STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEIsdtr.ro/upload/STUDII/6. Sinteza - Activitatile din sectoarele tertiar si cuaternar.pdf · Dinamica numărului de cercetători, pentru

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare 2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013

Elaboratori asociaţi:

S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin-Silviu BONDAR

şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Director general: Toader POPESCU

STUDIUL 6. ACTIVITĂŢILE DIN SECTOARELE TERŢIAR ŞI CUATERNAR Asociat responsabil: Quattro Design – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Raport de sinteză. 2014

2


Studii de fundamentare Studiul 6

2

Activităţile din sectorul terţiar şi cuaternar Agora Est Consulting 2014

3

Studiul 6. Activităţile din sectoarele terţiar şi cuaternar

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 2. Dezvoltare economică (sectoare economice) Studiul 6. Activităţile din sectoarele terţiar şi cuaternar

I.2. Tipul raportului

Raport de sinteză

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

Agora Est Consulting Autor: Brașoveanu Iulian Viorel

I.4. Cuprinsul raportului

V. Sinteză operaţională V.1. Scopul studiului, problematică şi ipoteze de cercetare V.2. Diagnostic V.3. Tendinţe de evoluţie V.4. Viziune şi obiective strategice, Priorităţi în privinţa activităţilor din sectoarele terţiar şi cuaternar V.5. Obiective specifice, programe şi proiecte

V.6.1. Obiective naţionale şi programe asociate acestora V.6.2. Obiective teritoriale şi programe asociate acestora V.6.3. Obiective locale şi programe asociate acestora Harta 6.1. Rata de marjă a profitului – în sectorul transort şi depozitare Harta 6.2. Număr de firme active în sectorul TIC Grafic 6.1. Cifra de afaceripentru sectorul comerţ, valori medii 2008-2012 Grafic 6.2. Dinamica numărului de cercetători, pentru perioada 1995-2011 Grafic 6.3. Numărul de cercetători în funcţie de regiunile de dezvoltare, 2011 Grafic 6.4. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice judeţene raportate la nivelul naţional Grafic 6.5. Cifra de afaceri pentru sectorul TIC, valori medii 2008-2011 Grafic 6.6. Rata de marjă a profitului la nivel judeţean, valori medii 2008-2011

I.5. Anexă

Cuprinsul raportului final

4



4

V. Sinteza studiului

V.1. Scopul studiului, problematică şi ipoteze de cercetare

Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României sunt în legătură directă cu domeniile aferente sectoarelor terţiar şi cuaternar, luând în considerare următoarele: Vânzările en-gros şi comerţul cu amănuntul, implicând un ansamblu de activităţi şi relaţii organizate şi desfăşurate de

unităţi specializate pe circulaţia mărfurilor, integrate în mecanismul de piaţă, fiind direct conectate cu toate cele patru componente ale pieţei globale: piaţa bunurilor şi serviciilor, piaţa capitalurilor, piaţa schimburilor monetare şi piaţa forţei de muncă, pot fi considerate barometru al nivelului de dezvoltare regională;

Serviciile financiare, prin rolul pe care îl are sectorul bancar asupra creşterii economice, sunt direct corelate cu nivelul de dezvoltare teritorială;

Cercetarea-dezvoltarea-inovarea, prin rolul ştiinţei, tehnologiei şi inovării în dezvoltarea societăţii cunoaşterii în România, pentru progresul economic şi social, au un impact direct şi rapid asupra nivelului de dezvoltare teritorială;

Serviciile guvernamentale, prin rolul pe care îl au în îmbunătăţirea calităţii vieţii şi în dezvoltarea infrastructurii, generează efecte pozitive asupra dezvoltării sectorului privat, generând astfel creştere economică;

Serviciile de transport şi depozitare, cu efecte directe asupra productivităţii sectorului privat, sunt corelate pozitiv cu gradul de dezvoltare teritorială;

Tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii, reprezentând motorul pentru dezvoltarea afacerilor din toate domeniile, contribuie la creşterea economică la nivel teritorial.

Harta 6.1. Rata de marjă a profitului – în sectorul transport şi depozitare


5

Harta 6.2. Număr de firme active în sectorul TIC

V.2. Diagnostic

Pentru analiza sectoarelor terţiar şi cuaternar, a fost utilizată baza de date furnizată de Soft Union, care conţine informaţii aferente variabilelor analizate cu frecvenţă lunară, pentru toate judeţele. Folosind această bază de date, a fost realizată o analiză a sectoarelor terţiar şi cuaternar prin utilizarea indicatorilor specifici, prin determinarea unor alţi indicatori relevanţi, prin metoda grafică de tip „bar” şi „pie”, pentru indicatori înregistraţi la nivel judeţean sau teritorial. Pentru a analiza caracteristicile aferente activităţilor din sectoarelor terţiar şi cuaternar, a fost realizată o grupare a judeţelor pe regiuni:

Județele asociate zonei costiere (judeţele Tulcea şi Constanţa);

Județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), transfrontalier SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), transfrontalier SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), transfrontalier EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), transfrontalier NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava);

Județe asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea);

Judeţe asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş);

Judeţe asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa);

Judeţe asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani).

6



6

Principale constatări: Vânzările en-gros şi comerţul cu amănuntul – la nivelul României, în ultimii patru ani a avut loc o creştere a cifrei de

afaceri de 216%, ceea ce susţine dezvoltarea acestui sector; aceste vânzări superioare nu s-au concretizat însă şi în creşterea profitului net înregistrat de companii, la nivelul României profitul net total al companiilor din domeniul vânzărilor en gros şi cu amănuntul înregistrând o scădere cu 73%. Numărul de firme care activează în acest domeniu a creşcut cu 82% în ultimii patru ani, în timp ce numărul de angajaţi a crescut cu doar 26%;

Serviciile financiare – băncile comerciale din România sunt concentrate în municipiul Bucureşti, care deţine ponderea de 87,5%. Utilizarea sistemului de plăţi către agenţii economici prestatori de servicii direct prin ghişee automate de bancă (ATM), a condus la o uşoară creştere a numărului acestora. Se constată creştere a numărului de POS-uri instalate la reprezentanţii comerciali;

Cercetarea-dezvoltarea-inovarea. Ponderea cercetătorilor în total populaţie şi ponderea angajaţilor în activităţi de cercetare dezvoltare în total populaţie sunt cu mult sub nivelul mediu înregistrat în UE27. S-a înregistrat o evoluţie pozitivă a investiţiilor în infrastructura de cercetare, cu rezultate concrete măsurate prin creşterea indicatorului agregat al inovării. Se constată decalaje importante ale ponderii angajaţilor în activităţi cu aport intensiv de cunoaştere, în condiţiile în care ponderea exporturilor de servicii de înaltă si medie tehnologie, in total exporturi, este una apropiată de media europeană , iar ponderea exporturilor de produse de înaltă si medie tehnologie, în total exporturi, este peste media europeană. Pe ansamblul țării, se constată un regres semnificativ al numărului de cercetători, ceea ce va genera puternice efecte negative pe termen lung, în cazul în care nu se adoptă măsuri de redresare.

Serviciile guvernamentale - Investiţii publice – cheltuieli de capital Se constată diferenţe semnificative între mărimea acestor cheltuieli publice la nivel de judeţe, a ponderii în total cheltuieli de capital la nivelul României şi în total cheltuieli publice la nivel de judeţ; se recomandă creşterea acestor cheltuieli în judeţele cu cele mai scăzute valori - Brăila, Teleorman, Călăraşi, Covasna, Sălaj, aceste cheltuieli generând îmbunătăţirea infrastructurii, conducând la dezvoltarea de ansamblu a acestor zone, inclusiv la creşterea productivităţii sectorului privat. - Servicii publice generale Se constată diferenţe semnificative la nivelul diferitelor judeţe în mărimea cheltuielilor pentru serviciile publice generale, a ponderile cheltuielilor pentru serviciile publice generale de la nivelul fiecărui judeţ în total cheltuieli pentru serviciile publice generale la nivelul României şi în total cheltuieli publice la nivelul judeţelor. Se recomandă creşterea ponderii cheltuielilor de capital în judeţele Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna, aceste cheltuieli generând dezvoltarea de ansamblu a acestor zone, inclusiv la creşterea productivităţii sectorului privat. - Servicii publice locale pentru dezvltare publica, locuinţe, mediu şi ape Se constată diferenţe semnificative la nivelul diferitelor judeţe în mărimea cheltuielilor pentru serviciile publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape, a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România şi a ponderii în total cheltuieli publice la nivelul judeţelor. Având în vedere rolul acestor cheltuieli publice asupra creşterii economice, se recomandă o realocare a resurselor disponibile învederea reducerii decalajelor înregistrate la nivel teritorial. Transport şi comunicaţii Se constată diferenţe semnificative la nivelul diferitelor judeţe în mărimea cheltuielilor de transport şi comunicaţii, a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România şi a ponderii în total cheltuieli publice la nivel de judeţe. Având în vedere efectele pozitive pe care le generează cheltuielile pentru transport şi comunicaţii asupra nivelului de trai, nivelului de securitate sociala, se recomandă creşterea acestora în judeţele respective. - Serviciile de transport şi depozitare - În funcţie de volumul vânzărilor din sectorul de transport şi depozitare, cele mai dezvoltate judeţe sunt Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Sibiu, Timiş, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Caraş Severin, Botoşani, Olt, Vrancea, Vaslui. Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, vânzări mai mari decât cheltuielile. Se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.

Tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii La nivelul întregii ţări ratele de marjă înregistrate în domeniul tehnologiei informaţiilor şi telecomunicaţiilor sunt pozitive, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, cheltuieli mai scăzute decât vânzările. În vederea creşterii performanţei, se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.


7

Probleme la nivel teritorial Vânzările en-gros şi comerţul cu amănuntul Cele mai mari vânzări în sectorul de comerţ sunt în judeţele Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Bihor, Timiş, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Gorj, Caraş Severin, Bistriţa Năsăud, Covasna, Botoşani. Evident că vânzările din sectorul comerţ sunt condiţionate de populaţia şi nivelul de trai din aceste judeţe, dar şi de marja de adaos comercial. In ce priveşte ponderea cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în total Cifră de afaceri din sectorul comerţ, se constată că cea mai ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Bihor, Timiş, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în judeţele Covasna, Gorj, Caraş Severin, Botoşani, Bistriţa Năsăud. Se recomandă încurajarea dezvoltării comerţului în aceste judeţe, prin realizarea de investiţii în infrastructură şi prin acordarea de facilităţi firmelor nou înfiinţate. În ce priveşte dinamica cifrei de afaceri din comerţ, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada din ultimii trei ani se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, Judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind cuprinsă între 117% şi 256%. Productivitatea muncii în acest sector relevă diferenţele teritoriale - cea mai ridicată productivitate este înregistrată în judeţele Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Mehedinţi, Constanţa, în timp ce locurile cu cea mai scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Gorj, Caraş Severin, Satu Mare, Botoşani, Hunedoara. Se poate constata că în majoritatea judeţelor rata de marjă medie este negativă, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, cheltuieli mai mari decât vânzările. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Buzău, Teleorman, cu performanţe medii de peste 1,35%, în timp ce judeţele Giurgiu, Municipiul Bucureşti Arad, Caraş Severin, Covasna, cu rate medii de sub -2,17%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare. În ce priveşte centrele comerciale, în functie de numarul metrilor patrati inchiriabili, centrele de mici dimensiuni sunt mai numeroase in tara, cele mari si foarte mari fiind localizate in principal in Bucuresti. Centrele mai putin sofisticate, cum ar fi cele de cartier, reprezinta aproximativ 50% din totalul centrelor comerciale moderne. In plus, centrele regionale si cele supra-regionale se regasesc in orasele principale si in Bucuresti. Recent, s-a inregistrat o crestere in numarul "mega-centrelor", acelea care folosesc ancore comerciale puternice ca principala atractie.

Serviciile financiare Ţinând cont de adresa sediului central, băncile comerciale din România sunt concentrate în municipiul Bucureşti, care deţine ponderea de 87,5%. Celelalte bănci comerciale sunt situate în Arad, Cluj, Târgu Mureş, Sibiu, Voluntari. Prin reţeaua de unităţi locale, băncile comerciale acoperă întregul teritoriu naţional; Utilizarea sistemului de plăţi către agenţii economici prestatori de servicii direct prin ghişee automate de bancă (ATM), a condus la o uşoară creştere a numărului acestora. Se constată creştere cu 11% a numărului de POS-uri instalate la reprezentanţii comerciali; În ultimii doi ani, veniturile din sectorul bancar au crescut într-o proporţie redusă, iar profitul operaţional a înregistrat o scădere. Operaţiunile de schimb au înregistrat cea mai mare pondere în total venituri de exploatare bancară. Operaţiunile cu clientela, al doilea element important în veniturile de exploatare bancară, au înregistrat o scadere usoara. Se remarcă o uşoară scădere a investiţiilor nete realizate, ceea ce este de înţeles având în vedere problemele cu care se confruntă sectorul bancar în anii de după criza financiară.

Cercetarea-dezvoltarea-inovarea Ponderea cercetătorilor în total populaţie ocupată este de 3,64% la nivelul României, mult sub nivelul de 9,2% din UE27, iar ponderea angajaţilor în activităţi de cercetare dezvoltare în total populaţie ocupată este de 5,04% în România, faţă de 15,5% în UE 27; S-a înregistrat o evoluţie pozitivă a investiţiilor în infrastructura de cercetare, cu rezultate concrete măsurate prin indicatorul agregat al inovării care, pentru România este de 0,237, faţă de 0,516 în UE 27; Se constată decalaje importante ale ponderii angajaţilor în activităţi cu aport intensiv de cunoaştere, în total populaţie ocupată 6,16% in România, faţă de 13,03% in UE 27, în condiţiile în care ponderea exporturilor de servicii de înaltă si medie tehnologie, in total exporturi, este una apropiată de media europeană 44,91% în România, faţă de 49,43% in UE 27, iar ponderea exporturilor de produse de înaltă si medie tehnologie, în total exporturi, este peste media europeană 50,14% în România, faţă de 47,36% in UE 2741; Pe ansamblul țării, se constată un regres semnificativ al numărului de cercetători. Se constată o puternică polarizare a acestui indicator în macroregiunea trei: 24487 persoane, din totalul de 42363, adică 57,8%. Regiunea București Ilfov are aportul cel mai mare, de 22234 persoane, din care municipiul București reprezintă 19621 cercetători, adică 46,32% din total țară, ceea ce este extrem de mult în raport cu ponderea populației municipiului în raport cu populația României; Este evidentă polarizarea acestui indicator în acest oraș, cauzele care au determinat acest aspect ținând în primul rând de infrastructura de cercetare existentă în cadrul acestui municipiu. Ceilalți poli de cercetare importanți (peste 500 de cercetători) sunt, în ordine: Cluj 3393 persoane, Iași 2573, Brașov 2259, Dolj 1889, Timiș 1772, Argeș 1165, Constanța 787,

8



8

Arad 719, Hunedoara 565 și Sibiu 550 persoane. Pentru cheltuielile totale cu CDI, Bucureștiul deține 42,85% din total, iar regiunea București-Ilfov deține 57,71% din total (aproximativ aceeași pondere ca la numărul de cercetători). Prin comparaţia acestor cifre cu cele aferente numărului de salariați, se poate concluziona că sectorul Ilfov absoarbe mai mulți bani pe cap de cercetător decât Bucureștiul. Se observă că regiunea Argeș absoarbe foarte multe cheltuieli (7,6% din total), în raport cu numărul de cercetători (2,75%) din total.

