ACADEMIA RPLiBLiC19 POPULARE ROMINE1,F "flINTE ISTORICE $1 INSTITUTUL DE ISTQRIE DIN BUCURESTI

studiiREVISTA of ISTORIE

N M .\

INCIfElEM:A. CIOLECTiVIZAItli VICTOME A tNTBI"POPOB

LIT"rA 1)F,NTII7 CRFABEA SI 1)I-:ZVOLTABE.\BAZEI TI I-INICE NIATEBIA LI', A AGRInT-i,Trp,II

VIICE2olu

DIN "STOMA OFIGANIZATIII OP, P1tOFESION.11,E .;\ CEA-,SE! ATUNCITOARE DIN 110:MINI.A ANII 1',110-191-I

N, i:01,01cr

ACTIUM "rrip,ANESTI iN 1',0 \1):NI.\ IN PEBIO.ADA 1007 1917M,

:\INTESI.4.`.lif...1SCA DIN MOLDOVA ;,1 TABitortNEAscA Ix SEC. (1)110BLEME DE BAZA Ix

CEBCETABILOR HI:Cf.:NTH) 01.1T.A. NU

NOTE SI cDMCNIC..111CDN1'11111l."Ell 1)11 ISTDBIE 1,04: \ I .S,

STI:DII DOCVMENIABIVIATA ,+"111NI1F1(,:-\II CENZIrBF:VISTAINSEMNAlti

ANUL XV 1962

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC pOpULARE ROMINE

SECTIA

GR.

IN

rosit

IltRODUMA

LUmINAa

$tr.

navisnia.ort

,.

iii

-

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINESECTIA DE STIINTE ISTORICE SI INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURE5TI

ssIL

Li

S 00

00REVISTA oe ISTORIE

4ANUL XV

1 9 6 2

E.DI f URA ACADEMILI REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro

92S TUD II" REVISTA DE ISTORIEAPARE DE 6 ORI PE AN

COLEGIUL DE REDACT IE

Acad. P. CONSTANTINESCU-IASI (directorul Coleryiuluide redaclie); EUGEN STANESCU (redactor §4) ; acad.A. OTETEA ; T. BUGNARIll, membru corespondent atAcademiei R.P.R. ; L. BANYAI ; M. BERM ; V. CHERESTESIU ;TITU GEORGESCIT ; V. MACM ; $T. PASCU ; V. POPOYICI

Redactia : Bucuresti, B-dul Aviatorilor nr. 1Telefon 18.25.86

www.dacoromanica.ro

SIIMARVICTORIA DEFINITIVA A SOCIALISMULUI IN R.P.R. Pa:.

Inchelerea colectivizarii victorie a Intregului popor 779GR. VILCEANU, Din lupta P.M.R. pentru crearea si dezvoltarea bazei tehnice materiale

a agriculturii 793

STUDIIN. COPOIU, Din istoria organizatiilor profesionale ale clasei muncitoare din Romtnia In

anii 1910-1914 811M. IOSA, Actiuni taranesti In Romtnia In perioada 1907-1917 837

OLTEANU, Productia mestesugareasca din Moldova sl Tara Romtneasca in secXXVII (Probleme de baza In lumina cercetarilor recente) 869

NOTE $1 COMUNICARIC. N. VELICHI, Nona documente slave inedite (1569-1636) 897AL. VIANU, Manifest Nri antifanariote in Moldova la sftrsitul sec. al XVIII-lea . 919

coNTRTBuTli DE 'STOWE LOCALA

TH. TRTPCEA, Din memoriile gi corespondenta lui Traian Doda 927V. CARABIS, Mori pive pe valea Jalesului (Gorj) In sec. al XVIIXIX-lea . 931C. SERRAN, Lupta orasenilor din Ctmpulung-Muscel Impotriva asupririi feudale In

sec. al XVIIXVIII-lea 953

STUDII DOCUMENTAREApologia Wehrinacht-ului In istoriografia burgheza occidentals (Eliza Campus) . . . . 971

VIATA STIINTIFICAAdunarea generals a Comitetului international al istoricilor de la Londra (Acad.

P. Constantinescu-Iasi); Colocv:u1 international de civilizatii balcan'ce de laSinaia (E. Sl.); 150 de ani de la nalterea lui Gheorghe Bar Tu (Gr. C.);Constituirea Asociatiei de studii bizant:ne din Republ.ca Pcpulara Bernina"(P.O.); Cron:ea 997

RECENZIIIstoria Romtniei, vol. I, Ed. Academiei R.P.R., Bucurelti, 1960, LXXII± 889 p. XVI pl. (S. Morinlz, lorgu Stoian, Eugen Stdnescu) 1011

ENDRE SIK, Histoire de l'iLfrigue Noire, tome I, Akademiai Made), Budapest, 1961,406 p. + 3 h. (Al. Du /ti) 1022

P. P. PANAITESCU, Cronicile slavo-romine din sec. XV XVI publicale de Ion Bogdan- Editie revazuta completata de ..., Ed. Academiei R.P.R., Bucurestl, 1959,

XIV + 334 p. (Dart Simonescu) 1021tKODJA HOSEIN, Beda'i' ul-veka'i (Yonwre.mume co6bmift), 143Aauxe TeticTa,

Bsegeince x 06igaH peixamtuff A. S. Tveritinovoi. AHHOTHp0BaHHOe orna-B.netme x yttasaTemt Iu. A. Petrosiana. Moscova, 1961, P. I, 75 + 399 p.;P. II, p. 401-1116 (Mihail Guboglu) 1032

$T.

si

. . . . . . . . . . .

. . . . .

.

.+ . . . . . .

'---si

www.dacoromanica.ro

778

It EVISTA REV IS lELOit, Bunpoem icTopun KI1CC", Oprair HturrTyTa maphcil,tma-nelnn3sta rpn

Uli HI1CC, Moscova, nr. 1 611961 (V. Tanascscu) 10437citsehrift ftir Geschichtswissenschaft", Ed litaten & Loening, Berlin, nr. 1 8,

an. IX (1961) (L. P. Alarm) 1048Kw artalnik historyezny" (ReNista trimestriala de istorie), Ed. stiintificA de stat,

Varsovia, nr. 1 4, LXVIII (1961) (Hie Codas) 1056

INSEMNARIIstorla Hominid. I. BARNEA, Dale not despre Axiopolis, In Studii $i cercetitri

de istorie veche", nr. 1, an. XI, 1960, p. 69-78 + 3 fig. + 1 pl. (C.N.);M. D. MATEI, Unele probleme In legaturd cu Inceputurile viefii oreigenesti la Suceava,in Studii gi cereetari de istorie veche", nr. 1, an. XI, 1960, p. 107-121 + 1 p1.(C.N.); P. I. CERNOVODEANU, Rascoala seimenilor si dorobanfilor din Bucurestila 1655, Bucuresti, 1962, 84 p. (L.$1.). Istoria * Pyccnoe cocyaap-cmeo e XVII eene. Hogue se.nertun a conuanbno-enononsunecnoz7, nonumzetecsotlrt nyabmypttorz awitanu. C6opithic eTaTefi, Institutul de Istorie. Hag. Atcag.Hay"; CCCP, Moscova, 1961, 439 p. (S.I.); V. N. BERNAD SKI, Hoecopoa aHoecopoacnas °email e XV ooze. Hag. Aftagemmt Hayti CCCP, Moscova-Leningrad, 1961, 394 p. + 1 portret I. M. MAISKI, Bocnomunanuncoeemcnoco nocna e Aue.2uu, 143g. IiIncTirryra Memigynapogiibtx mioniennti,Moscova, 1960, 143 p. (A. V.). Istorla universalfi. K. MARX, F. ENGELS,V. I. LENIN, K dejincim Oeskoslovenska a eeskoslovenskeho hnuti (Cu privirela istoria Cehoslovaciei st a miscarit muncitorelti cehoslovace), Institutul deistorie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, I, Praga, 1961, p. 557 (Tr. IN.);J. KUCZYNSKI, Die Geschichte der Lage der Arbeiter unter dem Kapitalismus,vol. 9, Bargerliche and halbfeudale Literatur aus den Jahren 1840 bis 1847 zurLoge der Arbeiter, Akademie-Verlag, Berlin, 1960, 305 p. (R.P.); s * Aus 500Jahre deutsch-tschechoslotvakischer Geschichte, Mitten & Loening, Berlin, 1958,432 p. (R.P.); EVLIYA cELEB I, Ifttuea nymeuzeoneux alainielietimi 143 COM lei-

TypEgRoro nyTemecTseniuma XVII Beim). Hepenog N icomewrapt4n.Burly ex I. 3emln Mongannx N Ylipannbi. Anagemng Hap; CCCP. Insti-tutul popoarelor Asiei, Moscova, 1961, 337 p. (S./.); N. BERITIC, PismaStjepana Rajeevica Johannesu Millleru (Scrisorile lot Stjepan Rajeevid cdtreJohannes von Muller), In Anali Historijskog Instituta u Dubrovniku", VIVII,1959, p. 297-308 (S./.); D. G. SEREMETIS, atxsctocriArri E7ri Koosoalcrrpta.A". Hpiar1 TracIoaoc 1 82 8-1 829 Aar" ecycx86-ccov Lyypcicpcov (Justitia in timpullui Capodistria. I. Prima perioada 1828-1829. Cu documente inedite), Tesalonic,Tipografia Ellenismos, 1959, 484 p. (G.C.); HENRY BLUMENTHAL, A reap-praisal of' Franco-american relations 1830 -1871. Chapel Hill The Universityof North Carolina Press" (1959), XIV + 225 p. (S.C.); R. R. PALMER, Theage of the democratic revolution. A political history of Europa and America,1760 1800. Princeton Univ. Press, Princeton, New Jersey, 1959, IX + 534 p.(S.C.). Bizantinologle. PETER KAWERAU, Die jakobitische Kirche tmZeitatter der syrischen Renaissance. Idee und Wirklichkeit, Berliner byzan-tinistische Arbeiten, vol. III, Akademie - Verlag, Berlin, 1960, 153 p. + 3pl. + 1 h. (E.St.); E. E. LirSic, Byzanz und die Slaven. Beitriige zur byzanti-nischen Geschichte des 6-9. Jahrhunderts, Weimar, Ed. H. BOhlaus Nachfolger,105 p. (R.P.); J. DARROUZES, Epistoliers byzantins du Xe siecle. Institutfrancais d'etudes byzantines, Paris, 1960, 430 p. (P.S.); D. S. GHINIS,Noc/Lx6v rrot-r106v xai auwstxxCliv Etc oc-rrXiiv cpp&cav Srcb Tor) AXoyetiorrdeTou

7rtax67.cou Katxrcavtac, IDEocpcXou zoi3 Tijc Icoavivo)v (1 7 88) (Manual juridiccompus si redactat In limba simpla de catre Invatatul episcop al Campaniei,Teofil din lanina), editie critics, cu introducere st indici, Tesalonic, 1960,362 p. (G.C.); Ribliogratle, Arbivistica, Aluzeourafie. Indice cronologicnr. 1, Arhiva Mitropoliel Tarn Romlnesti (1365 - 1890)1 Directia General& aArhivelor Statului din R.P.R., 2 vol., Buc., 1961, 1472 p. (N.S. §i H.C.);

Zakljueci Hrvatskog Sabora (Hotartrile Pieta croate), vol. III,1714 1753. Arhiva de stat a R. P. Croate din Zagreb, 1961, 543 p. (S.I.) 1065I V. A. Varga 1087

Heinui

`11

*

. . . . . . . .

. . . ......... . . . . . .

-

P.R.S.S. -

(0.5.);

-

-

-

, ,-

www.dacoromanica.ro

VICTORIA DEFINIT1VA A SOCIALISMULUI IN R. P. IL

INCHEIEREA COLECTIVIZARII VICTORIEA INTREGULUI POPOR

In primavara anului acebta, poporul romin a ,arbatorit un mdreteveniment istoric din viata sa : incheierea colectivizarii agriculturii cuaproape patru ani inainte de termenul stabilit de Congresul al III-leaal partidului, victoria definitive, la orme *i sate, a socialismului InRepublica Populara Romina. Aceasta victorie arata tovarawlGheorghe Gheorghiu-Dej ridica pe o treapta niai inalta alianta munei-toreased.-taraneasca i unitatea moral-politica a intregului popor. Celedoua clase sociale prietene, clasa muncitoare, conducatoare a tuturoroamenilor muncii, clasa taranimii colectiviste, impreuna cu intelectua-litatea nierg urnar la umdr inainte, sub conducerea incereata a partidului,spre desavir*irea construirii societatii socialiste trecerea treptata laconstrukea comunismului" 1.

Plenara C.C. al P.M.R. din 23-25 aprilie 1962 *i sesiunea extra-ordinary a Marii Adunari Nationale apreciind ineheierea colectivizariiagriculturii ca o mare victorie a partidului *i a intregului popor, ca oexpresie stralucita a Increderii §i hotaririi cu care taranimea urmeazacalea aratata de partid au facut bilantul uria*ei activitati desfa*uratede oamenii muncii sub conducerea partidului, pe tdrimul transformilriirevolutionare, socialiste a satului nostru, au dezbatut problemele privindsporirea continua a productiei agricole, reorganizarea conducerii agri-culturii potrivit exigentelor noii etape de dezvoltare, asigurarea cadrelortie specialiti, ridicarea agriculturii pe o treapta superioara.

Terminarea colectivizarii agriculturii demonstreaza Inc a o dataprestigiul si autoritatea partidului nostru, conducator politic, inspirator

organizator al maselor in lupta pentru socialism, confirma din noujustetea liniei politice a partidului caracterizate grin ofensiva neintreruptaa socialismului fidelitatea sa nestramutata fat& de marxism leninism,priceperea de a lega organic, indisolubil, teoria de practice, de a patrunde

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport cu privire la Incheterea colectivizdrii §i reorganizarea condu-cerii agriculturii prezenlat la sesiunea extraordinard a Marii Adundri National., 27 aprilie 1J62,Ed. politics, 1962, p. 5.

ai

ai

gi

www.dacoromanica.ro

780 INCHEICREA COLECTIVIZARII VICTORIE A PITREGULUI POPOR 2

in adincimea vietii sociale bazat pe analiza precise, §tiintifica a posibili-tatilor objective, concrete din Cara noastra.

*Sarcina transformilrii socialiste a agriculturii cea mai compli-

cata §i cea mai grea sarcina a revolutiei socialiste dupe cucerirea puteriide 'stat de catre proletariat a fost pusa, pentru prima data, deintemeietorii marxismului. Marx i Engels au aratat ca orinduirea capi-talista, prin natura, prin ins4i esenta sa, nu poate scapa taranimea desarileie, mizerie, inapoiere culturala, ci dimpotriva, taranii sint jefuitisistematic, slat supu§i in mod permanent celei mai crunte exploatari.Numai prabw}irea capitalului stria Marx poate duce la ridicareataranului, numai un guvern anticapitalist, proletar, poate pune capatmizeriei lui economice, degradgrii lui sociale". Clasicii marxismuluiconsiderau ca singurul drum de salvare a taranimii este drumul mariiproprietati obstesti capabila sa foloseasel cele mai not cuceriri ale §tiintei,§i nu drumul micii proprietati private. Prin natura ei arata K. Marxproprietatea parcelara exclude : dezvoltarea fortelor productive socialeale muncii, formele sociale ale muncii, concentrarea sociall a capitalu-rilor, cre§terea vitelor pe Beard mare, aplicarea progresiva a §tiintei" 2.De asemenea, in legatura cu proprietatea particulars in general, K. Marx,aruncind o privire peste ani, in viitor, sublinia ca din punctul de vedereal unei formatii economice superioare a societatii, proprietatea privata aunor indivizi izolati asupra globului pamintesc va apare tot atit de absurdaca f}i proprietatea privata a unui om asupra altui om" 3. Pentru ca micagospodarie taraneasc6, sa fie salvata de chinurile muncii silnice §i de exploa-tarea capitalista, pentru ca munca colectivA sA, poata inlocui in agricul-tura munca pe micile parcele, forma a insmirii private, este nevoie

arata Marx de doug lucruri : necesitatea economics a acestei transfor-mari §i conditiile materiale pentru infaptuirea ei" 4.

In lucrarea sa Problema feireineaseii in Franfa ci Germania, F. Engelsa pus in mod practic problema metodelor de trecere a taranului de la micagospodarie la marea gospodarie ob§teascA, socialiste, subliniind, pentruprima oars, importanta proprietatii cooperatiste : ... atunci cind vomdetine puterea de stat, nu ne vom gindi sa expropriem pe micii tilraniprin violenta (indiferent cum, cu sau MIA' despagubire), ma cum sintemnevoiti sa procedam cu mo*ierii. Sarcina noastra fata de micul taraneste, in primul rind, sa transformam gospodaria sa privata §i proprietateasa particulars Intr-una cooperatista, nu prin violenta, ci prin putereaexemplului §i acordindu-i sprijinul societatii pentru acest stop. Si inaceasta privinta avem, desigur, destule mijloace pentru a arata miculuitaran perspectiva unor avantaje pe care ar trebui sa le inteleagg' chiar de

1 K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 7, Ed. politica, 1960, p. 87.3 K. Marx, Capilalul, vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P., 1955, p. 760.$ lbidem, p. 732.4 K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 27, Mosciva, 1935, p. 684 (ed. ruse).

www.dacoromanica.ro

3 INCHCIEREA COLECTIVIZARII - VICTORIE A INTREGULUI POPOR 781

pe acum" 1. In aceasta, lucrare, F. Engels insista, in mod deosebit asupraunui principiu important de care trebuie s'a se tina seama in momentnl(And se pune problema transformkii gospodkiei Vira'nesti, in perioadatrecerii de la proprietatea private la cea obsteasca : prineipiul intrkii debunl voie in asociatii, in cooperatie. Noi sintem in mod hotArit de parteamicului tkan precizeaza Engels ; vom face tot ce se poate pentru a-iface soarta mai suportabila, pentru a-i usura trecerea la asociere, in cazel, el se va hotki la aceasta ; iar data nu va fi Ina, in stare s5, is aceastahotkire, vom &auto, s5,-i dam cit mai mult timp 81 se gindeasea pe peticulsau de pamint. Vom proceda astfel nu numai pentru c5, socotim pe micultaran, care-si munceste singur pknintul, ca facind parte virtual din rin-duffle noastre, dar si dintr-un interes direct de partid. Cu cit va fi maimare numkul taranilor pe care ii vom feri de o proletarizare efectivil, pecare ii putem cistiga de partea noastrA 'Inca tkani fiind, cu atit mai usor§i mai repede va fi s'avirsit'd transformarea socialii" 2.

Marx si Engels au trasat doar in linii mari, generale, calea ce trebuieurmata pentru rezolvarea revolutionara, definitive a problemei agrare.Indicatiile for privind transformarea socialista a agriculturii au fost dez-voltate in mod creator de Care V. I. Lenin, intemeietorul PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice si al primului stat socialist din istorie.Sprijinindu-se pe aceste indicatii in scrierile sale si in cuvintarile tinute'Inca inainte de Marea Revolutie SocialistA din Octombrie, Lenin a funda-mental din punct de vedere teoretic caile de trecere la transformareasocialista a satului : crearea bazei tehnice-materiale, liberul consimt'amint,puterea exemplului, convingerea. El a precizat necesitatea transformkiisocialiste a agriculturii imediat dupe victoria clasei muncitoare. Noi

stria el in aprilie 1917 nu putem ascunde nici taranilor si cu atit maimult proletarilor si semiproletarilor de la sate faptul ca mica gospodkie,In conditiile mentinerii economiei de marfuri si capitalismului, nu este instare s5, scape omenirea de mizeria maselor, ca trebuie sd ne gindim latrecerea la marea gospodkie obsteased si sit incepem imediat aceastatrecere, invatind masele fi invtitind de la mase, in practice, care slutmasurile potrivite pentru aceasta trecere" 3. Iar intr-un articol publi-cat in Luna mai, acelasi an, arata din nou ca gospodarirea pe par-cele separate, chiar dacg existl « mune/ libel./ pe un 0,mint liber », nuconstituie o iesire din criza 'ingrozitoare, din ruina general', nu constituiesalvarea... Este un lucru. greu, insl trebuie WA trecem la cultivarea incomun a pamintului in mari gospodkii model" 4.

Dupd, victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, V. I. Lenina acordat o mare atentie problemei transformkii socialiste a agriculturii.El a subliniat greutatile rezolvkii unei asemenea sarcini, a aratat &I esteimposibil ca o agricultura bazatg, pe gospodkii individuale sg, devinadintr-odatg, intr-un timp scurt, o agriculturl mecanizata, socialista si

I K. Marx, F. Engels, Opere alese In cloud volume, vol. II, ed. a II-a, E. S.P.L.P. 1955, p. 473.' Ibidem, p. 475.a V. I. Lenin, Opere, vol. 24, Ed. politica, 1959, p. 152.4 Ibidem, p. 5Q3.

www.dacoromanica.ro

782 INCHEIER A COLECTIVIZAR V CTORI A INTR GULUI POPOR 4

sI is forma de mare productie, pe scara iutregului stat, in conditiile caruiaprodusele muncii sI fie folosite pe bazg de egalitate si echitate de Careintregul popor muncitor, munca fiind obligatorie deopotrivA, pentru toti 1.Lenin a precizat cu claritate conditiile necesare trecerii de la mica gos-pod'arie producgtoare de marfuri, individuals, izolatk la marea gospod'arieobsteasca, a atras in mod special atentia asupra crearii bazei tehnice-materiale si asupra pregatirii taranimii, asupra convingerii prin fapte, nunumai prin vorbe, ca ea ss treacA la cultivarea in comun a pamintului.Aceasta trecere nu poate fi decit incetinita, si ingreuiaa de mAsuri legis-lative si administrative pripite si imprudente ; ea poate fi grabith numaiprintr-o astfel de ajutorare a tgranilor care s'A le dea acestora putinta,de a imbunatati intD,o mAsurg uriasa intreaga telmica agricolg, de a atransforma din temelii 2.

Yn lupta pentru transformarea socialistit a agriculturii o deosebit5,insemnAtate are celebrul articol al lui Lenin Despre cooperatie, in care eldezvolta planul cooperatist de atragere a tArdnimii la opera de construire a,socialismului. V. I. Lenin a aratat c5, in orinduirea sovietica, unde exista,stapinirea de catre stat a tuturor mijloacelor principale de productie,unde puterea de stat se afla in miinile proletariatului, unde alianta dintreproletariat si tAranime si conducerea acesteia de catre proletariat erauasigurate, o insemnatate exceptionara avea cooperatia intreprinderesocialistA in primul rind din punct de vedere principial (detinereamijloacelor de productie de catre stat), in al doilea rind din punctul devedere al trecerii spre noua orinduire pe o cale cit mai simpla, mai usoarasi mai accesibila pentru Oran" 3.

Dezvoltarea agriculturii ne invata, Lenin trebuie sa meargIpe calea atragerii taranimii in constructia socialistg, prin cooperatie, care,cuprinzind la inceput numai domeniul comertului, desfacerii, apoi sidomeniul productiei, cointereseaza pe Oran din punct de vedere material,imbina" cu succes interesele economice personale ale acestuia cu intereseleobstesti, de stat, asigura clasei muncitoare conducerea si antrenarea majo-ritatii covirsitoare a taranimii la construirea socialismului. FarA coope-ratie cea mai bunil formg a activitatii de masa si a initiativei tarsnitniiconstructia formelor socialiste in economie este de neconceput.

Inviltatura lui V. I. Lenin despre cooperatie ca singura forma posi-bila de trecere a tgrsdnimii pe calea socialistg constituie o dezvoltare crea-toare a marxismului in noile conditii. V. I. Lenin a trasat perspectivaclara a construirii socialismului la sate, a victoriei Puterii sovietise insolutionarea uneia dintre cele mai importante si mai complicate probleme,in infAptuirea sarcinii celei mai anevoioase dup6 cucerirea puterii decatre proletariat 4.

' V. I. Lenin, Opere, vol. 28, Ed. politics, 1959, p. 161-162.2 lbidem, vol. 29, Ed. politica, 1959, p. 24, 196 ; idem, Opere, vol. 30, E.S.P.L.P., 1956,

p. 96 97.a V. I. Lenin, Despre cooperafie, In Opere, vol. 33, E.S.P.L.P., 1957 p. 462.4 Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovielice, Ed. politica, 1960, p. 381.

*

www.dacoromanica.ro

5 INCHEIERrA COL CrIVIZARII VICTORIE A INTREGULUI POPOR 783

Insusindu-si principiile vii, atotbiruitoare, ale clasicilor marxism-leninismului, aplicind creator la conditiile tarii noastre planul cooperatistal lui Lenin, invatind din bogata experieata a Partidului Comunist alUniunii Sovietice in constructia socialist/ la sate, partidul nostru a pregatitsi a condus intreaga lupta pentru infaptuirea obiectivului sau strategic :victoria deplina a socialismului.

La istorica plenara din 3-5 martie 1949 a Comitetului Central ala fost trasata linia care a stat la temelia Intregii munci desfasurate

de atunci si pin/ astazi, timp de 13 ani, in transformarea socialists a agri-culturii. In raportul la plenara document de o mare insemnatate poli-tick, model de analiza stiintifica a situatiei din agricultura, a relatiiloide class in satul rominesc, a masurilor si perspectivelor privind rezol-varea definitive a problemei agrare in tara noastra, model de generalizareteoretica tovara§ul Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat programulconcret pentru victoria socialismului la sate. Trecerea la agriculturasocialist-a, la organizarea gospodariilor colective se arata in raportpresupune.... o industrie dezvoltata, in stare a punk la dispozitia agri-culturii tractoarele si masinile de care are nevoie, existenta unor cadre deagronomi capabili sa conduce agricultura dup./ cele mai perfectionatemetode stiintifice, o mune./ sistematica de lamurire si de convingere amasei taranimii sarace si mijlocase despre folosul gospodariei colective" 1.Tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej atragea Inca o data atentia, in modinsistent, ca trebuie sa se in seama de conditiile concrete din tara noas-tea, de posibilitatile reale, ca dezvoltarea gospodariilor agricole colective,extinderea numarului for nu va putea si nu va trebui sa aiba loc decit pemasura cresterii industriei socialiste capabile sa inzestreze agriculturasocialist./ cu masini agricole perfectionate, formarli cadrelor de agronomi,cresterii constiintei maselor largi ale taranimii muncitoare 2.

PIrghiile economice prin care statul de democratie popular/ si-aegercitat actiunea sa de dezvoltare a Intregii economii pe calea socia-lismului, deci si a transformarii socialiste a agriculturii, au fost : industriasocialist./ (in primul rind industria grea), institutiile de credit, gospoda-riile agricole de stat, statiunile de masini si tractoare, cooperativele,comertul de stat, transporturile. Pirghia principal*/ pentru indrumareaagriculturii pe calea socialismului a fost industria grea, temelia socialis-mului R. Mama industrie mecanizata si folosirea ei in agriculturaV. I. Lenin constituie singura baza economic./ a socialismului" 4.Meritul partidului nostru este ca a indeplinit cu fermitate si consecventaaceasta indicatie leninista, acordind prioritate industriei grele, cu pivotul

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Sarcinile Partidului Muncitoresc Romin In lupta pentru Intarireaalign /ei clasei muncitoare cu faranimea muncitoare pentru trans /ormarea socialistd a agriculturii.Raport la §edinta plenara a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949, In Articole si cuvIntari, ed. IV,E.S.P.L.P., 1955, p. 211 ; vezi §i Rezolufii holariri ale Comitetului Central at PartiduluiMuncitoresc Ronan, 1948 -1950, E.P.L.P., 1952, p. 102-103.

2 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole si cuotntari, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 217.3 Ibidem, p. 190.4 V. I. Lenin, Opere, vol. 33, E.S.P.L.P., 1957, p. 27.

P.M.R.

aratit

li

c i

www.dacoromanica.ro

784 INCHEIERLA COLECTIVIZARII VICFORIE A INTREGULUI POPOR 6

ei industria constructoare de masini. Inzestrarea agriculturii noastreen tractoare §i masini agricole perfectionate a fost posibila datorita fap-tului ca regimul democrat-popular a dat o mare atentie industriei greletgi in primul rind industriei constructoare de maini creata in anii puteriipc,pulare, ceea ce constituie o mare victorie §i mindrie a poporului romin 1.Fabricile §i uzinele au asigurat an de an cerintele mereu sporite ale agri-culturii socialiste in continua dezvoltare. Agricultura dispune astazi de54 000 tractoare fizice, 50 000 semanatori mecanice, 25 000 combinepentru paioase §i alte nakini agricole. Statiunile de maini §i tractoare

adevarate focare ale socialismului la sate, eel mai Insemnat mijloc de aintroduce tehnica avansata in agricultura, cea mai bung, *coal./ carea educat pe ta'ranul sarac §i mijloca convingindu-1 sa, se hotarasca a-§imunci parnintul in comun s-au dovedit a fi cu adevarat organizatoriin gospodariile colective, ajutindu-le -In executarea lucrarilor la timp §i Inbune conditii agrotehnice, in organizarea planificarea productiei.

Inzestrarea agriculturii cu tractoare §i maini agricole moderne,lucrarile executate de S.M.T. pe suprafete intinse, peste haturi, la unnivel agrotehnic superior, sporind simtitor recolta la hectar, au influentatputernic taranimea muncitoare pentru a trece mai Intli In diferite formede tova'ra',,ii de munca, apoi la gospodaria colectiva 2.

0 caracteristica importanta a politicii partidului nostru in luptapentru transformarea socialista a satului a fost atentia deosebita, acor-data intovarkirilor agricole. Inca la plenara Comitetului Central din3 5 martie 1949 s-a scos in evidenta insemnatatea asocierilor, a diferi-telor forme simple de cooperatie pentru educarea maselor tarane§ti inspiritul muncii in comun.

Aratind ca, pentru a atrage In cooperative mase tot mai largi detarani saraci cooperativele trebuie sa Imbrati§eze toate ramu-rile de activitate rurala, cooperatia trebuie sa organizeze pe taran nunumai in calitate de consumator, dar §i ca producator s, tovarkul Gh.Gheorghiu-Dej sublinia in raportul la §edinta plenara a C.C. al P.M.R.din 3 5 martie 1949 : Importanta principala a cooperatiei in conditiileactuale sta in faptul ca ea imbind interesele particulare ale milioanelor defarani saraci si mijlocasi cu interesele generale ale clasei muncitoare de a-construi socialismul, creind premisele pentru ca taranimea muncitoaresa faca mai lesne pe drumul socialismului" 4. Forma simpla, inter-mediary de cooperare socialista in productia agricola, intovara§irea a fostchemata de partid sä joace un rol important in infaptuirea acelui inde-lungat Or de treceri treptate spre marea agricultura mecanizata, a careinecesitate a aratat-o V. I. Lenin 5.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, CuvIntare rostitd la Consfdtuirea frunta;ilor In agriculturd. 1 martie1955. Vezi Articole qi cuvInthri, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 768.

Gh. Gheorghiu-Dej, Articole qi cuvIntari, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 223, 229, 631, 638.3 Ibidem, p. 222.4 Ibidem, p. 224.

Gh. Gheorghiu-Dej, Traducerea In viafd a marelei Invafaturi leninisle cu privire la alianfa.dintre clasa muncitoare ;i fardnime, In Articole ;i cuulnlari, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 810.

si

i mijlocasi,

pasii

2

www.dacoromanica.ro

I INCHEIEREA COLLCTIVIZARII VICTORIE A INTREGULUI POPOR 785

In Hotarirea C.C. al P.M.R. asupra muncii pe Varimul construiriigospodAriilor agricole colective si al intovarkirilor agricole, din 18 sep-tembrie 1951, partidul a atras atenVia asupra uneia din principalele lipsuriin perioada aceea : diversele forme de asociere in munc6 ale taranimiimuncitoare n-au constituit o preocupare permanents, de jos si pins sus,nefiind elaborate nici formele de organizare §i principiile de functionareale intovAfasirilor agricole ; din aceasta cauzA au ap6rut forme rudimen-tare de asociere, vremelnice, neinchegate, care se desfAceau dupa fiecarecampanie, pastrau haturile, nu permiteau folosirea rationalg §i cu ran-dament a tractoarelor S.M.T. pe suprafete intinse ; deosebindu-se funda-mental de adevaratele intovarasiri pentru cultivarea laolalta a pamin-tului, aceste intovarasiri, deli au dat avantaje reale Varanilor mun-eitori, nu le-au putut arata in masurA indestulatoare roadele asocierii inmuncg si ale folosirii in comun a tractoarelor §i masinilor agricole si nu§i -au putut juca pe deplin rolul de a educa Va'rgnimea muncitoare inspiritul muncii in colectiv".

Prin aceeasi hotArire Comitetul Central a trasat sarcina ca, paralelcu intarirea organizatorica §i economics a gospodariilor colective exis-tents §i cu organizarea noilor gospodarii, sa, se acorde o atentie deose-bit*/ organizarii taranimii muncitoare in intovarasiri agricole, alcatuitedupg exemplul intovafasirilor agricole cunoscute in U.R.S.S. sub denu-mirea de t.o.z., intovarasiri care nu se desfac dup'a fiecare campanie agri-troll ci se dezvolta treptat spre go spadgria agricolg, colective" 2. Deasemenea, Comitetul Central a stabilit principiile care au stat la bazaelaborlrii statutului-model al intovafasirilor pentru lucrarea in comun.a pamintului, statut care a fost discutat §i aprobat de intova'r6sirileexistente si de cele care s-au infiiatat dupa aceea 3.

Impotriva politicii partidului, bazatg pe analiza profunda" a condi-Viilor concrete, a posibilitatilor reale din Cara noastra, s-a ridicat grupulantipartinic, fractionist Pauker-Luca, ce s-a opus cu inversunare intov6-rasirilor agricole, sub pretextul ca infiintarea acestora ar fi constituit oabatere de la marxism-leninism. Ascunzindu-§i pozitia antipartinica cufraze demagogice, pseudorevolutionare, grupul fractionist pretindea cain construirea socialismului la sate trebuie sA, se foloseasca numai formasuperioara, gospoddria colective. Pentru a influenta §i intimida cadrelede partid, Ana Pauker afirma ca data vor fi organizate intovarasiri,Varanii vor fugi din gospodArii colective §i vor intra in intovarasiri ; AnaPauker a reusit 85, amine un timp infiintarea intovarkirilor agricole.Dupg ce a fost luata hotarirea de catre Biroul Politic al Comitetului Centralde a se organiza intovarasirile si a se elabora statutul-model al acestora,timp de un an de zile Ana Pauker a sabotat elaborarea §i apoi publicarea

1 Rezolufii qi hold:qt.( ale Comitetului Central at Pariidului Munciloresc Romtn, vol. II,1951 1953, E.P.L.P., 1954, p. 81, 82.

2 Ibidem, p. 97.8 Ibidem, p. 98 100.

www.dacoromanica.ro

786 INCHEI REA CO EC IVIZARII V CTORI A INTREGU I POPOR 8

statutului-model al intovarasirilor agricole 1. In acelasi timp, grupul anti-partinic Pauker-Luca a mers pe linia desconsiderarii liberului consimta-mint al taranilor muncitori la colectivizare, a incalcat principiul cointe-resarii materiale a taranimii in sporirea productiei agricole si transfor-marea socialists a agriculturii, a intreprins impotriva taranimii actiuniprovocatoare, dusmanoase, condamnate de partid : arestari in masa,procese publice, inscenari infame 2. Aceste actiuni criminale au frinatconstructia socialistA', la, sate si au lovit in alianta muncitoreasca-tara-neasca. Este meritul conducerii partidului si in primul rind. al tovarasuluiGheorghe-Gheorghiu-Dej ca a demascat si inlaturat grupul antipartinic.Masurile luate de partid pentru lichidarea urmarilor politicii criminaleacestui grup au dus la cresterea increderii taranimii in partid, la intarireaaliantei muncitoresti-taranesti, la dezvoltarea si consolidarea agriculturiisocialiste" 3.

Incepind din 1952, chiar in primul all dupg inlaturarea grupuluiantipartinic, fractionist, intovarasirile agricole an cuprins 84 000 familii,cu 188 000 hectare suprafata arabila. An de an s-a intensificat ritmultransformarii socialiste a agriculturii, intovarasirile crescind mult mairepede decit gospodariile colective. In 1959, intovarasirile cuprindeau osuprafata arabila de 2 988 000 hectare si 1 767 000 familii (ceea ce insemnade peste doua on mai multe familii decit in gospodariile colective). Inacest an a inceput miscarea de trecere in masa, a taranilor spre formasuperioara a cooperatiei agricole imensa majoritate educati in scoalaintovarasirilor ; in gospodariile colective au intrat mai multe familii decitau intrat in cei zece ani de la inceputul colectivizarii 4. Transformareaintovarasirilor in gospodarii colective s-a intensificat dupa plenara C.C.al P.M.R. din 30 iunie 1 iulie 1961 si mai ales dupa Consfatuirea pe tarla colectivistilor din decembrie 1961 ale Carei lucrari au avut un imensecou in rindurile intregii taranimi culminind cu terminarea deplinacolectivizarii agriculturii. Intovarasirea agricola demonstrat astfelputerea de convingere si de educare in spiritul muncii colective a taranilormuncitori. Viata a confirmat deci aprecierile facute de partid si indicatiiledate de tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej privind importanta si rolulintovarkirii pentru a convinge in practica pe taranul muncitor de supe-rioritatea marii gospodarii colective, mecanizate.

In lupta pentru victoria socialismului la sate o deosebita insemna-tate a avut aplicarea cu fermitate si consecventa a principiului leninist alcointeresarii materiale. Socialismul ne invata Lenin se construieste

1 Vezi dezbaterile plenarei C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie 5 decembrie 1961 ; inter-venjii ale participaniilor In legatura cu Darca de seamd a delegatiei P.M.R. la cel de-al X XI l-leaCongres al P.C. U.S., prezentala de lovaraful Gh. Gheorghiu-Dej (Scinteia" XXXI, nr. 5382din 18 decembrie 1961).

2 Ibidem.3 Lupta de clasa", organ teoretic §i politic al C.C. al P.M.R., seria a V-a, an. XLII,

nr. 5 din mai 1962, p. 6.4 Gh. Gheorghiu-Dej, Raporl cu privire la tncheierea colectioizdriif i reorganizarea conducerii

agriculturii prezental la sesiunea exlraordinard a Marii Adam-1H Nationale, 27 aprilie 1962, Ed.politicii, 1962, p. 13.

a

a,9i -a

www.dacoromanica.ro

9 INCHEIEREA COLECT VIZAR I VICTORIL A INIREGULUI POPOR 787

nu nemijlocit pe baza de entuziasm, ci cu ajutorul entuziasmulni, pe bazade interes personal, pe baza de cointeresare personals 1.

In aplicarea principiului cointeresarii materiale o imensa insemna-tate a avut desfiintarea sistemului de cote obligatorii, hotarita de plenaraComitetului Central al P.M.R. din decembrie 1956, §i inlocuirea lui prinsistemul de contractari si achizitii.

Inca din 1953, Comitetul Central al partidului a pus problemaschimbului de marfuri intre oral si sat pe baze economice care sa largeascainitiativa producatorilor agricoli, cointereseze materialiceste la marireaproductiei agricole si a productiei de cereale-marfa. Plenara lArgit5, a C.C.din august 1953 a luat o serie de masuri care reprezentau o trecere trep-tata de la sistemul cotelor la sistemul de contractare si achizitii. Estesemnificativ ca in formarea fondului central de stat, incepind din anul1954, a avut be o scadere continua a participArii cotelor obligatorii §io crestere a participarii achizitiilor si contractarilor 2.

In vederea stimularii productiei agricole si imbunatatirii aprovi-zionarii oamenilor muncii cu produse agro-alimentare, plenara C.C. alP.M.R. din 27, 28 si 29 decembrie 1956 a hotarit adoptarea sistemuluide constituire a fondului centralizat de grin, porumb, secara, floareasoarelui, cartofi, lapte pe calea achizitiilor §i contractarilor, desfiintindu-secotele obligatorii la produsele de mai sus.

Inlocuirea sistemului de cote a adus maxi niodificari in relatiile deschimb dintre oral si sat ; s-a eliminat partea obligatorie din aceste relatii,partea cu caracter de impozit, astfel ca intre industrie §i agricultura, intreclasa muncitoare §i taranime s-au stabilit relatii de schimb, de comert. Aye-zarea legaturilor intre industrie §i agricultura, pe baze comereiale a largitcointeresarea materials a gospodariilor taranesti in cresterea productiei agri-cole §i a cerealelor-marfa, a marit initiativa in productie a taranimii.

Sistemul de contractare s-a dovedit a fi o pirghie puternica pentrustimularea interesului material al taranimii, mai ales al gospodariilorcolective si intovara§irilor in ridicarea productiei agricole §i a contribuitla dezvoltarea schimbului de marfuri dintre oral §i sat, la intarirea alianteimuncitoresti-taranesti 3 mijloc important de intilrire a conducerii plani-ficate in agricultura, el a contribuit, in acela§i timp, la asocierea pentruproductie a gospodariilor tarane0i.

Transformarea revolutionara, socialist/ a agriculturii a con stituitun proces greu, complex, care a cuprins nu numai domeniul productieimateriale, dar a impus si ridicarea nivelului con§tiintei taranilor, ca eisa se elibereze de atasamentul de sclav fats de petecul de pamint, sa seelibereze de rama§itele trecutului, de obiceiurile §i deprinderile mo§te-nite de la vechea orinduire bazata pe exploatare, si, in acela§i timp, sadevina oameni poi, demni de societatea socialists, sa is ci in,,d§i parte lacreatia istorica, con§tienta a noii orinduiri.

1 V. I. Lenin, Opere, vol. 33, E.S.P.L.P., 1957, p. 39 40.2 Vezi Raportul tovaraqului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. at P.M.R. din 27,

28 29 decembrie 1956 (Scinteia" XXVI, nr. 3791 din 30 decembrie 1956).3 Gh. Gheorghiu-Dej, Expunere Mudd la qedinja plenard a C.C. at P.M.R. din 26-28

notembrie 1958, In Articole cuvtntdri, 1965 1959 , Ed. politics, 1959, p. 527

s/-i

8i

of

www.dacoromanica.ro

788 INCHEIEREA COLECTIVIZAR II VICTORIE A INTREGULUI POPOR 10

In munca politica pe care partidul a desfasurat-o la sate, cel maibun mijloc pentru a Wadi in constiinta taranilor convingerea ferma asuprasuperioritatii gospodariei colective, singura in stare sa-i salveze de saracieqi mizerie, de inapoiere culturala, a fost puterea exemplului. Trecereade la orinduirea veche, capitalists, la orinduirea noug, socialists, de lagospodaria individual& la gospodaria colective presupune schimbariadinci, revolutionare in constiinta micilor producatori de la tarn. Dupece oamenii an trait cum au apucat din batrini arata tovarasul GheorgheGheorghiu-Dej , dupa ce an mers un timp indelungat pe calea veche,capitalists, care, deli a insemnat pentru ei o viata de mizerie, de lipsuri§i de saracie pe micile for petite de pamint, era totusi o cale batatorita,deodata li se arata o cale noua, calea gospodariei agricole colective. Un_asemenea pas in viata nu este usor de facut.

Tata' pentru ce trebuie desfasurata o munca de lamurire rabdatoare,de ce trebuie s& studiezi conditiile concrete din satul dat, relatiile de class,manevrele chiaburilor, sa combati $i sa lamuresti cu ra'bdare toate nedu-meririle inlaturi influentele dusmane, sa folosesti exemple argumenteconvingatoare" 1.

0 trasatura fundamental/ a muncii politice la sate consta in faptulca partidul nostru a concentrat permanent eforturile principale in directiaintaririi organizatorice gi economice a gospodariilor colective, astfel ca.ele, prin exemplul viu al rezultatelor obtinute in productie si in ridicarea.nivelului de trai al colectivistilor, sa devina un mijloc puternic de con-vingpre a maselor taranesti. Tocmai de aceea politica partidului nostril,de transformare socialists treptata a agriculturii a fost o politica bazatape principiul marxist-leninist privind stricta respectare a liberului con-simtamint al taranimii muncitoare. In numeroase cazuri, partidul a pre-venit asupra primejdiei pe care o reprezinta manifestarile de nerabdaresi tendintele de pripire la alcatuirea gospodariilor colective. Orice grabain aceasta privinta a aratat tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej nupoate decit sa pricinuiasca prejudicii ireparabile" 2.

Indicatiile permanente ale partidului au fost ca la temelia gospo-dariilor colective sa stea principiul liberului consimtamint al taranilormuncitori rezultat al muncii politice neintrerupte a organizatiilor departid si de masa. In mod consecvent a fost combatuta atitudinea acelororgane locale de partid care, in goana for dupa cifre mari", au folosit inmunca de alcatuire a gospodariilor colective metode de constringerestraine partidului nostru, cum a fost amenintarea cu marirea impozitelorsi a cotelor de colectare, cu concedierea din serviciu a membrilor de famine,silirea prin masuri birocratice administrative al se accepte schimbulde pamint cu prilejul actiunii de comasare. De asemenea, an fost comba-tute Intrecerile" pentru obtinerea de rezultate spectaculoase dar lipsitede trainicie, acele metode prin care taranilor li se faceau promisiuni dema-gogice ca vor fi complet scutiti de impozite si cote de colectare, li so

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Cunlnlare roslild la Congresul Iruntafilor din gospodliriile agricole-coleclive. 23 mai 1953, In Arlicole cuolnkiri, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 633.

2 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ,fi cuolniarl, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 211.si

¢i sa gi

www.dacoromanica.ro

11 INCHEIEREA COLECTIVIZARII VICTORIE A INTRFGULUI POPOR 789

vor deschide cooperative separate, vor primi servicii bine platite si altele1.Partidul a curmat asernenea fapte i metode, samavolnicii abuzurigrosolane, care veneau In total./ contradictie cu linia, hotaririle si scopu-rile partidului. Prin circulara din 30 ianuarie 1951, C.C. a atras atentiaca orice incalcare a principiului liberului consimtamint, mice presiuneeconomica sau administrative fat/. de taranii muncitori pentru a-idetermina sä intre in gospodaria colectiva va fi sanctionata cu severitate,ping, la excluderea din partid trimiterea in judecata a celor vinovati" Q.

Numai convingerea adinca a taranimii, in urma muncii de lamurirerabdatoare si continua, despre marile avantaje ale gospodariei colectiveputea servi drept baza pentru crearea unor gospodarii colective cu ade-varat trainice. Orice incercare de a inlocui munca politica, facuta curabdare, convingatoare, orice Incercare de a inlocui studierea atenta aconditiilor §i posibilitatilor concrete pentru fiecare caz in parte prin decre-tarea birocratica metode de constringere ar fi indepartat pe taraniimuncitori de gospodaria colectiva in loc apropie de ea, ar fi insemnatun ajutor concret dat- dusmanilor socialismului, ar fi dus la subminareabazei regimului de democratie popular/ alianta dintre clasa munci-toare taranimea muncitoare 3.

Transformarea socialists a agriculturii, opera indelungata, prefacersadinc revolutionara, s-a desfasurat in conditiile luptei de dais/. Politica declasa trasata la plenara ComitetulUi Central al P.M.R. din 3 5 martie1949, care a stabilit ca principiu fundamental intarirea continua a alianteiclasei muncitoare cu taranimea saraca i mijlocasa, ingradirea economicaa chiaburimii lichidarea treptata a posibilitatilor ei de exploatare adus la crearea dezvoltarea sectorului socialist din agricultura.

Ca urmare a realizarilor obtinute in constructia socialists la satesi a ritmului de crestere a sectorului socialist agricol, care devenise pre-ponderent, lichidarea ramasitelor de luerare a pamintului in parte",in arenda si a oricaror alte forme ale exploatarii omului de catre om inagricultura a devenit o necesitate obiectiva 4. Pentru lichidarea rama-sitelor relatiilor de exploatare a omului de catre em in agricultura, invederea ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al Vara-nimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste, Prezidiul MariiAdunari Nationale a Republicii Populare Romine a decretat in martie1959 interzicerea darii in parte, precum i orice alt fel de exploatare amuncii straine de catre producatorii agricoli. Iar pentru ca sa se asigurecultivarea suprafetei de pamint ce nu va mai fi dat in parte sau arena, sinici lucrat prin exploatarea muncii straine s-a hotarit ca terenurile agricole

Rezolu(ii si hotartri ale Comitetului Central al Partidului Munciloresc Romtn, vol. II,1951-1953, E.P.L.P., 1954, p. 71, 72. Gh. Gheorghiu-Dej, Articole si cuvintari, ed. cit., p. 400,401, 402.

2 Rezolufii hotartri . . ., vol. II, ed. cit., p. 72.3 Gh. Gheorghiu-Dej. Articole cuvtntdri, ed. cit., p. 399.4 Vezi : Prezidiul Marii Adundri Nationale, Dead pentru lichidarea ramasifelor oric6ror

forme de exploatare a omului de cdtre om to agricultura, to scopul ridicdrii continue a niveluluide trai material si cultural al faranimii muncitoare si al dezvoll4rii conslrucliei socialiste (ScInteia"an. XXVIII, nr. 4485 din 29 martie 1959).

§i

§isa-i

§i

§i§i

;isi

9i

www.dacoromanica.ro

790 INCHE LRLA COLECTIVIZAR I NICTORIE, A INTREGULUI POPOR 12

care depaseau puterea de munca a chiaburilor sa tread, in folosinta gos-podariilor colective sau a altor organizatii agricole socialiste.

In felul acesta s-a pus capat pentru totdeauna exploataii omuluide catre om, infaptuindu-se nazuinta de veacuri a oamenilor muncii dintara noastra. Modul in care a fost rezolvata problema lichidarii chiabu-rimii ca class evidentiaza spiritul creator in care partidul apnea legilegenerale ale construirii socialismului, tinind seama de particularitatileSi conditiile concrete ale Orli noastre" 1.

Factorul cel mai important, forta hotaritoare in lupta pentru trans-formarea socialists a agriculturii 1-a constituit rolul eonducator si orga-niza tor al partidului. Partidul Muncitorese Romin a fost in frunte si aeondus intregul proces de pregatire si desfasurare a transformarii revolutio-nare a satelor ; a mobilizat vointa si energia clasei muncitoare in vederearealizarii ritmului necesar de industrializare in legatura cu masurile pentruridicarea economics a maselor de tarani muncitori si crearea marii agricul-turi socialiste ; a trezit la viata si a organizat fortele creatoare ale taranimii,atita vreme meatusate, pentru ca aceasta sa se ridice pin& la Intelegereatransformarii revolutionare si sa participe constient si activ la construireaformelor socialiste in economie, la faurirea vietii noi, libere, fericite ; aasigurat ca statul democrat-popular sa fie cu adevarat instrumentul prin-cipal pentru construirea depling a orinduirii socialiste. Munca politics siorganizatorica entuziasta, desfasurata cu perseverenta si competent, spo-rita de organele si organizatiile de partid, de intregul activ de partid pentrulamurirea si convingerea taranimii, pentru dezvoltarea si consolidarea secto-rului socialist, a luat caracterul uneia din cele mai largi actiuni politice siorganizatorice de masa, ale partidului 2. Milioanele de tarani muncitori auraspuns la chemarea si indemnul partidului, 1-au urmat cu dragoste siincredere, eu convingerea nestramutata ca linia sa politica exprima in-teresele for vitale. Partidul Muncitoresc Romin sublinia tovarasulNikita Sergheevici Hrusciov la mitingul oamenilor muncii din Capitals,cu prilejul recentei vizite de prietenie facuta in R. P. Roming de catredelegatia de partid si guvernamentala a Uniunii Sovietice a rezolvatcu pricepere problema transformarii socialiste a agriculturii. El areusit sa obtin5, ca In cursul acestui proces productia vegetall si ani-ma15, sa nu scads, ci sa creasea. Aceasta constituie un mare succes aleomunistilor romini, o frumoasa contributie a for la tezaurul nostrucomun al teoriei si practicii constructiei socialiste" 3.

Infaptuirea obiectivului strategic al partidului, victoria deplinil asocialismului la orase si sate, deschide o noua etapa in mersul, mereuinainte, at Republicii noastre Populare. Raportul prezentat de tovarasulGheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinary a Marii Adunari Natio-

1 Lupta de clasil", organ teoretic li politic al C.C. at P.M.R., seria a V-a, an. XLII, nr. 5din mai 1962, p. 9.

2 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport cu privire la tncheierea eolectivizdrii si reorganizareaconducerii agriculturii prezentat la sesiunea extraordinard a Marii Adundri Nationale, 27 aprilie

3 Cuvtnturea tovardsului N. S. Hrusciov la milingul ownenilor muncii din capitaldIn ziva de 24 iunie 1962, vezi ScInteia", XXXI, nr. 5570, din 25 iunie 1962, p. 3.

www.dacoromanica.ro

13 INCHEIEREA COLECTIVIZARII VICTORIE A INTREGULUI POPOR 791

nale cuprinde un program amplu s i concret de intarire si den, oltare con-tinua a agriculturii socialiste, constituie un indreptar al intregii activitativiitoare in acest domeniu. T_Trmind indicatiile din raport, s-au luat masuriprivind concentrarea tuturor fortelor pentru cresterea continua a productieivegetale si animale, pentru consolidarea economics si organizatorica a gos-podariilor colective, ca fiecare din ele dezvoltindu-se potrivit unui plande perspective, pe o durata de mai multi ani, fundamentat multilateral,pe baza studierii tuturor factorilor care actioneaza asupra productieisa devina o unitate puternica, infloritoare.

Incheierea constructiei socialiste la sate a Mout necesara reorgaui-zarea conducerii agriculturii potrivit etapei actuale de dezvoltare ; dato-rita acestei necesitati, s-a adoptat o noud conceptie organizatorica instare sa asigure agriculturii o conducere stiintifica, unitara si competenta,sa ereeze conditii pentru participarea la conducerea agriculturii a cadrelorcelor mai pregatite care lucreaza nemijlocit in productie si care sa facafats cu succes noilor sarcini de mare raspundere. In acest stop s-a infiintatConsiliul Superior al Agriculturii, ca organ al Consiliului de Ministri, siconsiliile agricole regionale si raionale, ca organe ale sfaturilor populace.Pentru asigurarea gospodariilor colective cu cadre de specialist, C.C. alP.M.R. si Consiliul de Ministri au hotarit redistribuirea cadrelor cu studiisuperioare agricole, astfel ca majoritatea covirsitoare a inginerilor agro-nomi, zootehnisti, medici veterinari an fost repartizati in unitatile agri-cole de productie. In acelasi timp s-au hotarit masuri privind imbunata-tirea organizarii si continutului invatamintului agricol de toate gradele,organizarea invatamintului agrozootehnic pentru masele largi de taranicolectivisti.

Tinind seama ca in urma incheierii depline a procesului de colecti-vizare rolul si sarcinile organizatiilor de partid nu scad, ci, dimpotriva,crest, plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin din23-25 aprilie 1962 a adoptat o importanta hotarire cu privire la intarireacontinua a rindurilor partidului. In cadrul masurilor stabilite, deosebitaimportanta an acelea privind intarirea organizatiilor de partid de la sate.Acordindu-se si de acum inainte atentia centrala muncitorilor din ,indu-strie, care vor continua sa aibe in compozitia partidului ponderea ceamai insemnata in comparatie cu celelalte categorii de oameni aimuncii, plenara a stabilit masuri pentru primirea in partid a unui numarmai mare de tarani care participa activ la viata politics si obsteasca,muncesc cu devotament si raspundere pentru infaptuirea politicii parti-dului, precum si a unui numar mai mare de specialisti din agricultureprofesori si invatatori din medial satesc. In urma modificarii unor preve-deli ale statutului, hotarite de plenara, colectivistii, invatatorii si profesoriide la sate, inginerii agronomi, zootehnicienii si alti specialisti din agri-culture, care s-au dovedit luptatori activi pentru aplicarea in viata ahotafirilor partidului, s-au evidentiat in munca pentru transformareasocialiste a agriculturii, pot fi primiti, in mod exceptional, direct in rindu-rile membrilor de partid, considerindu-li-se drept stagiu de candidatperioada cind au participat efectiv la aceasta munca.

2 c. 318) www.dacoromanica.ro

792 INCHEIEREA COLECHVIZARII VICTORIE A INTREGULUI POPOR 14

Aceste masuri corespund cresterii influentei, prestigiului autori-tatii partidului la sate, sarcinilor mIrete, pline de rIspundere, ce revinorganizatiilor de partid pentru a consolida dezvolta victoriile obtinute.

In lumina marii transformIri, adinci, revolutionare, petrecute inCara noastra incheierea colectivizarii, victoria relatiilor de productiesocialiste In intreaga economie national& apar cu deosebit& claritatei sarcinile oamenilor de stiintI din domeniul istoriei, in primul rind ale

cercetatorilor F}tiintifici care lucreazI in sectorul istoriei contemporane.Ei sint chemati sI abordeze problemele complexe ale procesului de trans-formare socialist& a agriculturii in tara noastra, cu trIsaturile sale speci-fice, sa analizeze temeinic, aprofundat, intreaga evolutie a relatiilor dedug, in satul rominesc, mai ales in perioada de dupe 23 August 1944,a carei tra tare prezintI lacune serioase, se scoata fn. evidenta rolulistoric al partidului in conducerea organizarea luptei pentru elibe-rarea definitive a titrInimii, pentru construirea deplina, a socialis-mului ; ei sint chemati ca, pe baza unei documentari exhaustive,sa elaboreze publice lucrari speciale privind rezolvarea, sub con-ducerea partidului, a problemei t/ranesti, scrise intr-o formI accesibil&maselor, dar, in acelasi timp, de o fnalta tinutl Studiindin mod aprofundat nu numai legile trecerii de la capitalism la socialism,ci legile trecerii de la socialism la comunism, oamenii de stiintg dindomeniul istoriei contemporane an datoria sI urmeze neabatut indicatliletovarIsului Gheorghe Gheorghiu-Dej, se acorde toatl atentia i in pro-blemele agrare cercet/rilor cu caracter teoretic care lIrgesc bazeledezvoltgrii de perspective a cercetkii stiintifice" 1. Yn felul acesta vorcontribui, prin operele lor, la intarirea ideologiei socialiste, la educareacomunist a oamenilor muncii, la dezvoltarea istoriei ca

incadrata activ fn frontul de lupta al poporului pentru desavirsireaconstructiei socialiste trecerea treptatI la comunism.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport la cel de at III-lea Congres at Partidului Muncitorese Romtn,Ed. politics, 1960, p. 107.

yi

saint& mili-tant&

1i

gi

1i eh

gtiintifica.

1i

si

www.dacoromanica.ro

DIN LUPTA P.M.R. PENTRU CREAREA SI DEZVOLTAREABAZEI TEHNICE MATERIALE A AGRICULTURII

DE

GR. VILCEANU

Poporul nostru, sub conducerea incercata a Partidului MuncitorescRomin, a obtinut o victorie de insemnatate istorica pe drumul spre desa--virsirea construirii socialismului incheierea colectivizarii agriculturii,una din cele mai grele si mai complexe sarcini a constructiei socialiste.Terminarea colectivizarii agriculturii in tara noastra cu aproape patruani inainte de termenul stabilit de eel de-al III-lea Congres al P.M.R.,rezultat al politicii creatoare a P.M.R., confirms justetea tezelor general-valabile ale invataturii marxist-leniniste i totodata constituie o contri-butie adusa de partidul nostru la imbogatirea tezaurului teoretic yipractic al marii comunitati a tarilor socialiste si a miscarii comunistemuncitoresti internationale.

In Republica Populara Romina socialismul a invins definitiv laorate si sate. Prin incheierea colectivizarii, relatiile de productie socialistean cuprins intreaga economie nationals. Aceasta victorie, intruchiparea celor mai inalte nazuinte ale maselor muncitoare, a idealurilor pentrucare au luptat s-au jertfit cei mai buni fii ai poporului nostru, umplede bucurie si mindrie inimile tuturor oamenilor muncii, care, sub con-ducerea inteleapta a partidului, au construit noua orinduire.

In noua etapa de dezvoltare a societatii noastre, colectivizareacompleta creeaza conditiile cele mai favorabile pentru realizarea sarci-nilor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. pentru dezvoltarea con-tinua a agriculturii. Totodata, terminarea colectivizarii ridica problemenot a caror rezolvare va contribui la avintul fortelor de productie la sate,cresterea productiei agricole, continua imbunatatire a nivelului de trai aloamenilor munch, inzestrarea economiei socialiste.

In raportul prezentat la sesiunea extraordinary a Marii AdunariNationale tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej a subliniat ca reorganizarea

§i

¢t

www.dacoromanica.ro

794 GR. vtLcEANu 2

socialists a agriculturii a avut loc in conditiile avintului intregii economiirationale, a cresterii nivelului de trai material si cultural al oamenilormuncii. Profundele transformAri revolutionare care au avut loc la satearata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej s-au infaptuit in conditiile dez-voltArii intregii economii nationale, pe o linie mereu ascendents, echili-brata, toate ramurile crescind armonios, in ritm sustinut" 1.

Una din conditiile principals care au asigurat, dupg cucerirea puteriipolitice de catre clasa muncitoare si nationalizarea mijloacelor de pro-ductie la orate, transformarea socialists a agriculturii a constituit-ocrearea si dezvoltarea bazei tehnice materiale a agriculturii. Trecereala, agricultura socialists, la organizarea gospodariilor colective se aratain raportul la plenara C.C. al P.M.R. din 3 5 martie 1949 presupune .

o industrie dezvoltata, in stare sa puns la dispozitia agriculturii trac-toarele si masinile de care are nevoie, existenta unor cadre de agronomicapabili sa conduce agricultura dupg, cele mai perfectionate metode

o munca sistematica de lamurire si de convingere a masei taranimiisdrace si mijlocase despre folosul gospodariilor colective" 2.

La reorganizarea socialists a agriculturii si crearea bazei tehnicemateriale a acesteia, Partidul Muncitoresc Romin a pornit de la o analizamultilaterala a situatiei concrete in care se gasea agricultura tarii noastrein acea perioada, a rolului ei in economia nationals.

In anii regimului burghezo-mosieresc agricultura Rominiei se carac-teriza printr-o stare de extrema inapoiere si farimitare. Cele aproape3 100 000 de gospodarii posedau o suprafata farimitatg in peste 20 000 000parcele. Recensamintul din 1930 a gasit 700 000 de familii taranesti farcenici un petec de pamint ; alte 600 000 de familii nu aveau in medie decitun pogon. In acelasi time insa, un numar de 12 200 mosieri stapineau osuprafata arabila mai mare decit stapineau 2 460 000 de familii taranestilaolalta 3.

In afara de aceasta, gospodariile taranesti foloseau mijloace tehniceextrem de rudimentare, fiind lipsite de mijloacele necesare efectuarii lucra-rilor agricole. In ceea ce priveste situatia inzestrarii cu masini si unelte agri-cole, Rominia se gasea printre ultimele tari din Europa. In trecut taranoastra nu dispunea de o industrie constructoare de masini agricole, ca-pabila sa inzestreze cit de cit agricultura cu baza tehnice necesara. Despre oproductie interns de tractoare si masini agricole nici nu putea fi vorba.Toata productia de masini agricole era concentrate in citeva sectii aleunor intreprinderi neprofilate, si ea se limita la producerea de unelte silasini agricole simple destinate tractiunii animale sau actionate manual.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport cu privire la tncheierea coleclivizdrii reorganizarea conduceriiagriculturii, prezentat la sesiunea exlraordinard a Marii Adundri Nationale, 27 aprilie 1962,Ed. politica, 1962, p. 7.

2 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole qi cuvtlitari, ed. IV, 1955, E.S.P.L.P., Bueure§ti, p. 211.3 Vezi Gh. Gheorghiu-Dej, Raport cu privire la tncheierea colectivizdrii st reorg inizarea

conducerii agriculturii, prezentat la sesiunea exlraordinard a Marii Adundri Nationale, 27 aprilie1962, Ed. political, 1962, p. 15.

§tiin-tifice,

;i

www.dacoromanica.ro

3 LUPTA P.M.R. PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURIT 795

Numarul de tractoare iniportate existent in agricultura Rominieiin anul 1938 era de numai 4049 bucati, §i acestea erau concentrate inmina moierilor chiaburilor.

Ca urmare, in anul 1938 reveneau pe un tractor fizic 3700 ha terenagricol §i 2500 ha teren arabil. In aceasta perioada, nu existau in agricul-tura Rominiei combine §i nici alte ma§ini si instalatii moderne. Bazeitehnice materiale a agriculturii Rominiei in aceasta perioada ii era carac-teristica folosirea animalelor de munch pentru efectuarea lucrariloragricole §i adeseori folosirea animalelor de productie (vaca) pentru trac-tiune. Majoritatea taranilor muncitori ins/ nu dispuneau nici de animalelede munch necesare. Aceasta situatie este recunoscuta si de statistica bur-gheza din acea perioada. Astfel, dupa statistica facuta de MinisterulAgriculturii in 1935 reiese ca aproape 37% din gospodariile tarane;;tinu aveau nici o vita de munch, iar o treime nu aveau nici o vaca. Date lepublicate in anuarul statistic al Rominiei pentru anul 1939-1940 arataca in aceasta perioada peste jumatate din gospodariile cu pins la 3 hapamint §i 30% din cele cu 3-5 ha nu aveau nici un animal de munch.De asemenea, 63% din gospodariile taranilor mijloca§i aveau numai1-2 animale de munch, iar 28% erau lipsite complet de mijloace detractiune.

Majoritatea gospodariilor erau lipsite de asemenea i de cel mai ele-mentar inventar agricol mort. Monografia facuta de Institutul de stiintesociale in 1938 a gasit un plug la 3 gospoditrii, o graph la 4 gospodariicu suprafete de 1-3 ha. In anul 1941, din totalul gospodariilor tarane§tinumai 53% aveau care sau carute, 48% aveau pluguri, 33°, aveau grape,3% aveau semanatori abia 2% seceratori. 0 imagine sugestivA a stariide inapoiere tehnica a agriculturii Rominiei o constituie faptul ca in anul1940 valoarea fondurilor de baza a cheltuielilor materiale la un hectarsuprafata cultivate pe intreaga agricultura reprezenta abia 25% dinpretul unui plug. De asemenea, dupg, un calcul din acea vreme, valoareainventarului mort raportata la un hectar arabil era in Rominia burghezo-mo§iereasca de 15 on mai mica decit in Germania.

Raminerea in urma a agriculturii romine§ti fn ceea ce privestedotarea cu utilaj se evidentiaza §i mai mult data o comparam cu tarilecare erau intr-o situatie economica asemanatoare cu a tarii noastre.Rominia se situa sub nivelul de inzestrare al Bulgariei §i Poloniei, taxiin care valoarea inventarului era de data §i respectiv de trei on mai maredecit la not 1.

Despre folosirea ingra§amintelor chimice in agricultura in aceastaperioada nici nu putea fi vorba, iar ingra§amintele naturale se foloseauintr-o masura foarte scazuta.

tnzestrarea tehnica materiala a agriculturii s-a inrautatit lji mai multin anii celui de-al doilea razboi mondial, datorita rechizitionarii masive aanimalelor de tractiune §i distrugerilor suferite in inventar §i constructiiagricole, mai ales in zonele in care s-au desfa§urat operatiuni militare.

1 Vezi P. Nenitescu, Proprietalea parcelara §i nalionalizarea agricold, Cluj, 1931, p. 30.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

796 GR. VILCEANU 4

Cauzele principale ale inapoierii tehnice a agriculturii Rominieiburghezo-mqiere§ti erau determinate de existenta relatiilor de exploatarecapitaliste impletite cu puternice ram4ite feudale.

Milioane de tarani, care nu-§i puteau asigura pe mica proprietatede pamint existenta for §i a familiei lor, erau indatorati ping in git labancheri §i camatari din cauza ratelor pe care trebuiau sa le plateascapentru a§a-zisa improprietarire, a imprumuturilor facute pentru cumparareade vite sau unelte agricole etc.

Toate acestea au facut ca, in timpul regimului burghezo-mo§ieresc,Rominia sa fie una din Wile cu cel mai scazut nivel de trai din Europa.Ca urmare, in ceea ce prive§te conditiile de alimentatie, era caracteristicanu numai o ratie medie scazuta de calorii, cit mai ales structura total defec-tuoasa a acestei ratii datorita participarii in proportie exagerata in hranapopulatiei a produselor de origine vegetala §i in special a porumbului. Con-sumurile medii anuale pe cap de locuitor la came, lapte, zahar erau printrecele mai scazute din Europa. Existau sate in tara unde consumul de zaharse reducea la 1,5 ping, la 2 kg anual de familie. Dupe cum arata uneleanchete facute inainte de razboi in mediul rural, pentru a se satisfacenevoile fiziologice in anumite regiuni ale tarii se ajungea la un consum demamaliga de 3 kg pe zi de persoana. Din aceasta cauza pelagra §1 tuber-culoza, boli ale mizeriei sociale §i subalimentatiei, faceau ravagii la sate.La toate acestea se adauga lipsa aproape cu desavir§ire a asistentei medi-cale ; 20% din copiii pins la un an mureau cu zile din cauza bolilor sociale§i a lipsei de hrana 1.

Conditiile de locuit nu erau Biel ele mai bune decit cele alimentare§i sanitare. 0 ancheta facute la sate stabilea existenta a peste 40 000 debordeie, peste 660 000 case cu o singura camera in care locuia 'intreagafamilie, peste 600 000 case Meg, ferestre mobile, circa 1 milion locuintefara latrine 2.

Aceasta era pe scurt situatia agriculturii Rominiei §i a taranimiimuncitoare in anii regimului burghezo-mo§ieresc. Revolutia socialists,arata tovarkul Gh. Gheorghiu-Dej infaptuita de clasa muncitoarein alianta cu taranimea, sub conducerea partidului nostru, a pus capatpentru totdeauna, ca unui vis urit, acestei stAri de lucruri, schimbindradical viata maselor tarane0i" 3.

In cei 13 ani care au trecut de la plenara C.C. al P.M.R. din 3 5martie 1949, viata a adus in fiecare an not marturii care an confirmat clar-viziunea politicii elaborate de Partidul Muncitoresc Romin in construireasocialismului la sate. Industrializarea socialists a tariff §i In special dezvol-tarea unei industrii grele, puternice, bazata pe folosirea rationala a boga-tiilor naturale ale tariff §i dezvoltata pe linia nevoilor interne §i a posibili-tatilor izvorite din legaturile comerciale trainice cu vecinii, a constituitobiectivul principal in politica partidului nostru de dezvoltare economicsa tarn. Inca de la Conferinta Nationalg, din 1945.

1 Vezi lievista de higiena sociala", an. X, nr. 1-6, ianuarie iunie/1940.2 Vezi Sociologic romineasca", nr. 4-6/1939.3 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport ... prezentat la sesiunea extraordinara a Marii Adundri

Najionale, Ed. politick Bucure§ti, 1962, p. 16.

www.dacoromanica.ro

5 LUPTA P.M.R. PEN TRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII 797

Subliniind importanta deosebit/ pentru dezvoltarea agriculturii aindustrializkii socialiste a Orli si in special a dezvoltarii industrieigrele, tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, in Raportul politic at C.C. at P.C.R.la Conferinfa Nalionald din 1945, arat5, c5, : ...numai prin dezvoltareaindustriei grele se va da posibilitatea ca sectorul atit de important aleconomiei noastre agricultura sa, fie inzestrat cu toate acele masini,unelte, produse si instalatii de prelucrare care s5, ridice atit productivitateacit si rentabilitatea ; iar aceasta este singura cale de a consolida reformaagrara', Infaptuita si singura cale de a ridica nivelul de viat5, al plu-garim ii" 1.

Dui)/ Conferinta National/ din 1945 au fost luate de care partid oserie de mdsuri pentru punerea bazelor si dezvoltarea industriei construe-toare de masini agricole rominesti, prima dintre acestea hind profilareaintreprinderilor I.A.R." din Brasov pentru productia de tractoare.Acestor inceputuri partidul nostru le-a adaugat realizki hotaritoare indezvoltarea industriei constructoare de masini agricole, care au dus ladezvoltarea si consolidarea bazei tehnice materiale a agriculturii de azi.

Conducindu -se in intreaga sa activitate dup./ teza leninistl, potriviteareia Mama industrie mecanizata si folosirea ei in agriculturg constituiesingura baza economic/ a socialismului, singura baz/ pentru a duce cusucces lupta in vederea izbavirii omenirii de sub jugul capitalului" 2,precum si dup5, teza ... Baza material/ a socialismului poate fi numaimarea industrie mecanizata, care este capabill s5, reorganizeze si agricul-tura" 3 §i tinind seama de conditiile politice si economice din tara noastra,Partidul Muncitoresc Romin a reusit, intr-o perioad/ relativ scurth, satransforme Rominia dintr-o tar/ agricola, inapoiatA, intr -o tar/ industrial/avansat'a, cu to agricultura in plin/ dezvoltare.

Productia de tractoare rominesti a inceput Inca in anul 1946, anin care fabrica de avioane I.A.R." din Brasov a inceput BA' fie transfor-mat5, in uzin5, de tractoare. Dup./ nationalizare, in 1948, uzina a fostcomplet modernizatA. In anii urmAtori productia de tractoare rominestis-a perfectionat continuu, fabricindu-se in anii regimului democrat-popular mai mune tipuri de tractoare adaptate nevoilor mecanizkiicomplexe a lucfarilor agricole.

Cresterea an de an a capacitatii de productie a uzinelor si folosirearational./ at acesteia, au dus la cresterea productiei de tractoare de la 3469bucati in anul 1950, la 20 000 in anul 1961. Anul, acesta, la 1 Mai, presaa anuntat ca,' pe poarta uzinei de tractoare din Brasov a iesit eel de-al100 000-lea tractor, purtind marca fabricat in R.P.R. ".

0 dezvoltare important/ a cunoscut in anii regimului democratpopular si industria constructoare de masini si utilaje agricole. Astfelin anul 1950 doll/ uzine erau specializate In productia de utilaj agricol.In anii urmatori s-a concentrat productia batozelor de cereale la uzinele

I Gh. Gheorghiu-Dej, Articole §i cuotntari, ed. IV, BucureW, 1955, E.S.P.L.P., p. 64.2 V. I. Lenin, Opere, vol. 33, E.S.P.L.P., 1957, p. 31.3 lbidem, vol. 32, 1956, p. 465.

www.dacoromanica.ro

793 GR. VILCEANU

Vasile Roaita" Bucuresti, productia seceratorilor-legatori, a combi-nelor etc. la uzinele Semanatoarea" Bucuresti, a grapelor si altinventar agricol la uzina 7 Noiembrie" Craiova etc.

In prezent, in majoritate, uzinele care produc masini agricole sintprofilate si specializate, iar numarul tipurilor de masini si unelte agricolefabricate in tara a sporit an de an in functie de necesitatile de mecanizarein continua crestere ale productiei agricole, industria producind in prezentpeste 50 de tipuri de diferite masini agricole.

Atentia deosebita acordata de partid dezvoltaxii industriei construetoare de masini agricole s-a concretizat in cresterea an de an a numaruluide tractoare si masini agricole fabricate in tara, precum si in imbunatatireacalitativa a acestora.

Tata, spre exemplu, care este productia de tractoare si masini agri-cole in anii regimului de democratie populara.

