12
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare 2014 STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013” Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013 Elaboratori asociaţi: S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin-Silviu BONDAR şi Quattro Design SRL Arhitecţi şi urbanişti asociaţi Director general: Toader POPESCU STUDIUL 13. CĂI DE COMUNICAȚII ȘI TRANSPORT Asociat responsabil: Agora Est Consulting Raport de sinteză. 2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEIsdtr.ro/upload/STUDII/13. Sinteza - Cai de comunicatii si... · 2014-06-19 · 4 Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii

  • Upload
    others

  • View
    9

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare 2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013

Elaboratori asociaţi:

S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin-Silviu BONDAR

şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Director general: Toader POPESCU

STUDIUL 13. CĂI DE COMUNICAȚII ȘI TRANSPORT Asociat responsabil: Agora Est Consulting

Raport de sinteză. 2014

2

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare Studiul 13

2

Căi de comunicații și transport Agora Est Consulting

df 2014

3

Studiul 13. Căi de comunicații și transport

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 4. Comunicații și infrastructură de transport Studiul 13. Căi de comunicații și transport

I.2. Tipul raportului

Raport de sinteză

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

Agora Est Consulting Autor: Prof.dr.ing. Mihaela Popa, Facultatea de Transporturi, Universitatea POLITEHNICĂ din București Colaboratori: Prof.dr.ing. Serban Raicu, S.l.dr.ing. Dorinela Costescu

Cartografie, GIS: Gheorghe HERIŞANU, Sorin BĂNICĂ

I.4. Cuprinsul raportului

V. Sinteză operaţională V.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR V.2. Diagnostic V.3. Tendinţe de evoluţie V.4. Priorităţi V.5. Viziune şi obiective strategice V.6. Obiective specifice, politici și programe

4

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare Studiul 13

4

V. Sinteza studiului

V.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR

Studiul are ca scop, pe de o parte, să prezinte sintetic o analiză-diagnostic a dezvoltării rețelelor de transport, cu evidențierea disfuncționalităților, și pe de altă parte, ţinând cont de oportunitățile, potențialul de dezvoltare teritorială și de obiectivele de amenajare echilibrată a teritoriului național, racordate la obiectivele strategice ale spațiului comunitar, să identifice viziunea, obiectivele şi priorităţile pentru dezvoltarea reţelelor de transport, pentru orizonturi de planificare teritorială 2020, 2035. Sunt sintetizate cercetări și studii realizate de centre și institute de cercetare și de departamente specializate din cadrul instituțiilor cu responsabilități în amenajarea teritoriului și urbanism, precum și documente strategice ale comunității europene din domeniul amenajării teritoriale și transporturilor. Rețelele de transport reprezintă un element constituent fundamental care, alături de celelalte două componente: (i) -mijloacele de transport care utilizează infrastructura și (ii)- tehnologiile, metodele și modelele de organizare a circulației mijloacelor de transport pe infrastructura rețelelor de transport, consolidează sistemul de transport care deservește și integrează teritoriul naţional. Studiul aduce în plus clarificări conceptuale asupra relației între dezvoltarea unui teritoriu și dezvoltarea rețelelor de transport care-l irigă și deservește, iar, apoi, prin sinteza unor cercetări, pune în evidență și se concentrează mai ales pe disfuncționalități întâlnite în dezvoltarea rețelelor de transport din România. Pentru aceasta sunt făcute referiri utile la direcțiile majore ale dezvoltării sistemului de transport trasate prin documente strategice de Uniunea Europeană. În raport cu aceleași direcții de dezvoltare care decurg din cele mai importante documente, cum sunt White Paper of Transport, 2011, Horison 2020 etc., sunt identificate oportunități și necesități de dezvoltare pentru rețelele de transport din România, în acord cu nevoile de amenajare a teritoriului și urbanismului, favorizând potențialul de dezvoltare a diferitelor categorii de zone teritoriale. Principalele direcţii şi întrebări de cercetare legate de palierul teritorial au fost: Caracterizarea rețelor de transport și rolul acestora în dezvoltarea și planificarea teritorială. Întrebări de cercetare: Care sunt proprietățile rețelei care definesc și consolidează un teritoriu? Care sunt influențele reciproce între dezvoltarea unui sistem teritorial și dezvoltarea rețelelor, și prin acestea, dezvoltarea sistemului de transport? Este nevoie de o dezvoltare pe structuri ierarhice a rețelei de transport? Prin ce elemente se consolidează o rețea eficientă de transport pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale teritoriului, de asemenea ierarhizate? Obiective europene în raport cu dezvoltarea rețelei centrale și generale ca suport al coeziunii teritoriale și competitivității economice. Întrebări de cercetare: Care este cadrul de dezvoltare a rețelelor de transport europene care străbat Romînia? Care sunt principiile de constituire a rețelei centrale (nodurile principale, secundare, terțiare și legăturile dintre acestea)? Există dificultăți în realizarea investițiilor pentru completarea coridoarelor europene de pe teritoriul țării? Pot fi formulate acțiuni de îmbunătățire? Cerințele dezvoltării și amenajării teritoriului pentru rețelele de transport din România, pe mai multe paliere teritoriale, național/regional, zonal/local. Întrebări de cercetare: Cum poate fi comparată dezvoltarea zonelor teritoriale de diferite categorii și dezvoltarea rețelelor de transport terestre? Pentru diferite categorii de zone și activități economice care-și au sediul în acestea (având diferite potențiale de dezvoltare, clustere economice/industriale ), răspunde rețeaua de transport nevoilor lor de dezvoltare? Care sunt zonele cele mai favorizate de o rețea de transport densă? Dar care sunt zonele/localităţile izolate (unde reţeaua de transport prezintă lipsă de accesibilitate? Pot fi formulate acțiuni pentru îmbunătățire?