Serviciile guvernamentale - Investiţii publice – cheltuieli de capital In funcţie de valorile medii ale cheltuielilor de capital, primele 5 locuri sunt ocupate de Bucureşti, Constanţa, Prahova, Braşov, Ilfov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Brăila, Teleorman, Călăraşi, Covasna, Sălaj. Se recomandă creşterea acestor cheltuieli în judeţele Brăila, Teleorman, Călăraşi, Covasna, Sălaj, aceste cheltuieli generând îmbunătăţirea infrastructurii, conducând la dezvoltarea de ansamblu a acestor zone, inclusiv la creşterea productivităţii sectorului privat. Analizând ponderile cheltuielilor de capital de la nivelul fiecărui judeţ în total cheltuieli de capital la nivelul României, se constată că cele mai mari ponderi sunt înregistrate în judeţele Ilfov, Sibiu, Constanţa, Braşov, Argeş, în timp ce în judeţele Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău se înregistrează cele mai scăzute ponderi. În ce priveşte dinamica înregistrată în ultimii trei ani a ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli de capital România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 2,4 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoriului transfrontalier sud UE, cu 1,21 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate teritoriului montan vest se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 1,67 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,9 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest. Cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor de capital se înregistrează în judeţele Ilfov, Sibiu, Constanţa, Braşov, Argeş, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău. Având în vedere efectul pozitiv pe care aceste cheltuieli publice îl generează asupra creşterii economice şi dezvoltării zonei respective, se recomandă creşterea ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice pentru judeţele Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Botoşani, Buzău. - Servicii publice generale În funcţie de valorile medii ale cheltuielilor pentru serviciile publice generale, primele 5 locuri sunt ocupate de Bucureşti, Timiş, Prahova, Cluj, Dolj, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna. Având în vedere efectele pozitive pe care le generează cheltuielile pentru serviciile publice generale asupra nivelului de trai, nivelului de securitate sociala, se recomandă creşterea acestora în judeţele Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna. Analizând ponderile cheltuielilor pentru serviciile publice generale de la nivelul fiecărui judeţ în total cheltuieli pentru serviciile publice generale la nivelul României, se constată că cele mai mari ponderi sunt înregistrate în Municipiul Bucureşti, judeţele Timiş, Prahova, Cluj, Dolj, în timp ce în judeţele Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna se înregistrează cele mai scăzute ponderi. Se recomandă creşterea ponderii cheltuielilor de capital în judeţele Călăraşi, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Covasna, aceste cheltuieli generând dezvoltarea de ansamblu a acestor zone, inclusiv la creşterea productivităţii sectorului privat. În ce priveşte dinamica înregistrată în ultimii trei ani a ponderii cheltuielilor pentru serviciile publice în total cheltuieli pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate teritoriului montan Vest, o creştere cu 1,35 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 1,26 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 3,09 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,33 puncte procentuale în judeţele asociate zonei metropolitane Conatanţa. Cele mai mari ponderi în total cheltuieli publice a cheltuielilor de capital se înregistrează în judeţele Teleorman, Olt, Giurgiu, Ilfov, Arad, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Argeş, Bihor, Sibiu, Conatanţa, Municipiul Bucureşti. - Servicii publice locale pentru dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape În funcţie de valorile medii ale serviciilor publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape, primele 5 locuri sunt ocupate de Bucureşti, Constanţa, Timiş, Prahova, Cluj, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj. În vederea îmbunătăţirii infrastructurii locale, nivelului de trai şi protecţiei mediului, se recomandă creşterea cheltuielilor pentru servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape în judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Covasna, Sălaj. În ce priveşte dinamica înregistrată în ultimii trei ani a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud UE, o creştere cu 4,96 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa, cu 4,09 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 2,44 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,11 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest. - Transport şi comunicaţii În funcţie de valorile medii ale cheltuielilor de transport şi comunicaţii, primele 5 locuri sunt ocupate de Bucureşti, Cluj, Timiş, Prahova, Braşov, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Covasna, Caraş-Severin.


9

Cheltuielile de transport şi comunicaţii implică îmbunătăţirea infrastructurii locale şi stimularea dezvoltării sectorului privat, astfel se recomandă creşterea acestora în judeţele Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Covasna, Caraş-Severin. Având în vedere efectele pozitive pe care le generează cheltuielile pentru transport şi comunicaţii asupra nivelului de trai, nivelului de securitate sociala, se recomandă creşterea acestora în judeţele respective. În ce priveşte dinamica înregistrată în ultimii trei ani a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 2,06 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud - UE, cu 1,59 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 5,56 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,05 puncte procentuale în judeţele asociate zonei costiere.

Serviciile de transport şi depozitare În funcţie de volumul vânzărilor din sectorul de transport şi depozitare, cele mai dezvoltate judeţe sunt Municipiul Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Sibiu, Timiş, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Caraş Severin, Botoşani, Olt, Vrancea, Vaslui. Evident că vânzările din sectorul de transport şi depozitare sunt corelate cu nivelul de dezvoltare al altor sectoare de activitate, cum ar fi comerţul şi construcţiile, fiind condiţionate de populaţia şi nivelul de trai din aceste judeţe, dar şi de marja de adaos comercial. Cea mai spectaculoasă dinamică în ultimii trei ani se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Braşov, zonei metropolitane Timiş, zonei transfrontaliere de Nord, zonei transfrontaliere de Vest, teritoriului montan Est, transfrontalier Sud non-UE, dinamica în aceste zone fiind de peste 40%. Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în judeţele Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Argeş, Sălaj, în timp ce locurile cu cea mai scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Caraş Severin, Galaţi, Botoşani, Iaşi, Vaslui. Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, vânzări mai mari decât cheltuielile. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Sibiu, Bacău, Constanţa, Tulcea, cu performanţe medii de peste 6,92%, în timp ce judeţele Suceava, Harghita, Argeş, Hunedoara, Giurgiu, cu rate medii de sub 3,10%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.

Tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii - In funcţie de volumul vânzărilor din sectorul TIC, cele mai dezvoltate judeţe sunt Municipiul Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Sălaj, Ialomiţa, Giurgiu, Vaslui, Bistriţa Năsăud. Evident că vânzările din sectorul TIC sunt condiţionate de populaţia şi nivelul de trai din aceste judeţe, dar şi de marja de adaos comercial. Majoritatea judeţelor au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri din domeniul TIC, excepţie făcând judeţele asociate zonei metropolitane Craiova, judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Braşov, judeţele asociate zonei montan Sud. Cele mai dramatice scăderi au fost înregistrate în judeţele asociate zonei metropolitane Timiş, judeţele asociate zona transfrontalieră Sud non-UE, judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei costiere şi judeţele asociate zonei transfrontaliere Est, cu scăderi de peste 28%. În ultimii doi ani, cea mai spectaculoasă dinamică se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate teritoriului montan Est, cu creşteri de peste 35%. Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în Municipiul Bucureşti (singurul judeţ în care productivitatea este mai mare decât valoarea medie pe ţară), judeţele Prahova, Ilfov, Covasna, Brăila, în timp ce locurile cu cea mai scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Gorj, Ialomiţa, Tulcea, Galaţi, Bistriţa Năsăud. Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, cheltuieli mai scăzute decât vânzările. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Caraş Severin, Dolj, Vrancea, Neamţ, Argeş, cu performanţe medii de peste 15%, în timp ce judeţele Botoşani, Bihor, Harghita, Galaţi, Teleorman, cu rate medii de sub 7,9%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.

V.3. Tendinţe de evoluţie

În măsura în care politicile și programele adoptate în scopul protecţiei patrimoniului vor fi eficiente, multe dintre tendinţele cu conţinut negativ vor putea fi diminuate; în cazul neadoptării masurilor necesare, tendinţele negative se pot amplifica.

Rezultate teritoriale: Vânzările en-gros şi comerţul cu amănuntul Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul de vânzări en-gros şi comerţul cu amănuntul înregistrează diferenţe semnificative în plan teritorial.

10



10

Pentru perioada 2008-2009, cea mai spectaculoasă dinamică se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei metropolitane Brăila, judeţele asociate zonei transfrontaliere Vest, judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind de peste 300% în numai 2 ani. Cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2010-2012 se înregistrează în judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, dinamica în aceste zone fiind cuprinsă între 117% şi 256%.

La nivel judeţean, dinamica mărimii cifrei de afaceri, ca medie pentru ultimii patru ani, este cuprinsă între 40% - 546%. Cele mai mari creşteri se înregistrează în judeţele Tulcea, Buzău, Sălaj, Ilfov, Alba, iar cele mai scăzute creşteri au fost obţinute în judeţele Mehedinţi, Covasna, Teleorman, Olt, Suceava. Profitabilitatea acestui sector poate fi surprinsă prin rata de marjă a profitului net (profit net / cifră de afaceri). La nivel judeţean se înregistrează diferenţe semnificative ale profitabilităţii firmelor din sectorul de vânzări en-gros şi comerţ cu amănuntul, atât în ceea ce priveşte valorile acestui indicator, cât şi în dinamica înregistrată în ultimii cinci ani. Cele mai ridicate valori ale ratei de marjă au fost înregistrate în Călăraşi, Dâmboviţa, Buzău, Teleorman, Ialomiţa. Cifra de afaceri medie pe firmă are valorile maxime în Ilfov şi în municipiul Bucureşti

Grafic 6.1. Cifra de afaceri pentru sectorul comerţ, valori medii 2008-2012

În ceea ce priveşte stocul modern de spaţii comerciale din România, acesta a înregistrat o creştere de 44% în semestrul al doilea din 2012, comparativ cu primele şase luni ale anului trecut, potrivit unui raport CBRE despre piaţa spaţiilor comerciale. Astfel, stocul de spaţii comerciale era la sfârşitul anului trecut la aproximativ 2,7 milioane de metri pătraţi, dintre care Bucureştiul deţine 30% (806.000 mp). Serviciile financiare Situaţia înregistrată în sectorul serviciilor financiare a înregistrat în ultimii doi ani, în general, o evoluţie nefavorabilă – venituri din activitatea de exploatare bancară au crescut cu 6,69%, această creştere fiind determinată în special prin creşterea veniturilor din operaţiuni cu titluri şi din operaţiuni de schimb; cheltuielile pentru activitatea de exploatare bancară au înregistrat o creştere cu 13,92%, această creştere fiind generată de creşterea cheltuielilor pentru operaţiuni de schimb, astfel că profitul operaţional a înregistrat o scădere de 20,93%. Veniturile de exploatare pe salariat au înregistrat o creştere, determinată de reducerea semnificativă a numărului de salariaţi cu care s-a confruntat acest sector. Ca urmare a acestor evoluţii nefavorabile, nivelul investiţiilor nete realizate în domeniul bancar a scăzut. În ce priveşte evoluţia numărului de unităţi locale din domeniul bancar pe macroregiuni, se constată că s-a înregistrat o creştere doar în macroregiunile 2, 4, respectiv în zonele Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Vest şi Sud-Vest Oltenia. Situaţia în ce priveşte dinamica dobânzilor încasate şi plătite la nivel regional relevă diferenţe semnificative între macroregiuni, dobânzile încasate înregistrând o creştere doar în zona Sud – Vest Oltenia, în această zonă înregistrându-se cea mai spectaculoasă scădere a dobânzilor plătite.