Tabelul nr. 1ProduelIa de frac Ware g a prinelpslelor maglnI agricole In perloada 1930 19611

Specificatie 1950 1955 I 1959 1960 1961

Tractoare 3.469 3.500 11.000 17.102 20.000Combine de cereale paioase 50 3.400 5.500 6.129Semanatori de cereale 450 1.428 6.870 14.322 15.216Pluguri de tractor 5.030 4.005 9.396 15.692 14.959

In toata perioada 1950 1961 productia de tractoare a fost de89 617 bucati, cea de combine de cereale plioase de 22 492 bucati,productia de semanatori de 52 277 bucati, pluguri de tractor 76 670bucati etc.

Cresterea productiei de tractoare si masini agricole obtinuta an(le an a treat premisele pentru inzestrarea tehnica a agriculturii,conditie hotaritoare pentru reorganizarea socialists a acesteia. In-zestrarea agriculturii noastre cu tractoare si masini agricole perfectio-nate arata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej in cuvintarea rostitaConsfatuirea fruntasilor in agricultura din 1 martie 1955 a fostposibila datorita faptului ca regimul democrat - popular a acordatmare atentie industI.iei grele si in primul rind industriei constructoarede masini create in anii puterii populare, ceea ce constituie o marevictorie a poporului romin" 2.

Numai in anul 1961 agricultura tarii noastre a fost dotata cu 12 098.tractoare si 6 000 combine pentru pilioa se. Aceasta a facut ca parcul de

1 Breviarut statistic at R.P.R., 1962, p. 89.a Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole li cuvIntari, ed. IV, E.S.P.L.P., 1955, p. 768.

la

a

www.dacoromanica.ro

7 LUPTA P.M.R. PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII 79g

tractoare §i maOni agricole existents in agricultura R.P.R. sa creascii,an de an, w, cum reiese din urm/torul tabel :

Tabelul nr. 2Pareul de tractoare al msaini agricole principle din agricultura I (la stirallul anulul)

Specificatie 1938 1950 1955 1959 1960 1961

Tractoare - fizice 4.049 13.713 23.033 36.529 44.194 51.952

- cony. 15 HP 4.858 16.642 30.488 51.709 65.290 77.259

Pluguri de tractor ... 13.642 25.613 38.000 46.130 56.220

Semanatori mecanice ... 6.350 12.454 22.453 33.948 48.000

Seceraltori-legatori ... 5.300 6.618 6.961 5.804 3.624

Combine pt. pAioase ... 118 1.535 12.385 17.577 23.427

Batoze pt. p5ioase 15.161 14.251 15.467 13.412 12.660 10.400

Dupl cum se vede, forta de tractiune mecanid, din agricultura,R.P.R. a crescut in anul 1961 de peste 12 on fat/ de 1938 §i de aproape4 on fat/ de 1950. De asemenea, comparativ cu anul 1950, in anul 1961in agriculturg existau de aproape 200 on mai multe combine pentrucereale paioase §i de peste 7 on mai multe semanatori mecanice. Singurelema§ini agricole care inregistreaz1 o tendinta de se/dere, incepind din anul1959, sint secer/torile-legatori §i batozele pentru paioase, i aceasta ca,urmare a cre§terii considerabile a combinelor, ma§ini mult mai economice§i de malt/ productivitate.

Grija deosebita a P.M.R. pentru crearea bazei tehnice a agriculturiiR.P.R. se concretizeaz/ nu numai in cre§terea dotarii acesteia cutractoare §i ma§ini agricole, ci, ca urmare a acestei dot/ri, inreducerea suprafetelor ce revin pe o ma§ing §i pe un tractor agricol

indite care caracterizeaz5, cel mai bine inzestrarea tehnia a agri-culturii. Astfel, fat& de anul 1950, rind la un tractor conventionalreveneau 563,5 ha teren arabil, in 1961 revin 127,6 ha, iar suprafatade cereale p/ioase ce revine pe o combing a sc/zut de la 34 408 ha la142,6 ha in anul 1961. Semnificatia reducerii continue a num/rului dehectare ce revin la un tractor Si marina agricohl consta in cre§tereagradului de mecanizare a luerkilor, §i ca urmare, a productiei, problem/asupra egreia vom reveni ulterior.

Yn lupta pentru inzestrarea tehnica a agriculturii, partidul nostru aurmarit permanent §i a tinut seama ca aceasta inzestrare sa aibl la baz5,progresul tehnic modern, crearea unor tipuri de tractoare §i magini agri-cole de Malta productivitate.

1 Breviarul statistic al R.P.R., 1962, p. 114.

si

www.dacoromanica.ro

800 GR. VILCEANU 8

Progresul tehnic realizat de industria noastra constructoare de masiniagricole a avut drept urmare nu numai perfectionarea tractoarelor, ci sicrearea unor tipuri de masini de inalta productivitate.

Para lel cu crearea bazei tehnice pentru agriculture, P.M.R. s-apreocupat in permanents de gasirea celor mai adecvate forme organizato-rice pentru punerea acestei baze tehnice la dispozitia taranimii muncitoare.Trebuie reliefat rolul important pe care 1-a acordat partidul acestei pro-bleme Inca de la Conferinta Nationala din 1945, prin luarea masurilor deorganizare a eentrelor de inchiriat masini agricole. Astfel, prezentind infata conferintei sarcinile partidului pentru reconstructia tariff, tovarasulGh. Gheorghiu-Dej arata ca pentru sectorul agricol... A doua sarcinaimportanta este organizarea centrelor de inchiriere de masini agricole caresa fie Indrumate si controlate de stat printr-un organ central. Aceastaniasura este realizabild in cadrul unui plan care sa ting, seama de inventarulagricol existent si de completarea lui prin comenzi date industriei noastrenationale si prin import din strainatate" 1.

Organizarea si functionarea centrelor de inchiriat masini agricoleau urmarit s6, asigure taranimii folosirea In conditii avantajoase a trac-toarelor si masinilor agricole detinute de stat in acea perioada, ceea cea jucat un rol important in refacerea agriculturii si intarirea economics ataranimii muncitoare.

In vederea organizgrii i utilizArii cit mai rationale a bazei tehnice-materiale a agriculturii si a transformgrii socialiste a satului din patrianoastra se impunea gasirea unei forme corespunzgtoare pentru deservireagospoddriilor agricole asociate ; aceasta forma a constituit-o statiunea demasini $i tractoare. La 7 octombrie 1948, printr-un decret al PrezidiuluiMarii Adunari Nationale, s-au organizat primele 76 de statiuni de masiniagricole si tractoare.

Subliniind importanta deosebitI a S.M.T.-urilor pentru consolidareaaliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, pentru ducerea lupteiimpotriva chiaburilor si a tuturor elementelor capitaliste de la tarn, ca siin politica de convingere si atragere a taranimii muncitoare in munca deconstruire a socialismului, la plenara C.C. al P.M.R. din 3 5 martie1949, tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej a aratat ca : S.M.T. sint cel maiimportant mijloc de a introduce tehnica avansata in agriculture noastraInapoiata" ... au marele rol de a convinge in practice pe taranul saracsi mijlocas de superioritatea muncii cu mijloace mecanizate"... au rolulde a stimula organizarea taranimii muncitoare in tot felul de asociatii demunca sau cooperative de productie agricoll" 2.

Intarirea si folosirea S.M.T. ale statului arata mai departetovafasul Gh. Gheorghiu-Dej dezvolt1 si consolideaza baza tehnicanecesara trecerii la transformarea socialistg a agriculturii, care inseal6itagricultura mecanizata, eu inalta productivitate a muncii" 3.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, op. cit., p. 76.2 Ibidem, p. 229.3 Ibidem, p. 230.

www.dacoromanica.ro

tl LUPTA P.M.R. PENTRU DLZVOLTARI A AGRICULTURII 801

Tinind seama de rolul deosebit pe care trebuia sa-1 alba S.M.T.-urileatit in ceea ce priveste convingerea taranimii muncitoare pentru trecereaei, pe baza liberului consimtamint, la marea agriculture socialists, cit sipentru cresterea productiei agricole, ca urmare a mecanizarii proceselorde productie, partidul si guvernul au acordat si acorda 0 atentie deosebitadezvoltarii si consolidarii acestora.

Astfel, numarul S.M.T.-urilor a crescut din anul 1948 ping, la fineleanului 1961 de peste 3 on (244 fats de 81), iar numarul tractoarelor fizice siconventionale a crescut in aceeasi perioada de 12,2 on si respectiv depeste 16 ori. A crescut in mod considerabil §i parcul de masini agricole cucare au fost dotate S.M.T.-urile, si anume de 6,4 ori la pluguri de tractor,de 36,8 ori la semanatori mecanice, de 5,3 ori la seceratori-legatori meca-nice, de 733 ori la combine pentru paioase in anul 1961 fatil de 1950.

Dupe datele Breviarului statistic al R.P.R., 1962, la finele anului 1961statiunile de masini si tractoare erau dotate cu 33 619 tractoare fizice,39 344 pluguri de tractor, 36 388 semanatori mecanice, 3 299 seceratori-legatori mecanice, 12 471 combine pentru cereale paioase, precum sieu un numar important de alte masini moderne. Rolul important pe care1-au avut si it au S.M.T.-urile in transformarea socialists a agriculturii,precum si necesitatile de crestere a volumului si sortimentului lucrarilorexecutate mecanizat in unitatile socialiste agricole au facut ca cea maimare proportie din tractoarele si masinile agricole cu care a, fost dotata,agricultura sa fie repartizate acestora. Astfel, in anul 1961, S.M.T.-uriledetineau 64,7% din totalul tractoarelor fizice, fats de 42,5°, in 1950,69,9% din numarul plugurilor de tractor fats de 45,2 °, in 1950, 75,8 °,din numarul total al semanatorilor mecanice, 91% din totalul seceratorilor-legatori si 53,4 % din numarul combinelor pentru paioase, fats de 15,5%,11,7% si respectiv 14,4% in 1950.

Prin infiintarea si dezvoltarea S.M.T.-urilor s-au pus bazele cresteriisistematice a gradului de inzestrare tehnicg a agriculturii tarii noastre,activitatii tot mai productive a taranimii noastre muncitoare si deprinderiiacesteia de a munci in comun.

Trebuie aratat faptul ca aetivitatea partidului pentru organizarea sidezvoltarea S.M.T.-urilor s-a imbinat cu preocuparea in vpderea justeiamplasari si dimensionari a acestora. Astfel, de la inceputul activitatii forsi ping in prezent, amplasarea S.M.T.-urilor s-a facut in conformitate culinia indicate de partid cu prioritate in acele zone in care conditiile de sol,relief, specializare a productiei permiteau introducerea mai rapids amecanizarii. Ca urmare a acestui fapt, in cele 5 regiuni cerealiere principaleale tarii (Bucuresti, Dobrogea, Oltenia, Galati, Banat), care detin 40%din totalul terenului arabil din intreaga tars, erau amplasate in 1959 maimutt de jumatate din S.M.T.-urile existente, cuprinzind 66,8 % din numarulde tractoare al S.M.T.

In strinsa legatura cu cresterea gradului de cooperativizare si colec-tivizare a agriculturii a cunoscut o cre§tere continua si marimea medie aS.M.T.-urilor. Analiza gruparii statiunilor de masini si tractoare dupgnumarul de tractoare fizice in ultimii ani ne arata o cre§tere importanta,

www.dacoromanica.ro

802 GR. VILCEANU

a ponderii S.M.T.-urilor care an in dotare peste 120 tractoare fizice,anume de In 11,1% in 1959 la 28,8% in 1960 §i 55,7% in anul 1961.

Urmarea fireascg a cresterii dotgrii S.M.T.-urilor cu tractoarema§ini agricole, a eforturilor depuse de mecanizatori pentru folosireaintregii capacitati de productie a parcului de ma§ini agricole a fost cre§tereavolumului de lucrgri executate, imbunatatirea structurii acestora i cre-terea volumului de lucfgri pe tractor conventional. Iatg spre exemplu cumau evoluat ace§ti indicatori in perioada 1950 1961.

Tabelul nr. 3PrInelpalli Indicatori al aelliilatil S.M.T.1

Speciticape 1950 1955 1959 1960 1961

Total lucrari executate(mii ha a.n.) din care : 2.112,7 4.115,8 9.649,3 14.180,7 20.721,8arat (mii ha) 1.307,9 1.827,5 3.431,2 4.726,0 5.964,2semanat (ma ha) 105,6 550,7 1.558,3 2.358,2 3.498,4cultivat (ma ha) 8,7 151,5 398,4 455,5 376,1prasit (mil ha) 55,0 486,1 852,3 1.176,1recoltat cu combina 0,7 85,8 336,0 440,3 871,7ha a.n./tractor cony. 224 2 233 360 442 475

Cre§terea volumului total de lucrgri este, a§adar, de aproape 10 onmai mare in anul 1961 fat& de 1950, in time ce cre§terea numarului detractoare fizice este in aceea0 perioada de aproximativ 6 on mai mare.Cre§terea mai rapids a volumului de lucrari executate de S.M.T. pe ogoa-rele unitatilor socialiste este o urmare fireased a cresterii ponderii secto-rului socialist al agriculturii noastre, ceea ce a dus la imbunatatirea condi-tiilor pentru desfa§urarea activitatii de productie a S.M.T., precum §i aperfectionarii parcului de ma§ini §i tractoare §i a folosirii din ce in ce maimult a intregii capacitati de productie a acestora.

Sporirea §i modernizarea parcului de tractoare constituie numai oconditie care face posibilg cre§terea productivitatii muncii tractori§tilor ;realizarea efectivg a acestei cre§teri este Ins determinate de folosireamai bung a mijloacelor de productie. Tocmai de aceea asupra acesteiprobleme an atras atentia in nenumarate rinduri documentele de partid§i de stat. Problema principal& care stg astazi in fata S.M.T.-urilorsubliniazg tovarg§ul Gh. Gheorghiu-Dej la Consfatuirea de la Constantaeste folosirea la maximum a capacitAtii tractoarelor §i ma§inilor agricolede care dispun pentru a face fatg nevoilor crescinde de mum*/ mecanizatgale sectorului socialist cooperatist in pling dezvoltare" 3.

Milrturie a faptului ca mecanizatorii din S.M.T. indreptat efor-turile in aceastg directie stau §i cifrele din tabelul nr. 3, care ne arata ca

1 Breviarul statistic at R.P.R., 1962, p. 117.2 Data respective reprezinta realizarile anului 1951.a Gh. Gheorghiu-Dej, Articole §i cuvintari, 1955 -1959, Ed. politica, 1959, p. 406.

qp

si

$i

si-au

www.dacoromanica.ro

-11 LUPTA P.M.R. PENTRU DEZVOLTAREA AG RICULTURII 803

volumul de lucrari realizate pe un tractor conventional a crescut in pe-rioada 1950-1961 de peste 2 ori.

Cresterea suprafetelor detinute de unitatile socialiste, dezvoltareamultilaterala a acestora au necesitat si sporirea sortimentului lucrarilorexecutate de S.M.T. pe terenurile lor. De unde la inceputul activitatiifor S.M.T.-urile executau aproape exclusiv lucrari de araturi si lucrari detreierat (in 1950 proportia araturilor reprezenta aproape 60 ° o din volumultotal de lucrari executate de S.M.T.), in ultimii ani S.M.T.-urile executepe ogoarele gospodarillor colective peste 40 de lucrari diferite. A crescutconsiderabil in aceasta perioada proportia lucrarilor de semanat, de intre-tinerea culturilor, de cultivatie, a recoltatului cerealelor cu combina etc.

0 importanta crescinda pentru mecanizarea lucrarilor agricole, caurmare a dezvoltarii bazei tehnice materiale a agriculturii, incepe saaiba, folosirea energiei electrice in agriculture ca o expresie a introduceriitehnicii avansate. Referindu-se la importanta electrificarii proceselor deproductie din agriculture, tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, in raportul.asupra planului de electrificare a tarii, arata ca : in agriculture, electri-ficarea da putinta introducerii pe scare intinsa a muncii mecanizate, ceeace mareste considerabil productia la ha, ridica viata economics si cultu-rala a satelor noastre, smulgindu-le din intunericul in care le-a tinutregimul burghezo-mosieresc" 1.

Terminarea cu un an mai devreme a planului de electrificare de 10ani a tarii, ca si succesele importante realizate ulterior in aceasta directiean determinat o crestere a numarului de sate electrificate si anume la3 357 in anul 1960 fats de numai 320 in anul 1938, precum si a consumuluide energie electrica in agriculture de peste 20 de ori mai mare in 1960fat/ de anul 1938.

Promovarea cu consecventa a politicii de industrializare socialistaa tarii de catre partidul si statul nostru democrat-popular a dus la creareasi dezvoltarea bazei tehnice materiale necesara reorganizarii socialiste aagriculturii. Aceasta a permis lichidarea mostenirii grele pe care burgheziane-a lasat-o in domeniul inzestrarii agriculturii cu mijloace tehnice, mos-tenire la care s-au adaugat consecintele nefaste ale razboiului, precum siale secetei din 1945-1916.

Crearea si dezvoltarea bazei tehnice materiale ilustreaz1 convin-gator rolul hotaritor al statului in transformarea socialista a agriculturii.llotaritor pentru rezultatele obtinute in constructia socialista in agri-culture, si in primul rind in dezvoltarea sectorului colectivist aratiltovarasul Gh. Gheorghiu-Dej la eel de al III-lea Congres al P.M.R. afost puternicul sprijin acordat taranimii de statul democrat popular prinmijloacele mecanizate ale statiunilor de masini si tractoare, cadre deingineri si tehnicieni agrieoli, prin credite, materiale de constructii, seminteselectionate, material saditor pomiviticol, animale de rasa "si altele" 2.

Astfel, in ultimii 12 ani statul a indreptat spre agriculture investitiiin valoare de peste 23 miliarde lei, din care cea mai mare parte pentru

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole fi cuvirdari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., Buc., 1955, p. 326.2 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole 0 cuolnlari, 1959 1961, Ed. politico, Buc., 1961, p. 134.

www.dacoromanica.ro

804 GR. VILCEANU 12

makiini utilaje. Investitiile efectuate de stat in aceast/ ramurA au treatconditiile far/ de care progresul tehnic, organizatoric economic al agri-culturii ridicarea bunei stari a taranimii ar fi fost cu neputintg.

De asemenea pentru intarirea bazei tehnice materiale a gospodariiloragricole colective, statul le-a acordat credite pentru investitii, pe termenlung, in conditii avantajoase care numai in ultimii 3 ani s-au ridicat lapeste 1 726 milioane lei. In anul 1960, spre exemplu, gospod/riile colectivean primit credite in valoare de 483 milioane lei, revenind in medie pe ogospodgrie aproape 115 000 lei, iar in anul 1961 gospod/riilor colective lis-au mai repartizat Ind, 800 milioane lei, din care 520 milioane pentrusporirea efectivelor de animale §i 155 milioane lei in scopul construiriide graiduri.

In procesul creArii §i dezvoltarii bazei tehnice materiale a agriculturiio important/ crescinda a acordat partidul nostru dezvoltArii industrieichimice, care pune la dispozitia agriculturii cantitati tot mai mari deingrasaminte necesare fertilizArii. solului.

Cel de-al doilea Congres al P.M.R. s-a ocupat in mod deosebit dedezvoltarea industriei chimice. Marile combinate, dotate cu tehnica ceamai modernI, care s-au inaltat §i se inaltl in prezent in diferitele regiunidin Cara noastr/, permit fabricarea in conditii optime a unei mari varie-tAti de produse chimice necesare tuturor ramurilor industriale, agriculturiietc. In anul 1961, productia industriei chimice destinate nevoilor agricul-turii a crescut, comparativ cu anul 1948, de peste 470 on la ingrasamintechimice, de 234 on la antidaun/tori. De asemenea, pentru sectorul zoo-tehnic industria chimica livreaza 72 sortimente de produse destinatecombaterii bolilor parazitare §i a celor contagioase, diferiti stimulatori decre§tere produse pentru imbogAtirea furajelor in vitamine §i proteine 1_Ca urmare a mAsurilor luate de calre partid pentru dezvoltarea industrieichimice, productia anuala de ingrasaminte chimice fosfatice azotoasea crescut de la 649 tone in 1950 la peste 71 000 tone in 1960.

Dezvoltarea bazei tehnice materiale a agriculturii §i lupta partiduluinostru pentru sporirea fertilitatii solului §i extinderea suprafetelor arabilese concretizeaz/ f}i in mAsurile luate pentru executarea lucr/rilor de ame-liorari agricole, care au cap/tat o important/ deosebit5, in anii regimuluide democratie popular/. Astfel, datele statistice ne arata ca suprafataamenajata pentru irigat in anul 1960 era de aproape 200 000 ha pe totalagriculture, fat/ de numai 15 400 ha in anul 1938. De asemenea, pentrucombaterea inundatiilor §i desecarea terenurilor a fost amenajata o supra-fat*/ de peste 370 000 ha in perioada 1951-1960, iar pe o suprafata de1 100 000 ha au fost efectuate lucr/ri de prevenire §i combatere a eroziuniisolului 2.

0 preocupare central/ a partidului §i statului democrat-popular aconstituit-o i o constituie asigurarea agriculturii cu cadrele necesare despeciali§ti. Prin grija permanent/ a partidului guvernului, in ultimii

1 Vezi Lupta de class ", nr. 6, 1962, p. 75.1 Dezvoltarea agricultural R.P.R., Direclia centralli de statislicd, 1961.

si

$i

0i

qi

Ii

si

www.dacoromanica.ro

13 LUPTA P.M.R. PENTRU. DEZVOLTAREA AGRICULTURII 805

15 ani an fost pregatite pentru agriculture peste 14 000 cadre cu studiisuperioare, 25 000 de cadre tehnice medii peste 100 000 mecanizatori sialti muncitori calificati prin scoli profesionale cursuri de calificare.De asemenea, in prezent, in scolile agricole si in institutele agronomiceinvata circa 50 000 de elevi i studenti i.

Ca urmare a dezvoltarii bazei tehnice materiale a agriculturii, aajutorului acordat de catre stat, a Inzestrarii acesteia cu cadrele necesare,precum gi ca urmare a muncii politice desfasurate de catre organele departid si de stat $i a aplicarii consecvente a principiului Leninist al cointe-resarii materiale, in cei 13 ani care s-au scurs de la istorica plenara a C.C.al P.M.R. din 3 5 martie 1949, a fost terminate reorganizarea socialistaa agriculturii.

Transformarea socialist/. a agriculturii a reprezentat totodata o con-ditie principal/ pentru dezvoltarea i utilizarea pe scar/ large a mijloacelortehnice moderne. Ca urmare a muncii politico-organizatorice desfasuratede catre organele de partid $i de stat, pe baza respectarii cu strictete aprincipiului liberului consimtamint al taranimii muncitoare, numarul uni-tatilor cooperatiste si al suprafetelor de teren detinute de acestea, ce anrevenit in medic pe S.M.T. pe un tractor conventional, an cunoscut ocrestere continua : de la 0,5 respectiv 128 ha in 1949 la 8,2 si respectiv3 915 ha in 1952, la 63,6 si respectiv 23 196 in 1959. Suprafata arabilacooperativizata ce a revenit in medic pe un tractor conventional a crescutin aceeasi perioada de la 2,8 ha la 198 ha. Sfirsitul anului 1961 mar-cheaza o crestere a suprafetei arabile cooperativizate pe un S.M.T.,anume la 28 034 ha si o reducere a numarului de unitati cooperatiste pe ostatiune la 53,6 si a suprafetei arabile cooperativizate pe un tractor con-ventional la 135,7 ha, ca unire a intensificarii procesului de colectivizarea agriculturii si de unire a unitatilor cooperatiste, precum §i ca urmarea cresterii masive a dotarii S.M.T.-urilor cu tractoare.

in transformarea socialista a agriculturii un rol insemnat organiza-toric 1-au avut S.M.T.-urile. Ele au contribuit la crearea intova'rasirilor

gospodariilor colective si la obtinerea de catre acestea a unor recoltemari. Multe S.M.T.-uri s-au aratat a fi cu adevarat organizatori ai pro-ductiei in gospodariile colective Intovarasiri, achitindu-se cu cinste desarcinile incredintate for de catre partid guvern. Principala sarcinaa S.M.T.-urilor arata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej in Raportul deactivitate at C.C. at P.M.R. la Congresul at 11-lea at partidului este de aacorda un ajutor puternic §i nemijlocit intovarasirilor agricole gospoda-riilor colective in sporirea recoltelor prin introducerea asolamentelorrationale si a cuceririlor stiintei tehnicii Inaintate, de a veni in ajutorultaranilor muncitori individuali pentru a obtine productii mai maripentru a-i indruma spre unirea for in diferite forme de cooperare socialista

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport prezentat la sesiunea extraordinard a Marti Adunari"Nationale, 27 aprilie 1962, Ed. politica, 1962. p. 49.

5iei

9i

9i

5i

9i5i

9i

5i9i

www.dacoromanica.ro

806 GR. VILCEANU 14

in productie, tale sigura sere ridicarea nivelului de trai si de cultura almaselor taranesti" 1.

*

Crearea si dezvoltarea bazei tehnice-materiale a agriculturii a avut.i are un rol hotaritor in cresterea productiei si consolidarea economico-organizatorica a gospodariilor agricole colective, contribuind pe aceastalinie la convingerea taranimii de avantajele agriculturii socialiste.

Cresterea an de an a inzestrarii tehnice a agriculturii s-a reflectat inprimul rind in cresterea gradului de mecanizare al lucrarilor agricole inunitatile socialiste si aplicarea pe scary tot mai larga a regulilor agro-zootehnice.

Astfel, gradul de mecanizare a principalelor lucrari executate meca-nizat in gospodariile agricole de stat a crescut in anul 1961 la 99% laarat fata de 70,7% in anul 1950, la 96,3% fata de 58,4% la semanat, la98,5% fata de 73% la lucrat cu cultivatorul, la 96,8% fata de 59,8% larecoltat cereale paioase etc.

0 crestere importanta a gradului de mecanizare al lucrarilor agricoles-a inregistrat si in cadrul gospodariilor agricole colective. In anul 1961,din volumul total al lucrarilor de araturi si semanat cereale paioase, 90 %erau mecanizate, iar din cele de recoltat 70% fata de numai 47%; 40%si respectiv 6% cit erau mecanizate din total in anul 1950. A crescut inultimii ani si gradul de mecanizare al lucrarilor la culturile prasitoare,semanatul porumbului ajungind astfel la 76% in anul 1961.

Ca urmare a cresterii dotarii unitatilor agricole socialiste cu masi-nile si agregatele necesare, se extinde continuu si procesul de mecanizarea lucrarilor in ramura cresterii animalelor, mai ales In ceea ce privestepregatirea furajelor, aprovizionarea cu apa, transporturi etc. In aceastadirectie un rol deosebit revine S.M.T.-urilor. Un mare numar de statiunide masini si tractoare au dat un sprijin pretios gospodariilor colectivedin raza for de activitate in introducerea mecanizarii muncii, in intretinerea$i furajarea animalelor, atit in ceea ce priveste executarea mecanizataa lucrarilor de producere a furajelor, cit si pentru transportul si prepa-rarea acestora. Exemplul S.M.T. Cogealac din regiunea Dobrogea, alS.M.T. Cioara Doicesti din regiunea Galati si altor S.M.T. din taranoastra, care au ajutat gospodariile colective la instalarea de mori cucioeanele, de pompe de apa, precum si in executarea altor diferite lucraride mecanizare a muncii in zootehnie sint concludente.

Preocuparea pentru introducerea mecanizarii unor procese mai grelede munca in sectorul zootehnic, in special in ceea ce priveste preparareafurajelor, se reflecta si in sporirea numarului de masini si instalatii nece-sare acestor operatii, apartinind gospodariilor colective. Astfel, in perioada1959-1961 nurnarul tocatorilor de nutret a crescut de aproape 1,5 ori,al uruitorilor de 1,8 ori, al morilor cu ciocane de.2,3 ori etc. Ca urmaresuprafata finetelor, naturale $i cultivate, recoltate mecanizat in gospo-dariile agricole a crescut de 3,7 ori.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole .2i cuolnldri, 1955-1959, Ed. politics, 1959, p. 115.

www.dacoromanica.ro

15 LUPTA P M R. PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII 807

De asemenea, in perioada 1956-1960, in sectorul zootehnic dingospodariile de stat a sporit numarul agregatelor de muls de la. 17 la 111,al incubatoarelor de la 361 la 687 etc.

Mecanizarea lucrarilor agricole, aplicarea regulilor agrotehnice inain-tate, precum alte masuri mate de catre unitatile socialiste an determinato crestere importanta a productiei medii la hectar ca si a productiei totalepe intreaga agriculture. Cresterea productiei agricole, concomitent cuextinderea sectorului socialist, a caracterizat de altfel transformarilesocial-economice ce an avut loc in viata satelor noastre. Una din trasa-turile cele mai importante ale procesului constructiei socialiste la sate

sublinia tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej o constituie cresterea continuain intreaga aceasta perioada a productiei agricole vegetale i animale" 1.

Astfel pe intreaga agriculture, fata de media anilor 1934-1938,productia medic de cereale in perioada anilor 1951-1955 a crescut cu216 600 tone, in perioada anilor 1956-1960 cu peste 1 170 000 de tone,iar in 1961 cu 2 600 000 de tone. In anul 1961 productia totala de floareasoarelui a fost de 10 on mai mare decit media artilor 1934-1938, productiade sfecla de zalfar de 7,5 on mai mare, de cartofi de peste doul on maimare. A sporit de asemenea considerabil i efectivul de animale si pro-ductia acestora. Fate de anul 1938 la inceputul anului 1962 numarul debovine a fost cu 29% mai mare, numarul de porcine cu 69%, de ovine sicaprine cu 23%, de pasari cu peste 63% mai mare etc. Corespunzator, pro-ductia animala realizata in anul 1961 a fost cu 43% mai mare la came,cu 59,5% mai mare la lapte, cu 52 % la ling), fata de anul 1938.

Cresterea considerabila a productiei totale vegetale animale aavut loc in special pe baza cresterii productiei medii la hectar. Astfel, lagrin i porumb, fata de media anilor 1934-1938, productia medic inperioada 1951-1955 a crescut cu 10,6% si respectiv cu 24%, 19 perioada1956-1960 cu 9,7% si respectiv cu 33,6 %, iar in anul 1961 aceasta a fosttnai mare decit media anilor 1934-1938 cu 310 kg la hectarul de grin qicu 630 kg la hectarul de porumb.

Cresterea productiei medii la hectar si a productiei totale a spulberatnascocirile calomnioase ale apologetilor capitalismului care propovaduiauasa zisa inevitabilitate a saderii productiei agricole in perioada construe-iei socialiste la sate.

Incheierea procesului de colectivizare a agriculturii deschide po-porului nostru perspective luminoase in lupta sa pentru desavirsirea con-structiei socialiste trecerea treptata la construirea comunismului. Eaofera posibilitati nelimitate pentru o puternica dezvoltare a fortelor deproductie, pentru realizarea sarcinilor marete puse In fata agriculturii decatre Directivele Congresului al III-lea al P.M.R.

Faptul ca Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. prevad con-centrarea i pe viitor a principalelor eforturi in directia industrializarii

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport ... pre:entat la sesiunea exlraordinard a Marti AdundriNationale, 27 aprilie 1962, Ed. political, 1962, p. 18.

3 e 3185

i

0i

si

www.dacoromanica.ro

808 GR. VILCEANU 16

socialiste, reprezinta totodata, o garantie pentru l'Argirea in continuarebazei tehnice-materiale a agriculturii socialiste, o chezkie a faptului c6.industria noastrg socialist& va pune la indemina agriculturii mijloacelenecesare indeplinirii sarcinilor ce revin acesteia.

Astfel, pin& la sfir*itul perioadei 1968-1970, statiunile de ma*ini gitractoare gospodariile agricole de stat vor dispune de un numa'r de circa.150 000 tractoare fizice, peste 73 000 de semanatori, peste 45 000 de com-bine pentru recoltatul cerealelor paioase, peste 18 000 de combine pentru.porumb precum *i de alte ma*ini agricole.

Ca urmare, in 1965 vor reveni in agricultura R.P.R. 100 ha terenarabil la un tractor fizic, iar in 1968-1970 circa 70 ha fat& de 270 ha in1959 *i de 2 493 ha in 1938.

Inzestrarea agriculturii cu un numar mare de tractoareagricole perfeetionate va da posibilitatea ca termenul de executare alucrarilor de insgmintare sa se scurteze la 8-10 zile *i al celor de recoltatla 7-8 zile *i a se realizeze sarcina trasat& prin Directive le Congresuluial III-lea al P.M.R. ca plua, In anul 1965 lucr&rile la cultura griului s/ fiemecanizate in proportie de 80-90%, iar la cultura porumbului in pro-portie de 90% la arat i semanat, 40% la pra*ila *i 35% la recoltat.

De asemenea in ceea ce prive*te procesul de chimizare a agriculturiieste semnificativ faptul ca in 1965 agricultura va folosi in afara celor40 milioane tone ingrkaminte naturale, peste 2 milioane tone ingrkaminteminerale, iar in jurul anului 1975 agricultura va primi 5-6 milioane tone.ingrkaminte minerale, care, calculate in substantA activa, vor revenila 150-200 kg la hectarul arabil.

Concomitent cu ritmul rapid al mecanizgrii i chimizarii agriculturiise vor executa importante luceari de inabun&tatiri funciare, astfel incitla sfir*itul-planului de *ase ani BA se ajungl la o suprafata de circa 1 000 0001hectare indiguite i desecate §i eel putin 800 000 hectare irigate.

0 important& deosebit& va acorda partidul nostru in perioada urmiti-toare asigurarii cadrelor necesare dezvoltgrii conducerii agriculturiisocialiste. Astfel, pentru a asigura o exploatare rational& *i economicoasaa parcului de ma*ini i tractoare *i a efectua lucari de inalt/ calitate,agricultura noastrA va dispune in anul 1970 de peste 150 000 de mecaniciagricoli, fat& de 53 000 citi are in prezent, de circa 4 000 de mai*tri meca-nici, fat& de 1 500, *i 3 000-3 500 de ingineri mecanici, fat/ de 1 300,existenti. In acest stop se va largi sistemul de *coil profesionale cu durata.de 3 ani de pe ling& S.M.T. etc.

Yn aceemi perioadg, pentru indrumarea i conducerea calificatI a.tuturor ramurilor agriculturii se vor pregAti 9 400 de cadre cu studii agri-cole superioare pe ling& cele 14 100 existente. Yn felul acesta vor exista.23 500 speciali*ti, ceea ce va permite incadrarea fiecarei gospodgrii agri-cole de stat in medie cu 7 cadre, iar fiecare gospodgrie colectivil cu 3 cadrecu studii superioare agricole.

Dezvoltarea bazei tehnice-materiale a agridulturii, asigurarea aces-teia cu cadrele necesare *i in general realizarea m6surilor preconizate desesiunea extraordinara a Marii AdunAri Nationale din aprilie 1962 vorcrea conditiile cre*terii considerabile a productiei agricole. Astfel, in anul

a

ma§ini

§1

si

si

si

www.dacoromanica.ro

17 LUPTA P.M.R. PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII 809

1965, in eonditii climaterice normale, se va ajunge la o productie medie laNectar de 1 800 kg la griu, 2 500-2 800 kg porumb, eel putin 1 500 kg lafloarea soarelui, 25 000 kg la sfecla de zahar, peste 15 000 kg la cartofi.Ca urmare, spre sfirsitul perioadei 1960 1975 Republica Popular/ Rominlva ajunge la o productie anual/ de 20-22 milioane tone cereale legu-minoase boabe, din care 5-6 milioane tone griu-secara si 10-12 milioanetone porumb.

Cresteri importante vor fi realizate si in ceea ce priveste efectivelede animale si productia acestora. In anul 1965 efectivele de animatecalculate in unit /ti vita mare se vor marl la 7 985 000 fat/ de 6 987 000cite existau la inceputul anului 1962, iar productia animal/ va depasinivelul antebelic de 2,2-2,3 on la came, de 2,7 on la lapte si de aproxi-mativ 3,5 on la oua etc., toate acestea aducind o contributie substantial/la imbunatitirea in continuare a alimentatiei populatiei si la crestereanivelului ei de trai.

Conditiile create dezvoltgrii productiei agricole de colectivizareacompletg a agriculturii realizarea sarcinilor pe care planul de dezvoltarea economiei nationale pe anii 1960-1965 si programul economic de per-spective le pun in fata acesteia vor contribui ca in urmatorii 10-15 anipatria noastra s. devin5, o tara industrials dezvoltatg, cu o agricultur/multilateral./ si de inalt/ productivitate ; bog/tiile ei puse in valoare deoamenii muncii vor permite trecerea treptat/ la epoca socialismului vic-torios i constructiei comunismului.

O BOPbBE PYMbIHCHOCI PABOulEn HAPTI4I'I 3A CO3AAHHE HPA3BHTHE MATEPHAJIbH0-TEXHIPTECROCI BA3bI CEJIbC1£01"0

X0 3FIRCTBA

PE3IOME

ABT0p, IICII0J1b3y/1 IlpeKI/Le Been) HapTHIIHIle JEIOKymeHTb1 11 CTOTHCTIPIeCK110 Aan-nue H3 pa3.11119HMX pa6oT, ony6ammealmmx B Pymbnum, paccmaTpnoaeT pRA 1333KHbIXMOMeHTOB 6opb6m PPII as coaAange H paaenTne maTepnaabno-Texnugecnott 6aaM cum-elioro X03FIRCT133., F1133/11010e/ICH OCHOBHbIM yCJI01311e111 connanneTngectioro npeo6paaoBaHnnCeabC1COTO xoasnieTaa.

gas npaTnoe ormcanne Texmmecnon oToTaaoom ceabenoro xoanticTaa PyMb1111441B FORA 6yp/Eya3H0-110Me11311,iben 13J1aCTH, aeTop noimeplumaeT 1337KHOCTE. HOJIHTIIKH CO-imaallenitiecRott mmyeTpxwmaatum cTpanbi, npoeognmoti PyMb1HCK0/3 pa6ogeft napTnelt,H ee pemalompo pom. B coaAamm H pa3BHT1111 maTepuanbno-Texmmecnoft 6aabi cenbcnoroxoanfteTea. B pa6oTe 1113111303,11TCH muorommenemme AaHHble B CBH3H C pOCTOM napnaTpaitTopoa H CeJIBCK0X0311fiCTBallibIX manum, H3TOTOBJ1eHIMIX pyMbIRCHOR MaIIIHHOCTp011-TeJ1bH0111 11p0MLIIIIReHHOCTE.10, H 3130J11011HH OCH3111eHHFI Ce.711,CK01.0 X03/111CTB11. TpaKTO-1331411 H cenacnoxoanitcTeemibuin mannmamw. ABTOp noimepunaaeT Talmo Aenreab-HOCTb IlapTHI1 B 06J1aCTI1 OpTaHH331:11111 mannumo-TpaKTopubtx cTaiunitt, 6.naroAaps co.

si

0i

www.dacoromanica.ro

810 GR. VILCEANU 18

Topum Texinviecgaff 6a3a npeAocTamena B pacnopantenue Tpy-Antneroca xpecTminurna,a Taime immune, yneagemoe napmett paantruno ationviecitoft npombnnaemocnr, no-TopaR 06ecnetinnaeT cenbcHoe X031111CTBO xmwfftiecnnma yno6penumviff.

B aannioveHne anTop ronopwr 0 nepcnelannax paammin maTepnanhno-Tenumec-Ron 6aau B yen01311FIX onoutiaTenE.noit no6enbx connanitama n PHP.

ASPECTS DE LA LUTTE DU PARTI OUVRIER ROUMAINPOUR LA CREATION ET LE DEVELOPPEMENT DE LA BASE

TECHNIQUE ET MATERIELLE DE L'AGRICULTURE

RESUMP.

Hecourant en premier lieu A des documents du parti et A des donnees statistiques paruesdans differentes publications de notre pays, l'auteur presente une serie d'aspects importantstouchant la lutte du Parti Ouvier Roumain en vue de la creation et du developpement de labase tehnique et materielle de l'agriculture, condition essentielle de la transformation socialistede l'agriculture.

Apres avoir indique sommairement l'etat d'arrierement technique de l'agriculture roumainesous le regime bourgeois-agrarien, l'auteur met en relief la politique d'industrialisation so-cialiste du pays pratiquee par le P.O.R. et son role decisif pour la creation et le developpementde la base technique et materielle de l'agriculture. L'article donne de nombreuses precisionstouchant I'accroissement du pare de tracteurs et de machines agricoles produits par l'industriede constructions mecaniques et Ia dotation progressive de l'agriculture en tracteurs et machinesagricoles. L'auteur souligne en outre Ia preoccupation constante du parti pour I'organisationdes S.M.T. (Stations de machines et de tracteurs), par l'in termediaire desquelles la base techni-que est mise A la disposition de la paysannerie laborieuse, ainsi que pour le developpementile l'industrie chimique qui assure A l'agriculture les engrais chimiques necessaires.

L'auteur conclut par un expose des perspectives qu'offre le developpement de la basetechnique et materielle de l'agriculture dans les conditions instaurees par la victoire defini-tive du socialisme en R.P.R.

www.dacoromanica.ro

S T U D I I

DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR PROFESIONALE ALE CLASEIMUNCITOARE DIN ROMINIA IN ANII 1910-1914

DE

N. COP OIU

Organizarea profesionall a muncitorilor din Rominia a ineeput pcla mijlocul secolului trecut. Ea a cunoscut un drum lung §i anevoios,pornind de la casele de prevedere §i economii ale lucratorilor i §i aso-ciatiile de ajutor reciproc 2, urmind apoi primele asociatii profesionalemuncitore§ti, create in deceniul al optelea, pentru a ajunge, in pe-rioada de existents a P.S.D.M.R., la acele zeci de asociatii f$i societatiprofesionale cu statute care faceau, in general, posibila afilierea forla Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din Rominia. Dupa ostatistics publicata recent, numai in vechea Rominie fiintau in ultimuldeceniu al secolului trecut 244 organizatii profesionale 3.

Aceasta cifra, destul de ridicata, data tinem seama de gradul dedezvoltare nu prea inaintat al clasei muncitoare din Rominia la dataaceea, precum §i faptul ca organizatiile respective recuno§teau partidulca un for conducator central" 4, nu trebuie insa sa ne fats sa uitamca ele reprezentau totu§i o for politica de class relativ nu prea mare.

In istoriografia noastra recenta s-a discutat data organizatiileprofesionale de la sfir§itul secolului trecut nu erau similare cu sindicatelecreate cu incepere din anul 1905. Evident, intre uncle §i altele, asema-narile sint foarte maid pentruca toate erau organizafii muncitore0i, bazatepe recunoa§terea principiului luptei de class. Dar in ce prive§te princi-piile for organizatorice §i activitatea for propriu-zisa, exprimata in luptelegreviste §i alte actiuni de class, deosebirile sint suficient de vizibile pentru

De exemplu, Casa de economic prevedere a lucratorilor tipograti" din 1858.2 De exemplu, Asocialia generals a lucratorilor din Romlnia" din 1872.3 1. lacos $i V. Petrisor, Organizatiile prolesionale muncitore§li din Rominia In perioada

1893-1899, In Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe ling' C.C. al P.M.R.", nr. 6,1960, p. 43.

4 Ibidem, p. 44.

1 ii

www.dacoromanica.ro

812 N. COPO W 2

a ne permite sa considerilm ca sindicatele muncitore§ti create dupl 1905au marcat o etapA noua, superioara in procesul organizarii clasei munci-toare din Rominia. Denumirea de sindicate a unor asociatii profesionaledin ultimul deeeniu al secolului trecut nu constituie ufi motiv temeinicpentru a le asimila cu sindicatele create dupl 1905.

Dad, avem in vedere nu numai litera statutului sindicatelor createSi dezvoltate in perioada 1905 1916, ci §i activitatea for in ansamblu,putem ajunge la concluzia c5, ele se caracterizau prin urmiitoarele trAsaturi :

I. Recunoasterea f i aplicarea principiului luptei de clasa. AceastgtrasIturit era proprie §i organizatiilor de la sfir§itul secolului trecut,dar dupg cum se §tie, ele fiind conduse de elementele burghezo-liberale,luptele muncitorilor, chiar §i numai pe tgrim economic, au fost seriosfrinate. Cu totul altfel s-a prezentat situatia dup6, anul 1905. Sindi-catele (relativ putine la numar), aflate de data aceasta sub directa con-ducere a cercurilor socialiste care aveau in frunte pe I. C. Frimu, Al.Constantinescu, Stefan Gheorghiu §i alti muncitori inaintati, nu numaica an recunoscut principiul de clash, dar au educat *i an mobilizat pemuncitori la o necruVatoare luptA de dm/. Luptele greviste care au avutbe in Rominia in anii 1906, 1907, 1910, 1912, 1913 au fost conduse desindicate de Comisia Generals Sindicala §i sprijinite de cercurilesocialiste (dupa 1910, de Partidul Social-Democrat). Elementele oportu-niste din conducerea mi§cgrii muncitore§ti, care recomandau ca numaigrevistii organizati in sindicat a primeascg ajutor material, nu au reu§itdecit in mica masurg, s'a frineze luptele muncitorilor, deoarece, practic,grevistii, indiferent ca erau sau nu inch brganizati au primit sprijinul,dacA nu material, eel putin moral (intruniri de solidarizare, campanii depre* §.a.) al organizatiilor clasei muncitoare.

II. Sindicatele muncitoresti create dupa 1905 au ajuns in scurtLimp la o organizare centralizata. Comisia Generals Sindicall, care a luatfiintl in 1906, a avut un rol foarte important in procesul de organizare pro-fesionala a muncitorilor, prin propaganda, sprijinul §i conducerea directg asindicatelor din diferite orate §i ramuri de productie. Organizatiile din seco-lul trecut, afiliindu-se partidului, (Mcleau na0ere unei situatii confuze, deoa-rece ele duceau lupta pe linia apgr-arii intereselor profesionale, iar partidul,dominat de elementele burghezo-liberale, i§i concentrase activitatea indomeniul electoral. Din aceasta cauz5, nici organizatiile profesionale nuau sprijinit prea mult partidul §i nici partidul nu s-a preocupat in masura,suficienta de prop4irea organizatiilor profesionale, ceea ce a dus, de fapt,la izolarea acestora din uring, Incercarea de constituire a unei uniunia breslelor din Bucure§ti in 1896, pe lingA, faptul el urm'area o centralizarelimitatA la Capitala Orli, a avut o durata ;;;i o activitate sporadica. Cen-tralizarea organizatoricA a sindicatelor infiintate dupa anul 1905 a dato putere de actiune clasei muncitoare incomparabil mai mare decit inperioada anterioara.

III. Afirminduli internationalismul proletar §i sprijinindu-se peprestigiul unei organizatii centrale, sindicatele din Rominia s-au putut

www.dacoromanica.ro

3 DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR PROFESIONALE ALE CLASCI MUNCITOARE 813

afilia la Internationale le sindicale formate pe ramuri de activitate. Acesteafilieri nu erau formale. De multe ori, in cazuri de greva, muncitorii din Ro-minia actionau prin intermediul Internationalei respective pentru a impie-dica, de pilda, aducerea de muncitori straini de catre patronii romini,pentru primirea i acordarea ajutoarelor de rezistenta etc. Este de la sineinteles ca aceste actiuni aveau un caracter reciproc, muncitorii din Ro-minia devenind astfel un detasament sigur al proletariatului internationalin lupta impotriva exploatarii.

IV. Sindicatele organizate dupa 1905, sub influenta directs a cercu-rilor socialiste Rominia muncitoare" si a gazetei cu acelasi nume, aufacut o propaganda intensa ideilor socialiste. Ele erau organizatii pro-fesionale, dar avind cu cercurile socialiste legaturi directe, ideile socia-liste s-au putut integra, din primul moment, in activitatea for propa-gandistica. Siudicatele din Rominia, in ciuda nivelului politic $i ideo-logic relativ scazut al muncitorilor, s-au considerat chiar de la inceputinstrumente ale luptei de eliberare socials a proletariatului. Vorbinddespre particularitatile sindicatelor din tarile balcanice si din Rominia,G. Dimitrov scria ca acestea an aparut in focul luptei de clasa' a pro-letariatului impotriva burgheziei" ea "de la primii for pasi, sindica-tele au avut posibilitatea sa foloseasca experienta indelungata a prole-tariatului european evite o multime de greseli gi rataciri ..." 1.

In Rominia, influenta reciproca dintre cercurile socialiste si sin-dicate cercurile conducind sindicatele din punct de vedere politic, iarsindicatele oferind cercurilor o baza de masa in activitatea for de pro-paganda a facut ca sindicatele sa joace, dupa cum arata tovarasulGheorghe Gheorghiu-Dej ,,...un rol important in reconstituirea, in 1910,a Partidului Social-Democrat din Rominia" 2.

V. Conflictele de clasa dupa 1905 au luat asemenea proportii giau capatat o asemenea importanta in viata statului burghezo-mosieresc,'Melt s-a impus necesitatea ca muncitorii sa aibe reprezentantii i organi-zatiile for proprii, recunoscute de stat. Sindicatele care s-au treat in foculluptei impotriva corpora(iilor organizatii patronale infiintate de guvernin 1902 au formulat permanent revendicarea de a fi recunoscute casingurele organizatii ale muncitorilor. Satisfacerea acestei revendicarinu a fost obtinuta pe tale oficiala pina in 1916, dar in practica, in urmaluptelor muncitorilor organizati, sindicatele s-au impus intr-o asemeneamasura, Welt guvernele burghezo-mosieresti an fost nevoite de multe orisa duel tratative cu reprezentantii for si implicit BA le recunoasca. In ciudaeforturilor depuse de guvernanti, to tusi corporatiile au pierdut, °datacu infiintarea sindicatelor, caracterul muncitoresc, membrii for ramlnindpatronii micii patroni meseriasi. Prin specificul muncii lor, izolati in miciatelier°, meseriasii s-au apropiat mai putin de lupta clasei muncitoarei din aceasta cauza corporatiile, deli an decazut foarte mult, au continuat

1 Mejdunarodnoe rabocee dvijenie", Moscova, 5-6, 1921, p. 41.2 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole 3i cuutntari, august 1959mai 1961, Editura politicA,

Bucuresti, 1961, p. 426.

§i sa

9i

gi

www.dacoromanica.ro

814 N. COPOIU 4

WI se rnentinit i sa fie obiectul preocuparii cercurilor conducatoare.Dar ele nu reprezentau pe muncitori dup./ cum era Ki firesc, inmomentele intensificarii luptei de class, guvernantii duceau tratative nicu corporatiile, ci cu sindicatele.

Aceste tritsaturi ale sindicatelor, formate si dezvoltate in perioada1905-1916, aratau limpede gradul de dezvoltare la care ajunsese luptade clas1 din Rominia in ajunul primului razboi mondial si importantape care o aveau sindicatele in vista socials a Orli.

Toate aceste trasaturi au insotit procesul yin si in continua dezvol-tare a sindicatelor in intreaga perioada 1905 1916, marcind o etapadistincta in istoria organizatiilor profesionale din tara noastra.

Yn cadrul acestei etape destul de intinse se pot fixa anumite subdi-viziuni, evident, cu caracter aproximativ. Anii avintului muncitoresc din1905-1907 s-au caracterizat, de pilda, printr-o actiune spontana entu-ziasta de organizare a sindicatelor, cu deosebire in ramurile midi productiimestesugaresti (cizmarii, tilrlplarli, croitorii etc.). Explicatia prioritatiiaparitiei sindicatelor in aceste ramuri consta in caracterul acut pe care 11capatase lupta muncitorilor impotriva corporatiilor. Or, baza acestorao constituiau, dupa cum indica si numele legii din 1902, lueratorii mese-

Sindicatele din acesti ani erau, in general, mai putin consolidate dinpunct de vedere organizatoric, iar in unele cazuri an ramas chiar in afaraComisiei Generale Sindicale 1.

titre 1907-1910 s-au desprius citeva sindicate puternice care nunumai ca an rezistat persecutiilor guvernamentale dupg, marea rascoalataraneasca, dar au inregistrat §i progrese serioase din punct de vederenumeric. Intro acestea s-a evidentiat, in primul rind, sindicatul ceferistilor,sindicatul care a alarmat eel mai mult organele de stat burghezo-mosieresti(ceea ce va duce de altfel la grabirea votarii legii din 1909 impotriva orga-nizarii de sindicate muncitoresti in intreprinderile statului). Yn ansamblu

anii acestia s-au caracterizat printr-o actiune sustinuta de intarirea organizatiilor sindicale existente. Fara indoiala ca i in aceastaperioada an aparut organizatii noi, dar intr-un ritm mai lent.

Dupa 1910 a avut loc in rindurile clasei muncitoresti din Rominia undublu proces de organizare : muncitorii erau chemati sa se inscrie si insindicate si in Partidul Social-Democrat din Rominia. Din aceasta cauzala congresele muncitoresti, in press si la intrunirile muncitorilor s-a nascuto intreaga discutie cu privire la rolul sindicatelor si al partidului in luptapentru eliberarea proletariatului. P.S.D.R. nefiind un partid de tip nou,leninist, conceput ca o avangardal a clasei muncitoare, la inscrierea inpartid li se cereau muncitorilor indeplinirea acelorasi conditii ca si la inscri-

Este semnificativ faptul ca, dupa unele cercetari recente, numarul sindicatelor InfiintateIn 1906 era de 73, In timp ce datele Comisiei Generale Sindicale indicau 51 sindicate afiliate laacea data (I. laco;, V. Petriwr, Crearea fi actioitatea sindicatelor din Romtnia in anii 1905-1906,In Analele Institutului de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R." nr. 1, 1962, p. 90).

§i,

§i

ria§i.

toss,

+

www.dacoromanica.ro

5 IN ISTORIA ORGANIZAII LOR RO1ESION kLE A E. CLASEI MUNC TOARE 815

erea in sindicat. Ba mai mult, Partidul Social-Democrat din Rominiase considera pentru ceferisti un inlocuitor al sindicatului interzis. In acesteconditii sindicatele au continuat sa alba un rol foarte important in viataclasei muncitoare. Ele s-au intarit din pullet de vedere orgauizatoric, s-aucreat Uniuni destul de puternice, s-a dezvoltat presa profesionala munci-toreasca. Pe primul plan au aparut atunci sindicatele metalurgitAilorale muncitorilor din porturi, indiciu concludent al cre§terii con§tiintei declass a proletariatului industrial din Rominia.

In sfir§it, trebuie mentionat ca in perioada neutralitatii Rominiei(1914-1916) sindicatele, in ciuda inevitabilelor dificultati de ordin orga-nizatoric, generate de razboiul mondial, an reprezentat unul dintre ele-mentele cele mai dinamice §i mobilizatoare ale muncitorilor in lupta Impo-triva participarii Rominiei la fazboiul imperialist.

In cadrul articolului de fats ne propunem sa desprindem datele prin-cipals cu privire la organizarea profesionala a clasei muncitoare din Rominiaveche Intre anii 1910-1914, perioada asupra careia istorieii Ei-au con-centrat mai putin atentia pins acum.

Crearea Partidului Social-Democrat din Rominia la inceputul anului1910 trebuia sa duel la inviorarea procesului de organizare a clasei munci-toare din Rominia. Congresul sindical, tinut °data cu congresul parti-dului, a dezbatut problema atragerii unui numar de muncitori din ce ince mai mare in sindicate. Tot la acest congres s-a insistat asupra unor formenot de organizare a muncitorilor, prevazute in statut, dar care Inca nu secreasers, cum erau uniunile de breasla. S-a pus de asemenea problemaorganizarii tineretului a femeilor.

Pentru inceputul anului 1910 lipsesc date precise in aceasta privinta,din cauza distrugerii arhivelor sindicatelor de catre politic, in urma ak}a-zisului atentat la viata primului ministru. Datele anterioare aratau o cifrade muncitori organizati In jurul a 8 000.

Cauza principals care a Mout ca aceasta cifra sa creasca, foarte putino constituia, fara 1ndoiala, legea Impotriva sindicatelor votata la 17 decem-brie 1909. 0 parte insemnata a clasei muncitoare ceferi§tii. care Meusepai serio§i pe calea organizarii, a fost astfel scoasa, In 1909, din rindurilesindicatelor. Toate incercarile de a atrage pe muncitorii ceferisti la o parti-cipare activa in luptele muncitore§ti s-au izbit de legea scelerata", careda dreptul administratiei sa concedieze pe oricine ar fi fost invinuit depropaganda socialists in rindurile ceferiOilor.

La aceste persecutii guvernamentale directe s-au adaogat incercarilePartidului liberal de a submina din interior sindicatele muncitoresti, grininfiintarea unor sindicate nationaliste, pe deoparte, iar pe de alts parteprin trimiterea agentilor lui in mi§carea muncitoreasca. Cu toate cs incer-carea Partidului liberal de a lovi sindicatele muncitoresti pe aceasta cale,dupa, cum vom vedea, a dat grey in anii urmatori, ea famine totu§i unadintre cauzele lincezirii procesului de organizare profesionala a muncito-rilor. Dar In pofida acestor greutati, provocate de partidele burgheze,sindicatele muncitoresti din Rominia an ramas, in aceasta perioada,

si

si

www.dacoromanica.ro

43 16 N. COPOIU 6

ceea ce Marx denumea centre organizatoare ale clasei munci-toare..." 1.

DeF3i, din punct de vedere numeric, ele nu au crescut prea mult,totusi in ace ti ani au aparut not sindicate, iar cele existente s-au marit:3i intarit. Astfel, de la 1 februarie 1910 ping la 18 iunie 1912 s-au orga-nizat sindicate §i in unele ora§e in care nu existasera ping atunci : Bacau,Piatra Neamt, Tr. Magurele, Pite*ti, Craiova, Calara§i, Foc§ani §i Con-stanta 2.

Comparind uncle cifre generale se poate ajunge la concluzia ea anii1910 1911 au fort ani de oarecare declin al procesului de organizare aclasei muncitoare i ca un reviriment puternic al acestui proces s-aprodus in anul 1912, in special in a doua jumatate. Cifrele in aceastaprivinta sint graitoare : la 18 iunie 1912 erau 6775 de muncitori organizatiin sindicate, iar la sfir§itul aceluia§i an se atinsese numarul de 9708 3.

Explicatia acestui avint o putem pune in seama a doi factori : luptaimpotriva legii breslelor votata in primavara anului 1912 §i pericolul antre-narii Rominiei in razboiul balcanic. Este semnificativ felul cum se reflectain viata unui sindicat avintul organizatoric din anul 1912 : in sindicatultabacarilor erau inscri0 in luna aprilie numai 66 de membri, in luna maia crescut cu 114, in iunie cu peste 78, in iulie cu 163, in august cu 68 etc.,astfel ca numarul total a crescut pin/ la 805 4. Tot din viata unui sindicatse poate vedea, prin prisma cifrelor de data aceasta reprezentindsumele incasate din cotizatii , cre§terea §i descre§terea periodica a orga-nizatiilor sindicale : in 1915, cind s-au implinit 10 ani de la infiintareaprimului sindicat in Romtnia, sindicatul timplarilor, s-au publicat coteleincasate de acest sindicat in anii 1909 1913. Acestea erau : 1909-2 145,50lei ; 1910 2 070,66 lei ; 1911 1 929,20 lei ; 1912 2 077,60 lei ;1913 1 922,10 lei 5.

In anul 1913, participarea Rominiei la cel de al doilea razboi balcanica dus la o slabire temporary a organizatiilor muncitore§ti, astfel canumarul total al muncitorilor organizati in sindicate a scazut la 5189 6.

Aceasta fluctuatie destul de mare avea insa §i o alta explicatie.Unii muncitori, din cauza nivelului scazut al con§tiintei for de clasa, nuactivau cu consecventa in sindicat. Sindicatele apareau in general in foculluptelor greviste, adica atunci cind muncitorul avea nevoie nu numai desprijin moral, ci §i, in special, de ajutorul material care venea din partea.sindicatelor. Dupa terminarea grevei, unit muncitori, cu o con§tiintade clasa slab dezvoltata, paraseau sindicatele. In perioada aceasta in unele,ora§e sindicate intregi apareau §i dispareau. In presa muncitoreasca seputeau intilni de multe on informatii despre reinfiintarea" unor sin-dicate.

1 Marx st Engels, Des pre sindicate, Bucuresti, 1947, p. 154.2 Vezi darea de seamA morala §i materialA a C.G.S. In Romtnia muncitoare", 8 tulle

3 Romtnia muncitoare", 8 tulle 1912.4 Tribuna lucrAtorului In piele", nr. 2, 8 oct. 1912.5 Lupta zilnicA", 17 martie 1915.

Dezbalerile celui de al V-lea congres al sindicatelor unite final la Ploiefti In.5 7 ianuarie 1914, p. 25.

1912.

www.dacoromanica.ro

7 DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR PROCESIONALE ALE CLASEI MUNCITOARE 817

La aceasta stare de lucruri a contribuit, Fara indoiala, insa8i con-ducerea C.G.S., care propovaduia neutralitatea politica a sindicatelor 8irecomanda secretarilor care se deplasau pe teren sa se abtina de la pro-paganda politica. La congresul sindical din 1914 unul dintre secretariiComisiei Generale Sindicale a fost aspru criticat pentru ca a deviat de laactivitatea pentru care era platit 8i a facut activitate politica" 1.

In anul 1911, izbucnind mai putine greve decit in anii precedenti,8-au infiintat 8i mai putine sindicate. La sfir8itul anului 1911 Rominiamuncitoare", facind bilantul activitatii pe linie organizatorica, stria :,,am avut in 1911 mici victorii, am impra8tiat in paturi noi ideile noastre,dar mi8carea noastra, organizatiile noastre sint inca slabe, sindicateleau ramas in aceea8i stare ca 8i in anul trecut ..." 2.

In aceasta perioada de stagnare a sindicatelor a aparut manifestulC.G.S. catre organizatiile sindicale din toata tara 3. Acest manifest faceao analiza serioasa a situatiei sindicatelor, aratind ca mi8carea sindi-cala de la noi trece printr-o criza care trebuie sa atraga atentiuneanoastra. . .". Manifestul sublinia contradictia dintre prestigiul mare pe careil dobindise miscarea muncitoreasca in ultimii ani 8i nuhiarul mic al mun-citorilor organizati 8i al fondurilor de care dispuneau organizatiile sindicale.

Principala cauza a acestei stari de lucruri consta in politica perse-verenta a guvernantilor romini de a mentine corporatide tor, care chiara8a dezorganizate cum erau in ultimii ani, sustrageau o parte dintre mun-citori. De exemplu, in 1912 8i chiar mai tirziu, muncitorii tipografi dinBucure8ti, in numar de peste 3 000, nu erau organizati intr-un sindicat,ci intr-o societate profesionala Gutenberg", de8i multi tipografi simpa-tizau cu lupta dusa de clasa muncitoare organizata in sindicate 4.

Manifestul C.G.S., mentionat mai sus, arata in mod just ca greveledese 8i nepregatite care an Inceput sa izbucneasca in toata tara dovedescce avint de lupta clocote8te in inimile lucratorilor. Numai noi sa fim demnide menirea noastra". Cu toate acestea C.G.S. se mentinea pe pozitia de anu sprijini grevele nepregatite", adica ale muncitorilor neorganizati,ceea ce implicit indeparta pe muncitori de sindicate.

In ce prive8te proportia de muncitori organizati, numai 2 % dinnumarul total al lucratorilor din Bucure8ti, ocupati in industrie, comert8i transport faceau parte din sindicate. Dintre ora8ele mai magi singur

/1 Dezbaterile celui de al V-lea congres at sindicatelor unite linut la Ploiesti In 5-7 ianuarie

1914, p. 21.a Rominia muncitoare", 1 ianuarie 1912.a Vezi : Rominia muncitoare", 11 martie 1912.

Tribune tipografilor, organ bilunar pentru ridicarea economic' $i cultural' a lucra-torilor de arte grafice din Rominia", stria in 1914 aceste rinduri sugestive : Chid ne gIndim laepoca aceea In care se faceau manifestatii pe dealul Mitropoliei de catre unii din meseriasi $imuncitori spre a cere legea meseriilor ni se umple sufletul de amdraciune de modul cum am fostindusi In eroare de toate partidele politice de la 1902 piny acum, cu aceasta lege. Au trecutdoi ani aproape de la punerea in aplicare a acestei legi (e vorba de legea Nenitescu din 1912n.n.) si corporatiile si breslele nu §i-all facut statutele tor. Ceea ce denota ca meseriasii nu privesccu ochi buni aceasta institutie, care si-a trait de mull traiul" (Tribuna tipografilor", nr. 1,1 februarie 1914).

4

www.dacoromanica.ro

818 coPoiu 8

portul Braila a cunoscut un avint muncitorese continuu, chiar cind inrestul tarii declinul era vizibil.

Prin statutul sindicatelor, adoptat Inc a, din 1908, se prevedea creareaunor Uniuni" sindicale pe ramuri de productie. Greutatile prin care a tre-cut miscarea muncitoreasca an impiedicat constituirea imediata a acestoruniuni. Catre sfirsitul anului 1913 erau patru uniuni. In Bucuresti, Uniuneafier si metal, Lemn si mobila fi a Lucratorilor in piele, far la BrailaUniunea lucratorilor de transport pe apes si uscat din Rominia. Uniunileisi editau gazetele for de breasla. Astfel an aparut cu o periodicitatediferita in anii 1912-1914 gazetele Tribuna transporturilor", Lemn simobill", Fer si metal" si Lucratorul in piele". Uniunile tineau periodiccongrese sau conferinte la care dezbateau probleme profesionale. In uncleuniuni insa muncitorii Inaintati acordau importanta si luptei politice sipropagau aceasta lupta. Astfel, de pilda, la congresul Uniunii lucratorilordin transport care a avut loc la Braila in 1912, s-a adoptat o motiunepentru partid". Prin aceasta lucratorii din porturi intruniti in congresla Braila fac apel la singurul partid din tara care apara drepturile munci-torilor, la P.S.D. 4 sa le dea sprijinul necesar in lupta ce vor da pentruapararea intereselor for de class si de breasla" 1.

Uniunile aveau consfatuiri intre ele on de cite on apareau problemeimportante, de ordin general. Astfel, la 15 decembrie 1913, in urma con-vocarii Uniunii fier si metal, s-a organizat o consfatuire cu Uniunea lemnsi mobil& si Uniunea lucratorilor in piele. Scopul acestei consfatuiri erastabilirea unei serif de propuneri comune pentru apropiatul congres alsindicatelor.

Uniunile an jucat un rol pozitiv in procesul de organizare a munci-torilor, chiar dacl ele nu an avut intotdeauna o activitate sustinuta.Uniunile din Rominia erau afiliate Uniunilor internationale corespunza-toare.

Dupes 1910 in miscarea muncitoreasca din tara noastra s-a afirmatdin ce in ce mai puternic sindicatul metalurgistilor. In primii ani dupesinfiintare, sindicatul a progresat incet din cauza prigonirilor 2. 0 invio-rare s-a produs in 1909 cind muncitorii de la Arsenalul din Bucuresti, subinfluenta ceferistilor si a celor de la santierul naval din Tr. Severin, au in-ceput sa se organizeze si ei, dar votarea legii scelerate" a pus din nou capatexistentei sindicatului muncitorilor de la Arsenal. In anii 1910-1911sindicatul metalurgistilor din Ploiesti, ca $i cele din regiunile petrolifere,erau mai puternice decit cel din Bucuresti.

Conform statutului sindicatelor, care recomanda crearea de Uniunisindicale pe ramuri de productie, in 1910 s-a ales provizoriu in Capita laprimul comitet al Uniunii fier si metal care tinea legatura cu organizatiiledin Ploiesti, Cimpina si Galati.

Sindicatele metalurgistilor afiliate de la 1 ianuarie 1911 UniuniiInternationale de breasla a metalurgistilor, cu sediuL la Stuttgart 3

1 Romtnia muncitoare ", 13 decembrie 1912.2 Fer si metal", 1 ianuarie 1913.3 Idem, sept. 1912.

www.dacoromanica.ro

9 DIN STORIA ORGANIZATIILOR PROFESIONkLE ALE CLASEI MUNCITOARE 819

au luat Ins un adevArat avint in anii 1912-1914, chid lucrAtorii meta-lurgisti din Rominia au dat bAtalii de class importante. Pe plan organiza-tonic, sindicatul metalurgistilor din Bucuresti, in condueerea caruia activa

viitorul luptator comunist Pandele Becheanu 1, devenise eel mai puternic2,in iunie 1912, numarind 2100 de membri 3.

Comitetele centrale ale Comisiei Generale a Sindicatelor i Parti-dului Social-Democrat, intrunite in seara zilei de 5 mai 1912, au hotarlttinerea Congresului P.S.D. si al Sindicatelor in zilele de 29, 30 iunie1 iulie 1912 in Bucuresti 4.

Yn doi ani si jum5,tate, intre congresul din 1910 si congresul din 1912,nu s-a organizat decit o consfatuire" cu reprezentantii muncitorilor dinprovincie si din capitals. Aceasta consfatuire organizat de C.G.S.P.S.D. a avut loc in luna august 1911. Problemele mari, care au constituitobiectul discutiilor, au fost in leg/tura cu expulzatii i cu atitudinea fatsde noua lege a breslelor care urma BA, fie adusa in parlament in toamnaurmatoare.

La consfatuire s-au aratat insa slabiciunile generale ale miscariisindicale, subliniindu-se ca situatia intregei miscari socialiste si sindicale...nu este de loc imbucuratoare" 5. Dar nu s-a luat nici o masura concrete.ConsfAtuirea a avut un caracter larg, participind 88 de delegati din pro-vincie si 162 din capitals. Dar pentru CA ea avea mai mult un caracterinformativ, importanta ei a ramas destul de redusa.

In primavara anului 1912, parlamentul a votat legea breslelor si aasigurarilor. Aceasta masura legislative a determinat o agitatie in rindu-rile clasei muncitoare. Perieolul de a se inlocui vechile corporatii cu altelenoi, creste in urma legii meseriilor din 1902, ceea ce a dat nastere unorframintari puternice in rindul clasei muncitoare. Cresterea miscarii gre-viste din prim5,vara acestui an se explicA prin dirzenia pe care o puneaumuncitorii, pe de o parte pentru impiedicarea traducerii in viata a legiibreslelor, iar pe de altA parte, pentru inlAturarea unor lacune din legeaasigurarilor, lege care era de fapt o cucerire a clasei muncitoare. 0 grevIputernica a izbucnit la Ploiesti, a carei revendicare era aminarea intrariim vigoare a legii breslelor pins la congresul socialist (legea intrase invigoare de la 1 aprilie 1912).

Aceasta cerere a muncitorilor arAta increderea pe care o aveau eiin Comisia Genera la Sindicalg de la care asteptau un mare ajutor. Con-vocarea congresului era de fapt o urmare a acestor manifestari ale munci-torilor. Cind muncitorii vorbeau despre convocarea congresului socialist",ei aveau in vedere nu numai congresul P.S.D.R., ci congresul sindica-telor. Aceasta se datora faptului ca problema principala care se anuntaa fi pe ordinea de zi era legea breslelor. De aci rezulta dificultatea de a

1 Fer si metal", 1 noiembrie 1912.2 Vezi articolul lui Iosif Nadejde, Dupd congresul social-democrat, In AdevArul",

3 Julie 1912.3 Rominia muncitoare", 8 tulle 1912.4 Congresul fusese stabilit initial pentru data de 6, 7, 8 ianuarie 1912 (Romlnia

muncitoare", 3 noiembrie 1911), dar din cauza legii breslelor care tocmai fusese adusii In parlament,tinerea congresului a fost amlnatA.

5 Rominia muncitoare", 4 septembrie 1911.

si

iii

yi

si

www.dacoromanica.ro

820 N. COPOIU 10

se convoca congrese separate. Congresul din vara anului 1912 a purtatde aceea acelasi caracter mixt, al partidului si al sindicatelor.

Ordinea de zi a congresului era alcatuita din urmatoarele puncte :1. Darea de seam/ morals si materiala a partidului ; 2. Darea de seam&morala si material/ a C.G.S. ; 3. Presa, editura, reorganizarea ; 4. Tacticamiscarii ; 5. Legea breslelor ; 6. Votul universal.

Preponderenta pe care o aveau organizatiile sindicale fat de celeale partidului se vede si din numarul de delegati care reprezentau clubu-rile (sectiunile) partidului si sindicatele. La congres participau 64 dedelegati din partea sindicatelor si 16 delegati din partea cluburilor. Laacestia se adaugau membrii Comitetului executiv al partidului $i membriiC.G.S. In total au luat parte 93 de delegati cu drept de vot 8i 35 flea dreptde vot. Explicatia num/rului atit de mare al delegatilor fara drept de votconsta in faptul ca la congres au vent reprezentantii tuturor sindicatelor.06, unele sindicate refuzau 0, se afilieze la Comisiunea Generals Sindi-cala, cum era de pilda cazul sindicatului functionarilor comerciali 1. Tot-°data, delegatii sindicatelor care nu erau la zi cu cotizatia an fost primitila congres fara, drept de vot.

Numarul total al muncitorilor organizati reprezentati la congres era,de 6 775, dintre care 4 370 din Bucuresti, 820 din Braila, 493 din Ploiesti etc..

Dace tinem seama ca in 1910 numarul muncitorilor organizatiscazuse de la 8 500 citi erau in 1909, la 3 983 si a in primavara anului1912 s-a inregistrat o crestere a num/rului muncitorilor organizati (6 775),si a luptelor muncitoresti, putem trage concluzia ca cel de-al doilea congres.al P.S.D. si al IV-lea congres sindical s-au desfkurat in conditiile unuiavint al miscarii muncitoresti.

Pe linie sindicala, congresul avea o sareina, urgenta : aceea de astabili tactica miscarii fat/ de legea breslelor din 1912. In perioada ante-rioara congresului, muncitorii cerusera cu insistenta ca legea sa nu intrein vigoare decit dupe ce va avea loc congresul socialist, aceasta deoareceo parte a legii breslelor, care se referea la asigurarea muncitorilor, cuunele rezerve, era acceptabila in principiu. Spiritul reactionar din aceastalege era exprimat de prevederea cu privire la organizarea noilor asociatilprofesionale in locul vechilor corporatii discreditate.

Raportul in problema legii breslelor arata ca legea breslelor propriu-zisa trebuia respinsa pentru ca, fara a aduce vreun folos, impunea munci-torilor obligatia de a face parte din asociatiuni bazate pe principiul armo-niei de class, avind deci ca scop impiedicarea cresterii simtului de clasa,.i a combativitatii proletare.

Totusi, rezolutia adoptat/ impotriva legii breslelor era patrunsa deoportunism. Faptul ca exista o parte pozitiva integrate in lege prin-cipiul asigurarilor a facut ca congresul sa nu respinga aceasta lege inansamblu, ci ...sa se supuna deocamdata, ei, spunind insa guvernului caaceasta atitudine e numai un armistitiu ping, la toamna, cind vor trebui

1 Romlnia muncitoare", 8 iulie 1912. Delegatii sindicatului functionarilor comercialiau avut o atitudine de-a dreptul ostila la congres, fAcind agitatie Impotriva partidului $l pentrudeplina neutralitate a sindicatelor.

www.dacoromanica.ro

11 DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR PROFESIONALE ALE CLASEI MUNCITOARE 821

facute modificaxile preconizate in congres, si anume : desfiintarea breslelor,marirea quantumului de pensii, micsorarea limitei de virsta" 1.

