii consider` c` este o con-struc]ie care apar]ine culturiikur~kan din secolele V-X. |nspatele zidului au fost des -

coperite morminte vechi. Esteposibil ca zidurile s` fi fost unelede ap`rare a unei cet`]i pentruc` \n partea estic` se observ`r`m`[i]ele unui [an] de ap`rare[i pietre de 2 m \n`l]ime. Princi-palul obiectiv turistic al Baikalu-lui este st~nca cu dou` culmi dinmarmur` alb`, acoperit` culichen ro[u. Este numit` St~nca[aman [i este considerat` unadin cele 9 locuri sfinte ale Asiei.Conform tradi]iei pe Insula Olhon

are loc anual festivalul [ama -nilor din toat` Rusia. Bakalulr`m~ne \ns` \nv`luit \n mister [ilegende care spun c` lacul estead`postul duhurilor \ngrozitoare[i c` aici se afl` morm~ntul luiCinghis-Han.

Lacul KarachayDup` ce ai explorat cel mai

ad~nc lac de pe p`m~nt, aven-tureaz`-te \n mun]ii Ural pentru avedea cel mai poluat loc de peTerra. Karachay este un mic lac\n sudul lan]ului muntos din ves-tul Rusiei. |n 1951, Uniunea So-vietic` a folosit Karachay cagroap` de gunoi pentru sub-stan]e radioactive de la Mayak,unitatea de depozitare [i re-procesare a de[eurilor nucleare.|n prezent lacul acumuleaz` cam4,44 de exabequereli de ra-dioactivitate, inclusiv 3,6 exabe-quereli de Cesiu -137 si 0,74exabequereli de strontiu - 90.A[a c` dac` ajungi aici respectò regula simpl`: prive[te [i,orice s-ar \nt~mpla, nu atinge.

Nu pleca din Rusia \nainte s`\ncerci preparatele tradi]ionale.|n Moscova vei g`si cele maibune restaurante unde po]i de-gusta o mul]ime de m~nc`ruritra di]ionale ruse[ti, cum ar fi vitastro ganov, caviar, pui kiev, pav -lo va cu fructe de p`dure, pam-pushki [i vatruski. |n Pia]a Ro[ieo s` gase[ti restaurante undesunt servite cele mai bune fructede mare. Dac` vrei s` iei cinaaici vei avea nevoie de rezervare,iar bac[i[ul este \n general de10 la sut` din consuma]ie.

Florentina Ilie

72 Stop to shop

diScovEr thE world

tEchnEwS

De c~nd a \nceput s` produc`[i camera foto sistem compactecu lentile interschimbabile (a nuse confurnda cu „s`punierele” –ca merele compacte), Nikon vreas` fie diferit de to]i [i nu merge pec`r`ri b`t`torite. Nikon 1 J2 con-tinu` tradi]ia aparatelor din seriaNikon 1, care au introdus modurile„In stantaneu \n mi[care” sau „Se-lec tare inteli gen t` a fotografiei”,vine cu ace e a[i vitez` de 60 de fo-to gra fii/se cun d` la rezolu]ie ma -xim`, dar ofer` \n plus [i un nouMod Creativ, care permite aplicarea a nume roase filtre [i efec tede fo to grafiere [i previzua li za realor \n timp real. Al`turi de Nikon 1J2 au fost anun]ate [i noul obiec-tiv de kit, 1 NIKKOR 11-27.5mmf/3.5-5.6, [i carcas` sub ac vatic`pentru J1 [i J2, WP-N1.

NIKKOR 11-27.5mm f/3.5-5.6este un obiectiv de kit care aco -per` o plaj` extins` de situa]ii de

fotografiere, fiind \ns` cu 11mmmai scurt dec~t vechiul obiectiv dekit. Carcasa WP-N1 a fost realizat`pentru cei care doresc s` realizezefotografii subacvatice cu Nikon 1p~n` la ad~n cimi de 40m. Estecompatibil` cu aparatele J1 [i J2,\mpreun` cu obiectivul 1 NIKKOR10-30mm f/3.5-5.6.

Nikon 1 V1, Nikon 1 J1 [iNikon 1 J2 sunt cele mai rapideaparate foto din lume, mai rapidede cel pu]in 3 ori dec~t orice DSLRprofesional, cu o rat` de proce-sare de 600 megapixeli/secun d`,adic` p~n` la 60 de cadre/secun -d` la rezolu]ie maxim`. Ra pidita -tea de declan[are este du blat` desistemul avansat de fo ca lizare,care ofer` un maximum de 73 depuncte AF [i o combina ]ie a sis-temelor AF detec ]ie de faz` [i AFdetec]ie de contrast pen tru o fo-calizare extrem de rapid` [i pre-cis` chiar [i \n timpul film`rii.

74 Stop to shop

Categoria deaparate cu obiectiv

interschimbabilNikon 1, pe care

produc`torul onume[te A-CIL

(Advanced CameraInterchangeble

Lens), a fost proiectat` [i

construit` de la zero[i ofer` \n premier`

func]ii uimitoare atâtpentru fotografiere,

cât [i pentru filmare.

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

mai mult dec^t un aParat foto de vacan|~

Nikon1J2

Documents

Stop to Shop Septembrie 2012