Cercetarea-dezvoltarea-inovarea Ponderea cercetătorilor în total populaţie ocupată este de 3,64% la nivelul României, mult sub nivelul de 9,2% din UE27, iar ponderea angajaţilor în activităţi de cercetare dezvoltare în total populaţie ocupată este de 5,04% în România, faţă de 15,5% în UE 27;


11

În plus, dinamica numărului de cercetători pentru ultimii ani este într-o continuă scădere, excepţie fiind ultimul an din analiză.

Grafic 6.2. Dinamica numărului de cercetători pentru perioada 1995-2011

Pe ansamblul țării, se constată un regres semnificativ al numărului de cercetători. Se constată o puternică polarizare a acestui indicator în macroregiunea trei: 24487 persoane, din totalul de 42363, adică 57,8%. Regiunea București Ilfov are aportul cel mai mare, de 22234 persoane, din care municipiul București reprezintă 19621 cercetători, adică 46,32% din total țară, ceea ce este extrem de mult în raport cu ponderea populației municipiului în raport cu populația României. Este evidentă polarizarea acestui indicator în acest oraș, cauzele care au determinat acest aspect ținând în primul rând de infrastructura de cercetare existentă în cadrul acestui municipiu. Ceilalți poli de cercetare importanți (peste 500 de cercetători) sunt, în ordine: Cluj 3393 persoane, Iași 2573, Brașov 2259, Dolj 1889, Timiș 1772, Argeș 1165, Constanța 787, Arad 719, Hunedoara 565 și Sibiu 550 persoane. În graficul următor este centralizată situaţia la nivel teritorial privind numărul de cercetători în anul 2011.

Regiunea NORD-VEST,

3809Regiunea

CENTRU, 3526

Regiunea NORD-EST,

3561

Regiunea SUD-EST, 1515

Regiunea SUD-MUNTENIA,

2253

Regiunea BUCURESTI –ILFOV, 22234

Regiunea SUD-VEST OLTENIA,

2282

Regiunea VEST, 3183

Grafic 6.3. Numărul de cercetători în funcţie de regiunile de dezvoltare, 2011

Serviciile guvernamentale

- Investiţii publice – cheltuieli de capital Analizând evoluţia ponderilor cheltuielilor de capital din fiecare zonă în total cheltuieli de capital la nivelul României se poate observa: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2008 (de doar 3,94%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 8,37%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 5,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,18%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 4,16%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 8,08%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 10,22%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 13,57%); în judeţele aferente

12



12

zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,10%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 11,67%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 3,95%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 8,29%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 7,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 13,09%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 8,15%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 13,22%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 5,23%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 11,93%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 0,74%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 1,92%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2003 (de doar 2,21%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 4,85%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 2,01%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,71%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 5,02%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,41%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,33%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 1,72%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 3,15%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 9,30%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 30,07%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 2,73%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 7,18%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 3,98%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 6,27%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 1,99%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 4,87%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,39%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,90%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 5,36%).

În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor de capital în total cheltuieli de capital România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti, o creştere cu 2,4 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate teritoariului transfrontalier sud UE, cu 1,21 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate teritoriului montan vest se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 1,67 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,9 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest.

- Servicii publice generale Analizând ponderile cheltuielilor pentru serviciile publice generale din fiecare zonă teritorială în total cheltuieli pentru serviciile publice generale la nivelul României se constată următoarele: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,36%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 5,26%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de 6,57%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 7,76%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 6,07%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 7,74%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 10,46%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 16,21%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,45%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 11,89%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 5,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,81%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de 10,47%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 12,63%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 8,69%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 10,11%);


13

în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 8,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 10,71%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 1,21%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 1,57%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,02%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 3,36%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2010 (de doar 3,37%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,05%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,64%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 4,22%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,63%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 4,70%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 2,64%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,89%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,52%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2010 (de 19,57%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,77%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de 4,02%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 5,39%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2005 (de doar 2,49%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,31%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 2,46%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,25%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 4,17%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 6,23%). În graficul de mai jos este reprezentată repartizarea la nivel judeţean a cheltuielilor pentru serviciile publice generale.

Alba, 1.8%Arad, 2.7%

Argeş, 2.5%

Bacău, 3%

Bihor, 2.5%

Bistriţa - Năsăud, 1.4%

Botoşani, 1.6%,

Braşov, 2.9%

Brăila, 1.2%

Buzău, 1.8%

Caraş - Severin, 1.7%

Călăraşi, 1.26%

Cluj, 3.4%,

Constanţa, 3%,

Covasna, 1%,

Dâmboviţa, 2.3%

Dolj, 3%

Galaţi, 2%

Giurgiu, 1.3%

Gorj, 2%,

Harghita, 1.5%

Hunedoara, 2.5%

Ialomiţa, 1.2%Iaşi, 2.8%

Ilfov, 2.8% Maramureş, 1.8%

Mehedinţi, 1.4%

Mureş, 2.6%

Neamţ, 2.4%

Olt, 2.4%

Prahova, 3.7%

Satu Mare, 1.8%

Sălaj, 1.1%

Sibiu, 1.9%

Suceava, 2.9%

Teleorman 2%

Timiş, 3.8%

Tulcea, 1.3%

Vaslui, 1.7%

Vâlcea, 2%

Vrancea, 1.7% Mun. Bucureşti, 12.5%

Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale din diferite

judete fata de cheltuielile pentru servicii publice

la nivelul Romaniei

Grafic 6.4. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice judeţene raportate la nivelul naţional

14



14

În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru serviciile publice în total cheltuieli pentru serviciile publice România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate teritoriului montan Vest, o creştere cu 1,35 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 1,26 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 3,09 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 0,33 puncte procentuale în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa.

- Servicii publice locale pentru dezvltare publica, locuinţe, mediu şi ape Analizând ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din fiecare zonă teritorială în total cheltuieli de capital la nivelul României, se constată următoarele: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de doar 1,48%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,67%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 5,17%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 8,68%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 4,58%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 8,32%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 7,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 17,33%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 7,34%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 9,89%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 3,35%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 6,53%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de 8,34%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2008 (de 13,21%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 8,43%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 13,28%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 4,84%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 8,47%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 0,83%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2011 (de 1,80%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2011 (de doar 2,73%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,85%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 1,40%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 4,70%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2004 (de doar 2,43%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 6,35%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,07%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,70%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 2%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 3,80%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucuresti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 13,28%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2002 (de 31,28%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 9,25%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 5,61%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2012 (de doar 1,56%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 2,93%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,27%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 3,90%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2008 (de doar 2,77%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2004 (de 4,33%). În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud UE, o creştere cu 4,96 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei metropolitane Constanţa, cu 4,09 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 2,44 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,11 puncte procentuale în judeţele asociate teritoriului transfrontalier vest.