Dupa congresul socialist, din vara anului 1912, s-a tinut ii primaconferinta a lucratorilor metalurgisti, la care s-au stabilit unele masuri cucaracter organizatoric $i s-a hotarit editarea unui ziar de breasla. La.conferinta metalurgistilor a participat ca invitat Gh. Dimitrov, careluind cuvintul dupa inchiderea dezbaterilor, ... a urat progrese sindica-telor lucratorilor metalurgisti si si-a exprimat dorinta ca, la congresulsocialist ce se va tine la 15 august la Sofia, va participa si un delegatal muncitorilor romini". 2

Ca si in cazul altor uniuni, editarea unui ziar de breasla a exercitat oputernicg influents asupra procesului de organizare a muncitorilor meta lur-gisti, in mobilizarea for la lupta impotriva exploatarii capitaliste. GazetaFer si metal", organul Uniunii lucratorilor in fier si metal din Rominia,care a aparut lunar de la 1 septembrie 1912 ping in aprilie 1914, a constituito importanta tribuna a clasei muncitoare din Rominia, in paginile chreias-au reflectat luptele metalurgistilor, procesul de organizare in piing desf a-surare, precum si viata muncitorilor din fabrici, intrucit gazeta a publicatzed de anchete despre conditiile grele in care munceau metalurgistii indiferite fabrici si ateliere. Intr-un articol intitulat Rdzboiul viefii, P. [andele)Bjecheanu] explica in felul urmator rostul organizgrii muncitorilor insindicate : ... Pentru ca lucratorul la not e exploatat de toti si neajutatde nimeni, pentru ca are in fats, oglinda vie a suferintelor noastre, iatacare e calea pe care trebuie s-o urmam pentru ca toate aceste rele sa dis-par/ : 0, ne unim in sindicate... Muncitori din toatd lumea, unifi-vd, a.zis Marx. . ." 3

Gazeta Fer si metal", desi se caracteriza printr-o pozitie inaintatain abordarea multor probleme, nu vedea limpede, din cauza influenteiideologiei predominant oportuniste a conducerii Partidului Social-De-mocrat, raportul dintre partid si sindicat, punind semnul de egalitateintre organizatiile profesionale ale clasei muncitoare si detasamentul saude avangarda 4. Dupg cum muncitorul, stria gazeta, are doua bratepe care le vinde pentru a cistiga piinea zilnica si pentru a imbogati pealtii, tot astfel sindicalismul si partidul socialist sint doug brate de careface uz proletariatul in sfortarile lui..." 5.

In 1913, in urma participgrii Rominiei la eel de-al doilea razboibalcanic, numarul membrilor Uniunii fier si metal a scazut la 942 O. Nudispunem de alte date cu privire la cuprinderea organizatoricg, piny in1916, a acestui important detasament al clasei muncitoare, dar scoala delupta din anii premergatori razboiului a otelit pe metalurgisti Eli ei,

1 Viitorul", 3 lulie 1912.2 Romlnia muncitoare", 12 Julie 1912.$ Fer $i metal", 1 februarie 1913.4 De altfel, exista informatia ctt redactia gazetei primea sau cel putin cunostea o publicatic

mensevica, deoarece in redactarea unui buletin informativ asupra miscarii grevIste din Rusia,era indicata ca sursli gazeta mensevicilor Nasa Zaria". (Fer si metal", 1 nov. 1912).

5 Fer $i metal", 1 oct. 1912.6 Raporl cdlre al V-lea congres at organizafiilor sindicale ce se va fine la Ploiefli, In 5-7

ianuarie 1914, Bucuresti, 1914, p. 5.

www.dacoromanica.ro

822 COPC 12

desi nu prea numerosi, au constituit in perioada avintului revolutionardin 1917-1921, alaturi de ceferisti, batalioanele de ,sod ale clasei munci-toare.

O puternica uniune, atit din punct de vedere numeric, cit si al actin-nilor intreprinse a fost i Uniunea transporturilor al carei secretar, piny In1914, a fost Stefan Gheorghiu. In 1914. aceasta uniune numara 5.000 demembri. Dintre acestia 3 000 erau de la sindicatul muncitorilor din portsi 500 muncitori de la docuri. Restul pins in 5 000 apartineau oraselorGalati, Sulina riff Constanta 1.

Organul de press al I.Tniunii era Tribuna transporturilor", carea aparut la Braila Intre anii 1913-1915 (in martie 1915 a aparut unnumar special consacrat comemorarii lui Stefan Gheorghiu). Gazeta eraredactata la inceput de Stefan Gheorghiu care a publicat o seriede materials cu privire la situatia muncitorilor din porturi 2. Gazeta aoglindit pe larg luptele greviste ale muncitorilor din porturi, in spe-cial grevele din primavara anului 1913. Dupe moartea lui StefanGheorghiu, conducerea gazetei ca §i a Uniunii de altfel a fost preluata deConst. Maneseu. Printre cei care au condus luptele muncitorimii dinBraila a fost Stefan Grigoriu, iar in Galati (pins in iulie 1910, cind a murit)tinarul avocat socialist Misu Ionescu, un luptator energic pentru cauzacelor exploatati.

Uniunea lucratorilor in piele (cizmarii, tabacarii $.a.) s-a constituitabia in iulie 1912. Desi dezvoltata (ca volum al productiei), industriapielariei din Rominia nu era concentrate, din care cauza lucratoril eraudispersati in mici ateliere. Asa se explica faptul ca deli cizmarii au fostprintre primii muncitori care s-au organizat in sindicat, organizatiile fornu s-au impus in miscarea muncitoreasca, deoarece nu erau trainice.Cizmarii si-au creat sindicate in aproape toate orasele tariff, dar durataexistentei lor, din motive diferite, era redusii. Cu prilejul implinirii a doiani de la intemeierea primului sindicat al cizmarilor din Rominia, gazetafestive Cizmarul" consemna tocmai fluetuatia in existents unor sin-dicate 3. i dupe 1910 situatia a ramas asemanatoare ; mai bine organi-zati in 1912, dupe cum s-a aratat, erau tabacarii.

Uniunea lemn mobile, prima uniune care luase fiinta (in octom-brie 1908 4), grupa, in genere, pe timplari. Nici aceasta uniune, prin spe-cificul organizarii productiei in ateliere midi, nu a putut sa ajunga la rezul-tate deosebite, constiinta de class a lucratorului din micile -ateliereraminind Inca in urma fats de cea a muncitorilor din marile IntreprinderiRi fabrici. Un exempla in aceasta privinta va fi edificator : sindicatultimplarilor din Ploiesti in 1912 numara 142 membri, dar dintre acestianumai 50 erau cu cotizatia la zi, 50 intirziau s-o plateasca, iar 42 s-au

1 M. Gh. Bujor, Amintirt, Arhiva centralA a Institutului de istorie a Partidului de peling C.C. al P.M.R." p. 250. (In continuare se va cita A.G. I. I.P.).

2 In decembrie 1913, In timp ce se afla In sanatoriu, *tefan GheoPghiu scria lui C. MAnescuc5 a Inceput sA lucreze la un studiu referitor la greve", drept raspuns -unui articol calomniosaparut In Buletinul Camerei de comer(. ", din Galati (A.G. I. I.P., dosar 448, vol. II, fila 1).

Cizmarul", numar unic, 30 iulie 1907.4 Romlnia muncitoare", 2 noiembrie 1908a

si

www.dacoromanica.ro

13 DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR PROFESIONALE ALE CLASEI MUNCITOARE 823

retrasl. Sindicatul croitorilor din Bucuresti, creat la 16 martie 1906, aveadup./. 10 ani de existent/ 870 de membri, dintre care 47 lucfatoare 2.

Cele mai complete cifre privind situatia organizatorica a sindica-telor uniunilor din Rominia au fost publicate in 1914, cu prilejul con-gresului al V-lea sindical, cind s-a tiparit raportul Comisiei Generale.Trebuie precizat ins/ a i aceste cifre pe care le reproducem mai jos nucorespund intru totul realitatii, pentru c5, numgrul muncitorilor organi-zati era mai mare, dar cei care n-aveau cotizatiile la zi nu au fost socotiti 3.

Organizatiile afiliate1912 1913

nr. organiza-tiilor

nr. membri-lor

nr. organiza-pilor

nr. membrI-lor

Brutari 1 69 1 47Calcatori 1 120 1 60Croitori 2 109 2 98Celuloza 1 278Fund. comerciali 1 28 1 34Indus. textila 3 86 3 48Legatori 1 48 1 47Org. mixte 12 2 109 17 912

larieri 1 206 1 30Sticlari 1 30Tipografi 1 56 1 20Uniunea fer si metal 5 2 050 4 942Uniunea Iemn mobil/ 5 507 6 390Uniunea lucrat. In piele 6 891 3 290Uniunea transporturilor 3 3 151 4 2 241

Total 43 9 708 46 5 189

De altfel, in acelasi raport se mentiona c5, se eliberaser/ 14.000carnete de membri deci un numk aproape dublu fat5, de numkul mem-brilor de organizatie recunoscuti de Comisia General*/ Sindicall.

Dar cifrele care ar permite urmkirea cresterii organizatorice asindicatelor nu se cunosc decit intr-o masura foarte mica si ele se refer/mai mult la ultima parte a perioadei dinaintea rkboiului, cind aparatulorganizatoric al Comisiei Generale Sindicale a primit date statistice maicomplete de la comisiile locale. Important era ins5, faptul ca sindicatele,grin existenta si politica for muncitoreascl de class, an subminat corpo-ratiile, atrAgind permanent pe lucratori in marele esalon al clasei munci-toare. Rind pe rind, incepind cu timplarii in 1905 si sfirsind cu chelneriiin 1915, organizatiile profesionale ale muncitorilor an adoptat principiulluptei de clas/ si au aderat la Comisia General/ Sindical/. Chiar o orga-nizatie ca Uniunea sobarilor din Rominia, cu 400-500 de muncitori 5,

1 Lemn mobild", 1 octombrie 1912.2 Gazeta festiva a sindicatului lucratorilor lucratoarelor din Bucuresti", Bucurelti,

16 aprilie 1916.8 Raporl Mire al V-lea congres al organizafiilor sindicalele ce se as fine la Ploie§li, In

5 -7 ianuarie 1914 p. 5.4 Ibidem, p. 1.5 Gazeta sobarilor" nr. 2, 14 februarie 1913.

4 c. 3189

9i

pi

2,

yisi

www.dacoromanica.ro

824 N. COPOIU 14

care nu era afiliata Comisiei Generale Sindicale, recuno§tea in organul eide press, in 1913, ea experienta din ultimii ani ne-a invatat ca modulnostru de organizare nu este din cele mai bune, ca tactica noastra nueste complet aceea care corespunde intereselor noastre, ca, mai ales,izolarea noastra de restul muncitorimii din tara romineasca §i izolati defratii no§tri de munca, sobarii din celelalte tari, este daunatoare chiarintereselor noastre" 1. Este interesant de mentionat ca aceasta stare, despirit a lucratorilor sobari a facut ca ziva de 1 Mai 1913 sa fie sarbatoritade ace§tia chiar in zi de lucru, la 10 dimineata, TTniunea sobarilor Bindastfel singura organizatie din tara care sarbatore§te 1 Mai in zivacind cade, odata cu muncitorimea din toata lumea" 2.

0 evolutie interesanta au avut dupe 1909 organizatiile lucratorilordin alimentatia publics. Gazeta Uniunea", care aparea intr-un tirajde 1000 exemplare, demasca exploatarea nemiloasa de catre patroniilocalurilor de alimentatie public' a lucratorilor chelneri §i descria viataplina de greutati §i lipsuri a acestora. Organizatia §i gazeta ei sprijineaugrevele chelnerilor. La al treilea congres al chelnerilor din Rominia, inraportul de activitate prezentat de Marian Cristescu 3, se arata c5, in ultimulan avusesera loc 15 greve (§i toate terminate cu succes) §i a Uniuneatiparise peste 10 000 de manifeste 4. La aceasta data, in 1909, existaufiliale ale Uniunii in Ploie§ti, Buzau, Braila F}i. Bacau. Legaturile Uniuniichelnerilor cu Comisia Generals Sindicala se intareau tot mai mult, caurmare a straduintelor depuse de elementele inaintate din rindurile chel-nerilor §i a actiunii de lamurire dusa de Rominia muncitoare" :F;Ii deconducatorii C.G.S. La congresul Uniunii chelnerilor din 1909 s-a hotaritafilierea la Comisia Generall Sindicala, iar Marian Cristescu, secretarulUniunii, a fost ales, la congresul de reconstituire a P.S.D., membrusupleant al C.G.S. Dupe reconstituirea Partidului Social-Democrat,Uniunea" sfatuia pe membrii sai, cei luminati deja", s5, se inscrie innoul partid, iar de aci, in listele electorale" 5. Gazeta Uniunea", alaturide Rominia muncitoare", a dus o puternica agitatie pentru obtinerearepaosului duminical complet. Dupa cum se §tie, parlamentul burghezo-mo§ieresc a votat, intr-adevar, sub presiunea luptei clasei muncitoare,legea repaosului duminical complet la 30 martie 1910. Legea aceastaa repaosului, stria « Uniunea », nu a fost data de guvernanti din proprieinitiative . ea le-a fost impusa c1e muncitorime". Uniunea"continuat sa apara pina fn ianuarie 1913, sustinind principiile declass ale organizatiei §i militind pentru afilierea la C.G.S.

1 Gazeta sobarilor", nr. 2, 14 februarie 1913.2 Idem, nr. 4, 9 iunle 1913.8 Figura luminoasa a lui Marian Cristescu nu a fost pInA acum dezvaluita In lucrArile

privitoare la istoria mi§cArii muncitore§ti. NAscut la Spineni -Olt, din pArinti Iarani, M. Cristescua desfa§urat o activitate neobositA printre muncitorii breslei lui, In scopul ridicArii con§tiinteifor de clasa. El a fost secretarul Uniunii chelnerilor principalul redactor al gazetei Uif Jima".A murit la 24 martie 1911, chid era membru supleant al C.G.S.

4 Uniunea" nr. 10, 10 ianuarie 1910.3 Idem, 15 februarie 1910.

Idem, 25 aprilie 1910.

a,

www.dacoromanica.ro

15 DIN ISTORIA ORGANIZAIIILOR PROFESIONALE ALE CLASEI MUNCITOARE 825

La cel de-al IV-lea congres al Uniunii chelnerilor (13 15 octom-brie 1911) s-a hotarit crearea unei Federatii pentru a se da posibilitateasa faca parte din organizatie §i altor societati profesionale din aceea§iramura de activitate. Largirea organizatiei nu a dus la intarirea ei,deoarece a§a zisele societati filantropice" (de ajutor mutual) nu recu-no§teau principiul luptei de clasa. De aceea ani de zile in gazeta Fede-ratia", care a inceput WA apara in noiembrie 19121, s-a dus o lupta deschisapentru mentinerea caracterului de clasa al organizatiei chelnerilor §ipentru afilierea la C.G.S., afiliere la care noua federatie renuntase.

Cuprinderea organizatorica a Federatiei era urmatoarea, in ianuarie1913: Bucure§ti (820 membri), Tr. Severin (38 m.), Craiova (32 m.),Caracal (20 m.), Giurgiu (34 m.), Ploie§ti (38 m.), Constanta (28 m.),Galati (32 m.), Braila (80 m.), Foc§ani (28 m.), Iasi (40 m.) 2.

Timp de trei ani de zile Federatia s-a considerat independentVde clasa muncitoare organizata, cu toate ca gazeta Federatia" luptapentru imbunatatirea conditillor de viata ale muncitorilor §i impotrivaexploatarii. 0 actiune sistematica de lamurire a muncitorilor chelneri, insensul ea lupta for impotriva patronilor nu va fi incununata de succes cittimp nu vor avea in spatele for zidul puternic de sprijin reprezentat declasa muncitoare in totalitatea ei, au dus-o Gh. Gh. Niculescu-Mizil,unul dintre conducatorii Federatiei §i redactorul responsabil al gazetei,precum §i alte elemente inaintate din rindurile acestei categorii de mun-citori. Experienta ne-a invatat stria unul dintre ace§tia in « Fede-ratia » ca singura breasla noastra nu va progresa, ci din contra vamerge spre regres. Cad revendicari economice nu se pot ci§tiga §i mentinefara sa avem in spatele nostru armatele muncitore§ti organizate" 3.

Al treilea congres al Federatiei (si al 8-lea de breasla) tinut la Ploie§tiin zilele de 5 7 februarie 1915 a hotarit, in sfir§it, afilierea la ComisiaGenerala Sindicala. Congresul, in maturitatea lui, comenta aceastahotarire Gh. Gh. Niculescu-Mizil , a stabilit ca sintem o breasla de mun-citori, ca locul nostru este alaturi de intreaga milcare muncitoare..." 4In felul acesta anii 1915-1916, ultimii ani de dezvoltare papica" ami§carii muncitore§ti din Rominia pina la Marea Revolutie Socialists dinOctombrie, au gasit §i pe muncitorii chelneri incadrati activ in frontulunit de lupta al clasei muncitoare.

Este cunoscut faptul ca Internationala a II-a a acordat o mareimportanta problemei cooperatiei. La congresul de la Copenhaga din1910 s-a discutat pe larg problema cooperatiei. V. I. Lenin a prezentatCongresului Internationalei socialiste un proiect de rezolutie al social-

1 Gazeta Federatia", In cluda inconsecventelor ei, a fost o publicatie muncitoreascadin aceastA perioadA demnA de toatA atentia. Ea a avut o lungs durata L mai ales In anii 19151916, a secondat de aproape Lupta zilnica" prin pozitia ei justA In multe probleme de ordinsocial-politic §i chiar literar-artistic. Din noiembrie 1912 pinA la 1 aprilie 1914 a apArut lunar,de la 1 aprilie 1914 1 aprilie 1915 bilunar, iar de la aceasta data With la Incetarea aparitiei,In 1916, saptamInal.

2 Federatia", organ oficial al lucratorilor chelneri §1 asimilatii for din Rominia, nr. 9-10 martie 1913.

3 Ibidem,nr. 8-9, 1 februarie 1915.4 Ibidem, 1 februarie 1915.

www.dacoromanica.ro

826 N. COPOIU 16

democratiei ruse, care insa a fort respins1. Esenta proiectului prezentatde Lenin consta in aceea c5, miscarea cooperatistA', nu poate sa aib5, incapitalism un caracter socialist 2.

Congresul Internationalei a H-a a adoptat o rezolutie centrists inaceasta problems, in care se spunea, printre altele, ca : Congresul cheamape toti socialitiii pe toti membrii de sindicat sa participe activ la mi§-carea cooperatista..." 3.

Elementele oportuniste din P.S.D.R. au cautat pe aceasta linie lainceput sa ineurajeze miscarea cooperatistg, stimulind infiintarea citorvacooperative de consum. La Ia§i, in urma unei greve a lucratorilor brutariin noiembrie-decembrie 1911, s-a infiintat o Societate anonima coope-rativA de brutarie §1 franzelarie" denumita Munca". Capitalul acesteisocietati era de 10 000 lei in actiuni de 25 lei. Cooperativa a dat rezultatemediocre, dar ea s-a bucurat de simpatia opiniei publice. Astfel, printremembrii fondatori ai acestei societati cooperative figurau prof. univ. PaulBujor §i marele pictor romin Octav Bancila. Congresul din 1912 a adoptato rezolutie prin care interzicea infiintarea de not cooperative, socotindca rapesc in mod inutil din fortele de valoare ale miparii" 4.

Yn Rominia au existat in aceasta vreme §i patru cooperative munci-toreti de productie la Bucuresti, Tr. Severin §i Ia§i.

Cu toate aceste incercari de a se constitui cooperative §i in Rominia,nu se poate vdrbi in mod serios despre o mi§care cooperatist6 in taranoastrk: in aceasta perioadg.

O motiune specia15, a congresului din 1910 a P.S.D. prevedea orga-nizarea tineretului. Prima organizatie a tineretului muncitor din vecheaRominie dateaza de la 3 februarie 1908, cind in cadrul unei adunari apeste 120 de tineri5 s-au pus bazele Cercului ucenicilor". Printre fonda-torii cercului se numara §i tinarul tipograf Stefan D. Paunescu, poettalentat, care a murit ins5, de timpuriu la virsta de 18 ani, rapus de tuber-culoza.

Incepind din anul 1909, Cercul ucenicilor" a primit denumireade Cercul tineretului muncitor" 6.

La 1 aprilie 1910 a aparut gazeta Foaia tinarului". Aceasta aaparut lunar cu o oareeare neregularitate ping la inceputul razboiuluimondial. Ea §i-a intrerupt aparitia in timpul celui de al doilea razboibalcanic F,;i in iarna anilor 1913 1914.

1 Huitieme Congres Socialiste International, tenu & Copenhague (28 aoill au 3 septembre1910), Gand, 1911, p. 116-117.

2 V. I. Lenin, Opere, vol. 16, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1957, p. 259-260.3 Huilieme Congres Socialiste International ..., p. 83.4 Rominia muncitoare", 8 iulie 1912.

Institutul de Istoric a Partidului de pe lInga C.C. al P.M.R., Contribufii la istoriaorganizafiei marxist-leniniste de tineret din Rominia, vol. I, de Gh. Mot, V. V. Stefanescu,C. Mocanu, Buc., 1959, p. 42; vezi Foaia tIndrului", nr. 10, februarie 1911.

6 Ibidem, p. 46.

6

5i

www.dacoromanica.ro

17 DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR PROFESIONALE ALE CLASEI MUNCITOARE X27

Yn articolul program publicat in primul numgr se vorbea despreimportanta invAtaturii pentru tineretul muncitor i invita pe tineri lasedintele cercului. Cu toat5, existenta acestui periodic, munca de organi-zare in rindurile tineretului muncitor, a progresat destul de Meet. Comi-tetul Cercului tineretul muncitor" a inceput s5, se reorganizeze abia, iniunie 19101.

Totusi, tineretul din Rominia a fost reprezentat la consfatuireatineretului de la Copenhaga din vara anului 1910. Cu acest prilej aflamnum5rul de tineri organizati din Rominia 150. Din acest punct de vedere,la consfatuire, Rominia ocupa penultimul loc, ultima fiind Australia 2.In anii urmatori num5rul tinerilor muncitori organizati a crescut ; exh5t5,informatii care atest5, infiintarea de cercuri in : Bucuresti, Ploiesti, Braila,Tr. Severin, Galati, Tulcea, Piatra Nearnt, Iasi si Birlad. Din acestenoun cercuri care erau in fiintl in 1913, au ajuns pin5, la sfirsitul aceluiasian numai patru : cercurile din Bucuresti, Braila, Tr. Severin PiatraNeamt3. Dup5, cum se vede, organizatiile de tineret an reprodus si ele,in mic, fluctuatiile numerice pe care le-a cunoscut miscarea sindicala.

De altfel organizatiile de tineret erau strins legate de ComisiaGeneralg sindicala si de comitetul executiv al partidului. Prin rezolutiacongresului P.S.D. din 1912 s-a hotarit ca cercurile Tineretul muncitor"s5, fie conduse de un comitet central compus din trei membri. ComisiaGenerals i comitetul executiv al P.S.D. trimeteau un delegat In acestcomitet central. In 1912, delegatul comitetului executiv a fost tinArulTeodor Iordacheseu. Yn organizatia de tineret din capitala, activa si IonPas 4. Sindicatele erau obligate sa" contribuie cu o anumita rota laCasa cercurilor de tineret.

Activitatea cercurilor de tineret se ducea in primul rind pe planinstructiv-educativ. Ele sprijineau de asemenea uncle grove ale uceni-cilor, cum a fost greva ucenicilor din Ploiesti de la 25 iunie 1910. Avindun organ de pres5,, tineretul muncitor iii putea exprima revendicarilesale. Astfel, en prilejul intrunirii sindicale care a avut loc la 14 martie 1913,Comitetul central a lansat un manifest special cu revendic-arile tineretuluimuncitoresc : 1. o lege specia15, pentru munca copiilor in fabrici, atelieresi mine ; 2. scoli industriale i comerciale pentru tineri ; 3. repaus s5pta-minal de 36 de ore ; 4. opt ore de munc5, interzicerea muncii copiilorsub 14 ani 5.

Iatl i un raport sumar al activitAtii unui cerc de tineret (din Plo-iesti) : De la 1 dec. 1911 pin5, la 15 martie 1912 s-au tinut 15 sedinte public°i una extraordinarg. S-au tinut 43 de cuvintari i 15 bucati citite. 0

grev5, cu 44 membri reusita. Totalul membrilor inscrisi 44" 6.

1 Foaia tinarului", nr. 1, mai 1914.2 Ibidem, nr. 7, 1910.8 Ibidem, mai 1914.4 Rominia muncitoare ", 23 februarie 1912.6 Foaia tinarului", martie 1913.6 Rominia muncitoare", 25 martie 1913.

:

§i

si

www.dacoromanica.ro

828 N. COPOIU 18

Comitetul central din Bucuresti a organizat o scoall populara"care functiona regulat, cu 5-15 elevi, saptaminal.

Este interesant de aratat c5, Foaia tinarului" aparea intr-un tirajfoarte mare (4 000 ex.), daca 41 raportam la numarul tinerilor organizati,.i se distribuia aproape gratuit. Comitetul central a tiparit in acesti animanifeste, dintre care s-au raspindit 9 0001.

Tineretul organizat din Rominia a cautat sa intre in legaturi cuUniunea tineretului muncitoresc din Bulgaria". tntr -o scrisoare wire-sata primului congres al acestei Uniuni se exprima dorinta ca legaturiledintre organizatiile muncitoresti din cele doua tari sa devin5, continuie".Dar din cauza slabiciunii organizatiei de tineret din Rominia, manifes-tarea acesteia pe plan international a ramas in faza declaratiilor.

Tot in acesti ani isi an Inceputurile primele organizatii mancito-resti de femei din Rominia. La 14 august 1912, in urma apelului facut deComitetul clubului social-democrat din Bucuresti, a avut be in prezentaunui foarte mare numar de tovarase" 2 consfatuirea pentru formareaprimului cerc feminin. Dupa ce au vorbit Ecaterina Arbore si Ana Coma-nescu, s-a ales un comitet activ format din cinci membre si unul de saptedelegate pe ateliere $i fabrici. S-a hotarit ca sedintele sa se in la 15 zile.La aceste intruniri se facea propaganda in scopul organizarii femeilor insindicate si pentru recunoasterea egalitatii for cu barbatul 3.

Si in provincie a existat preocuparea de a se atrage femeile in orga-nizatii. in orasul Braila, unde era o puternica miscare muncitoreasca, unpolitai raporta in anul 1910: Astazi 6 mai 1910... un numar de 50 defemei, laptarese, s-au intrunit la sediul sindicatului muncitorilor dinport..." 4 Totusi, aceste consfatuiri si organizatii ale femeilor nu aveaucontinuitate, ele fiind abia in perioada de inceput. Dintre femei unrol important 1-a jucat in activitatea Partidului Social Democrat in acestiani dr. Ecaterina Arbore.

Procesul de organizare a clasei muncitoare din Rominia dupa refa-cerea Partidului Social Democrat a fost stinjenit de unele incereari alePartidului Liberal de a forma sindicate nationaliste.

Inca din decembrie 1909 cind se vota legea Orleanu impotriva sin-dicatelor, in expunerea de motive se spunea el se urmarea sa se dea sin-.dicatelor o Indrumare sanatoasa" 5. Ce Intelegeau oare prin aceasta77indrumare sanatoasa", legiuitorii Partidului Liberal? Tata ce spune Inaceasta privinta un liberal, I. Nadejde, in memoriile sale despre V. Gh.Mortun : In 1912, impreung cu dl. I. I. C. Bratianu, V. Gh. Mortun amanila sa lucrez pentru aducerea muncitorilor industriei in Partidul Liberalpe baza programului de reforme privitoare la chestia muncitoreasca. inaceasta lucrare am avut tot sprijinul fostilor socialisti care au dat banii

I Toate aceste date sift luate din Raportul C.C. at T.M. calm P.S.-D., sindicate qi cercurileT.M. publicat in Foaia ttnarului", 1 mat 1914.

2 RomInia muncttoare", 19 august 1912.3 Romlnia muncitoare", 5 decembrie 1913.4 A.C.I.I.P., Prefectura judetului Braila, Raportul de zi al orasului, vol. IV, 1910, f. 333.5 Dezbaterile Adunaril deputafilor, 1908 -1909, p. 210.

www.dacoromanica.ro

19 DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR FROFESIONALE ALE CLASEI MUNCITOARE 829

trebuitori..." Intr-adevar, in luna martie 1912, fostul socialist"I. Nadejde, devenit un stilp al burgheziei liberale, a invitat la el acasa maimulti muncitori tipografi pentru a-i indemna sa constituie sindicate caresa fie un fel de aripa stings a Partidului Liberal 2. Liberalii vroiau astfelsa atraga pe muncitori in rindurile Partidului Liberal cu ajutorul asa-ziselor ref orme muncitoresti si a banilor de la generosi". Liberalii au maiavut in aceasta directie si sprijinul nationalistilor lui Iorga care erau ad-versari inversunati ai socialistilor, din cauza caracterului internationalistal miscarii ace stora.

Orasele in care s-au manifestat incercarile liberalilor de a opuneorganizatiilor muncitoresti sindicatele for nationaliste au fost Bucure. ti,Braila si Galati.

In Braila, organizarea unor puternice sindicate muncitoresti ainspaimintat pe exploatatori. Ei au folosit pe supraveghetori, vatafii",cu ajutorul carora au constituit o asociatie denumita Sindicatul galbennational". Acest sindicat era sustinut de partizanii lui Iorga si el s-a men-tinut ping, catre sfirsitul anului 1913 3. Ziarul nationalist Chemarea",care aparea la Braila, facea o propaganda favorabila acestui sindicat 4.Sindicatele galbene erau sustinute si de Ministerul Industriei si Comertului.Astfel, In luna martie 1910, cind s-au pus bazele maul asemenea sindicatla Braila, dupa, ce se arata Ca muncitorli organizati in sindicate aduceaudaune comerciantilor", se spunea ca s-a intervenit la Ministerul Indu-striei si Comertului pentru sustinerea acestei organizatii 5.

tntre sindicatul galben din Braila, care numara citeva zeci de membrisi sindicatul muncitorilor, care numara citeva mii, au avut loc conflicte.Primii, filnd agentii capitaniei portului, se bucurau de sprijinul nelimitatal acesteia in lupta impotriva muncitorilor. Dar cu tot acest sprijin, sin-dicatul galben a ramas o creatura fara forta. El contribuia numai la indir-jirea muncitorilor in lupta for impotriva exploatarii. La un miting dinBraila, Stefan Gheorghiu spunea : Ori si cite orgii s-ar abate pe capulacestei miscari... nu vor face decit sa o oteleasca si mai mult si datastapinitorii vor urma pe calea pe care au inceput, departe de a o dobori, ovor transforma in ceea ce in Rusia autocratismul a Mout din miscareade acolo" 6.

Daca in. Braila metoda de creare a sindicatelor galbene consta inatragerea muncitorilor in organizatii distincte, in Bucuresti a existat si unconducator teoretic" al acestui soi de sindicate. Acesta era I. Neagu.In anii 1910-1911 el a scos la Bucuresti un ziar Ginty latina", caredupa citeva numere s-a transformat in Poporul muncitor". Acesta dinurma purta subtitlul de Organul sindicatelor nationale si al Ligei pentruocrotirea muncitorului".

1 I. Nadejde, V. Gh. Morfun, Buc., 1925, p. 10.2 Romtnia muncitoare", 25 martie 1912.3 Victor Mihaescu, Istoria miscdrii muncitoresti din Braila, 1930, p. 23-24.4 Chemarea", 12 ianuarie 1914.5 A.C.I.I.P., Prefectura jud. Braila, Raportul de zi al orasului, vol. III, 1910, f. 475.6 Romtnia muncitoare", 22 decembrie 1913.

www.dacoromanica.ro

830 N. COPOIU 20

Chiar In primul num/r al ziarului s-a publicat statutul tip" alsindicatului. Articolul 2 din acest statut interzicea on ce fel de discutiunepolitic/ In adunkile sindicale 1. Neagu a vroit, dar nu a avut succes, s/-1atraga de partea sa pe Stefan Gheorghiu, publicindu-i fotografia insotit1de un articol elogios 2. indeletnicirea principal/ a acestui ziar era calom-nierea socialiste din Rominia §i a conducatorilor ei.

Mivarea" lui Neagu a incercat s5, intre in legatur/ cu organul anarhistcare al-Area de mai multi ani in Rominia Revista ideii", de sub condu-cerea lui Panait MuF}oiu, dar aceast5, Incercare nu a imbunatatit cu nimicsituatia sindicatelor galbene, deoarece Revista ideii" nu avea nici oeaspindire in rindurile muncitorilor.

Aceast5, incercare de diversiune nu a avut niciun succes, cu toat/reclama care i s-a fkut. Cei 160.000 lei 3, pe care comitetul executiv alPartidului Liberal ii pusese la dispozitie pentru formarea de sindicategalbene, nu au dat rezultatele a§teptate, de§i incercari de constituire aunor asemenea sindicate s-au mai facut §i in anii urmAtori.

Congresul socialist din 1912 a hotarit ca pe viitor congresul sin-dical s5, se in separat de congresul partidului. Aceast5, hotarire a fosttradus5, in viata, la Inceputul auului 1914, rind a avut loc pentru primaoar/ in istoria muncitore§ti din Rominia un congres sindicalseparat. Congresul din 5-7 ianuarie 1914, care §i-a desfa§urat lucrarilein ora§ul Ploie§ti, a fost socotit al cincilea, tinindu-se seama i de congre-sele anterioare la care se discutaser5, probleme sindicale 4.

Nu este lipsit de interes dac5, vom pune alIturi aceste cinci congrese§i conferinte comparind numkul delegatilor, al localitAtilor reprezentate,al sindicatelor, ca i num/rul muncitorilor reprezentati.

Anul Numaruldelegatilor

Nr. locali-tatilor

Numarulsindicatelor

Numarulmuncitorilor

1906 75 8 28 4 4661907 72 9 47 8 1701910 57 10 31 3 983*1912 86 11 33 6 7751914 79 21 59 9 708

Din acest Label reiese in primul rind faptul incontestabil ca, inciuda unor marl greutAti cum au fost legea sceleratl §i razboaiele

Poporul muncitor", 8 mai 1911.2 M. Gh. Bujor, Aminliri, p. 209.3 Rominia muncitoare", 12 iulie 1912.4 Tn realitate acesta ar fi trebuit sh fie socotit al §aselea- congres (duph cele din 1906,

1907, 1908, 1910, 1912). Probabil eh organizatorii lui au socotit fn afara preocuparilor sindicaleconferinta Uniunil socialiste din 1908, de§i la aceasta s-a adoptat statutul sindicatelor.

Aceasta cifra o indict Gh. Dimitrov care a participat la congresul din 1912ezi : Gh. Dimitrov, Sdcineniia, vol. II, Sofia, 1952, p. 221).

misc&rii

misc6rii

1

www.dacoromanica.ro

21 DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR PROFESIONALE ALE CLASEI MUNCITOARE 831

balcanice numarul organizatiilor sindicale si al muncitorilor organi-zati s-a dublat in 8 ani. A doua concluzie care se desprinde esteaceea ca anii 1910-1911 s-au caracterizat printr-o relatives stagnarea miscarii muncitoresti, cu toate ca in 1910 se refacuse PartidulSocial Democrat.

Ordinea de zi definitiva a congresului a fost urmatoarea : 1. Raportulmoral si material al C.G.S. ; 2. Tactica ; 3. Presa ; 4. Casele de board, ;5. Legea asigurarilor ; 6. Alegerea Comisiei Generale Sindicale si asecretariatului general al sindicatelor.

Inainte de deschiderea congresului s-a tinut o conferinta a uniunilor.Uniunile, care reuneau cea mai mare parte din muncitorii organizati, aufacut mai multe propuneri viitorului congres. Printre propunerile maiimportante erau : 1. Comisia Generals Sindicala sa se ocupe mai indea-proape de sindicatele din provincie, cautind sa faces lunar control ;2. C.G. sa staruie in formarea de sindicate de breasla, nu mixte ; 3. sa setiny din trei in trei luni conferinte pe uniuni ; 4. sa se stabileasca legaturimai strinse cu uniunile din strainatate. De asemenea, s-a hotarit ca dupil,congres sä alba loc o conferinta a tuturor uniunilor 1.

Congresul sindical a fost deschis de secretarul C.G.S., D. Pop, iarca pre.edinte a fost ales I. C. Frimu.

Inainte de a intra in ordinea de zi propriu-zisa, dupes validarea,mandatelor, congresul a trimis mai multe telegrame : Uniunii SindicaleInternationale, lui C. Dobrogeanu-G-herea, Jul Stefan Gheorghiu carese gasea internat la sanatoriu. Cum congresul avea loc la putina vremedupes anexarea Dobrogei de Sud, chiar de la inceput s-a adoptat omotiune pentru muncitorii din Cadrilater", prin care congresul exprima

...sentimentele sale de solidaritate frateasca tovarkilor muncitoridin Cadrilgter, pe care un razboi criminal i-a adus sub stapinirea oligarhieiromine...". Tot In inceput, congresul exprimat, printr-o motiune,simpatia sa fats de salariatii statului carora li se luase dreptul de orga-nizare sindicala prin legea din 1909.

Yn afara delegatilor care reprezentau organizatiile sindicale, la congresau luat parte trei membri ai Comitetului executiv al Partidului Social-Democrat, precum delegati din partea ziarului Rominia muncitoare ",ai cercului de Editura socialists, ai cercului feminin ai C.C. al cercu-rilor Tineretului muncitor".

Intrucit raportul moral si material al Comisiei Generale fusesepublicat inaintea congresului 2, s-a trecut direct la discutarea lui.

0 serie de delegati an criticat raportul pentru lipsurile sale, cum afacut de pilda C. Manescu, care a atras atentia asupra faptului ca raportulnu a vorbit in masura suficienta despre marea greva a petrolistilor dela Bana-Moreni, din martie 1913.

Dar criticile cele mai numeroase au fost adresate Comisiei GeneraleSindicale. Unele dintre aceste critici erau intemeiate ca, de exemplu,cea adresata Comisiei Generale ca nu a activat cum ar fi trebuit in regiu-

1 RomInia muncitoare", 22 septembrie 1913.2 Acesta este primul raport amAnuntit pe cart 1-a publicat C.G.S.

1i

si

www.dacoromanica.ro

832 N. COPOIL/ 22

nile petrolifere, dar altele exprimau tendinte neutraliste nesanatoase (caaceea prin care se imputa secretarului C.G.S. ca a dus In cadrul sindica-telor si o activitate politica !) 1.

In cadrul celui de-al doilea punct de pe ordinea de zi, analizindproblema grevelor si a corelatiei dintre acestea sindicate, secretarulC.G.S., D. Pop, a criticat faptul ca propaganda facuta printre muncitoris-a concentrat numai asupra grevelor. Acest lucru a avut ca urmareparasirea sindicatelor de catre muncitori in cazul nereusitei unei grevesau a insuficientei ajutoarelor. El a propus ca grevele de simpatie sa durezeo singura zi avind In vedere posibilitatile reduse ale C.G.S. de a acordaajutoare, muncitorii grevisti neorganizati sa fie lipsiti de ajutorul mate-rial din partea sindicatelor. Secretarul general a propus de asemenea casa se recunoasea neutralitatea organizatiilor sindicale, criticind el insusifaptul ca in sindicate s-a facut si propaganda politics socialists, vor-bindu-se despre votul universal si de problema evreiasca 2.

Acest punct de vedere in problema tacticii, pe care it sustinea chiarsecretarul general, reliefa o anumita tendinta din acesti ani in miscareamuncitoreasca din Rominia. Ea consta in faptul ca muncitorii erau che-mati spre organizatiile sindicale, fluturindu-li-se steagul luptei de clash,si al educatiei in acest Bens, al internationalismului proletar, dar si alneutralitatii sindicale. Propaganda intretin-uta in acest Bens nu a pututsA nu alba urmari. Ea a dus In subestimarea de catre muncitori a activi-tatii politice, chiar in cadrul sindicatelor si, implicit, la minimalizarearolului P.S.D.

Neutralitatea sindicall se raspindise foarte mult in ultimul thnp.Ea tindea sa transforme sindicatul in organizatie exclusiv profesionala,de tipul tredunionilor engleze. Gazeta Tribuna transporturilor", caredupa imbolnavirea lui Stefan Gheorghiu era condusa de C. Maneseu,scria : Organizatiile sindicale, oricit s-ar spune ea an la baza for prin-cipiul luptei de class, nu se poate spune ca ele nu trebuie sa ramina inactivitatea for pe terenul strict al neutralitatii si al luptei pur profesionalesi economice" 3. Aceleasi idei erau sustinute si de gazeta Desrobirea" dinPloiesti, la care colabora C. Manescu 4.

In luna noiembrie 1913, gazeta Rominia muncitoare" a publicatmai multe articole in care autorii for sustineau neutralitatea sindicatului.Sindicatul trebuie sa fie neutru se intitula unul dintre aceste articole 5.

Alaturi de neutralisti, atIt Maintea congresului, cit in timpuldezbaterilor acestuia, s-au manifestat sindicalisti". Denurnireade sindicalism" nu avea legatura cu sindicalismul revolutionar dinFranta, ci era un propus al vietii sociale autohtone, ca rezultat al faptuluiea muncitorul romin, lipsit de dreptul de vot, avea o participare redusala viata politica, parlamentara. De aceea sindicatul era considerat de

1 Dezbaterile celui de al V-lea congres al sindicatelor unite", p. 20.3 I bidem, p. 41.3 Tribuna transporturilor", 22 ianuarie 1914.4 Dezrobirea", Ploie§ti, nr. 1, 2, 3 aprilie, mai 1913.

Romtnia muncitoare", 14 noiembrie 1913.

§i

§i,

§ia§a-zi§ii

www.dacoromanica.ro

23 DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR PROFESIONALE ALE CLASEI MUNCITOARE 833

acesta ca o organizatie completA care ii apAra toate interesele. Nefiindantrenat in luptele politice si neavind o constiintA de elasa destulde dezvoltatg, muncitorului de rind i se pArea Partidul Social Democratinutil. Inima clasei muncitoare din Rominia e cu totul data sin-dicatului" 1, scria in 1913 unul dintre conducatorii socialisti, surprin-zind aceasta stare de spirit la o parte dintre mucitori.

Desi aceste tendinte an fost predominante la congres, au existat $idelegati care s-au situat pe o pozitie inaintatil, justa. Astfel, vorbindin cadrul discutiilor pe marginea celui de-al doilea punct de pe ordineade zi tactica sindicalA , delegatul N. Damian spunea : . .. Dacamintea muncitorului nu se lumineazg de idealul indepArtat socialist,atunci el nu poate sa se.jege de sindicat, care trebuie sa fie socialist. Orga-nizatiile care nu an avut la bazA ideea socialists, au &amt... De aceeasint impotriva neutralitatii, care vrea sa tins pe muncitori la principiulacela strimt, care vrea sa tins pe muncitori in interese absolut materiale.Organizatiile noastre trebuie facute si refacute in spiritul marxist" 2.

Rezolutia adoptatA de catre congres in problema tacticii nu eraArea clara sau in orice caz nu lua atitudine hotaritA impotriva neutra-listilor". Congresul confirmg, tactica urmata ping acuma se spunein aceasta rezolutie si consfintitA prin statutele miscarii $i hotAririlecongreselor nationale si internationale, sindicale si socialiste". Dup./aceasta frazI echivocA se da o satisfactie si neutralistilor : Congresulrecomanda sindicatelor ca in educatia care se face muncitorimii a dealocul cuvenit doctrinei socialiste si sa accentueze pe de alai, parte cit sepoate mai mult activitatea for pur sindicalA pe terenul intereselor profe-sionale si economice ale clasei muncitoare." In ultima parte a rezolutiei,lfcongresul afirmA actiunea autonoma a miscarii sindicale", cu exceptiasferei de actiune in care sindicatele vor duce o lupta comuna, ImpreunAcu. P.S.D. (pentru o legislatie ocrotitoare a munch, pentru libertatilesindicale si publice etc.).

AceastA rezolutie nu a multumit pe toti delegatii. Astfel, unul dintreacestia, care reprezenta organizatiile din Galati, a declarat la sfirsitul congre-sului : ca lupta, ca idee vom fi sociali.ti, vom fi uniti, dar ca tactics nu" 3.

Al treilea punct de pe ordinea de zi privea press. Raportul a aratatca miscarea sindicalg era lipsitA de un organ propriu, pagina viatasindicalA", din Rominia muncitoare", devenind insuficientA. El a propuseditarea unui buletin al C.G.S. Pe marginea acestui punct s-au ivit diver-genre, sindicalistii" sustinind o presA sindicala, in timp ce reprezen-tantii aripii de stinga sustineau ca muncitorii trebuie sa se adape nu numaila publicatii de breas1A, ci si la reviste cu un continut teoretic socialist,cum era revista Viitorul social".

lirmatorul punct de pe ordinea de zi era Casele de ajutor". AceastAproblemA se mai discutase si la congresele anterioare, dar nu se luase nicio masura. Cauza care facea ca infiintarea caselor de ajutor sa aiba adver-

1 Romlnia muncitoare", 13 iunie 1913.3 Dezbaterile celui de-al V-lea congres at sindicalelor unite ..., p. 44 45.3 Ibidem, p. 84.

www.dacoromanica.ro

834 N. COPOIU 24

sari, o constituia faptul c5, muncitorii erau deja obligati sg cotizeze o dat5pentru ajutor in caz de boala, prin legea breslelor. Majoritatea celor care auluat cuvintul a sustinut crearea caselor de ajutor pentru a maxi in felulacesta interesul muncitorului fat/ de sindicat. Punindu-se la vot dacg trebuiesg fie obligatorii sau facultative casele de ajutor de board, majoritatea ahotgrit obligativitatea acestor case. Totodatg s-a constituit §i o comisiecare primes sarcina sa redacteze statutul casei de ajutor. In aceastg comisieintrau D. Marinescu, I. C. Frimu §i altii.

Al cincilea punct de pe ordinea de zi se referea la legislatia muncii-inainte de congres Rominia muncitoare" publicase rapoartele luiC. Popovici asupra legislatiei muncitore§ti §i ale Ecaterinei Arbore asupraprotectiei femeilor §i copiilor, care scoteau in evidenta lipsa de grijg astatului burghezo-mo§ieresc fats de muncitori.

in deabaterile congresului s-a ridicat o problemg noua, apgrutg caurmare a dezvoltgrii Rominiei pe drumul capitalismului, problema lipseide lucru. Yn raport se recomanda Comisiei Generale Sindicale si isinitiativa unei anchete in privinta numgrului muncitorilor fart lucru.in rezolutia adoptata de congres in aceastg problemg, la propunerearaportorului se indica sg se insiste in propaganda socialiOilor asupracauzelor care generau lipsa de lucru, cerindu-se totodatg comunelor sicontribuie, prin intermediul sindicatelor, la inlgturarea urmgrilor §omajului.

In ce prive0e atitudinea congresului sindical fat5, de legea Neni-tescu (ca §i fatg de modificgrile aduse intre time acestei legi), ea nu sedeosebea de cea adoptat de congresul socialist in 1912. Congresul gase§te

se spunea in rezolutie c5, trebuie urmatl tactica de ping acuma,adicg intruniri, manifestari energice §1 orice mijloace de luptg, insg enmai multi energie §i hotgrire". in continuare se argta cg trebuie sa% selupte pentru ca in prevederile legii asigurgrilor 0, fie cuprin§i toti munci-torii 1. in ultima §edintg a congresului s-a ales comitetul de conducere,care avea in frunte pe D. Pop, secretar general, C. Popovici

Yn afara rezolutiilor amintite mai sus, congresul a mai adoptatrezolutii in urmgtoarele probleme : 1. Drepturi §i libertgti sindicale 2 ;Recrutarea, propaganda §i organizarea 3 ; 3. in privinta sgrbgtoririi zileide 1 Mai, din nou se stgruia ca sarbatorirea sg se fact in ziva de 1 Mai,chiar dacg e zi de lucru ; 4. Propaganda printre Otani C.G.S.R. esteinsgrcinatg a cerceta mijloacele pentru organizarea sindicalg a muncito-rilor agricoli §i sa, se supung rezultatul acestor cercetgri organizatiilor §icongresului".

Alte rezolutii priveau educatia, mijloacele materiale, modificareastatutelor, munca femeilor §i copiilor, presa, broprile sindicale educative.

1 Dezbaterile celui de at V-lea congres at sindicatelor unite ..., p. 89-90.2 Impotriva batailor. Yn rezolutie se Intiera atitudinea salbatica a administratiei fats de

muncitorii socialisti In Braila, Focsani, Saveni, Boto.ani, Bacau etc. si Insarcina C.G.S.sa tipareasca o brosura cu descrierea acestor samavolnicii pe care sa o trimita Ligii DrepturilorOmului la Paris ; Impotriva legilor exceptionale : se cereau drepturi egale pentru toti locuitorii,inclusiv cei din Cadrilater etc.

3 Se numeste un al doilea propagandist delegat ; pentru organizatille din provincie sehotaraste sprijinirca organizatiilor de tineret si se recomanda constituirea sindicatelor pe bresle.

0

www.dacoromanica.ro

25 DIN ISTORIA ORGANIZATIILOR PROFESIONALE ALE CLASEI MUNCITOARE 835

Congresul a luat sfir§it, dupa cum relata Rominia muncitoare",intr-un entuziasm general. Luind cuvintul la inchiderea dezbaterilor,I. C. Frimu spunea : Lucrarile congresului au fost terminate. Daca auinceput cu o serie de asperitati, constat cu placere ca, ne despartim intr-oatmosfera de fratie §i unire care ne face sa plecam cu mai multa hotarirein viitor" 1.

Congresul sindical tinut la inceputul anului 1914 a reprezentat olarga afirmare a organizatiilor profesionale muncitore§ti in viata tarii.In pofida incercarilor guvernelor burghezo-mo§iere§ti de a abate clasamuncitoare de la organizarea pe baza principiului luptei de clasa, prole-tariatul din tara noastra a reu§it sa-§i creeze organizatii sindicale destulde puternice inainte de primul razboi mondial. Acestea au compromiscorporatiile §i breslele, care au rarnas ni§te centre patronale. In intreagaaceasta perioada sindicatele au reprezentat o §coala de educatie a prole-tariatului in spirit de clasa, §i din acest pullet de vedere, rolul for a fostcu totul remarcabil.

*

Izbucnirea primului razboi mondial imperialist §i intrarea Rominieiin a§a zisa neutralitate au provocat tulburari adinci in viata §i activitateaorganizatiilor muncitore§ti. In anii 1914-1916 nu s-a mai tinut nici uncongres sindical, iar cu prilejul unor consfatuiri a Uniunii fier §1 metal seconstata ca dupa inceperea razboiului unele sindicate n-au mai pututactiva pe linia organizatiilor respective, intirziind plata cotizatiilor,reinnoirea carnetelor etc. Dar cu toata aparenta destramare a organiza-tiilor infiintate cu pretul multor greutati in anii 1905-1914, clasa mun-citoare din Rominia, angajata in lupta impotriva razboiului imperialist,se pregatea de fapt, sub conducerea aripei de stinga din P.S.D. §i C.G.S.,pentru marile batalii de clasa care aveau sa se dezlantuie ca urmare aintrarii Rominiei in razboi §i a victoriei Marii Revolutii Socialiste dinOctombrie. In acest proces de pregatire §i cre0ere, un rol important1-au jucat organizatiile profesionale ale clasei muncitoare create in anii1905 1914.

113 FICTOP14171 IIPOOECCHOHAJIbHbIX OPFAH1/13A11I4171 PAE01-1EU0RJIACCA PYMbI H NH (1910-1914 rr.)

PE310ME

ABTOp npitaoawr B HacTonmeti pa6ore pia HOBNX Hamliax, OTHOCEIHUIXCH li IICTOpER1npocDecatoaaabmAx oprauitaagnit pa6ogero mama Pymbninx B 1910-1914 rr.

AoxymeHTaammo ocHoay cTaTbIf cocTarinmom paGovaff npmpeccitonanbilan ne-man, (< Rominia muncitoare *, «Fer i metal», «Tribuna Transporturilor s a Ap.), At:01=Amit o6cymaemig, nponexoatmume Ha ci,e3Aax Coimaa-Remoxpanitiecitoti minim H rem-panbuoti npocbcoloalion HOMIICCIIH B aTlf roAhr, a mime 14 apyrue marrepnami. florae 1910 r.

1 Dezbaterile celui de-al VI -lea congres at sindicalelor unite. .. , p. 82.

www.dacoromanica.ro

836 N. COPOIU 26

B pa6omem BBIlateHtIFI B Pymbnuns nmeeT mecTo nponecc tnpenaernin npocileccnonanbmaxopramataartntt: cabman! CHBbHbIMII npocpcoloaams aapeRometmoBann ce6n npocDcoloam me-Tannypron H nopToBmx patio' ix. Yxpennenne pa6oludx oprannaagnit naxonnrr CBOO oTpa-MeHHe B IIOCTOHHHOM pOCTe Imam. MX maeBoB, B 0 61:1930B9H011 C01030B, B paaBnInn npmbec-cnonananon negaTif («Lucratorul in «Gazeta Sobarilor*, Federatia* H x(pyrxeraaemi orpantann 6opb6y pa6oznix as coorBeTcmylomax oTpacaeli), B upoaegefiax xox-cpeperapal Coloaos it gamma npocbcomos B abiBape 1914 r. B 9TH HCB rolku nonygaior He-noTopoe peaBaTne m0J10,1X0R11130 opraaaaagan PyMaIHIIH H OCHOBbIB910TCH nepable HteRCHIle-oprainnagax, paamerne HoTopmx Taivite oilacilaaerca B CTaTae.

PRA 061axx aametianxii, OTHOCRIBIIRCH K ncTopmn npocDeccnoRanbuhrx opramtaannitpa6otiero mnacca aToro nepnoAa, H B oco6exaocm x fix xapaxTepy, aaeTcri Bo BaoatioittiacTa pa6o'rEa.

LES ORGANISATIONS PROFESSIONNELLES DE LA CLASSE.OUVRIRRE DE ROUMANIE AU COURS DES ANNPES 1910-1914

RSUMe

L'auteur produit ici une serie de donnees inedites touchant l'histoire des organisationsprofessionnelles de la classe ouvriere de l'ancienne Roumanie, au cours de la periode 19101914. Ses sources sont la presse ouvriere du temps Romtnia muncitoare ( La Roumanie ou-vriere s), Fer si Metal ( Fer et Metal *), Tribuna Transporlurilor (s La Tribune des Transports *),etc. les comptes rendus des debate et les rapports presentes aux congres du Parti social-democrate et de la Commission Generale Syndicale de Roumanie, ainsi que d'autres materiauxdocumentaires.

Apres 1910, le mouvement ouvrier de Roumanie fut marque par un processus de conso-lidation des organisations professionnelles, au nombre desquelles les syndicats des ouvriersmetallurgistes et des dokers s'affirmerent tout particulierement. Cette consolidation desorganisations de la classe ouvriere se manifesta notamment-par le nombre croissant de leursmembres, la creation d'unions par branches professionnelles, le developpement de la presseouvriere professionnelle (des publications telles que Lucratorul to piele le Travailleur du cuir eGazeta sobarilor Ala Gazette de poeliers *, Federafia s la Federation e se faisaient recho de lalutte des travailleurs des branches respectives), par les conferences des unions professionnelleset le Congres syndical de janvier 1914. Ces raemes annees connurent un certain developpementdes organisations de jeunesse de l'ancienne Roumanie et virent naltre les premieres organisa-tions feminines, dont revolution est egalement decrite par l'auteur. Une serie d'appreciationsd'ordre general touchant l'histoire et le caractere des organisations professionnelles de la classeouvriere de cette epoque sont exposees dans la partie introductoire de l'article.

pixie*,

s

www.dacoromanica.ro

ACTIUNI TARA NE$T1 IN ROMINIA IN PERIOADA 1907-1917'DE

M. IOSA

Istoriografia burghez1 a ignorat complet framintgrile §i luptele Ora-nimii din perioada 1907-1917. Socotind rascoala din 1907 drept un fapt,anormal", destructiv", haotic" in viata tarsi, istoricii burghezi auirecut sub tacere frImintarile actiunile permanente ale maselor de Varaniimpotriva asupririi mo§iere§ti, pentru pamint, din perioada de dup5, 1907.

De ad necesitatea pentru istoriografia noastra, marxista, de a cercetascoate de sub valul acerii sub care au ascuns istoricii burghezi lupta

permanents a maselor tgrane§ti impotriva asupririi mo§iere§ti a aren-da§ilor. S-au scris pin./ in prezent unele articole studii privind rascoaladin 1907 ; s-a dat ins5, mai putinl atentie framinarilor luptelor dinperioada 1907-1917, asupra carora ne propunem sa aducem unele con-tributii win materialul de fat6.

Rascoala tAranilor din 1907 a insemnat una din cele mai puterniceridicAri la luptA a maselor populare impotriva exploaarii, pentru o viatamai bunA, pentru libertate §i progres. Ea a zguduit temeliile orinduiriiburghezo-mo§iere§ti. Clasele exploatatoare au inecat ins& in singe luptamaselor. Lectia istoricb, pe care rascoalele au evidentiat-o mentio-neazg tovarawl Gh. Gheorghiu-Dej este aceea ca tIrgnimea nu poateinvinge in lupta impotriva exploatarii mo§iere§ti pentru pamint, decit inaliantg i sub conducerea proletariatului".

Inspaimintate de lupta revolutionary a Varanimii, clasele dominante§i-au dat seams ca pentru mentinerea intacta in viitor a proprietatii

Studiul de Rita prezinta unele materiale documentare concluzii la care a ajuns autorullntr -un capitol mai larg pe care 1-a intocmit pentru lucrarea Lupla maselor pentru plimInt Mire1917-1921, elaborata la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R., lucrare in curs de prega tirepentru tipar.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole ¢i cuutntdrl, august 1959 mai 1961, Editura politica,1961, p. 428.

si

si

ai

qi

0i0i

www.dacoromanica.ro

838 M. IOSA 2

mosieresti, erau necesare uncle masuri noi. Dupe rascoala aratatovarasul Gh. Gheorghiu,-Dej clasele exploatatoare au adoptat o politicade creare la sate a unei baze sociale de sprijin prin intarirea burghezieisatesti cu ajutorul Casei Rurale si a altor institutii special infiintate in acestscop" 1. Casa Rurala, obstiile de arendare, precum §i alte masuri adop-tate in perioada anilor 1908 1912 au contribuit intrucitva la intarireaburgheziei satesti. Casa Rurall constituita sub forma unei societatipe actiuni, cu un capital de 10 milioane lei, din care jumatate apartineaparticularilor, iar jumatate statului avea sarcina sa cumpere mosiileproprietarilor scoase in vinzare, sa le parceleze si mai apoi sa le vinda,inloturi de cite 5 ha taranilor cumparatori de pamint. lUn taran putea cum-para ping, la 5 loturi, adica in total 25 ha pamint, data facea dovada caposeda uneltele fi vitele necesare. Dar, Casa Rurala avea BA indrepta-teasca sperantele coalitiei burghezo-mosieresti numai intr-o mica nAsura.Prin intermediul ei n-au trecut in miinile chiaburimii decit aproximativ20 000 hat, ceea ce era mult prea putin pentru a crea o patura socials care saconstituie un sprijin politic al regimului burghezo-mosieresc la sate.

I.Tn alt mijloc folosit de clasele dominante pentru intarirea elemen-telor capitaliste la sate 1-a constituit obstiile de arendare. Legea din 1909acorda obstiilor de arendare, in fruntea carora se aflau elemente ale chia-burimii 3, dreptul exclusiv de a lua in arena, proprietatile statuluif alemanastirilor etc. Numarul obstiilor de arendare a crescut intre 1907-1913de la 65 in 1907, cu o suprafata de 42 000 ha, la 495 in 1913, cu o suprafatade aproape 400 000 ha 4. Acelasi scop intarirea burgheziei satesti s-aurmarit si prin trecerea paminturilor considerate bunuri de minamoarta" in proprietatea statului, care, la rindul lui, trebuia sa le vinda,in loturi, taranilor cumparatori.

Aceste masuri au accentuat intrucitva procesul de diferentiere ataranimii, de dezvoltare a capitalismului in agriculture. Ele n-au schimbatInsA, baza social-politica a regimului burghezo-mosieresc, aceasta raminindin esenta aceeasi. Ramasitele feudale au continuat sa persiste, frinind incontinuare progresul fortelor de productie in agriculture.

Principala piedica in calea progresului social o constituia mosie-rimea, in stapinirea careia se afla majoritatea pamintului. Intr-adevar,un numar de 4 171 proprietari, cu peste 100 ha, reprezentind numai 0,43 %

1 Gb. Glieorghiu-Dej, Arlicole si euvIntdri, Ed. IV, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1956, p. 178.2 Prin Casa Rurala s-au vIndut taranilor Instariti, pina la primul rilzboi mondial, 4 238

loturi cu o suprafata de 19 500 ha. (Anuarul statistic at Romtniei pe 1914 -1916, Buc., 1919,p. 72). In afar de vinzari, Casa Rural5 arenda an de an importante suprafete, care de asemeneaerau luate de Viranii chiaburi, ceea ce Intarea pozitiile for economice.

3 In capul obstiilor recunostea un economist burghez se pun un agronom si cItivamai rasfiriti dintre sateni, Invatatorul este nelipsit, si Astia speculeaza pe tilrani" (A. G. Galan,Insemmitatea obstiilor de arendare In economia noastrd agrard, Bucuresti, 1941, p. 13).

4 Mihail Serban, Problemele noastre social-agrare, Bucuresti, 1914, p. 38. A. G. Galan,op. cit., p. 18. Reprezentantii burgheziei si mosierimii vedeau In dezvoltarea obstiilor de aren-dare dupe cum se exprima un autor burghez ,,... calea cea mai sigura si fail adincirevolu(ii sociale la echilibrul ... distribuirii proprietAtii funciare a tfirii" (C. Filipescu, Bilanfuleconomic at obOiilor de arendare, Buc., 1909).

www.dacoromanica.ro

3 TARANE$T1 IN PERIOADA 1907 1917 839

din totalul proprietarilor de pamint, stapineau 57,41% din intreaga supra-fata agro-silvica, a tarii, in timp ce 920 939 familli taranesti detineau abia34,18% 1. Saracite ruinate, masele tardnesti traiau intr-o dependentssemifeudard fats de mosier, lucrind pamintul acestuia cu inventarul foragricol, atit pentru pamint de munca, eit i pentru pasune. Asa dupacum sublinia V. I. Lenin : Baza exploatarii (in conditiile sistemului demunca in dijma o constituie nu separarea muncitorului de pamintci legarea fortata a taranului ruinat de pamint, nu capitalul proprieta-rului, ci stravechiul plug de lemn al taranului, nu progresul agriculturii,ci vechea i indelungata rutina, nu «libera angajare8, ci inrobirea fats decamatarie" 2. Lipsite sau cu pamint insuficient, masele de tarani trebuiausa munceasca in dijma, cu vitele uneltele for agricole, pamintul mosie-rilor. Pe de alts parte, mosierii ingi i erau interesati sa foloseasca muncataranilor, inventarul for agricol in felul acesta mosierii fiind scutitia mai face cheltuieli pentru procurarea inventarului 3, asigurindu-si cul-tivarea paminturilor for cu ajutorul taranilor 4.

Legea invoielilor agricole, votata la 23 decembrie 1907, nu a dus laimbunatatirea situatiei maselor taranesti. Desi interzicea formal dijmala tarla rusfeturile, admitind numai arenda in bani dijma in produse,legea invoielilor" n-a schimbat aproape nimic in raporturile dintretarani i proprietari, acestia din urmd eludind prevederile ei. Legea pre-vedea, totodata, ca mosierii sa vinda o optime din terenurile for comu-nelor sau obstiilor pentru constituirea islazurilor. Unii mosieri au datislaz comunelor, oferind terenuri nisipoase pietroase in schimbul caroraau incasat insemnate sume. Altii Ina au refuzat sa dea islaz taranilor.

Legiuirile agrare au sporit intr-o oarecare masura puterea economicsa burgheziei satesti. Limitindu-se insa numai la proprietatile statului, alemdnastirilor etc. ele n-au fost suficiente pentru a intari acea baza la satecare a asigure linistea inviolabilitatea proprietatii mosieresti. Pede alts parte, pastrind neatinsa proprietatea mosiereasca, legiuirileagrare nu puteau sa inlititure contradictiile profunde de la sate. Claseledominante nu puteau i nici nu erau interesate in rezolvarea problemeiagrare, care se poate realiza numai pe cale revolutionara. Mdsurile luateprin legiuirile agrare an adincit f}i amplificat contradictiile de la sate.Exploatarea capitalists a satului, impletirea ei cu aceea generata de rama-sitele feudale au accentuat contradictia dintre masele taranimii i mosie-rime principala contradictie la sate. Ura maselor de tarani impotrivaasupririi mosierilor yi arendasilor a crescut, In sate inregistrindu-se per-manent conflicte.

1 Calcul facut pe baza lucraril lui G. D. CreangA, Proprielalea rurald In Rominia, Bucu-resti, 1907, p. XLVIXLVII.

V. 1. Lenin, Opere, vol. 15, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1957, p. 148.3 Slatislica ma§inuor unellelor agricole Intrebuinfale In 1905, arati cd marii proprietarl

nu delineau cleat 26 416 din totalul de 476 979 pluguri, adica ceva mai mult de 5 %. El nuposedau dealt 3,6% din totalul carelor yi carutelor numai 8 % din totalul vitelor, In timp ceIaranii posedau 94% din numarul carutelor carelor si 92% din numarul vitelor (p. 16-18).

4 A se vedea C. Georgescu, Exproprierea, In Vial a romlneasca", nr. 3, an. IX, 1914, p. 365.

5 0. 3189

\MUNI

2

si

si

¢i si

¢i

si

06

yisi

www.dacoromanica.ro

840 M. IOSA 4

Miscarea muncitoreasca devine dupl 1907 un factor tot mai influ-ent al vietii sociale. Sub impulsul elementelor revolutionare si al cres-terii constiintei de class a proletariatului se dezvoltg sindicatele, bazate peprincipiul luptei de clasl. Antrenind o parte din ce in ce mai mare a claseimuncitoare, miscarea muncitoreasca a influentat si lupta maselor tArl-nesti. Programul Uniunii. Socialiste din Rominia (transformata in 1910in Partidul Social-Democrat) se pronunta pentru sprijinirea luptei mase-lor taranesti. Chemind la viata politica clasele orlsenesti si sltesti"partidul se arata in expunerea de motive a programului i§i propuneasl lupte pentru a ridica proletariatul si masele satesti cele mai de jos,sere a lua ele insile in miini destinele Romin' iei..."1. Desi nu vorbea,direct despre- alianta dintre clasa muncitoare !ii taranime, expunerea demotive arata ca P.S.D. se considera ca pavaza cea mai sigura a Ora-nimii, ... protectorul ei natural" 2. Elementele revolutionare au dus,in ciuda elementelor oportuniste din conducerea partidului, o activi-tate intensil de luminare si de mobilizare a maselor la luptA. DatoritIactivitatii lor, in ziarul Rominia muncitoare" apareau tot mai multestiri referitoare la situatia fardnimii. Influenta mi§c6rii muncitoresti la,sate avea loe atit prin presI, cit si direct prin elementele inaintate ;mergind la sate, acestea explicau maselor interesele comune care legauclasa muncitoare de taranime si necesitatea luptei comune ce trebuiau s-oduel pentru lichidarea marii proprietlti mosieresti (a resturilor feudale)care impiedicau si lupta proletariatului.

In leglturl cu propaganda desfasurat-a la sate de elementele inain-tate din miscarea muncitoreasca, Ionel Bratianu arata intr-o circular/.din 21 februarie 1908, adresata prefectilor, ca emisari ai Cercului Socia-list Rominiaa muncitoare* din Bucuresti si ai organizatiilor sindica-liste din provincie cautl sg, distribuie la sate diferite brosuri in Scopulpropagandei" 3. Autoritatile burghezo-mosiere§ti clutau sa, impiedicecontactul maselor taranesti cu miscarea muncitoreasca .i circulara sus-amintitI continea dispozitii in acest sena. Teama de eventualitatea izbuc-nirii unor not rIscoale si de unirea for cu actiunile muncitoresti planaca o amenintare asupra autoritltilor. Inca in timpul rascoalei din 1907,in paginile izolate gasite printre documentele arhivei lui D. A. Sturdza,seful partidului si guvernului liberal, se arata el : Trebuie sl evitam con-tactul dintre taranime si proletarii de la orase" 4.

Cu toate greutatile intimpinate din partea politiei 0 jandarmeriei,ziarul Rominia muncitoare" patrundea si la sate, relatind deseoriaspecte ale situatiei maselor tlfanesti. In plus, an de an presa muncito-reasca comemora rascoala din 1907, cu care prilej elementele inaintatedin miscarea muncitoreasca, demascau exploatarea crunta a tilrAnimii

1 Documenle din miscarea muncitoreasca 1872-1916, culese sI adnotate de Mihail Roller,ed. a II-a, Editura C.G.M., 1947, p. 465.

2 Didem, p. 465.3 Arh. St. Craiova, Fond. Prefectura Doll, dos. 10511908, f. 1.4 Rdscoala faranilor din 1907. Documente pentru isloria Romlniei, publicate de M. Roller,

Editura de Stat, vol. 3, p. 74.

www.dacoromanica.ro

5 ACTIUNI TARANESTI IN PERIOADA 1907-1917 841

de catre mosieri si arendasi, ca i abuzurile schingiuirile de catreautoritati a acelor tarani care indemnau masele taranesti la actiunide lupta.

Dupa represiune, la sate au continuat rabufniri ale luptei maselor ;desi inspaimintate, acestea n-au incetat totusi sa actioneze Impotrivaasupririi mosierilor arendasilor. Continutul obiectiv al luptei for era dea pune mina pe pamintul mosieresc. Dar, pentru moment nu formulauInca aceasta revendicare, actionind doar pentru imbunatatirea conditiilorde munca. Forma de lupta cea mai frecventa In aceasta perioada a con-stituit-o refuzul de munca.

La numai citeva zile de la rascoala, masele taranesti refuzau sa,munceasca paminturile mosierilor $i arendasilor, temindu-se ca acestiaiii vor insusi in intregime recoltele. Ion I. C. Bratianu, ministrul de interne,telegrafia prefectilor ... Asigurati ca nu este in intentia guvernuluide a despagubi din recoltele lor" 1. In judetele din Muntenia, Oltenia siin citeva din Moldova (in judetul Iasi mai ales) 2, din cauza grelelor con-ditii de munca impuse de mosieri arendasi, taranii refuzau sa secere sisa string& recoltele 3. In unele judete ca de pilda in jud. Vlasca 4, senumarau cu zecile satele ai caror locuitori refuzau sa secere si sa string&recoltele. Inspectorul general al jandarmeriei rurale Dolj arata intr-unraport al sail catre prefect ca in multe localitati spiritele sint agitate,oamenii refuza a esi la munca cimpului" 5. La Calafat, datorita conditiilorgrele impuse de proprietari, locuitorii refuza a esi la munca cimpului".Impotrivirea taranilor de a munci in conditiile cerute de proprietari s-amanifestat puternic in tot cursul anului 1907.

Indatl dupg seceris, lupta maselor de tarani a imbracat formenot care s-au concretizat prin ridicarea recoltei de pe loturile muncitede ei in dijnaa. Flind lipsiti de bani, neavind alte mijloace de existents,neputind plateasca arenzile, taranii ridicau cu forta recolta faraa mai astepta dijmuirea. Pentru a-i impiedica, mosierii §i arendasii apelaula jandarmi, provocind in acest fel o stare de puternica framintareneliniste. Asa, de pilda, in jud. Dolj si Vilcea, unde mosierii i arendasiii-au oprit pe tarani cu jandarmi, impiedicindu-i sa-si ridice partea forde recolta, acestia erau in plina fierbere. Noile agitatii stria ziarul« Opinia » se prezinta mai periculoase ca cele de asta primavara" 6,avind in vedere tocmai ridicarea recoltei de catre tarani inainte de afi fost dijmuita de catre proprietar.

1 Arh. St. Craiova, Fond. Prefectura Dolj, dos. 14/1907, f. 52.2 Vezi J. Benditer, Slarea i lupta fdrdnimii din Moldova dupd martie 1907, In Sludii

;i referate privind rdscoalele fardnesti din 1907, Ed. Acad. R.P.R., Bucuresti, 1957, p. 260 ;Opinia" din 25 iulie 1907.

3 Timpul", Braila, din 1 iulie 1907.4 Dupa cum relata ziarul Vocea Tutovei", Birlad, nr. 14 din 1 iulie 1907, 20 de comune

din jud. Vlasca refuza a esi la secerat", ceea ce arata numarul mare al satelor ai caror locuitorierau nemultumiti de lnvoielile" impuse de proprietari.

5 Rdscoala fdranilor din 1907. Documenle si mOrturii pentru istoria Romtniei, publicatede Mihail Roller, Ed. de Stat, vol. 1, p. 691-692.

8 Opinia" din 1 Julie 1907.

§i

§i

1i

said

si

www.dacoromanica.ro

842 M. IOSA 6

0 alt/ formA, prin care s-a manifestat lupta tgrgnimii impotrivaexploatatorilor ei a fost incendierea recoltei acestora. Astfel de actiuniau avut Joe mai ales in judetul Do lj, la Urzicuta, DrAnic, Panaghia etc.In comuna Urzicuta jud. Do lj dup.-a cum se arata intr-un raportal prefecturii taranii au dat foc clallor de grin §i fin ale proprieta-rului Virvoreanu" i.

Yn ura for impotriva asupritorilor, taranii an atentat i la viataproprietarilor. Locuitorii din comuna jud. Vilcea rela-tau unele ziare 2 au impu§cat pe arenda§", iar in alte douI localitati

dupa cum semnala ziarul Agrarul", organul marilor proprietari ta-ranii an atentat la viata proprietarului" 3. Aceste actiuni caracterizeaz6cit se poate de bine minia, setea de razbunare §i hotarirea taranilor dea inl'atura cu violent', in ciuda singeroasei reprimAri din martie, pe asu-pritorii lor. Temindu-se de o rgbufnire puternica, aidoma celei din fe-bruarie-martie, mai ales cá in multe locuri actiunile Varane§ti erau re-primate cu forta armata, Agrarul" cerea guvernului sg, fad, not pro-misiuni 4 pentru a mentine ordinea. Datoria guvernului arata el estesl dea un nou manifest catre tarn prin care sa" spun' ca, se va tine de fa-gaduielile fAcute MA, a fi silit de greve agrare sau de atentate la viataproprietarilor" 5.