Obiectivele specifice ale dezvoltării rețelelor de transport ca suport al amenajării teritoriului și urbanismului, sunt următoarele:

conectarea teritoriului național la spațiul european prin dezvoltarea infrastructurii rețelei terestre (feroviare și rutiere) TEN-T centrală și generală, care să răspundă nevoilor de coeziune teritorială și competitivitate economică europeană;

creșterea siguranței traficului și securității transporturilor pentru toate modurile de transport, inclusiv prin investiții în infrastructurile aeroporturilor locale și internaționale;

dezvoltarea infrastructurii de transport fluvial și pe canalele navigabile, inclusiv a infrastructurii porturilor maritime și fluviale și facilitarea conectării acestora la spațiul european și internațional, prin legături eficiente cu rețelele terestre;

creșterea accesibilității spațiale pentru populație și operatori economici prin dezvoltarea rețelei naționale de transport la nivel local și național care să susțină dezvoltarea la aceste niveluri de analiză;

creșterea conectivității polilor de dezvoltare urbană, a polilor de creștere economică, a centrelor de interes (noduri, terminale, porturi, aeroporturi etc.) și a rețelei de localități prin realizarea unor legături de conectare la coridoarele TEN-T și la rețeaua centrală de transport de pe teritoriul românesc;

dezvoltarea transportului intermodal prin realizarea unor terminale publice de transfer intermodal feroviar-rutier, feroviar-fluvial și feroviar-fluvial-rutier;

Căi de comunicații și transport Agora Est Consulting

df 2014

5

realizarea unor servicii de transport de calitate, integrate intermodal, pentru călători și mărfuri, sigure, eficiente energetic și prietenoase cu mediul (cu emisii scazute), în marile aglomerări urbane, în ariile metropolitane de influență a acestora și la nivel interurban, inclusiv prin dezvoltarea transportului cu metroul;

Ameliorarea condiţiilor de acces în zone cu dificultăţi permanente sau enclavate (zone montane, deltaice, frontaliere) sau temporare de acces (în urma calamităţilor).