15

- Transport şi comunicaţii Analizând ponderea cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii din fiecare zonă teritorială în total cheltuieli de capital la nivelul României, se constată următoarele: în judeţele asociate teritoriului costier (judeţele Tulcea şi Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 4,47%); în județe asociate teritoriilor frontaliere - transfrontalier VEST (judeţele Arad, Bihor, Satu Mare), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 2,55%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 6,66%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD non-UE (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi, Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2007 (de doar 4,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 7,42%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere SUD – UE (judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2006 (de 6,56%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,73%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere EST (judeţele Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 4,66%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 12,93%); în judeţele aferente zonei transfrontaliere NORD (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 3,56%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 7,81%); în județele asociate teritoriilor montane - montan VEST (judeţele Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Arad, Bihor), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 4,72%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 10,24%); în județele asociate teritoriilor montane - montan SUD (judeţele Argeş, Braşov, Sibiu, Vâlcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de 5,71%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 15,45%); în județele asociate teritoriilor montane - montan EST (judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Suceava, Harghita, Covasna), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 4,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 8,73%); în județele asociate teritoriilor montane - teritoriu montan DOBROGEA (judeţul Tulcea), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 1,47%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană BRASOV (judeţul Braşov), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,91%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2009 (de 4,51%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană SATU MARE (judeţele Satu Mare, Maramureş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 0,65%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3, 15%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană Cluj (judeţul Cluj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,04%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 5,44%); în judeţele asociate teritoriilor metropolitane din Centru şi Vest - zona metropolitană TIMIS (judeţul Timiş), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 3,32%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2005 (de 5,64%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CRAIOVA (judeţul Dolj), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,44%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3,60%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană Bucureşti (judeţele Ilfov, Municipiul Bucureşti), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de doar 1,50%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2001 (de 50,79%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Sud – zona metropolitană CONSTANTA (judeţul Constanţa), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2000 (de 0%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2003 (de 3%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BRAILA (judeţele Brăila, Tulcea, Galaţi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,39%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2006 (de 5,05%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană BACAU (judeţul Bacău), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2009 (de doar 1,74%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 12,60%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană IASI (judeţul Iaşi), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2002 (de doar 1,48%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2012 (de 3,40%); în judeţele asociate zonei metropolitane din Est – zona metropolitană SUCEAVA (judeţele Suceava, Botoşani), ponderea cea mai scăzută a fost înregistrată în 2001 (de doar 2,69%), iar ponderea cea mai ridicată a fost înregistrată în 2000 (de 10,10%). În ce priveşte dinamica înregistrată în perioada 2010-2012 a ponderii cheltuielilor pentru transport şi comunicaţii în total cheltuieli pentru transport şi comunicaţii România, cea mai spectaculoasă creştere este înregistrată în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud non-UE, o creştere cu 2,06 puncte procentuale, apoi în judeţele asociate zonei transfrontaliere Sud - UE, cu 1,59 puncte procentuale, în timp ce în judeţele asociate zonei metropolitane Bucureşti se înregistrează cea mai ridicată scădere, de 5,56 puncte procentuale, urmată de scăderea cu 1,05 puncte procentuale în judeţele asociate zonei costiere.

Serviciile de transport şi depozitare Analizând dinamica cifrei de afaceri înregistrată în fiecare zonă teritorială, se constată că cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2007-2008 se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere de Vest şi judeţelor asociate zonei metropolitane Constanţa, dinamica în aceste zone fiind de peste 11% în numai 2 ani. După cum se observă în graficul de mai jos, cea mai spectaculoasă dinamică în perioada 2009-2011 se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Braşov, zonei metropolitane Timiş, zonei transfrontaliere de Nord, zonei transfrontaliere de Vest, teritoriului montan Est, transfrontalier Sud non-UE, dinamica în aceste zone fiind de peste 40%.

16



16

Cea mai ridicată productivitate este înregistrată în judeţele Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Argeş, Sălaj, în timp ce locurile cu cea mai scăzută productivitate sunt asociate judeţelor Caraş Severin, Galaţi, Botoşani, Iaşi, Vaslui. La nivel judeţean, se constată că rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul de transport şi depozitare generează, ca medie, vânzări mai mari decât cheltuielile. Pe grafic sunt trecute cu albastru / verde valorile ratelor de marja ale profitului ale căror valori sunt superioare / inferioare ratei medii înregistrată în România. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Sibiu, Bacău, Constanţa, Tulcea, cu performanţe medii de peste 6,92%, în timp ce judeţele Suceava, Harghita, Argeş, Hunedoara, Giurgiu, cu rate medii de sub 3,10%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.

Tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii Analizând sectorul de tehnologie a informaţiilor şi telecomunicaţiilor, cifra de afaceri este repartizată la nivel judeţean astfel: cele mai mari vânzări în sectorul TIC sunt în judeţele Municipiul Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce vânzările minime sunt înregistrate în judeţele Sălaj, Ialomiţa, Giurgiu, Vaslui, Bistriţa Năsăud. Analizând valorile medii înregistrate în perioada 2008-2011 ale ponderii cifrei de afaceri înregistrată într-un anumit judeţ în total cifră de afaceri din sectorul TIC, se constată că cea mai ridicată pondere o deţin Municipiul Bucureşti (80%), Timiş, Cluj, Ilfov, Iaşi, în timp ce ponderea cea mai scăzută este înregistrată în judeţele Ialomiţa, Vaslui, Bistriţa Năsăud, Giurgiu, Tulcea (de sub 0,06%). Se recomandă încurajarea dezvoltării comerţului în aceste judeţe, prin realizarea de investiţii în infrastructură şi prin acordarea de facilităţi firmelor nou înfiinţate. În ce priveşte dinamica cifrei de afaceri din sectorul TIC, pentru perioada 2008-2009 se constată că majoritatea judeţelor înregistrează o scădere a cifrei de afaceri din domeniul TIC, excepţie făcând judeţele asociate zonei metropolitane Craiova, judeţele asociate zonei metropolitane Cluj, judeţele asociate zonei metropolitane Braşov, judeţele asociate zonei montan Sud. Cele mai dramatice scăderi au fost înregistrate în judeţele asociate zonei metropolitane Timiş, judeţele asociate zona transfrontalieră Sud non-UE, judeţele asociate teritoriului montan Dobrogea, judeţele asociate zonei costiere şi judeţele asociate zonei transfrontaliere Est, cu scăderi de peste 28%. Pentru perioada 2010-2011, cea mai spectaculoasă dinamică se înregistrează în judeţele asociate zonei metropolitane Satu Mare, judeţele asociate zonei transfrontaliere Nord, judeţele asociate teritoriului montan Est, cu creşteri de peste 35%. Valoarea media a cifrei de afaceri pe firmă înregistrează diferenţe semnificative la nivel judeţean - cea mai mare valoare medie a cifrei de afaceri pe firma se înregistrează în Municipiul Bucureşti, judeţele Timiş, Ilfov, Prahova, Covasna, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în judeţele Vaslui, Ialomiţa, Tulcea, Olt, Bistriţa Năsăud.

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

Alb

a

Ara

d

Arg

eş

Bacă

u

Biho

r

Bis

triţa

- N

ăsă

ud

Boto

şani

Bră

ila

Braş

ov

Buză

u

Că

lăra

şi

Cara

ş - S

ever

in

Cluj

Cons

tanţ

a

Cova

sna

Dâm

bovi

ţa

Dol

j

Gal

aţi

Giu

rgiu

Gor

j

Har

ghita

Hun

edoa

ra

Ialo

miţa Iaşi

Ilfov

Mar

amur

eş

Meh

edin

ţi

Mun

. Buc

ureş

ti

Mur

eş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Săla

j

Satu

Mar

e

Sibi

u

Suce

ava

Tele

orm

an

Tim

iş

Tulc

ea

Vâlc

ea

Vasl

ui

Vran

cea

Rom

ania

CA/firma in sector TIC - valori medii 2008-2011

Grafic 6.5. Cifra de afaceri pentru sectorul TIC, valori medii 2008-2011

În ceea ce priveşte profitabilitatea din acest sector, a fost realizat calculul ratei de marjă a profitului net (profit / cifră de afaceri) pentru fiecare judeţ. Valorile medii înregistrate în perioada 2008-2011 sunt reprezentate în graficul următor. Am înregistrat cu verde / albastru valorile medii aferente judeţelor în care se înregistrează o rată de marjă a profitului inferioară / superioară mediei pentru România:


17

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

Alba

Arad

Arge

ş

Bac

ău

Biho

r

Bis

triţa

- N

ăsă

ud

Boto

şani

Bră

ila

Braş

ov

Buz

ău

Că

lăra

şi

Cara

ş - S

ever

in

Cluj

Cons

tanţ

a

Cova

sna

Dâm

bovi

ţa

Dol

j

Gal

aţi

Giu

rgiu

Gor

j

Har

ghita

Hun

edoa

ra

Ialo

miţa Iaşi

Ilfov

Mar

amur

eş

Meh

edin

ţi

Mun

. Buc

ureş

ti

Mur

eş

Nea

mţ

Olt

Prah

ova

Săl

aj

Satu

Mar

e

Sibi

u

Suce

ava

Tele

orm

an

Tim

iş

Tulc

ea

Vâlc

ea

Vasl

ui

Vran

cea

Rom

ania

Rata de marja a profitului - valoare medie 2008-2011

Grafic 6.6. Rata de marjă a profitului la nivel judeţean, valori medii 2008-2011

Se constată că în toate judeţele rata de marjă medie este pozitivă, ceea ce înseamnă că sectorul comerţ generează, ca medie, cheltuieli mai scăzute decât vânzările. În top 5 al performanţelor privind rata de marjă se află judeţele Caraş Severin, Dolj, Vrancea, Neamţ, Argeş, cu performanţe medii de peste 15%, în timp ce judeţele Botoşani, Bihor, Harghita, Galaţi, Teleorman, cu rate medii de sub 7,9%. În aceste judeţe se recomandă analiza factorilor care frânează creşterea ratei de marjă (fie o prea scăzută cifră de afaceri care este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor variabile şi fixe, fie un nivel prea ridicat al cheltuielilor) şi aplicarea măsurilor de redresare.