Fierberea revolutionary continua sa se manifeste cu putere la sate 6in leg/WA, en lipsa pa' In partea de nord §i de mijloc a Moldovei,

unde lipsa de alimente era mai mare datorita qi secetei din vara lui 1907,masele tafane§ti an intreprins actiuni pentru a obtine islazul promisInca in timpul desfa§urarii rascoalei din 1907. In satul Francingi dinjud. Vaslui se arata intr-o telegram' a primarului c'atre prefectlocuitorii s-au fasculat impotriva arendaului Stener" 7 intrucit acestavinduse 12 1/2 falci iarba locuitorilor din Dragu§eni. Fiind lipsiti cu de-s6vir§ire de pg,une voind sa cumpere ei iarba, locuitorii s-au postat

1 Rdscoala fdranilor din 1907. Documente . . ., vol. 1, p. 689.Agrarul" din 20 iulie 1907 ; cf. Vocea Tutovei", Blrlad, din 20 iulie 1907.

3 Agrarul" din 25 iulie 1907.4 Prin manifestul din 12 martie 1907, guvernul liberal Meuse unele promisiuni prevazInda. Desfiintarea taxei de 5 lei prevazuta prin legea pentru asigurarea In contra Upset de

porumb, provenita din seceta, precum $i a taxei pe decalitru de vin.b. Venitul la proprletAtile mici tarAnesti sä fie calculat la impunere ca la cele mattc. Proprietatile statului sau ale asezAmintelor publice sa fie lucrate In regie sau arendate

la tarani, sa nu se mai dea la arendasii straini.d. 0 lege pentru usurarea tnvoielilor agricole Intre tarani proprietari sau arendasi.e. 0 lege pentru Infiintarea Casa Rurale spre a lnlesni taranilor luarea In arenda sau

cumpararea de proprietati.1. Maximum de suprafata arendate sa nu treadi de 4 000 ha de fiecare arendas.Manifestul se Incheia cu euvintele Guvernul Iii va da toate silintele pentru ca legile

sa fie aplicate cu sfintenie si pentru ca nedreptatea gi apasarea sa fie InlAturate".Agrarul, 20 iulie 1907.Prefectul judetului Vlasea, I. T. Ghica, raporta la 15 iulie 1907 ministrului de interne ca

trebuieste se fim en ochil atintiti,asuprA-le. In comunele FrAsihetu, Bobaita, Biscoveni, Cre-venicu, RAdulesti, Buteasca de Jos, Udeni Gaujani neomenia cttorva proprietariarendasi attta mult spiritele". (Rdscoala (dranilor din 1907. Documente gt mdrturii pentru istoriaRomtniei, publicate de M. Roller, Ed. de Stat, vol. 1, p. 403).

7 Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. Judicial* dos. 267/1907, f. 34.

Oteteli§,

§i

§i.

§i

1

:

si

:

sl si

www.dacoromanica.ro

7 Actium TARANEsTi IN PERIOADA 1907 1917 843

in fata curtii arendasului, amenintindu-1. La fata locului a sosit un- de-tasament de represiune care a imprastiat pe locuitori. Autoritatileburghezo-mosieresti erau ingrijorate de nelinistea framintarile de lasate. Gindul pentru o viitoare revolutie raporta diviziei a 7-a unjandarm travestit civil, trimis prin satele judetului Vaslui, nu i-aparasit, in caz cind nici la toamna nu li se va acorda imbunatatirilepromise" 1. Peste tot fierberea maselor taranesti era tot mai mare.

Starea de spirit revolutionary de la sate, care a continuat dupamartie 1907, a provocat teams marilor proprietari. Pentru evitarea uneieventuale rascoale de proportiile celei din 1907, guvernul liberal a fost nevoits'a disperseze armata in mai multe centre : Filiasi, Piatra-Olt, Costesti,Titu, Ciulnita, Buzau si Pascani. Repartizarea armatei in principalelenoduri de cafe ferata era facuta in scopul de a asigura o deplasare rapidsa trupelor in cazul in care ar fi izbucnit rascoale $i de a localiza i lichidain scurt timp asemenea actiuni.

Yn toamna anului 1907, nelini.tea si framintarea maselor cauzate,pe de o parte, de faptul ca unfi proprietari pretindeau aceleasi invoieli"inrobitoare, iar pe de alts parte, deoarece altii, in asteptarea votarii legiiinvoielilor" agricole, refuzau sa incheie invoieli" devenisera totmai apasatoare pentru proprietari. Yn asemenea conditii masele taranestiincercau sa-si faca singure dreptate, patrunzind cu forta pe mosii i luindpamint, in contul invoielilor, fara a astepta pe proprietari. In Moldova,in comunele Cristesti Branesti 2 din judetul Iasi, cum si la Foltesi i

Mastacani din judetul Covurlui s taranii au intrat cu forta pe MOO.arind parti din mosii fara a fi avut consimtamintul proprietarilor.

Presa burghezo-mosiereasca semnala zilnic stiri despre starea deefervescenta de la sate. Guvernul stria « Evenimentul » a primitstiri foarte ingrijoratoare din Teleorman. In comuna Virtoapele s-a pro-dus un inceput de fascoala, taranii cerind sa li se imparts mosia" 4. S-autrimis jandarmii care au inabusit actiunea ta'ranilor. Yn continuare ziarulrelata ca asemenea agitatiuni erau si in alte comune.

Aceasta era situatia, pe intreg cuprinsul tariff, in momentul cindin Camera si in Senat se discutau masurile prin care coalitia burghezo-mosiereasca spera said asigure in viitor linistea i ordinea".

In cursul anului 1908, in legatura cu prevederile noii legi a invo-ielilor" au avut loc ultimile rabufniri ale rascoalei din 1907. La sate cir-culau scrisori anonime, ca aceea adresata, din Bucuresti, locuitoruluiDumitru Chivararu din comuna Isalnita (Dolj) b, circulau manifeste 6care, demascind manevrele burgheziei mosierimii in legatura en legeainvoielilor" din 23 decembrie 1907, chemau masele la lupta. Legea

1 Rdscoala fdranilor din 1907. Documenle . .., vol. 1, p. 325.2 Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. Judiciara, dos. 177/1907.3 Ibidem.4 Evenimentul" din 14 decembrie 1907.5 Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. Judiciard, dos. 177 1908, f. 4.6 Asemenea manifeste s-au gasit In comunele Leu 5i Islaz judetul Romanall (Vezi Arh.

St. Craiova, Fond. Prefectura Dolj, dos. 1411908, nepaginat), precum §i In jud. Mehedinti (Deb s-terile Senatului pe 1907/1908, p. 587).

§i

0iti

si

www.dacoromanica.ro

841 M. IOSA 8

votatg se spunea in scrisoarea anonimg, adresata locuitorului DumitruChiva'raru 1 este tot in binele ciocoilor (adica al proprietarilor. . . cit pentru tarani e tot vai de ei" 2. Scrisoarea se incheia en indem-nul ca taranii sa duel mai departe lupta pentru a capata pamint.

0 data cu intrarea in vigoare a noii legi a , invoielilor", framinta-rile .i miscgrile targnesti an cuprins Intreaga tars. 'Initial, taranii refuiausa incheie contracte de muncg cu proprietarii in baza acestor invoieli,socotindu-le tot asa de apasgtoare ca si inainte de 1907. Nu e bung legeanoun a invoielilor agricole" spuneau, de pilda, taranii din comunele Luiza,Caluggra Petriceana din jud. Bacgu. Ei cereau pamint in proprietate,amenintind ca de nu li se dg , vor vedea ei (taranii ce vor faceping la aprilie" 3, refuzind a Incheia contractele de muncg. In acelasisens raporta inspectorul agricol de Ialomita, unde locuitorii din co-munele Jegglia, Socariciu Bosesti refuza in mod absolut a se angajaa munci la proprietari sau arendasi indiferent de pret" 4. Masele Ora-nesti s-au convins repede de caracterul noilor invoieli", opunindu-sela incheierea lor. Mai apoi, lipsite de plmint, ele an consimtit sg incheiecontracte ; n-au incetat totusi lupta impotriva manevrelor mosierilor

arendasilor de a incalca prevederile legii, ridicindu-se impotrivaarenzilor mari si in genere impotriva diferitelor aspecte ale rama-sitelor feudale.

La 22 februarie 1908 raporta primarul comunei Visani prefec-tului jud. Covurlui taranii, nemultumiti de modul cum se faceau in-voielile cu ei, an inceput sa se agite in aceeasi zi pe c'ind Moritz Lincheri Radu Spinu, eel dintli administrator al lui Fischer, arendasul mosiei

eel de-al doilea procurator, se aflau in mijlocul unui grup devreo 60 tarani vorbeau in privinta invoielilor, doi dintre tarani an tr'in-tit intr-un sant pe administrator pe procurator lovind cu picioarelepe acest din urma" 5. Din constatarile facute, cauza incidentului dintrelocuitori imputernicitii arendasului Fischer provenea de acolo cg acestianu mai respectau invoielile pe care le facuserg cu locuitorii Inca in toamnaanului 1907. Locuitorii se argta in continuare sint adunati gru-puri, grupuri gi discutg chestia invoielilor" 6.

De cele mai multe on miscgrile targnesti erau cauzate de incercareaproprietarilor de a arenda suprafete de pgmint mici in raport cu dijma

arenda perceputa care nu puteau asigura nici pe departe nevoilemaselor tgranesti. Ca mijloc de presiune impotriva taranilor, mosieriilimitau suprafetele de pamint, ce trebuiau date in arendg taranilor, Inscopul de a be impune vechile invoieli de munca cu dijma la tarla i rus-feturi. Yn astfel de conditii masele de tarani cautau facg singuredreptate. Ele pgtrundeau cu forta pe mo§ii §i arau portiuni de pgmint

1 Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. Judiciara, dos. 177/1908, f. 4.2 In noaptea de 2-3 ian. 1908 locuitorul Dumitru Chivararu, din corn. I§alnita-Dolj,

bAtind lntr-un lighean, chemase pe tarani la primarie pentru a cere pAm1nt (Arh. St. Buc.,Min. Justitiei, Dir. Judiciara, dos. 177/1908, f. 4.).

3 Arh. St. Buc., Fond. Consiliul Superior al agriculturii, dos. 118/1908.4 Ibidem, Min. Justitiei, Dir. Judiciara, dosr 117/1908, f. 10.5 Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. JudiciarA, dos. 177/1908, f. 10.6 Ibidem.

/ILL)

M.1.)9i

qi¢i

9i

gi

Vi9ani, si0i

si gf

si

si

sg-si

www.dacoromanica.ro

tJ ACTIUNI TARANESTI IN PERIOADA 1907-1917 f 45

mult mai marl decit vroiau sl le dea in arend5, mosierii. Din documentelegasite de noi rezult5, ca asemenea actiuni an avut loc in comunele : Sirbi(jud. Dorohoi) 1, Razboieni si Valea Alb5, (jud. Neamt) 2, Birlesti 3, Po-pesti Cristesti (jud. Vutcani (jud. Falciu), Produlesti (jud. Dim-bovita), Negoesti (jud. Dolj), Scoarta (jud. Gorj) etc. P5,trunzind cuforta pe moii, locuitorii insemnau cu musuroaie portiunile de pamintpe care voiau s5, le is in arendg. Asa, de pild5,, dupg cum se arat5, intr-otelegrams a prefectului de F5,1ciu adresata Ministerului de Interne lo-cuitorii din comuna Vutcani s-au dus, fn ziva de 18 februarie, pe mosiaBarbosi a principesei Moruzzi si an insemnat cu musuroaie mai multeportiuni de pamint, iar azi 19 februarie au iesit la arat pe ele mai multde 100 4 eaten" 4. De asemenea, la Blrle ti, jud. unde proprietariiacestei mosii fratii. Alexandru si Constantin Popovici nu vroiausa arendeze decit 17-20 falci, in timp ce satenii cereau 50 60 Oki lo-cuitorii s-au hotdrit s5, ieie cu putere acele 50-60 Mei" 5, se intelegein arendg. Peste capul mosierilor sfidin.d autoritatile, tgranii incercaussi facg singuri dreptate, impArtindu-si intre ei suprafetele trebuin-cioase. In legatur5, cu aceste actiuni ale taranilor, procurorul judetuluiDolj atragea atenta inspectorului agricol din Calafat is serioasemasuri pentru a mentine linistea buna ordine in comung, facind cadrepturile proprietatii s5, nu fie inculcate" 6.

Autoritatile administrative locale solicitau in grab5, interventiadetasamentelor de represiune, care alungau pe tgrani i arestau pe aceidati drept capi de revolts ".

Temindu-se de eventualitatea unor complicatii1, guvernul liberala intensificat masurile de supraveghere. El a adus o noua modificare legiijandarmeriei, sporind efectivul jandarmilor de la 2 690 la 6 310, adic5, cupeste 134 %. Totodat5,, prin telegrame cifrate, ministrul de interne a ordonatprefectilor sa inchida circiumile cu incepere de in ora 8 seara i BA imprastiegrupurile mai mari de trei sAtenis. In Moldova, unde miscArile erau maiputernice, guvernul a trimis noi forte represive9. Din Bucuresti s-au trimisregimentele de Rosiori i C5,16rasi, iar din Birlad 3 escadroane (dou5, dinregimentul 2 Rosiori unul din regimentul 3 Rosiori) cu destinatiaAdjud, M-arkesti, Bacau i Ia i10. Desi trupele se aflau in apropiere, masele

1 Evenimentul" din 28 februarie 1908.J. Benditer, loc. cit., p. 264.

3 Arh. St. Buc. Min. Justitiei, Dir. JudiciarA, dos. 177/1908, f. 12.4 Arh. St. Iasi, Procuratura Falciu, lucr5ri penale, dos. 97/1908.

Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. Judiciara, dos. 177/1908.6 Arh. St. Craiova, Fond Prefectura Dolj, dos. 14/1908, nepaginat.7 Taranii se agita din nou, mai ales In nordul Moldovei. Comisia agrara s-a arAtat cu

totul rau aleasA Timpul muncii a sosit nici proprietarii nici taranii nu 5tiu ce li serezervii. De nu s-ar ivi noi IncurcAturi" scria cu Ingrijorare Sabina Cantacuzino Intr-oscrisoare din 21 martie/3 aprilie 1908 (B.A., R.P.R., Sectia M-sse, corespondenta Sabine' Canta-cuzino).

J. Benditer, lucr. cit., p. 265.o Soldatii din Craiova se arata Intr-o note informative a politiei din Craiova

scriau pArintilor ce pleac.A In Moldova unde este revolutie" (Arh. St. Craiova, Fond PrefecturaDolj, dos. 14/1908, nepaginat).

1° Evenimentul", 25 iulie 1908.

Iasi,

s5,

I

15

si si

9

8i

1i

si

www.dacoromanica.ro

846 M. IOSA 10

taranesti continuau sa intreprinda actiuni impotriva mo§ierilor §i auto-ritatilor. Taranii din comuna Belce§ti, jud. Iasi, de pildit, in urma neinte-legerilor ce'le-au avut cu arendasul mosiei se arata intr-o telegramss-au revoltat, devastind primariam. Documentul nu arata in ce scopau facut taranii aceasta ; este de presupus ca ei au devastat primariaurmarind sa distruga actele de invoieli", care le erau defavorabile, intrucit,de multe ori, taranii erau pu§i sa semneze contractele in alb, care erauapoi completate de proprietari §i arendmi in intelegere cu primarii, sta-bilind conditii impovaratoare pentru Omni, de care acestia n-aveaunici o cuno§tinta. Era de fapt una din multiplele forme de eludare a pre-vederilor legii invoielilor", folosite de mo§ieri §i arendmi in scopul de aimpune taranilor conditii inrobitoare de munca.

Dupa terminarea invoielilor, incheiate in primavara sub presiuneajandarmilor ci a trupelor de represiune, in vary s-au ivit probleme noi.taranii, nemultumiti cu invoiala de una din doug, stability de comisiileagrare §i revendicind invoiala una din trei refuzau sa munceasca, decla-rind greve agrare. In judetele : Dolj, Vla§ca, Teleorman, Ialomita, R.Sarat, scria ziarul Rominia muncitoare" s-au semnalat greve agrare2.In aproape toate comunele de pe malul Dunarii, incepind cu comuna Slo-bozia §i terminind cu Bujorul (Vlasca) erau greves. In catunul Petrwl,apartinind comunei Gaujani, locuitorii se aflau in greva dupa cum searata intr-un raport al inspectorului agricol de Vla§ca de mai bine de10 zile"4. Raportind situatia din comunele Pietrocani §i Bujorul, uncletaranii declarasera, de asemenea, greva, procurorul judetului Vla§caarata ca 200 de tarani, avind in fruntea for 9 agitatori, reprezentind clubulsatesc, au impiedicat pe locuitorii ce se invoisera la pescuit pe movie ; eii-au pus sa §tearga ci sa, desfiinteze semnatura ci invoiala ce facusera cuadministratorul mo§iei"4. Existenta unui club, probabil socialist, in co-muna, este un indiciu ca taranii din Petrocani §i. Bujorul pkisera pe caleaorganizarii lor. Pe de alts parte, este de remarcat inriurirea ce o aveaureprezentantii acestui club asupra maselor de tarani, de vreme ce acestiaau §ters c1 an desfiintat contractul incheiat cu administratia mosiei. Pringreve agrare masele taranesti reu§eau sa smulga uneori mosierilor, intoc-mai ca §i muncitorii capitali§tilor, conditii mai bune de munca.

Este semnificativa in acest sens greva agrara a taranilor din comunaSeaca, jud. Teleorman. Locuitorii din Seaca se intelesesera cu arenda§ulsa-i care griul, de pe camp, la marina de treer cu pretul de 5 lei transportul.Dupa citeva zile de munca cu acest pret, arendasul a comunicat taranilorca le da numai 4 lei de transport, ceea ce taranilor nu le-a convenit ci aurefuzat sa mai care griul. Arenda§ul i-a amenintat cu jandarmii ci cu anga-jarea taranilor din comuna vecina, Suraia. Invoindu-se cu pretul oferit

1 Evenimentul", 25 iulie 1908.2 Rominia muncitoare", nr. 17 din 22-29 iunie 1908.3 Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. Judiciary, dos. 177/1908, f. 49.4 lbidem, f. 44.5 Ibidem, f. 65-66.

www.dacoromanica.ro

11 ACTIUN1 TAR'NESTI IN PERIOADA 1907 1917 847

de arenda5, taranii din Suraia s-au prezentat la mind, ; indata ce au aflatIns ea satenii din Seaca erau in greva, ei au parasit pe arenda5, intor-cindu-se in satul lor. In asemenea imprejurari, amenintat ca-i va raminegriul pe cimp, arenda5u1 a fost nevoit sa, apeleze din nou la locuitorii dinSeaca, oferind pretul cu care se invoiseral.

Greve le agrare2 erau o forma noua a luptei de clasa care se raspindeamai puternic la sate, ca urmare a cre5terii influentei mi5carii muncito-re§ti, cuprinzind not judete. Greve le agrare ale muncitorilor agricoli seimpleteau cu refuzul de munca al taranilor invoiti. Proprietarul mosieiSurdila-Greci, judetul Braila, se plingea intr-o telegrama adresata Con-siliului Superior al Agriculturii ca locuitorii din comunele Surdila-Greci§i Strimba refuza a e5i la secera 5i griul se strica pe cimp"3. De asemenea,mo5ierul Dragulescu din Calafat (Do lj) se plingea 5i el, in august 1908, calocuitorii invoiti refuza a e5i la facerea ogoarelor, arnenintind 5i pe ceidin comunele invecinate care vor sa faca ogor"4. Asemenea actiuni aveauloc 5i in alte comune din judetul Do lj. A§a, de pilda, administratiamosiei Baile§ti a printului tirbei reclama dupil cum se arata intr-onota informativa a Directiei Generale a Politiei 5i Sigurantei ca ta-ranii ar fi agitati pentru ca nu le-a impartit pamint de aratura de toamna§i au refuzat sa faca ogoare" 5.

A5adar, in anul 1908, in aproape toate regiunile tarii au avut locputernice framintari §i mirari ale maselor de tarani, caracterizate in pri-mavara prin intrarea eu forta pe pamintul mo5ieresc, iar in vara 5i toamnaprin greve agrare §i refuz de munca. Pentru a determina masele tarane5tisa execute muncile, autoritatile burghezo-mo5iere5ti emiteau ordine pesteordine pentru arestarea a5a-zi5ilor instigatori", trimeteau jandarmii easa le intimideze etc.

*in perioada anilor 1909-1912 actiunile Si mi5carile tarane5ti, de5i

dupg cum reiese din documentele de care dispunern ping in prezentau fost mai putine decit in perioada precedenta, au avut totu5i o inten-sitate mai mare. Ele s-au manifestat puternic in uncle judete, de pildain jud. Prahova 5i Ilfov, unde, datorita existentei unui numar mai marede muncitori, se putea stabili un contact mai strins intre muncitori 5imasele de tarani.

1 Romlnia muncitoare", nr. 23 din 3 august 1908.2 Sub titlul Greve agrare" ziarul Galatii" din 18 iunie 1908 scria : Ziarele stnt pline

de uncle amanunte cu privire la un fel de actiune care rdmasese pins acum necunoscuta la notIn tarn. Este vorba de grevele agrare ce se semnaleaza In mai multe puncte ale tarii '.

3 Arh. St. Buc., Consiliul Superior al Agriculturii, dos. 35/1908, f. 22.4 Arh. St. Craiova, Fond Prefectura Dolj, dos. 14 1908, nepaginat.6 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

4348 M. IOSA 12

infricosat de amploarea miscarilor din 1908, si pentru a suprave-ghea mai bine si preveni in viitor agitatii si framintari mai man, guvernula votat in aprilie 1909 o lege pentru modificarea circumscriptiilor admi-nistrative a mai multor comune rurale si plasil, care prevedea inmultireanuma'rului plkilor si a agentilor statului burghezo-mosieresc. inmultireapla'silor si agentilor puterii executive se arata in expunerea de motiveerau dictate de grija sigurantei generale si mentinerea ordinei publice" 2.In urma adoptarii acestei legi administratorii de plki si notarii puteauoiicind dispune de jandarmi si de unitati militare represive impotrivaoricAror miscari. Cu toate masurile luate, autoritatile burghezo-mosie-resti n-au putut stavili framintarile si miscarile taranesti care au continuatin urmatorii trei ani (1909-1912).

0 problems importanta care framinta masele de t 'Irani era aceeaa islazurilor. Lipsiti de pkune, amenintati sa le moara vitele intrucitmulti proprietari au refuzat sa ofere comunelor islaz, asa cum se prevedeain legea invoielilor", masele de tarani se ridicau deseori la lupta pentruislaz. Conform unei dispozitiuni a Ministerului Agriculturii, acolo undenu se constituisera islazuri taranii erau invoiti pentru pasune in padurilestatului, insa numai pins la 1 iunie. Cum dupa aceasta data urmau s'aramina MIA' pkune, tAranii se agitau, cerind administratiilor ocoalelorsilvi6e sl-i pasuie in padure ping la ridicarea recoltelor, cind vitele urmausa pasuneze pe miristi. In unele parti lug administratiile ocoalelor silviceimpiedicau pe tarani cu ajutorul jandarmilor, Bali pasta vitele in padure ;de aci si miscarii ale taranilor.

in jud. Neamt, in comunele Felioara, Fagan, Piping Si Galu auavut loc asemenea actiuni, taranii amenintind cu intrarea cu forta in pa-durile statului 3. In comuna Galu, dupa cum se arata intr-o telegrams

peste 200 de locuitori", adunati la primarie, au facut demonstratieostila administratiei statului ocolului silvic Galu"4. In acelasi timp injud. Dolj proprietarul comunei Geormanele se plingea &A locuitorii dincomuna Bratovoiesti au introdus in silnicie vitele for in zavoaiele pro-prietatii sale" 5, iar locuitorii an batut pia, la singe pe paznici. Fapteasemanatoare an avut loc $i in alte comune din fostul judet Dolj 6.

0 alts problems care framinta masele era aceea a conditiilor demunca. tntocmai ca si in timpul rascoalei din 1907, masele de tarani re-vendicau pamint de munca in conditii mai avantajoase. in comuneleBadeni, Cepelnita si Fintinele din jud. Botosani, unde masele de tarani

1 C. Hamangiu, Codul general al Romlniei, vol. V, supl. II, p. 306 §i urm.3 D. Ionescu, Gh. Tutui, Gh. Matei, Dezoollarea constitu /jonald a stalului romin, Ed.

.§tiintifica, Bucure§ti, 1957, p. 201.3 AdevArul", 10 mai 1909.4 Arh. St. Buc., Cons. Superior al Agriculturii, dos. 99/1909 f. 6.3 Arh. St. Craiova, Fond Prefectura Dolj, dos. 28/1909, packet 5, nepaginat.° Ibidem.

www.dacoromanica.ro

13 ACTIUNI TARANESTI IN PERIOADA 1907 1917 Y49

s-au ridicat, ca si in 1907, revendicind conditii de Invoiala mai uFloare,guvernul liberal a trimis trupe pentru a-i intimida.

Ma caracter deosebit de ascutit 1-a avut actiunea taranilor dincomuna Ciineni, jud. Gorj, unde 150 locuitori din comuna au intrat, inaugust 1909, cu forta pe mosia Simbotinul, ce apartinea Zoei Poenaru,distrugind 150 pogoane porumb. Ei au batut gray pe seful postului dejandarmi care dup./ cum se arata in document Impreuna cu auto-ritatile comunale, abia au putut sca'pa cu viata". Locuitorii, aflati de maimult timp in conflict cu proprietara, pentru invoieli, au fost opriti dinactiunea for numai dup./ ce a fost adusa o companie de soldati din regi-mentul 18 Gorj si una de jandarmil.

Actiuni si miscari taranesti in legatura cu invoielile s-au semnalatsi in unele comune din jud. Botosani. In februarie 1910 inspectorul agri-col de Botosani raporta Consiliului Superior al Agriculturii ca Intrearendasul mosiei Tudora, Froim Fischer si taranii de pe movie sint marineintelegeri" 2. intrucit mosia urma sa fie cumparata de Casa Rurala,taranii refuzau sa incheie invoieli pentru munci, cerind in schinbpamint pentru hrana si pentru imas cu 52 lei ha", ceea ce nu -i conveneaarendasului. La intentia acestuia de a aduce locuitori, care sa-i lucreze indijma, din satele Dolhesti ii Dolhasca, jud. Suceava, taranii au declaratdi nu vor permite sub nici un cuvint ca taranii din alts parte sa lucrezepe Tudora, fiind hotariti sa face chiar moarte de om" 3. Hotarirea ta-ranilor si IndIrjirea for a produs ingrijorare organelor locale din jud. Bo-tosani, cu atit mai mult cu cit framintari erau si in alte comune. Astfel,intr-o not informative a brigazii de siguranta din 1911 se spunea caprintre locuitorii comunei Flaminzi, de mai multa vreme se observeoarecare nemultumire ... Cunoscind spiritul de razbunare al locuitoriloracestei comune si firea for turbulenta, binevoiti a dispune ca postul dejandarmi al comunei Flaminzi 0, fie merit cu Inca 4 jandarmi" 4. Auto-ritatile care cunosteau bine actiunile locuitorilor comunei Flaminzi dinfebruarie 1907, se temeau de o eventuala rabufnire a spiritelor, solicitindforte represive, care sa supravegheze mai bine pe Omni. Ele nu uitaseraca in februarie 1907 taranii din Flaminzi, ca si din alte comune ale ju-detului Botosani, se rasculasera revendicind, ca si acum, pamint in con-ditii de plata mai avantajoase ; de aci si starea de Ingrijorare". Darnu numai la Flaminzi, ci si in comuna Coroi din acelasi judet taraniierau agitati, cerind sa li se dea pamint in conditii de invoieli mai usoare.Tot pentru obtinerea unor invoieli de mind, in conditii mai avantajoases-au ridicat in 1910 la lupta si taranii din alte judete. Astfel, dupa, cumse arata intr-un raport din 15 martie al administratorului plasii Negoesti,din jud. Dolj, un numar de 30-40 locuitori din comuna Godeni, inarmaticu ciomege, au alungat de pe mosia Bradesti a mosierului Saftoiu plu-gurile ce venisera sa are o portiune de 15 ha teren pe care o revendicau

1 Arh. St. Buc., Minist. Justitiei, Dir. Judicial* dos. 254/1909, f. 7.2 Arh. St. Buc., ConsiliEl Superior al Agriculturii, dos. 22/1910, f. 50.3 Ibidem.4 Arh. St. Botosani, Pref. Botosani, dos. 178/1911, f. 5.

www.dacoromanica.ro

P50 M IOSA 14

ei. Locuitorii au bAtut pe logoratul mo§iei, lumdu-i §i calul cu care veniseacolo. Spre a se apgra de furia taranilor, el a fugit tragind 3 focuri derevolver, rAnind citiva locuitori 1. Tgranii se impotriveau mo§ierilor §iautoritatilor locale 2, amenintind uneori cu rAscoala. Compania de jan-darmi din Craiova raporta ca in comuna Seaca de Cimp, jud, Dolj, innoaptea de 21-22 apr. locuitori, care §i in 1907 au fost capi de rascoala,vorbeau despre revoltele din 1907 strigind cu glas tare ca in curind vaizbucni o nouA revoltA" 3. in acela§i timp, ministrul de interne arata,prefectului de Dolj intr-o telegramA ca sintem informati ca, printrelocuitorii din comuna Cetatea s-ar agita ideia unei rascoale in contraarendaOlor §i proprietarilor" 4.

Mi§cAri tgrane§ti pentru obtinerea unor invoieli mai avantajoases-au semnalat in tot mai multe judete, manifestindu-se mai puternicacolo unde influenta m*Arii muncitore§ti era mai activA, ca, de pildA,in jud. Prahova 5. Existenta numArului mare de sonde rAspinditepe intreg-ul teritoriu al judetului, §i deci a muncitorilor multi dintreace§tia ei in§4i tarani influenta asupra luptei maselor tarAne0i.Ca §i in alte parti ale Orli §i in jud. Prahova frAmintArile §i mi§carileerau generate tot de revolta maselor impotriva manevrelor mo§ierilor

arendmilor de a arenda putin pamint de muncA tAranilor cu scopulde a-i face sA, accepte invoielile impuse. Astfel, in comunele Merii §iDrAgane§ti, taranii erau foarte indirjiti impotriva arendaplui", pentruca acesta nu voia sA le dea pamint suficient de mune/ pentru culturaporumbului. Dui:4 cum reiese dintr-o telegrams a prefectului de PrahovacAtre Ministerul de Interne, toate incercarile facute pentru a mentineordinea an fost zadarnice76, solicitindu-se in grabA o Beetle de jandarmi.

Ca urmare a activitatii desfl§urate la sate de elementele inaintatedin mi§carea muncitoreascA, mai ales in judetul Prahova' mi§cArile tarA-ne$ti erau tot mai intense imbracind forma grevelor agrare ale munci-torilor agricoli §i a refuzului de munca.

1 Arh. St. Craiova, Fond. Pref. Dolj, dos. 30/1910, vol. 1, pach. 7, nepaginat.2 1n comuna Bechet; de pilda, locuitorii s-au razvratit Impotriva autoritatilor adminis-

trative care refuzau sa le dea locuri de cultura In vatra satului. Inarmati cu furci topoareei au voit sa is cu fora este terenuri" ; autoritatile au chemat In ajutor jandarmii care auoperat numeroase arestari In rindurile locuitorilor (Arh. St. Craiova, Fond. pref. Dolj, dos.30/1911, vol. I, pachet 6, nepaginat).

Arh. St. Craiova, Fond Prefectura Dolj, dos. 28/1909, pach. 5, nepaginat.4 Ibidem.5 Ziarul conservator Vointa Prahovei" din 1909 si 1910 atragea atentia asupra perico-

lului actiunilor socialistilor la sate intruclt taranilor nu li se vorbelte numai de vot obitesc,ci sl de alte idei nesanatoase, strecurind anarhie in sufletul for ".

6 Lupta", Craiova, an. I, nr. 2 din 3 aprilie 1910.7 Cresterea influentei miscarii muncitorebti la sate rezulta cu destula claritate din circu

larele adresate de Ministerul de Interne prefecturilor de judete. Astfel, dintr-o corespondents aadministratorului plasii Singeru, jud. Prahova, catre primaria cu acelabi nume aflam :Ministerul de Interne a facut cunoscut prefecturii ca are informatii ca sindicalistii din Ploie}tiau hotarit ca de sarbatorile Pabtelui sa se imparts in grupe de cite 2-3 $i sA mearga la satespre a face propaganda printre tarani". Administratorul cerea sa se is masuri folosindu-setoate mijloacele ce le stau la Indemina pentru a Impiedica actiunea de propagare a ideilorsocialiste la sate" (Arh. St. Ploieiti, Primaria comunei Singeru, dos. 15/1910, f. 14).

§i

a

qi

www.dacoromanica.ro

15 AC ZUNI TkRANESTI IN PERIOADA 1907 1917 851

Grevele agrare aveau drept cauze nemultumirile legate de neplatasalariilor, de hrana proastg sou de samavolniciile proprietarilor oame-nilor lor.

In judetul Prahova, de pildg, locuitorii din comunele Fulga, SglciiConduratu au intrat in grevg, in iulie 1910, refuzind sä secere griul

mosierului revendicind salarii mai bune 1. In judetele Falciu, Dolj,Ilfov etc., unde mosierii §i arendasii impuseserg primgvara conditii deinvoiala apgsgtoare pentru tarani, acestia refuzau in vary sl executemuncile cimpului. Yn judetul Fglciu, dupa cum reiesea dintr-o statistic&din vara anului 1910 a inspectorului agricol, n-au raspuns muncilor maibine de /50 tarani din comunele Covasna, Raducaneni, Stgnilesti Jegg-lia 2. De asemenea, locuitorii din comuna Bratovesti, jud. Dolj dupgcum se arata dintr-un document nu voiau sa iasa la munca cimpului,,,spiritele fiind foarte incordate" 3, pentru cg inspectorul agricol anulasecu de la sine putere niste invoieli intre ei proprietar, probabil cu stireaacestuia. Yn comuna Frumusani-Custiureni, jud. Ilfov, taranii n-au voitsa iasg la munca pe mosia proprietarului Damariciu, din pricing ca, proprie-tarul nu mai voieste sg respecte angajamentele incheiate conformtocmelilor agricole din 1907, ci vrea sa revie la starea de mai inainte.Peste cele 8 pogoane ce a dat de munch tgranilor, voieste a-i incarca cuincg 8 pogoane la tarla" 4. Bineinteles, tgranii au refuzat sä execute muncilein asemenea conditii. Indirjirea lor impotriva proprietarului era cu atitmai mare, cu cit o delegatie a lor, trimishi sa discute cu proprietarul, nufusese primitg de acesta. In urma acestui refuz, tgranii an hotarit sgtrimitg o delegatie in Capitalg, care sg susting la Minister interesele lor.In urma plingerii la Ministerul de Interne si In Consiliul Superior al Agri-culturii a venit 0 comisie de anchetg, dar aceasta a dat dreptate tot proprie-tarului, ceea ce a indirjit si mai mult pe tarani. Ei au refuzat in continuaresg munceasel ping ce li se va fi rezolvat plingerea 5.

In unele locuri au avut loc ciocniri intre tarani jandarmi ; chematide proprietari impotriva tgranilor care -vi revendicau pgmintul de care fuse-sera deposedati de mosieri, jandarmii maltratau pe tarani pentru a impunevointa mosierilor, de unde ciocnirile. 0 asemenea actiune a avut locin comuna Locusteni din jud. Dolj, unde taranii erau in litigiu cu proprie-tarul de mai bine de 10 ani. Yn aprilie 1912, Ministerul Agriculturii atrimis la Locusteni un inginer pentru hotgrnicia mo lei. Insotit de unreprezentant al autoritatilor, inginerul s-a prezentat la movie, insa afost intimpinat de sgteni, care 1-au amenintat cu moartea" 6. A doua ziinginerul a revenit insotit de jandarmi, fiind intimpinati de sateni innumgr mult mai mare, in frunte aflindu-se femeile Dupg unschimb de cuvinte s-au iscat incgiergri, multi sgteni find gray raniti".La cererea autoritAtilor locale din Craiova, au plecat trupe represive,

1 Romtnia muncitoare", nr. 33 din 1 tulle 1910.2 Arh. St. Buc. Cons. Sup. at Agriculturii, dos. 50/1910, f. 4-13.3 Lupta", Craiova, 4 tulle 1910.4 Romtnia muncitoare", 1 martie 1912.5 lbidem.

Opinia", Iali, nr. 1569 din 17 aprilie 1912.

§i

§i

vi

§i

vi

§i

§i copiii.

www.dacoromanica.ro

852 M. IOSA 16

care sa lini§teasca" spiritelel. Aceasta arata ca, de multe ori, autoritatilelocale i jandarmii din comune erau neputincio0 in fata fermitatii Ora-nilor, a hotaririi lor de apara drepturile, autoritatile trebuind sa faca,apel la ajutoare pentru reprimarea lor.

Uneori s-au semnalat actiuni §i framintari ale taranilor *i in legaturacu faptul ca, fiind deposedati de terenurile lor, pentru construirea unorlinii ferate, nu erau multumiti cu despagubirile bane§ti sau terenurileprimite in schimb. Astfel de actiuni ale taranilor au avut loc in comunelePloieF}tiori, jud. Prahova f}i Bicaz, jud. Bacau.

Manifestari ale maselor de tarani aveau be nu numai pentru eibti-nerea pamintului de munch in conditii de invoiala, mai u§oara, da?, uneori,qi pentru a obtine pamint in proprietate. Asemenea manifestari aveau loc.mai ales In findurile veteranilor razboiului de la 1877. Flind lipsiti depamint, veteranii hotarisera sa mearga in Capita la pentru sprijinicererea de a li se da pamint in proprietate.

Indata ce guvernul a fost informat de o asemenea actiune, a trimiscirculare tuturor prefectilor dindu-le dispozitii sa fad, de urgenta serioase§i discrete cercetari asupra starii spiritelor printre veteranii din circum-scriptii, impiedicindu-i pe cit posibil de a merge in capitals" 2. 0 actiuneasemanatoare s-a manifestat doi ani mai tirziu, de data aceasta in jud.Boto§ani. Primaria comunei Coroi raporta la 15 martie 1910 prefectuluica. veteranii au plecat, in cap cu invatatorul Ioan Dascalescu, la Boto§anicu scopul de a cere sa li se dea pamint pe moiia Bucecea" 3. Actiunea lora devenit ingrijoratoare" pentru autoritati deoarece parte din ei s-audus sa indemne pe veteranii din comuna Vladeni" 4. Autoritatile burghe-zo-mo§iere§ti se temeau de atare actiuni ale veteranilor, care ar fi putut sainfluenteze masele de tarani, ceea ce ar fi creat o stare de efervescenta,generala, careia cu greu i-ar fi putut face fats.

Deseori masele tarane§ti I i manifestau nemultumirea §i impotrivaunor masuri ale autoritatilor care be impovarau situatia 5, impotriva.impozitelor etc. intr-o telegrams din septembrie 1909 se arata ca taraniidin comuna Magire§ti jud. Bacau s-au rasculat spre a nu mai plati darilecatre stat" 6. Lupta taranilor impotriva poverii impozitelor s-a mani-festat adeseori la sate, determinind pe reprezentantii regimului bur-ghezo-mo§ieresc sa is in discutie unele masuri, ma cum de altfel a ;;iiprocedat guvernul P.P. Carp In anii 1910-1912, care a propus scutireade impozit funciar a tuturor proprietatilor pins la 6 ha.

1 Opinia", nr. 1569 din 17 aprilie 1912.3 Arh. St. Ploiesti, PrimAria comunei Singeru, dos. 11/1908, f. 8.8 Arh. St. Botosani, Prefectura Botosani, dos. 178/1911, f. 95.4 'Mem.5 In uncle comune, tAranii s-au arAtat ostili noului regulament de guarzi prin care se

stipula ca plata acestora sA se facA In viitor in bani, si nu in produse. Asa, de pilda, Iocuitoriidin comuna Cetate, jud. Dolj, au primit cu ostilitate aceastA mAsurA. DupA cum se arataIntr -o telegramA, un numAr de 50 locuitori din aceastA comuna au manifestat In fata primArieicerind ca plata sA se faca In produse si nu In bani" (Arh. St. Craiova, Fond Prefectura Dolj,.dos. 28/1909, packet 5, nepaginat).

'` ° Arh. St. Buc., Min. Justitiei, Dir. judiciarA, dos. 5/1909, f. 133.

a-5i

5i

www.dacoromanica.ro

17 ACTIUNI TARANE$TI IN PERIOADA 1907 1917 853"

0 importanta actiune a maselor de tarani impotriva autoritatilora avut loc in ianuarie 1912 in comuna Rimniceni, jud. R. Sarati. Autorita-tile tirisera in judecata mai multi tarani, intrucit, in toamna anului 1914ei culesesera porumbul cu o zi mai inainte de data fixata. In ziva judecatii,cute de tarani au format un adevarat cortegiu, pe o distanta de 3 km, dela Rimniceni la Maicanesti, resedinta judecatoriei. La un moment dat

se arata in document ulita tirgusorului Maicanesti se vede baricadata,iar localul judecatoriei inundat de impricinati" 2. Pentru a zadarniciincercarea autoritatilor de a-i condamna, taranii au venit in numdr mareocupind intregul drum pe care se afla judecatoria. Temindu-se de actiunealor, organele judecatoresti s-au vazut nevoite sa puna capat procesului.Framintkile i miscarile taranesti erau generate 8i de nesfirsitele abuzuride tot felul la care se dedau organele administrative locale si politienesti3,primarii, notarfi $i mai ales jandarmii.

Desi in aparenta mkunte, toate aceste actiuni aratau ura maselorimpotriva mosierilor i arendasilor, ca i impotriva autoritatilor burghezo-mosieresti.

Anul 1913 marcheaza un pas important in lupta maselor de taraniimpotriva mosierilor i arendasilor, ca si impotriva autoritatilor burghezo-mosieresti. Conditiile de invoiall tot mai grele, participarea la eel de-aldoilea razboi balcanic, rechizitidle i samavolniciile autoritatilor an dus laintensificarea actiunilor taranesti, ele cuprinzind in a doua jumatateanului aproape intreaga taxa.

Un anumit rol in antrenarea maselor taranesti la lupta 1-a avutcresterea influentei miscarii muncitoresti la sate. Datorita activitatiidesfasurata de elementele inaintate din miscarea muncitoreasca la sate,aveau loc intruniri la care participau tot mai multi tarani. Asemeneaintruniri an avut loc in comunele : Minastirea Casin, jud. Bacau, Piatra-Neamt, jud. Neamt, Ploiestisori, jud. Prahova etc. La intrunirea dinPloiestisori au participat peste 100 de tarani 4, iar la cea din Piatra-Neamt,dupa cum relata ziarul Rominia muncitoare" 5, un numa'r mult mai mare.'Participarea taranilor la intrunirile muncitorilor, miscarile for initiate inscopul usurarii invoielilor, intocmai ca luptele muncitorilor pentru conditiide munca mai bune, aratau posibilitatea unirii actiunilor maselor taranesticu cele ale proletariatului in lupta impotriva aceluiasi dusman putereaburghezo-mosiereasca.

In prima jumatate a anului, miscarile actiunile taranesti aveau caobiectiv imbunatatirea conditiilor for de munca. Inca la inceputul anului,in comuna Lunca din jud. Botosani, situata pe niosia printului Sturdza,de unde cu vase ani in urma fusese dat semnalul rascoalei din primavara

1 Arh. St. Buc., Fond M.A.I., dos. 255/1912, f. 5.2 Ibidem.

Ibidem, dos. 234/1912, f. 16; Ibidem, dos. 249/1912, f. 38.4 RomInia muncitoare", 5 mai 1913.6 Ibidem, 24 februarie 1913.

a

Eji

3

si

www.dacoromanica.ro

854 M. IOSA 18

anului 1907, tgranii erau in plin5, agitatiel. Constituiti in ob§te ei vroiausa arendeze mo§ia Flaminzi, in felul acesta urmgrind sa'-§i asiguresuprafete mai mari de pgmint pentru munca, §i totodatd, nemaiexistindintermediari, a obting conditii de munca mai avantajoase. Take Ionescu,in calitatea sa de ministru de interne, isi exprima ingrijorarea In leggturgcu aceastd actiune, Intrucit, fusese pus, pe u§a unei circiumi, de catreinvatdtorul satului Ion Scurtu, un manifest incendiar" cum it numea el,care chema masele de tarani la luptd pentru a impune cu forta arendareamo§iei Flgminzi 2.

in comuna aveau loc Intruniri §i circulau manifeste care indemnaumasele la fascoald. Ingrijorate de situatia de la Fldminzi, autoritgtileadministrative locale au sporit fortele represive. In acela§i timp manifestariimpotriva arendaplui aveau loc §i in comuna Bude§ti Precista dinjud. Neamt. Tgranii din Bude§tiPrecista au dezarmat pe arenda§ §icontabil silindu-i sa be prateascg drepturile ce li se cuyeneau de pe urmamuncilor efectuate 3.

Framintki ale tdranilor in scopul obtinerii unor conditii de invoielimai upare s-au manifestat §i in judetul Dolj. In telegrama adresatg Minis-terului de Interne, judeatorul ocolului Birca relata ca peste 100 locu-itori reclamg vociferind contra proprietarului Mirick ea prin contractedeghizate a introdus munca la tarla" 4. Aceastg formg de exploatare

munca la tarla n-a dispdrut dupg 1907, mentinindu-se sub diverseforme. Tdranii din Birca s-au ridicat hotarit la luptg impotriva acesteiforme. A fost nevoie dupd cum se aratd in telegrama judecgtoruluide interventia trupelor din Craiova pentru a potoli actiunea tdranilor pecare judecgtorul o califica drept afacere gravy ". Totodatd, in comuneleCergt, Catane, Seaca de C'imp, Verbita, Birza, Valea Stanciului etc. 5

dupd cum se aratg intr-un raport al prefectului atre Ministerul deInterne locuitorii erau revoltati impotriva conditiilor grele de mimedimpuse de proprietari, precum §i impotriva purtgrii abuzive a organeloradministrative. Alteori, masele de tdrani i§i manifestau nemultumirea impo-triva uneltelor mo§ierilor, a administratorilor lor, raluindu-se cu ace§tia.A§a, de pildg, in comuna Scle§ti, jud. Dolj 6, nemultumiti de manevraadministratorului de a da In arendg terenuri neproductive, tdranii 1-aubdtut pe administrator, find opriti din actiunea for numai de interventiajandarmilor. Prin actiunea for fermg, tgranii au dejucat manevrele admi-nistratorului, obligindu-1 a be dea terenurile pe care ei be revendicau.De asemenea, in jud. Ilfov, la Stoene§tiFlore§ti 7, Varanii erau puternicagitati impotriva proprietarului Mare§, care le irnpusese conditii grelede munca. Organele de politie aruncau viva instigatiilor" asupra sdtea-nului Ionitg Radu Catrina, care §i In 1905 ar fi fgcut agitatie printre locu-

1 Dezbaterite Adunarii Deputafilor, pe 1912 1913, p. 580.' AdevArul", 4 martie 1913.3 Rominia muncitoare", 13 ianuarie 1913.4 Arh. St. Craiova, Fond. Prefectura Dolj, dos. 37/1913, pachet 4, nepag5 Ibidem, dos. 37/1913, pachet 4, nepaginat.6 Universul", nr. 71 din 14 martie 1913.9 Arh. St. Buc., Fond. Prefectura Ilfov, dos. 48/1913, f. 8.

www.dacoromanica.ro

19 ACTIUNI TARANEsTI IN PERIOADA 1907-1917 855

itori cu ocazia distribuirii porumbului in urma secetei din 1904, in garaCiodnesti 1. Documentul nu ne da nici un indiciu asupra cauzelor agita-tiei locuitorului respectiv printre sateni. Este probabil Ca, in urma seceteidin 1904, luindu-se masura de a se distribui porumb, locuitorul respectivs-a opus masinatiunilor autoritatilor de a acorda cantitati mai mari unorlocuitori, lasind pe altii fara ajutorul la care aveau dreptul.

Concomitent cu lupta pentru conditii mai bune de invoiala, maselede tarani desfasurau actiuni impotriva proprietarilor, care urmareaudeposedeze de terenurile lor. Astfel, locuitorii din satul Tintareni, comunaPloestiori, jud. Prahova aflati in conflict cu mosierul Samueli, pentruca acesta pusese stapinire pe vreo 50 pogoane prundi§ au 1ncercat saocupe cu forta pamintul pe care-1 revendicau. Jandarmii, adusi de arendas,an tras in multime ranind citiva locuitori 2. Citeva zile mai tirziu dupacum semnala ziarul Rominia muncitoare" locuitorid. din Ploiestioriau tinut o intrunire de protest impotriva proprietarului Samueli ; la aceastaintrunire au participat peste 100 locuitori3.

Miscarile taranesti ce se desfasurau la sate, succesiunea lor, con-comitent cu puternicele miscari greviste de la orase 4, posibilitateaunirii lor in lupta comuna dusa, impotriva regimului burghezo-mosierescau produs teama si ingrijorare cercurilor conducatoare.

In scopul de a abate atentia maselor de la lupta pentru Imbunatatireasituatiei lor $i pentru a-si realiza scopurile expansioniste, cercurile con-ducatoare burghezo-mosieresti au impins tara in conflictul din Balcani.Masele de tarani mobilizati si trimisi sa lupte in Bulgaria n-au Incetat totusisa lupte pentru imbunatatirea situatiei lor. Inca inainte de a pleca pe front,pe peronul unei gari, citiva tarani isi afirmau hotarirea de a dobindipamint. Mergem not acum la razboi, dar cind vom veni inapoi nu damarmele data nu ni se da pamint" 5. Masele de tarani sperau sa foloseascaarmele, cu care trebuiau sa lupte pe front, pentru a-si face dreptate.Autoritatile burghezo-mosieresti, §i in primul rind guvernul conservator,temindu-se de starea de spirit a taranilor mobilizati pentru a prevenio actiune a lor, an luat masura dezarmarii ostasilor Inca inainte ca acestia,la intoarcere, sa fi trecut Dunarea 6.

Situatia tot mai grey din tara, rechizitiile si consecintele razboiului lip-surile de tot felul, arbitrariul autoritatilor locale si cunoasterea realitatilordin Bulgaria, unde datorita lipsei marii proprietati, taranii o duceau relativ

Arh. St. Buc., Fond. Prefectura Ilfov, dos. 48 1913, f. 8.2 Ibidem.3 Rominia muncitoare", din 15 mai 1913.4 Numai In cursul anului 1913 au avut loc peste 45 de acUuni greviste. Printre marile

greve, la care au participat mai de muncitori, semnalam greva muncitorilor metalurgisti de laVulcan (Bucuresti), grevq, petrolistilor de la Moreni, greva muncitorilor din portulgreva ceferistilor, a factorilor postali etc. (vezi Lec(ii In ajulorul celor care sludiazd isloriaP.AI.R., Etlitura politica, Bucuresti, 1960, p. 116).

5 Deputatul burghez C. Dobrescu, care a Inregistrat conversatia de mai sus, a atras atunciatentia lui Take Ionescu, ministru de interne, cerindu-i sa is masuri pentru dezarmarea ostasilorinainte de a trece Dunarea Io t (vezi Dezbalerile Senalului pe 1916 1918, sedinta din 17 mai1917, p. 236).

6 Ibidem.

0 c. 3189

sl-i

yi

Brae,

www.dacoromanica.ro

856 M. IOSA 20

mai bine 1, au dus la cresterea framintkilor i miscgrilor tk&nesti. Pestetot, de la un capat la altul al tarii, la indemnul ostasilor demobilizati,masele de tkani se ridicau impotriva dkilor si a prestatiilor. Ei refuzau

plAteasca impozitele pe motivul c& comandantii diferitelor unitati,in care an fost inrolati, le-au promis ca vor fi scutiti de aceste tare" 2.Referindu-se la situatia demobilizatilor din judetul Botosani, prefectulrelata Intr-o corespondent& a sa ca se observg, oarecare miscare printrelocuitorii demobilizati §i care acum voiesc BA fie scutiti de prestatii sialte dari" 3.

Yn multe parti ale tgrii au avut loc agitatii ciocniri cu autoritatile.La BA ltgtesti, jud. Neamt, de pildg, locuitorii, indignati ca erau urmgritipentru d'gri, au asediat primgria cu scopul de a se rAfui cu autoritatile,acestea scapind numai in urma Intaririi prinariei cu jandarmi" 4.

Furia taranilor impotriva exploatatorilor si a abuzurilor de totfelul savirsite de autoritatile comunale si de jandarmi in timpul campanieidin Bulgaria, s-a manifestat puternic ; ei refuzau sa mai rAspunda ordinelorautoritatilor. Mai in toate comunele din plasa Fierbinti relata pre-fectul jud. Ilfov locuitorii care s-au tutors de la mobilizare nu mai vorBA execute prestatia in natura nici sa o plAteascA, in bani". Refuzul tara-nilor de a se supune ordinelor autoritatilor administrative trebuie pusoarecum i In legatura cu faspindirea presei muncitoresti la sate.Yn comunele din jurul oraselor Bucuresti unde propagandasocialistilor se facea simtita atit prin intermediul elementelor Inaintate dinmiscarea muncitoreasca, dar mai ales prin ziarul Rominia muncitoare",masele tgrgnesti desfasurau curajoase actiuni impotriva autoritatilor.Deseori autoritatile administrative aruncau vina actiunilor tAr&nesti peseama ziarului central al miscarii muncitoresti. Intr-un raport al saudare prefect, primarul comunei Chiajna, din jud. Ilfov, arata, ca « Rominiamuncitoare» Incepe a avea influent& serioasa asupra spiritelor locale" 3.

0 puternica agitatie an desfkurat, in august 1913, taranii comunelordin jurul oraselor Ploiesti, care s-au ridicat la lupta, revendicind despAgu-biri pentru terenurile for ce le fusesera expropriate in vederea construiriiliniei ferate PloiestiValenii de MunteMineciu 6.

Yn unele parti, masele de tarani s-au ridicat mai ales impotriva jan-darmilor, deoarece, pe timpul razboiului din Balcani, acestia an comicnumeroase abuzuri impotriva familiilor ramase far& sprijin. Astfel, notarulcomunei Pesceana, din jud. Vilcea, Intr-o telegram& adresatI prefectuluide Vilcea arata ca peste 200 locuitori, inarmati cu pusti, revolvere

1 Intr-un articol intitulat Note din expedilia in Bulgaria, publicat In revista Democratia"nr. 10-11 din 1 septembrie 1913, p. 421, VintilA Bratianu scria : Soldatii deci taranii nostri

vad In Bulgaria ... un satean intr-o stare economica sociala In general mai buns ca lanot ... Nu Arad pe t saran muncind pentru proprietar sau arendas, ci exclusiv In folosul luisingur". Aceasta exprima oarecum Ingrijorarea lui In legatura cu influenta pe care o aveaasupra taranilor nostri viata relativ mai buns pe care o duceau taranii din Bulgaria.

2 Arh. St. Buc., Prefectura Ilfov, dos. 31/1913, f. 263.-2 Ibidem, dos. 48/1913, f. 19.4 Romlnia muncitoare", 19 septembrie 1913, p. 3.5 Arh. St. Buc., Prefectura Ilfov, dos. 48/1913, f. 21.° Opinia", Iasi, 28 august 1913, p. 3.

84

si

si

$i Ploiesti,

$i

si

si... si

www.dacoromanica.ro

21 ACTIUM TARANESTI IN PERIOADA 1907-1917 857

topoare, s-au napustit asupra jandarmilor din acea comuna, dezarmin-du-i si punindu-i pe fuga" 1. Temindu-se de starea de spirit revolutionarya locuitorilor, care amenintau ca trebuie 81 faca revolutie contra hotilorde jandarmi", notarul cerea de urgenta interventia armatei. Miscareataranilor impotriva jandarmilor era deci o consecinta a nelimitatelorabuzuri ale acestora la sate, pe timpul celui de-al doilea razboi balcanie.

In alte parti, de pilda in Oltenia, taranii au intreprins actiuni energicepatrunzind cu forta pe pamintul mosieresc cu scopul de a obtine pamintin proprietate. Intr-un articol intitulat Rdsmerice la sate, gazeta Faclia" 2stria : Sint 6 sate din Oltenia care s-au razvratit Intr-unul sateniinu mai tin seama de invoieli..., in altul au tras cu plugul pe la use boga-tului (adica an patruns cu forta pe mosie M. I.), nevoind sa mai fillyseama nici de lege, nici de amenintari" etc. Era relatarea starii de eferves-centa ce se manifesta la sate, unde masele de tarani erau hotiarite sa-sifad, dreptate, ocupind cu forta pamintul mosierilor. Cuprinsi de teama,unii proprietari se refugiasera in Capita15,3, pentru a solicita concursulautoritatilor superioare.

Miscarile taranesti scoteau in evidenta, cu claritate, continutul demo-cratic al revendicarilor taranesti pentru pamint si conditii mai bune demunca. Intr-o not informativa a Directiei Politiei si Sigurantei Generalecatre prefecti se arata : ni s-a semnalat ca in unele judete printre rezervistiidemobilizati si intorsi la vatra for se fac instigatii pentru a cere paminturisi a cere despagubiri... Prin unele locuri rezervistii au cerut 0, in maifie dari, ca plata paminturilor arendate de la proprietari si arendasi sao faca pe jumatate si chiar s-au semnalat unele manifestatiuni" 4. Misca-rile taranesti devenisera cu atit mai de temut pentru clasele dominantecu cit miscarea muncitoreasca se intarise in masura insemnata fats de anul1907, influentind lupta maselor pentru pamint. Temindu-se de intensifi-carea framintarilor de la sate, de perspectiva unirii actiunilor taranesticu miscarea muncitoreasca in continua', dezvoltare, cercurile conducatoareburghezo-mosieresti au inceput sa faca anumite promisiuni in legaturacu o reforms agrara partials.

Partidul liberal a promis, prin seful sau I. I. C. Bratianu, in septem-brie 1913, o expropriere partials si o reforms electorala, care sa infiintezecolegiul unit. Exprimind teama claselor dominante de miscarea muncito-reasca, Vintila Bratianu arata intr-o brosura 5, cu titlu si continut sem-nificativ : Crize de stat 1900 1907 1913 ca ,,uitarea invatamintelorce ar fi trebuit sa tragem din revolta de la sate din 1907 se agraveaza prinfaptul ca in viitor trebuie sa tinem seama si de masele muncitoare de la,orase, mai lesne de aprins si de revoltat. Grevele, miscarea sindicalista,sint probe evidente ale acestei miscari" 6. Teama exprimata de VintillBratianu plana ca o amenintare asupra cercurilor guvernante ; revolta

1 AdevArul", 5 septembrie 1913.2 Paella", nr. 28 din 30 octombrie 1913.3 Ibidem.4 Arh. St. Craiova, fond. Prefectura Dolj, dos. 90/1913, pachet 6, nepaginat.5 V. Bratianu, Crize de stat 1900 - 1907 -1913, Buc., 1913.6 Ibidem, p. 28.

www.dacoromanica.ro

858 M. toSA 22

neorganizata din 1907 arata el mai departe poate gasi o organizarela orase si deci sit is in viitor nu un caracter de revoltd, ci de revolutie.0 crizd economics, o scadere a salariilor si o lips de muncd pot fi scinteiacare sd aprinda o atmosferd incdrcatd" 1. Clasele dominante se temeau decide eventualitatea unor miscdri unite ale muncitorilor si taranilor care arfi pus sub semnul intrebarii existenta regimului burghezo-mosieresc. Deaci si necesitatea unor proiecte de reforms, propuse de liberali.

Proiectele de reforms enuntate de liberali prevedeau o exproprierepartiall de aproximativ 800 000 ha care sd contribuie la intdrirea burghe-ziei satesti, precum si o reforms electorald, prin care se infiinta colegiulunic. Prin aceste promisiuni liberalii urmdreau sä amageased masele ;de altfel aceste promisiuni au fost aminate si tergiversate vreme de aproapetrei ani, fiind puse din nou pe ordinea de zi numai sub presiunea lupteirevolutionare a maselor. Problema agrard putea fi rezolvata de cab.°masele tardnesti numai in alianta si sub conducerea proletariatului, clasacea mai revolutionard a societ'atii. Lipsite de indrumarea si conducereaunui partid de tip nou, de alianta cu proletariatul, actiunile maselor tdrd-nesti aveau un caracter spontan, neputind deci rezolva problemele arza-toare la ordinea zilei, si in primul rind problema agrard, pentru care luptau.

Izbucnirea primului razboi imperialist a ascutit si mai multcontradictiile sociale din Itorninia. La sate s-au ivit in aceastd peri-oadd probleme not : concentrdrile continue, rechizitiile, foametea silipsuri de tot felul care an infautdtit si mai mult situatia maselor de tarani.Yn noile conditii, actiunile maselor s-au indreptat nu numai impotrivaexploatarii din partea mosierilor si arendasilor, dar si impotriva concen-trdrilor, a corvezilor si rechizitiilor de tot felul. Lipsite de cele necesareexistentei lor, masele de tarani infometate desfasurau actiuni de luptdatacind carele, carutele si trenurile incdrcate cu cereale ce treceaupe Valea Prahovei 2. Astfel, in apropiere de gara Palanca, tdranii, profi-tind de faptul ca un tren cu cereale, ce trecea spre Austro-Ungaria 3, aveade urcat in pantd, au pus lemne pe linie, incercind sa opreascd trenul sprea pune mina pe cereale. S-a dat alarmd, gara Palanca fiind in apropiere ;autoritiltile sosite au fugarit pe tarani.

Actiunile maselor de tarani au imbracat in perioada 1914 1916cele mai variate aspecte ; de la refuzul de a faspunde ordinelor autori-tatilor pentru muncile agricole, pentru prestatii si corvezi, pins la atacareaproprietarilor si a autorital nor.

1 V. Brillianu, Crize de s'al 1900-1907 1913, Buc., 1913, p. 21.2 In Valea Prahovei, teama de actiunile tarilnesli a impus autoritiliilor burghezo-mosie-

resti Inflintarea a not posturi de jandarmi §i detasamente pentru paza regiunii petrolifere dinjudeiele Prahova si Buzau. Dezbalerile Adundrii Depulafilor Pe 1911 1916.

3 Lupta", 11 septembrie 1914.

www.dacoromanica.ro

23 ACTIUNI TARANESTI IN PFRIOADA 1907 1917 859

0 forma dintre cele mai raspindite a luptei taranilor in aceastaperioada a constituit-o refuzul de munca pe mosiile proprietarilor. Cutoate masurile luate raporta primarul comunei Boroaia, jud. Baiataranii nu vor sa iasa la prasila porumbului pe mosia Babulesti delinu sint mobilizati"1. De asemenea, locuitorii din comunele : Buhaesti 2si BOra§ti 3 jud. Vaslui, din comunele Turbati, Merii-Petchi, DascalutCreata si Afumati, jud. Ilfov, precum si dintr-o serie de sate din judetulDolj4 refuzau sit mai munceasca paminturile mosierilor si ale arendasilorasa cum se invoisera. Mosierul Negroponte se plingea in iunie 1916 calocuitorii refuza sa iasa la munca cimpului. Un alt mosier se plingea cadin 267 muncitori angajati la secera au raspuns numai 40" 5. Impotrivireataranilor de a munci paminturile mosierilor si ale arendasilor era la ordineazilei. Pe de altiti parte, taranii intrau cu vitele pe semanaturile proprieta-rilor, pAtrundeau in paduri si taiau arbori. Astfel, mosierul Sutu se plingeaca taranii din comuna Putreda, jud. R. Sarat au Vatruns cu forta in padure,taind arbori" 6. La sate era o stare de permanents framintare si neliniste.Din cauza concentrarilor continue si a lipsei de porumb tarani dinBohna relata ziarul « Rominia muncitoare » shit intr-o situatie greasi e teams de o rascoala" 7. Masele de tarani se impotriveau autoritatilorrefugnd sa execute muncile agricole si corvezile, bateau pe primari sijandarmi, dezarmindu-i 9.

In multe parti ale tarii, locuitorii refuzau sa execute prestatia. Yncomunele Ploiestiori, Bucov si Pleasa din jud. Prahova locuitorii au refuzatsa execute prestatia 9. Zeci de mii de zile de prestatii au ramas neefectuate.Astfel, in jud. Suceava, dintr-un total de 27 055 zilem s-au prestat numai13 761, adica aproximativ 50%.

Framintari si agitatii puternice aveau loc si in rindurile taranilormobilizati, ale soldatilor. Nemaiputind suporta viata grea din cazarmi,taranii concentrati dezertaull, alteori ei trimeteau scrisori anonime ame-nintatoare la adresa comandantilor regimentelor lor. Din regimentul 80rezerva de la Dadilov scria ziarul Lupta" au dezertat 200 de rezer-visti 12.

1 Arh. St. FAlticeni, Prefectura Baia (Suceava), dos. 12/1915.2 Arh. St. Buc., Fond. M.A.I., dos. 73/1915, f. 18 ; ibidem, Cons. Sup. al Agriculturii,

dos. 17/1915. f. 4.3 Arh. St. Buc., Prefectura Ilfov, dos. 34/1916, f. 43, 91 ; ibidem, dos. 6/1916, f. 64, 201.4 Lupta", 6 decembrie 1915.5 Arh. St. Buc., Prefectura Ilfov, dos. 34/1916, f. 91.6 Arh. St. R. Sarat, Fond. Tribunal Cabinetul de miniltri, dos. 78/1923, f. 8.7 Cf. Lupta", 19 februarie 1915.8 Asemenea actiuni au avut loc la Comarnic, jud. Prahova, jud. Putna In alto

part' (vezi Adevarul" $i Lupta" din 5 si 8 iulie 1916).9 Lupta", nr. 100 din 2 mai 1915.

13 Arh. St. FAlticeni. Prefectura Baia (Suceava) dos. 3/1914, f. 34, 39, 40, 43, 47, 66, 67.11 Soldatii din regimentele 7 Prahova, 5 Vlasca si 20 Teleorman, scria ziarul t Lupta o,

au lnceput sa piece in corpore acasa".Lupta", nr. 112 din 19 septembrie 1914.1

Biliesli 0

www.dacoromanica.ro

860 M. IOSA 24

Starea de efervescenta, nemulturmirile si framintarile s-au accentuatmai mult o data cu intrarea Rominiei in razboi.

La 15 august 1916 guvernul burghezo-mosieresc a tirit Rominiain razboiul imperialist. Participarea Rominiei la razboi, ocupatia dusmanasi consecintele ei au accelerat pauperizarea maselor, ascutind contradic-tiile orinduirii capitaliste. Dezorganizarea si ruina economics provocatade razboi, criza agrara, muncile fortate, foametea si lipsurile au adincitcontradictia dintre masele taranesti ti mosierime pe de o parte, dintretaranime i burghezie pe de alts parte. A crescut, mai mult ca oricind,ura maselor impotriva stapinirii burghezo-mosieresti. Masele taranestis-au ridicat la lupta impotriva incercarilor claselor guvernante de a aruncatoate greutatile razboiului asupra lor. In timpul razboiului s-au extinssi mai mult formele exploatarii semifeudale. Ridicindu-se impotriva acestorforme ale exploatarii, masele taranesti luptau implicit impotriva razbo-iului imperialist.

Actiunile taranilor au devenit, in aceasta perioada, deosebit de puter-nice. Inca din octombrie 1916, indata dupa retragerea armatei romine inMoldova, nemaiexistind suficiente forte represive, care sa apere conacelesi bunurile proprietarilor, masele de tarani au atacat mo§iile, devastindconacele cu scopul de a-i face pe mosieri sa renunte a se mai intoarce laproprietatile lor. Asemenea actiuni au avut loc in toate judetele din Olteniasi Muntenia. Un consilier al judetului Do lj, relatind citeva din actiuniletaranilor de pe mosia Filiasi, arata ...la conacul lui Iancu Isvoreanu(proprietarul mo§iei Filiasi Ikr .1.). . gasim toate masinile de semanatsi secerat scoase in elute si deteriorate, u§ile remizelor la perete, iar maga-ziile desertate de griul care s-a aflat inauntru, circa 400 kile maH, deFilisani, de Tintareni, de Picueni §i Bilteni (locuitori ai satelor cu acelasinume 3/./.). Casa administratiei jefuita, fara mobila, condicele ruptesi hirtiile aruncate risipite... Acest spectacol, ce mi s-a infatisat ochilor,mi-a reamintit o clips de vedenia din martie 1907" 1. Pasajul citat acioglindeste intocmai situatia creata in urma retragerii trupelor in Moldova,masele taranesti ridicindu-se impotriva asupritorilor lor de veacuri. Pro-prietarul comunei Negoiul, jud. Dolj, se plingea si el autoritatilor germaneca taranii i-au devastat casele, i-au distrus mobilele si, mai ales, regi-strele mosiei"2; el cerea concursul autoritatilor de ocupatie pentru a-sirecapata bunurile. Intr -o serie de comune ale judetelor Ilfov, Vlara 3,Ialomita 4, locuitorii au devastat conacele proprietarilor.

In uncle parti locuitorii au atacat si devastat' primariile, pentru adistruge arhivele cu invoielile" agricole 'inrobitoare. Din documentelegasite de noi, asemenea actiuni au avut loc mai ales in judetul Dimbovita.

1 Arh. St. Craiova, Fond. Prefectura Dolj, dos. 2/1917, vol. I, pachet 3, nepag.2 Ibidem, dos. 1/1917, vol. I, pachet 3.3 Arh. Sf. Popular Giurgiu, Prefectura Ilfov, dos. 227/1917, nepag.4 Arh. St. Calarasi, plasa Lehliu, dos. 1/1918, pachet 11, vol., I nepag. Arh. Bibliotecii

Centrale de Stat. Coresp. Lupu Kostaki, dos. 11, p. 1 -4; Grigore Antipa, L'occupation de laRoumanie et ses consequences economiques et sociales, p. 52.

5i

www.dacoromanica.ro

25 AcTiuNi TAKANEri IN PERIOADA 1907-1917 861

Numai in plasa Bilciure§ti din judetul Dimbovita relata un inspectoradministrativ din 14 comune cercetate (Frasinul, Catunu, Marce§ti,Pinta, Baleni, Dobra, Gheboaia, Bilciure§ti etc.) In 12 an fost devastatelocalurile de primarie §i distrusa arhiva 1.

In Moldova, undo se afla refugiata §i o bung, parte a populatiei dinMuntenia §i Oltenia, in conditiile de viata extrem de grele, ale foametei,a bolilor ce secerau zeci de mai de vieti, a muncilor fortate pe mo§iileboiere§ti, §i sub influenta revolutiei burghezo-democratice din Rusia,din februarie 1917, masele tarane§ti s-au ridicat la lupta. Revolutia dinfebruarie 1917 din Rusia a rezolvat acolo uncle probleme asemanatoarecelor care se puneau atunci in tara noastra, exercitind astfel o puternicainfluents asupra muncitorilor §i taranilor. tirile despre desfkurarea eveni-inentelor revolutionare din Rusia an avut un insemnat ecou pe teritoriulMoldovei, mai ales, raspindindu-se cu rapiditate in rindurile osta§ilor §itaranilor imbracati in haine militare, antrenind masele la lupta impotrivaabuzurilor autoritatilor. Nemultumirea, ura §i revolta maselor din Mol-dova impotriva claselor dominante se manifestau in cele mai variate forme,de la refuzul de a munci pamInturile mo§ierilor pins la atacarea jandar-milor.

Actiunile taranilor impotriva jandarmilor §i autoritatilor au luatamploare In primavara anului 1917. Taranii refuzau sa lucreze pamin-turile moOerilor, refuzau sa se supund obligatiilor pentru prestarea corve-zilor §1 rechizitlilor 2. *dui postului de jandarmi din comuna Migla jud.Roman raporta prefectului ca sotia unui mobilizat find trimisa la munca,7/a refuzat cu desavir§ire sub pretext ca nu e datoare sa are mo§iile boie-re§ti" 3. Raspunsuri asemanatoare primeau autoritatile §i jandarmii dinnumeroase comune ale judetului Roman, Hirlau, Ia§i, Boto§ani, taraniirefuzind sa munceasca. Pe de alts parte, masele tarane§ti se opuneau jan-darmilor veniti sa-i stoats la munci, ii dezarmau §i-i loveau. A§a an pro-cedat Omni din comuna Cotu-Vamefb jud. Roman, care an batut §i dezar-mat pe jandarmi 4, sau cei din satele Doamna §i Ruginoasa, care s-auimpotrivit jandarmilor cu topoare §i apa clocotita 5. Ura §i revolta ma-selor din Moldova impotriva claselor dominante a cuprins cele mai largipaturi ale oamenilor muncii, inspaimintind clasele dominante.

Influenta revolutiei din februarie 1917 s-a resimtit puternic fi interitoriul ocupat, unde organizatiile socialists revolutionare contribuiau laridicarea maselor la lupta pentru pamint, pine §i pace. In conditiile grele,create de prezenta trupelor centrale de ocupatie, masele tarane§ti au intre-prins curajoase actiuni. Lupta taranimii impotriva mo§ierilor era indreptatain acelasli timp §i impotriva ocupantilor, pe de o parte pentru ca ace§tia 1.0

1 Arh. St. TIrgoviste, Prefectura Dlmbovita, dos. 51/1917, f. 4, 6, 9, 16, 19, 20, 27, 30, 33.2 Multi locuitori din comuna Armasoaia jud. Iasi au fost dati In judecata Tribunalului

Militar Iasi Intrucit refuzasera sa lucreze la transee (Arh. St. Iasi, Fond. Tribunalul Militar,dos. 841/1917, f. 3).

3 Arh. St. Iasi, Tribunalul Militar, dos. 5316/1917, f. 1.4 Ibidem, dos. 665/1917, f. 7.5 V. Liveanu, 1918. Din istoricul luptelor revolutionare din Romlnia, Ed. politic', Bucuresti,

1960, p. 134.

www.dacoromanica.ro

862 M. 10SA 26;

insuseau produsele cerealiere, pe de alts parte pentru ca ei sprijineau pemosieri. 0 forma de lupta a maselor in teritoriul ocupat a constituit-o refuzultaranilor de a incheia contracte de munca cu proprietarii si arendasii.Primarul comunei Radovanu din jud. Ilfov relata ca locuitorii au ref uzatsa semneze contractele de seceris" 1. In unele parti autoritatile aservite.ocupantilor fortau locuitorii 85, incheie contracte agricole ; in alte parti,fiindca produsele cerealiere erau insusite de ocupanti, taranii nu-si maicultivau nici propriile for ogoare. Inspectind plasile Pantelimon, Saru-lesti, Baneasa si Fierbinti relata un inspector agricol am vazutintinderi maxi de porumburi nesapate, chiar pa'minturi taranesti nelucratesi in schimb pop-ulatia valida si capabila de munca stind prin sate fara,nici o ocupatie" 2. In ura for impotriva cotropitorilor germani, care inluau toate produsele, masele taranesti reduse la neagra mizerierefuzau sa lucreze chiar propriile ogoare, ingreunind in acest fel aprovi-zionarea ocupantilor. Deseori, pentru a suplini lipsa bratelor si refuzulde munca, mai ales pe paminturile mosieresti, autoritatile de ocupatieaduceau, pe ling5, prizonieri, de cele mai multe ori, tarani din partilemuntoase, dar si acestia refuzau sa munceasca, datorita conditiilor inu-mane de munca, a hranei proaste si insuficiente, parasind lucru13. Multedocumente arata ca taranii adusi la munci din alte judete, in genere dinjudetele de munte, fugeau. Taranii cu boi adusi din alte judete sprea munci pe mosia F. Corlatescu in comuna Dobreni-Cimpurel se arata,intr-un raport au fugit de la munca" 4. Pentru refuzul de a muncipaminturile marilor proprietari, autoritatile de ocupatie au aplicat o seriede masuri represive, printre care cele mai raspindite erau amenzile. Numaiin cele 7 pia** ale fostului judet Ilfov (Domnesti, Budesti, Pantelimon,Fierbinti, Sarulesti, Oltenita etc.) au fost amendati cu sume variind intre10 si 200 lei in vara anului 1917, pentru neexecutarea muncilor agricole,un numar de peste 1500 de tarani 5, ceea ce insa n-a avut nici un rezultat.