V.2. Diagnostic

Aspecte pozitive: - România are o poziție periferică față de centrul politic/administrativ și economic dezvoltat al UE, din cauza condițiilor geografice și istorice, însă reprezintă o poartă a UE pentru extensia comerțului și afacerilor către spațiul estic (inclusiv asiatic); capacitățile mari de operare ale Portului Constanța, care, încă, mențin interesul pentru dezvoltarea economică la scară largă în zonă; - rețelele de transport TEN-T pe teritoriul Romaniei au cunoscut modificări în perioada 2007-2013, prin realizarea unor investiții în proiecte majore (numite în literatura de specialitate ”mega-proiecte”) rutiere și feroviare, reușind să absoarbă fonduri europene pentru aceasta, chiar dacă la niveluri reduse față de așteptări și prin comparație cu progresul obținut în alte state (a se vedea cazul Poloniei); - structura rețelelor de transport rutier și feroviar este, în general, echilibrată, acoperind cea mai mare parte a teritoriului; - au fost înregistrate rezultate bune în managementul fondurilor de dezvoltare a rețelelor de transport, în special pe palierul regional și local, iar valorificarea lecțiilor învățate poate constitui un reper în programarea noii perioade de finanțare, 2014-2020; - există un interes crescând al unor operatori de transport de marfă containerizat care au acționariat multinațional; - legăturile comerciale s-au menținut, iar structura exporturilor românești cunoaște în ultimii ani o modificare pozitivă pentru produse industrializate; - după mai multe încercări de a avea un Master Plan General de Transport, România se află în situația de a oferi decidenților strategici/politici un instrument valoros de management strategic care are la bază o fundamentare științifică a unui model de transport, ajustat specificităților și comportamentelor utilizatorilor (indivizi și agenți economici) de la noi; finalizarea acestuia va avea ca rezultat o listă de proiecte într-o structură ierarhică justificată științific prin efectele socio-economice și financiare generate, atât pe termen mediu/lung cât și pe termen scurt. Aspecte negative: - investițiile în rețelele de transport au fost realizate cu dificultate, cu discontinuități, obținându-se performanțe modeste în raport cu nevoile de mobilitate la toate palierele teritoriale (doar 500 km de autostradă finalizată, incluzând rutele ocolitoare ale marilor orașe, și doar 365 km de infrastructură feroviară reamenajată pentru circulația cu 120 km/h și respectiv 160 km/h viteză maximă în transportul mărfurilor și respectiv al călătorilor); - nu a fost înregistrat un progres semnificativ în industriile transversale care ar trebui să susțină lucrările de investiții în infrastructură; - potențialul unor activități în teritoriu nu este relevat din cauza unei rețele de transport adecvate (expl: Portul Constanța înregistrează scăderi ale traficului de mărfuri; zone turistice unice în spațiul european răman relativ enclavate, potențialu l turistic al Dunării nu este relevat nici măcar parțial etc.); - duratele de tranzit prin punctele de trecere a frontierei înregistrează valori mari, cel puțin prin comparație cu tranzitul prin PTF al altor țări din SEE; - accesibilitatea populației este redusă în unele județe (luând în considerație densitatea rețelelor rutiere și feroviare, sau indici de accesibilitate spațială); - pentru menținerea unui nivel acceptabil de siguranță a circulației, serviciile de transport feroviar se desfășoară cu viteze din ce în ce mai reduse, pe o infrastructură neîntreținută corespunzător, ceea ce conduce, într-un cerc vicios, la măsuri de diminuare a ofertei (trenuri mai puține, suprimări de opriri, reduceri ale duratelor de lucru dintr-o zi etc.) cu scopul eficientizării activității, măsuri care nu fac altceva decât să genereze pierderea în lanț a tot mai multor utilizatori (indivizi și operatori economici); - transportul la nivel inter-regional pe distanțe lungi se realizează preponderent rutier cu autobuze și de multe ori cu microbuze, ceea ce implică un serviciu de calitate redusă (riscul accidentelor rutiere crescut pe o rețea rutieră inadecvată și cu niveluri de congestie mari datorate circulației vehiculeor grele de mărfuri); - polii de creștere urbană nu sunt conectați eficient, din cauza celor enunțate mai sus; în plus interfeța dintre transportul inter-regional și cel local nu este suficient dezvoltată prin amplasare echilibrată și printr-o infrastructură adecvată a autogărilor sau stațiilor de cale ferată de călători; - nu sunt realizate legături eficiente de transport public de mare capacitate (tramvai/metrou) care să conecteze aeroporturile cu spațiul urban riveran; - în marile aglomerări urbane există o proporție însemnată de locuitori care folosesc autoturimele pentru deplasările zilnice, din cauza unor servicii de transport urban ineficiente și de slabă calitate; - transportul intermodal de marfă nu este dezvoltat, în ciuda existenței unei strategii (din 2011); se manifestă însă un interes privat în construirea unor terminale (Arad, Ploiești, București);

6

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare Studiul 13

6

V.3. Tendințe de evoluție

România se confruntă în continuare cu provocări uriașe în materie de dezvoltare. Procesul intens înregistrat până în 2008 în ceea ce privește recuperarea decalajului a încetinit brusc din cauza crizei, iar PIB-ul pe cap de locuitor se situează încă la valoarea de 46 % din media UE, în contextul unei scăderi economice de peste 8 % în 2009 și 2010. După doi ani de declin, creșterea a fost reluată în 2011, în special datorită unei creșteri solide a producției industriale, precum și unor producții agricole bune, iar PIB-ul real a crescut în 2011 cu 2,5 %.

