STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALؤ‚ A ROMأ‚ . Sinteza - Cai de comunicatii si...آ  2014-06-19آ  4 Strategia

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALؤ‚ A ROMأ‚ . Sinteza - Cai de comunicatii si...آ ...

  • Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare 2014

    STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

    Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

    Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

    Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013

    Elaboratori asociaţi:

    S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin-Silviu BONDAR

    şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

    Director general: Toader POPESCU

    STUDIUL 13. CĂI DE COMUNICAȚII ȘI TRANSPORT Asociat responsabil: Agora Est Consulting

    Raport de sinteză. 2014

  • 2

    Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare Studiul 13

    2

  • Căi de comunicații și transport Agora Est Consulting df 2014

    3

    Studiul 13. Căi de comunicații și transport

    I. Informaţii generale

    I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

    Domeniul 4. Comunicații și infrastructură de transport Studiul 13. Căi de comunicații și transport

    I.2. Tipul raportului

    Raport de sinteză

    I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

    Agora Est Consulting Autor: Prof.dr.ing. Mihaela Popa, Facultatea de Transporturi, Universitatea POLITEHNICĂ din București Colaboratori: Prof.dr.ing. Serban Raicu, S.l.dr.ing. Dorinela Costescu

    Cartografie, GIS: Gheorghe HERIŞANU, Sorin BĂNICĂ

    I.4. Cuprinsul raportului

    V. Sinteză operaţională V.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR V.2. Diagnostic V.3. Tendinţe de evoluţie V.4. Priorităţi V.5. Viziune şi obiective strategice V.6. Obiective specifice, politici și programe

  • 4

    Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Studii de fundamentare Studiul 13

    4

    V. Sinteza studiului

    V.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR

    Studiul are ca scop, pe de o parte, să prezinte sintetic o analiză-diagnostic a dezvoltării rețelelor de transport, cu evidențierea disfuncționalităților, și pe de altă parte, ţinând cont de oportunitățile, potențialul de dezvoltare teritorială și de obiectivele de amenajare echilibrată a teritoriului național, racordate la obiectivele strategice ale spațiului comunitar, să identifice viziunea, obiectivele şi priorităţile pentru dezvoltarea reţelelor de transport, pentru orizonturi de planificare teritorială 2020, 2035. Sunt sintetizate cercetări și studii realizate de centre și institute de cercetare și de departamente specializate din cadrul instituțiilor cu responsabilități în amenajarea teritoriului și urbanism, precum și documente strategice ale comunității europene din domeniul amenajării teritoriale și transporturilor. Rețelele de transport reprezintă un element constituent fundamental care, alături de celelalte două componente: (i) - mijloacele de transport care utilizează infrastructura și (ii)- tehnologiile, metodele și modelele de organizare a circulației mijloacelor de transport pe infrastructura rețelelor de transport, consolidează sistemul de transport care deservește și integrează teritoriul naţional. Studiul aduce în plus clarificări conceptuale asupra relației între dezvoltarea unui teritoriu și dezvoltarea rețelelor de transport care-l irigă și deservește, iar, apoi, prin sinteza unor cercetări, pune în evidență și se concentrează mai ales pe disfuncționalități întâlnite în dezvoltarea rețelelor de transport din România. Pentru aceasta sunt făcute referiri utile la direcțiile majore ale dezvoltării sistemului de transport trasate prin documente strategice de Uniunea Europeană. În raport cu aceleași direcții de dezvoltare care decurg din cele mai importante documente, cum sunt White Paper of Transport, 2011, Horison 2020 etc., sunt identificate oportunități și necesități de dezvoltare pentru rețelele de transport din România, în acord cu nevoile de amenajare a teritoriului și urbanismului, favorizând potențialul de dezvoltare a diferitelor categorii de zone teritoriale. Principalele direcţii şi întrebări de cercetare legate de palierul teritorial au fost:  Caracterizarea rețelor de transport și rolul acestora în dezvoltarea și planificarea teritorială. Întrebări de cercetare: Care sunt proprietățile rețelei care definesc și consolidează un teritoriu? Care sunt influențele reciproce între dezvoltarea unui sistem teritorial și dezvoltarea rețelelor, și prin acestea, dezvoltarea sistemului de transport? Este nevoie de o dezvoltare pe structuri ierarhice a rețelei de transport? Prin ce elemente se consolidează o rețea eficientă de transport pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale teritoriului, de asemenea ierarhizate?  Obiective europene în raport cu dezvoltarea rețelei centrale și generale ca suport al coeziunii teritoriale și competitivității economice. Întrebări de cercetare: Care este cadrul de dezvoltare a rețelelor de transport europene care străbat Romînia? Care sunt principiile de constituire a rețelei centrale (nodurile principale, secundare, terțiare și legăturile dintre acestea)? Există dificultăți în realizarea investițiilor pentru completarea coridoarelor europene de pe teritoriul țării? Pot fi formulate acțiuni de îmbunătățire?  Cerințele dezvoltării și amenajării teritoriului pentru rețelele de transport din România, pe mai multe paliere teritoriale, național/regional, zonal/local. Întrebări de cercetare: Cum poate fi comparată dezvoltarea zonelor teritoriale de diferite categorii și dezvoltarea rețelelor de transport terestre? Pentru diferite categorii de zone și activități economice care-și au sediul în acestea (având diferite potențiale de dezvoltare, clustere economice/industriale ), răspunde rețeaua de transport nevoilor lor de dezvoltare? Care sunt zonele cele mai favorizate de o rețea de transport densă? Dar care sunt zonele/localităţile izolate (unde reţeaua de transport prezintă lipsă de accesibilitate? Pot fi formulate acțiuni pentru îmbunătățire?