Uneori taranii ocupau mosiile, incendiind ariile de treier si atacauconacele. Atacarea conacelor mosierilor, desi spontana si neorganizata,era o expresie a ascutirii contradictiilor de clasa la sate intre masele tara-nesti oprimate si mosierime. Lupta maselor impotriva mosierilor se impletea,cu lupta impotriva ocupantilor. Pentru a se apara de furia maselor, mosieriisi arendasii solicitau deseori sprijinul autoritatilor de ocupatie, iar Coman-damentul german, care era interesat in asigurarea linistei", acorda,sprijinul cerut trimitind soldati pentru a urmari si pedepsi pe cei caredevastau si atacau conacele 6.

Lupta taranimii s-a manifestat puternic nu numai impotriva pro-priilor ei exploatatori mosierii si arendasii , dar si impotriva ocupan-tilor. In conditii extrem de grele, in conditii de razboi, cind pentrumice actiune puteau fi impuscati, taranii au dat dovada, de patriotism

1 Arh. St. Buc., Pref. Ilfov, dos. 163/1917, f. 10 ; ibidem, dos. 10/1917, vol. 5, f. 324_2 Ibidem, dos. 24/1917, p. 176.3 Ibidem, dos. 11/1917, f. 83, 85, 314; dos. 9/1917, 1. 216, 251, 286, 295.4 Ibidem, dos. 12/1917, f. 39 ; dos. 34/1917, f. 176.5 Ibidem, dos. 123/1917, f. 5-63.5 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

27 AC71UNI TARANEsTi IN PERIOADA 1997 1917 863

§i curaj ridicindu-se impotriva reehizitiilor §i a arbitrariului de tot felul,impuse de ocupanti. Ada de pilda, la CImpina, taranii au masacrat soldatigermani ; nemtii au tras cu mitralierele" 1. La tara, erau foarte frecventeactele de razbunare ale taranimii impotriva jandarmilor soldatilorgermani. Multi soldati §i jandarmi relata un martor ocular au fostomoriti !" 2. In Gazeta Bucure§tiului" organul trupelor germane deocupatie apareau adeseori §tiri cu privire la acordarea de premii pentruprinderea taranilor care atacau sentinelele sau jandarmii 3. In co-muna Ciolane§ti de Deal (Teleorman) taranii au inaltratat o patrulagerman./ 4 pentru care guvernatorul german a impus comunei o amendsde 700 lei 5. Autoritatile de ocupatie aplicau deseori amenzi i i pentru neexe-cutarea muncilor, refuzul de a raspunde ordinelor comandaturilor, adistrugerii liniilor telefonice etc. Astfel, au fost aplicate amenzi intre10 125 lei comunelor Lere0i §i Valea Mare jud. Muscel, Scheiu jud.Dimbovita 6, Baile§ti jud. Dolj, Dorobantul jud. Teleorman, Afumatijud. Ilfov. Ori de cite on le vine la indemina nota un politician 7taranii ataca, pe soldatii germani §i-i ucid". Organizati in cete, sateniiatacau trupele de ocupatie pricinuindu-le numeroase pierderi. In paduriledin jud. Mehedinti citiva soldati romini in fruntea carom se afla un sub-locotenent de rezerva (invatator), ajutati de tarani cu alimente, au hartuitciteva luni de zile trupele de ocupatie 8. Temindu-se de o rascoala generalsa populatiei de la sate §i pentru ca aceasta sa nu se uneasea cumva cutrupele din padure §i cu ostatecii internati la manastirea Tismana, coman-datura etapei Tg.-Jiu a interzis ostaticilor de a se mai deplasa liberi peo raza, de 3 km in jurul oraplui. Totodata autoritatile de ocupatie an pusagenti care sa afle §i sa divulge local celor ce actionau din padure, cum§i al celor care-i ajutau. Cu ajutorul unor tradatori au fost prin0 un numarde 10 tarani din comunele Grope. ti, Dragote§ti §i Balbo0 din jud. Mehedinticare au dat ajutor celor din padure, iar mai apoi au fost executati 9.

in unele locuri taranii au atacat §i incendiat cladirile in care i0aveau sediile comandaturile de etape. Astfel, taranii au incendiat Scoalade Silviculture din comuna Brane§ti, uncle era instalata comandatura,etapei nr. 27510.

Biblioteca Centrals de Stat, Filiala Balcescu, Arh. Saint Georges, pachet CCCLXX /9,Corespondenta Lupu Kostaki.

C. Bacalbasa, Capitala sub ocupatia dusmanului, Braila, 1921, p. 217.3 lbidem.4 V. Draghiceanu, 707 zile sub cultura pumnului german, Bucuresti, 1920, p. 152.5 Un caz tipic 11 constituie amendarea comunei Bertea cu suma de 10 000 lei pentru

faptul ca locuitorii au participat In mod activ la actiunea impotriva cotropitorilor germani,au adapostit In comuna agitatori prizonieri de razboi evadati (C. Pherekyde, Colec-fiunea ordonanfelor pentru populalia Romtniei In cuprinsul administrafiei mililare . . nr. 206din august 1917).

6 Arh. St. TIrgoviste, Pref. DImbovita, Corespondenta pe 1917, neinv. 1917/f. 213.7 C. Bacalbasa, op. cit., p. 164-165.8 M. Bolocan, Cei 10 martini execula/i la T. Severin, Timisoara, p. 15.

Ibidem.14 Arh. St. Buc., Prefectura Ilfov, dos. 33/1917, f. 11, 14, 19. Autoritatile de ocupatie au

impus comunelor Brinesti Piteasca Pasarea, descoperirea vinovatilor ; In caz contrar erauamenintate a li se va aplica amenzi grele repartizate pe cap de locuitor".

$i

gi

:

1

°

si

www.dacoromanica.ro

864 M. iosA. 28

In conditii grele, masele de tdrani an desfasurat actiuni dirze. Luptasocials indreptata impotriva Asupririi mosieresti s-a impletit cu lupta impo-triva cotropitorilor, masele de tdrani dovedindu-si in acest fel patrio:tismul lor. *

Actiunile maselor taranesti si influenta revolutiei ruse din februarie1917 an inspilimintat clasele dominante. Teama lor era cu atit mai mare cueit aparatul de represiune se dovedea incapabil sd mai actioneze in voie.Nemaiputind sd se bizuie exclusiv pe reprimarea violentd, cercurile guver-nante care urmareau sd-si mentind puterea politics, sit inldture spectrulunei revolutii au luat miisuri pentru izolarea proletariatului de taranime.lmediat dupd victoria revolutiei ruse din februarie 1917, regele Ferdinanda dat pe front la 10 martie 1917 un manifest prin care promitea taranilorpammt si vot. Dual, luni mai tirziu, corpurile legiuitoare, temindu-se decresterea framintarilor, de izbucnirea revolutiei, care ar fi dus la rezol-varea radicals, de catre masele populare insesi, a problemei agrare, aumodificat Constitutia, inscriind cele doll/ reforme : agrara si electorald.Nurnai sub presiunea luptelor muncitoresti si a framintarilor maselortaranesti si a exemplului revolutiei ruse din februarie cercurile guver-nante au promis pamint si vot. La aceasta a contribuit totodatd si faptulea in intreaga perioadd ce a urmat dupa 1907, masele de tdrani an fost intr-ocontinua framintare, actiunile lor pentru obtinerea de conditii de in-voieli mai usoare, pentru un trai mai bun, rnareind de la o etapd la altao anumitii, crestere.

in ansamblul lor, actiunile desfasurate de masele de tarani dupd1907 an fost permanente ; privite prin aceasta prisms, ca si prin perspectivaunirii lor cu miscarea muncitoreascd, in plina dezvoltare dupd reconsti-tuirea Partidului Social-Democrat in 1910, miscdrile si frdmintdriletaranesti de dupd 1907 an constituit o amenintare continua pentru regimulburghezo-mosieresc.

Actiunile maselor largi de tdrani impotriva asupririi mosierilor siarendasilor, ca si impotriva autoritatilor s-au desfAsurat in conditiile dez-voltarii miscarii muncitoresti, a cresterii greutdtii ei specifice in ansamblulvietii social-politice a Orli. Miscarea muncitoreasca dupd 1907 s-a afirmatca un factor care influenta lupta maselor pentru pamint. Ea nu a reusitinsd, datoritd elementelor oportuniste din conducerea P.S.D., sa stabileasedlegaturi trainice si nemijlocite cu masele taranimii, ceea ce a adus preju-dicii luptei muncitorilor si taranilor. Lipsind conducatorul si organiza-torul luptei lor partidul de tip nou, leninist actiunile taranimii s-audesfasurat si in aceasta perioadd razlet si spontan. Obieetiv, masele Vara-nesti voiau sd intre in stdpinirea pamintului, dar actiunile lor se in-eheiau, de cele mai multe ori, cu obtinerea unor conditii de invoieli maiusoare si in genere cu imbundtdtirea acestora.

in anii care an urmat, problema pamintului s-a pus en deosebitaascutime, clasele dominante fiind obligate sd treacd la efectuarea ref ormeiagrare din 1921, care, mentinind proprietatea mosiereascd, nu a rezclvattotusi problema agrara. Acest lucru s-a infaptuit abia in anii regimului de-mocrat-popular, cind, sub conducerea partidului eomunist, in focul luptei

www.dacoromanica.ro

AcTium TAHAts.Lsri IN PERIOADA 1907 1917 865

pentru reforma agrara, s-a inchegat alianta dintre clasa muncitoaretaranimea muncitoare. A fost asiguratA astfel conditia de baza care a dusla Incheierea colectivizarii agrieulturii, la victoria definitive a socialis-mului in tara noastrg.

RPECTI3HHCROE ABI/IWEHHE B PYMbIHI4114 B IIEP140,111907-1917 rr.

PEMOME

Bocuranne 1907 roga Gmmo °Arnim H3 cammx mountmx HmeTynaeHnil HapoHnmx maceEpOTHB nomeningbero rneTa, sa cno6oHy H cognanbubdi nporpecc.

HallytaHEIbIe pesonionNoxiioil 6opb6011 HpecTbaucToa, rocnoHcilmouAne 1{BaCCbIIlp11111IMa1OT HOBble mepm AJIH aanAHTm nomennumelt CO 6CTBeHHOCTII. BbIR Ha Hail pfuk aaHoHon(Casa Ruralil, Obstiile de arendare H Ap.), 9ro6m nyTeM yiwenneHnH cenbcHoti Gyp-ntyaaHH, noTopaH aanniulana Gm HOMellI14,1610 CO6CTBeIIIIOCTb, CO3RaTb Ha Gene onopHylocoHHaammo 6aay.

Arpapnoe aaHoHoHaTeabcTuo ycHnHao B naHott-mo htepe HannTanficiwiecHne one-merrrm Ha cease. Ho, coxpaHFIR HesaTpoilyToil II0MellkH4b10 CO6CTBeHHOCTL, BTO 3a1l0FIO-gaTeRbCTBO He yeTpa1111J10 IlpOTHBOpe'llal B CenbCROM xo..unIcTne; Home 1907 roAa OHMeine 6onee 0 60CIVIIOTCH H IlaXORHT CHOC Bb B HOCTOFIHHIlX CTOBICHOBelIHFIX

memny xpecTbaHamx, c (midi cTopoirbi, H nomeninicamn it apengaTopamti C npyroli.Benope HOCJIe BOCCTaHlIFI, B HOHIle 1907 r. H secHoil 1908 r., B CeRaX IIMelOT MeCTO

moccTaxiin 1907 r. 3anyraimbie Rposasoft pacnpanoti Hpecrbnecnuemaccm BCe Hie 111pOROBH(3.10T 60p0TbCH IlpOTHB l'HOTa HOMellRLIKOB H apenAaTopos.

B impuon 1909-1912 rr. BLICTyllReHHFI IlpeCTbFIIICHHX mace IlpOROMKaIOTC/1; COCO 60fl CHBOil OHII Hp0/1BBFITOTCH B ye3RaX BOTOIllallb, lipaX0Ba, ilab(110B H A0B/H. OcIIOB-HOfI 60pb6bl HpeCTbFIH 6bIR 8axBaT HOMellultibHX 3eMeBb. ORlIaBO BLICTyllReHHFIIIX naHaHHHHanlich 6onbineii HacTmo JIIIIHb TeM, 'ITO 011 nO6liBaJIIICI, 60Jlee BbIPOR,111.1XapeHAnmx ycnount.

lipecTbmicHoe AnnnieHHe noAHHmaeTcH Ha Gonee BbICOHy10 crryneHb naHaHyne HBO Hperna nmnepHanHeTwiecHoil BORHI31. HOBbaylleb yxoHom apM1411 113 MORAOBbl, HpeCTb-HIICHHe MaCCbl HallaltalOT Ha HOMeCTI,FI Ii pa3OpHIOT lIpHMap1111, apXHBbl C

0)10P0B0paMID>. TaltHe BSICTyll.TIeHFIFI HMeJIII MeCTO 1101ITH BO BeeX ye3-JlaX OBTeHHH H MyHTel1H11.

B Monnose, ma-sa Tipeasbiriatino THifieRIIX Holattemmix ycnonillt, Ha-aa ronoAa n6031e3HeFt H no BBHFIIIIIeM fileBpaBbeliOil pel3OBIOHHII B POCCHFI B 1917 r. IlpeCTblille pa313013-HT'S' yllOpHylO 60pb6y. 01111 BbICTyIIIIBII HpOTHB OTIta3bIBaBlIcb o6pa6aTbIBaTb II0MeIHIP1b10 EleMJI10, a Hnorga pasopyntaaH H HiallRapM0B, HpH6bIBHIHX, MT0612COl'HaTb IIX Ha pa60Ty.

CMeJlble AeticTnina 6mail npeAnpHHHTbi IipeCTbfiHCHHMIt maccamll H Ha TeppwropHH,onHynHposaHHoft HeMeHHHMIt HOF1CliaM11. B BTHX OCO 611X yCZIOBHFIX, BE.I3BaHHbIX Hamputem

ouHynaHnommx BORCH, lipeCTI,HHe HOAIIIIMaJIHCb na 6opb6y Halt upoTlis yriierareneti-nomeigrmos, Tau H HpOTHB 011HyRalITOB, HORRepHtlIfla/OTHIIX 110MeHIHROB, AoHaaan TeMcamum CBOti HaTpHOTH3M.

29

Hocnenrme BCnMUIKH

Heablo

ylifi9T0H-Cafl3aHa6anntoulnmH

Pe1113143HMHH,

9i

www.dacoromanica.ro

866 M. IOSA 30

floA BaBaeHnem BucTynaeHult HapoAnmx mace H (11eBpaabelco11 peB0.7110141111 B POCCITHB 1917 r. rocnoAcraylounte Haacebt noo6eulaan nposecru Ho Bp() arpapHylo pe(JopMy.

I-Zpeerbnacitue BbICTyltaellIlil Houle 1907 r. nponexogunu B yCJIOBSIFIX peaBlITHFIpa6o'iero TounceitH, Koropoe oHaaaao BJIIIHIIHe Ha Gopb6y mace as ammo. IlocHoabityy Hpeerbnif Ile 6biao pyHoBoAnTean H Opral1113aTOpe .Thelutucicoll imprint HOBOPO TunaHpeeTbfincitue BbICTYHJICHHH B aTOT Ilep110g 6bIJIII CTIIXIIiilIb111111H paapoaHemulmH.

B nocaeApoutue POIII3I B011p0C 0 aemae BCTBJI C 0006011 OCTpOTOil, TaH IITO rocrioA-eTBylounte Haacchz 6biali BbnlynuteHht nposeeTH B 1921 r. arpapHylo petDopmy. OilHatto oHacoxpanuaa nomennmio co6eTaellitocTb Ha aemmo H He paapeinuaa arpapHott npo6nembi.OTO 6b1JI0 ocyntecraneHo MIMI. B FOAM Hapomio-AemoRpantgeeHoit BJleCTII, HorAa noApyHoBoikerBont: HOMMylitICTiPleCHOil napTita B Or He 60pb6bx as arpapHylo pe(Dopmy B1965 P. BOEIIIHli C0/03 pa6omero Haacca C Tpywnnumen HpeCTIsHHCTBOM.

ACTIONS DE LA PAYSANNERIE ROTIMAINEAU COURS DE LA P1RIODE 1907-1917

RE sum) .

La revolte de 1907 a ete l'un des plus vigoureux souls vements des masses populairescontre l'oppression des grands proprietaires terriens, pour Ia liberte et le progres social.

Epouvantees par la lutte revolutionnaire de la paysannerie, les classes dirigeantes adop-terent de nouvelles mesures pour Ia defense de la grande propriete terrienne, elaborant a ceteffet une serie de lois telles que cellos de la Caisse rurale *, des Communautes d'affermage $,d'autres encore, dans le dessein de renforcer la bourgeoisie rurale et de constituer ainsi une basesociale propre a defendre les interets de la grande propriete fonciere.

Les lois agraires de l'epoque contribuerent a consolider dans une certaine mesure lecapitalisme villageois, mais, conservant intacte la grande propriete terrienne, elles laissaientsubsister les contradictions qui agitaient le monde rural. Celles-ci s'accentuerent encore apresla revolte de 1907, sous forme d'incessants conflits entre paysans d'une part et grands proprie-taires et fermiers de domaines d'autre part.

Au lendemain du soulevement, dans le courant de l'annee 1907 et au printemps de l'anneesuivante, les campagnes etaient encore sous l'effet de la revolte de 1907. Bien que terrifiees parla repression sanglante qu'elles avaient soufferte, les masses paysannes continuerent a luttercontre l'oppression des grands proprietaires terriens et de leurs fermiers.

L'action des masses paysannes se poursuivit au cours des annees 1909-1912 et prit uneforme particulierement vigoureuse dans les departements de Botosani, de Prahova, Ilfovet Dolj. L'objet de leur lutte etait de prendre possession des terres des grands proprietaires,mais elle n'aboutissait le plus souvent qu'a obtenir des baux moms desavantageux.

Les mouvements et les actions paysannes atteignirent un niveau plus eleve a Ia veilleet au cours de la guerre imperialiste. Mettant a profit la retraite de l'armee roumaine en Mol-davie, les masses paysannes attaquerent les residences des grands proprietaires et les mairies etdetruisirent les archives qui contenaient les baux asservissants. Des actions de cette sorte seproduisirent dans presque tous les departements d'Oltenie et de Valachie.

En Moldavie, sous l'influence des conditions d'existence extremement precaires, de ladisette et des epidemies, ainsi que sous l'impulsions de la revolution russe de fevrier 1917, les

a

www.dacoromanica.ro

31 AcTlum TAttANrsri IN PERIOADA 1907 1917 867

masses paysannes se montrerent particulierement acharnees. El les s'opposaient aux requisitions,refusaient de travailler les terres des grands proprietaires, allant metne jusqu'a desarmer lesgendarmes charges de requisitionner les paysans pour differentes corvees.

La lutte des masses paysannes ne fut pas moms courageuse dans les regions occupeespar les troupes allemandes. Dans les conditions specifiques creees par la presence des forcesd'occupation, les paysans se dresserent a la fois contre les grands proprietaires oppresseurset contre les occupants qui leur pretaient leur appui, et prouverent ainsi leur pa triotisme.

Sous la pressions des masses populaires et de la revolution russe de fevrier 1917, les clas-ses dirigeantes se virent contraintes de pronlettre une nouvelle reforme agraire.

Dans l'ensemble, les actions paysannes se deroulerent, apres 1907, dans les conditionscreees par l'essor du mouvement ouvrier qui exerca son influence sur la lutte des massesrurales pour la terre. Mais faute d'une direction et d'une organisation adequate celledu parti de type nouveau, leniniste les actions de la paysannerie furent une fois de plus spo-radiques et spontanees.

Au tours des annees suivantes le probleme de la terre prit une acuite exceptionnelle, etles classes dirigeantes se virent obligees de prodder a la reforme agraire de 1921, laquelle, enconservant la grande propriete terrienne, ne solutionna pas le probleme agraire. Ce problemene fut resolu que sous le regime de democratie populaire, lorsque sous la direction du particommuniste et dans le feu de la lutte pour la reforme agraire de 1945 se scella l'allianceentre la classe ouvriere et la paysannerie laborieuse.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PRODUCTIA MESTESUGAREASCA DIN MOLDOVASI TARA ROMINEASCA IN SEC. XXVII (PROBLEME

DE BAZA IN LUMINA CERCETARILOR RECENTE) *

DE

$T. OLTEANU

Ignorarea cercetdrii principalelor ramuri ale economiei medieval&(agricultura, me§te§ugurile §i comertul) din Moldova §i Tara Romineascdde cdtre vechea noastra istoriografie, ca qi predilectia acesteia pentrustudierea faptelor politice este un lucru cunoscut. Putinele studiiexistence, mai ales in domeniul comertului §i agriculturii, slut departe dea rdspu.nde problemelor fundamentale pe care le ridicd, cercetarea acestorimportante sectoare ale economiei noastre medievale. Nu vom st'drui aiciasupra tuturor acestor lucrari apdrute pind la instaurarea in tara noastraa regimului de democratie populard ; ne vom opri, in mod cu totulgeneral bask numai asupra acelora, extrem de putine de altfel, care audrept stop studiul productiei merAeugare§ti din Moldova §i Tara Ito-mineasca de-a lungul veacurilor 1. In aceastd ordine de idei, tinem sasubliniem ca toate aceste lucrdri, pe ling unele merite incontestabile,prezintd o serie de neajunsuri care deformeazd imaginea reald a dez-voltarii productiei me§te§ugdre§ti din Moldova §i Tara RomineasckAlp., de pildk istoria me§te§ugurilor incepe, in lucrarile amintite, in eelmai fericit caz din sec. al XVII-lea (studiul perioadei anterioare formeazddoar un capitol introductiv). Majoritatea acestor lucrari preamdresccomertul ca factor determinant in dezvoltarea economica ; me§te§ugurileocupa un loc cu totul secundar, importul inlocuind productia locald.Studiul structurii relatiilor social-economice din sfera productiei me§te-§ugdre§ti §i evolutia acestei structuri sint in intregime neglijate. Autorii

Articolul de ILO a Lost alcatuit pe baza concluziilor la care am ajuns In lucrarea noastrAaflatA In ms., intitulata Mestesugurile din Moldova f i Tara Romtneascd (sec. X XVI l).

1 Este vorba de lucrArile : Negolul si mestesugurile In trecutul romtnesc si Istoria industriilorla romtni editate de N. Iorga in 1905 41 respectiv 1927 ; Bldndria to trecutul farilor romtnestide Sig. Prager, Buc., 1905 ; Economia breslelor to Moldova de Eug. Pavlescu, Buc., 1939 etc.

www.dacoromanica.ro

1370 T. OLTEANIU 2

lucrilrilor confunda intre ele diferitele tipuri de organizare economics,omitind complet conditionarea for reciproca. Amintim, in sfir§it, in ciudaexistentei unor dovezi incontestabile ignorarea studierii luptei de classa me0e§ugarilor, a framintarilor sociale mergind ping, la razvratire impo-triva celor ce ii asupreau. Apdar, o serie de lipsuri, unele provenind dintr-oinsuficienta documentare, altele, qi cele mai importante, din folosireaunei metode de cercetare necorespunzatoare, idealists, care an contribuitla prezentarea intr-o lumina cu totul falsa a diferitelor probleme, de ordinsocial mai cu seams, din cadrul me§tepgurilor medievale.

Solutionarea cu adevarat gtiintifica a principalelor probleme dindomeniul istoriei productiei me§tewgare§ti a devenit posibill odata cu folo-sirea in cercetarea istorica in anii regimului nostru a dialecticii materialiste,singura metoda stiintifica de cercetare. Interpretarea faptelor istoricede pe pozitia materialismului dialectic Ili istoric constituie singura tale§tiintifica de scoatere la iveala a adevarului istoric privind dezvoltareasocietatii de pe teritoriul patriei noastre. Totodata, in anii puterii popu-lare s-au pus bazele arheologiei medievale neglijata complet pins acum.Initierea unor qantiere arheologice in principalele centre medievale dintars, precum §i stringerea laolalta §i publicarea izvoarelor medievale anconstituit masuri absolut indispensabile pentru studiul economiei me-dievale din Wile romine. Rezultatele obtinute ping in prezent in dome-niul cercetarii productiei me§te§ugare§ti 1 ne ofera posibilitatea sa prezen-tarn in lucrarea de fata cele mai importante aspecte din cadrul acestuisector al economiei din Moldova §i Tara Romineasca de-a lungul secolelorX XVII. Vom incerca sa analizam aci evolutia tehnologiei me§te§ugu-rilor si procesul de specializare a acestor me§te§uguri, precum §i uncleaspecte din cadrul relatiilor social-economice, ca : formele productiei(la comanda, pentru piata), separarea dintre productie Ili circulatie,formele capitalului comercial in cadrul productiei me§tepgare§ti, diferen-tierea sociall din sinul me§te§ugarilor, obligatiile for feudale §i lupta declass in decursul veacurilor mentionate.

IUna dintre cele mai importante chestiuni din istoria me§te§ugurilor

asupra careia vechea noastra istoriografie n-a staruit citu§i de putin,fie din lipsa de informatie, fie dintr-o gre§ita apreciere a insemnatatii ei,este problema tehnologiei me§te§ugurilor medievale §i, strins legata deea, problema diferentierii §i specializarii produse in cadrul meste§uguluide baza in decursul veacurilor pe teritoriul Moldovei §i Tarii. Romine.tica rezultat al diviziunii sociale a muncii. Necesitatea studierii procesuluitehnologiei abia dad, mai trebuie subliniata. Karl Marx arata ca tehnologiadezvaluie atitudinea activa a omului fata de natura, procesul neraijlocit deproductie. Cercetind tehnologia ne putem da seama de progresele tehnicein diferite perioade istorice, de evolutia unelteloi de productie din cadrul

1 Amintim, de pilda, pe ltnga o serie de articole publicate, tuna Intitulata Productiade marlin In evil mediu In Moldova qi Tara Romineasca la care lucreaza un colectiv de cerce-Wort de in Inst. de istorie al Acad. R.P.R. sub conducerea prof. univ. M. Berza.

www.dacoromanica.ro

3 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTE$UGARE$TI (SEC XXVID 871

celor trei unitati economics (ora§, domeniul feudal, sat), cel mai revolu-tionar component al modului de productie.

Procesul de diferentiere specializare din cadrul ramurilor me§te-§ugare§ti de baza ne arata raportul dintre preocuparile casnice §i me§te-§ugul propriu-zis In cadrul celor trei unitati amintite, cre§terea numaruluidiferitelor ramuri de sine statatoare prin depa§irea nivelului preocuparilorcasnice tendinta de transformare in ramuri speciale, a diferitelor operatiide pregatire a produsului pentru consum. Procesul de specializare neindica totodata nivelul de dezvoltare a productiei meklte§ugare§ti cu for-mele ei : productia la comanda i productia pentru piata in diferitele peri-oade istorice atit la ora§e, cit pe domenlile feudale §i la sate.

Trecind la examinarea tehnologiei §1 a specializarilor petrecute incadrul productiei me§te§ugare§ti din Moldova i Tara Itornineasca in de-cursul sec. X XVII, consideram necesar sa mentionam ca dezvoltareaproductiei me§te§ngare§ti a cunoscut, in general, un curs ascendent.Aceasta nu exclude insa unele perioade de accelerare sau de incetinire aritmului de dezvoltare din cauza unor factori care au influentat staresfortelor de productie In cadrul societatii de pe teritoriul patriei noastre.Pentru urmarirea cit mai wail. a celor prezentate nu vom salmi aciasupra tuturor aspectelor tehnicii me§te§ugare§ti ; consideram necesar sarnentionam doar principalele realizari in diferite perioade istorice cuprinsein limitele secolelor X XVII.

In perioada feudalismului timpuriu (sec. X XIV) procesul de se-parare dintre me§terpg i agriculture pe teritoriul Moldovei gi Tarii Ro-minekiti se afla intr-un stadiu putin avansat. Me§te§ugurile, In general,nu depa§isera decit intr-o mica masura nivelul preocuparilor casnice, iara§ezarile de tip urban de-abia incepusera sa is fiinta 1. Predominind eco-nomia natural, fiecare gospodarie producea in cea mai mare parte pentrusatisfacerea nevoilor proprii. Aceasta stare de lucruri de la inceputulevului mediu a fost descrisa de V. I. Lenin in urmatoarele rinduri :In condiciile economies naturale societatea era compus4 dintr-o multime deunitdli economice de acelaqi fel (familii tetraneVi patriarhale, comuniteifiseitefti primitive, domenii feudale) fiecare unitate de acest fel avfnd o activi-tate economic4 care cuprindea toate felurile de muncei, incepind Cu extractiadiferitelor feluri de materii prime tii terminind cu pregatirea for definitivepentru consum" 2. Acest mod de a confectiona majoritatea produselor de

1 Lipsa de informatil documentare bogate pentru sec. X XIV exclude deocamdataposibilitatea delimits rii anumitor faze de dezvoltare a mestesugurilor In aceasta vreme, precum

posibilitatea studieril for In cadrul celor trei unitati economice (oral, sat, domeniu).2 V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, Ed. politick Bucurelti, 1961, p. 21-22.

7 o 8189

§i

§i

§i

*

111

www.dacoromanica.ro

872 ST. OLTEANU 4

care are nevoie in propria-i gospodarie ca subsidiar al preocuparilar agrareeste caracteristic me§te§ugului casnic 1.

Cref}terea continua a productiei §ti °data cu aceasta a productivitatiimuncii, ca urmare a dezvoltarii fortelor de productie, a dat na§tere uneiactivitati atit de variate inch ea nu mai putea fi efectuata de unul gi acela§iindivid. Nevoia de produse me0e§ugare§ti in cantitate tot mai mare a facutca anumiti indivizi din colectivitate sä se specializeze in confectionareaunor anumite produse. A aparut astfel me§te§ugarul specializat 2 caredeserves cu produsele me§te§ugului sau pe membrii colectivitatii din carefacea parte. Aceasta desprindere a me§te§ugului prin depa§irea niveluluipreocuparilor casnice n-a fost, se intelege, din punct de vedere al indelet-nicirilor agrare, o separare completa ; individul respectiv imbina celedoul preocupari, agricultura i meOeugul, forma tipica pentru regimuleconomic medieval, perioada de maxima activitate me§te§ugareascafiind mai cu seama perioada din ajunul inceperii muncilor agricole. Inaceasta, vreme, tehnica folosita era, in general, rudimentara, iar procesulde specializare din cadrul mestesugului de baza foarte limitat. Unul §iacela§i mek}te§ugar imbina munca de preparare a materiei prime cu ceapentru prelucrarea ei : fierarul in acela§i timp era §1 miner §i topitor, ciz-marul era §i tabacar §i pielar etc. Cercetarile arheologice efectuate peteritoriul Moldovei §i Tgrii Romine§ti au treat posibilitatea cunoa§terii,partiale deocanadata, a tehnologiei meOepg-urilor de-a lungul sec. X-XIVin masura in care ea s-a putut oglindi in sapaturile intreprinse.

0 principala constatare pe aceasta linie o constituie faptul ca, inraport cu perioada de ping, in sec. al X-lea, sfir§itul mileniului I §i ince-putul mileniului urmator (e. n.) constituie, din punct de vedere al teh-nologiei unor me§te§uguri, un monicnt de vadit progres. Descoperirilearheologice dintr-o serie de localitati ca Dridu, Bucov, Marcule0i, Buftea,Ciurelu, Garvan-Dinogetia, Capidava, Pacuiul lui Soare, Birlad, Hlinceaetc. 3, datind din secolele X-XIV atesta o intensa prelucrare a metalelor,mai en seama a fierului, incepind aproximativ din sec. al X-lea. Atit ex-tractia, cit §i prelucrarea metalelor constituiau preocupari ale aceluia§iindivid sau aceluia§i grup de indivizi. Unele aspecte tehnice ale procesuluimetalurgic se cunosc datorita cercetarilor arheologice. Reducerea minere-ului de fier, de pilda, se facea in cuptoare mai evoluate decit in perioadaanterioara, construite de obicei la suprafata solului, ca eel descoperit la,IIIincea 4, procesul de reducere fiind activizat printr-un curent de aer

1 Mestesugul casnic InseamnA prelucrarea materiilor prime In cadrul aceleiasi gospodArilcare le produce ; el constituie un accesoriu necesar al gospodAriei naturale forinind Impreuna cuagricultura un tot §i presupune unul sau mai multe procese de muncii de un nivel tchnic scazntefectuate de fiecare gospodar.

2 Mestesugul specializat In adevAratul Inteles al cuvIntului presupune efectuarea de catreanumiti indivizi din stnul colectivitAtii a anumitor operatiuni tehnice la un nivel mai avansatIn vederea confectionArii de produse necesare nu numai membrilor unei familii, ci si celorlaltimembri ai comunitAtii.

9 Rezultatele cercetArilor efectuate In localitAtile enumerate au fost publicate in culegerileStudii fi cercetdri de (stork veche, Materiale f i cercetdri arheologice, precum si In unele monografiiarheologice.

' SCIV, nr. 3-4, an. VI (1955), p. 694-695.

www.dacoromanica.ro

5 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTESUGARESTI (SEC. X XVIO 873

introdus conditionat. Totusi, dup5, cum au aratat analizele metalograficeefectuate asupra unor bucati de zgura rezultate din operatia de reducerea minereului de fier, aceste mijloace erau" putin eeonomice. Procentul defier de circa 50% antrenat in zgura lndica un randament destul de sCazutal acestor cuptoare.

Prelucrarea propriu-zisa a metalului este dovedit&' de descoperirea,in localitatile mentionate mai sus, a mai multor ateliere de fierarie, ca, depilda, cele de In Bucov §i Garvan-Dinogetia 1, a uneltelor de prelucrat,a obiectelor finite sau in curs de prelucrare, a deseurilor. Diversitateaobiectelor confectionate in cadrul aceluiai atelier si uneltele de lucru co-respunzatoare prelucrarii acestora dovedesc ca me0e§ugarii inmanun-chiau o serie de preocupari ca : minerit, fierarit, giuvaergerie, care cu timpulvor deveni meOesuguri de sine statatoare.

Progrese tehnice deosebite in raport cu situatia din epoca anterioarase constata i in domeniul olariei. Incepind din sec. al X-lea, se constataiarheologic, o generalizare a folosirii rotii olarului pe teritoriul Moldovelgi Tarii Romine0i, folosire atestata de raportul eantitativ dintre cera-mica lucrata la mat/ §i cea lucrata cu mina din cadrul a§ezarilor cercetate.Descoperirea la Garvan-Dinogetia §i pe teritoriul oraollui Bucure§tiunor cuptoare de ars ceramics din secolele X-XIII 2, de tipul celor cu osingura camera, ne edifica asupra mijloacelor tehnice de ardere a cera-micii. 0 realizare importanta in raport cu epoca precedents o constituieacum prepararea aplicarea smaltului pe ceramics in unele a§ezari eucaracter orasenesc ca Garvan-Dinogetia i Capidava 9.

In domeniul tesatoriei, cereetarile arheologice intreprinse la Garvan-Dinogetia corecteaza cuno§tintele noastre de ping acum in ceea ce prive§tedata folosirii razboiului de tesut de tip orizontal in aceasta parte aDescoperiri recente arata ca data a cunoasterii i folosirii de catre tesatoriide la Garvan-Dinogetia a razboiului de tip orizontal sec. X-XII, momentin care, in occident acest tip de razboi constituia Inca o noutate 4 Folo-sirea mai timpurie pe teritoriul Dobrogei a acestui tip de razboi de tesutse explica prin influenta culturala pe care a exercitat-o Bizantul asupraregiunilor care faceau parte in acea vreme din imperil"

0 deosebita, importanta pentru dezvoltarea ulterioara a procesuluitehnologic o prezinta documentarea folosirii pe teritoriul Tarii Rominqtia energiei hidraulice in industria moraritului mai intii, apoi, la, sfir§itulfeudalismului timpuriu, folosirea ei pe o parte a teritoriului tarii §i inprocesul de extractie a fierului din minereu, fapt documentat la ineeputul

1 I. Barnea, Mestesugurile din asezarea leudala de la Garvdn (sec. X X1I) In SCIV,nr. 1-2, an. VI (1955).

2 SCIV, nr. 1-2, an. VI (1955) p. ; ibidem, nr. 3-4, p. 713 urm.; S. Morint giGh. Cantacuzino, Sdpaturile arheologice din sectorul Mihai Voda, In Studii si referate privindistoria Romtniei, Buc., 1954, P. I, p. 337, fig. 7 si p. 338 fig. 8 ; cf. P. Diaconu, Observa(iiasupra ceramicii din sec. XII XIII de pe teritoriul orasului Bucuresti, In SCIV, nr. 2,an. IX (1958), p. 452 $i urm.

a SCIV, nr. 1-2, an. VI (1955), p. 108 -109; ibidem, nr. 3-4, an. IV (1953), p. 641,;Gr. Florescu, Capidava, vol. I, p. 207.

4 Gh. Bichir, Contribulii la cunoasterea fesulului to asezarea de la Gamut (sec. X XII),In SCIV, nr. 2, an. IX (1958), p. 430-441.

a,

§i

tarii.

gi

www.dacoromanica.ro

874 $T. OLTEANU 6

sec. al XIV-lea in asezarea de la Pacuiul lui Soare de pe malul Dunarii,dupa mai bine de un secol de la aplicarea ei pentru prima oars in metalurgiaeuropeanal:

Intemeierea statelor feudale rominesti de sine statatoare Tara Ro-mineasca si Moldova la mijlocul sec. al XIV-lea a consolidat raporturilefeudale din cadrul societatii rominesti asigurindu-le o baza solids de dez-voltare, a contribuit la definirea cu o mai mare claritate a tuturor insti-tutiilor feudalismului dezvoltat. Datorita inmultirii materialelor de in-formare si In special datorita, existentei actelor interne emise de cancelariadomneasca, aspectele asupra carora ne-am propus sa staruim sint maibine cunoscute decit 4n perioada precedents. Din aceasta cauza prezentareaproblemelor de ordin tehnologic si a procesului de specializare din cadrulmestesug-urilor va tine seamy de deosebirile existente in cadrul celor treiunitati social-economice (oral, domeniu feudal, sat). Asa, de pilda, fnperioada de ping la mijlocul see. a,l XV-lea, procesul de specializare amestesugurilor inregistrea-VA o continua crestere. Din documente aflamde existenta in aceasta vreme a unui numar de circa 40 de categorii demestesuguri, dintre care 20 de catsznrii sint mentionate la orase. 11 lasate, iar restul pe domeniul feudal (uncle dintre ele fiind comunecelor trei unitati economice).

Din punctul de vedere tehnic se constata documentar utilizarea,energiei hidraulice In metalurgie in alte parti decit in cea in care a fostdocumentata fn epoca precedents (in Tara Romin' easca la sfirsitul sec.al XIV-lea, iar in Moldova in prima jumatate a sec. urmator) 2. In acesteconditii de dezvoltare se produce si separarea fn spatiu a metalurgieiextractivo-reducatoare de cea prelucratoare, lucru care presupune i o di-ferentiere regional/ : anumiti indivizi din regiunile uncle existau minereurian inceput sa, se ocupe mai ales cu extractia i reducerea minereurilor,iar cei in regiunea carora nu existau astfel de materie prima, mai ales cuprelucrarea metalelor. Mesterii din domeniul prelucrarii metalelor cu-nosteau aplicau pe scars larga tratamentul termic al metalelor (sudarea).Turnarea metalelor era aplicata cu precadere in cazul aramei si al plumbului.Cunosteau de asemenea uncle metode de elaborare a otelului (calirea).Se pare ca forta hidraulica era aplicata si la actionarea torcatoriilor delira 3. Mestesugarii de arta (zlatarii, argintarii) cunosteau practicauoperatiuni tehnice ca filigranarea presarea metalelor pretioase sau semi-pretioase, iar cei din domeniul constructiilor foloseau mari cuptoare dears piatra de var, ca cele descoperite la Suceava san Vaslui4, cu o suprafatii,de 62 m2 si un volum de 130 m3.

1 0. Johannsen, Geschichte des Eisens, Dllsseldorf, 1935, p. 28 ; cf. B. Zientara, Zestudiow nad historia techniki polskiego hutniclwa zelaznego do XV II wieku, In Przeglad history-czny", Var§ovia, 1952, nr. 2, tom. XLIII, p. 206.

2 Doc. privi. ist. Rom., veac. XIII, XIV §i XV, B., p. 45; ibidem, veac XIV, XV,A. 3, vol. I, p. 228.

3 Ibidem, veac. XIV, A. vol. I, p. 228, 229, 321.4 Materiale fl cercetart arheologice, IV, p. 246 -247; V, p. 599; SCIV, nr. 3-4, an. VI

(1955), p. 763.

§i

§i

§i§i

www.dacoromanica.ro

7 STUDIREA PRODUCTIEI MESTESUGARESTI SEC X X1711) 875

A doua jumgtate a sec. al XV-lea (1'n special ultima lui treime) siinceputul secolului uringtor reprezintg pentru Moldova si Tara Romi-neascg, ca de altfel pentru toat5 Europal, un moment de brusca dezvoltarea fortelor de productie in legaturg cu progresul general care are loc inaceastg vreme. In domeniul mestesugurilor aceastg dezvoltare se ma-nifests prin cresterea vizibilg a nivelului tehnic al diferitelor operatiunidin cadrul productiei mestesugkesti, printr-o largg specializare si di-ferentiere petrecutg in cadrul mestesugului de bazg, mergind ping la du-blarea la orase a numkului ramurilor mestesuggresti de sine stgatoarein raport cu situatia din epoca precedentg (38 fatg de 20).

Pe domeniul feudal si la sate, din cauza caracterului de fring pe care1-au avut relatiile de productie existente, procesul de specializare este inperioada indicatl slab reprezentat in comparatie cu situatia de la orase.Abia dacg sint mentionate citeva noi categorii care se specializeaza inaceastg vreme (in total existau pe domenii 11 categorii, iar la sate 13).Tehnologia mestesugurilor orgsenesti, mai cu seams, inregistreazg acumprogrese deosebit de interesante. Dupg cum au argtat analizele de la-borator efectuate asupra unor materiale descoperite in sgpaturi, unii dintremesterii nostri cunosc si practicg o noun metoda de elaborare a, Qtelului :tratamentul termochimic de cementare 2. Pentru prima oars apareacum mentionat in documente strungul primitiv de lucrat lemnul. Fortaapei este utilizatg si la punerea in functiune a fierastraielor. In domeniulconstructiilor is nastere un sistem de boltire specific moldovenesc, iarin prelucrarea metalelor pretioase se practicg pe o scars tot mai mareoperatiuni de un Walt nivel tehnic : filigranare, cizelare, presare etc.,similare celor cunoscute de mesterii tgrilor vecine.

*In perioada dominatiei otomane (ping la inceputul sec. al XVII-lea),

se constatg in raport cu situatia din epoca anterioarg o ineetinire a ritmuluide specializare in cadrul mestesugurilor orkenesti in cele mai multe ramuri(se constatg doar 6 categorii noi). In schimb, pe domenii si la sate se in-registreazg o crestere a ramurilor mestesuggresti de sine stgtgtoare (4 categoriinoi la sate, 10 pe domeniile feudale). Situatia constatat la orase este indirectl leggturg cu instaurarea de fapt a dominatiei otomane asupratkilor romine la miilocul sec. al XVI-lea. Acest lucru care a avut urmaricu deosebire asupra oraselor, a dus la o decadere a vietii orglenesti in adon& jumgtate a sec. al XVI-lea. La sate si mai ales pe domeniile feudale,unde 'in raport cu orasul procesul de separare a mestesugului de agrieulturgera neinsemnat, urmgrile instaurarii dominatiei otomane, in domeniulproductiei mestesuggresti, nu s-au resimtit in masura in care ele s-au re-simtit la orase. Asa se explicg cresterea procesului de specializare in ritmulconstatat al mestesugurilor de pe domeniu si de la sate.

Incepind "mg din a doua treime a sec. al XVII-lea, se obser\ a oaccelerare a ritmului de dezvoltare a mestesugurilor atit sub aspectul

1 Fr. Engels, Decaderea feudalismului 0 ridicarea burgheziei, ed. P.C.R., 1945, p. 15-16.2 Tratare termochimicA a otelului moale sau aliat introducindu-se prin difuziune carbon

In stratul superficial pentru a obtine un strat dur cu mai mare rezistenta la uzurA.

www.dacoromanica.ro

876 $T. OLTEANU 8

specializarii in adincime, eit si sub aspectul desprinderii in aceasta vreme,din mestesugul casnic, a numeroase preocupari care devin mestesuguride sine statatoare. Aceasta situatie a fost posibila in urma crizei politice.a Imperiului otoman care a avut ca urmare o relativa, independents aMoldovei si Tani Rominesti in raport cu situatia din a doua jumatatea sec. al XVI-lea, sarcinile materiale fats de Poarta fiind sensibil usurate.In pragul sec. al XVIII-lea exista in Moldova si Tara Romineascaurmatoarea situatie : la orase numarul total al mestesugurilor depaseaeifra de 80 (o crestere de aproape 100% fate de situatia din epoca prece-dents) ; la sate numarul for se ridica la 55, jar pe domeniu la 45. De men-tionat ca pe cind la orase si la sate procesul de crestere a numarului mes-tesugurilor este continuu, pe domeniile feudale se observe tendinta deineetinire sere sfirsitul sec. al XVII-lea a procesului de specializare dincadrul ramurilor mestesugaresti de baza, ea urmare a folosirii pe o scarsdin ce in ce mai mare a produselor mestesugaresti de la orase, calitativsuperioare. Din punctul de vedere al tehnologiei mentionam documentareain aceasta vreme in unele asezari a operatiei de trefilare a metalelor cuajutorul trefilatorului primitiv 1. Progrese insemnate se constata si intehnica extractiei si reducerii minereurilor de fier si arama. Cuptoarele-furnale erau, in cazul color de la Baia de Arama si Baia de Fier, de dimen-siuni maxi, reducerea efectuindu-se la nivelul tehnic al metalurgiei euro-pene 2. Alaturi de acestea, datorita interventiei domniei in organizareaexploatarii metalelor, continuau sa fie folosite si cuptoarele de dimensiunimici de traditie feudal-timpurie ca eel descoperit la Tirgsor, utilizate maiales de faurii .satelor ; ele reprezentau forma populara de exploatare ametalelor avind o productivitate foarte scazuta. Mentionam, in sfirsit,fn cadrul mestesugurilor de arta, larga aplicare a operatiilor de poleire sauaurire a unor obiecte de metal, incrustarea metalelor pretioase cu diferitepietre scumpe, tehnica emailului etc.

Incheind prezentarea principalelor realizari tehnologice din cadrulmestesugurilor de pe teritoriul Moldovei si Tarii Rominesti in secoleleX XVII, se desprinde ideia potrivit careia mestesugarii nostri au avuttotdeauna o atitudine active fats de mijloacele si uneltele for de produc-tie pe care au cautat sa be perfectioneze necontenit ; ei au avut totodatao atitudine active si fate de inovatiile tehnicii europene pe care au cautatsa le adopte si in Cara for de basting, fie ca urmare a influentei politicesi culturale din tarile vecine asupra unor parti din teritoriul patrieinoastre (influenta bizantina asupra Dobrogei), fie prin relatii directeintre mestesugarii nostri si cei din tarile vecine (Polonia, Ungaria etc.).

1 Prezenta instrumentului de trefilat metalele s-a constatat pe baza observatiilor fAcutepe materialele descoperite la Suceava.

1 A se vedea descrierea procesului de extractie a aramei de la Baia de Arama facutA dePaul de Alep In Cdldtoriile patriarhului Macerie de Antiohia In fdrile romine, p. 182-184 ;pt. comparatie vezi : G. Agricola, De re metallica, p. 341 ; B. Neuman, Die altestenVerlahren der Erzeugung ..., Berlin, 1954, p. 25 (fig. 13), 26 ; T. A. Richard, L'Hortune et lesmelaux, Paris, 1938, p. 233 ; B. Rlbakov, Pemec.a.o apeened Pycu, Moscova, 1948, cap. III,p. 207, 208.

www.dacoromanica.ro

9 STUDICREA PRODUCTIEI MESfESUGAREm (SEC X XVII) 877

II

Unele rezultate an fost obtinute si pe linia cercetarii unor problemedin cadrul relatiilor social-economice 1 deosebit de importante ea : pro-blema formelor de productie (la comandk pentru piata), a separcirii pro-ductiei de circula(ie, a formelor capitalului contercial in cadrul productieimestesugaresti, a diferen(ierii sociale din sinul mestesugarilor, a -obliga-Iiilor for gi a formelor luptei de clasci in decursul veacurilor X XVII.

Yn remarcabila lucrare Dezvoltarea capitalismului in Rusia, V. I.Lenin a sintetizat intreaga structure a relatiilor social-economice dincadrul mestesugurilor din Rusia, formulind principalele stadii de dezvol-tare a productiei mestesuggresti, general valabile, incepind cu cele maisimple si mai primitive forme de industrie intilnite in diferite epoci is-torice. Yn acest fel lucrarea lui Lenin constitute un pretios indreptar pentrucercetarea relatiilor social-economice din cadrul mestesugurilor pe te-ritoriul patriei noastre.

Dupg cum arata Lenin, prima forma a productiei mestesugAresticare se rupe de agriculurA este producerea de articole la comanda consu-matorului (s.n. Aft. 0). Materialul poate sa apartinA in acest caz eon-aumatorului care a facut comanda sau mestesugarului, tar plata pentrumunca acestuia se face fie in bani, fie in nature (ad'apostirea, intretinerea,retribuirea lui cu o parte din produse, de pilda. cu Ming)" 2. Productia lacomanda este caracteristicg perioadei de inceput a feudalismului. Pe teri-toriul Moldovei si Tarii Rominesti se producea In comanda pentru satisface-rea nevoilor membrilor comunitatii in vremea amintitk atit in ateliereledescoperite in orasele-ceati de. la GarvAn-Dinogetia, Capidava, Pacuiullui Soare, cit si in cele existente in celelalte asezgri orkenesti din sec. alXIII-lea (Baia, Siret, Cimpulung, Arge§ etc.). Din pacate, datele documen-tare de care dispunem pin& in prezent nu ne permit sl stabilim numarulramurilor de productie de la orase care produceau articole atit la comandkcit si pentru plata in decursul veacurilor X XIV si mai ales raportuldintre cele doul forme de productie in cadrul fiecarei ramuri mestesu-eare§ti. Ceea ce se poate Ins afirma far/ nici o indoialg este faptul caproductia la comanda avea, in general, o large sfera de manifestare.

Pentru perioada feudalismului dezvoltat (sec. XIV XVII), dato-rita cresterii posibilitItilor de documentare, problema care se pune esteaceea de a stabili locul pe care-1 ocupl productia la comanda in cadruldiferitelor ramuri mestesugare§ti. Cercetarea in aceastI privinta a docu-mentelor ne duce la urm'atoarea constatare : en cit ne apropiem mai multde sec. al XVII-lea, cu atit productia la comanda isi micsoreaza sfera deactiune in avantajul productiei pentru piatk incit la sfirsitul sec. al XVII-leain cele mai multe ramuri nivelul ei este foarte scazut. Exists, evident,-unele mestesuguri in care productia la comanda isi mentine si in sec. alXVII-lea preponderenta, mai cu seam in acele ramuri care foloseau ma-

1 Problema fundamentals a relatiilor social-economice, anume problema proprietatilasupra mijloacelor de productie mestesugaresti va ft analizatit cu alt prilej.

2 V. I. Lenin, Opere complete, vot. 3, Bucuresti, 1961, p. 322-323.

si

www.dacoromanica.ro

878 $T. OLTEANU 10

terie prima scumpa sau greu de procurat, de pilda, in cadrul prelucrariimetalelor pretioase, a armuraritului, in cadrul mestesugurilor de la curteadomneascl etc. Documentele ne ofera destule exemple in aceasta privinta.In a doua jumatate a sec. al XV-lea de pilda, mesterii armurieri Stefansi Mihai silitrarul lucrau pentru necesitatile de la curtea lui Stefan eel Mare 1;la Suceava s-a descoperit atelierul unui mester nasturar de la sfirsitulsec. al XV-lea si inceputul secolului urmator in care se confectionau lacomanda nasturi metalici in cea mai mare parte 2. Se cunosc apoi mesteriide la curtea lui Petru Cercel la sfir§itul sec. al XVI-lea S. In secolul ur-mator §tirile sint mult mai numeroase. Condica vistieriei Si anatefterullui Constantin Brincoveanu mentioneaza in repetate rinduri cheltuielilefa'cute de domnie cu prilejul unor comenzi de produse mestesugarestiexecutate de diferiti mestesugari, in special de cei din Bucure§ti, Tirgo-viste, Cimpulung. Acesti me§teri erau retribuiti in bani si produse a darla comanda se lucra si pentru alte persoane. Sindrilarii din Baia, de pilda,primeau o comanda de 135000 bucati sindrila pentru acoperirea manas-tirii sf. loan din Iasi, iar altadata se comanda unui sindrilar din acelasioral 90 000 bucati sindrila pentru acoperirea manastirii Trei Ierarhi 5.La comanda lucra si Bo lea zlatar din Suceava care primea la 30 ianuarie1615 o comanda de la calugarii manastirii Sucevita pentru executareaunor ripide 6. In multe cazuri insa, productia la comanda din cadrul mes-tesugurilor orasenesti din sec. al XVII-lea completa, asa cum vom vedeamai jos, cealalta forma a productiei : productia pentru piata.

Pe domeniile feudale Si la sate productia la comanda a predominatin tot cursul perioadei pe care o studiem. In special in vremea cind piata§i circulatia de marfuri erau slab dezvoltate, productia mestesugareascade la curtile boieresti, manastiri si sate era destinata aproape exclusivsatisfacerii cerintelor gospodariilor din comunitatea respective. La co-manda consatenilor for lucrau atit fierarul de la Dridu (sec. al X-lea),cit si eel de la Bucov (sec. al X-lea), Hlincea (sec. al XIIIXIV-lea), ola-rul de la Vadastra (sec. al XIV-lea). De-abia incepind din sec. al XV-leacind se dezvolta pe o scary mai mare productia de marfuri la orase, si maicu seamy in sec. al XVII-lea, domeniile feudale fill chiar §i satele aduc pepiata oraselor spre vinzare produse mestesugaresti executate de mesteriiproprii. Pe baza celor indicate mai sus se poate afirma ca productia lacomanda constituia in sec. al X XVII-lea forma generala de productiepe teritoriul Moldovei §i. Tarsi Rominesti.

1 N. Iorga, Studii ;1 documente, XXIII, p. 309.2 Mircea D. Matei $i $t. Olteanu, Noi date cu privire la dezvoltarea mestefugurilor to

Suceava /eudald, In SCIV, nr. 1, an. XII (1961), p. 121-130.3 Stefan Pascu, Petre Cercel ;1 Tara Romtneascd la sltr;itul sec. al XV 1-lea, Sibiu, 1944,

p. 174.4 De pilda, spoitorii primeau 15 ughi (N. Iorga, Studii si documente, V, p. 362), vataful

de butari 5 coti de postav, dogarii si zidarii cite 16 coti, cusatoresele cite 16 coti (in afara dealte produse si bani, ibidem, p. 361), cojocarii si cizmarii domnesti, chivararii din Cimpulungcare primisera o comanda de 1000 chivere necesare slujitorilor dela curtea domneasca primeaubani si produse (Condica vistieriei de venituri qi chelluieli de la leatul 7202-7212 (1x94- 1704),in Revista Ist. a Arhivelor Rominiei", Bucuresti, 1873, p. 363 etc.

1 N. Iorga, Studii ;i documente, VI, p. 214.41 Doc. priv. id. Rom., veac. XVII, A. vol. III, p. 189-190.

www.dacoromanica.ro

11 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTESUGARE$TI (SEC. X XVII) 870

Cea de-a doua forma a productiei me§tepgare§ti o constituie pro-duefia pentru pinta a carei temelie, ala cum an aratat clasicii marxism-leninismului, o formeaza diviziunea sociala a munch, specializarea caresepal% una de alta diferitele genuri de confectionare a produselor, creindun pumar din ce In ce mai mare de ramuri industriale ; °data, aparuta,diviziunea social a muncii duce inevitabil la o productie de marfa 1. Ele-mentul transformator in procesul de aparitie a productiei de marfuri 11constituie piata care este la rindul ei un insotitor inevitabil al diviziuniisociale a munch. A§a cum arata, Lenin intr-una din lucrarile sale, no-tiunea de «piata* nu poate fi nicidecum separate de notiunea de diviziunesociala a munch . . . Piata* apare acolo unde §i In masura in care aparediviziunea sociala, a munch §i productia de marfuri. Marimea pietii esteindisolubil legate de gradul de specializare a munch sociale" 2. Acesteasint, In mare, indicatiile date de Lenin, de o covir§itoare importanta pentrustudierea procesului de aparitie §i dezvoltare a productiei pentru piata.Elementul esential 11 constituie, prin urmare, diviziunea sociala a munch,specializarea munch sociale. In prima parte a studiului nostru am staruittocmai asupra acestui hotaritor element fixindu-i, in masura In care areie§it din izvoarele utilizate, momentul de manifestare pe teritoriul Mol-dovei gi Tarii Romine0i evolutia acestui proces de specializare a mq-te§ugurilor de-a lungul veacurilor. Baca din punct de vedere logic existenta,productiei pentru piata, ca urmare a documentarii pe teritoriul celor doua.tari romine a procesului de specializare din cadrul productiei me§te§uga-re§ti, este o certitudine, ilustrarea ei cu material documentar este, in etapaactuall, greu de facut mai cu seams pentru perioada de inceput a feuda-lismului. Si mai grea ne apare incercarea de a defini cele doua forme deproductie, de a stabili un raport intre ele, data fiind coexistenta for in ca-drul aceleimi ramuri me§te§ugare§ti. Situatia se schimba insa cune apropiem de sec. al XVII-lea ; datorita inmultirii izvoarelor do-cumentare, se pot desprinde o serie de indicii 3 care BA ne sugereze loculpe care-1 ocupa productia pentru piata in cadrul general al dezvoltariiproductiei me§te§ugare§ti.

Pentru epoca feudal-timpurie documentele care atesta existenta.productiei pentru 'Aga pe teritoriul Moldovei i Tarii Romine§ti shitvariate. 0 deosebita semnificatie o prezinta in aceasta privinta materialularheologic. Abundenta §i caracterele tehnice ale ceramicii descoperitain wzarile cercetate, dovedesc provenienta for pe calea schimbului dincentre regionale mai mult sae mai putin departate de mezarea respective.tin alt indiciu 11 constituie descoperirea in a§,ezarile cu caracter orawnese(Garvan, Pacuiul lei Soare 4), a formelor de turnat obiecte din diferitemetale, lucre care presupune o productie pentru piata. Tezaurele monetarydin sec. al X XIII-lea descoperite in sapaturi atesta §i ele existenta for-

1 V. I. Lenin, Opere complete, vol. 1, Ed. politica, Bucure§ti, 1960, p. 89.2 Ibidem, p. 94-95.3 Asupra for vom reveni mai jos.4 Ca material comparativ pentru stari de lucruri asemanatoare din aceea§i vreme, vezi

G. B. Fedorov, Rezultatele §i problemele principale ale cercetarilor arheologice din sud-vestulreferitoare la primul mileniu al e.n., In SCIV, nr. 2, an. X (1959), p. 393.U.R.S.S.

si

cit

www.dacoromanica.ro

8bO $T. OLTEANU 42

mei de productie asupra careia staruim, caci aparitia banilor sub formade monede creeaza veriga necesara aparitiei circulatiei de mdrfuri interne.O alts sursa o formeaza marturiile contemporane ale unor caliltori strainicare mentioneaza situatia economics infloritoare", a oraselor-cetatide la Dunarea inferioara : Vicina, Cetatea Alba etc. .Asa, de pilda, geo-grata! arab Edrisi mentiona pe la 1154 o prosperitate economics in acesteparti demna de luat in seams. Vorbind despre orasele dunarene cu refeririin special la Dristra (Silistra) Vicina si Cetatea Alba Edrisi arata ca arestrazi largi, cladiri inalte, pravalii multe si izvoare de venituri imbelsugate 1.Existenta acestor strazi, ulite cu caracter comercial, precum si a atelierelorale caror urme s-au observat in sapaturile de la Garvan, Capidava etc.,constituie dovada existentei unei pieti permanente in cadrul acestor ase-zari unde se aduceau spre vinzare produse variate.

In sec. al XIVXVII-lea desfacerea produselor mestesugarestipe piata oraselor este in continua crestere. Numarul ramurilor mestesu-garesti care incep sa produca pentru piata sporeste pe masura cresteriiprocesului de specializare a munch sociale. Totodata creste si cuantumulproduselor destinate vinzarii in cadrul fiecarui mestesug, mai cu seamsin ultima parte a sec. al XV-lea si in ultimele doua treimi ale sec. al XVII-lea.Din cauza unei slabe diferentieri intre procesul de productie si eel de cir-culatie, mestesugarul era in acelasi timp intr-o buns masura si negustorulpropriilor sale produse. Este de amintit cazul lui Petru croitor din Vasluicare intre 1450 si 1500 se intovarasise cu Anton arcarul din Brasov invederea unei activitati economice ce definea cu destula limpezime in per-soana celor doi mestesugari si functia de purtatori ai relatiilor de schimb 2.Activitatea comerciala peste granit5, a unor mestesugari este atestatasi de alte acte. Intre 1460 si 1511 s'int mentionati mesteri din orasele Mol-dovei in relatiile comerciale cu Lembergul (Ion pielaruls, Iacob si Stefanblanari din Suceava 4, Cristofor cizmar din Cotnari5 etc., iar catre 1530se aduceau din orasele moldovenesti, pentru a fi vindute la Brasov, printrealtele, paturi, caciuli, covoare, briie, chimire 8.

Valorificarea produselor mestesugaresti pe piata interns alaturide celelalte produse ale economiei Moldovei si Tarii Rominesti este ilus-trata de numeroase fapte. Yn pietele, .sau bazarele" cum sint denumitein documente 7, §i pe ulitele oraselor, in special pe cele din centrul tirgu-

1 Geographle d'Edrisi, II, Paris, 1836, p. 380-386, la N. Iorga, Isloria romtnilor, Buc.,1937, vol. III, p. 70, 72 ; cf. B. Nedkov, Ebneapua u caceanume u aemu npoa XII eex..., Sofia,1960, p. 79 si urm.

a I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, II, p. 453-454 ; asociatii ale mestesugarilorpentru desfacerea produselor pe piata se Intlinesc si In alte tari, In Rusia de pilda (B. Rtbakov,op. cit., cap. IX, p. 713-728).

a N. Iorga, Studii 4l documente, XXIII, p. 302.Ibidem, p. 310.

' N. Iorga, Relajiile comerciale ale farilor noastre cu Lembergul, Buc., 1900, P.I., p. 31.o D. Ciurea, Noi contribulii la istoricul ora4ului Baia, In Studii cercetari stiintifice",

nr. 3-4, 1955, p. 37.7 Bazarul din Bucuresti mentionat la 1563 (Doc. prix. ist. Rom., veac. XVI, B. vol. III,

p. 177), bazarul din Buzau pomenit la 1575 (ibidem, vol. IV, p. 192 ; V, p. 149) ; aped pietelesi ttrgurile din Ttrgoviste, lali, Suceava etc.

4

siIasi,

www.dacoromanica.ro

13 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTE.SUGARESTI (SEC X XVII) F81

rilor, se aflau casele, pravaliile, pivnitele dughenele in care mestesugariidesfaceau marfa 1. Trifan korobeinikov, care a calatorit in Moldova

catre sfirsitul sec. al XVI-lea, amintea de existenta in Iasi a multor pra-iar in pravalii tot felul de marfuri si tirguieli 2. Sivori remarca

existenta in Bucuresti si Tirgbviste a multor pravalii bine aprovizionatecu tot felul de marfuri".

In sec. al XVII-lea, cantitatea de produse aduse spre vinzare pe piataoraselor creste considerabil. Aceasta crestere poate fi apreciata dupa re-latiilb date de numerosi calatori cu privire la activitatea schimburiloreconomice 4, dupa inmultirea la orase a locurilor permanente de desfacerea marfurilor. La Iasi, de pilda, existau in cursul sec. al XVII-lea, 7 asemenealocuri, unele dintre ele purtind denumirea produselor de baza care se yin-dean, ca tirgul unde se wind ciubotele"5, ulita Ciubotareasca6, Ciubotaria 7,Cizmaria 8, tirgul Fainii 9 j elari 10, Zlatari il, Margelarie 12 etc. in Bucu-resti, unde se aflau atelierele si pravaliile organizate pe rinduri comerciale,fiecare rind apartinind mestesugarilor din aceeasi ramura 0. Desfacereapropriilor for produse in aceste dughene sau pravalii se reflecta in clauzaeuprins'a in statutul breslei blanarilor si cojocarilor din Suceava reinnoitla 1 ianuarie 1673 care prevedea ca starostele breslei sa is cite 2 orti pean de dugheana de blanari, cojocari .." 14. In statutul cojocarilor dinIasi se specifica, printre altele, ca mesterii cojocari s5, aiba la ulita 5-6.dughene in care a vinda cojoacile" 18. Activitate de desfacere a produ-selor for se constata si in cazul sapunarilor din Bucuresti", a macelarilor17,

' 1 in prima jumatate a sec. al XV-lea se afla pe ulita cc duce la Cetate din Suceava ocash' a unei armence In care se ducea o activitate de comercializare a unor produse, definita dedatul camenei (Doc. prim ist. Rom., veac. XIV, XV, A. vol. I, p. 227, 245). In sapaturile arheo-logice de la Suceava, TIrgsor alte parti au Post descoperite numeroase constructii din sec. XIV,XV, XVI si XVII cu un vadit caracter comercial.

Gh. Bezviconi, Cdldtori rusi In Moldova si Muntenia, Buc.,.1947, p. 36.3 $t. Pascu, op. cit., p. 169, 174-175.4 Relatia lui Paul Strasburg, trad. elect. dupa text. publicat de Timotei Cipariu In Arhiva

pentr.0 filologie gi istorie", Blaj, 1867, p. 12 -16; relatia lui Cornelio Magni, trad. elect. laInst. de ist. al Acad. R.P.R., Buc., etc.

5 Inst. de ist. al Acad. R.P.R., Bucuresti, copia actului din 8 decembrie 1664 ; $t. Olteanu,Meftqugurile dirt Moldova In sec. XVII, In Studii materials de istorie medic, vol. III, p. 191.

6 Bibl. Acad. R.P.R. LX/112 copie rom.7 loan Neculce" Bulet. Muz. Municipal din Iasi, VI (1927), p. 124.8 Arh. St. Buc., m-rea Galata, XIV/18 orig. rom.9 Bib!. Acad. R.P.R., LXXIX/3, orig. rom.

16 Arh. St. Buc. Cond. brIncoveneasca, nr. 705, f. 114 115, copie rom.11 Arh. St. Buc., m-rea Sf. loan, Buc., XII/7, orig. rom.12 Arh. St. Buc., Cond. brincoveneasca, nr. 705, f. 38, copie rom.13 Pentru rindurile din Bucuresti a se vedea $t. Olteanu, Meflefugurile din Buc. In sec.

XVIXVII, In Studii" an. XII (1959) nr. 5, p. 102.14 E. Pavlescu, Economia breslelor In Moldova, Bucuresti, 1939, p. 61.15 Th.Codrescu, Uricariul, IV, p. 141. La Sibiu, cizmaril din oras obtin la 1466 dreptul

de a -ui construi dugheana In Piata Mica a orasului ca sa poata vinde In fiecare marti sl In zilelede tlrg Incaltamintea confectionata In atelierele for ($t. Pascu, Meflefugurile din Transiloaniaptnd In sec. XVI, Buc., 1954, p. 129).

16 N. Iorga, Studii ,yi documente, V, p. 340.17 Ibidem, p. 345 346.

Si

si

2

valii,

www.dacoromanica.ro

882 ST. OLTEANU 14

a c61drtrarilor 1, a mItasarilor 2, a tabacilor 3 etc. etc. Era firesc, prin ur-mare, ca pravaliile, casele, dughenele, pivnitele, magaziile s5, constituieobiectul central al marii majoriati a actelor orasenesti de -vinzare-cum-pkare. Se constatl o adevarat'a goana," a mestesugarilor din cele maivariate domenii de activitate pentru cumpharea sau inchirierea fie apivnitelor, a dughenelor, a magaziilor, fie a locurilor pe care urmaucon struiasca astfel de objective economice. Existau cazuri cind unli dintremestesugari detineau cite 7-10 pravalii. Evident, nu toate acestea ser-veau desfacerii produselor proprii, ci unele dintre ele erau, la rindul lor,inchiriate altor mestesugari sau negustori.

Toate aceste lucruri constituie, dupg pkerea noastr5,, suficientetemeiuri pentru a conchide ca in sec. al XVII-lea productia pentru piatlse manifesta la orase aproape In toate ramurile mestesuglresti, jar cuan-tumul ei In cadrul fieckei ramuri precumpanea, in raport cu productiala comanda, In cazul celor mai multe mestesuguri.

La curtile boieresti si la manastiri productia mestesugareascg des-tinata vinzkii se reflect, mai intens in documentele de care dispunempin/ In prezent, incepind din sec. al XV-lea. La 7 august 1451 Vladislavvoievod scutea de vamg, produsele manastirii Cozia, printre care fierpostav, realizate pe domeniu comercializate pe piata oraselor de atreoamenii manastirii 4. 0 scutite de vam5, asemangtoare atit pentru pro-dusele domeniale vindute, cit i pentru cele cumpArate de pe piata tir-gurilor, era data la 29 aprilie 1441 lui Stanciul Moenescu, stapinitor deocine, tigani, instalatii industriale" (mori, dirste, virtoape) etc. s Sem-nificative stilt alte dou'a' documente, unul din 23 februarie 1453 $i altuldin 18 martie 1466 ; in ambele cazuri produsele mestesugkesti realizateIn cadrul domeniului msanastirii lui Iatco si al mitropoliei din Roman,ca oale, fier, postav, pinza, plute, vase de lemn, Bare erau scutite de vamp.la vinzarea for prin tirguri gi prin sate" de catre mestesugarii respectivi 6.

Pe mlsura cresterii pietei interne, mai en seamg In sec. al XVII-lea,gospodkia feuda15, devine din ce in ce mai legatI de piat5,, atit pentruprocurarea unor produse ofasenesti, cit pentru desfacerea propriilorei produse (obiecte confectionate de mesterii de la curtea feudaluluiprodusele mestesugkesti percepute sub formA, de dijma.). Diferiti bo-ieri si mai ales diferite mAnastiri au stimulat dezvoltarea unor meste-suguri In vederea productiei pentru piata. T_Tnii dintre ei Intretineau indiverse orase ateliere mestesugkesti (dogkie, barbierie), instalatiiindustriale" (berarii 8, velnite 9), precum numeroase macelkii 1°.

1 N. Iorga, Studii ;i documente, V, p. 357.2 Ibidem, p. 347.3 Ibidem, p. 360.4 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B. vol. I, p. 122.6 Ibidem, p. 109; N. Iorga, Studii ;i documente, XII, p. 277.6 Doc. priv. 1st. Rom., veac. XIV, XV, A. vol. I,p. 260, 342-343.

Arh. St. Buc., m-rea Galata, XIV/40 orig. rom.e Arh. St. Buc., Anaforale nr. 148, f. 34 v-35, rez. rom.

Arh. St. Buc., Cond. Trei Ierarhi ms. 578, f. 75 copie rom.10 Arh. St. Buc., Cond. mitrop. Mold. ms. 527, f. 67 v.

i

sa,

iiii

si

Ii

1i

www.dacoromanica.ro

15 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTESUGARESTI (SFC X-XVII) 883

Desfacerea produselor domeniale pe piata orasului este de altfelatestatg pentru aceast5, vreme si de un act din 27 lull° 1630 prin careLeon Tomsa intIrea manastirii Nucet dreptul de a nu plati vamg, la Tir-goviste, ori ce va vinde sfinta manAstire in bazar" 1. Desfacerea pro-duselor se mai confirm5, si prin numarul mare de prAvalii, pivnite etc.pe care le detineau boierii sau manastirile in diferite orase. Inca din sec.al XVI-lea, manastirea Radu Voda detinea 13 pravalii in Bucurestipe ulita Mare 2, manastirea Dealul Mare avea in Iasi, intre 1662 si 1669,circa 20 dughene pe ulita SirbeascI3, manastirea Cotroceni, la 1681 avea14 prAvAlii in Bucuresti 4) Constantin mare postelnic cumpgra la 1645pivnit5, in Bucuresti cu loc de 3 prAvAlii 5 etc. Desigur a nu toate

erau folosite pentru desfacerea propriilor lor produce, ci, asa cumam mg-tat mai sus, multe din ele erau inchiriate mestesugarilor, negus-torilor etc. Ca urmare a veniturilor realizate de pe urma produselor mes-tesugaresti creste in aceasta vreme si importanta mestesugarilor domeniali.Pentru a beneficia eft mai mult de pe urma practicarii mestesuguluilor, manastirile in special, obtin de In domnie scutiri substantiale pentrumestesugarii lor Mr& de care, dupa cum se arata intr-un act din 1634,acestea nu poate sa, fie < exist° >" 6, arAtind astfel venitul importantrealizat de pe urma lor.

Cu toate acestea insg, productia pentru pia in cadrul domeniilorfeudale era mereu ingraditI fie din cauza dezvoltarii crescinde a ora-selor, fie din cauza stlrii de dependents a mestesugarilor.

La sate, din cauza puternicii legAturi cu agricultura, mai cu seamedin feuclalismul timpuriu, s-au mentinut forme inapoiate ale productieimestesuggresti. Interesele mestesugarilor sAtesti nu depIseau cadrulmicului lor district. Dupa, cum arata Lenin, din cauza proportiilor ne-insemnate ale pietei locale ei nu yin in contact cu producItorii de marfuridin alto regiuni 7.

Yn epoca feudalismului dezvoltat, mai ales in sec. al XVII-lea,in urma adincirid procesului de sptcializare a mestesugurilor atesti,productia pentru plata, capItI contururi precise. Cel mai mult antrenatiin relatiile de piata, erau mesterii satelor din apropierea centrelor orI-senesti, pe plata cgrora aduceau spre vinzare produsele lor sau cumpgraucele trebuincioase mestesugului lor. In catastihul unei dughene din Iaside la 1679 sint mentionati numerosi sateni fie pentru cumpargturile &-cute, materie prima mai ales, fie pentru unele marfuri en care ei apro-vizionau dugheana 8. Cu toate acestea, privit in general, satul medi-eval raminea din punct de vedere economic, asa cum arata, Lenin, o retea

1 Arh. St. Buc., m-rea Nucet, XX/14 orig. slay.I Doc. prix. ist. Rom., veac. XVI, B. vol. V, p. 320; ibidem, veac. XVII, vol. IV,

p. 239-241 ; Arh. St. Buc., m-rea Radu Vod6, XXXIV/17 orig. rom.a Arh. St. Buc., m-rea Galata, XIV/32, orig. rom.4 Arh. St. Buc., Cond. m-rii Cotroceni, nr. 693.5 Bibl. Acad. R.P.R., XLIII/71, orig. rom.