Activitatea din transporturi continuă să fie dependentă de combustibilii fosili. Transportul este singurul domeniu în care gazele cu efect de seră au continuat să crească în ultimii 20 de ani, în prezent acestea situându-se la un nivel alarmant (de trei orio mai mare) dacă ne raportăm la valorile specifice anului 1990. Progresul tehnic a condus la soluții cu eficiență

energetică ridicată, însă nu suficient de mult încât să compenseze efectele creșterii traficului.

Infrastructura de transport nemodernizată reprezintă un impediment pentru economie. Numeroase studii confirmă relația dintre accesibilitatea spațială și creșterea economică. În particular, un studiu bazat pe exemplul Germaniei

1

demonstrează că realizarea unei legături de cale ferată de mare viteză conduce la creșterea semnificativă a ratei de creștere în orașele deservite.

Costurile cu infrastructura de transport care se impun a fi realizate pentru a satisface cererea de transport sunt estimate la peste 1,5 trilioane de Euro pentru perioada de 20 de ani dintre 2010-2030, la nivelul ansamblului teritoriului european. Însă, în anii și decadele următoare se estimează și o creștere a dificultăților de finanțare a infrastructurii de transport, deoarece:

- societatea are o populație care continuă să îmbătrânească și mai multe resurse financiare vor fi absorbite pentru cheltuieli sociale; - criza fianciară din anii 2008-2009 a lovit puternic în bugetele publice și în înprumuturile private. Acestea vor necesita un lung proces de reconsolidare; - introducerea vehiculelor care folosesc combustibili alternativi împreună cu o utilizare mai mare a transportului public conduce la reduceri ale veniturilor obținute de autoritatea publică centrală din taxele pe combustibili fosili și pentru utilizarea infrastructurii rutiere. Toate aceste aspecte implică un efort colectiv de consultare pentru identificarea celor mai bune soluții de dezvoltare teritorială, pentru care rețeaua de transport poate consitui un eficace instrument de implementare.

V.4. Priorități

Direcţii strategice ale dezvoltării rețelelor de transport din România sunt subsecvente White Paper of Transport - Roadmap to a Single European Transport Area - Towards a competitive and resource efficient transport system şi prognozelor de dezvoltare economico-socială a României. 1. Priorităţile pentru asigurarea accesibilităţii spaţio-temporală la nivel european şi internaţional (dincolo de spatiul UE) a ansamblului teritoriului (socio-economic) din România sunt:

Finalizarea cu celeritate a lucrărilor la infrastructura coridoarelor de marfă prioritare, Orient/Est-Mediteranean și Rhin- Dunăre; realizarea investițiilor la rețeaua TEN-T centrală și generală; conectarea reţelei europene de transport feroviar de mărfuri la reţeaua asiatică prin frontierele de est şi Portul Constanţa; realizarea investițiilor în legăturile feroviare și rutiere la punctele de trecere a frontierelor, precizate în documentele comunitare;

Conectarea aeroporturilor cu centrele urbane riverane prin legături feroviare adecvate. Atragerea călătorilor potențiali din spaţii transfrontaliere către Aeroportul Internațional Henry Coandă (ex: locuitori de la sud de Dunăre pentru aeroportul Henry Coandă, cu atractivitate mai bună decât Sofia; locuitori din Rep. Moldova, prin Galaţi etc.);

Creșterea accesibilității spaţio-temporale a producţiei economice de scară din România la pieţe de desfacere interne şi internaţionale. Creşterea competitivităţii şi atractivităţii transportului feroviar și fluvial prin întreţinerea adecvată a reţelelor şi investiţii semnificative în terminalele intermodale, structurarea reţelelor "hub-and-spokes" de transport feroviar în corelaţie cu dezvoltarea coridoarelor TEN-T. Atragerea capitalului privat/scheme eficiente PPP (parteneriat public-privat), utilizarea eficientăa a viitoarelor fonduri gestionate prin intermediul Strategiei macroregiunilor Dunării;

2. Priorităţi pentru asigurarea accesibilităţii spaţio-temporale şi la servicii de transport, la nivel local/regional:

Dezvoltarea legăturilor rețelelor terestre de conectare la rețeaua TEN-T a centrelor și clusterelor economice și cu potențial demografic, turistic etc. ;