    Obiectivele specifice ale dezvoltării rețelelor de transport ca suport al amenajării teritoriului și urbanismului, sunt următoarele:

     conectarea teritoriului național la spațiul european prin dezvoltarea infrastructurii rețelei terestre (feroviare și rutiere) TEN-T centrală și generală, care să răspundă nevoilor de coeziune teritorială și competitivitate economică europeană;

     creșterea siguranței traficului și securității transporturilor pentru toate modurile de transport, inclusiv prin investiții în infrastructurile aeroporturilor locale și internaționale;

     dezvoltarea infrastructurii de transport fluvial și pe canalele navigabile, inclusiv a infrastructurii porturilor maritime și fluviale și facilitarea conectării acestora la spațiul european și internațional, prin legături eficiente cu rețelele terestre;

     creșterea accesibilității spațiale pentru populație și operatori economici prin dezvoltarea rețelei naționale de transport la nivel local și național care să susțină dezvoltarea la aceste niveluri de analiză;

     creșterea conectivității polilor de dezvoltare urbană, a polilor de creștere economică, a centrelor de interes (noduri, terminale, porturi, aeroporturi etc.) și a rețelei de localități prin realizarea unor legături de conectare la coridoarele TEN-T și la rețeaua centrală de transport de pe teritoriul românesc;

     dezvoltarea transportului intermodal prin realizarea unor terminale publice de transfer intermodal feroviar-rutier, feroviar-fluvial și feroviar-fluvial-rutier;

  • Căi de comunicații și transport Agora Est Consulting df 2014

    5

     realizarea unor servicii de transport de calitate, integrate intermodal, pentru călători și mărfuri, sigure, eficiente energetic și prietenoase cu mediul (cu emisii scazute), în marile aglomerări urbane, în ariile metropolitane de influență a acestora și la nivel interurban, inclusiv prin dezvoltarea transportului cu metroul;

     Ameliorarea condiţiilor de acces în zone cu dificultăţi permanente sau enclavate (zone montane, deltaice, frontaliere) sau temporare de acces (în urma calamităţilor).

    V.2. Diagnostic

    Aspecte pozitive: - România are o poziție periferică față de centrul politic/administrativ și economic dezvoltat al UE, din cauza condițiilor geografice și istorice, însă reprezintă o poartă a UE pentru extensia comerțului și afacerilor către spațiul estic (inclusiv asiatic); capacitățile mari de operare ale Portului Constanța, care, încă, mențin interesul pentru dezvoltarea economică la scară largă în zonă; - rețelele de transport TEN-T pe teritoriul Romaniei au cunoscut modificări în perioada 2007-2013, prin realizarea unor investiții în proiecte majore (numite în literatura de specialitate ”mega-proiecte”) rutiere și feroviare, reușind să absoarbă fonduri europene pentru aceasta, chiar dacă la niveluri reduse față de așteptări și prin comparație cu progresul obținut în alte state (a se vedea cazul Poloniei); - structura rețelelor de transport rutier și