Ibidem, LXI/49, orig. rom.7 V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, Bucure§tI, 1961, p. 373-374.

C. Turcu, Catastihul de datoril at unei dughene din Riff la 1679, In Stud!! §1 cercet:Irlotiintifice", Ia§i, 1955, nr. 3-4.

prA-valiile

www.dacoromanica.ro

884 $T. OLTEANU la

de mici piete locale ce lega minuscule grupuri de mici producatori dis-persati atit prin modul de a-si duce gospodaria, cit ri printr-o multimede bariere medievale.

Raportindu-ne la situatia generalA de pe teritoriul Moldovei siTariff Rominesti se poate afirma ca productia mestesuggreasca pentrupiatg, deli avea la orase o largg, del% de manifestare, totusi, dat fiindfaptul cä la sate si pe domeniile feudale precumpAnea productia la co-mandg, ea nu constituia forma generals de productie.

Cercetarea procesului de desfacere a produselor mestesugaresti pPpiata internA din Moldova si Tara Romineasca, ping, in sec. al XVIll-leane-a obligat de multe on sa ne referim la unul din aspectele desfaceriii anume la modul de organizare a acestei desfaceri. Asa cum s-a des-

prins din rindurile de mai sus, mai ales in epoca mai indepartatA, mestesu-garii 4 i vindeau ei 11100 produsele for direct consumatorilor. Asa se ex-plicl de ce multi mestesugari slut numiti in acte chiar si mai tirziusi negustori (Tudor abagiul negustorul 1, Vasile cupet abagiul 2, Mihaicupet postIvar g, Drosea Maar cupet etc. 4). Precum se tie nediferen-tierea dintre procesul de productie cel de circulatie era cauzata dedezvoltarea relativ slabI a productiei, de ingustimea pietei, de desfacerea,farimitata i limitafa a produselor. Totodata, se constatA in documente,destul de frecvent in cele din sec. al XVII-lea, existentai unor persoanecare activeaza numai in domeniul desfacerii i pe care actele fi numescnegustori sau cupeti (termen slay). Prezenta for indica o separare intreproductie circulatie. Rlmine sa vedem in cele ce urmeazA in ce vremese poate sesiza pe teritoriul Moldovei Rominesti aparitia acestuiproces.

Factorul hotgritor in aparitia acestui fenomen it constituiepietii ca urmare a unui vizibil progres intern. in aceste conditii

desfacerea produselor, carimitatI pin'a atunci este necesar sa se desfasoarein proportii corespunzgtoare. Or acest lucre trebuia asigurat de persoanespecial angajate care sa, se interpun5, intre producgtor si consumator,eliberind astfel pe mestesugar de obligatiile ce-i reveneau in lega-turI cu desfacerea produselor sale. Asa cum aratil, Lenin, caracteruldezavantajos al desfacerii izolate de catre mestesugari (timp pierdutlips5, de relatfi largi etc.) determing separarea comertului intr-o functiespecialA, indeplinith de o singurl persoan6 care stringe produsele con-fectionate de mai multi mestesugari in vederea vinderii for pe piata 5.

Pe teritoriul celor doul tari romine prezenta mijlocitorilor saua negustorilor este documentata", in sec. al XIV-lea, originile acestui procesfiind ins& mult mai timpurii. FAA, a interveni sistematic in schimburileinterne, negustorii erau aceia care asigurau traficul comercial cu *He

1 Muz. de istorie a ora5. Buc., nr. 933, orig. slay.2 Arh. St. Buc., Mitrop. Buc., XLIX/7, orig. rom.3 Didem, XVII/43, orig. rom.4 Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava-Ia0, XXXV/57; Cond. Barnovschi ms. 645, f. 19..6 V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, Buc., Ed. politics, p. 353.

f}i

i TOrii

lar-girea

gi

II

www.dacoromanica.ro

17 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTESUGARESTI (SEC X XVII 885

vecine (Polonia, Ungaria etc.) organizind etapa" romineasca a tran-zitului international. Din pacate ne lipsesc informatii mai bogate care sailustreze desfacerea produselor de care ace5ti agenti ai schimbului din epocamai veche. Stiri mai concludente incep ss apara de-abia In sec. al XIV-lea.La 1335 era mentionat la Lemberg un negustor moldovean pe numeAlexandru din Baial. La 1382 i se sechestrau la Cracovia, lui Ioan Zim-merman, negustor din Siret, 100 piei de vita 2. In 1404 este documen-tata existents la Liov a unei case §i a unui depozit ale negustorilor mol-doveni.

Una dintre cele mai semnificative informatii care atesta prezenta,pe piata locall a negustorimii ba§tinaqe specializate in sfera circulatieimarfurilor este cea referitoare la negustorii dintr-un tlrg din Tara Ro-mineasca care, pe timpul lui Vlad Tepee, 10 facusera din negot o pro-fesiune cumparind marfuri pentru a le vinde 3.

Dupa aceasta data devin tot mai numeroase. Actele dinsec. al XVII-lea, mai cu seams, ni-i prezinta pe negustori ca o categoricsocial/ bine inchegata, organizata ; ei preluasera, In mlinile for o mareparte a desfacerii, jucind un rol din ce in ce mai insemnat In viata eco-nomic/ §i socials.

La sate §i pe domeniile feudale sfera de activitate a intermedia-rului a fost limitata de predominarea me§te§ugului la comanda 4. Prezentalui s-a facut simtita mai ales la sate pentru efectuarea operatiunilor co-merciale de aprovizionare a me§te§ugarilor en materii prime §i de des-facere a produselor acestora, Incit, ala cum arata Lenin, nu putem con-cepe satul precapitalist far/ mici negustori scup§cici care sint « stapiniipietelor locale" 5.

0 aka, chestiune asupra careia ne-am propus sa staruim In prezentulstudiu este cea a formelor capitalului comercial in cadrul productiei me§-te§ugare§ti.

Precum se kitie unul din atributele necesare micilor pieti locale ilconstituie formele primitive ale unor mijloace bane§ti disponibile In mii-nile diferitelor persoane (mijloace bane§ti care nu sint necesare consu-mului individual), utilizate fn diferite operatiuni comerciale §i care con-stituie punctul de plecare al capitalului comercial. A§a cum am avut pri-lejul sa constatam mai sus, economia Moldovei §i Tarii Itomine§ti ofereaconditii prielnice manifestarii unor variate forme ale capitalului comercial

1 E. Virtosu, Din sigilogralia Moldovei §i a Tdrii Romine§ti, In Doc. priv. ist. Rom.?Introducere, vol. II, p. 473.

2 S. Reli, ()rap', Siret, p. 83.3 C. Karadja, Incunabulele despre cruzimile lui Vlad repef, p. 10, cf. V. Costachel, P. Pa-

naitescu, A. Cazacu, V iala leudala to Tara Romineascd ,ft Moldova (sec. XIV XVII), Ed. Stiin-tifica, Buc., 1957, p. 443.

4 Primele mentiuni documentare dateaza din secolul al XVII-lea, (Doc. priv. ist; Rom.,veac. XVII, B. vol. II, p. 357 ; ibidem, vol. III, p. 523). Adaugam ca In tot cursul sec. al XV II-leanu shit decit putine mentiuni despre acesti negustori sAtesti.

6 V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, p. 356.

§tirile

§i

4.

www.dacoromanica.ro

886 ST OLTEANU 18

eii camatIrese. Aceste forme, care vizeazg deocamdata cadrul productieimef}te§uggre§ti, se contureaza mai limpede in uncle documente din sec.al XVII-lea, este adevarat, putine la numar dar suficiente pentru a sub-linia prezenta intr-o oarecare masura, intensitatea unora dintre acestea.

Cea mai simply cea mai frecvent intilnita forma este cumpltrareaproduselor de catre negustori de la midi produceitori de marfuri in scopulvinderii for consumatorilor. Caracteristic este cazul dughenei negustoruluidin Iasi de la 1679, care achizitiona, evident prin cumpaxare, produseleme§te§ugareati ale blamarilor, curelarilor, dogarilor etc. Mai pot fi citatecazuri din domeniul extractiei metalelor. Patru baie§ul, care participain a doua jumatate a sec. al XVII-lea la exploatarea aramei de la Baiade Arama,, vindea in 1670 lui Paula negutgtorul 250 ocale arama, pentru125 taleri 1; Ioachim spatar, care de asemenea participa in exploatareaaramei, vindea el, cu doi ani mai tlrziu, 400 ocale arama, lui Vasilieneg-utator 2. Mai frecvente sint cazurile din domeniul preluerarii pieilor

a tesaturilor, cind diver§i negustori cumpara, produsele me§teaugareatide la diferiti me§teri, In special orkeni, pentru a le vinde clientilor,mai en seamy eartii domne§ti 3.

Cea de-a doua forma este imbinarea capitalului comercial cu ca'ma-taria : strimtorat, me§tepgarul imprumuta bani de la negustor

datoria prin marfa ; aceasta, forma, este §i ea relativ des intilnitlIn actele din sec. al XVII-lea. Un caz se petrece catre sfir§itul sec. alXVII-lea : me§terii §indrilari din Gureni imprumuta de in Stoica, pentruo nevoie, 50 ughi; neavInd sa-i Inapoieze banii la termenul fixat, ei seachita de datorie lucrindu -i lui Stoica 50 000 §indrile 4. alte exem-pie care ilustreazg In fond acelali aspect : la 14 octombrie 1664, citivame§teri din domeniul constrnctiilor din Cerbureni imprumuta, de injupanul" Marin din Argel (dennmirea de japan" se acorda In specialnegustorilor) o sums de bani contra dobinda. Aceasta fiind mare ne-putind-o plats, ei se tocmesc sa-i construiasca un gard stre§enit" peproprietatea lui Marin din Argere. Sint cazuri (la Inceputul sec. al XVIII-lea)cind me§tepgarul ajuns in impas imprumuta, bani, pe care neputindu-iintoarce la termen, este nevoit plateasca, datoria cu uneltele sale me§-te§uglre§ti 6.

A treia forma, plata produselor in mdrfuri, a§a cum arata Lenin,este proprie nu numai micului me§te§ug, ci In genere unor atadii nedez-voltate ale economiei de marfuri qi ale capitalismului 7. Aceasa forma,a capitalului comercial se manifests mai cu seams la sate, acolo undelegatura cu centrele ors ene§ti este foarte lucru care inlesne§teinterventia reprezentantului capitalului comercial.

1 Arh. St. Buc.,m-rea 1-ladu VodA, XXXIX/33 orig. rom. ; ibidem, XXXIX/34, orig. rom.(2 ianuarie 1671).

s Arh. St. Buc., Ep. Arges, XLV/8, orig. rom.2 Pentru aceasta vezi paragraful anterior.4 Arh. St. Buc., Cond. m-rii Cozia, ms. 712, f. 411, cople rom5 Arh. St. Buc., Ep. Arges, 11/46, orig. rom.4 N. Iorga, Istorta industrillor la romtni, p. 195.7 V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, p. 358-359.

gi,gi

gi

gi

platin-du-gi

lacy gi

gi

sa

slabs,

www.dacoromanica.ro

19 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTESUGARE$TI (SEC X XVII) F87

A patra forma, plata de catre negustor tocmai cu rnarfurile de careare nevoie mestesugarul pentru mestesugul sau (materie prima) este atesta-ta de documentele Moldovei §i Tarii Rominesti sub aspectul vinzarii dematerie prima mestesugarului, constituind o operatiune de sine statatoaresimilara cu operatia cumpararii produselor (prima forma.). Ne referim lacazurile de negustori intermediari asupra carora am staruit in paragrafulanterior, care aduceau marl. cantitati de materie prima (piei, postavetc.) cu scopul de a le distribui mestesugarilor.

Pe linga aceste forme principale ale capitalului comercial, in pro-ductia mestesugareasca medievala de pe teritoriul Moldovei si Tarii Ro-minesti se observe, in cazuri izolate, si uncle tendinte spre forme oarecumdeosebite, avind big acelasi caracter. In anii 1621 1622, de pilda,Stan negustorul din Tirgoviste da lui Dumitru tiganul, mestesugar dindomeniul prelucrarii metalelor, 20 ocale de fier (deci materie prima dincare Dumitru va face ciocane), o pereche de foale necesare mestekluguluisau, 600 bani si un cal. Pentru toate acestea Dumitru tiganul impreunacu femeia sa se vind rumini lui Stan negustorul 1. In acest fel Stan si-aasigurat venitul pe care-I aducea un atelier de prelucrare a metalelor.

Din exemplele citate pins aci reiese en destula limpezime tendintareprezentantilor capitalului comercial si camataresc de a folosi acest capi-tal in scopul imbogatirii lor, de a profita de lipsa materials a unora dintremidi producatori, mergind pins la a-i subordona intr-o forma sau alta.Dependenta unor mestesugari de posesorii de bani capata in mod inevi-tabil, asa cum am vazut mai sus, forma unor relatii de aservire.

IIINe vom opri in continuare asupra unor aspecte de ordin social,

de un interes deosebit pentru intelegerea rolului jucat de elementele mes-tesugaresti in dezvoltarea societatii de pe teritoriul Moldovei si TaraRominesti. Diferentierea socialci in rindul meftefugarilor, obligatiile forfeudale fi formele luptei de clasci constituie principalele probleme asupracarora vom starui in cele ce urmeaza.

La orase, mestesugarii alcatuiau una din categoriile sociale de baza.In majoritatea for ei erau grupati pe profesii, pe diferite uliti sau maha-lale care purtau de obicei denumirea mestesugului practicat de gruparearespective. Cele mai vechi indicatii in aceasta privinta ni le ofera arheo-logia. In diferite localitati (GarvanDinogetia, Capidava, Suceava etc.)au fost descoperite complexe de mestesugari in anumite parti ale asezarii,cum s'int cele descoperite la Suceava mai cu seams. Pe baza marturiilordocumentare se pot stabili, pentru uncle orase, atit numarul gruparilormestesugaresti, cit ,i numarul aproximativ al mestesugarilor de pe ulitelepe care ei le populau. S-a constatat, de pilda, ca pe uncle dintre uliteleIa.ului din sec. al XVII-lea numarul mestesugarilor era destul de insemnatin raport en cel al celorlalte categorii sociale existente. Numarul for estein continua crestere prin asezarea in orasele mai dezvoltate a mestesuga-

I Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava-14, XXVIII/5, orig. rom.

6 c. 318)- www.dacoromanica.ro

888 $T. OLTEANU 20

rilor de la sate de la curdle feudale in momentul in care ei deveneau li-beri chiar al unora dintre cei din oraele mai putin dezvoltate. La 3 iunie1644 Matei Basarab stria lui Diicu mare aga, sa cerceteze pricina cuOlogu tigan fierar, ca au fost nimerit de la tars in casa unui dorobant inTirgovi§te" i neavmnd sa plateasca darile i se confisca, ciocanele §i tot cea avut" 1. Catre 1645 un alt me0e§ugar, Ghinea cojocarul din Stance§ti,se stabilea in Bucure0i 2, iar cojocarii Ursul Nicolae din Podgorii IiiStefan blanarul din Putna se stabileau la Suceava 3. Semnificativa esteyi stabilirea in Iasi a lui Vasile Fuglea croitorul de la curtea lui Enachepostelnic 4.

intreaga masa a me§te§iugarilor de la orme chiar a acelora de lasate nu se prezenta ca o masa omogena din punctul de vedere al situatieimateriale. Din cauza conditiilor de productie deosebite, in rindul me§te-pgarilor se produsesera insemnate diferentieri de avere care se reflects indocumentele vremii. Unii dintre ei, putini ca numar de altminteri, sintposesori a numeroase proprietati pravalii, case, pivnite, livezi, vii §i une-ori teren arabil pe care le exploateaza (e vorba de livezi, vii F;ti teren ara-bil) fie prin munca membrilor de familie (§i chiar a me§te§ugarului inperioada de mai mica solicitare din partea clientilor) fie prin mina delucru platita folosita in special la lucratul viilor5. Numirul mare de pravaliipivnite etc., uneori ajungind 'Ana la 7-8 (la inceputul sec. al XVII-leaAntonio f}elar detinea 7 pravalii in Bucure§ti6), precum fondurile bane§tide care dispuneau folosindu-le de multe on in scopuri camatare§tP, reflec-ts, in chipul eel mai limpede cu putinta posibilitatile materiale insem-nate ale unor me§te§ugari ora§eni. Si la sate se constata o astfel de dffe-rentiere socials. Unii me§tevagari sint proprietarii unor suprafete arabilecare-i situeaza printre bogata§ii satului ; cu timpul ei devin maxi pro-prietari aservind prin metodele obi§nuite ale vremii pe locuitorii satuluidin mijlocul caruia se ridicaseras. Totodata se observa ca tole mai impor-tante functiuni atit din conducerea ormului cit §i din cadrul aparatuluicentral pe care le detin in general me§te§ugarii sint ocupate de elementeme0e§ugare§ti instarite ; aceasta ea urmare tocmai a mijloacelor for mate-rial° insemnate pe care le acumulasera.

Marea majoritate a me§tepgarilor insa erau oameni de conditiematerials modesta, de multe on izvorul principal al veniturilor for consti-tuindu-1 practicarea me§tepgului. Foarte multi dintre ei, mai cu seamsdintre cei de la ora§e, n-aveau decit casa de locuit care constituia in ace -la i i atelierul. In eel mai fericit caz aceasta casa-atelier le apartinea

1 Arh. St. Buc., Cond. m-ril Snagov, nr. 458, f. 88-88 v., copie rom.2 Arh. St. Buc., m-rea Stavropoleos, XXIII/4, orig. slay ; v. §i seria de acte In care-i

pomenit Ghinea cojocarul.3 E. Pavlescu, Economia breslelor in Moldova, p. 503-513.

Bibl. Acad. R.P.R., XXXVII/95, orig. rom.5 Amintim totodata cA aceste forme de exploatare a vitlor, livezilor etc., constituie In

acelali timp §i unele indicii in privinta gradului de separare a me§tequgului de agriculture.o Doc. priv. ist. Rom., veac. XVII B, vol. I, p. 379.7 Muz. de istorie a ora§. Buc., nr. 13730, orig. rom ; Arh. St. Suceava, ms. 1234, f. 258,

copie rom.Vezi Bibl. Acad. R.P.R., XLIV/108 b, c; XLV/9 ; XLV/2 ; XLIV/108 ; XLIV/75.

§i§i

Opri§

§i

§i aii

§i

§i

timp

4

www.dacoromanica.ro

21 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTESUGARESTI (SEC. X XVII) 881)

In Intregime ; de cele mai multe -ori fug, locul, casa i atelierul saupravalia erau Inehiriate platind chirie lunar 1. Procesul de aservire semanifests si in rindul for cu destula intensitate. Pentru a face fat&darilor, ei vind ocinele, in cazul in care le aveau, pierd uneltelenecesare practicarii mestesugului ca fn cazul citat mai sus, on se im-prumuta la reprezentantii capitalului camataresc sau la alte elementeavute acceptind conditii care mergeau ping, la pierderea libertatii. La18 mai 1649 Dumitru mesterul din Tatarul, neavind cu ce pla-teasel birurile, se invoieste cu un boier pentru a i be plati acesta, cuconditia ca dad, In timp de 5 luni nu-i va inapoia banii sa-i fie rumin2. Fugamestesugarilor in astfel de situatii, care in sec. al XVII-lea devine din ceIn ce mai frecventa, constituie la rindul ei un fel de rezolvare" a grelelorsarcini ce stateau In fats acestei categorii sociale nevoiase3. Despre cefel de sarcini materiale este vorba, vom vedea in paragraful urmator.

Dificultatea studierli obligatiilor feudale ale mestesugarilor este cuatit mai mare cu eft din vremurile anterioare sec. al XIV-lea nu ne-a ramasnici macar un singur document care sa defineasca natura acestor obligatii.De-abia In sec. al XV-XVI-lea $i mai cu seama in sec. al XVII-lea docu-mentele care s-au pastrat scot in evidenta, o aerie de sarcini feudale pecare mestesugarii erau datori sa be indeplineasca.

Mestesugarii de la orase aveau fats de domnie o multime deobligatii definite cu termenii generici de darii" slujbe" si careconstau, mai ales, in bani. Dupa cum reiese din mai multe acte descutire acordate mesterilor poslusnici ai unor manO'stiri aceste obli-gatii erau in Moldova : dajdea, zlotii, leii, talerii, galbenii, ortii,datul seului, al cerii, datul pieilor, caii de olac, banii mezelgiului,banii napastilor, camana, la care se adaugau nenumarate angarii".

In Tara Romineasca, obligatiile mesterilor oraseni sint cuprinsein cartea lumingrarilor din 1698. Aceste obligatii erau : birul sluji-toresc, birul marunt de tall, datul mierii, datul cerii, galeata de fin,caii de oaste, birul lefegiilor $i al ostii, seama a doua si a treia, mer-ticul, conacul la care se adaugau podvoadele f}i mincaturile" 4. Bres-lele (este vorba de cele din Moldova) aveau in plus unele obligatiide ordin militar ; ele trebuiau sa dea un numar de oameni pentruoaste. La 1665, bresla butnarilor din mahalaua tirgului Piatra vindeao delnita, pentru ca sa facem oameni de oaste" 5.

In afara, de acestea, mestesugarii mai plateau o aerie de dari,aveau o serie de obligatii profesionale legate de mestesugul pe care-1practicau. Sapunarii plateau 1 taler gi jumatate de nume...." 6 ; calda-

1 Arh. St. Buc., Mitrop. Buc. CCV/1, orig. rom. ; CCV/4 orig. rom. ; Arh. St. Buc. m-reaRadu Voda XLII/65 ; Arh. St. Buc., m-rea Sf. Joan din Buc., XII/7 ; Arh. St. Buc., m-reaGalata XIV/14, orig. rom. ; Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava-Iasi XIV/1, orig. rom.

N. Iorga, Studii ,ci documente, VI, p. 469.3 Asupra acestui fenomen voin reveni mai jos.4 N. Iorga, Studii ;i documente, vol. V, p. 345-346.6 Arh. St. Buc., m-rea Bisericani, XII/27,- orig. rom.6 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 340.

I i iii

I

sa,si

gi

www.dacoromanica.ro

800 ST. OLTEANIS 22

rarii care vindeau marfa caldarareasca plateau o taxa; de 1 taler §i juma-tate de sacsana si 2 ughi de car 1; cizmarii plateau ciohodaritul 1 talerpe an 2 ; cojocarii si matasarii plateau cotaritul3; macelarii din Bucurestigi Tirgoviste erau obligati sa vinda seul numai luminararilor domnesti4;pivnitele, pravaliile erau si ele supuse unor tare : 3 taleri pentru cele mari,2 taleri si jumatate pentru cele mici si magazii.

-Uncle categorii de mestesugari beneficiau de anumite scutiri partia-le sau totale de dari. Asa, de pilda, in sec. al XVII-lea cojocarii si mata-sarii dadeau cotaritul pe jumatate. De scutiri totale sau aproape totalese bucurau mesterii care lucrau pentru curtea domneasca. Astfel, vatafulde caldarari din Bucuresti era scutit de taxa caldararitului, cu conditia dea fi in toata vremea la curtea domneasca pentru a drege vasele stricate.Luminararii care lucrau la luminaria domneasca, precum si alte catego-rii de mesteri care lucrau pentru curtea domneasca din Bucuresti sauTirgoviste (mesterii din satul Luciani de pilda) erau scutiti complet dedari ca ce slut mesteri domnesti de lucreaza tot ce trebuieste la scaunuldomniei mele" 5.

Mestesugarii de pe domeniu, atit cei de la curtea stapinului feudalcit si cei raspinditi prin sate, aveau o situatie servila asemanatoare celor-lalte categorii de oameni de pe domeniu. Mesterii rumini sau vecini, raspin-diti prin diverse sate din cadrul domeniului, erau obligati sä dea stapi-nului for si domniei, dupa necesitati, anumite produse mestesugarestifinite sau semiprelucrate. Locuitorli satelor Jerovul si Nicorestii ale manas-tirii sf. Nicolae din Iasi (Meal' manastirii sindrila pentru acoperis. Altesate dadeau piei, carbuni etc. La 1633, Matei Basarab scutea pe un ruminde la Poenari al manastirii Viero§ de a mai da catre domnie sindrila sisulite" 6 j Constantin Brincoveanu poruncea 0 el la 1693 lui Neacsu vatafsa nu asupreasel pe ruminii din Flaminzesti ai manastirii Arges, luindu-le sindri117. Scutirea era ceruta de feudal pentru a beneficia cit maimult de produsele supusilor sai. Ca produsele si munca mesterilor dome-niali erau folosite de stapini dupa necesitati se constata dintr-o poruncadomneasca din 1671, care prevedea ca ruminii mesteri ai manastirii Plum-buita sa villa sa inveleasca, niste chill ale manastirii 8.

Mestesugarii de la curtea sta'pinului feudal aveau fata de stapinulfor si fata de domnie o serie de obligatii in raport en nevoile imediate inspecial ale domeniului pe care locuiau. Poslusnicii din Sinesti (Prahova)ai manastirii Mislea erau scutiti la 15 martie 1628 de toate darile si sluj-bele, hind darvari si poslusnici ai sfintei manastiri de in siliste, ce lacu-iesc linga manastire... numai sa fie darvari de poslusanie si de slujba, sfintei

I N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 357.2 Ibidem, p. 344.3 Ibidem, p. 347.4 Ibidem, p. 345-346.6 Doc. priv. 1st. Rom., veac. XVII B., vol. IV, p. 537; Arh. St. Buc., Mitrop. Tarii

Rom., XXXVII/5 orig. rom.6 Arh. St. Buc., Cond. m-rii Vieroli, ms. 479, f. 169, copie rom.

T. Codrescu, Uricariu, IX, p. 153.II Arh. St. Buc., m-rea Plumbuita, XVI/16, orig. rom. ; Acad. R.P.R. XX/1697.

www.dacoromanica.ro

23 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTESUGARESTI (SEC XXVII) 891

mgngstiri" i. Scutirea este apoi confirmatg in repetate rinduri 2. Intr-o situ-atie asemangtoare erau §i poslu§nicii din Dobrise§ti (Ilfov) ai mangstiriiSnagov, poslu§nici k;i lemnarii sfintei mgngstiri pentru munca"3, ceiai episcopiei Buzgului in numgr de 20 care sint pre lingg sfinta mandsti-re" 4, cei ai episcopiilor de Hui §i Roman etc. Sint §i alte cazuri de astfelde me§teri scutiti de dgri §i slujbe. La inceputul sec. al XVII-lea, poslu§-nicii m-rii Snagov erau scutiti de dari §i slujbe cu conditia sg acoperetoate casele §i chiliile §i sg lucreze ce va trebui sfintei mangstiri" (Snagov )6 ;Matei Basarab scutea in doug rinduri de orice dgri §i slujbe pe 2 me§teri,Liga §i Ventilg din Hurezi, pentru a fi de pazg la fintina de la Arnota 6 ;Grigore Ghica scutea §i el de dgri §i slujbe la 1672 pe 2 me§teri de lemn,Draghici §i Radu, ai mangstirii din Tirg§or7 ; la 1689, Constantin Brinco-veanu ierta 12 oameni din satul Brebu al mangstirii Brebu de toate dajdi-ile, ca sg poatg fi de treaba varului sg facg cit va trebui pentru diresulacestei sfinte mangstiri" 8 etc.

MeOerii din rindul tiganilor robi erau obligati sl lucreze tot tim-pul la curtea boierului sau la nagngstire.

Mete§ugarii satelor aveau fatg de domnie acelea§i obligatii ca §itgranii. In cazul unor sate specializate intr-un me§tecl.ug de larga utilita-te, domnia cerea dupg, necesiati anumite produse me§te§uggrek4ti. Ca §iIn agriculturg, §i in me§te§ug exista obiceiul de a da dijmg din produse,cind se foloseau resursele naturale de materie primg' de pe proprietateadiferitilor feudali. La 8 aprilie 1653, Matei Basarab imputernicea m-reaArgeq sg ia de la dogarii din Albe§ti §i din alte sate care va fi taindu lemnede lucru de pre moOile manastirii de la satul Corbii de Piatrg §i Nuc§oara,sg le ia tot din 10 lemne un lemn" 9 j la 1698, dogarii din Cimpulung setocmeau cu egumenul m-rii Argel sg taie brazi din pgdurea mangstirii0, facg §indrilg, died mangstirii dijmg 18000 §indrile pe an lo.

Multimea §i greutatea obligatiilor me§te§ugarilor, atit ale celor depe domenii cit §i ale celor de la sate §i de la ora§e, fatg de stgpinii for §ifat) de domnie au treat in sinul acestora o stare permanent) de framin-tare manifestat5, in chipuri diferite : de la opozitia fall de stringerea dgri-lor ping la forma superioarg a luptei de clasg, rgscoala. Ca forme inferi-oare ale acestei lupte impotriva asupririi, citgm mai intii opozitia fatgde numeroasele dgri pe care trebuia sg le suporte me§te§ugarii. La 31ianuarie 1630, Leon Tom§a intgrea manastirii Cozia dreptul de a lua daj-

1 Arh. St. Buc., Cond. m-rii Mislea, nr. 465, f. 51 v-52, copie rom.2 Arh. St. Buc., m-rea Mislea, IV/4, orig. rom. (1630); ibidem, nr. 465, f. 58 v. (1632);

ibidem, f. 59 (1633); ibidem, ms. 466, f. 68 v-69 (1649); ibidem, ms. 465, f. 52 v-53 v. (1654);ibidem, ms. 465 f. 55 v-56 (1672).

3 Arh. St. Buc., m-rea Snagov, IV/6, orig. slay.4 Bibl. Acad. R.P.R., CXXIV/169, orig. rom.6 Bibl. Acad. R.P.R., XX/169, orig. rom.° Arh. St. Buc., m-rea Arnota, XVIII/5; ibidem, XVIIIJ6.7 Bibl. Acad. R.P.R., CCCLXXVII/1, orig. rom.6 Bibl. Acad. R.P.R., CCCLXIX/21, orig. rom.2 Arh. St. Buc., Ep. Arge§, LXIX/12, orig. rom.; ibidem, CII/1, orig. rom.

11 Arh. St. Buc., Ep. Arge!, LXIX/30, orig. rom.

www.dacoromanica.ro

802 $T. OLTEANU 24

dia de la tiganii rudari ai mInAstirii pentru a au venit pArintele egumenIoanichie inaintea domniei mele de an jeluit si au spur cum nu vor sa ascul-te tiganii rudari ai sfintei man/stiri pi/tease/ dAjdiile cum au fostlegea" 1. Tot ca urmare a nesupunerli tiganilor Mihai Radu impurteni-cea la 12 ianuarie 1659 pe egumenul Coziei sa string/ dajda de la tiganiirudari ai manastirii care nu voiau sa o mai pi/tease/2.

Fuga mestesugarilor din cauza neputintiei de a pllti birurile re-prezint/ o form/ mai avansatA, a luptei de clasA. Reforma fiscal/ a luiMatei Basarab a ing,sprit exploatarea 3. Cei ce suportau tot greul, prin-tre care $i mestesugarii, raspund acestei mAsuri prin fugg. La 19 iulie1645, ca urmare a introducerii noului sistem fiscal al talerului, azind2)morile la talere", mesterul morar care tinea moara de pe apa Buzau-lui a m-rii Minidicului a fugit, iar moara, raminind pustie, s-a distrus 4.La 3 iulie 1652, printre rumtnii din IsTegrasi fug* de curind" se menti-ona Danciul mester 5, iar la 1641 un rotar Eii un cimpoias fugeau depe mosia lui Arsenio Dobreniche 6. lane zidar, rumin al lui Matei Fill-pescu, fugise In 1712 la Sacele T. Tot in Transilvania fugise si Ion starostedin Ploiesti : viind multe dajdii i orinduieli si el neputind sta inain-tea acestor dajdii neavind cu ce le plati au trecut in Tara Ungureasca'31.Din aceiaci cauza fugise i un cofar din Galati : la 19 ianuarie 1683, tirgo-vetii din orac vind locul dugheana lui Mihail cofariul, care neplAtindu-si,-,dajdia birului i banii seului banii mezelgiului i banii napAstfilor",fugise 9.

0 incercare de razvrAtire a ocnarilor simbriaci de la Baia de Araraa,este semnalat/ la 4 martie 1674. La data amintia ei hotArasc sa vindamina deoarece arendacul ei, plecat din localitate, nu le plAtise simbria. Hot/-Area este pus/ in practia, ei actionind ca proprietari; mina este vindut/lui Ioachim spatar fratele concesionarului deoarece, aca cum marturisesteIoachim, n-am vrut sa o vinza altora". Ioachim pl/teste lucratorilorsimbria ce li se cuvenea, iar mina o dg, lui Iacsa cIpitan pentru odatonie1°

Forma superioarl a luptei de clasA, rascoala, a antrenat elementemestesuggresti, in special pe mestesugarii oracelor. Aca, de pilda, rascoalaslujitorilor din 1655 a antrenat elemente mestesug/resti. Ecoulacestei stari de lucruri se face simtit in actele ulterioare rascoalei.La 10 aprilie 1657 Gavril vataf de tabaci din Bucuresti este facut

1 Arh. St. Buc., Cond. m-rii Cozia, nr. 712, f. 411, orig. rom.I Ibidem, f. 411-411 v.3 D. Mioc, Re /orma fiscalet din oremea domniei lui Matei Basarab, in Studii", XII,

(1959), nr. 2.Arh. St. Buc. Mitrop. T. Rom. XXX/10, orig. rom.

5 Muz. de istorie a oral. Buc. ms. nr. 27420, orig. row.Bibl. Acad. R.P.R., CXXXIX/87.

7 N. Iorga, Studii ;i documente, X, p. 142.8 Muz. de arheologie, ist. Buc. nr. 40 445 orig. rom.

N. Iorga, op. cit., vol. I II, p. 83.10 Arh. St. Buc., Ep. Argo, XLV/11, orig. rom.

s / - §i

ci

§i

§i§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

25 STUDIEREA PRODUCTIEI NIESTESUGARESTI (SEC. X-XVII) 893

raspunzator impreuna cu altii de jefuirea la 1655 a logofatului Predadin Bucvani de catre vecinul for Andronic daraban, lucru care pre-supune participarea vi a lui Gavril la jefuirea lui Preda ; pentru a-1despagubi pe Preda, Gavril este nevoit sa vinda lui Mihalcea comispartea sa de movie din Nencevti 1.

Am vazut di multi mevteri din Tirgovivte, Bucurevti, Buzau etc.detineau anumite functiuni in aparatul slujitoresc. Ei an participat lamarea rascoala a slujitorilor de la jumatatea sec. al XVII-lea. Printrecalaravii buzoieni care In 1655 cereau iertare domnului pentru partici-parea la rascoala 2, figureaza mai multi ealaravi cu numele de Stan. Esteposibil ca unul dintre acevtia sa fi fost Stan poturarul iuzbava men-tionat la Buzau intr-un document din ajunul rascoalei 3 j de asemeneaIgnat &Mara§ tabac vi Lazar daraban tabac, care apar Intr -un act din21 aprilie 1641 4, shit mentionati vi in lista amintita din 1655.

Din cele expuse mai sus se desprind urmatoarele incheieri :Locuitorii de pe teritoriul Moldovei vi Tarii Rominevti an cunoscut

vi practicat Inca din momentul cristalizarii relatiilor feudale unele mevte-vuguri de lama inlauntrul carora s-au produs, o data cu dezvoltarea socie-

numeroase specializari atlt la orave eft vi pe domeniile feudale vi lasate. Procesul de specializare din cadrul mevtevugului de baza a lost indecursul sec. al XXVII-lea uneori mai intens (de pilda in a doua juma-tate a sec. al XV-lea vi in a doua treime a sec. al XVII-lea) ; alteori a lostincetinit de actiunea unor factori de natura externa (instaurarea domi-natiei otomane iii a doua jumatate a sec. al XVI-lea). IMportanwie reari-zari tehnologice din cadrul mevtevugurilor dovedesc ca mevterii novtri anavut intotdeauna o atitudine activa fats de mijloacele vi uneltele for deproductie pe care an cautat &a be perfectioneze necontenit ; ei an avuttotodata o atitudine activa vi fats de inovatiile tehnice europene pe carean cautat sa be adopte vi in tara for de bavting.

Fata, de statul feudal vi fats de stapinii for (in cazul celor aserviti)mevtevugarii aveau numeroase vi grele obligatii. Impotriva exploatarii lacare erau supuvi, ei an luat atitudine printr-o aerie de manifestari deintensitate diferita. Opozitia fats de stringerea darilor, fuga, razvratirea,rascoala, reprezinta verigi ale intregului lant de framintari sociale dinsinul mevtevugarimii impotriva exploatarii feudale.

1 Muz. de 'stork al oral. Buc., Inv. nr. 28327.2 N. Iorga, op. cit., IV, p. 37-39.3 Arh. St. flue., Ep. Buzau, L /18 orig. rom.4 Bibl. Centrals de Stat, fil. N. BSlcescu, CXII/4 orig. rom.

tatii,

www.dacoromanica.ro

804 $T. OLTEANM 26

PEMECJIEHHOE IIPOH3B0,1(CTBO B MOJI,I(OBE H BAJIAXHIIB XXVII BB. (OCHOBHbIE IIPOBJIEMIDI B CBETE HEAABHO

IIPOBEAEHHIDIX VICCJIEgOBAHHH)

PE3101VIE

HccneaonaHHe pemecneHHoro npollano;:kcTna B Montrone H Banaxilli B XXVII BB.nano BO3MOHMOCTb 1103H3HOMMTbCH C HeHOTOpbIMH H3 OCHOBHMX acnewron ero pa3BIITIIMB yHaaannbitt nepHon: TeXHONOtHileCHIIM npoHeccom H neHoTophum BonpocamH, CB513311-[MIMI! C 0611leCTBeHHO-3KOHOMHleCKHMI4 0 THOHIeHHHMH.

B TOM, YTO HacaeTcn pemecnemoit mexHonorun H Tecno cnnaaHHoro C DTHM paaAe-.11011IIFI H cnennanuaaniln npoHaBoacTna, FIBHBIIIHXCFI peayabTaTom o6LnecTneHnoro paa-uenenim Tpyaa B OCHOBH0/1 oTpacnit pemecna, He06xoammo OTMeTHTb pm; TexnHgeciumHocTuncetutti, paBHMX HO cnoemy ypOBIII0 nocTunceHunm , ncTpemaiounnacn y cocennumnaponon.

Heo6xoanmo OTMeTHTb, qmo Han6onbumn TexinttiecHnit nporpecc Ha6monaeTcn yroponcHilx pemecneHnknion, rae, Bnpogem, H nponecc cnenHannaannu ocHonHoro pemecnannaneTcn 6onee nbipanteHHum, mem B cpeoAaabHbix nomecTbax H cenax.

HeIoTopi .ie pe3yabTaTbl 6MJIH AOCTHI`HyTES H B apyr1IX oco6eHHo BaHCHEIX 06.TlaCTSIX,

Kati HanpHmep B oTHowenun npoHanoacrna, oTneneHun Hp0H3BOACTBa OT 06patgemisi,o6naannocTeil pemecnenunHon, Haacconotk 6oph6br.

Ha TeppHTopHH MOJIAOBIA H Banaxim B TegeHHe neer° naytiaemoro nepnoaa cocy-111eCT130BaJIH ABe cliopmbt pemecnemioro lip0113BOACTBa Ha aaKaa H 11.71H pbilllta. B anoxypaHuerO tDeoaamiama HP0113130ACTBO HO aaHaay Ghia° o6ineti (Dopmoil nponaBoacTna, npo-113BOACTBO nce nag pbnuia 6b1no (mem, orpaHnifenumm; aTa 4opMa umena mecTo ainubnoceneHHnx ropoacHoro Tuna no npanomy 6epery HHutHero gynan.

B anoxy pannwroro (DeoaanHama, H oco6eHHo B XVII B., Hp0113BOACTBO A.11/1 pumianpuo6peTaeT B ropojax umpoHoe pacnpocTpaHeHne noTrn no ncex ompacanx. Ho nocHonbuyB cenax H nomecTbnx, rue npeo6naaaeT pemecnenHoe npormoacTno Ha aaHaa, c(Depa eronpoaonmaeT ocTanaTbca orpaHugenHoti, ono name B aTO npemn He HBXHeTCH o6Hoti

npoHanoncTna.Pacumpeime pamoH c6bITa npoayHnuu, npeanamatieHHott Ann nponaum, a cneao-

BaTeabHo, pacumpeHHe pb1HKa HBIMIOCb pemaiounim cllawropom B npoHecce oTaeneHun npo-113BOACTBa OT o6pamenun. ECJIII B nagane cpeamix Belton npoHanograens 6bin H npoaan-nom CBOHX C06CTBeHITISX Hanennil, B XIV B. H oco6eHHo B HoHne 3T00O Beim Ii Haqane XV B.B noHymetrrax yllOMIIHalOTCH TOprOBLIM, OCHOBHb!M 33IIIITHeM BoTopmx 6mna citynHamaAenuti y npouanoAuTenett H npoaanca MX noTpe6HTennm. B cneapounte Bella mica()Toprongen ImagivreabHo pacTeT. Onu COCTaBHHIOT Terleps npo4Hylo, opratumonaHnyiocogHanbHylo HaTeropmo, B3/11311.1y10 B CBOH pyKH 60J1b111y10 gaCTb c6brra li HrpainnyloBee 6oaee 3Haqurrenbuylo p0.1Ib B 31{OHOMWIeCHOli n o6ruecTrieHHolt a(113HH.

gpyrof4 BaHiliOti no cnoemy anagemno npo6nemoli 511331f1eTCH Bonpoc o6 06F133HHOC-TAX pemecneHHHHon H TeCHO CHH3aHHIlit C HUM nonpoc o cDopmax Hnacconott 60pb6Mcpene OTHX MeJIHI4X nponaBoaHreneti.

06blimble o6naaTenbcrrna nepen rocynapem, nepen nomeuumamH, cnottcmsennueapyrilm counaabHum HaTeropuFfm, H HoTopum no6anannHcb o6naaTenbcTna, Hanaraembie

(Dopm

B

(pop-MOit

n

www.dacoromanica.ro

27 STUDIEREA PRODUCTIEI MESTE$UGAREST1 (SEC. X XVII) 895.

BemAerBile Bianoanenun pemecaa n BeenpaBegauBmx nexomax nopa;;BoB, yaaBounBaB-unix ilepamonparme 11.1IOHOB ilexa, BLI3b1Ba3Ill cpeAu pemeenettnincos nocToninibie Boalte-1111F1, icoTopme B xoAe 14CTOpBff npumimaan paaalumbie tpopmbr.

OTHR3 OT ynnarbt HaBOPOB H Bunonueulla 06Baareabcms, no6eru, mecrnme BLICTy-naemio, placrue B BOCCTRHHPIX npejterammor paaantume aTanbi 6opb6bt pemecaantott6eAuorbt riponis yrueremm.

LA PRODUCTION ARTISANALE EN MOLDAVIE ET ENVALACHIE DU Xe AU XVIIe SItCLE (PROBIaliES DE BASE

A LA LUMIRRE DES RECHERCHS RECENTES)

RESUME

L'etude de la production artisanale en Moldavie et en Valachie du Xe au XVIle sièclerevele quelques aspects essentiels du developpement de cette production au cours de la periodeconsideree, notamment le processus technologique et certains problemes touchant les rela-tions sociales et Oconomiques.

En ce qui concerne la technologie des metiers et, en etroite correlation avec celle-ci,la differenciation et la specialisation dans le cadre de la branche artisanale de base engen-drees par la division sociale du travail, it y a lieu de mentionner un certain nombre de reali-sations techniques que l'on retrouve chez les peuples voisins. Les progres techniques les plussignificatifs se font jour chez les artisans des villes, oil le processus de specialisation dans lecadre du metier de base est beaucoup plus marque que sur les domaines foodaux et dans lescampagnes.

Les recherches de l'auteur ont egalement abouti a d'interessants resultats clans d'autresproblemes particulierement importants, tels que les formes de production, la separation ()per&entre la production proprement dite et la circulation des marchandises, les obligations des arti-sans, la lutte de classe.

Les deux formes de la production artisanale sur commande et pour le marche ontcoexiste, en Moldavie et en Valachie pendant toute la periode etudiee par l'auteur. Aux pre-miers temps de la feodalite le travail sur commande etait Ia forme generale de l'activiteartisanale, alors que la production destinee au marche etait des plus restreintes et n'existaitguere que dans les agglomerations urbaines de la rive droite du Bas-Danube.

A l'epoque de la feodalite avancee et notamment au XVIIe siècle, la production destineeau marche trouve un vaste terrain d'activite dans les villes et s'etend graduellement a la quasi-totalite des metiers. Mais commie les debouches demeurent limites dans les campagnes et stirles domaines seigneuriaux oa predomine le travail sur commande, la production a destina-tion du marche n'est pas encore, a cette epoque, la principale forme de production. L'ex-tension des marches susceptibles d'absorber la production artisanale a etc le facteur decisifdu processus de separation entre la production proprement dite et la circulation des marchan-discs. Alors qu'au debut du moyen age l'artisan vendait lui-meme ses produits, les documentsde Ia fin du XIV° et du debut du XV° siecle commencent a faire mention de commercantsfaisant metier d'acheter leurs marchandises aux producteurs pour les revendre aux consom-mateurs. Le nombre de ces commergants s'accrott considerablement aux siecles suivants.Its torment maintenant une categoric sociale distincte et organisee qui assume une grande

www.dacoromanica.ro

896 5T. OLTEANU 28

partie de l'ecoulement de la production et jouera desormais un role de plus en plus considerabledans la vie economique et sociale.

Un autre probleme d'une importance exceptionnelle est celui des obligations des artisanset, en etroite correlation avec celles-ci, celui des formes de la lutte de classe chez ces petits pro-ducteurs. Leurs obligations envers 1'Etat et les maltres feodaux, analogues a celles des autres ca-tegories sociales, et, en plus, les obligations propres ii l'exercice de leur metier, auxquellcsvenalent s'ajouter les iniquites du regime corporatif qui consacrait l'inegalite de droits entreles membres de la corporation, creerent parmi les artisans un etat permanent d'effervescencequi revetit le long des siecles des formes diverses. Le refus de payer impots et taxes ou deremplir leurs obligations, la fuite, les emeutes locales, la participation aux revoltes, sont lesprincipales formes de la lutte des artisans de condition modeste, contre l'oPpression.

www.dacoromanica.ro

NOTE SI COMUNICARI

NOUA DOCUMENTE SLAVE INEDITE (1569-1636)DE

CONSTANTIN N. VELICHI

Documentele ce se public/ mai jos, cu exceptia celui de la nr. 3,care se afla in posesia noastri, fac parte din colectia toy. Dan Grigorescudin Cimpulung Muscel. Ele n-au fost cunoscute pin5, acum nici macarprin intermediul unor surete i nu an apgrut nici in Corpus-ul" publicatde Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. (Documente privind istoriaBominiei).

Toate cele noun documente provin din cancelaria Tarii Romine§tifiind emise dup5, cum urmeaza : nr. 1 §i 2 de Alexandru Mircea (1568- 1577),nr. 3 §i 4 de Mihnea Turcitul (1577-1583), nr. 5 de Radu Serban (16081611), Dr. 6 §i 8 de Radu Mihnea (1611-1616), nr. 7 de Gavril Moghil&(1618-1620) §i nr. 9 de Matei Basarab (1633-1654), cel mai vechi da-tind din anul 1569 §i cel mai non din anul 1636. Toate actele sint origi-nals, dual din ele purtind chiar semnatura emitentilor (Gavriil Moghila§i Matei Basarab).

in afar& de documentul nr. 3, a &gnu data nu se poate citi in intre-gime, vizibil6 fiind doar cifra care indica anul (7090), celelalte documentenu prezintl nici o dificultate §i nu ridica nici o problem& in aceasta pri-vinta.

Precizarea datei documentului nr. 3 adic5, a cifrelor ce indicauziva §i. luna s-a facut dup.& componenta divanului in perioada res-pective §i anume dup& Ivaco vornic §i chip& Danciul mare postelnic.

In divanul in care este mentionat ultimul, apare pins la 9 august1581 ca mare vornic numai Mitrea 1, primul document in care Iva§coapare ca mare vornic (in intervalul 1581-1582) fiind eel din 6 septembrie1581 2. Pe de altit parte, in acelakli interval de timp, ultimul document incare este mentionat Danciul ca mare postelnic este eel din 25 mai 1582 3.

1 Biblioteca Acad. R.P.R., LXXVI/8; copie slava din 1846.1 Arh. St. Buc. S.I. nr. 1085.8 Idem, nr. 1196.

www.dacoromanica.ro

8 98 C. N. VELICHI 2

De la 4 iunie, acest boier trece in functia de mare stolnic in locul lui Ear-vat 1, iar de la 6 iunie ca mare postelnic apare Miinea 2. Deci putem consi-dera deocamdata ca acest document a putut fi emis, In mod cert, in peri-oada 6 septembrie 1581-25 mai 1582. In cazul and se vor gasi §i altedocumente cu date sigure cuprinse Intre 10 august 1581-5 septembrie1581 §i 26 mai 1582-3 iunie 1582, perioada In care a fost emis docu-mentul s-ar putea extinde putin, limitele ei maxime fiind 10 august 1581-3 iunie 1582.

Cuprinsul acestor documente este urmdtorul :Nr. 1 1569 ianuarie 21, Bucuresti. Alexandra voievod (Mircea)

Intdre§te lui Vlaicul mare vdtaf partea de ocina a Andi din satul nand-§e§ti, cumparatd de acesta cu 600 de aspri §i un bou.

Nr. 2 1574 mai 13, Bucuresti. Alexandra voievod (Mircea)intare§te lui Vlaicul §i fiilor &Ai ocina lui Badea din satul Tdma§e§ti cum-pitratd de la acesta cu 750 aspri §1 un ogor din acela§i sat cumpa'rat de laLuca eel bdtrin cu 100 de aspri.

Nr. 3 1581 septembrie 6-1582 mai 25, Bucuresti. Mihneavoievod (Turcitul) intdre§te lui Radul logofat mai multe ogoare §i pArtide (wind §i tigani la Corne§ani §i la Ratoi, cumparate de la Manea, Badea

altii. Partea de ocina a lui Gale§ o tinea Radul logofat, deoarece praisebirul acestuia timp de §ase ani.

Nr. 4 1583 mai 22, Bucuresti. Mihnea voievod (Turcitul) Intare§telui Bran §i fratelui sdu Patru ocinele, via §i livezile cumparate §i schim-bate de ei In satul Urse§ti.

Nr. 5 1605 aprilie 28, Tirgoviste. Radul voievod (erban) inta-re§te lui Fatal §i Neagoe, fiii lui Voico din Corbu§ori, numeroase pdrti demind din satul Nue§oara, cumparate de la oamenii din sat cu 69 020 aspri.

Nr. 6 1614 iulie 28, Tirgoviste. Radu voievod (Mihnea) Intd-re§te lui Neac§ul pircalab de Cimpulung §i jupanitei lui, Dragomira, maimulte piirti de ocina §i vecini din satul Mataul de Jos cumparati de laParasehiva postelnic din Boleasca §i de la altii cu 8500 aspri.

Nr. 7 1619 iulie 28, Tirgoviste. Gavriil Moghild voievod Intdre§telui Dumitru mare portar ocina la Nuc§oara : §ase vecini cu toate delni-tele lor, cumparati de la Fatul din Corbu§ori cu 20 000 de aspri.

Nr. 8 1623 aprilie 23, Tirgoviste. Radu voievod (Mihnea) Intd-re§te lui Dumitru al doilea vornic o parte din satul Nuc§oara cu §aptevecini, cumparati de la Fdtul din Cor§ori §i de la fiii lui cu 20 000 de aspri.

kr. 9 1636 noembrie 25, Bucuresti. Matei Basarab voievod intd-re§te lui Bunea logofat pdrti de ocina din satul Nue§oara, cu vecini, cum-pirate de la Neagoe din Cor§ori §i de la fiii acestuia cu 44 000 bani gata.

De§i cele noun documente sint comune ca spetd juridicd, ffind doarsimple confirmdri de sate §i tigani, ele sint importante atit pentru isto-ricul satelor Nuc§oara, Tdmd§e§ti, Corne§ani, Rdtoi Urse§ti, Mataul deJos, Cor§ori, Corbi, Rativoie§ti, Cote§ti, Mogo§e§ti, Purcariul, Boleasca §i

cit §i pentru unele aspecte lingvistice §i paleografice.

Arh. St. Buc.,1198.

S.I. nr. 1197.Idem, nr.

Baleni,

1

9

si

www.dacoromanica.ro

3 NOUA DOCUMENTE SLAVE INEDITE (1369-1636) 899

Astfel, satul Mataul de Jos, care nu apare in sec. al XVI-lea, estementionat pentru prima data in sec. al XVII-lea in documentul nr. 6(1614). De asemenea, satele Corne§ani §i Ratoi apar pentru prima dataacum in sec. al XVI-lea in documentul nr. 3 (1581-1582), nefiind cunos-cute documentar ping azi. Corne§anii sub forma Corni§ani sintmentionati abia la 1620, iulie 12, intr-un document de la GavriilMoghila 1.

Satul Tarna§e§ti din raionul Piteti este mentionat in sec. al XVI-leapentru prima data in documentul nr. 1 (21 ianuarie 1569). Este adevaratea un ogor in (ocina) Tama§Wi apare Inca din 24 aprilie 1559, dar ca satpropriu-zis nu-1 gasim mentionat in documentele din sec. al XVI-lea publi-cate in Corpus". Acest sat apare rar i in sec. al XVII-lea, sere deosebirede alte sate cu acela0 nume, dar situate in alte regiuni ale tarn. De aceea,documentele nr. 1 O. 2 referitoare la satul Tama§e§ti din raionul Piteti,care atesta existenta lui in sec. al XVI-lea, ca sat, sint importante. Sisatul Urse§ti din documentul nr. 4 (1583 mai 22) apare destul de rar.Mentionat pentru prima oar% In sec. al XV-lea 2 el apare in sec. al XVI-leapentru prima oara in documentul mentionat mai sus (nr. 4) §i apoi inacela§i an, citeva luni mai tirziu, in noiembrie. 3

Satul Nue§oara din raionul Curtea de Argm mentionat rar in sec.al XVI-lea 4, apare pentru prima oara in sec. al XVII-lea in documentulpublicat aci sub nr. 5 (1605 aprilie 28), dupa care data it gasim maides amintit 5.

Satul Corbu.ori, denumit apoi Cor§ori, cum se nume§te §i astazi(raionul Curtea de Arge§) mentionat in documentele nr. 5, 7, 8 §i 9, aparepentru prima data intr-un document dat de Alexandra voda Mircea la28 mai (1575 1577) 8. In sec. al XVII-lea, Voico din Corbu§ori, ai caruifii Fatul §i Neagoe sint mentionati in documentele noastre, apare la 13iunie 1604 intr-un document de la Badu Serban. 7 Aceiali fii ai lui Voicodin Cor§ori, mentionati in documentele nr. 5 §i 6 (1605 i 1614) apar apoiabia intr-un document rominesc din 20 septembrie 1619. 8 Celelalte sate,mentionate incidental in documentele ce publicam, sint cunoscute, fiindintilnite mai des in documentele din sec. al XVII-lea.

In ceea ce prive§te aspectul for lingvistic .,i paleografic, consideramdemne de semnalat urmatoarele :

1. In cunoscuta formula :. .. §i din cimp §i din apa §i din padure. .."At A

etc. marea majoritate a documentelor slave au formele : iii wt H tl; go etc.A

goAa AS

Daca termenul iii apare destul de des §i sub forma ii; go sau CV go .

1 Documente privind istoria Rominiei, veacul XVII, B, T. Born., vol. III, p. 581.2 Doc. priv. ist. Rom., veacul XIII, XIV, XV, p. 217.8 Arh. St. Buc., S.I. nr. 1214.4 Doc. prin. 1st. Rom., veacul XVI, II, p. 377.6 Doc. prin. 1st. Rom., veacul XVII, I, p. 176, 178, 372, III, 656-7.

Doc. priv. 1st. Rom., veacul XVI, IV, p. 176-77 Doc. prim 1st. Rom., veacul XVII, I, p. 128 129.

Ibidem. III, p. 423.

www.dacoromanica.ro

900 C. N. VELICHI 4

termenul w ws apare rar sub forma lui intregita W wSma sau §1 mai rar ar'wsms. Din acest punct de vedere documentul nr. 2 aduce o forma ex-

trem de rar intilnita gi anume w insm, adica avind litera M coborita in rind.vocala 8 aruncata deasupra. De asemenea, documentul nr. 5 pe ling/

AtH

wsforma w ws aduce §i forma W obi§nuitul m de deasupra fiind con-tinuat cu vocala H.

Documentul nr. 9, de la Matei Basarab, contine aceimi termenisavanti" ce se mai intilnesc in unele documente de cancelarie ale aceluia§i,

7 3scrise sub influenta lui Udri§te Nasturel, dintre care notam : HEMAH Oyrpp-

fl 1.7 A

Ititia03411/41HECKIA in loc de obi§nuitul seMAH XrppgnarimcoH; FAHropie KO

7KHHCO4IH in loc de He /101'04SIT ; Ilp fA4 BMW H 111E4OHOH,8 in loc de CHATdp ;

MINOR RHHO4f1148, in loc de HIXdpHHK.

Yn acela§i document apare ca ispravnic Papa mare logofgt, de0 inace§ti ani respective dregatorie este ocupata de Gligorie. Desigur, pisarul auitat pun/ inaintea cuvintului KM, obi§nuitul 611K (fost).

Interesanta este denumirea satului Cor§ori, mentionat in docu-mentul nr. 8 §i care vine de la aceea de Corbu§ori. Intr-adeva'r, in docu-mentul nr. 5, adica in 1605, gasim mentionati pe Fatul §i Neagoe din

.9Kon8wopH. De asemenea, in anu11619 (doe. nr. 7) satul se numea tot HosSuio.In schimb in 1623 (doc. nr. 8), ca §i in 1636 (doc. nr. 9), gasim pe aceia§i

p

Fatul §i Neagoe din KopwopH (KowopH). 1Se confirm/ deci nu numai prove-nienta denumirii, ci se stabile§te documentar §i data la care formaCorbu§ori (care se va fi pronuntat Corbwri) a facut loc formeiCor§ori.

In ceea ce prive§te metoda de transcriere a textubui slay, ea a fostin general cea urmata de colectivul care a pregatit pentru publicandocumentele din Corpus". S-au coborit in rind literele aruncate deasu-pra, intregindu-se cuvintele scrise incomplet. S-au pus intre pa-ranteze ascutite literele sau cuvintele care s-au presupus a fi existatin acele locuri din text care se prezinta azi §terse sau rupte, intregin-du-se astfel, pe cit posibil, documentul deteriorat. Acolo unde nu s-aputut face completarea s-a lasat un spatiu gol proportional cu lacunaexistent/ In original. La intregirea cuvintelor nu s-au ada'ugat jusurilefinale atunci cind ele nu existau in text, deoarece aceste semne grafice nuan nici o valoare fonetica, ca §i spiritele existente in unele documente.Textul slay a fost despartit in cuvinte i paragrafe, punindu-se virgule,puncte sau majuscule acolo unde era necesar.

o

KIPIHH4

a&

0 0

ei ei

www.dacoromanica.ro

5 NOUA DOCUMENTE SLAVE INEDITE (1569-1636) 901

Documentele, precedate de un scurt rezumat, le publiam in extenso,dindu-se datele necesare asupra starii for actuale dimensiuni, notetergale, pecete etc. , textul slay fiind urmat de traducerea romi-neasca.

Nr. 1

1569 lanuarie 21 Bueuresti.

Alexandru voievod (Mircea)Intareste lui Vlaicul mare vAtaf partea de ocina aAncai din satul Tamasesti, cumparata de la aceasta si de la tatAl ei Dragos cu 600 deaspri un bou.

t IIIIMOCT110 60MII0 IW PlAtia4HAj3$ ROOKOA4 KH$K8 IIIKIIXHIK>1 !NORMA, CkHkripiAosparo H KIAHKdr0 MHpIIIIK BOMA. A4K4T rOCHOACTKO MU CHI I1O<IIMO>2 HHE

rOCHOACTK4 MH cart; rOCHOACTH4 MH ?K$114H$ EA4HKSA WT ThMkWilpH KIAHKIIK AT AX ChHORH CH EAHU,H>1 EMS ROM flpHIISCTHT, 13KONSO Ad MS OCT Wt1H11$$ TkMkUlElpH, AM (111K1113 Xklillpd A parocog WT ThMkW1141H, AM OH CK4 Kap, MIMICO )(TIT HaRp4<TH . WT H0M0 >2 H WT LuSaa H WT ROO H WT CIS)( H WTu poAoece WT <ROAOHH11,02 H WT FlOpHROAH H WT 1111A IrlaCa W4HHA AEA ApdrOCORCRA, HOHEME CHI RHWI pOLIFIld W4HH4 CH AA OCT>2 Aparoco H Alapept3 CH flewhetcTap4 H 11pAlid WILIHHA H A*AHH4.

110 TOM ra <noKS>lriu KAAHKSA RFAHKH RATA WT 1111K4 H WT CHHOKH &WhitHA HMI CT4H H CTdild H WT CAWS CH Aparoco\a>1 H WT C6HH KOHKOR WT CTMIH WT CT4H4 H WT NASA H WT Hkra SA X dClipH rOTORII H SA 1AHH KOMI.

Cero pm' H rOCHOACTRO MH MAOX cars rocIlOACTIla MU Ni$I14H8KWIC KiAHKH gaTaX, GIKOM A4 MS ECT CHI HMO MENA W4HH4 K H 13%

WX4>36$ EMS H CKHOROM EMS H KHSKOM H HAKIIStIETOM EMS R-11 B kKa H HH WTKOrOMil 111110T6KHORIHO HO peg r0C110ACTRA

H CirkA*TIAH : }K$11MI Aospomp RFAIIKH <1 4H KpMEKCKH>3 H aoinate Aparo-miep RfAHKH AROpHHK$ H RiSHAH PdASA KEAHKH A0r04SETk H Bait KHCTIOdp H CT4HCILATdp H HILIWKO CTOMIHK$ ii FOH11,* HEX4pHHKS H K<AdASA> 3 KOMHC H CTOHK4KFAIIKH HOCTFAHHKS. HCHNIEHHK$ PdASA KOAHKH myrollsgm H dS EAKKSA CT4p WTApkM1111flpH ENKE 1144HpTAX Kix HACTOAHH rpaA ESKSpationa Avkceu,a rIHApHE Kd AkHHWT 1lAdM4 AO CM* x303.

t fa; flAfatIHAp$ ROIRWA4 MHAOCT110 KOH1110 rOCHOAHHk.

Orig. slay pergament 35/17,5 cm cu pecetea timbratA distrusa. Documentul eqefoarte sters citindu-se cu greutate mai ales la Indoituri undo este Wet st rupt.

Pe verso o notita de la inceputul sec. al XIX-lea : Cartea lui Alixandru, voda,Vlaicului of TA masesti, marele vataf".

I Text sters In original.3 Text rupt gi sters in original.3 Text rupt In original.

(H Cl1C

II

r AdllW4HK118

MIL

AtT

51

W6

www.dacoromanica.ro

902 C. N. VELICHI 6

Traduceret Din mila lui Dumnezeu Io Alexandru voievod, nepotul lui Mihnea voievod, fiul prea-

bunului marelui Mircea voievod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mete slugiidomniei mete, jupanului Vlaicul din Tamasesti mare vataf, cu fiii sal clti Dumnezeu ti va Visa,ca sa-i fie ocina la Tamasesti, partea Ancai, fiica lui Dragos din Tamasesti, partea ei toata oncit se va alege din camp si din padure 1i din apa si din uscat si din vaduri de mori si din gradinisi de peste ocina (din) partea lui Dragos toata, pentru ca aceasta ocina mai sus spusa a fost a4111 Dragos si a fiicei lui Anca, veche si dreaptd ocina dedina.

Iar dupa aceea a cumparat-o Vlaicul mare vataf de la Anca $i de la fill Ancai, anumeStan Stana, si de la tatal ei Dragos si de la fiii lui Voico, de la Stan $i de la Stana si de la Radul

i de la Neaga pentru 600 aspri gata pentru un bou.De aceea domnia mea am dat slugii domniei mele, jupanului Vlaicul mare vataf, ca

tie aceasta ocina mai sus spusa de ocina si de ohaba lui fiilor lui nepotilor stranepotilordui, In veci $i de nimeni neclintit dupa porunca domniei mele.

martori : jupan pkybomir mare ban al Craiovei jupan Dragomir mare vornicjupan Radul mare logofdt §t Badea vistier si Stan spatar Ivaco stolnic Gontea paharnic§i Viadul comis Stoica mare postelnic. Ispravnic Radul mare logofat. eu Vilcul cel batrindin Darmanesti care am scris In cetatea de scaun Bucuresti, luna ianuarie 21 zile, de la Adamiptna scum In anul 7077 <1569>.

t Io Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Nr. 2

1574 mal 13, Bucure§t1.

Alexandru voievod (Mircea) intareste lui Vlaicul gi fiilor sai ocina lui Badea din satull'amasesti, cumparata de la acesta cu 750 de aspri un ogor din acelasi sat, cumpgrat de laLuca cel batrIn cu 100 de aspri.

t IIIHAOCT110 6011110 IlV flalla4HA13S HOEKOM H rocnoAmrk ruconOvrrppoKitayncKoF, ChErk KEMIKAr0 H np-kAosparo 111np114 KoElloAd C111111. 111HXHEH

KOEKOAS. AAKAT rOCHOACTKO m1-1 CIlO nogen.knito rocnoAcTKa MU car rOCHOACTEWKAAHKS4011 CHHOKH CH M1111,0 HM cork AACT, laKO}KE Ad MS ECT W4H118 S

Ti6M1111111111-1 AM GAME CHEM IIIHKSAOH CK4 HdpE EAHKd CEXTHT H36134TH WT CMG IIWT norm H WT WSMS H WT K(0)'AS H WT no KitcoX XoTapom H C%C MECTO HaSHHOrpdA, 34111)KE W (ECT)1 notannn WT LAO SA *II ACIlpH rOTOKH. H 11110AMWaCT wil WT HHKIIS Aospom HOMO H C hC 8(311411)1HE K%C*M MErHIAWHM WT ropWT 3Aon. PI KO TOM HAHN no(K)18nn car rocnoAcTga MH OKI ECT H111111 1111CM1

NAHKSA fAHIrk HHK S Amin nomo WT CT/1110rd &KA 3d 11 acnpn rOTOKI-1 MU AQCE 3HAET 94 Aluiro WT CM Aopn AG KpAHL11E Pl1CTOLIEH WT Kvb. p ICK. H npoAan 10CT ASKil cTapore 3d VON Aospom HOMO H C'KC S3H411HE 11-ketat MErliraWHM.

Ciro paAi AAAOX H rocnoAcTKa MH car r0CI1OACTKA MU EMI ECT KHWI wanEAAHKSAOH, laKOME Ad MS ECT Cil0 MIME HASEHHTA wtHiliS W1111118 H H'1% WrilKS

1 Loc rupt In orig.

si

salsi

SEMM4

.MH c hC

H

R h

si

pi

pi

pi

pi

pi

SI pi pipi pi

pi Si

pi

www.dacoromanica.ro

7 NOUA, DOCUMENTE SLAVE INEDITE (1569-1636) 903

NM H CHHOKHM H KHOKOM H IlptKHOLIITOM HM H NH WT KOrON1A0 HENOVKKHOUHOM110 pliSMO rOCHOACTKA MR.

COKE CILEAtTOAH HOCTAHA1M roenoAcTga am: atthuli AparoMHp RMHKH Agop-HHK H HKAINKO KtAHKH AOrOdSET H CTAH C114TAp H BM* CTOAHHK HAmmo (ancTicip)1 H fibrp-k KOMHC H FOH11,* DIXapHHK H SKRIAH CTOHK4 glAHKHHOCTIANHK. HCIVAKHHK 11114111K0 KEAHKH AWrO4SET. HCHHCAX AS SpikTHA rpAMATHK1111, aarr0Arp4A ESKSpew MtCOU,A MAN ri AMIN TIK81111M ATOM x31111.

hi/ flAtaAHMIS KOOKWAA MHAOCT110 &Mile FOCHOAHHk.

Orig. slay, pergament 32,5/21 cm, rupt la indoituri. Pecetea timbratA, distrusg.

Traduceref Din mila lui Dumnezeu, Io Alexandra voievod §i domn a toatA Cara Ungrovlahiei, fiul

marelui §i prea bunului Mircea voievod, fiul lui Mihnea voievod. DA domnia mea aceastg poruncga domniei mele slugii domniei mele, lui Vlaicul cu fiii sal citi ti va da Dumnezeu ca sg le fieocinA la TAmg§e§ti, partea lui Badea, fiul lui Micul, toatA on cit se va alege din sat §i dinamp §i din pgdure §i din apA §i de peste tot hotarul §i cu loc de vie, deoarece a cumparat-ode la Badea pentru 750 aspri gata. $i a vindut-o el de bung voia lui §I cu §tirea tuturormegia§ilor din sus §i din jos. Iar dupg aceea iarg§i a cumpArat sluga domniei mele Vlaicul,care este mai sus scris, un ogor in cimpul de jos de la Luca cel batrin pentru 100 de aspri gata,insa sA se §tie, din lungul satulut ping la marginea Rastoacei dinspre apA. i-a vindutLuca cel !Atria de bung voia sa cu §tire tuturor megia§ilor.

De aceea am dat §i domnia mea slugii domniei mele mai sus scrise, lul Vlalcu, ca sg-ifie aceastA ocinA mai sus numitA de ocinA §i de ohabA for §i fiilor §I nepotilor §1 stranepotilorfor §1 de nimeni neclintitg dupA porunca domniei mele.

IatA martori punem domnia mea : jupan Dragomir mare vornic §i jupan Iva§co marelogofat §i Stan spatar §i Badea stolnic §i Dumitru vistier §i Mitrea comis §i Gontea paharnic§i jupan Stoica mare postelnic. Ispravnic Iva§co mare logofgt.

Am scris eu BrAtild gramatic in cetatea de scaun Bucure§ti, luna mai 13 zile, ani curgg-tori 7082 <1574 >.

Io Alexandra voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Nr. 3

1581 (dupe 9 august) 1582 (InaInte de 9 septembrle), Nueure§t1

Mihnea voievod (Turcitul) intgre§te lui Radul logofat mai multe parti de ocinA, ogoare§i tigani la Corne§ani §i in Ratol, cumpArate de la Manes, Badea §i OW. Partea de (mina alui Gale§ o staptnea Radul logofdt deoarece platise birul acestuia timp de 6 ant.

t 114HAOCTil0 CONC110 IW inilx-Hic KOEKOAA H POC11OAH11% 1101C011 3EMIA1XrrppoKA4KHcKot chn8 KinliKdr0 H orkAospaaro flAHaAHApd ISOIKOM. MUT roc-flOACTRA MR Cite <NOKIA> Hit rOCI1OACTKA MH PAASAWK AWrO4SET C%C CkHORHM

1 Text §ters in original.

-- 9. 3189

}K$11411

t

Si

f

9

AN-

www.dacoromanica.ro

904 C. N. VELICHI

HitEM son% AACT, !income AA Ml3 ECT WLMFIS it 11013HiW4HH H LIT PlU,OH OAFS

Alis....>1 CUM II0Tpl6K4H 110AOKHIIS WT Homo, WT rope H WT 1118N1 H WT KOMH WT WT HOCKSAI, 3AibEE 10 ECT HOKSIIHA NASA nWrO4SET Toro WLMHSKHWE pia WT IMA CTOHK4 H WT 11 34 xK$ <ACHIM rOTOKH. fl>1 114K A4 MSECT PaA Sim's noro2IsET AM l'AMMOK SA W9HH8 IMICAX Api MIKA CE XTHT H<3019 4114WT HOMO H WT ROAR H WT rope H WT 110 KisCkr MECTOKE WT 110 pap(....)'nowkwg Toro W'lHHS BMW pia ECT 110KAOHHAA CAM<....>1 EMS PAAIrAW11 Awro4srrSA mom% Aospom R0410 A TEX VAIIHS rdAILUOS wHa ECT .... >14H.

TAME P4ArA AW1'04SET WH ECT HAATHA Toro WHIFFS KHWE p *X SA slip g%%HOKE I'44E111 HO moroT A4 HI HMTHT 10EMS 34 slip, 34110K1 ECT tun cHpoAAA/ Vkili10 C 6C Timwp AFIS ICT 110K4OHHA PaAynwit AWrO4SET AA Fir HMTHTMOHCHT H Ad lir [WWI ppina.

H 0411 noKSHH NASA <AorollsET eAHH>1 HHK S ROIHIEWAHH 8 ropu8 A8Hic1.WT HAA Mark spAT B4H111 SA 7 KOH.

H HAK 11010311H Por" AwrOISET A 44111411 HA HMI HHCTOr11 WT HA ChHIt

NEMIK"kK 114 HMI KAA* H KI&3411 WT 64...>1 34 < ..> acnpH.H OAK AA OCT PAAIrAWK itWrOZISET 7 411,Hr4H HA HMI ASMHTfIS WT /14A

3aXapila WT 11SpK010, sarkm 10 ECT AM PaAyn AWrOZISIT ApSr AUMPAH Ha HME11f111+AAT, BAKApHig paAl Toro AH,HrAH. fl nocniX 4 9.. 401 r411 SA H4 HME XHHKA.

ICT BOKSMIA NASA AWrOdSgT HAA 3AKapita 34 AcHpH rOTORH. H HAK 001181HNAVA Atvr021SIT 4 MOM 114 HME P 6AH4 WT HA XAM3A MSS Bifirlail SA EAHltK011 gosik....>1.

H npomAowt SKEM3H MOAII KHWE p14u118 34 CROHM AOGPOM 110,4* H C%C.

5 OHAHI1 Kli>2CIM Aurmatuom WT wicrhcr MICTOK H WT 1113EA rocnoAcTKA MH.CIPO p4A1 AMOK H rocnoAcTKo MH KP4AYA011 AOrOdSgT, IMMO AA MS ECT

w4HH>28 WrAKS EMS H CHHOKHM H KHHKSM H 0ik<K11841TOM H HH WT KOrOkti Hin0 >1KOA'k6HMO HO pl4 rOCHOACTKA MH.

<COKE CREAI>2TinigH HOCTAKAIM rocnoAcTito MH: Ht8HAH <IKALIIICO KM.

AROVIHK H actIn>24H kill KM 4Wr021SET H KOCTAHAHH KM FunTimp H ASMirrilSCHATd(3 H PeAyn KO<MHC H X>241311AT KEA CTOMIHK H romck Kn HErAIIHHK H lKtSllaltAAHLI10/t KM HOCTEMIHK. HCH11411HHK liKAWICO Km ARCJUNK.