1 Ahlfeldt, Gabriel M. and Feddersen, Arne (2010) From periphery to core: economic adjustments to high speed rail. London School of Economics & University of Hamburg. (Unpublished), http://eprints.lse.ac.uk

Căi de comunicații și transport Agora Est Consulting

df 2014

7

Dezvoltarea centrelor de transfer intermodal la periferia marilor aglomerări urbane, pentru asigurarea sustenabilă a interacţiunii dintre fluxurile majore de mărfuri de la nivel regional cu cele locale; distribuţia "inteligenţă" a mărfurilor în oraşe - centre de distribuţie urbană, care sa conducă la revitalizarea unor vechi amplasamente de stații tehnice feroviare de la limita marilor orașe;

Realizarea unui transport metropolitan public durabil, sigur, eficient energetic, în aria de influență a marilor orașe pentru consolidarea relației urban-rural;

Asigurarea mobilității urbane durabilă: transport public de călători de mare capacitate- tramvai, metrou și autobuze cu benzi dedicate, în condiții de eficacitate şi eficiență; dezvoltarea rețelelor de deplasare lentă, cu bicicleta sau pentru mers pe jos;

Terminale intermodale de transport public de călători şi tehnologii "park-and-ride" pentru un oraş curat: dezvoltarea parcărilor de autoturisme și a terminalelor transportului suburban cu microbuze la extremitățile marilor axe de transport public urban – tramvai, metrou și autobuze cu benzi dedicate.

V.5. Viziune și obiective strategice

Viziune

Sectorul Transporturi, privit în integralitatea sa sistemică, simultan prin cele trei mari componente - (i) infrastructura, (ii) mijloacele de transport şi (iii) tehnologiile de operare a mijloacelor pe infrastructură, ca element necesar de legătură, utilizând sisteme moderne de control şi coordonare, inclusiv siteme ale tehnologiei informaţiei, reprezintă un instrument de planificare strategică într-un teritoriu, putând să genereze dezvoltare, sau din contră, stagnare economică, în măsura în care legătura sa cu amenajarea teritoriului nu este pusă în valoare, şi mai mult, nevoile sale intrinseci nu sunt cunoscute sau sunt ignorate.

Dezvoltarea infrastructurilor de transport, cel mai amplu, mai vast şi mai dificil de modernizat/restructurat/dezvoltat element al sistemului de transport, nu poate concura facil cu dezvoltarea celorlalte două componente, mult mai puţin costisitoare ca şi fonduri investite. De aceea, prea adesea, fonduri publice fârâmiţate ajung să fie cu uşurinţă risipite, fără analize multicriteriale pe termene mai lungi, care să demonstreze efectele de natură socială şi economică pe care le produc investiţiile în infrastructura de transport.

Pentru unele categorii de proiecte care presupun noi dezvoltări, iniţiativa privată poate contribui deplin, după modele de guvernanţă PPP deja aflate în stadii avansate de maturitate în numeroase ţări, iar România poate adopta acele modele pentru noile capacităţi ale reţelelor de transport.

Viziune

Dezvoltarea integrată și durabilă a sistemului de transport pentru a răspunde: obiectivelor de coeziune teritorială și competitivitate economică ale UE; strategiilor UE în domeniul transporturilor; nevoilor de dezvoltare teritorială echilibrată a României pentru creştere economică sustenabilă; necesitatea de a încuraja modurile de transport sigure și prietenoase cu mediul; și pentru asigurarea mobilităţii sociale durabile şi inclusive pentru călători şi mărfuri la nivel regional/local/urban.

Obiective startegice și generale

Obiectivul strategic:

Creșterea accesibilității teritoriului național la diferite paliere de analiză și dezvoltarea echilibrată a rețelelor de comunicații pentru locuire și activități. Obiective generale: Creșterea calității vieții prin creșterea accesibilității bunurilor și persoanelor la nivel european și internațional pentru

a spori atractivitatea polilor de dezvoltare urbană, a polilor de creștere economică, a zonelor cu potențial turistic și a arealelor de interes strategic din România;

Creșterea calității vieții prin creșterea accesibilității bunurilor și persoanelor, concentrate la nivelul polilor de dezvoltare și a polilor de creștere la nivel național, și conectarea mai strânsă a acestora printr-un sistem de transport durabil, sigur și prietenos cu mediul;

Creșterea calității vieții la nivelul comunităților locale prin creșterea accesibilității acestora în manieră echitabilă și echilibrată la servicii publice de sănătate, educație și alte facilități de interes general, concentrate în marile aglomerări urbane în a căror proximitate sunt amplasate.