V.4. Viziune şi obiective strategice, Priorităţi în privinţa sectoarelor terţiar şi cuaternar

Analiza teritorială a sectoarelor terțiar și cuaternar a relevat diferențe importante ale nivelelor de dezvoltare, care se explică cel mai adesea prin: diferențele de dezvoltare în teritoriu (ce provin în special de la sectoarele primar și secundar), politicile publice utilizate, înzestrarea cu resurse naturale şi accesarea acestora precum și diferențele evidente de dezvoltare a serviciilor în mediul urban față de cel rural. Diferențele existente înseamnă și probleme economice și sociale la nivelul teritoriului. Viziunea strategiei de dezvoltare teritorială a sectoarelor terțiar și cuaternar trebuie sa urmărească planificarea, coordonarea resurselor, a valorilor și intereselor naționale, regionale, locale, atât publice cat și private, pentru a rezolva problemele identificate la nivel teritorial. Economia României se confruntă cu următoarele probleme, resimțite puternic și la nivelul serviciilor din sectoarele terțiar și cuaternar: - Lipsa unor strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung; - O dezvoltare teritorială dezechilibrată (dependentă în cazul multor teritorii de o singură ramură economică); - O infrastructură inadecvată nevoilor curente, deci implicit și celor planificate; - Resurse neexploatate; - Lipsa capitalului autohton și a celui străin; - Promovarea deficitară a serviciilor; - Politici publice ineficiente și inadecvate; - Influența excesivă a factorului politic; - Număr mare de impozite și taxe; - Birocrație excesivă; - Corupția aparatului public; - Legislație instabilă; - Mediu politic si economic instabil.

18



18

Prin viziunea de dezvoltare a sectoarelor terțiar și cuaternar la nivel teritorial sunt stabilite obiective care să fie în concordanță cu celelalte obiective propuse la nivel macroeconomic sau la nivelul celorlalte sectoare de activitate. Obiectivul general este acela de: Dezvoltare a competitivității economice a teritoriului - ”O Românie competitivă”. Se vizează, pe ansamblu, identificarea și utilizarea eficientă a resurselor, de orice natură (inclusiv îmbunătățirea accesibilității la resursele existente) de care dispune România, consolidarea infrastructurii economice și sociale, reducerea decalajelor existente între diferitele teritorii ale țării. Pentru sectoarele terțiar și cuaternar acest obiectiv general se transpune în: Dezvoltarea competitivității economice a teritoriului - ”Servicii pentru o Românie competitivă”. Pentru valorificarea potențialului semnificativ al României în serviciile aferente sectoarelor terțiar și cuaternar, având în vederea dezvoltarea durabilă și protecția mediului, strategia de dezvoltare a sectoarelor terțiar și cuaternar susține: Identificarea tuturor resurselor existente la nivel local, regional, național, care pot contribui la creșterea economică și

socială. Creșterea accesabilității acestra și utilizarea lor cât mai eficientă. Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare ca alternativă de dezvoltare dar și sprijinirea industriei, agriculturii, turismului

(mai ales rural) cu ajutorul serviciilor aferente acestora (care sunt componente ale sectoarelor terțiar și cuaternar). Serviciile din sectoarele terțiar și cutarenar trebuie să ajute și chiar să substituie ramurile clasice ale economiei (industria și agriculutura).

Dezvoltarea cat mai echilibrată a teritoriilor, pe baza situației existente și a priorităților stabilite de către autorități. Dezvoltarea economică și socială în anumite teritorii din România a depins/ depinde în mare măsură de sectorul

industrial sau de cel agricol. Restructurările din ultima perioadă în aceste domenii fundamentale au avut și au efecte negative semnificative în cazul acestor teritorii.

În dezvoltarea teritorială a zonelor cu specific industrial sau agricol trebuie să se urmărească o evoluție economică și socială independentă de aceste sectoare, în scopul unei dezvoltări durabile și eficiente.

Dezvoltarea turismului, a transporturilor, a infrastructurii de interes general, a serviciilor aferente (comerciale, bancare, de telecomunicații, etc.) trebuie să potențeze dezvoltarea teritoriilor respective și chiar să crească activitățile din domeniile de bază (agricultură și industrie).

Stimularea investițiilor, atât autohtone cât și străine, ca motor al dezvoltării. Realizarea de parteneriate public - privat pentru proiecte în pentru realizarea obiectivelor prioritare, Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene (mai ales pentru finanțările referitoare la dezvoltarea serviciilor: POR,

POS CCE, Transport, Capacitate administrativă) Consolidarea serviciilor bancare pentru susținerea economiei naționale și nu pentru realizarea de profit si expatrierea

acestuia. Sectorul bancar a contribuit la adâncirea crizei din România. Avem însă de-a face aici cu un cerc vicios, pentru ca adâncirea crizei a atras la rândul ei și reculul sectorului bancar.

Utilizarea de tehnologii moderne, performante, care să permită utilizarea resurselor în condiții de maxima eficiență dar și de protecție a mediului.

Legislație fiscală in sprijinul dezvoltării economice, inclusiv a serviciilor terțiare și cuaternare. Este important ca fiscalitatea să fie cât mai simplă, mai stabilă, cât mai puțin împovărătoare și să stimuleze munca, dezvoltarea, investițiile, respectiv să se creeze un mediu stabil care să permită atragerea de noi investitori și consolidarea poziției celor existenți. În acest sens este absolut obligatoriu să se reducă evaziunea fiscală și arieratele către bugetul public național consolidat, deoarece acestea distorsionează puternic spiritul competițional și încalcă principiile elementare ale eticii în afaceri. Legislație adecvată, în ansamblu său, pentru activitățile sectoriale. Lipsa unei legislații modificate în acord cu prioritățile strategice, cu evoluțiile sectoriale așteptate, determină numeroase probleme care contribuie la incapacitatea întreprinderilor active în sectoarele respective de a se dezvolta, de a deveni competitive pe piața internă și/sau externă.

V.5. Obiective specifice, programe şi proiecte

Obiectiv General OG. Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și echiparea teritoriului pentru sprijinirea industriei, agriculturii și turismului în mod adecvat specificului funcțional și geografic al teritoriilor. Prioritate: Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și sprijinirea industriei, agriculturii, turismului (mai ales rural) cu ajutorul serviciilor aferente acestora (care sunt componente ale sectoarelor terțiar și cuaternar).

Obiective Specifice Național

OSN1. Creşterea productivităţii sectoarelor terțiar și cuaternar Măsuri

- Dezvoltarea de proiecte de sprijin a sectoarelor (acordarea de facilităţi fiscale, ajutoare financiare pentru investiţii)


19

- Proiecte de stimulare a funcţionării acestor servicii (din sectoarele terțiar și cuaternar) în localităţile rurale, în corelație cu dezvoltarea agriculturii (ajutoare pentru teren, construcţii şi alte facilitate

- Proiecte legislative pentru stimularea activităților din sectoarele terțiar și cuaternar Indicatori de rezultat

- Număr de proiecte dezvoltate

- Număr agenți economici care beneficiază de facilități fiscale

- Proiecte legislative adoptate

- Ponderea investițiilor ca urmare a inițierii și implementării proiectelor Indicatori de impact

- Număr de noi societăți înființate în sectoarele terțiar și cuaternar

- Ponderea sectorului terțiar și respectiv cuaternar în PIB.

OSN 2. Concentrarea investiţiilor în areale prioritare și orientarea către adaptarea de noi tehnologii si servicii inovative; Măsuri

- Concentrarea investiţiilor în areale prioritare și orientarea către adaptarea de noi tehnologii si servicii inovative

- Măsuri fiscale (la nivel local și/sau regional) pentru proiecte orientate către adoptarea de noi tehnologii și industrii inovative

- Dezvoltarea parteneriatului public privat ca instrument pentru instrumentarea unor proiecte la nivel local sau regional

- Atragerea de investitori străini pentru aceste tehnologii și servicii Indicatori de rezultat

- Număr de programe/proiecte în care sunt adoptate noi tehnologii și industrii inovative

- Programe inițiate/finalizate în parteneriat public/privat

- Număr de inițiative de acordare de facilități locale pentru investițiile străine. OSN 3. Sprijinirea dezvoltării turismului, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare;

OSN 4. Îmbunătățirea calității mediului și protecția sănătății populației prin dezvoltarea serviciilor publice; OSN 5. Consolidarea și extinderea echilibrată a serviciilor bancare pentru susținerea economiei naționale.

Pentru susținerea COMPETITIVITĂȚII, Strategia teritorială în sectoarele terțiar și cuaternar se pliază, în principal, pe următoarele obiective tematice prevăzute de Strategia Europa 2020, Acordul de Parteneriat și Strategia Națională de Competitivitate: OT 1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării

OT 2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de comunicare

OT 3. Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului, pescuitului și acvaculturii

OT 6. Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor

OT 7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor

importante

OT 8. Promovarea ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă

OT 11. Creșterea capacității instituționale și o administrație publică eficientă Obiective Specifice Teritoriale OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului Măsuri

- Ameliorarea generală a infrastructurii de transport județean și național;

- Îmbunătățirea transportului în zonele identificate cu potențial de dezvoltare;

- Îmbunătățirea infrastructurii de transport prin programe de proiectare şi execuţie ecologică în conformitate cu obligaţiile

- protejării particularităţilor peisajului şi spaţiului rural, a vieţii sălbatice, a activităţilor agricole şi pastorale, a necesităţilor populaţiei.