11311HCar 11411 nWrO4SIT n11( >3 MOW cToArp4A8 S fiSK8papi WP11,1,4mA AG Flillt 0HC411HE TEKSIIIHM <AtTOM> Kik AtT x 34

t 1w Mall* KOEKWAA MHAOCTI10 60}11I10 rOCHOAW1k

Orig. slay, pergament 34/28 cm, §ters rupt la Indoituri. Pecete timbrata, partialdistrust.

Pe verso o notita din sec. al XIX-lea : mosia Cornesani si Ratoi.

TraducereDin mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod §i domn a toata tam Ungrovlahiei, fiul ma-

relui $i preabunului Alexandru voievod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele luiRadul logofat cu fiii (sal) clti Ii va da Dumnezeu ca st -i fie ocina la Cornelani si de la Ratoi

1 Text sters In original.2 Text sters rupt In original.8 Text sters In original.

8

Irk

si

f

§i

110. >1

AT,.

WINO

11

www.dacoromanica.ro

9 NOUA DOCUMENTE SLAVE INEDITE (1569-1636) 905

Insil partea lui fiul lui PotrAcan, jumdtate, din cimp, din munte 9i din pAdure vi dinapd vi de peste tot hotarul, de pretutindeni pentru ca a cumparat Radii! logofiit aceasta °dnamai sus spusa de la Stoica vi de la Neagoe pentru 2500 aspri gata.

5i iardvi sd-i fie lui Radul logofilt parte de °dna a lui Galev, toata, on cit se va alegedin cimp vi din apd vi din munte vi de peste toate locurile deoarece aceastd ocina maisus spusd a inchinat-o el insu9i de bund voia lui Radul logofat, iar aceastd (mind a lui Ga-les ea a fost Astfel Radul logofdt el a plait aceasta ocind mai sus spusa vase anipentru bir, deoarece Galev n-a putut sd-i plateasca lui pentru bir, pentru ca este om sarac,numai cu trupul, ci a inchinat lui Radul logofat pldteasca ce poate vi sa-i tina aceasta°dna mai sus spusa.

5i iardvi a cumparat Radul logofdt un ogor la Corne9ani, in lunca de sus, de la Maneafratele lui Banea, pentu un cal. 5i iarlivi a cumparat Radul logofdt un tigan anume Nistor dela fiii Velicai anume Badea Cazan de la Ba... pentru aspri. 5i iardvi sd-i fie lui Radullogofat un Wan anume Dumitru de la Zaharia din Purcariu, pentru ca i-a dat Radio logofdtlui Zaharia, pentru acest tigan, un alt tigan anume Lepadat, iar pe urind tigauul anumeHinca I-a cumaparat Radul logofilt de la Zaharia pentru 500 de aspri gata. 5i iaravi a cum-pdrat Radul logofat un tigan anume Radici, de la Hamza fiul lui Benga, pentru un cal bun...

au vindut ace9ti oameni mai sus spuvi de bund voia for cu vtirea tuturor megia-vilor din jurul locului dinaintea domniei mele.

De aceea am dat domnia mea lui Radul logofdt ca sii-i fie °dna vi de ohabd lui fiilornepotilor strenapotilor vi de nimeni neclintit dupd spusa domniei mete.

lath martori punem domnia mea : jupan Iva9co mare vornic jupan Ivan marelogofdt Constandin mare vistier Dumitru spdtar Radul comis Harvat snare stol-nic vi Gontea mare paharnic jupan Danciul mare postelnic. lspravnic Iva9co marevornic.

A scris Nan logofdt zile in cetatea de scams Bucurevti, de la Adam pind laaceastd scriere ani curgatori, in anul 7090 <1581 1582> .

lo Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Nr. 41583 mai 22, Bucure9tl.

Mihnea voievod (Turcitul) intarevte lui Bran vi fratelui sdu Pritru ocinele, via Si livezilecuinparate schimbate intre ei in satul Urse9ti.

t litHAOCT110 60}010 IW IIIHX11* BOMA 11 rOCHOAHMI BlICOH SEMAk XrrPPo-HAAXiECKOE Chit 111AHKAr0 H IlirkA06(341'0 flAfaAllAp$ 110EKOAS. AAHAT rOCHOACTHOMH C110 nowkilif rOCIIOACTILI MH BpanoK CkC C111-10BH IA1111,EM sort MCP, 1:11:0NifAA MS ECT MIMS S Xpeemiti AEA EMS 3A noictininie KI.C4X WT 110 KhCOM KOT Ap0A%H AEA gpATS CH Ill&TpOK 3A 110K$1111111 111.C4X B4(11 MHKA CE XTIT H3613ATH, 110111N:i10 ECT 110101i1HA Bf1414 WT 6pAT Ero IhsTp8 AEA Ero SA WtIMIK WT HOICSOIHIE likCAXSA 71 BOA H SA ri WKI H, A 11.kTp8 AE CkAJ311NCHT WIIHHS EMS 34 A-kAH11$ nollElKE

cino. CI CST STAKMHTI INTO; CkC <6114TOM CH>1 Bp411 WT npFA rocnoAcTna MH.H naK (no)KtInn nimorpoA H A togoinho WT WT CM 3A

acnoi H d INEA. H 114K 11(10MIHH K11411 CkC Il<kTp8 )1c I1C 3H4HIE akcemmeritawom H wT rop H WT AOA H WT npEA rocnoAcTu MH.

Originalul patat, nu se poate citi.

sA-1

Si5i

51

51

5i

&DAHL,*ig

1

9t 9Si

51 Si 5i

Si

111,13$ a

www.dacoromanica.ro

906 C. N. VELICHI 10

Coro pmt AMOK H rOCHOACTHO MH EpAHOH H sp.vr fro IlwrpoR, rimeace AdNM CST Wt1HWIL KKW <ICAGS NM H ChHOISHM H DISKOM H liptg11801HTOM H HI WTKOrO)K1 HIHOTkKHOKIIIS 110 piano rOCIIOACTKA MH.

COO CgfAitTlAif HOCTAKA-kfM COCHOACTgil MH : IIKAWKO MOOCH AgOp-HHK H AkSAAT (KfAHKH nwroilsIT H ASMHT1JS KEA cnaT4p H KOCTANAHH REA

H AgflitlIOA CTOAHNK H PAASA KOMHC H CONUt HadpHIIK H NCSHAH MAN*WHICH HOCTOAHHK. H<C11114gHHK 111028A4T KIAHKH AWrO4SIT. HCHHCAX e3 nom rpe-M4THK tS rpm 6 filkSpato Rh M*CIH,A MAIO Kg AkHH WT flAfMA AO aro MIC4Hil0TOKSWHM A*TOM Irk A kT x 3CA.

t 1W MiXHic ILOIRWAA MHAOCTII0 607410 rOCHOAHHk.

Orig. slay pergament 30/21 cm, patat la marginile laterale §i rupt la tndoituri. Peceteade ceara rolie apllcata, ctizuta.

Traduceret Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voievod §1 domn a toatA Zara Ungrovlahiei, fiul

marelui §i preabunului Alexandru voievod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei meletut Bran cu fiii sal, citi ii va da Dumnezeu, ca s5 -i fie ocina la Urse§ti partea lui de cumpa-ratura, toata, de peste tot hotarul §i partea fratelui situ Patru, de cumparatura, toatA, oneft se va alege, pentru cil a cumparat-o Bran de la fratele sdu Patru parte? lui de ocina, decmparatura, toata, pentru un bou §i pentru 13 oi, iar PAtru Vita ocina lui de mo§-tenire, pentru cd aga s-a inteles PAtru cu fratele sau Bran dinaintea domniei mele.

Si larilg a cumpArat PAtru o vie §i 4 livezi de la Oancea din sat pentru 160 de aspriql pentru un stup. S i iara§i a facut schimb Bran cu PAtru cu §tirea tuturor megia§ilor§i din sus qi din jos dinaintea domniel mele.

De aceea am dat domnia mea lui Bran qi fratelui salt PAtru ca sA le fie (mina deohaba for §i fillor §I nepotilor §i stranepotilor §i de nimeni neclintit dupa poruncadomniei mele.

Iata martori punem domnia mea : jupan Ivaco mare vornic jupan Laudat mare logofatDumitru mare spatar Costandin mare vistier §i Danciul stolnic §i Radul comis §i Gonte,a

Vaharnic jupan Mtnea mare postelnic. Ispravnic LAudat mare logofat.Am scris eu Preda gramatic In cetatea Bucure§ti, In Luna mai 22 zile, de la Adam

plea la aceastd scriere, ani curgatori in anul 7091 <1583>.lo Mihnea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Nr. 51605 aprIlle 28, TIrgovigte.

ttadu voievod (Serban) Intare§te lui Fatul li lui Neagoe, fiii lui Voico din Corbugori peste40 de parti de ocina din satul Nucpara, cumparate de la oamenii din sat cu 69020 aspri

t MHAOCTif10 60)Kif10 IW PdAyA gOIKWAA H rOCIIIOAHH'k !MOH 31MAHOirFrppeaddilHCK01 WIC HOKOHHAr0 ET/ fi-kc-hpas 1301KOAA.

AAKAT rOCHOACTKO MN Cif flOgfAtHil rOCHOACTKA MH CMS3EM rOCHOACT&I MH101LTSA0g H ffkroint CkHH KOHKed WT Kop68wopu H Clhe CHHOKH CH EAHLI,H HM

1 Originalul Watt nu se poate citi.1 Text rupt In original.

WHIM 11

/KSHAH

WitTil.111

sA-si

sisi

$i

si

www.dacoromanica.ro

11 NOUA DOCUMENTE SLAVE INEDITE (1569-1636) 907

sor% "OCT, I4KOIKE AA HM ICT W4H11S S HSKWOApir AM KOHWk rOK ribcff HApiEAHKA C. KTET H3EP8TH WT 110810 H WI' WSMH H WT KOAA H WT 11AAHHH H WTHOCKSAN HOHEM. CST KSHHAH RHWE P 14111H CAS3H rOCHOACTlid MH WT HAA )".3471113H CTAHOK 1 H HtrACK 311 xF denim. H FMK K81114 CAS3H rocnoAcTua MHP.4111H WI' HA 1 AM EMS IckCAr SA xi ACH pH H AM P .. A01 !MCA 94ACEIPH H A IA CTAHOK Inca 34 x KT ACIIPH H AM CTAH410A 1111C4K 3A x R AC DP H HAM CT4114104 1111CAr 911 x B ACHPH H AM ilHKOApffiK H Ch HS ero C AX

WT34 xi" acnpH. H I1AKH AM MHpKA H AO6POTI& IVI&CAK WT 110810 H 07' WSMH HH OPI H WT MINIM SA x KW 4C3PH. H 114K KSna WT HAA ASK,* AEA INS Kited WT110410 H WT WSMH H WT 130,841 H WT 1144HHH 9A x B ACI1PH. H OAK WT 1

AEA EMS rhea WT 1101110 H WI' WSMH H WT 110,84 11 WT HAAHHH 34 x AK acnpH.H 114K KSBH WT CTPOI H WT 61(3 AT ero CT411410A AEA EMS 1171C4X WT 110810 H W7'WSMH H WT ROAd H WT HAAHHH 34 xi; ACHPH. H 1114K KSUH CASSH rocnoAcTua 81HRHWE P .4114H WT HAA IIIEISSA AM EMS glad WT nomo H WT 111881H H WT 110A4 HWT OAAHHH SA x KT ACHPH. H WT KopoAt AEA EMS whcaX WT nonce H WT WSMHH WT ROAd H W7 HAAHHH 34 x AW ACHIM. H 114K KS1111 WT FIAA CKHH 1n1HIUK HAHMI PAASA WH fiAME H KOHHtr AM HM nadir 38 x ru, acnpH. H AEAickcaX WT 110410 H WT WSMH H WT HOAd H WT HAAHHH 3A x Alt AC 11PH H AMKOHKOK Illatir 34 x11 4C11pU. H OAK AM HEAtIOWK UMW. 34 x4 H 114KMA P AAYAOH1 !flied H MA MINIM oro 110HK4 1311C4K 1 34 x B ACnpH, H AM g 40.

AOR Whoa SA x A$ H AEA . . 1 H AHEIICIS CT16IIHA 1 1111C AX 94 x RC acnpn.H 114K KSHH MA filupea irked SA X ACHP H. H 114K OOKSIIH WT HAA B41368 A AEAEMS WT 110410 H WT WSMH H WT FIAAHHH 3d x411 ACHPH. H OAK 11010511H

CASSH rOCHOACTKA MN RHWE ptX MA OFIPEK EVILCAX SA W. acripH. H 114K BOKSHII

C4S3H rocnoArrua MH WT HA . 1 H CVCTPOM CH . 1 CkHH il MOIR AM IMSItILCAN WT 110410 II WT WSMH H WT EOM H WT HAAHHH SA 14 acnpH. H OAK 110-KSHH WT HAA KAAASA 1 H WT 6P AT or° lOral AEA HM 1311C4I SA tif ACHPH. H EIAKWT HAA CKHH IniiHrHEK RHT4H H CECTPOM CH CTAHKA MA 11M 1111C4X SA I,7V

H OAK WT HAA C6HH BAPESAOK 1 H CT4H AEA HM K'6C4X W7' 110410 H COTWSMH 11 WT ROAd H WT 1144HHH 3A x A ACHP11. H 114K KSHH WT HAA CKHH HtroonCTAH H PAASA AM 11M BKCdX WT 110410 H W7' WSMH H WT BOA& H WT HAAHHH311 x AN 430PH. H FMK KS11111 WT HAA PAASA H CTAH AM EMS Kl&CAK 34 W AC II pH.

H 114K KSIIH WT HAA Ck11H MAHER PAASA H ApArosuip WT 00410 H WT WSMH HWT BOAR H WT HAAHHH 3d xaT ACI1pH. H 114K WT XArk H WT auencrwan CH

WkrOfICH . . 1 AM HM 34 >KT acripti. H 114K WT HHA iIIHpua AM EMS 1116C4I

34 X ACHPH. H 114K WT 11A 141110 AEA EMS Eltar H Cl%C KItC4X nousniuie EMS HCitC rP4AiHA H CKC AHKE3HAE H C Bike 4TO FCT K811114 WT C140 ilSKW OAP SA A4s.

H n4K KSIIH WT HAA fi4A1k AEA EMS InaCAK SA 411 4CI1PH. H [ut WT 114A 14AKS4MA EMS 34 x41711. H OAK KSOH WT HAA CTAII AEA EMS lila AX SA ii, acnpu. H OAKWT HAA MOP* AM EMS R1LCAX SA if ACEIPH. H FMK KSIIH WT H4A CTPOIE AM (MSKlICAX 94 x 4 ACnpH. H FMK WW1 WT MAN* AM EM 3 1111CAX 3d 5( 1 ACIIPH H WT114 ?Kahl ero Ali0M4 MA EH !rhea 34 x1717. ACE I PH. H 118K WT AEA EMS rheaH ClaC A*AHH11,A KPILCTEK Itl&CAK H CILC AtAHH144 fiSAIR SA xFf ACHPH H 11AK K -1111WT HAA . 1 AEA EMS Irked 34 x4C 4C 111P11. H FMK WT HAA iilP64H AM EMS

Loc ras to original.

!WWI

1

SCUPS.

11'0

moan

111148A

1

ample.

www.dacoromanica.ro

908 C. N. VELICHI 12

It-hCAX SA ap 4CIIpH. H IldK WT itiOr1111 AEA E(ro) VIICAX 3A CH ACHIM. H naK

WT HAA CTOHK4 AM EMS R-KCAX 34 iff ACIlpH. H HAK HOKSIM WT ii TovpsaannH EpA(T) fro illaptin Am HA% rhCia 3A H IIAK WT flACSA AM EMS KlICAXSA if acnpn.

H npoAmowe CIE KHWE pftlEHI AMORE HM WT CKOHM A0140 KOMO H C%C311401 MirirdWOM H H3 rop H H3 AOA H WT [VIA FOCHOACTRA MH.

Ctro paAi AMOK H rOCHOACTKO MH CASSIA% rocnoAcTKa MH KHWI (MOM,LIKOHCI AA MS KT Bh W4HIIS H WX46 EMS H NH WT Korome NEHOKOA*SHMO HO pet'rocnOACTRA MH.

COKE SRO H CKEAETEAil flOCTAKAEX rocnoAcTKo A1H : ?Mimi PAASA KM01140 HH EpAT ero NiSnan 11pem KEAHKIH CM! H H<SHAH 'IEpHHK4 RfAHKili AROpIIHK N HCSHAIICTOMid MAHON AwrozisiT H 3KSII411 HHK4 ECM ENICTilap H *SUFI Mirka* KM CHATdpH SKSIIAN EchpKAII BM CTOAHHK H rAHrOpiE BM KOMHC H NiSII411 CTMMIOA KMtienplIHK H )KSEIAH AfKA KM HOCTEMIHK. HCIlp4KM4K MSHAN CTOHKA KEAHKill nwrodsgT.

H a3 CTAH AOPO*ET ncnucd 144CTOMIIH rpaAy Tp-hroKno MIiCEIIdallpHA KN A6101 WT PIAAMA TEKSIlldr0 ATOM K ATO xspri.

t IW PaASit KOEROA4 memocTito &mho rOCH0AM16.

Orig. slay, pergament 78/40 cm, foarte putin rupt la Indoituri. Litera M initial, monogramasi initialele din text cu chinovar. Pecetea timbratA bine pastrata.

TraducereDin mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod domn a toata Cara Ungrovlahiei, nepotul

raposatului Io Basarab voievod. DA domnia mea aceasta poruncA a domniei mele slugilor dom-ni el mele, lui Fatul lui Neagoe, fiii lui Voico din Corbusori $i cu fiii for clti le va da Dumnezeu,ca sa le fie ocinA la Nucsoara, partea lui Voineag toata, on ctt se va alege din camp $i din pa-dure $i din apa $i din munte $i de pretutindeni pentru cA au cumparat aceste slugi ale dom-niei mele mai sus spuse de la Hadar $i de la Stan ... $i de la Neaga pentru 3000 aspri.

iarasi au cumparat slugile domniei mele mai sus spuse de la partea lui toata,pentru 2000 de aspri $i partea lui R toatA pentru 2000 de aspri partea lui Stantoata pentru 2300 de aspri $i partea lui Stanciul toata pentru 2000 de aspri partea luiNicoara $i a fiului sau toata pentru 3000 aspri. $i iarasi partea lui Mirca $i a lui DobrotAtoata, din amp $i din padure $i din apa $i din munte pentru 2800 de aspri. $i iarasi a cumpa-rat de la Luca partea lui toata din camp $i din padure $i din apa $i din munte pentru 2000de aspri. $1 iarasi partea lui toata din cimp $i din padure $i din apA $i din munte pen-tru 1600 de aspri. $1 iarasi a cumparat de la Stroe $i de la fratele sau Stanciu partea luitoata din amp $i din padure $i din apa $i din munte pentru 3000 aspri. $1 iarasi au cum-pArat slugile domniei mele mai sus spuse de la Steful partea lui toata, din cimp $i din pa-dure $i din apa $i din munte pentru 2300 aspri. Si de la Corodea partea lui toata din amp§i din pAdure $i din apa $i din munte pentru 1800 de aspri. $1 iarasi an cumparat de la filllui $ipa anume Radul Bancea $i Voineag partea for toata pentru 3900 aspri. $i partealui toata din amp $i din padure $i din apa $i din munte pentru 1400 de aspri $i par-tea Jul Voico toata pentru 1500 de aspri. $ i iarasi partea lui Nedei toata, pentru 1400 deaspri. $1 iarasi partea lui Radul toata $i partea nevestei lui, Voica, toata, pentru 2000 de aspri

partea lui Vladul toatA pentru 1500 $i partea lui $i a nepotului sau Stanila, toata,pentru 2200 aspri. $1 iarasi au cumparat partea lui Oprea toata pentru 600 aspri. $i iarasi

K'6C'ICM

K'h

tliHndn

.1. si

Si

*isi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

13 NOUA DOCUMENTE SLAVE INEDITE (1369-1636) 909

au cumparat de la Barbul partea lui toata din eimp si din padure si din munte pentru 1100aspri. $i iarasi au cumparat slugile domniei mele mai sus spuse, partea lui Oprea, toata,pcntru 600 de aspri. $i iarasi au cumparat slugile domniei mele de la ... si de la sora safiii lui Neagoe, partea lui toata, din cimp si din padure si din apa si din munte pentru 900de aspri. 5i iarasi au cumparat de la Vladul si de la fratele sau Iuga partea for toata, pentru700 de aspri. 5i iarasi de la fiii lui Mihnea, dc Ia Vitan si sora sa Stanca, partea lor toata pentru800 de aspri. $i iarasi de Ia fill lui Barbul... si Stan, partea for toata din cimp si din paduresi din apa si din munte pentru 1000 de aspri. 5i iarasi au cumparat de la fiii lui Neagoe, dela Stan si Radul, partea for toata, din chnp si din padure si din apa si din munte pentru1040 de aspri. $i iarasi au cumparat de la Radul si Stan partea for toata pentru 800 deaspri. Si iarasi au cumparat de la Radul si Dragomir, fiii lui Manea (partea lor) din cimpsi din padure si din apa si din munte pentru 1300 aspri. 5i iarasi de la Udrea si de la ne-potii lui Neagoe partea for pentru 2300 de aspri. $i iarasi de la Mirca, partea Jultoata, pentru 600 aspri. iarasi de Ia Ianiu, partea lui toata si cu toate cumpAraturilelui si cu gradina si cu livezile si cu tot ce a cumparat din satul Nucsoara, pentru 1500(aspri). $i iarasi au cumparat de la Badea partea lui toata pentru 1600 aspri. $i iarasi dela Albul, partea lui pentru 1350 (aspri). iarasi an cumpArat de la Stan partea lui toata pen-tru 900 aspri. $1 iarasi de la Oprea partea lui toata pentru 700 aspri. 5i iarasi au cumpAratde la Stroe partea lui toata, pentru 1000 aspri. 5 I iarasi an cumparat de la Manea partea luitoata, pentru 1000 aspri si de la sotia lui Moma, partea ei toata pentru 700 de aspri. 51iarasi de la 5teful partea lui toata si cu delnita lui CIrstea, toata, si cu delnita Jul Budea,pentru 2000 aspri. 5i iarasi au cumparat de la partea lui toata, pentru 1200 aspri. $1iarasi de la $erban partea lui toata pentru 1100 aspri. $1 larasi de la Mogas partealui toata pentru 250 aspri. 5i iarasi de la Stoica, partea lui toata, pentru 700 aspri. iarasi ancumparat de la Turbalin si de la fratele sail Marin, partea for toata pentru 1000 aspri. $iiarasi de la Albul, partea lui toata pentru 500 aspri.

$i an vindut aceste parti ale for mai sus spuse de bunavoia for si cu stirea tuturor me-giasilor si din sus si din jos si dinaintea domniei mele.

De aceea am dat si domnia mea slugilor domniei mele mai sus spuse, ca sa le fie deocina si ohabA, for si de nimeni neelintit dupa zisa domniei mele.

Iata dar si martori a pus domnia mea : jupan Radul clucer si fratele lui, jupan Predamare ban si jupan Cernica mare vornic sl jupan Stoica mare logofat si jupan Nica marevistier si jupan Afirzea mare spatar si jupan Barcan mare stolnic si jupan Gligorie marecomis si jupan Stanciul mare paharnic si jupan Leca mare postelnic. Ispravnic jupanStoica mare logofat.

$1 eu Stan logofat am scris In cetatea de scaun Ttrgoviste, In Luna aprille 28 zile slde la Adam cursul anilor in anul 7113 <1605>.

f lo Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Nr. 6

1614 tulle 28, TIrgoviste.

Radu voievod (Mihnea) tntdreste lui Neacsul pAralab de Ctmpulung si jupanitei lui,Dragomira, mai multe parti de ocinA si vecini din satul Mataul de Jos, cumparate de laParaschiva postelnic din Boleasca si de Ia altii cu 8500 asprl.

$i

Si

$i

...

I

www.dacoromanica.ro

910 C. N. VELICHI 14

f MHAOCTIno KOKTIO IW PAAYA KOIKOAA H rOCIJAHH% IMCOH MAAR Xrrpp01MIXiHCKOf Clin% BEAHKAr0 H np*Aonparo HOKOHHHOMS fitHX14111 KOEBOAA, 4111111rES

CTAPAVO flAHadHApS BOEKOAA <A>14BAT rOCIIOACTKO MH Cho flOKM8Hil rOCEIOACTRA

MH HtKillIOAWB 11131i1f1&1146SA WT All'hr0110A H )KSI1AHHIAEK fro AperomnpFs H C'keCHHORH HM 6Ork AACT, 14KONCI AA MS ECT W4HHS S AOAAllA IIHTHAbB WT CiaTtHH BKCAX WT flOA10 <H WT KOAA H WT>1 nocs8Ao Repomince CE prim H369ATH WT NO XOT49OM H CbC AEE 11141fHlf RA HMI ASMHTPS2H Aparonthp, HOHEIKE ECT ITOKSIIHA iltKWSA 11011K11114684 H MBITAHHH,A fro APAr0MHPA Cil0 W4HHS EMI 1011118 FDIC W7' <1I >34PACKHKA flOCTEAHHK WT BOA*CKA, 387'KEHTHA1111 WT CI&TtHH 34 xi ACHPH rOTOKII. <H> BAK nosSnn lit KIIII0A npbKb-A4tK H NCSHAHHEI,A fro Aperomnpe W'IHHS S AOA Mbu,b$, W6448 B AtAHHU,I ifKOHKO C'kC AtAHHII,A H P . . . AtAH>IH144 RH9410A0B, HOHINCE 10 ECT 110KBHHA

WT HJA BAP ESA GINS MHXKHAKK BA x Rib ACHPH rOTORH. H 114K 110KSI1HA ilt KW KMHP1LIC11AAESA H N:8114HH11,4 tro APArOMHP 4 W411118 S AOA Mbl4bl3 <At41111144 WV'S 04113, HOHINfl ECT 1106811H/I WI' HAA 11110311< >10nt Bap68no6SA xi denim rOTOECH npn AhHH P4A5A4 KOEKOAA Hjtp64H. H npomAaX WHN 34HHXHOM Aospo ROAIO H 83114H11 slam merita(tuom WT rop H3 A0A H WT4>WKP'keT MICTOB.

H iqu)Ko CST KHAN Torm HA WCT9OEFII14 HM MHOSH Aospn MOAN CICkAITIAHAAR no HMI WT ROTflPH KOHKO nwroilsrr H Ong* ... >1 H iitTP HMAN H W7'AAltrOROA AffrkAAT H MHOSH AIOAI IMO HI CST UHC 3Af.

Ciro paAn AAAOX H <rocnoAcTso MH iltKWIOAWB HrliK11486 H NSSIIA>1HHIAIKIro AP4r0MHPIK, 14KONC8 AA MS ECT HM W4HHS AkAIHO H Bb WX ARS CkHOKIIM HBHSKOM H HP 4ITOM H HE WT HHKOrONCI HEHOKOAt CHM° no pnamo roc-HOACTKO MH.

COKE 86o H CHOAITEATH nocTdsnr rocnoAcTsa MH : NtSHAH JAHAICH KM 641IKpaiugclaH H NISI1411 KPI&CI't KM AKOP MIK H NSSIIAH KIHTHA KM AOrOdSET H RC8114HA*A10A KM BFICTilAP H NCSIIAH 1111C4 BEA crimp H EMHX4AAKH BM CTOAHHK HNC SHAH Epaiin KM KOMHC H NCSHAH ASIISA KM HEXAPHHK H 1KSIJ4H fifiliHAA BM<I10>4CTIAHHII. H HCEIPAKHHK HAPACKHKA BTOpiH AWrO4SIT. H A3 liffbA4T HADHCAX

Rb HACTOAFPAAY Tikr01311411, 1011K KR HIO AkHH H WT fiAAMA AO HHHtT14111Ar0 AtTOM K'h AtT x SPICE.

1l7V NASA BOIKOAA MHAOWTil0 60Nal0 rOCIIOAHHke

Original, pergament 23/20 cm, cu pecetea timbrata pAstrata. Rupt la indoituri.

Traduceref Din mila lui Dumnezeu, Io Radii! voievod domn a toata Cara Ungrovlahiei, fiul ma-

relui preabunului, rAposatului Alihnea voievod, nepotul bAtrtnului Alexandru voievod.DA domnia mea aceasta porunca a domniei mele lui Neaciul pircalabul de la Clmpulungjupanitei lui Dragomira cu fiii for eft' le va darui Dumnezeu, ca sA le fie ocinli la MAtaul deJos, insA parlea lui \Italia din Sateni, toata, din cimp si din apa $i de pretutindeni, on

1 Text rupt In original.2 Tit textul original cuvintele HA HMI ASMHTPS Mint Incercuite.3 Lipsa in text.4 Text rupt qi sters in original.

MOWS. wEatif

Fria

Cite

si

si

sisi

141111,1S,

Prktfltd

www.dacoromanica.ro

15 NOUA DOCUMENTS SLAVE INEDITE (1569-1636) 911

cit se va alege de peste tot hotarul §1 cu doi vecini anume Dumitru oi Dragomir, pentru cA aucumparat Neac§ul pircAlabul §i jupanita lui Dragomira aceastA ocinit mai sus scria de la Paraschiva postelnic din Boleasca, ginerele lui Vint' la din SAteni, pentru 5000 de aspri gata.

$1 lara5i an cumpArat Neaclul pircalabul §i jupanita lui Dragomira °dna la MAtAul deJos, Insa 2 delnite §i Voico cu delnita §i R .... cu delnita lui Chircin, pentru cA i-au cumparat de la Barbul fiul lui Mihaila pentru 2500 aspri gata. $1 iara§i an cumpSrat Neaciul Or-calabul §i jupanita lui Dragomira ocinA la MAI.Aul de Jos ...., delnita Stefoaiei, pentru chi aucumparat-o de la Micul ... lui Barbul pentru 1000 aspri gata, In zilele lui Radul voievod5erban.

5i au vindut ei de bunA voia for *1 cu Itirea tuturor megimilor din sus §i din jos i dinjurul locului. $i au mai Post atunci la lntocmirea ]or multi oameni buni martori, MO anumedin Cote§ti, Voico logofat §i Oprea 51 Petriman *I din Cimpulung, Lepadat §i multi oamenicare nu shit scri5i aid.

De aceea a dat §i domnia mea lui Neac§ul plrcAlab §i jupanitei lui Dragomira ca sa lefie ocinA, dedina §1 de ohaba fiilor §i nepotilor §i stranepotilor §i de nimeni neclintit dupiiporunca domniei mele.

WA dar §1 martori a pus domnia mea : jupan Ianachi mare ban al Craiovei si jupan Cirsteamare vornic §i jupan Ventila mare logofat §i jupan Dediul mare vistier §i jupan Leca marespAtar si jupan Mihalachemare stolnic §i jupan Bratul mare comis §i jupan Lupul mare paharnic §1 jupan Barnad mare postelnic. $i ispravnic Paraschiva al doilea logofat.

$1 am scris eu Lepadat, in cetatea de scaun Tirgovi5te, in luna iulie, ziva a 28-a §i de laAdam pins aciim cursul anilor, In anul 7122 <1614>.

f lo Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Nr. 71619, lulie 28, 71rgovi9te.

Gavriil Moghila voievod Intare§te lui Dumitru mare portar ocinA la Nuc§oara : 5asevecini cu delnitele lor, cumparati de la Fatul din Corbu§ori cu 20 000 de aspri.

t AIHAOCTIE10 60?Kill0 lai cAgpiHA itiOrHAA HOEKOAA H rocnomork WhCOE 3IMAfOVIT13130HAffiliCK01 WI KFAH1(00 H HOKWHHAr0 liry CEMHWH 1110rHA4 1101130Ad.

,i,r1RilT rocnoAcTKo MH Ci10 ['MANI' rOCHOACTRA MN 1304TEHOMS H 11133211T5A10

rOCHOACTKil MN 1CS114H 11,SMHT138 Ken nopTapH H C-KC CkIIOBH EMS EAHRENCE GOP%

"%ACT, liiKONCE AA (ECT)1 EM W4HHS S HSKWOWilirs WT CSACTKO ItISLIPIEA W66141 WTAEA 4:101aTSAWIL WT KopsSwopH .4 RE4HHH HO HMI COnp-k H flASSA H X,s,pit HASMHT138 OrapSn H CTAH H itiHKSA C6HOKH it1HIVIa6 H 1114364H H 11011CSA H MC11-110EMII CKHOEH IM H C'KC IthCIX A*AHHNE EA% WT nomo H WT BOAd H WT 114411H118

H WT CIAAAH411 CMOK H WT nos Rite XOT4110M, HOHINCE Cif W4HHS H TEX 1411311H4

RHWEI3EX, mut CST 6HAH VIITSAOK 6134T litroeK KSHEHIE WT HA poAlTenie em8mit NCI WIN npoKAI Rpm* 311 WAAKII4. Ii noTom KXA4 &HA HMI* $ AhHiE roc-nOACTItil MH A 41:0101,1 H MC giaCEMH ChHORN ero, WHH CdA111 34 CROW AO6p0MSHOMO ChTROpHAH ICT 8CTp0Ellif ClaC 11134611TIA10 rocnoAcTKa mot FCHWE peK HiSnalo

,11,8mHTp8 KEA norrep H pane HH EMU CHAOCTII Tope ICT npoAan CROEKO BE4111111 HClIC rhea AtAHHIJ,E EM NNW 13IX 34 xii acnpH rOTOKH, WI Cl1C 8311Allif spaTomCH Htrom H AOHAEME H*CT W6CIIHT4/1 Ilf4gHT1410 rOCnOASTKa MH RIME peX HO

1 LipsA in act.

www.dacoromanica.ro

912 C. N. VELICHI 16

H*POS Kw 41PhT8noft, AO Tor Aa H*CT KSIIHA dAH rite KOKI0 H*POEK iamb. IIfipoAaAoK (1)10.84 H Cl&C ChHOKH WO TEX HE4II1H FIFILHE pa wkAa BHA IldA rnaK8 Er*more IIEK0410 H ASWHOREIIII Tefpg ECT IMBHIlrer Byl%Cdr WHOM° Er° ONE BHA HMilA114A rA4K8 EMS.

H HpHAStIHA CE ECT TIM ciseAFTEnig HA CIE IScTpoinie EM MHO3H ROMpH HOHAZE ASA1HTp8 ETOpH HHCTilap H 114p4CKHILI RT0pH AWrO4SIT H CT.IHKO DOCTIAHHR

PSA*11SA H (Diepa KTOpH KAIOthip H T8Aopan [wrap H inSWilT KTOpH 110CTEAHHK

H 1110DTEAH4 KTOpH apmaw H Plap latl*HSA norodsiT H ASAUITpAWKO RTOpH KOMHCH Hitrot nor02IsET H HkrSA KTOpH KOMHC H KHpHMK CTOAHHK H IIKTpS 103R4ltlaWT EvI1A*HH H LINN H CKHpAET KTOpH flOpT4p H KOHKO AwrOdSET WT KOTEillH H GSTdA0r04'iET WT 11Hr IIHMIH H limp AWrO4sET 1410K0 MHO3H 60AlpH OKI H*CT HNC 3AE.

TEM poi AdA0X[H] H rOCHOACTRO MH IlOtITEHOMS H Hp4BHTEA10 rocnoAcTicaMH DiS114H ASMHTPS Kinincie I Op Tdp IiIKOME A4 (ECT)1 EMS Wi HMS H REtIHHH BMWpa MINI 3d A*AiHS EMS WLIKS H ChHORH EMS H KHSKOM H riPtIEHSLIEAOM H HEWT Koromg HIDOKOAIRHMO HO WpH3MS POCHOACTR4 MH.

CORE a CHEAETEAIII IlOCTAISA*EM Hr rocrioAcTgo MH : )RSHAH I4H4KH REAHKIE

BAH KVAIRCKH H 7KSH4H HIKAWBO KEA AHOpHHK H DCSIldH IIAH4 REAHICif AwrO*ET H1KSDAH CTOHK4 MAHKil RFICTIMp H DC811.111 11/1140 DA CHAT4p H )ftS11411 MHX444KHBEAHKII CTOAHHK H NtSDAH TAnropie BEAHKiE KOMHC H ?KSn &H KAM 111AHKil niKapiniK.H 7KSIldil 111K0A4 HIAHKIE HOCTEAHHK. HCI1p46HHK MSII4H BM HEAHRIE AWrOZISIT.

H 43 Htros nwrozisrr Hmuicad S rp4Ay piKomis Tirkrompi mtcou,4 panig

I° mum H WT flAdM4 Adatt ,4,0 HHH* aro 11Hedllif TIK1s1114r0 ATOM It A*T x3PK3.1. 1%0 TaKpliin golgwA4 MHAOCT110 SONCII0 FOCHOAHH11

(SS) 1W r4KpiHA 1110rHA4 KOIKWA4.

Original, pergament 67,5/28 cm, focrte bine pastr.t. Cu pecetea timbrata distrusa.Semnatura domnului. Crucea §i M initial Inflorate cu aur.

Pe verso o notita din a doua jumatate a sec. al XVII-lea : Cartea satului Nucwarei.

Traducersf Din mila lui Dumnezeu, Io Gavriil Moghila voievod §i domn a toata Cara Ungrovlahiei,

fiul marelui §1 raposatului Io Semion Moghila voievod. DA domnia mea aceasta porunca aa domniei mele cinstitulul dregatorului domniei mele jupan Dumitru mare portar §i cufiii lui elti II va da Dumnezeu, ca sa le fie for ocina la Nuc§oara din judetul Mu§cel, Insildin partea luI FAtul din Corbu§ori, 6 vecini anume Oprea i Albul §i Udrea §i Dumitru Ogarul§i Stan §i Micul flit Micai §i 5erban §i Peicul §i cu toti fill for §i cu toate delnitele for dincamp §i din padure §i din apa §i din munte §i din vatra satului §i de peste tot hotarul,pentru cA aceasta ocinA §i ace§ti vecini mai sus spuO, ei au fost ai lui FAtul, fratele luiNeagoe, cumparatura de la parintil for Inca mai dinainte vreme, de demult. Iar apoi, cinda fost acum In zilele domniei mele, Fatul §i cu toti fiii lui, ei Insi§i de bunA voia for auMut Intocmire cu dregAtorul domniei mele mai sus spus, jupan Dumitru mare portar qiMIA nici o silnicie §i-au vindut vecinii for §i cu toate delnitele for mai sus spuse pentru 20 000de aspri gata, Insa cu §tirea fratelul sau Neagoe. 5i pInA ce nu 1-a intrebat dregatorul domnieimele mai sus spus pe Neagoe fratele lui Fatul, pins atunci n-a cumparat, Insa cu voia luiNeagoe a cumparat.

5i au vIndut Fatul §i cu fill lui ace§ti vecini mai sus spu§i cind a fost pe capul for multanevoie §i datorle de s-au ridicat toata nevoia pe care au avut-o asupra capului lor.

1 Lipsa In text.

www.dacoromanica.ro

17 NOUA DOCUMENTE SLAVE INLDITE (1569-106 "913

Si s-au IntImplat la aceasta Intocmire de acolo martori multi boicri anume Dumitrual doilea vistier Paraschiva al doilea logofdt Staico postelnic Rudeanul $i Fiera al doi-lea clucer $i Tudoran pitar Musat al doilea postelnic Soptelici al doilea armas $i Ta-rAccanul logofdt Dumitrasco al doilea comis Neagoe logofat Neagul al doilea comisChiriac stolnic Pant iuzbasa din Baleni lani Schirlet al doilea portar Voico lo-gofat din Cotesti Buta logofAt din Tiganesti §i Idoxie logofdt si Inca multi boieri carenu sint scrisi aici.

Pentru aceca a dat Ii domnia mea cinstitului dregatorului domnici niele jupan Du-mitru mare portar ca sd-i fie lui ocina vecinii mai sus spusi de dedina si de ohabil lui §ifiilor lui nepotilor stranepotilor $i de nimeni neclintit dupA porunca domnici mcle.

martori le punem domnia mea : jupan lanachi mare ban al Craiovei §i jupanIvasco mare vornic jupan Papa mare logoffit jupan Stoica mare vistier jupan Mihomare spdtar jupan Mihalachi ma'-e stolnic jupan Gligorie mare comis jupan Vlad marepaharnic jupan. Necola mare postelnic. Ispravnic jupan Papa mare logofdt.

i am scris eu Neagoe logofdt In cetatea numita Tlrgovite, Luna iulic 28 zile de inAdam pins acum la aceastil scriere cursul anilor, in anul 7127 <1619>.

f Io Gavriil voievod, din mila Int Dumnezeu, domn.(SS) lo Gavriil Moghila voievod.

Nr. 8

1623 [Trine 23, Tirgovioe.

Radu voievod (Mihnea) intareste lui Dumitru al doilea vornic o parte din satul Nucloaracu sapte vecini, cumparata de la Mut din Corlori si de la fiii lui cu 20 000 de aspri.

t ilitHAOCTIO0 605Kif10 Iw PaAvit KOMOA4 H rOCHOAHHk irkCOH 3EMAH Xrropo-RA4X1HCKOf Chins BEMIKAr0 H nptAosparo HOKOHHHOMS MIIKHER ROMA& A,ARATrOCHOACTRO HM ciao HORfAinif rocnoAcTgo MU con-kpfinS rocnoAcTso MH 1K811411ASMHTpS RTOPH AROpHHK H C'ke CHHOKH CH fAHU,IMS cork A4POK4X, 1460)Kf AA MS*CT WilHHS S HSKWO4plx WRAtif AM VkTSAORH WT Kopwopn, BKC4X, WT HOMO HWT WSASA H WT BOAR H WT unman; H WT CfAMMIlf CMOR WT DOCBSAH, napi fAHKACs KTHT H36p4TH H S Rf 4HHH no HME : p* C kC CHHORH CH H XAfrkCHHOHH CH H 1 OHKO GJrapSA C hC CHHORH CH H NASA IIWKSA C hC CHHORH CH H

CT4H CHHORH AUK-KR H npaT CH inHKSA C'1%C CHHORH CH H MEP RAH CHHORH

EMS, 110115)55 fCT HOKSHHA contpnn rOCHOACTRO MH MS114H ASAWTOS AROpHHK CilO09HH% H C hC HPIHHH RHWi MINH WT HAA gYkTSA H WT CHHORH fro HtrooKOHKO WT Kopwopu 34 xiC ncnpli POTORH AK HIE FAIKOHA ROMOA KOI'M 6HCTTN, AtTOM x apt:3 H SHACC rOCHOACTRO MU H KIIHVA 34 HOKSHIWE. H npo-AAAAK tbatTSA Cl&C CHHORH oro, WHH 3A Aospe 110A-k, E53 HH EMU CHAOCT H8311A145 R'KCAM moriawom WT rop H3 AOA H Via 31141114 spaTom CH Iltroo. HCST MHOSH COA*PH CREAFTEMH HA HMI: Cfp4 RHCTHM H A8mirp8 nncTiop H111SWAT HOCTIMIHK H 11*roo ravro*rr H JAW nopTap H CKpitarr nopTap H KOHKOAOrOilrlaT H TSAOPAH WIT4p H WT Rom: EpARIE H larSA KOMHC H CT4HKOflOCTIAHHK H itiOrA AWrO4SET H WT PhTHR011pH : Ono AWrO2IrkT H 11AGSA 64118A.

H HAK HOKSHHA A,SMHTO AllOpHHK8ft wilHHIL S HSKW0Apit, 44H 34 W4HilkTSA0pHHSAOR 1 WT HOMO H WT WSMA H WT BOAR H WT HOCIESAI Up,

gi

gi

gi

SI

Jail{gi gi

C.0 Cu

C dC

H

RI.

C 6C

KHAN

AM.

di

di 5i

5i di

di di di 5i

di

di

Si 5i di

di

www.dacoromanica.ro

914 C. N. VELICHI 18

MIKA Ci rTHT 113613ATi WT FIO IVILCON1 XOT4pOM, mime W ICT HOKSHHA COAirpHtiroCnOACTRA MH NOUN ASmHTp8 AllopHHK Cho A1Ain8 WT H4A Bollirkr WTHSKW0Apis SA )(AC mutt rOTOKH. H npow FCT WH 9A taros Aospo HOMO H SHAHCST WT HSKW0Ap'6 none PAASA H CaAp*.

Ciro pmi AaAoX H rocnoAcTKo MH 60AtpHHS roCnOACTKA MH ASMHTpSKAllOpHHK NT MorowelpH mow, A4 10 ocT %OWNS A*AIHS H Rb wrAK CHHOKOMKFISKOm H npiituatuTonn H He WT KorvicAo Hin0K0A-k6HM0 110 pHsmo rocnoAcTKo nth.

Ci.ci ISso H CKEAFTEA1H FlOCTAKHr rocnoAcTKo MH : MS11411 KEHTHA REA AHOpHHH

H wthuti Mu REA Aoroikr H if 0&H XpHsa REA KFICTIFp H }KS11411 HEKSA4 KEA

CHAT4p H HISHAFF ElLpT0A0MH REA CTOMIHK H 7KSH4H 418pTSH4 KOMHC H Nairial... 1BEA Hir4pHHH H /*MIMI TpSilsatim KEA HOCTIAHHK. H HCnp4RHHH 114114 ICIAHKIH

A0r0411T. H H4nHC4X AS 11111'6AtIT lt0104SIT I111 HACTOA FpitAy AitCiltatHipHil Kr AkInt H WT 11A4MA AO aro 1111C/I1ile TEKStihirw ATOM Kis AtT >capita.

t ItV PdASA KwFKOIA MHAOCT110 6ONC110 rOCHOAHHk.

Original slay, pergament 48,5/25 cm, foarte bine pastrat, cu pecete timbrata.

TraducereDin mila lui Dumnezeu, lo Radul voievod si domn a toata tara Ungrovlahiei, fiul mare-

lui sl preabunului, raposatului Mihnea voievod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei meleboierului domniei mele jupan Dumitru al doilea vornic si cu fill lui citi i-a daruit Dumnezeu,ca sa-i fie ocina la Nucsoara, Irma partea lui Fatul din Corsori, toatd, din camp si din padure,si din apa si din munte si din vatra satului, de pretutindeni, on cit se va alege si cu case ve-cini anume Oprea cu fiii sai si Udrea cu fiii sai si Voico Ogarul cu fiii sal si Radul Peiculcu fiii sai si Stan fiii Micai si fratele sau Micul cu fiii sai si 5erban cu fiii lui, pentru ca acumparat boierul domniei mele jupan Dumitru vornic aceasta ocina si cu vecinii mai susspusi de la Fatul si de la fiii lui, Neagoe si Voico din Corsori pentru 20 000 de aspri gata Inzilele lui Gavriil voievod, and a fost cursul anilor 7127 si am vazut domnia mea si carteade cumparare. Si a vindut Fatul cu fiii lui, de buns voia lor, fara nicio silnicie si cu stireatuturor megiesilor din sus si din jos si cu stirea fratelui sau Neagoe. Si au fost multi boierimartori anume : Fiera vistier si Dumitru vistier si Musat postelnic si Neagoe logofat si laneportar si Scarlet portar si Voico logofat si Tudoran pitar si din Corbi : Vrabie si Neagul comissi Staico postelnic si Moga logofat si din Rativoiesti Oprea logofat si Albul ban.

Si iarasi a cumparat Dumitru vornicul ocina la Nucsoara !ma partea de ocina a luiTudorinul ... din camp si din padure si din apa si de pretutindeni on cat se va alege de peste tothotarul, pentru ca a cumparat boierul domniei mele jupan Dumitru vornic aceasta dedinade la Voineag din Nucsoara pentru 1200 aspri gala. Si a vindut el de buna voia lui si aufost martori popa Radul si Odrea din Nucsoara.

De aceea a dat si domnia mea boierului domniei mele Dumitru vornic din Mogoscsti,ca sa-i fie ocina, dedina si de ()habil fiilor si nepotilor si stranepotilor si de nimeni neclintit dupaporunca domniei mele.

lata dar si martori am pus domnia mea : jupan Ventila mare vornic si jupan Papa marelogofat si jupan Hrizea mare vistier si jupan Necula mare spatar sir jupan Vartolomi mare stolnicsi jupan Furtuna comis si jupan .... mare paharnic si jupan Trufanda mare postelnic. Si is-pravnic Papa mare logofat.

Loc alb In text.

CROATIAN

Tp-KFousilf,

1

1-

www.dacoromanica.ro

19 NOVA DOCUMENTE SLAVE INEDITE (1.69-1636) 915

am scris eu, Lepadat logofat, In cetatea de scaun Tirgov4te, Luna aprilie 23 zile $ide la Adam pins la aceasta scriere curgerea anilor, In anul 7131 <1623 >.

.1- lo Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Nr. 9

1636 nolembrle 25, Bueurevtl.

Matei Basarab voievod intareste lui Bunea logoiAt parti din satul Nucsoara, cu vecini,cumparate de la Neagoe din Corsori $i de la fiii acestuia cu 44 000 bani gata.

t MHAOCTill0 &Mill° hi; Al AT tH &WAIMEA 1101110AI H rOCIIOAHH1L 1111COH

swim OrrrppogneXosannaHlucKiRi. A,Ag47' rocnoArrito MH Cif BOHM* Hi§ r0C110.4"CTICA MN 60Alap rOCHOACTKA MH BSHIR nwroilsoT II rk CkH111 fro gnmAki corkAAp01340T, IJKOIKE AA 1CT EMS WOWS S cons H8gnotpe 8 c8AcTgo INSIWIM HIlmoy-pgq WSW!. MA H-krosis WT KOpW0pH Whet! WT 1101110 H WT UAW H WTROAA H WT HAAHEIlkl H WT CIMAH1111 CMOK H WT 110 Kitt KOTApOM H rk Ir KCIOAOKOM fAHKO H3EfpliT Clh H Vb. KILIIIHIH HMil HM : liphCT1/4 6r1110At CkWk&M/K$ H r CILNH fro H Ch AtAHH111,6 HM H CTAINSA CkH'k BlikKHA Ch CkHHfrO H -rk MiAHHII.4 IVO H H-krof H KpAgif H IIIHSA CILHH SKIall$ rh CKHH HM HVb. A*A111111,6 HM H T8pK8n rk CkHH sPo H VI' AtAHH11,4 fro H MHKkHAlk rk CkHHaro H rk A*AHHU,A gro H MICA SW AilirkliA rh CKHH tro li C'lL AtAHHU,d groH KSKIL Ch CkHH gro H Ch A*AHHI{A tro H ,S,0600T% H 141H10 Chilli IlIf4SSAOK elkCkHH HM H rk A-kruffluo NM H 1,18pK134 rk CKHH gro H rk A*AHHII,A fro H TSp-&MIMI' C% ChHH sro H rl+ A*AHH11,4 fro H AospoT 11.18CK% rh CKHH or° H rkA*AHHH,4 fro H AKA CkHH CTpOEK HMA .... 1 Ch CkHH HM H rk AtAHH114 HM HBAKU H kkAHHU,1 c13 Kf4HHH, 110HEMI !CT noK8nHn COAA0 rOCHOACTRA MN B8H-knoro4soT CIA W1111HS IlpfAKApHKWf pia WT HA Hicrot WT KopwopH 'MCA MA froH WT HA CkHH tro pgAi MA n-kHAsH r0TORH.

H npomAoLui WHN WT CROHM AOSpO BOARS Us HI IAH4 CHAOCT, Ch 01(3HA1li4KKCAM mgritwom WT rsp HS AOA H WT WKphCT% MCTOM H WT nptA roe--110ACTF4 MH.

H gliAtr r0C110ACTK0 MH H %WHOM flykrOfIl WT Hp0AANill HA p$ICA &WillA0r021S1T H CI MHOSkI GOA*pH CKAMTIAIH HAIIHCAHN $ SAHHC. H 11113R41 UT HicrogKCH 11/h1113H rOTOIKH 8 p$KHH frO.

Ciro pAAH AMOK soneap rOCEIOACTICA M11 BSHili A0r04SET, LIKONCf M OCT VMSCIA KHWW11 pggsHne wqHH8 W7' 116111110Ap H rk 11.1111HIH H Ch Whe AOKOAOKOM IWO!CT KHWIlle F1HC, A*AHHS H KIL WKAKS CkHOKOM H ICHSKOM N Ilpt1111841AOM CTOA-

TIANA H R% SAIISA mHpir Eli IrkKb1 H HI WT KOrOHCAO 111110K0AtEHM0MS AA HIfrr 11 03 pfklfHiA rOCIIOACTICA MH.

CO 01/X1f H CIAAITMIH nonomX rocnoAcTito M11: SISHAII XpH3'k IIIANKIH BAHKpArtfEECKill H HISHAll KKAWKO BM AKOpHHK H NiSHAH cithrOpif KM KiwrOLlill H WS-114HA A,SMHTp$ KM IIIICTilap H HISHAH HpgAa KfAHKill MItIOHOCIU,S H ,KSHAII KfAMKOBM KAStlAp H (14114 KACHAil KfAHKill CTOAHHKS H 114114 6S3HHK4 KfANKIH KOMHC HH AIM KS1111144 11fAHICili 1011104011111,S H 114114 KOCTAHAHH A0M8CTp0HTIA RMHKOMS.

1 Loc alb In text.

91

www.dacoromanica.ro

916 C. N. VELICHI

H HCIIpaglIHK 114I14 BEA llOrO/ISET. H 43 T8Aop ent3Ani MAUI. S EEC PEKLUE 15K8

p Ati HUG mtcoto Hoinutpti Fel rw AkHIJ n-kTe rocnomirk xffitsx %LW.

1tV M4T110 BerfRWAil MHAOCTI10 SONCII0 rOCEIGAIIIIk

(ss) 1W Ai ATM KOHIOA

Orig., pergament 44/23 cm, cu pecete timbrata bine piistratA. Crucca litera M initialXinflorate In rosu albastru.

Traducere

f Din mila lui Dumnezei Io Matei Basarab voievod domn a toata Ora lingrovlahiei.DA domnia mea aceastd porunca a domniei mele boierului domniei mele Bunea logofdt $i cufiii lui end Ii va ddrui Dumnezeu, ca sa-i fie lui ocind in satul Nucsoara in judetul Mused.si Paduret insA partea lui Neagoe de la Corsori, toata, din cimp si din padure si din apA $i dinmunte Si din vatra satului $i de peste tot hotarul cu tot venitul cit se va alege cu ve-cinii anume ; Cirstea Eghenoaie, fiul lui Bancea cu fiii lui gl cu delnita for Stanciul,fiul lui Badila, cu fiii lui gi cu delnita lui Neagoe Vrabie $i Micul fiii Lucdi cu fiii for$i cu delnitele for Turcul cu fiii lui cu delnita lui Mihdild cu fiii lui t cu delnitalui si Duca fratele lui Mihdild, cu fiii lui cu delnita lui Cued cu fiii lui cu delnita,lui Dobrota Ianiu fiii lui Steful cu fiii for cu delnitele for Giurcul cu fiii lui $i

cu delnita lui Turbalint cu fiii lui si cu delnita lui Dobroto Mused cu fiii lui delnita luidoi fii ai lui Stroe anume cu fiii for cu delnitele for $i iarAJi 8 delnite 'Ara ye-

cini,, pentru ea a cumpdrat boierul domnici mele Bunea logofat aceastd ocind maiinainte spusd de la Neagoe din Cor.ori, toata partea lui si de la fill lui pentru 44 004bani gata.

Si au vindut ci de build voia lor, lard nici o silnicie, cu stirea tuturor megiesilor dinsus, din jos si din jurul locului si dinaintea domnici mele. Si am vdzut domnia mea zapisulde vinzare al lui Neagoe la mina lui Bunca logofat cu multi boieri martori scrisi in zapis.Si a luat Neagoe tots banii gata In mlinile lui.

De. aceea am dat boierului domniei mele Bunnea logoffit ca sd -i fie lui aceastd mai susspusd ocind de la Nucsoara si cu vecinii cu tot venitul cum este mai sus scris, dedind si deohabd fiilor nepotilor strgnepotilor, statornica acum in veci denimeni neclintitdiva spusa domniei mele.

Iatd dar martori am pus domnia mea : jupan Hrizea mare ban al Craiovei ji jupanlvasco mare vornic jupan Gligorie mare logoffit jupan Dumitru mare vistier jupan Predamare spdtar jupan Nedelco mare clucer $i pan Vasilie mare stolnic si pan Buzinca mare comis.si pan Vucina mare paharnic $i pan Costandin mare postelnic. Si ispravnic Papa mare lo-goffit.

Si am scris eu Tudor spudei in satul numit Bucuresti, in Luna noiembrie a 25 zi, anutdomnului 1636, iar de la Adam 7145.

t Io Matei voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

(ss) Io Matci Voievod.

PlIAAAAMKI

Si

51

Si

Si Si

5i 51

St Si

SI 5i 5i

Si 51. 51

SI 51 51 51

51 51 SI

5i 5i

Si

5i

5t

51 St 5i Si Si

51

51 Si 51

SI

20

www.dacoromanica.ro

21 NOUA DOCUNIENTE SLAVE 1NEDITE (1569 1636)

AEBFITL BEH3BECTIIIIX CJIABHHCKVIX AOHYMEHTOB(1569-1636)

PE 3IOME

917

Pacemanamaemme HoHymeHTLT as HeHmoveithem goitymeHTa M 3, HpHHaAne-malgero ariTopy HBBHIOTCH C06CTBOHHOCTb10 ,/kaHa rpHropecKy, npoHumaRnHero1-ci1mnyayHr-Myegea. 3TH HoHymeHTbi ;:ko CHX HOp HO 611EH HOBOCTHEI XOTH 613I itameHormfix. Bee OHM noHaHmule H upoRexclAwr 113 Haugeaszpliu Baaaxim. Cammit pammit143 HEX OTHOCHTCH H 1569 ropy, a CaMblit HOBAHHE H 1636 roHy. AaTlip013Ha HX, as Helia10-tiennem HoHymeuTa Al 3, He npeHeTaHaneT HHHBEEX TpyHHocTell.

8TH HoHymewria Hmexyr 6oabinoe anagemie KaK B BOCCTOLHOBEOHHE HeTopmi He-HOTOIMIX HepeHenb, paerroamemmuc B npeHropmax o6JIaCTHx Baaaxinr, Tait H C T0410131:/eHHFI EHHPBHCTERE H Hazeorpaclam. CaeHyeT 1106aBHTb, qTO B HHX enepebie ynomHHa-10TCR HaaHaHHH Heelioammx Hepeeenb.

NEUF DOCUMENTS SLAVES INIDITS (1569 -1636)

R8SUM2

Les documents propriete privee que l'auter publie dans le present article, son ttous originaux et proviennent de la chancellerie de Valachie. Inconnus jusqu'ici, fat-il pardes copies, ces documents il l'exception du numero 3 peuvent etre aisement dates : leplus ancien remonte is 1569, le plus recent a 1636.

Importants par les donnees relative a l'historie de certains villages du nord de la Valachieet par certains aspects linguistiques et paleographiques, ces documents mentionnent pourla premiere fois le nom de quelques villages.

B

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MANIFESTARI ANTIFANARIOTE IN MOLDOVALA SFIRSITUL SEC. AL XVIII-LEA

DE

AL. VIAND

De la inceput trebuie sg, aratam ca datele de care dispunem actual-mente sint, din pacate, mult prea sarace pentru a putea desprinde con-cluzii certe. Totu§i, credem ca aducerea for in circuitul §tiintific va inlesnistudierea mi§carilor antifeudale din Moldova de la sfir§itul sec. al XVIII-lea.

Anii urmatori Incheierii pacii de la Ia§i (1792) au fost deosebit degrei pentru Moldova §i Tara Romineasca ; puternica epizootic din anii1793-1794 a redus simtitor §eptelul de vite, baza gospodkiei tarane§ti ;ciuma adusa In Principate, Inca, spre sfir§itul razboiului, s-a Intetit Inanii 1794-1795, iar seceta din anii 1794, 1796, 1798 a adincit mizerianeagra In care se zbatea populatia Moldovei. Luptele intestine din sudulDunarii au adus not suferinte Moldovei, de§i operatiile militare se desfa-§urau relativ departe de granitele ei.

Poarta n-a aplicat In Principate reforma lui Selim al III-lea cuprivire la aprovizionarea armatei §i a Capitalei imperiului. Selim al III-lea.desfiintase preturile stabile, impuse, la grine §i a ordonat organelor cedetineau monopolul piinii sa cumpere cerealele la preturile pietii. El aimprumutat din vistieria sa personals suma de 12,5 milioane pia§tripentru achizitionarea stocului de grine necesar Constantinopolului. InPrincipate, in decursul anilor 1792 1802 s-a agravat, insa, sistemul deimpozite In produse, satele hind impuse sa dea anumite cantitati degrine, fie sub forma de rechizitii extraordinare, fara de nici o plata, fiela preturi mult inferioare fats de cele ale pietii. Gospod'aria taraneasca nuse putea eschiva de la aceste contributii in produse, statul obligind pe ceicare nu dadeau cantitatea impusa sa o plateasca la un pret superior fatsde cel al pietii. Astfel, caracterul unilateral al legaturii cu plata a gospoda-riei tarane§ti condamna masa principals a populatiei la o stare de mizeriecronica. Pe de alts parte, gospodaria mo§iereasca, bazata pe munca declaca, i§i marea rentabilitatea numai prin agravarea exploatarii taranimii.

10 c. 3189

www.dacoromanica.ro

9 20 AL. VIANU 2

Aceste fenomene an determinat agravarea contradictiilor din sinulsociefatii feudale rominesti, intensificarea luptei maselor taramesti impo-triva dublei exploatari, turco-fanariotI $i a propriei clase stApinitoare.

M. Sutu a stors din Moldova, dupg datele lui Timoni, agentul consu-lar austriac, in 28 de luni de domnie aproximativ 20 000 de pungi. Mono-polul instituit asupra tuturor produselor alimentare, d'arile sale imense,stoarcerile slujbasilor sAi $i seceta din anul trecut scrie Timoni anruinat aproape complet acest frumos principat, unde toate preturile ancrescut In mod exorbitant" 1. Moldova era ruinata, t6ranii se hrIneaudoar cu ierburi, cetele de haiduci se inmultiserl in toat/ tara. Aproapetoti ispravnicii Isi pArasiserA slujbele temindu-se sa nu fie atacati delocuitori" 2.

Vestea mazilirii lui M. Sutu a stirnit in tara, 1ndeosebi In Iasi, marlagitatii ; in tot orasul au fost imprastiate manifeste in limbile romingi,greadi si tura, In care se condamnau abuzurile domnului si ale acolitilorlui 3.

Sosit in tarn, Al. Callimachi se servi de aceleasi mijloace ca siM. Sutu, cumnatul Om, in jefuirea populatiei4. Consulul rus I. Severin arata,d, dArile impuse de noul domn au provocat marl nemultumiri. Nu esteom care sá nu murmure.... $i in fata curtii domnesti se adunI zilnie

1 N. Iorga, Documenle privitoare la familia Callimachi, vol. I, Buc., 1901, p. 42, Consululrus I. Severin arata di M. Sulu ar fi strins 18 000 pungi (Arh. politicd Externa a Rusiei, FondConsulatul general al Rusiei din Iasi, in continuare : A.P.E.R. dos. 160/1795, f. 125-127).

2 A.P.E.R., acelasi fond, dos. 160/1795, f. 97-101.a Ibidem, f. 123-124. In materialele consulatului rus s-a pastrat un exemplar al unui

astfel de manifest versificat, intr-o traducere contemporana in limba francezfi, dupa care dAmtraducerea de mai jos :

Este o rusine cu adevaratLa asa o bAtrineteDe-a minji fiece ziPentru a despuia pe cite cineva ;Ca si suita voastraEste o rusine cu adevaratEa a InvAtat de la tineSi ea jefuieste pretutindeni,

cu ea si ginerii vostriSi fntreaga voastrA curte ;Domnul Anastasachi netotulSecatura si mincinosulGinerele onoratLupul turbat

Ei au intrecut pe turcii hoti;Vistierul LascaracheSi paharnicul Vasilache*i Roznovanu Nicolache

Vol a-ti jefuit totalIn nenorocita Moldova :NedreptAti ce nu s-au mai auzitJaf prin teroareProstie prin IonaVeti fi tAlati ca porch"

4 N. Iorga, op. cit., vol. I, p. 47.

*1

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

3 MANIFESTARI ANTIFANARIOTE IN MOLDOVA (SEC. AL XVIII-LEA) 921

locuitori sositi din toate laturile care tips si cer dreptate... In 16 augustan sosit vornicii alesi din tinuturile Iasi, Soroca si Orhei, aproximativ 100de persoane ... Ei an intrat in curtea domneasca si au inceput sa tips subferestre tinlnd in mlini jalbe, cerind sa li se acorde indurare si sa se reduca(raffle. Domnul, vazind un numar atit de mare de oameni, a poruncitca toti arnautii, aflati la curte, sa fie pregatiti, dar vornicii an navalitfara Erica in spatarie ... unde se afla insusi domnul si ingenunchiind 1-aurugat BA se milostiveasca de ei. Domnul i-a potolit cu mare greutate,fagaduind ca le va ierta o parte din /dari /, dar si ei sa se straduiasca saimplineasca cele impuse" 1. Fagaduielile au ramas doar vorbe. In toamna,domnul a impus tara la o contributie enorma de cereale. Vistiernicii Ior-dache Bals si Pascanu au fost numiti comisari de zaherele" si au fost,totodata, desemnati boierii care urmau sa plece in tinuturi pentru a grabiridicarea cerealelor de la tarani cu 8 piastri chila de Braila de griu, intimp ce pretul curent era de 30-40 piastri. Unii dintre ei, ca hatmanulC. Ghica, au refuzat sa piece, nevroind sa tiranizeze acesti oameni sarmanicare $i acum aproape mor de foame" 1. Stoarcerile cumplite an provocatrezistenta indirjita a taranimii. Satele alungau ispravnicii si slujitoriicare venisera 8.6 ridice grinele 3 j de pretutindeni boierii numiti a strangecereale s-au prezentat domnului si 1-au rugat sa-i elibereze de aceastapericuloasa actiune, dar el n-a vrut sa le accepte demisia" 4. Cei mai clar-vazatori dintre boieri se temeau ca inainte de sfirsitul lui martie va avealoc o mare foamete in tara" 5. Foametea si-a aratat coltii inca din ianuarie,lovind indeosebi tinuturile Neamt si Suceava. In martie inceputul luiaprilie, satele au inceput sa se imprastie, in cautare de hrana, in timp ceciuma se facea din non simtita 6.

La 18 iulie s-a gasit in curtea mitropoliei din Iasi un memoriu, striain limbile romina si greaca, adresat mitropolitului de catre o organizatiesecrets, care declara ca lupta pentru drepturile poporului". Memoriulni s-a pastrat intr-o traducere contemporana in limba franceza, facutaprobabil de catre unul din slujbasii consulatului rus. Autorii arata ca s-auunit prin juramintele cele mai teribile" pentru a pune capat stoarcerilorsi nedreptatilor, prin mijloacele pe care ni le va inspira Dumnezeu sispre care ne vor conduce evenimentele pentru a nu ne pierde cu totii viata".In continuare, ei demasca sistemul de jaf ce se practica in intreagatara, aratind printre altele ca matrapazlicurile cele mai intinse se faceaucu cereale : s-a asezat o dare foarte mare si se face un comert intens cugrinele saracilor ; ele sint luate Vara a fi platite si dupes livrare se des juma-tate din pret, baniifiind scosi de pe umerii nostri saraci ; in afara de aceasta,la predarea grinelor in port se fura deschis, la masurat" ; izvorul acestor

1 A.P.E.R., acelasi fond, dos. 160/1785, f. 172 -173.2 Ibidem, f. 180-182. Timoni arata cä Poarta a cerut 120 000 chile de Istambul de gild

(Hurmuzaki, Documentele ... XIX1, f. 753).a Ibidem, f. 180.4 Ibidem.4 Ibidem, f. 121 122.2 Ibidem, dos. 190/1796, f. 74 -75; dos. 189/1796, f. 15-16. Cantitatea netnsemnata

de cereale importatA din Bucovina austriaca n-a rezolvat situatia (Hurmuzaki, Doctunente ...,XIX, p. 764).

www.dacoromanica.ro

922 AL. VIANU 4

sari de lucruri rezida, dupa parerea autorilor, in cirdasia dintre domn,inaltul cler t i boierime ; Unirea care este intre curte, eminenta voastrayi trei-patru boieri pentru interese particulare profituri de mari sumede bani jefuite... Aceasta unire detestabila constituie cauza totaleiuzurpari a patriei noastre nenorocite". In' incheiere, autorii previn pemitropolit ca va da socoteala, dimpreuna cu ceilalti boieri, dad, nu vagasi mijloacele de a curma situatia 1.

Nu cunoaitem autorii acestui memoriu care se ridica impotrivajafurilor stoarcerilor domniei. Nu am gasit nici un alt material care saarunce lumina asupra organizatiei for si nu am putea afirma nici macar caea a existat realmente.

Avertismentul adresat mitropolitului n-a schimbat nici nu puteaschimba starea de lucruri. Rebeliunea lui Pazvanoglu lupta intestinedin sudul Dunarii au constituit o mina de our pentru capeteniile oasteiotomane, pentru rebeli, precum pentru domnii Principatelor cei dinjurul lor. In Moldova, Al. Callimachi n-a recurs la perceperea vacaritului,cum a procedat C. Hangerli, dar a store tot atit de mult, data nu chiarmai mult decit domnul muntean. Acest lucru 11 arata pe larg reprezen-tantii taranimii razese moldovene intr-o jalba in limba roming, datata1 martie 1799, care a fost aruncata la casele mai tuturor marilor boieri dincapitala tarii 2. U copie a acestei jalbe, insotita de o cerere, datata10 martie, a lost trimisa lui I. Severin, consulul general al Rusiei din Iasi,si se publica acum pentru prima oars. Jalba este un avertisment, asema-nator celui din iulie 1796: sa nu ziceti el nu v-am instiintat, cadaceasta este a treia instiintare si noi iesim din tot pacatul". Adresindu-seboierilor paminteni din traditionalul spirit de incredere naive intr-undomn bun", reprezentantii taranilor noi orheeni bacaoaniialtii... cei ce ne megiesim cu Tara Rumineasca," manifests o capaci-tate remarcabila de generalizare a situatiei tarii un ascutit simt politic.Autorli jalbei arata ca domnii i fanariotii vin si se duc, dar prelatiiboierii paminteni, cei de un neam cu noi" dupa cum se exprima autorii

ramin in tars ei sint datori sa sprijine taranimea aratind Portii jafu-rile cumplite pe care be fac domnii i boierii fanarioti. Uciderea luiC. Hangerli era dupa parerea for o dovada precum ca Poarta nu .tiadespre stoarcerile savirsite de domn $i de dregatorii for In Moldova ; dataele ar fi fost cunoscute, sultanul pe acest fel de jacasi ti infrineaza, cadestula pilda ne-au dat cu cei din Tara Romineasca". In incheiere autoriiavertizeaza pe boieri ca de nu von actiona vor avea de suferit raspla-tirea cuviincioasa... cu toate chipurile felurile ci nebunia ne va povatuispre pilda §i a altor urmasi ai vostri".

In acele zile, Al. Callimachi a fost mazilit. Vestea a facut ca valulnemultumirilor sa creasca, amenintind sa se reverse intr-o rascoala gene-rals. Nu se vorbeste arata informatorul consulatului rus decitdespre razbunarea care trebuie faptuita asupra pexsoanei domnului mazi-lit si asupra intregii sale familii in momentul plecarii sale spre Constan-

1 A.P.E.R., acelasi fond, dos. 189/1796, f. 125-126.Ibidem, dos. 265/1799, f. 125-126.

§i

si

si

sisi

si si

Si

si sj

sisi

si

4

www.dacoromanica.ro

5 N1ANIFESTARI ANTIFANARIOTE IN MOLDOVA (SEC. AL XVIII-LEA) 923

tinopol". Yn Ia¢i s-au imprktiat manifeste din care multe cheamg poporulsa, se rgzbune ¢i sa, verse singele domnului mazilit", far altele cuprindeauplingeri amare impotriva tuturor domnilor in general". Noapte de noapteerau jefuite pravgliile, bisericile, casele boierilor, far unii au ineercat saincendieze ora¢ul punind materii inflamabile la mai multe clgdiri" 1. Aceea¢istare de spirit era in intreaga tars. Inmultirea numarului cetelor de hai-duci aratg ca, masele populare trecusera caute singure dreptatea.Lucrurile n-au ajuns ping la rascoalg din cauza prudentei neobositea caimacamului care a Stint sa, retina poporul asigurindu-1 ca toatestoarcerile flptuite de domnul mazilit vor fi restituite din socoteala veni-turilor sale care i-au mai ramas asupra tgrii" 2.

Evident, nu exista, nici o legatura intre autorii memoriului din iulie1796 ¢i cei ai jalbei din martie 1799. Existenta acestor memorii, a mani-festelor imprktiate, a unor actiuni organizate presupun, insg, infiripareaunor societati secrete, a unor grupuri de persoane, care s-au insotit inacelemi ginduri de protest ¢i de hotarire in a curma starea de lucruri dinacea vreme.

Plingere a tot ticalosului pamint si a Tdrii Moldovei

Noi toti locuitori acestui pamint al Moldovii, viind la ce de pe urma dijnadaj-,duire saracie din pricina jafuirilor ci ne-au facut ne fac rInduitii domni boieri greci cevin cu ei, ne mai gasind alt liman si alts mijlocire pentru ca sa le vestim noastreImparatii ca uniia ce sintem Incredintati ca stiinta de aceasta ce sa lucreaza aice In pamIntulnostru (adeca de dezbracarile jafuirile ce sa fac) nu are si fiindca sintem Incredintati ca preputernica Imparatie [a] Rosii pre toti ciia ce nazuiesc la acoperamintul sau, pre toti ti mIngiiacu fapta cu cuvIntul, si ca are data poronca pre slavitului sau ministru ce este rinduit laMalta Poarta, pentru a Imparatiei sale trebi, ca pre toti aceia ce chip altul n-or ave spre,a face aratare la pre Inalta Poarta, vor nazui catra pre slavire sa, sa-i asculte Indatassa fact aratare vorovasca pentru buna for stare. Pentru aceia not ca unei ce am sositla ce mai proasta stare din pricina aratata mai sus, $i ca unei ce nu avem prin tine sa aratam,la pre Inalta Poarta, necazurile noastre, sarAcie la care am agiuns, fiind opriti de cursalegrecilor 3, nazuim la pre slavitul sau consulat ne rugam cu fierbintl lacrAmi, ca dupa cumpentru alte noroade nacajite si jafuite s-au facut aratare la pre puternica noastra PoartA

s-au adus la buna rInduiala, asa pentru not sa sa faca aratare cuviincioasa pentru ca sadnu perim de istov. Si aceasta jaloba a noastra sa sa trimeata la pre slavitul ministru alImparatiei sale, pentru ca sa o de[a] la locul cuviincios sa vorovasca ceia ce milostivirc[a]

va povatui, cad si jafurile, apucarile chipurile cu care aceste sa fac de cAtre rinduitiidomni boierii greci, pre slavitului consul stilt stiuti neascunsa (adeca birurile cele Impetrate

Incincite, furtusagurile Si zahareaoa ptinei si a untului, neplata pe aceste madele, ban!! postilor),care toate aceste au exit si es din spatele noastre a ticalosilor, si din pricina aceasta am venitla ce desavIrsit [A] saraciia lipsa, si chip nu ne-au mai ramas, mai ales acum ca si cumplitaaceasta lama ne-au lipsit de toate vitele ce ne mai ramasest, pentru ca not vrednicii deplinsa aflam adospitare mingliere si sa putem implini poruncile pre Inane! Portii ¢t sprijiniticalosiia noastra.