8

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare Studiul 13

8

V.6 Obiective specifice, politici și programe

Obiective specifice naționale: Asigurarea mobilității mărfurilor și persoanelor la spațiul european și internațional prin conectarea nodurilor primare (porturi, aeroporturi, centre urbane majore, clustere economice, zonelor cu potențial turistic semnificativ etc.) din România la spațiul european și internațional și prin realizarea coridoarelor rețelei TEN-T centrale și generale; Îmbunătățirea accesibilității la nivel național prin dezvoltarea rețelelor terestre rutiere și feroviare de transport din Romania și asigurarea unui transport de calitate, eficient, sigur și prietenos cu mediul și prin conectarea eficientă a acestora la rețelele prioritare TEN-T, centrală și generală; Îmbunătățirea accesibilității la nivel național și reducerea tranzitului rutier prin localități prin crearea de trasee ocolitoare pentru principalele căi rutiere, la nivel național și prin realizarea terminalelor de transfer intermodal rutier/feroviar amplasate în rețeaua TEN-T centrală și generală; Creșterea calității vieții prin îmbunătăţirea siguranţei traficului şi securităţii transporturilor pentru toate modurile de transport.

Obiective specifice teritoriale: Susținerea mobilității regionale prin dezvoltarea infrastructurii rutiere la nivel județean/regional și conectarea eficientă prin legături multimodale cu rețelele de interes național; Creșterea accesibilității regionale și regenerare economică locală/regională prin reamenajarea infrastructurii feroviare alta decât rețeaua TEN-T și creșterea calității serviciilor de transport feroviar (inclusiv prin achiziție de material rulant de cale ferată); Creșterea accesibilității regionale/locale, în special pentru cazuri de urgență, prin investiții în infrastructura aeroporturilor locale (împreună cu implementarea de măsuri de protecția mediului și de reducere a emisiilor de CO2), inclusiv prin investiții în infrastructura de legatură cu spațiul urban; Regenerare economică locală/regională prin modernizarea și dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, altele decât cele aflate în rețeaua TEN-T, inclusiv a terminalelor intermodale adiacente acestora și a legăturilor multimodale la rețeaua națională terestră; Creșterea calității vieții la nivel regional, prin îmbunătăţirea siguranţei traficului şi securităţii transporturilor pentru toate modurile de transport; Asigurarea mobilității urbane/metropolitane prin dezvoltarea și modernizarea sistemelor de transport public de mare capacitate (tramvai și/sau metrou) în marile aglomerări urbane, prin investiții în infrastructură și în mijloace de transport moderne; Asigurarea mobilității metropolitane/periurbane și relationarea mai strânsă urban-rural prin dezvoltarea și modernizarea sistemelor de transport de mare capacitate, cale ferată ușoară, în suburbiile marilor aglomerări urbane, prin investiții în infrastructură și în mijloace de transport moderne, inclusiv în terminale intermodale de călători la periferia marilor orașe.

Politici: Continuarea dezvoltării rețelei centrale și generale TEN-T, inclusiv a coridoarelor prioritare de marfă, pe teritoriul României, pentru creșterea accesibilității la nivel european și internațional; Continuarea investițiilor în infrastructura de racordare a rețelei naționale de transport, inclusiv a nodurilor primare și secundare la rețeaua centrală și generală TEN-T, prin legături multimodale adecvate, pentru un transport fără întreruperi, eficient în termeni de resurse și timp, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii de transport în punctele de trecere a frontierei; Continuarea modernizării rețelelor naționale pentru conformitatea acestora cu standardele europene de siguranță a circulației și securitate a transporturilor de bunuri și persoane, pentru toate modurile; Realizarea și implementarea planurilor de asigurare a mobilității urbane durabile și dezvoltarea sistemelor de transport public la nivel local și periurban, eficiente energetic și prietenoase cu mediul; Reglementarea Parteneriatului Public Privat; Reforma și modernizarea administrației și descentralizarea, pentru transferul atribuțiilor ce țin de gestiunea bunurilor publice locale către comunitățile locale; Continuarea investițiilor în infrastructura rurală/periurbană prin investiții integrate (ADI). Programe: Program de stimulare a inițiativei private pentru participarea în scheme inteligente de PPP pentru realizarea marilor investiții în infrastructurile de transport la toate palierele și pentru toate modurile de transport;