Indicatori de rezultat

- Număr de km realizați în zonele greu accesibile;

20



20

- Finalizarea proiectelor de infrastructură;

- Număr de noi proiecte inițiate;

- Număr de km construiți (infrastructură rutieră și feroviară). Indicatori de impact

- Timp de acces către zonele metropolitane;

- Timp parcurs între localități.

OST2. Dezvoltarea sistemelor de comunicaţii (pentru locuire şi activităţi) Măsuri

- Ameliorarea generală a infrastructurii de comunicaţii;

- Implementarea serviciilor de acces la comunicaţiile prin internet şi comerţul electronic, la care se vor adăuga probleme de

- educare a populaţiei cu folosirea serviciilor de comunicaţii electronice moderne;

- Accelerarea introducerii în exploatare a suportului pentru accesul la servicii de bandă largă, prin tehnologizarea corespunzătoare a punctelor de acces şi extinderea reţelei fixe şi mobile la nivelul localităţilor cu specific rural;

- Folosirea intensivă a sistemelor de educaţie prin e-learning, munca la distanţă (teleworking), telemedicină;

- Folosirea sistemelor de e-guvern. Indicatori de rezultat

- Număr de programe de extindere a rețelei de comunicații;

- Număr de proiecte de îmbunătățire a infrastructurii de comunicații. Indicatori de impact

- Număr de utilizatori internet, telefonie mobilă/fixă;

- Număr de utilizatori a sistemelor de educație prin e-learning, muncă la distanță, telemedicină;

- Număr de utilizatori e-Romania, e-guvern.

OST 3. Sprijinirea dezvoltării turismului în teritoriu, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare Măsuri

- Sprijinirea dezvoltării turismului pentru zonele care se confrunta cu declin economic, mai ales în zonele defavorizate natural (zona montană, Delta Dunării);

- Sprijinirea dezvoltării turismului rural. Indicatori de rezultat

- Număr de programe/proiecte de dezvoltare a serviciilor în zonele cu potențial turistic;

- Noi locuri de muncă create în sectoarele terțiar și cuaternar. Indicatori de impact

- Creșterea Cifrei de afaceri în sectoarele terțiar și cuaternar prin serviciile conexe dezvoltării turismului;

- Creșterea profitabilității și a productivității din aceste servicii.

OST 4. Sprijinirea dezvoltării agriculturii, cu ajutorul serviciilor conexe, ca alternativă de dezvoltare economică Măsuri

- Realizarea de investiții în servicii de transport, comerț, servicii financiare și tehnologiile informației pentru sprijinirea dezvoltării agriculturii pentru zonele care se confrunta cu un declin economic.

Indicatori de rezultat

- Număr de programe/proiecte de dezvoltare a serviciilor în zonele cu potențial agricol;

- Noi locuri de muncă create în sectoarele terțiar și cuaternar. Indicatori de impact

- Creșterea cifrei de afaceri în sectoarele terțiar și cuaternar prin serviciile conexe dezvoltării agriculturii;

- Creșterea profitabilității și a productivității din aceste servicii. OST 5. Îmbunătățirea calității mediului și protecția sănătății populației prin dezvoltarea serviciilor publice Măsuri: - Organizarea unor programe de conștientizare și educare a factorilor implicați; - Stimularea agenților economici ce finanțează acțiuni de educare și conștientizare a populației, prin deduceri din sumele datorate

Fondului pentru Mediu; - Realizarea parteneriatelor public provat pentru gestiunea eficientă a utilităților la nivel local; - Elaborarea de ghiduri legislative și documente informative; - Crearea unui cadru legislativ care să încurajeze folosirea materiilor prime secundare;


21

- Desfășurarea la nivel local de campanii de promovare a materiilor prime secundare cu evidențierea avantajelor utilizării lor.

Politicile sectoriale și teritoriale care pot susține dezvoltarea sectorului terțiar trebuie să fie în strânsă legătură cu strategiile de sector în primul rând, care la rândul lor trebuie puse în relație cu sursele de finanțare naționale și europene, contribuind la atingerea unor obiective europene și naționale. Printre aceste politici, se pot enunța o serie de politici de profil național și subnațional, precum:

Politici:

Politica de stimulare a responsabilității fiscale locale prin transferul unei ponderi mai mari din taxe și impozite la bugetele locale;

Realizarea unui mecanism de monitorizare a serviciilor publice locale, prin indicatori de performanță, gestionați de ANRSC;

Transpunerea deplină a directivei europene privind serviciile;

Politici de ocupare în muncă, politica de educație, cercetare și inovare;

Politica de export care să conducă la echilibrarea balanței comerciale și în sectorul analizat;

Parteneriatul Public Privat reglementat legal

Continuarea finanțării politicii de acoperire cu internet broadband, pentru asigurarea accesului la rețele informaționale pentru mediul rural;

Reforma și modernizarea administrației și descentralizarea, pentru transferul atribuțiilor ce țin de gestiunea bunurilor publice locale către comunitățile locale.

Programe

Program național de transport a elevilor în zonele defavorizate natural;

Programul Național de Cadastru;

Continuarea Programului Național de Dezvoltare Locală pentru modernizarea infrastructurii județene;

Asigurarea capacităților necesare pentru eliminarea deșeurilor, promovând cu prioritate instalațiile de eliminare la nivel zonal;

Dezvoltarea serviciilor pentru materiile prime secundare;

Promovarea unui sistem de informare, conștientizare și motivare pentru părțile implicate în gestionarea deșeurilor;

Adaptarea la condițiile locale a unor tehnologii curate de producție;

Implementarea de tehnologii noi pentru neutralizarea și eliminarea deșeurilor periculoase;

Crearea unei rețele de colectare a deșeurilor corespunzător repartizării în teritoriu. Măsuri: Facilităţi fiscale pentru serviciile care creează noi locuri de muncă; Încurajarea dezvoltării, la nivel rural sau la nivelul zonelor aflate în declin sau transformare, a activităţilor de prelucrare a

resurselor naturale existente (crearea de servicii conexe). Ameliorarea generală a infrastructurii de transport județean și național Îmbunătățirea transportului in zonele identificate cu potențial de dezvoltare Îmbunătățirea infrastructurii de transport prin programe de proiectare şi execuţie ecologică în conformitate cu obligaţiile

protejării particularităţilor peisajului şi ale spaţiului rural, protejării vieţii sălbatice, a activităţilor agricole şi pastorale, a necesităţilor populaţiei

Ameliorarea generală a infrastructurii de comunicaţii Implementarea serviciilor de acces la comunicaţiile prin internet şi comerţul electronic, la care se vor adăuga probleme de

educare a populaţiei cu folosirea serviciilor de comunicaţii electronice moderne Accelerarea introducerii în exploatare a suportului pentru accesul la servicii de bandă largă, prin tehnologizarea

corespunzătoare a punctelor de acces şi extinderea reţelei fixe şi mobile la nivelul localităţilor cu specific rural Folosirea intensivă a sistemelor de educaţie prin e-learning, munca la distanţă (teleworking), telemedicină Folosirea sistemelor de e-guvern Sprijinirea dezvoltării turismului pentru zonele care se confrunta cu declin economic, mai ales în zonele defavorizate natural

(zona montană, Delta Dunării) Sprijinirea dezvoltării turismului rural Crearea unui cadru legislativ care să încurajeze folosirea materiilor prime secundare Desfășurarea la nivel local a unor campanii de promovare a materiilor prime secundare cu evidențierea avantajelor utilizării

acestora Realizarea de investiții în servicii de transport, comerț, servicii financiare și tehnologiile informației pentru sprijinirea

dezvoltării agriculturii pentru zonele care se confrunta cu un declin economic Organizarea unor programe de conștientizare și educare a factorilor implicați Stimularea agenților economici ce finanțează acțiuni de educare și conștientizare a populației, prin deduceri din sumele

datorate Fondului pentru Mediu Realizarea parteneriatelor public privat pentru gestiunea eficientă a utilităților la nivel local Standardizarea de costuri privind serviciile publice

22



22

Modalități de implementare

Implementarea priorităților enunțate mai sus se poate realiza prin 3 elemente importante: mijloacele de reglementare (legale); mijloace financiare și mijloace și de management/ instituționale.

Mijloacele de reglementare (legale):

Legislație națională (legi privind cadastrul, Parteneriatul Public Privat, Codul Fiscal);

Transpunerea Strategiilor, Tratatelor și Directivelor europene din domeniile sectoarelor analizate.;

Legislație privind finanțele publice locale.