Căi de comunicații și transport Agora Est Consulting

df 2014

9

Program de urmărire a calității serviciilor de transport, bazat pe calitatea percepută de utilizatorii din teritoriile deservite, a calității mijloacelor de transport și a tehnicilor/tehnologiilor de exploatare a circulației mijloacelor de transport pe infrastructură, inclusiv prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor; Programe de stimulare a utilizării transportului public urban și peri-urban pentru reducerea treptată a utilizării autoturismelor în marile aglomerări urbane; Program de educație în unități școlare din învățământul preuniversitar pentru utilizarea transportului nemotorizat și a transportului public, prin conexiune cu efectele externe negative asupra mediului generate în transporturi.

10

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare Studiul 13

10

Anexă. Cuprinsul Raportului final

I. Informații generale I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final) I.3. Lista autorilor, colaboratorilor I.4. Lista consultanţilor de specialitate I.5. Cuprinsul studiului I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor I.7. Lista tabelelor şi graficelor I.8. Anexe

II. Metodologie

II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR II.2. Contextul european şi românesc II.3. Problematică şi obiective specifice

II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare II.3.2. Obiective specifice

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor II.4.3. Indicatori şi indici II.4.4. Reprezentări cartografice

II.5. Bibliografie si resurse II.5.1. Studii şi publicaţii II.5.2. Surse legislative, directive, convenţii, recomandări II.5.3. Date statistice II.5.4. Date cartografice

II.6. Glosar de termeni

III. Analiză și recomandări III.1. Analiza-diagnostic a situației

III.1.1. Clarificari conceptuale III.1.1.a. Introducere

III.1.1.b. Dependenţa dintre reţelele infrastructurii de transport şi sistemul teritorial III.1.1.c. Evoluţia reţelelor şi sistemelor teritoriale III.1.1.d. Alegerea modului de transport și formele de dezvoltare urbană III.1.2. Particularitățile rețelelor de transport III.1.2.a. Necesitatea structurării pe niveluri ierarhice a rețelelor de transport III.1.2.b. Metodologia de planificare a rețelelor de transport la nivel comunitar

III.1.2.b.1. Nodurile incluse în rețea din punctul de vedere al distanțelor de transport III.1.2.b.2. Nodurile incluse în rețeaua de transport prioritară în raport cu importanța economică și socială a unităților teritoriale

III.1.2.b.3. Legăturile rețelei centrale III.1.3. Analiza diagnostic a situaţiei reţelelor de transport din România. Disfuncţionalităţi şi oportunităţi

III.1.3.a. Comparaţii utile III.1.3.b. Rețelele de transport din România pentru racordarea la spațiul european și internațional III.1.3.c. Slabe legături transcarpatice III.1.3.d. Mobilitatea la nivel local III.1.3.e. Cerințe ale dezvoltării și amenajării teritoriului pentru rețelele terestre din România III.1.3.e.1. Densitatea și accesibilitatea rețelei rutiere și feroviare în teritoriu

III.1.3.e.2. Rețeaua de transport - suport pentru dezvoltarea economico-socială a teritoriului III.1.3.e.3. Terminalele intermodale – suport pentru concentările de fluxuri majore ale clusterelor

economice III.2. Tendinţe de evoluţie III.3. Priorităţi de dezvoltare III.4. Legături cu alte domenii III.5. Implicaţii economice, sociale şi de mediu

Căi de comunicații și transport Agora Est Consulting

df 2014

11

IV. Elemente staretegice şi operaţionale IV.1. Viziune şi obiective strategice IV.2. Politici, programe și proiecte

IV.2.1. Politici şi programe IV.2.2. Cadru legislativ IV.2.3. Cadrul instituţional IV.2.4. Reponsabilităţi

IV.3. Modalități de implementare IV.4. Sinteză strategică și operațională

Lista hărților şi cartogramelor

Harta 13.1. Schema reţelei TEN-T, componenta rutieră Harta 13.2. Schema reţelei TEN-T, componenta feroviară Harta 13.3. Coridorul Rhin-Main-Dunăre Harta 13.4. Cele două coridoare prioritare de marfă pe teritoriul Romaniei, 2013 Harta 13.5. Repartizarea spaţială a absorbţiei de fonduri eruropene pentru investiţii în infrastructura rutieră Harta 13.6. Volum total de pasageri transportaţi prin aeroporturile din România, 2010 Harta 13.7. Comparaţie între dezvoltarea legăturilor transmontane din două zone relativ similare, Elveţia-România Harta 13.8. Reţeaua rutieră extinsă - evaluarea efectelor închiderii circulației pe legături transcarpatice Harta 13.9. Localități relevante pentru calculul accesibilității față de reședința de județ Harta 13.10. Rețeaua rutieră utilizată pentru calculul indicatorilor de accesibilitate Harta 13.11. Rețeaua feroviară utilizată pentru calculul indicatorilor de accesibilitate Harta 13.12. Densitatea rețelei rutiere la nivelul județelor Harta 13.13. Densitatea rețelei feroviare la nivelul județelor Harta 13.14. Repartiția clusterelor Harta 13.15. Localizarea celor 26 terminale intermodale, proprietate a SNCF CFR Marfa SA Harta 13.16. Transport maritim pe distanţe scurte, la nivelul anului 2007 Harta 13.17. Coridor operațional necesar pentru conectarea clusterelor economice din CE cu cele din SEE

Harta 13.18. Zone potenţiale de atragere a traficului de mărfuri la transportul fluvial, în cazul realizării canalului Bucureşti-Dunăre Harta 13.19. Două axe transnaţionale de interes geo-strategic neexploatate în interesul României Harta 13.20. Matricea O-D în transporturile rutiere de mărfuri, în punctele de trecere a frontierelor SEE, iunie 2013 Harta 13.21. Traseul autostrăzii care leagă nord-vestul de nord-estul turistic al României Harta.13.22. Efecte asupra creşterii accesibilităţii spaţiale către destinaţii turistice din nordul Regiunii Moldova Harta 13.23. Traseul căii ferate de mare viteză pe teritoriul României

Lista tabelelor şi graficelor

Tabelul 13.1. Matricea relaţiilor S-R Tabelul 13.2. Zonele/scările de deservire ale elementelor infrastructurii transporturilor pe moduri de transport Tabelul 13.3. Comparaţii utile între indicatori din transporturi, România, Germania, Polonia Tabelul 13.4. Segmente de autostrăzi aflate în exploatare şi construcţie în România, 2013 Tabelul 13.5. Evoluţia drumurilor publice şi a calităţii acestora în perioada 2007-2011 Tabelul 13.6. Comparaţie între sumele (în EURO/km) alocate infrastructurii feroviare în unele ţări europene, în 2006 Tabelul 13.7. Evoluția numului total de pasageri in transportul aerian din Romania, pe categorii Tabelul 13.8. Porturile Dunărene și maritime și amplasarea terminalelor de transfer intermodal Tabelul 13.9. Calculul inidicatorilor de accesibilitate spațială, corespunzători rețelei rutiere și feroviare Tabelul 13.10. Corelație între potențialul de dezvoltare al zonelor de diferite categorii și oferta rețelei de transport Tabelul 13.11. Evoluția repartiției modale în România

Graficul 13.1. Reţeaua de drumuri publice, distribuită pe regiuni, 2011 Graficul 13.2. Densitatea reţelei feroviare din România în raport cu PIB/locuitor, comparată cu situaţia altor reţele Graficul 13.3. Evoluţia lungimii reţelei de cale ferată nou construită sau supusă lucrărilor de reamenajare, 1918 - 2012 Graficul 13.4. Reţeaua de căi ferate, 31.12.2011 Graficul 13.5. Comparație între densitatea rețelei feroviare și rutiere, în m/km

2, la nivel de județ

Graficul 13.6. Comparație între lungimea de cale ferată și șosea repartizată unui locuitor, în m/locuitor Graficul 13.7. Comparație între lungimea de cale ferată și șosea repartizată unui locuitor, pe zone de dezvoltare Graficul.13.8. Evoluţia structurii exporturilor din România (în 1,000 USD)

Figura 13.1. Forme de urbanizare dependente de modurile de transport alese; a) – căi ferate; b) – autostrăzi Figura 13.2. Reprezentare schematică a unei rețele cu două niveluri ierarhice și a legăturilor de colectare/distribuție între noduri

12

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare Studiul 13

12

Figura 13.3. Circulaţia fără şi cu centre de distribuţie urbană- CDU și amplasarea față de terminalul intermodal - TI

Anexe

Anexa 1. Lista nodurilor primare în rețeaua centrală și generală de pe teritoriul României Anexa 2. Propuneri de proiecte și scurte justificări