Mijloace financiare

Fondurile structurale, pe axele sale prioritare;

Fondul European pentru Dezvoltare Regională;

Finanțarea prin sectorul bancar;

Finanțarea de parcuri industriale/poli de competitivitate/clustere.

Mijloace instituționale

Crearea cadrului legal pentru PPP;

Descentralizarea financiară în contextul reformei administrației;

Creșterea capacității Camerelor de Comerț, ca promotori ai serviciilor;

Extinderea serviciilor financiare oferite de către băncile cu capital de stat, către zonele cu nevoi de finanțare a investițiilor (zone rurale, zone montane, zona transfrontalieră de Nord și Est);

Finanțare cercetării aplicative cu ajutorul fondurilor naționale și europene, pentru creșterea competitivității economiei.


23

Anexă. Cuprinsul Raportului final

I. Informaţii generale I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final) I.3. Lista autorilor, colaboratorilor I.4. Lista consultanţilor de specialitate I.5. Cuprinsul studiului I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor I.7. Lista tabelelor şi graficelor

II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR II.2. Contextul european şi românesc

II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

II.3. Problematică şi obiective specifice II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare II.3.2. Obiective specifice

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor II.4.3. Indicatori şi indici

II.5. Bibliografie şi surse II.6. Glosar de termeni

III. Analiză şi recomandări III.1. Analiza-diagnostic a situaţiei

III.1.1. Analiza vânzărilor en-gros și a comerțului cu amănuntul în România III.1.2. Analiza serviciilor financiare în România III.1.3. Analiza activității de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) III.1.4. Analiza serviciilor publice III.1.5. Analiza serviciilor de transport și depozitare

III.1.6. Analiza activității tehnologia informațiilor și telecomunicații (TIC) III.2. Tendințe de evoluție III.3. Priorități de dezvoltare III.4. Legături cu alte domenii

IV. Elemente strategice şi operaţionale IV.1. Viziune și obiective strategice IV.1.1. Fundamentarea viziunii IV.2. Politici, programe IV.3. Modalități de implementare IV.4. Sinteză strategică și operațională

Lista hărţilor şi cartogramelor

Harta 6.1. Raportul dintre PN și CA Harta 6.2. Număr firme active sector TIC

Lista tabelelor şi graficelor

Tabel 6.1. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul comerț pentru fiecare judeţ, în perioada 2008-2012 Tabel 6.2. Cifra de afaceri înregistrată de firmele din sectorul de servicii financiare pentru fiecare judeţ, în perioada 2006-2011 Tabel 6.3. Venituri şi cheltuieli Tabel 6.4. Dotarea cu produse ale tehnologiei informaţiei Tabel 6.5. Evoluţia forţei de muncă: pe total Tabel 6.6. Numărul mediu de persoane ocupate pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare Tabel 6.7. Număr de cercetători 2011 (număr de persoane) Tabel 6.8. Număr cercetători Tabel 6.9. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON) Tabel 6.10. Cheltuieli de capital – u.m. Tabel 6.11. Servicii publice generale – u.m

24



24

Tabel 6.12. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape – u.m. Tabel 6.13. Transport şi comunicaţii – u.m. Tabel 6.14. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare (u.m.) Tabel 6.15. Cifra de afaceri – sector TIC (u.m.)

Grafic 6.1. Cifra de afaceri – sector comerţ – pentru zonele menţionate Grafic 6.2. Contribuţia fiecărui judeţ – ca medie pentru perioada 2008-2012 Grafic 6.3. Creșterea CA din sectorul de comerț în diferite teritorii 2008-2009 Grafic 6.4. Creșterea CA din sectorul de comerț în diferite teritorii 2010-2012 Grafic 6.5. CA/angajat în sector comerț - valori medii 2008-2012 Grafic 6.6. CA/firmă în sector comerț - valori medii 2008-2012 Grafic 6.7. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008-2012 Grafic 6.8. Cifra de afaceri – sector servicii financiare – pentru zonele menţionate Grafic 6.8. CA – servicii financiare – structura pe judeţe – media pentru 2006-2011 Grafic 6.9. Creşterea CA servicii financiare in diferite teritorii 2006-2008 Grafic 6.10. Creşterea CA servicii financiare in diferite teritorii 2006-2008 Grafic 6.11. CA/angajat - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011 Grafic 6.12. CA/firmă - servicii financiare in diferite teritorii 2006-2011 Grafic 6.13. Rata de marjă a profitului - servicii financiare – valoare medie 2006-2011 Grafic 6.14. Ghişee automate de bancă, POS-uri Grafic 6.15. Rezultate regionale (Numărul de unităţi locale pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare) Grafic 6.16. Evolutia numarului de cercetatori pe total Grafic 6.17. Numărul de cercetători Grafic 6.18. Cheltuielile totale cu activitatea CDI, 2011 (mii lei RON) Grafic 6.19. Cheltuieli de capital (u.m) în Romania si în Municipiul Bucuresti Grafic 6.20. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară Grafic 6.21. Ponderea cheltuielilor de capital din diferite județe față de cheltuielile de capital la nivelul României Grafic 6.22. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii din total cheltuieli de capital România (2000-2004) Grafic 6.23. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în total cheltuieli de capital România (2005-2009) Grafic 6.24. Dinamica ponderii cheltuielilor de capital a diferitelor teritorii în totalul cheltuielilor de capital România (2005-2009) Grafic 6.25. Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Grafic 6.26. Servicii publice generale (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti Grafic 6.27. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară

Grafic 6.28. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice generale din diferite județe față de cheltuielile pentru servicii publice la nivelul României Grafic 6.29. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2000-2004) Grafic 6.30. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2005-2009) Grafic 6.31. Dinamica ponderii serviciilor publice a diferitelor teritorii în total servicii publice România (2010-2012) Grafic 6.32. Ponderea cheltuielilor pentru servicii publice în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Grafic 6.33. Servicii publice locale pentru dezvoltare, locuinţe, mediu şi ape (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti Grafic 6.34. Ponderea cheltuielilor pentru servicii şi dezvoltare publică din zona menţionată în total cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică ţară Grafic 6.35. Ponderea cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică generală din diferite județe față de cheltuielile pentru servicii și dezvoltare publică la nivelul României Grafic 6.36. Dinamica ponderii serviciilor și dezvoltării publice în total pentru România a diferitelor teritorii (2000-2004) Grafic 6.37. Dinamica ponderii serviciilor și dezvoltării publice în total pentru România a diferitelor teritorii (2005-2009) Grafic 6.38. Dinamica ponderii serviciilor și dezvoltării publice în total pentru România a diferitelor teritorii (2010-2012) Grafic 6.39. Ponderea cheltuieilor pentru servicii și dezvoltare publică în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Grafic 6.40. Transport şi comunicaţii (u.m.) în România şi în Municipiul Bucureşti Grafic 6.41. Ponderea cheltuielilor de capital din zona menţionată în total cheltuieli capital ţară Grafic 6.42. Ponderea cheltuieilor pentru transport și comunicații din diferite județe, față de total la nivelul României Grafic 6.43. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentr transport România (2000-2004) Grafic 6.44. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România (2005-2009) Grafic 6.45. Dinamica ponderii cheltuielilor pentru transport a diferitelor teritorii în total cheltuieli pentru transport România (2010-2012) Grafic 6.46. Ponderea cheltuielilor pentru transport și comunicații în total cheltuieli publice pentru fiecare județ Grafic 6.47. Cifra de afaceri – sector transport şi depozitare – pentru zonele menţionate Grafic 6.48. CA – transport și depozitare – structura pe județe – valoare medie 2007-2011


25

Grafic 6.49. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii – 2007-2008 Grafic 6.50. Creșterea CA din sectorul transport și depozitare în diferite teritorii 2009-2011 Grafic 6.51. CA/angajat în sector transport și depozitare – valori medii 2007-2011 Grafic 6.52. CA/firmă în sector transpor și depozitare – valori medii 2007-2011 Grafic 6.53. Rata de marjă a profitului în sector transport și depozitare – valoare medie 2007-2011 Grafic 6.54. Cifra de afaceri – sector TIC – pentru zonele menţionate Grafic 6.55. CA – sector TIC – structura pe județe – media pentru 2008 - 2011 Grafic 6.56. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii 2008 - 2009 Grafic 6.57. Creșterea CA din sectorul TIC în diferite teritorii – 2010 -2011 Grafic 6.58. CA/angajat în sector TIC – valori medii 2008 - 2011 Grafic 6.59. CA/firmă în sector TIC – valori medii 2008 - 2011 Grafic 6.60. Rata de marjă a profitului – valoare medie 2008 - 2011

Documents

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEIsdtr.ro/upload/STUDII/6. Sinteza - Activitatile din sectoarele tertiar si cuaternar.pdf · Dinamica numărului de cercetători, pentru