1 A.P.E.R., aeelasi fond, dos. 260/1799, f. 36.2 Ibidem, f. 137.3 Aici ca In restul memoriului, autorii lntelegeati prin greci pe fanarioti.

ticdlo¢iisi ¢i ¢i

¢i Inaltei

¢i

¢i

¢i sa -¢i ¢i

¢i

¢i

¢i

¢i

¢i¢i ¢i

¢i

¢i

¢i

¢i

st -1i

si

ll

al

www.dacoromanica.ro

924 AL. VIANU 6

Askne rugAm pre slavitului consulat, sA ne ajute sA ne sprijineascA prin acest agiu-torlu ce-1 cerim de la pre slAvire sa, urm' ezi datorii crestinesti, cAci prin cine sA facemarAtare la pre Inalta PoartA n-am putut, nici putem afla, decit pren pre [a] slAviriiapren mijlocire pre puternicei curti al Rosiei earl pre Inalta noastrA Poarta, dupA strlmtulprietesug ci este intre amlndoao aceste puteri sA aflAm noi ticalolii, mingliere [al cAzutAsi buns starela aceasta stnlem iscdliji loft de opstii lacuitorii Tarii Moldovii. Iota si copii di jaloba ci am datboerilor. 1799, marte 101

Prea sfintite mitropolite dumneavoastrA cinstiti boeri, parinti ocIrmuitori ai ticalosieinoastre. Jalnica stare a noastrA a lacuitorilor pamIntului acestue al Moldovii cea desilvirsit [A]sarAcie la care am agiuns din pricina nemilostivirii cu care sA arata asupra noastrA rinduitiidomni, acum de la o vreme cu tot feliul de jacuri cu care ne-au jAcuit, attt domnii eft greciifor ce au fost rInduiti dregatori, trecirea cu vederea a dumilor voastre a pamIntenilor,sau nebAgarca de saml cu care si pinA acum vA arAtati cAtrA necazul nostru, ticalosilorvrednicilor de plInsu, ne indeamnA ca prin scris si acum a vA mai face tire pentru ca safiti cu privighiere §l cu ostrdie spre a sA pune la cale gi rInduiala bunA aceastA vrednicAde tinguire stare a nbastrA, ca niste apArAtori pArinti de Dumnezeti orInduiti noao sAracilor,cAci n-au fost destul jacurile, ci ne-au jAcuit domnii cu chipurile birului puindu -ne ImpAtritdecit ni sA lua in trecutele vremi. Dar si cu chipurile havalelilor, mai mult am fost jacuitiprecum cu banii tocmirii cetatilor ce ni sA lua pe tot anul, cu banii menzilului, cu luarea un-tului, cu luarea zaharelii (hraniia noastrA si a copiilor), la a carlia mAsurAturA la scheleaGalatului, oamenii for le scotea lipsa la zece trii, cu forcirea finului ce lua numit[ul] pentrugrajdiul gospod pentru menziluri Mut pentru nigutitorie. Cu luarea banilor peste tre-buinta pentru oile ce s-au cerut la urdie si cu luatul orzului i a ovAsului, iarAsi cu numele men-zililor $i a grajdiului gospod, cu alte nenumArate gf neobicinuite dart piste poroncile im-pArAtebti, care nici pentru una dentru aceste, nici o plata n-au luat, ci acum la urmA ne-aurinduit sA mergem la ocna sA primim sare spre plata acestora In vremea ernii acestii cum-plite in care nici cu vite n-am rAmas. Acum am mai fost siliti sA clram din GAlati za-hareao ci I-au prisosit din pricina jafului ci ne-au Mut, sA o primim plAtindu -i -o (adecl)chila de grin cite 22 lei, si 7 chila de orzu, dupA aceste jAfuri toate. Apol cine va puteapovesti jacurile ¢i mincarile (cA ne mAntncl ca intr-o mincare de Wine) ci patimim Oltde cAtrA dregAtorii greci, cum si despre altii, eft s-au mai adaos acest obiceiu rAu InticAloasa Tara noastrA, a sA vinde mai la mezat dregAtoriile, cei mai cumpliti jiiilcagi lulu-du-le cu nemilostivire ne jAcuesc. dacA unit din noi am jAluit, nici o dreptate n-am aflatprecum noi orheenii, bacaoanii si altii, si pe lingA acestea toate, apoi cumplita iarnaaceasta ne-au curAtit si de bietile vite ci ne mai rAmAsese dupA prada lor, si am ajuns la acestfel de stare, [pelt numai Dumnezeu sit facA mill cu noi mai am ajuns in starea jidovilor dinvremea robiel lui Faraon din Egipet, nici de sufletile noastre putind a ne griji, nici sarba-torile sfinte a be pAzi, nici la sfintele biserici mAcar in ziao duminicii a merge ca sA ne rugiimmintuitorului nostru Hristos, sA ne mIngtiem cu darul sat', ca. zeao noapte muncind, nuputem sAtura lacomia for cea decit iadul mai nesatioasa. Deci acestea fiind, singure pre-osfintie to dumneavoastrA socotiti la ce deznAdAjduire ne poate aduce nevoe si lipsa Incare ne aflAm noi. Avtnd zAbala crestinatatii, nu voim sA facem acel feliu de fapte prici-nuitoare de turburare. Am rAbdat ptna acum, tot singele ni -s-au supt, am rumpt si dincarne, sl au ajunsu cutitul la os. La locul cel sAmtitoriul, puneti-ne la cale CA prea puter-nica milostiva ImpAratie pe de-acest fel de jacasi ti InfrIneaza, cA destOlii pildfi ne-au

1 Textul reprodus cu Were cursive e scris cu litere marl In original.

sA

si

i

$i

gt

ei

IiII

i

p 6'lt

ci1i

Si

Ii

ci

Ii

1i sil

sI

l

i o

l

www.dacoromanica.ro

7 NIANITESTARI ANTIFANARIOTE IN MOLDOVA (SEC. AL XVIII-LEA 925

(tat cu cei den Tara Rumlneasca inuncitoriul acela un vAcarit au luat, iar aiceea la noi,pe fiesticare an mai mult decit un vacarit ni sa is cu chipurile arAtate, cAci cei ce nemegiesim cu Tara Rumtneasca cercettnd darea lor, aceasta a vacttritului, fAcIndu-se soco-teala dupA starea noastra, ne vedem mult mai Insarcinati. Fie-vit mild de noi, osInditii,nu vA faceti una cu sugatorii stngelui noastru, ca ce chip aveti mai lesnitoriu decit In vremilevechi [7] Aratati milostivei noastre Imparatii toate faptele lor cele cu rApirl cu apucaripiste poronci urmate, faceti chipul cuviincios spre a ne aduce la bunA stare si sa nu saInradacineze rAul $i de acum Inainte asemene pentru multimea grecilor ce sA aduc dedomni aicea, carii cu tot chipul ne jafuiesc ne dezbraca, iarAsi sa se pue la cale, caci stinteste ca ei nu via pentru alta cu domnii, decit spre a ne jacui pe noi, umple pungilelor (fiindcA stntem Incredintati ca prea milostiva noastrA Imparatie, acestea nu le stie, cade i-ar fi stiute, ca o milostiva asupra saraciei noastre nicidecum nu i-ar Ingadui a be face),pentru ca sA putem noi lupta si Implini poroncile ImparAtesti sprijini ticalosiia noastra, fiindaasa urma pArintii mosii vostri, iar nu cAuta numai folosul lor, ca dacA nu be vet.i pune la calesi la bunA rtnduiala, hotArtrea noastrA la care deznadajduirea ne-o aduce, ne saleste a faceasupra voastrA rasplatirea cuviincioasa (rnacar deli sinteti de un neam cu noi) cu toate chi-purile feliurile ci nebunia ne va povatui spre pilda si a altor urmasi al yostri. Si sa nu zieettca nu v-am Instiintat, cad aceasta este a treia Instiintare noi esim den tot pAcatul. Sipen toate acele urmAtoare IntImplari singuri yeti fi datatorl de sama Inaintea strasniculuijudeti. Si sa stiti aceasta prea sfintite parinte dumneavoastrA hoer', noi altA nu asteptAm,decit sa vedem cerirea noastrA aceasta pusti In lucrare. Iar dacA acum nu sd va pune si silva trace cu vederea ca si celelalte, atuncea IndatA vom urma povatuirii la care deznAdAjdui-rea ne va aduce. CA alt chip nu ne-au mai ramas.

1799 mart 1.

AHTIWAHAPHOTCKOE gBIOREHHE B MOJI,110BEB KOHLIE XVIII BEICA

PE310ME

ABTOPp HCHOJIb33711 nenoTopme neony6Juntoearme maTepnanw, HaX0IIIKHeCFIBuenmenonwrntiecnom apxuae POCCHH (cDong rnanaoro Koncyabcna POCCHH B ficcax),oTmegaeT nanunne noanannmx aanncon, nanpanneinnoc npoTno anoynoTpe6nenuttBEIMOraTeRbCTB, coneprnemthrx M. CyiIy H 1iaJ1.1111MaKH B cronope c 60Rpcurtrat it (palm-pHOTCalihi rpyrumpositabut.

DTH tkOltnagilble Bauman, a Tame H B038BaHHII, pacnpocTpannnuntecn B TO spemnB ICTOJIHKe MOJII(OBSI, HaBOIVIT Ha MLIC.115 0 cymecnonamin Ta6111,IX o61necTo, COCTaBR5111-BMX 0TH B033BaHHH, 06 opraxaaawni BucTynnennti rpynnoll mown, 0 67AAHHeHITIIIC OAHHMH Tem Hie nyecTaom npoTecTa. TaK, B °Anon nomaannon namscRe OT MOHR 1796 r. roaoptiaocbo coaganint Tailor° o6nxecToa, LIJIeHH HoToporo HOCTaBHJIH cBOell genbto namenenne cy-mem:43,101mm nopsinnon. CniaToe H3JI0/1011110 o6cTanon1(n B Monaone, gamma anTopom.nottanmaeT, 4TO CyDIeCTBOBaJIH weo6xoitumme yCJI013H/1 Ann o6paeoeanlin Taltmax o6-

goicaamiag aanncica OT 1 MapTa 1799 r., ony6amionannan B nacToinnee apeMHnnepoble, noaKpenorneT npegnoaowentte awropa OTHOCHTeJIMIO cymecToosanun TatiHMXopranneanntl.

gi

gi

si cd

!mem

1i

51

sisi a-si

itsi

eisi

ii

H

www.dacoromanica.ro

926 AL VIANU 8

MANIFESTATIONS ANTIPHANARIOTES EN MOLDAVIEA LA FIN DU XVIlle SIÈCLE

RESUME

Mettant a contribution un certain nombre de documents inedits conserves dans les Archi-ves de la Politique Etrangere -de la Russie (Fonds du Consulat general de Russie a Jassy), l'auteursignale l'existence de plusieurs memoires protestant contre les abus et les exactions des princesregnants Soutzo et Callimaki operant de connivence avec les factions des phanariotes et desboyards. Ces memoires ainsi que les manifestes diffuses a cette époque dans la capitale de laMoldavie presupposent l'existence de societes secretes qui les ont rediges et celle d'une actionorganisee par un groupe de personnes associees a cet effet. L'un de ces memoires, date de juin1796, park d'ailleurs de la creation d'une societe secrete dont les membres etaient resolus demettre fin a l'etat de choses du temps. L'expose succinct que fait l'auteur de la situation quiregnait alors en Moldavie revele que les circonstances etaient de nature a favoriser la crea-tion de societes secretes, et le memoire du 1" mars 1799, public ici pour la premiere foistconfirme la supposition de l'auteur touchant l'existence d'organisations politiques clandestines.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA

DIN MEMORIILE $1 CORESPONDENTA LUI TRAIAN DODADE

TH. TRIPCEA

Una din figurile cu rol de seams in istoria Banatului este cea a gene-ralului Traian Doda, din regimentul 13 rominesc de granita, de la Caran-sebe§. Viata §i activitatea sa sint relativ cunoscute 1. Se tie ca s-a nascutla 1822, la Prilipat, dintr-o familie de tarani munteni. A facut qcoalamilitary de regiment din Caransebe, apoi a fost trimis completezestudiile In Academia military din Wiener Neustadt. Anul 1848 1-a gasitavansat la gradul de capitan ; a urcat treptele ierarhiei militare ajun-gind, foarte repede, la gradul de general.

Traian Doda a lost un fervent adept al ideii ca Imperiul habsburgicservekste interesele nationalitatilor conlocuitoare din cuprinsul acestuia.Mai tirziu lnsa s-a convins de contrariu, situindu-se pe pozitia aparariiintereselor nationale ale poporului roman asuprit. De asemenea, in cali-tate de comandant al pietii din Venetia §i general al Comandamentuluiaustriac din Cracovia avea sa se convinga §i de asuprirea italienilor,polonezilor, rutenilor de catre Imperiul habsburgic.

Citeva documente inedite, al caror obiect va fi expunerea ce urmeaza,vor reliefs mai bine activitatea sa.

Dosarul cu acte privind activitatea lui Traian Doda cuprinde citevadovezi despre faptele sale din cursul ocupatiei austriece In Tara Romi-neasca din timpul razboiului Crimeii. Din ele reiese ca Traian Doda afost unul din principalii cartografi care au redactat harti topograficepentra Oltenia §i Muntenia. Insemnarile sale zilnice, fn legAturg cu spezelede calltorie, ne dau o imagine despre itinerariul au de-a lungul si de-alatul tyrii, Incepind din muntii Pgringului ci piny in vArsarea

1 Dr. A. Marchescu, Granieerii bdnafeni Ali comunilalea de avere, Caransebes, 1920, p. 356-387 ; Monografia oraplui Caransebeg, Caransebes, 1930, p. 269-275 ; Dr. C. Diaconovici, Enciclo-pedia romfnd, vol. I, Sibiu, 1898, p. 194 ; Th. V. PacAtian, Carlea de our, vol. VII, Sibiu,1913, p. 357 si 396.

s& -$i

§i

Ialomitei.

www.dacoromanica.ro

928 TH. TRIPCEA 2

Traian Doda inseamn/ in hIrtile pe care le redacta toate trecatorileCarpatilor, precum §i potecile de munte Mute de ciobani, indicind careslut caile cele mai lesnicioase de acces dintre Transilvania 0 TaraRomineascg. De asemenea, importante sint §oselele Or§ova-Craiova-Bu-cure§ti Predeal-Bucurecti-Giurgiu, cu indicarea el aceasta din urma,este o artery comercialI vital/ pentru comertul dintre TransilvaniaTara Romineascl. In harti figureaz5, i ora§ele principale ale tgrii.

Coronini, comandantul trupelor aflate in Tara RomineascI, a fostfoarte multumit de felul cum a executat Traian Doda lucrarile ; el 10exprimg, intr-una din scrisoril, multumirea sa i dI dispozitii sa fie re-compensat dup./ merit, inainte de a pleca din Tara RomineascI spreCaransebe§, via Giurgiu-Or§ova 2.

CalitItile de cartograf ale lui Traian Doda au lost apreciate i deInstitutul geografic din Viena, care 1-a solicitat3 gi apoi cooptat membru.Traian Doda avea misiunea sI redacteze harti ale teritoriilor locuite deromini. Alte harti din dosar, una infItiOnd Rusia european/ alta Rusia

o parte din Austria, ilustreaza pe deplin calitItile sale de cartograf.Dosarul mai cuprinde o plea important / a i anume protocolul de

la 1882, prin care mai multi frunta0 romini, in frunte cu Traian Doda(mai erau Filaret Musta, Joan Bartolomeu, Iosif Seracin, G. Bunaciu,Const. Neagul etc.) cer infiintarea unui gimnaziu cu opt clase la Caran-sebe§, care sa fie intretinut din veniturile fondurilor fostului regiment degranitI din aceasta localitate, Scopul infiintarii unei asemenea institutii,se spune in cerere, este cultural, umanitar i economic" ; nevoia ei esteviu simtitl, fiindc5, nivelul cultural al populatiei romine§ti e scazut, iarlipsa cadrelor administrative, didactice preote§ti a devenit acuta ; pede alai parte pa'rintii nu-0. pot trimite copiii la invatAtura in orate maidep5,rtate din cauza costului vietii foarte ridicat. Se mai adaug5, apoiconvingerea petitionarilor despre rezultatele bune pe care le sconteazI,

seama c/ §coala military, infiintata, din acelea0 fonduri, laCaransebes, a dat o serie de oameni luminati, carii au corespuns intrutoate cerintele de atunci...". In cerere se mai prevad cheltuielile de intre-tinere a §colii, numIrul membrilor corpului didactic, administrativ i deserviciu, precum §i alte chestiuni financiare privind fondul alocat pentruinfiintarea §colii.

Aceasta a fost prima cerere a fruntailor romini banateni ; au urmatalte della, la 1883 i 1885, care s-au soldat, ca §i cea precedenta, cu insucces,fiinda guvernul reactionar maghiar a refuzat infiintarea §colii solicitate,sub pretextul ca situatia financiarI a tarii nu permite cheltuieli noi. Citde neintemeiat/ era aceasta explicatie se poate vedea din faptul caromini nu cereau fonduri speciale pentru aceasta §coala, ci doar apro-barea pentru infiintarea ei ; in cererile urmatoare se specificI existenta

1 Arhivele de Stat Timisoara, dosarul T. Doda) general, Memoriile.2 Ibidem, nr. 4: meine voile zufriedenheit ".3 Ibidem, scrisoare din 7. V. 1856.

Ibidem, scrisoarea nr. 10.

i

tinindn-se

¢i1i

qi

1i

www.dacoromanica.ro

3 MEMORIILE $1 CORESPONDENTA LUI T DODA 929

fondului necesar, care s-a realizat din eontributia comunitatii de avereqi din colecta cu tasul", facuta prin comunele romine§til.

In sfir§it, in dosar se mai gdsesc acte privind procesul care s-a inten-tat lui Traian Doda 2. Neputind suporta sd patroneze asuprirea national/din Imperiul austro-ungar, Traian Doda s-a retras din viata milliard,stabilindu-se la Caransebe§. Intre 1874 1887 a fost continuu ales depopulatia romineasc/ a fostului judet Severin ca deputat in parlamentulde la Budapesta. Mandatul §i 1-a exercitat ping, la data amintitd, trod arenuntat la el in semn de protest Impotriva politicii de deznationalizarepe care an dus-o guvernele maghiare in Banat. Acest protest, aratd docu-mentele, a provocat nemultumire in rindul politicienilor burghezimaghiari, care i-au intentat un proces cu acuzatia de uneltire Impotrivaordinii de stat. Traian Doda a fost judecat condamnat la doi aniinchisoare §i despkubire in bani, dar pedeapsa n-a fost aplicata, fiindgratiat. Actul de clement." imperiall era motivat tinInd seama deserviciile aduse de Traian Doda in cursul carierei sale ; de fapt ins /, eltinea seama de nemultumirea profund/ care domnea in rindurile Anaselorromine§ti din intreg Banatul, care urmdreau cu atentie incordata desfd-prarea i rezultatul procesului.

Alte notite i insemndri din dosarul lui Traian Doda se refer./ larevolutia burgheza din Franta de la 1789, mai ales la figurile ei proemi-nente ca St. Just, Robespierre §i Marat ; dosarul mai cuprinde culegeri demaxime, care dezvAluie caracterul sinter i luminos al aceluia care le-a colec-tionat, precum tot felul de statistici privind populatia Austro-Ungariei 3.

143 BOCHOMHHAH14121 14 IIEPEIIHCRH TPAHHA :10,7111

PE3IOME

ABTOp HaaaraeT HeHoTopme HOBIde HwrepecHme gaimme, o6HapymeHHhie B r0Cy-AapeTBeimom apxHae B THAnunoape B geae, omocaigemca i gewreabsocm TpannasligHoil RIPHIOCTH B HcTopHil BaHaTa. Ha BTHX gaHMAX HbrreHaeT, 11TO Loa 61,171 ORHHMHa OCHOBHIIX HapTorpatort, HoTopme pegawmpoaaHH TorforpqnnecHHe IiapTbi ORTOM11411 MyHTeHH11 (1`){e OH HaX0,111JICH BO spew! amTpHticgott ouzynaHHH B HphIMCHylo Hothly).B gene BXORHT TaHme HpOTOHOH 1882 T., B HoTopom HOCHOJIME0 nepegoimix pymbm, BOraaae c TpanHom goga, o6parganHcb H HJIHCTHM C Hpocb6olt ripegHTb B Hapauce6emeBOCBMHHOTH1010 pyMLIEICHy10 PHM1M31110, Ho'ropaa cogepmanach 61.1 Ha cpegcma 118 (1)011A0B6arnmero norpaHugHoro noaRa Bra mecmocm; oguaHo, BeHrepcHoe 6yp3HyraaHoe npaHH-TeJlbeTBO oniaaa.gocb ytipegwrb uniony. B gene HaRO){HTCH TaHme goxymewrbz o npogecce,B036y3HgeHHOM lipOTHB Tpaffila gORL1, aamema H aarincHH o cppamAyacHott 6ypntyaaHolipeeomoHHH 1789 r., cTaTricmgecitHe gamibie OTHOCHTeRbH0 HHCOJleHHH ABCTp0-BNITIMH.

1 S. Evulian, Din cele Irecute vremi, in Anuarul lic. Tr. Doda", Caransebes, 1919 1920,p. 16.

2 Dosarul T. Doda, nr. 11; cf. Runadnische Revue", Resita, 1888, an. IV, fasc. 2,p. 68-74, idem, fasc. 10, p. 541-588, idem, an. VI, fasc. I, p. 15-23.

8 Ibidem, nr. 13.

§i

§i

;loam,

si

www.dacoromanica.ro

930 TH. TRIPCEA 4

LES MtMOIRES ET LA CORRESPONDANCE DE TRALIN DODA

RESUME

L'auteur produit un certain nombre d'elements nouveaux et interessants pulses dans.les Archives de l'Etat, a Timiloara, et contenus dans le dossier relatif a l'activite de TraianDoda, l'une des figures marquantes de l'histoire du Banat. Nous apprenons ainsi que Dodaa ete l'un des principaux cartographes qui dresserent des cartes topographiques de l'Oltenieet de la Valachie, o>Y it avait sejourne pendant l'occupation autrichienne, au cours de laguerre de Crimee. Le dossier en question contient egalement le proces-verbal de 1882 parlequel plusieurs personnalites roumaines, Traian Doda en tete, demandaient la creation d'unlycee roumain de 8 classes I Caransebes, a l'entretien duquel devaient etre affectes les revenusdes fonds de l'ancien regiment de frontiere de cette localite. Le gouvernement bourgeois.hongrois refusa de creer le lycee reclame. Le dossier contient en outre les pieces du procesintente I Traian Doda, un certain nombre de notes relatives ft la revolution frangaise de1789 et des statistiques de la population d'Autriche-Hongrie.

www.dacoromanica.ro

MORI $1 PIVE PE VALEA JALEWLUI (GORJ)TN SEC. AL XVIIXIXLEA

DE

V. CARIBI

Obiectul cercetkii noastre e legat de aparitia si evolutia morilor deapa cu ciutura si a pivelor cu roata din satele Runcu, SInAtesti, Arcani,Clinpul-Fomii (Cimpofeni), Stolojani si Stroiesti din fostul judet Gorj,enumerate in ordinea asezarii geografice, incepind de la izvorul riuluiJales inspre sud. Am grupat numai aceste sate, pentru c5, ele prezintlo individualitate si o unitate geografica si economics. Mori se afla siin celelalte sate insirate de-a lungul Jalesului, pinl la unirea sa cu Bistrita,dar pive nu se gasesc decit in satele mai sus-citate.

Mori le erau legate de mosii, mentionindu-se in toate actele de vin-zare, mostenire, danie sau schimb. Din studiile publicate pins scum, slutindicatii cg, moara constituia in vechile timpuri si la noi, ca .i in apus, unprivilegiu : erau mori domnesti la tirguri si mori boieresti si minastirestipe mosiile privilegiate 1. S-ar piirea ca si in Tara Romineasca era ca instatele feudale din apusul Europei, de vreme ce Vlad Dracul dl unorboieri din FagSras privilegiul sa fie slobozi in apa for a pescui si a maiface si alte mori" 2. Asadar, pentru constructia morilor, dupg cum sevede, era necesar un privilegiu domnesc. Pentru morile domnesti, sateledimprejur erau obligate sg, le pazeascg, si sg, le repare cind se stricau, Lafel, la orase stapineau mori si boierii si negustorii.

Domnul impunea obligatii, dar acorda si scutiri de munci si dajdii.Radu eel Mare scuteste satele manastirilor Bahna, Virful Vladului siClecevat de toate slujbele si dajdiile si ...nici la muncile domniei melesa nu lucreze, nici la cetate, nici la mori, nici la jiduri" 3.

1 P. P. Panaitescu, Interpreldri romtnesti, Buc., 1947, p. 173 ; N. Iorga, Istoria romtnilorIn chipuri f i icoane, p. 265.

2 P. P. Panaitescu, Mircea cel Bdtrtn, Buc., 1944, p. 87.3 Documente priuind istoria Romtniei, B. Tara Romtneascd, veacul XIII, XIV qi XV,

Ed. Academiei R.P.R., 1953, p. 252.

www.dacoromanica.ro

932 V. CARABI$ 2

in satele boieresti, cum au fost Runcu Sanatesti, morile au con-stituit un privilegiu, apartinind boierilor, dar in satele de mosneni Arcani,Cimpul-Fomii, Stolojani i Stroiesti, morile an apartinut mosnenilor, deobicei, mai instariti. Cind familia se inmultea, deveneau toti partasi.Acestia deseori s-au luptat cu boierii venetici", care cautau 0, le acapa-reze pamintul cu vadul de moara 1.

Se gasesc mori pive din vechime, al caror drept de stapinire s -artransmis din tats in fiu. Ele sint reconstruite in acelasi loc sau alaturat

aceasta numai trod vadul se abate de la matca sa. Instalatia morilorpivelor depinde in primul rind de factorii de productie si de calitatea

statornicia vadului, ca factor geografic conditional 2. Pe masura ce s-ainmultit populatia, a crescut si numarul morilor pivelor, care uneoriaduceau venituri apreciabile. Adeseori, proprietarul de moara deveneaproprietar de piva.

Riul 'Tales cu izvoarele sale, cu un debit de apa mai mare $i maiconstant decit al Bistritei i Tismanei, cu vaduri bune pentru moripive, nu se poate sä nu fi avut instalatii pentru macinat din timpuri stra-vechi. Datorita temperaturii sale constante el nu ingheata niciodatd, per-mitind prin aceasta o utilizare permanents i rentabila In timpul iernii.in special partea nordica a Jalesului (Runcu Sanatesti) trebuie sa fiavut mai multe mori, deoarece din sec. al XIV-lea va deveni o localitateimportanta prin Dabacesti asezati aci si prin constituirea judetului Jales, acarui resedinta va fi fost, probabil, tot aci pe Jales sau in apropiere. Numaidezvoltarea rapids a asezarii de la Jiu a facut ca resedinta dregatorilor satreaca de la Jades la Tirgul de la Jii" (Tg. Jiului) care avea sa Intreacain dezvoltare pe toate celelalte localitati, devenind cel mai importantcentru economic din judetul Jiului de Sus (Gorj).

De asemenea, din timpuri stravechi, morile n-au lipsit nici de periul Sohodol, afluent al Jalesului, de-a lung-al caruia, in cea mai mareparte, se afla asezat satul Stroiesti.

MORILE OGLINDITE IN DOCUMENTE

Prima mentiune documentary pe care o cunoastem despre morilede pe riul Jales, din zona de care ne ocupam, este din 24 ianuarie 1622.Radu Mihnea voievod, in sus-numitul act, intareste lui Stoica altoroameni din Arcani ocine ...din cimp si din padure si din apa si dindealul cu vii si din vadurile de moara si din vatra satului si de peste tot,din hotar pins in hotar" 3. Din moment ce se mentioneaza vadurile demoara, este de presupus ca erau mori instalate.

Mentiuni asupra morilor se gasesc in majoritatea actelor de vinzaride mosii si diverse pricini. De obicei se vindea mosia cu vadul de moara

1 Vezi Anexe" la prezentul articol, doe. nr. 2, 3 $i 4.2 Ibidem, doc. nr. 11.3 Documente prioind istoria Romtniei, B. Tara RomIneased, veacul XVII, voL IV, Ed.

Acad. R.P.R., 1954, p. 87.

yi

si

si

siti

siti

si

ti

si

si

www.dacoromanica.ro

3 MORI SI PIVE PE VALEA JALESULUI (SEC. XVII-XD) 933

sau piu5., §i cu instalatie cu tot, data era. Rareori se vindeau numai vaduicu moara sau piva. Printr-un act din 1649, iunie 29, Pirvul cu Nicola §iDragomir din Stroie§ti vied mai multe locuri de mo§ii, printre care §i un bela moara calugarului", pe apa Sohodolului, cu 140 aspri 1. Din acestact se poate deduce ca Pirvul §i cu ceilalti vinzatori mo§neni din Stroie§ti,fiind strimtorati, an fost nevoiti said vind5, mai multe locuri altui mo§-nean instarit, cum era arma§ul Mircea. Acest fapt indica un proces desaracire a mo§nenilor, proces care a dus, mai ales in a doua jumatate asec. al XVII-lea, la accentuarea §erbiei.

0 data cu a doua jumatate a sec. al XVII-lea, in aceasta zona a Jale-§ului incep sa se iveasca o serie de litigii §i pricini de judecata intre diferitimo§neni, care cautau sa puna stapinire pe mori sau vaduri de moara.Astfel, in 1659, septembrie 16, cinci megie§i judecatori, judecind opricina pentru o moara dintre Berea §i Mircea din Stroie§ti, proces care aajuns §i la divanul Craiovei, an adeverit ca Berea n-are nici un dreptasupra acestei mori, deoarece locul e al lui Mircea 2. Dragota, ispravniculCraiovei, pune pe patru megie§i din Arcani §i Stolojani sa jure in 1660,decembrie 11, intr-un proces pentru o moara dintre aceia§i impricinati,Berea §i. arma§ul Mircea din Stroie§ti, in care au ramas Berca de lege" 3.Intr-un alt proces dintre cei doi impricinati din Stroie§ti, Berca pretindeca o moara construita de arma§ul Mircea se afla pe locul lui, iar Mircea,in jeluirea sa, prezentind §i un zapis gout de §ase megie§i, dovede§te,la rindul sau, ca moara aceea e pe mo§ia sa. Astfel, in 1661, februarie 7,Preda, vel ban de la divanul Craiovei, elibereaza carte lui Mircea, princare-i acorda ci§tig de cauza. Deci not am facutu carte (a) noastra lamina Mircii sa-§i tii moara" 4.

Printr-un zapis din 1668, iulie 31, Lapadat §i Dumitru impreuna cualti sateni din Arcani, in urma procesului pierdut, judecat lad Craiova, seobliga sa repare intr-o saptamina o moara a armaktului Mircea din Stroie§tipe care i-au spart-o fiind beti. to caz contrariu 11 vor despagubi de bunsvoie cu 4 ughi 5. Spargerea acestei mori credem ca trebuie privita maicurind ca o actiune de razbunare a satenilor pornita dintr-o ura adincacontra acestui arma§ hraparet. Altfel, n-ar fi pornit ei noaptea din Arcanitocmai in Stroie§ti sa sparga aceasta moara din capriciul unei boil, trodacest lucru, dad, le era in fire, 1-ar fi putut face in satul for Arcani, undeexistau mori.

Yn urma unui lung proces, Nica, ispravnicul Craiovei, tot in 1668,iulie 31, da carte arma§ului Mircea, lui Oprea §i Diicul din Stroie§ti, casa-§i tina cu bun5, pace" o moara cu vad cu tot in apa Sohodolului,pentru ca aceasta moara an facut-o ei pe mo§ia lor, dupg, cum au doveditcu acte de judecata mai vechi §i cu marturia multor oameni bunibatrini", iar fratii Berea §i Dan cu varul for Novae, care reclamasera Ca

1 Biblioteca Acad. R.P.R., CLXXXV, 71, doc. orig. hirtie.2 Ibidem, 63, doc. orig. hirtie.3 Ibidem, 57, doc. orig. hirtie.4 Ibidem, 61, doc. orig. hirtie.

Ibidem, 73, doc. orig. hirtie.

§i

www.dacoromanica.ro

934 V. CARABIS 4

aceasta moara ar fi fost construiti pe movia lor, au pierdut procesul.Marturisindu atitia oameni vazind atitea scrisuri la mina Mirceai vi aOprei i Diicul, i-am dat noi cartea noastrA sa aibg, tineava o moarai vadul cu bun/ pace, ca au ramas Berca vi (rate -sau Dan i Novac de

leage vi de judecata de naintea noastra" 1.Prigubavii nu s-au la'sat prin pierderea acestui proces, caci

peste doi ani reclam'a divanului Craiovei pentru un alt vad de moara, pre-tinzind ea', be apartine lor. Astfel, in 1670, martie 1, sint luati vase megievica sa cerceteze adevereze dacI la un vad de moara pe care 1-a tinutarmavul Mircea, an parte sau nu vi fratii Berca. Se atrage atentia megie-

sa-i tocmeasca, precum vor afla pre dreptate sa, le facg, scrisoarela mina lor pre crezamint 2. Prin zapisul din acelavi an, martie 6, ceivase megievi au adeverit ca fratii Berca cu Dan vi Novac n-au nici undrept asupra acestui vad, fiind al lui Mircea cu pArtavii lui. Deci noi amjudecat, slid tie Mircea vadul i cu fratii lui, sa-vi faca mori, sa -i fie movielor i ficiorilor lor, pentru ca Dan vi fratii sai au ramas de lege vi judecata" 3.

Din actele prezentate pinl aci, se vede eá armavul Mircea mai avea omoara i un vad simplu cu alti Ortavi, la care aveau pretentie i fratiiBerea. Tot din documentele analizate reiese ca armavul Mircea avea vreotrei mori. Avadar, cea mai mare parte a populatiei din satul Stroievtitrebuia sa macine la morile lui. Fiind mai bine intretinute, erau probabil-producatoare de venituri ; altfel n-ar fi existat tendinta de acaparare amoviilor cu vaduri de moara, din partea atitor localnici puternici sauproprietari feudali din alte parti, dupg, cum se va vedea mai departe. Din-uiumul (vama-local) luat pentru macinat, acevti proprietari de mori-aveau insemnate civtiguri. Adeseori, Varanii saraci care nu puteau sadea uium, trebuiau sa presteze zile de munca pe pgminturile proprie-tarilor de mori.

In a doua jumatate a sec. al XVII-lea mai multi movneni din Arcani-s-au vindut ca rumini, cu movie cu tot, spAtarului Ioachim. Neputindu-serascumpAra, acesta fi vinde negut6torului grec Jane din Bucurevti care,la rindul sau, printr-un zapis din 1676, noiembrie 8, 4i vinde capitanuluiIacvi cu bani gata ughi 330". Pe moviile lor specificate in zapis se aflai o moara cu doua roate 4. E o perioad5, cind, din cauza exploatarii crunte

vi a impozitelor marite, se accelereazA procesul de saracire a Varanilorliberi, care ingroavl tot mai mult numarul ruminilor. Micii proprietari,Varanii, I i pierd unul dupg altul paminturile in favoarea boierilor, dincauza strimtorarii in care ajunsesera. Taranimea verbitl a fost apasatldin ce in ce mai greu.

in prima jumatate a sec. al XVIII-lea, Coica din Cimpul-Fomii acumparat o crivina cu vad de moara de In Ionav i Preda Juvela din Arcani.

Biblioteca Acad. R.P.R., CLXXXV, 62, orig. hirtie. (stampila aplicatA cazutaceara verde).

Ibidem, 65 ; orig. hirtie, pecete rotunda, cazuta.2 Ibidem, 66; doc. orig. hirtie.4 Arh. Stat. Bucuresti, episcopia Arges, XLV/13, doc. orig. hirtie, pecete inelara,

do tus negru.

vivi

invinvi

vivi sg,

vi

vi

a -li

silor

www.dacoromanica.ro

5 MORI $1 PIVE PE VALEA JALESULUI (SEC. XVIIXIX) 935

Printr-un zapis din 1726, aprilie 16, a vindut-o la rindul sau, lui Nicola,fiul lui Deatco din Arcani, cu 8 taleri si jumatate, care era tot de un neamcu Iona§ si Preda Juvela" 1. S-a aplicat deci obiceiul mosnenese de a nu seinstraina parti din trupul unei mosii.

In cele doua sate de rumini, Runcu §i Sanatesti, morile apartineau,evident, boierilor, elemente locale ale clasei dominante exploatatoare.Dar tendinta for de acaparare s-a extins si in satele de mosneni inveci-nate. Astfel, in secolul al XVIII-lea si in prima jumatate a sec. al XIX-lea,ne sint cunoscute citeva cazuri de acaparari vremelnice de mo§ii cu vaduride moara in Arcani si Cimpul-Fomii.

Dintr-un memoriu adresat cezarei-administratii din Craiova, decitiva sateni din Arcani, in numele intregului sat, reiese ea o movie cuvad de moara din Arcani a fost vinduta cu 130 taleri capitanului NicolaReanghea, probabil din Cimpul-Fomii, dupa cum arata un documentdin 1722. Din cauza functiei $i a averii sale trecea drept boier".Dupa moartea sa, fiul sau Stoica vinde aceasta avere boierului Constan-tin Obedeanu cu 200 taleri. Prin aceasta cumparare- Constantin Obe-deanu le-a mai acaparat 130 stinjeni fara stirea lor. Vrind sa-si rascum-pore tot pamintul instrainat, arcanii arata de la inceput in memoriu canoi, satul Arcani, nu pohtim (sic) pe dumnealui Constantin Comisarescu(comisarul Constantin Obedeanu) ca sa tie cu noi". Vazind atita meste-sugire (din partea acestui boier) am muncit de am facut bani sa-i damdumnealui" 2.

Procesul dintre arcani si Constantin Obedeanu continua hag. Cezara-administratie, dupa cum se arata intr-un alt memoriu al arcanilor din1732, a hotarit ca Constantin Obedeanu sa primeasca banii arcanilor,dar acesta a refuzat, deli ei an insistat timp de doua saptamini. Atunciarcanii, hotariti si dirzi in lupta for dreapta contra cotropitorilor de pamint,t,au adresat cezarei-administratii un alt memoriu, cerind sa se sfirseasca cuprocesul caci noi nu-1 ingaduim spun ei sa stapineasca mosia cunoi impreuna." Arcanii voiau sal! recapete mosia prin rascumparare cubani. Mind mereu refuzati, an luat carte de la tot satul", care era solidarcu ei in aceasta actiune 3. La cererea categorica a arcanilor, cezara-admi-nistratie, printr-un ordin din 1732, noiembrie 14, semnat en caracterelatine de Ad. Roland noul secretar ii scrie lui Constantin Obedeanu :... de vreme ce for li se mai cade a tinea movie si moara in Arcani decitdumitale, nemaiavind dumneata treaba intr-acest hotar, iai dumneatabanii si sa be slobozesti moslia si vadul de moara, ca for se cade..." 4 Dupaaceasta data nici un act nu mai vorbeste de Constantin Obedeanu posesorde pamint in Arcani.

Printr-o jalba din 1820, adresata divanului din Craiova, fratii diaconiAchim si Gheorghe (Davitoiu) din Stroiesti se piing intr-o pricing cuNicola Popescu si nepotul sau Constantin din Cimpul-Fomii pentru omosie. Bucata aceasta de pamint, din cauza vadului de moara, cauza s-o

I Vezi Anexii", doc. nr. IIbidem, doc. nr. 2.

3 Ibidem, doc. nr. 3.4 Ibidem, doc. nr. 4

il a. 8189 www.dacoromanica.ro

931 V. CARABI$ 6

stgpineascg, vi biv vel logofgtul Dumitrache Bibescu, devi locuia in Bucu-revti. Ping, la urma, fratii Achim vi Gheorghe (Davitoiu), civtigind procesul,au intrat in posesia acestui pgmint 1 in vadul cgruia, pe riul Jalev, lajumgtatea satului Cimpul-Fomii, au construit o moarg, movtenitg, apoide rudele for din acelavi sat. Aceastg, moarg, cu doug pietre a duratpin& in 1956, cind a fort demolatg.

Actele acestea ne demonstreazg, pe plan local procesul de despoiereF$i deposedare a taranilor de pgrainturile cele mai bune, mai ales careaveau §i vaduri de moarg. Insk prin rezistenta dirzg, a taranilor de aci,nici un boier n-a putut sg, se stabileascg in aceste sate. Ei n-au stgpinitdecit vremelnic cite o curea"-doug, de pgmint, pe care 1-au vindut

ping, la urma tot fovtilor tgrani proprietari. Din boierii pe carei-am mentionat ping, aci, nici unul n-a avut timp fi construitmacar o moarg.

Mentiuni asupra morilor se ggsesc vi in alte acte din a douajumgtate a sec. al XVIII-lea vi al XIX-lea. In hotarnicia satului Arcanidin 20 iunie 1776, hotaritg, de 24 de boieri din porunca lui AlexandraIpsilanti voevod, la cererea movnenilor arcani s-au hotgrnicit printrealtele vi pgminturile cu pometuri, livezi vi mori 2. Tot in acest act sevorbevte, dupg, cunovtinta noastra, pentru prima data de obiceiul de ajury cu pamint in poalli.

Dat hind importanta morilor in viata economics, chiar vadurilesimple erau specificate in hot/midi. Astfel, fratii Giurgiulescu vi Dinadin Arcani an cumpgrat vase stinjeni de pgmint cu vad de moark aflatfn Cimpul Mic din apa Jelevului ping in Gomnuve, de la movul preotuluiIvdochie. Ei an vrut sä-1 vindg mai tIrziu altor cumpgrgtori. Ivdochieinsa nu le-a ingaduit aceastg, vinzare, spre a nu se instrgina averea, vianal 1816, decembrie 10, a rascumparat-o, plgtindu-le cite trei taleride stinjen 3.

Despre moarg se aflg, scris vi intr-un testament din 1829, septembrie3, al lui Gheorghe Giurgiulescu din Arcani, despre care vom vorbi maipe larg in partea despre pive, pentru ca in acest act se vorbevte vi de plug, 4.

Gheorghe, ginerele lui Ion Sava din Arcani vi cu o rudg a sa, vind,printr-un zapis din 1833, februarie 3, partea for de vad ce li se cuvenea,lui Ion, fiul popii Gheorghe din Stroievti, la crivina for de lingg, Jalevin Arcani. Au vindut acest vad cu 70 de taleri ca sa, fie slobod sg, facgmoarg vi sa avem a macina §i not fgrg de vama" 5. Mentiongm cavinza'ri numai de vaduri slut foarte rare. Din acest act se poate banal cávinatorii vadului, dacI ar fi lust parte, algturi de alti pArtavi, la con-struirea unei mori, obligatiile, in afarg, de cheltuielile suportate, pe carele-ar fi avut pentru intretinerea ei vi impozitele depaveau venitul depe urma vadului. Or, ava vi-au asigurat mgcinatul fara vama §i fgrg nici oobligatie.

1 Biblioteca Acad. R.P.R., CLXXXV, 93, doc. orig. hirtie.Ve7i Anexe", doc. nr. 5.

3 Ibidem, doc. nr. 8.4 Ibidem, doc. nr. 9, aflat In posesia noastra.6 Ibidem, doe. nr. 10.

Bali

a

www.dacoromanica.ro

7 MORI $1 PIVE PE VALEA JALESULUI (SEC. XVIIXIX) 937

In prima jumgtate a sec. al XIX-lea, pe ling actele de vinzgri depgmint cu vaduri de moara, se intilnesc §i acte de diverse pricini pentrumori qi pive. Astfel, din 1833, noiembrie 23, ne este cunoscuta, jalba luiNicolae Due din Cimpul-Fomii catre judecgtoria judetului Gorj, impo-triva rudelor sale Andrkoii, pentru o moara §i. pive 1. In urma jalbei,judecindu-se procesul, in 1835 Due prime§te carte de judecatg infavoarea sa 2.

0 altg pricing, de asemenea naturg intro ni§te sgteni din Cimpul-Fomii §i Stroie§ti ne-o relateazg o carte de judecatg din 1836, ianuarie 29.In acest act se arata cg moara veche e construitg Inc g de pe la 1770 inCimpul-Fomii, de un popa Ilie fiti Gheorghe Bgloi 3.

PIVELE

Debi nu avem documente eel putin ping in prezent care savorbeascg despre vechimea pivelor, se poate totui deduce cg ele ar avea ovechime milenarg, fiind mo§tenire de la stramo§ii no§tri daci. Lucrul nupoate fi exclus, §tiut fiind cg dacii se ocupau pe scars intinsa cu cretitereaoilor §i purtau haine groase de dimie. Cioarecii §i hainele for se asea-mang foarte bine cu portul de azi al tgranilor no§tri de la munte. Inopinci purtau, desigur, tot obiele din aceemi dimie ingropta in vreoinstalatie textilg de apg, dar nu se poate preciza in ce mgsurg era sau nudeosebitg de piva de astazi, care, de trod se .tie, n-a cunoscut schimbgriradicale in piesele §i tehnica ei 4.

Pe vremea stgpinirii romane in Dacia, exista in Transilvania, inmuntii Apuseni, un fel de piug asemgngtoare cu §teampurile de azi,pentru zdrobitul minereului aurifer. Dacg dacii aveau astfel de plug,care era folositg numai la minele de aur, nu se putea sa nu fi avut §ipive pentru dimie, §tiut fiind ca., erau vestiti pgstori 5. Portul for dindimie groasg dovede§te acest lucru. Ramine totusi, ca in viitor, pe bazgde cercetgri, sa se stabileascg geneza §i aparitia pivelor pe teritoriulpatriei noastre.

Din documentele §i studiile cunoscute ping acum, reiese cg piva,ca §i moara, constituia in vechile timpuri un privilegiu : erau pive dom-ne§ti, boiere§ti §i mingstire§ti.

Piva serve§te pentru ingroptul §i Indesatul dimiei. Se ggse§te numaide-a lungul apelor limpezi §i constante de munte §1 cu debit suficient, avindmai mult'a nevoie de apg, decit moara.

1 Vezi Anexa", doc. nr. 11.2 lbidem, doc. nr. 12.a Ibidem, doc. nr. 13.4 Florea Bobu Florescu, Interpretarea elementelor elnogral ice de pe monumental de la

Adam-Klisi (Tropaeum Traiani) in Studii $i cercetari de istoria artei", Acad. R.P.R. nr. 3 4Buc., 1953, p. 29-31 ; vezi $i Come! Irimie, Pivele # vtllorile din marginimea Sibiului §i de pevalea Sebesului, Sibiu, 1956, p. 8.

5 Iuliu Morariu, Piudritul in valea Somesului, In Bul. Soc. de Geografie", torn. IV,1936, p. 120 si urm. ; vezi idem, Piudle §i piudritul In valea Zagrii, passim.

www.dacoromanica.ro

938 v. CARABIS 8

Ape le mari, sau care vin marl In timpul ploilor, cum este Sohodolul,afluent al Jalesului, nu sint bune caci ineacg," piva $i stria dimia prinmilul nisipul ce-1 aduc.

Pentru dezvoltarea pivaritului e necesarg, in primul rind crestereaoilor, ca sg, aibg, asigurata dimia materia prima. Dar constructia pivei econditionata atit de vad ca factor geografic conditional eft si de calitateaapei, care e legata de continutul anumitor saruri din compozitia sa. Sintape de munte cu saruri care dauneaza dimiei.

Piva e construita din birne de stejar sau ulm asezatg, jumatate peuscat, jumatate pe apa, unde se afla aproape intreg mecanismul. Esteacoperita cu 8indrilg. Pe uscat se afla oalele cu maiele (ciocanele), cal-darea cu focul permanent sub ea si locul de odihna i dormit al dimierului.Toate pivele slut In fel ca marime ca forma de constructie.

Transformarea textilelor (ingrosarea i indesarea dimiei, cum ecazul la noi In tars) fiind. pe planul al doilea fats de morarit, a incetinitraspindirea pivelor in timp i spatiu. Ele sint cu mult mai putine decitmorile. La unele popoare piva nici nu existg, in vocabularul lor. Nemtiian pentru piva Walkmiihle si pivar Walker (Walke moara de calcat piei,postavuri etc., Walker calcator de piei, postavuri etc.). Francezii aumoulin a foulon foulon cu aceleasi intelesuri. Ungurii, deli vecini cunoi, n-au acest termen in lexicoanele lor. In regiunile cu plug din Tran-silvania acolo unde locuiesc i unguri, ei numesc piva vanyolO,termen imprumutat de In tabacari.i. Lipsa acestui termen in lexiconullor corespunde situatiei istorice, ca la venirea lor in Transilvania numaibastinasii romini aveau aceasta instalatie pentru dimie 1.

Dupg, spusele batrinilor, ping, la aparitia pivelor pe apa Jalesului,locuitorii ingrosau indesau dimia In apa, cu lopata pe leasa. Se bateadimia cu lopata pe leasa de nuiele, cu apa, in marginea riului, 2-3 zileping, se scamosa. Altii frecau dimia pe gratie de lemn asemanatoare cugratia de rufe iarasi 2-3 zile pin/ se scamosa. i astazi se pastreazaexpresia : parcg, ai facut dimiile pe gratie", and nu slut bine flout° in'Aug. Gratia i leasa de nuiele se foloseau pentru dimia locals. Cind s-auconstruit pivele, putind lucra incomparabil mai mult, prin forta hidrau-lica, inlaturind atitea brate de munca, oamenli an inceput sa aducg, dimiedin judetkle vecine.

Batrinii din Cimpofeni spun ca prima piva de pe valea Jalesuluia fost construita in acest sat de unul Costache Neagu, fugit la Baia deArama din cauza birurilor grele. A stat acolo doi ani. Cind s-a intors insatul sau, spre sfirsitul sec. al XVIII-lea, a construit piva de la GuraApelor din jos de varsarea Sohodolului in Jales, dupa modelul celorde pe apa Motrului. Ruinele acestei pive, refacuta on de cite on a fostnevoie, s-au pastrat ping, in anii primului razboi mondial.

Dupa aceea pivele s-au inmultit treptat in celelalte sate : StolojaniArcani, mai ales ca cele de pe Motru au decazut din cauza apei nefavo-

rabile, care le ineca cu mil nisip. In Sanatesti si fn Rune au aparut de-abia la sfirsitul sec. al XIX-lea.

Iuliu Morariu, op. cit., p. 120.

anume

giqi

¢i

¢c

¢i

¢i

¢i

ti

www.dacoromanica.ro

9 MOM SI PIVE PE VALEA JALESULUI (SEC. XVII XIX) 939

Prima mentiune documentary despre ping e de-abia Intr-un docu-ment din 1790, septembrie 22, unde ni se relateazg o pricing Intre maimulti pgrtasi. Constantin si Staicu cu verii lor din Arcani se piing isprgv-nicatului de Gorj, el in mosia lor, hotArnicita Inca de 14 ani, e vorbade hotarnicia arcanilor din 1776 vi -au construit o ping. Preotul loan,fiind din aceleasi mos" en jeluitorii, fgcut separat o plug In alt vad.Dupg, cItva timp, vazind ca piva jeluitorilor Constantin vi Staicu mergemai bine, a vrut sg fie vi el partas cu ei pe piva lor, dar Mfg nici o Intoar-cere de cheltuialg".

Dupg cum an cerut jeluitorii, isprgvnicatul i-a pus in vedere preo-tului Joan sg-vi construiasca o altg plug, pentru ca in mosia lor mai erauInca doug vaduri slobode. 1 Bgnuim cg intr-adevar aceasta Ant primele,sau printre primele pive din Arcani, construite imediat dupg hotgrniciatnturor arcanilor din 1776. In Cimpofeni hotgrnicia a fost In 1778. Dacgar fi fost construite mai Inainte de aceasta data, nu se putea sg nu fi fostmentionate in suszisa hotgrnicie, atIt de importantg, asa cum sint men-tionate morile.

Deci, din lipsg de documente, ping la proba contrarie, se poate con-chide cg, pivele in Arcani an apgrut in jurul anului 1780. Tot din acest act,cit vi din celelalte acte prezentate, se vede ca in sec. al XVIII-lea vi alXIX-lea, preotii satelor erau interesati in aceasta industrie a moraritului§i piugritului vi nu se OA:lean-1n laturi nici de la pricini de judecatg.

La pricinile de judecata, cit vi la diferite litigii, al caror object 11constituiau fie morile, fie pivele, sau unele vi altele, se facea apel adeseorila bgtrInii satului respectiv, ba char vi la cei din satele vecine, pentru acerceta la fata locului vi a hotgri cu multg chibzuintg. Chiar dacgImpricinatii nu se impacau prin hotgririle luate de bgtrini, totusihotgririle lor aveau mare influents la institutiile judecatoresti.

Printr-o jalb'g din 1820, adresatg divanului Craiovei, fratii diaconiAchim si Gheorghe (Davitoiu) din Strqiesti, de care am vorbit vi maiInainte, se pling intr-o pricing cu Nicola Popescu vi nepotul sau Constantindin Cimpul-Fomii pentru o movie cu vad de moara, dar vi de piug In apaJalesului. Ei pretind ca aceasta movie a fost stgpInitg de mosii vi socriilor, pe care le-au dat-o lor de zestre si care movie a fost hotgrnicitg, In1778. La acest pgmint cu vad de moara avea pretentia, dupg, cum ammai argtat, vi biv vel logofatul Dimitrie Bibescu, din cauza caruia Achimvi Gheorghe (Davitoiu) s-au dus la el In Bucuresti, unde au cheltuit banibuni cu dobindg mai mult de taleri 20" 2.

Procesul, pin'g' la urma, se deduce cg a fost elstigat de jeluitori,pentru ca moara si piva lor au fost mostenite de rudele lor Davitoii dinCimpofeni. Din act reiese cg, moara, in locul cu pricina, a fost construitaInainte de 1820, jar mai tirziu s-a construit §i o piug pe bratul principal alJelesului, vizavi de moara, cgci pgmintul lor continua vi pests Jales,spre apus. Aceastg piug a fost demolatg in 1960.

1 Vezi Anexe" doc. nr. 7.2 Biblioteca Acad. R.P.R., CLXXXV, 93 ; doc. orig. hlrtie.

ti -a

www.dacoromanica.ro

940 V. CARABI$ 10

Gheorghe Giurgiulescu din Arcani, in 1829, septembrie 23, inaintede a pleca la ostire, ca sa slujeasca la orinduiala pandurilor" fiindu-iteams de moarte, lass testament sotiei sale sa stgpineasca peste toataaverea mobila si imobila. Am la sat la mina femeii mele aceasta cartecum sa stgpineasca casa si silistea f}i vadul de moara si de plug, si locurilede peste apa si pe unde sint livezi, si via, Fill pivnita $i toata partea demovie pe unde este" I. Silistea continua peste Jales spre fas/rit.

Nicolae Duse din Cimpul-Fomii, printr-o jalba din 1833, noiem-brie 23, catre judecatoria jud. Gorj, se plinge impotriva rudelor sale .Andr5,-soli, pentru o moara si pive, unde cu tutu erau partasi. De la o vreme, dup5,ce prima moara si piva a lor fusesera incendiate, Andfasoii au construit onoua moara si (lou/ pive, neing/duind ca Nicolae Duse sa mai fie partasen ei, precum fusese tatal sau si nici nu-i ingaduiau Bali construiasea §i elo moara sau piul, deli loc de vad era destul. Pentru aceea el cere judeca-toriei sa delege pe preotii Lupu din Stolojani si Ivdochie din Arcani, care,dupa ce vor cerceta la fata locului, sa-i aleaga si lui partea sa de moviesi sa-1 bage cu rudele sale partas la mom./ si pima fi sa se impace. in cazea nu se pot intelege pe aceasta tale, famine ca judecatoria sa. hotarasca2.

Din analiza acestui act se desprinde tendinta de acaparare si cotro-pire a celor slabi de catre puternici, pentru ca Nicolae Duse, faminindMA tat/ de mic, a crescut slugs pe la unii si altii cum marturiseste el.De aceasta imprejurare grea an cautat sA profits rudele sale. Acest lucruse constatl si din raportul catre judecAtorie, din 1835, martie 9, facutde Matei Cornescu si de preotul Ivdochie, in urma cercetarilor la fatalocului. Din act reiese c5, Nicolae Duse a facut o noua jalba impreung, cuun nepot al sau. Loc de piva s5, faca noua scrie raportul este far/vatamare, nici morilor nici pivelor piritilor (Andrasoii), ci jeluitorii fiindstirmani f i pirifii mai cu putere nu voiesc a-i la.sa s4 facd fi ei pied iar sicu ei de frdfire." 3 Trimisii judecatoriei au incercat In multe chipuri" sa-iimpace, dar din cauza piritilor care s-au opus, nu s-a ajuns la un rezultatpozitiv. Cer si ei ea, in urma raportului lor am'anuntit, judecatoria alchibzuiasca si sa hotarascI cele drepte".

Printr-o jalba adresata tot judecatoriei jud. Gorj, preotul GheorgheDavitoiu, Gheorghe Bican, Ilie Popescu si altii se piing contra lui Barbu$i Ilie (Coiculescu) din Cimpul-Fomii, desi erau toti partasi pe piu5, $imoara, ea piritii au facut o piva noua. Din aceasta cauza s-au inecat Ilipiva, si moara veche. Cer judecatoriei ca piritii sa-si distrug/ piva ceanouA, si sa le p15,te,asca si despagubiri pentru moara si ping, de la datainecarii lor. Judecatoria, prin cartea de judecata din 1836, ianuarie 29,gaseste dreapt/ jalba jeluitorilor si hotaraste : De aceea dupa pravilapartea 2, capitolul 3, paragraful 16, litera 10 nu pot acum piritii a Lineapioa cea noua macar si vad veichi de a fi avind, de vreme ce cu facereapivelor pricinuieste inacatura pioi jeluitorilor fiind cu apropi iere una cualta $i g5,sim cu tale sa.-si aridice pioa lor, lasind apa sloboda, a nu mai

I Vezi Anexe", doc. nr. 9.' Ibidem, doc. nr. 11.3 Ibidem, doc. nr. 12.

www.dacoromanica.ro

11 MORI SI PIVE PE VALEA JALESULUI (SEC. XVII XIX) 941

pricinui bled:tura piei jeluitorilor." i tot dupg pravilg, judecatoriahotargste ca piritii sg, plgteascg jeluitorilor despggubiri §i pentru plugi pentru moarg, de la data incetarii functiongrii for I.

0 pricing de despa'gubiri cota-parte la piug ne este cunoscutgintre Dumitru Ciobotea din Cimpul-Fomii Cgtut din Arcani. Printr-unact din 1838, octombrie 30, adresat suptocirmuirii Jiului, se aratgcg, satului in urma cercetgrii facutg la fata locului,au hotarit ca piritul Cgtut sa despggubeascg pe jeluitorul DumitruCiobotea pentru repararea pivei fgcutg de el singur sg is ca stgpinirenumai a patra parte, cit i se cuvine dreptul sau de pgrtas la aceastgplug 2. Tot din cauza neintelegerilor pentru cota-parte pe ping, e opricing din 1846, mai 28, intro Constantin Berca si Ion Arcanu dinArcani. Dupg raportul alesilor satului Arcani, suptocirmuirea plaiuluiVilcan &este ca cererea jeluitorului Ion Arcanu e nedreaptg si min-cinoasg" i hotgrgste ca piritul Constantin Berca sg-si in $i de aeiinainte in bung pace" acea plug 3.

In baza tuturor acestor pricini din cauza vadului de plug sau de moargcad de aci plead, orice pretentie asupra cota-pgrtii ce se cuvine fiecgruipgrtas, se ascunde i tendinta, mai mult sau mai putin expresg, deacaparare a unuia sau mai multora dintre acestia, care, la un momentdat se simt mai puternici, folosindu-se intotdeauna de imprejurariledefavorabile ale celorlalti pgrtasi, fiind in general strimtorati.

Pe o plug, ca si la moarg, puteau sg, fie, dupg cum ne aratg actele,de la 1 la 4,5 sau chiar mai multi proprietari. Toti care aveau pgmint indreptul vadului, de undo incepea apa sg se mareascl aveau dreptul labeneficii. Drepturile datoriile la cota-parte sint proportionale cu latimeaterenului, pe care o are fiecare. Unul, de exemplu, se poate folosi de plugo lung, altul o sgptaming chiar o zi, si tot asa prin rotatie se schimbg,fiecare. Cel care are pgmintul suficient de lat, care sg, cuprindg un vad,putindu-si face piva in dreptul averii sale, e singur stgpin. Cazuri hugde acestea erau foarte rare. Pe masurg ce se inmultea populatia, in aceeasimasurg se fgrimita proprietatea targneascg, inch unii Iii, nepoti etc.ajungeau sa stapineascl numai cite o cures" de pgmint, latl de unstinjen. La mori e aceeasi situatie.

Din cele argtate mai sus rezultg cg in Valea Jalesului, in sec. XVIIXIX, existau un num'a'r insemnat de mori i pive care satisfaceau atitinteresele t5,ranilor stabiliti in acel loc cit si ale color din regiunea inconjurg-toare. In satele mosnenesti morile apartineau mosnenilor, care au dus o luptgindirjitg, impotriva unor boieri ce cgutau sa be acaparaze paminturilecu vaduri de moarg. incepind din sec. al XVII-lea se constatg, in sa-tele de pe valea Jalesului un proces de sgracire a mosnenilor, de caderea for in starea de ruminie, fapt care a dus in anumite perioade la o ac-centuare a luptei tgranilor ark* impotriva exploatatorilor.

Vezi Anexe", doc. nr. 13.2 Ibidem, doc. nr. 14.8 Ibidem, doc. nr. 15.

sisi

plasiialeE }ii Cimpul-Fomii,

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

942

1726, [Trifle 16,

V. (ARAM

ANEXE

1

12

Zapisul de vtnzare al lui Coica din CImpul-Fomil dat lui Nicola, fiul lui Deatco din Arcani,pentru o crivind cu vad de moard.

Adecl en Coica ot Cimpul -Fomli dat-am acest bun §i ineredintatzapisul al mien la mina Nicolii sin Deatco ot Arcani, precum BA se §t iieca cumpArind en o crivina eu vad de moard de la Ion feciorul lui Con-standin Juvela §i de la Preda sin Juvela ot Arcani, in bani §apte Bute,en m-am sculat ca BA vind acea crivina, la alt1 parte. S-au sculat Nicolaal lui Deatco ce easte mai sus serfs §i nu 1-am ingaduit ca BA o Nina, la alt6,parte, fiindcA sa cldea ea,' era tot de un neam cu Iona §i cu Preda Juvela.Si nu 1-am mai lasat, ci mi-au dat el bani Ins taleri 8 pol §i i-am dat crivinaen vadul ei de moard, care crivina easte din apa mare pinA in girls, cumscrie §i in zapisul ce 1-am cumparat en de la Ion §i de la Preda care i 1-amdat §i acela la mina lui tot ca BA' BA IncredinteazA ca BA fie lui mo§ie ohab-nica, §i feciorilor lui, nepotilor stranepotilor, eiti Dumnezeu 4i va dAruiping In veac, fiindca am rAscumpArat-o en bani gata, care i-am luat eudin mina lni.

Si rind s-au facut acest zapis, an lost multi oameni mArturii. Aprilie16,leat 7234 (1726).

Eu Coica ot CImpul -Fomii vinzAtor, eu Nica ot Arcani, martor,Giurgiulescu, eu RAduti Giurgiulescu ot tam martor, en popa Achimot Cimpul-Fomii martor.

Si am Boris eu popa Florea ot Arcani on zia Coicgi §i martor.Doc. orig. hirtie, in posesia noastra.

2

See. XVIII pink In 1732

Locuilorii din Arcani se opun ca sit fie la un be cu Constantin Comisarescu (comisat ulConst. Obedeanu).

*Noi satul Arcani nu pohtim pe dumnealui Constantin Comisarescu

ca sI tie cu noi, ca noi ne-am vindut tot ce am avut ne-am bAgat cape-tele care cum am putut de am facut toti bani, ca fiind aceastl movievIndutA' la Nila (sic) Reanghea drept taleri 130. Apoi dacA' a murit NicolaReanghea §i fiind dator dumnealui Constandin Obedeanului §i apucindpe Stoica feciorul Reanghi pentru bani, deci el neavind bani, au scos

+

si

www.dacoromanica.ro

13 MORI $1 PIVE PE VALEA JALEULUI (SEC. XVII XIX) 913

aceasta movie vinzatoare, ci n-au vrut ca sa o vInza iar Intr-acevti banitaleri 130, ci an vIndut-o drept taleri 200, fara vtirea noastra, ci e-amfost dat un vad de moara Infundat, iar In urma am mai Inteles di au mailuat pamInt stmnjeni 130 fara vtirea noastra. Ci vazInd atita mevtevugire,am muncit de-am facut bani sa-i dam dumnealui.

Eu Savul, eu Draghici, eu Dragomir, Ion Radu, iar Radul Dumi-travcu, eu Coica Lapadatescu, en Vladutul Lapadatescu, eu Cornea Lapa-datescu, PIrval Giurgiulescu, Draghici, en Pulp, eu Ion Stanciu, VladGhiorghie.

Doc. orig. hIrtie, In posesia noastrA.

3

1732 (MA luny §1 zi)

Memorialul unor mosneni din Arcani cdtre cezara crdiasca administrafie din Craiova Inlegaturd cu o pricind dintre ei ,ci Constantin Obedeanu, pentru o mosie ,ci un Dad de moard.

*Prea cinstita cezara craiasca ardministratie,Cu plecat memorial jeluiesc mariei tale vi dumneavoastra ca sa

avem dreptate cu dumnealui Obedeanu pentru un vad de moara vi pentrucItiva stinjeni de movie din Arcani sud-Gorj, ca am mai dat un memorialla prea cinstita administratie vi raspunsul ne-au ievit ca sa-vi ia dumnealuiband vi noi dupa porunca prea cinstitei administratiei i-am dat baniivi dumnealui nu va sa-i ia bard vi am vezut doua saptamlni vi-am tot datbanii vi nicidecum nu va sa-i ia. Si iar acum am venit de-i dam banii vinu va sa-i ia, ci perim vreame de iarna aici ca vai de noi, vi ne rugam culacrimi ca sa se milostiveasca prea cinstita administratie ca sa-i maiporunceasca ca sa ia banii, ca neluind banii noi nu-1 Ingaduim sa, stapi-neasca movia cu noi Impreuna, ca am adus carte de la tot satul cum canu-1 Ingaduim, ci ne rugam sa avem dreptate sa nu mai perim de nevoieaici vreme de iarna. Si cu toata plecaciunea faminem ai mariei tale gi aidumneavaastra plecati movtenii din Arcani sud-Gorj.

1 Doc. orig. hirtie, In posesia noastrA.

4

1732, noIembrie 14

Scrisoarea lui Ad. Roland secretarul cezarei administralii eeitre Constantin ObedeanuIn pricina unei mosii ,ci vad de moard In Arcani.

*Cinstit dumneata Constantine Obedeanu, macar ca s-au vazut vi

memoriul al dumitale ce ai dat pentru acest vad de moara, dar de vreame

www.dacoromanica.ro

914 V. CARABI5 14

ce for li se mai cade a Linea movie vi moarg in Arcani decit dumitale, nemai-avind dumneata treaba Intr-acest hotar, iar iai dumneata banii vi sa leslobozevti moviia vi vadul de moarl, ca for se cade, iar de ai altceva araspunde, sg, vii dumneata cu dinvii de fats.

Din porunca prea cinstitei chezaro administratiei Craiova, noiem-brie 14, dni 1732.

Ad. RolandDoc. orig. htrtie, In posesia noastra.

5

1790 septembrie 22

Carlea ispravnicatului de Gorj calre Dumitrache Sunutescu, Nicolae at Niculii qi

.diaconul Ion Costescu, In pricina penlru o piaci din(re Constantin qi preotul din Arcani.

Dumneata Dumitrache Sangtescule i Nicolae al Nicolii i molifteitale diiacone loan Costescule. Aicea ni se jeluira acevti oameni anume' Constandin i Staicul cu cetavii for of Arcani, precum ca de patrusprezeceani avind hotgrnicia In hotarul for de movie Arcani vi-ar fi luatA curauafor impreunA cu a popii Ioan, tot pe de o parte, fEnd cu toti dintr-un mov,-pe care parte ar fi cazut vi patru ruduri de pivA. Si acevti jeluitori cu veriifor s-au apucat de au Mout o pio vi chemind vi pe vArul for pops Thansa lucreze cu totii, n-au. vrut, zicind ca va face deosebit Intr-alt vad viapuclndu-se numitul preot cu un unchi al sAu anume loan Albul de vi-aufAcut piva vi de atunci ping acum an tot stgpinit cu pace unli de carealtii, iar acum numitul preot vgzInd pioa jeluitorilor cg, easte cu caslmare vi en bun lucru, s-ar fi sculind ca sa intro In pioa for vi el pgrtav,fail de nici o Intoarcere de cheltuialg vi numitii jeluitori zit ca poftesc,c6, mai fiind Inca dog vaduri slobode, sa facl Intr-un vad de acelea numitulpreot pio deopotriv6 pivii for vi vor intra cu totii pArtavi int-araIndougpivele, on al vor muta ei in piva ce va face preotul vi preotul va ramineasingur stapinitor In piva ce au facut-o ei, care fiind trebuintA de a se cer-.ceta la fata locului, sa vedeti shit vaduri dupA cum arata jeluitorul saunu. lath,' ca v-am orinduit sa faceti cercetarea, undo flind araindoao pArtilede fatl vi !End vadul dupg cum arata ei la vadul ce va fi mai bun, ffaceti pe preot sa InteleagA ca sa facl vi molifta sa pioa deopotrivA viava 86 fie stApinitori cu totii Intr-amIndoao vi de se vor odihni dupg alegereace yeti face, bine, iar de nu se vor odihni, sa dati adeverintI cu iscalituride cercetarea ce ati fkut vi in ce chip ati gasit cu tale, cu care adeverintavor veni vi Inaintea noastra, de li se va face cuviincioasa Indreptare cucarte de judecata. Aceasta.

1790 septembrie 22.Constandin (lot rupt in original)Doc. orig. htrtie, In posesia noastrA.

www.dacoromanica.ro

15

1816, decembrie 10

MORI $1 PIVE PE VALEA JALESULUI (SEC. XVII XIX)

6

945

Zapisul de vtnzare al lui Ion Giurgiulescu si dat popii Ivdochie pentru un vad deJnoarei din Arcani.

Adeca noi care mai jos ne vom iscali, dat-am zapisul nostru la minaparintelui Ivdochie, precum sa sa Ole ca am vindut noi un vad de named.eumparat de la mosul sfintiei sale si sculindu-ne noi ca sa vindem partea-noastra ce ni se vine de pamint, cit cu vadul ce se cuprinde intr-insul,sfiintia sa nu ne-a ingaduit a vinde intr-alts parte. Noi vazind asa am cerutla sfiintia sa banii, fiindca i se cadea ne-au dat banii pe stinjen citetaleri 3. Eu Gheorghe sin Ion Giurgiulescu am dat 2 stinjeni cu taleri 6i eu Ion sin Deatco am dat doi stinjeni cu taleri 6 si eu Dinu sin popa

Matei am dat doi stinjeni cu taleri 6. si i-am dat zapisele cele vechi.§i acesti stinjeni slut In Cimpul Mic din apa ping, in Gomnuse, cu apacu tot sa stapineasca sfintia sa in rupt copiii sfintiei sale, nepotii,stranepotii cit Dumnezeu fi va darui ping in veac. Si pentru credintg, ne-amiscalit mai jos ca sa sa creaza.1816, decembrie 10.

Eu Gheorghe sin Ion Giurgiulescu vinzatori, eu Ion sin DeatcoGiurgiulescu vinzatori. Eu Dinu sin popa Matei vinzator. Si am scris eucleaconu Dinca cu zisa vinzatorilor.

Doc. orig. hirtie, in po:esia noastra,

7

1833, lebruarie 3

Zapisul lui Gheorghe, ginerele lui Ion Savu din Arcani, pentru un vad de moard dat lit!Ion, fin( popii Gheorghe din Stroiesti, cu tater! 70.

*Adica noi care mai jos ne vom iscali, incredintam cu acest zapis a

nostru la mina dumnealui Ion sin popa Gheorghe genere ot Stroiestiprecum sa sa stie ca ne-am invoit intre noi de i-am dat partea noastra devad ce ni se vine la crivina ce o avem la Arcani, in capul mosii dumnealui,ca sa fie slobod sa fad, moara. Si ne-am dat acest vad en taleri 70, adicg,lei saptezeci avem a rnacina noi far& de vama. Si sa alba a stapinicu bung, pace pina in veac. Si ne-am iscalit mai jos ca s& sa creaza.1833, februarie 3Eu Gheorghe zat Ion Savu, dempreung, cu sotia mea Calina am dat acestzapis. Eu Stanca, sotia lui Gheorghe Savu am dat acest zapis. Eu Pirvuspataru martor.Si am scris eu Achim Chirtoc cu zisa numitilor sint martor. Eu sin popaAchim am scris ant martor ot Stroiesti.

Doc. orig. Male, In posesia noastra.

alfii,

si

I;4i

si

si

si sa si

sisi

www.dacoromanica.ro

946 V. CARABIS 16

8

1833, nolembrle 23

Jalba lui Nicolae Duse din Ctmpul-Fomii Mire judecatoria Gorj, Impotriva rudelor saleAndrasoii, pentru o moara ,fi pive.

*Nicolae Oteteleveanu-Procit

Grefier Vasile Mongiescu

Cinstitului dumnealui prezidentu judecAtoriei judetului GorjuFac prea plecata arAtare dumitale ea, eu avind movie de movtenire

in (... 1) din Arcani ce se zice Andrivoiu vi tatAl meu cit au trait au avutintr-aceasta cura de movie impreuna, cu dinvii moara vi pica tot intr-unvad vi 8-au intimplat de s-au aprins vi moara vi pioa, au murit vi tats)meu. Eu am rAmas mic nevirstnic, am crescut slugg, pe la unii altii, iarde la o vreme incoace acele neamuri vi pgrtavi ai mei pe movie, deosebindvadul intre acea curea, au fAcut o moara vi douA pive vi pa, mine nu ma.ingAduiesc a fi I-Arta* cu ei, precum a fost vi tatgl meu vi nici nu potsA-mi fac nici moara nici pivg din pricing ca sA nu &A (... 1) de ale lor.

Pentru care ml rog dumitale sse, fie cinstita poruncA catre preotu)popa Lupu ot Stolojani vi cAtre popa Ivdochin din Arcani, la care estevi (... 1) movii sa vie la fata locului vi or sl vad sa-mi aleaga vi mie cacelorlalti sau sI ma bage cu ei pArtav in pio vi in moara vi SA' ne impace,iar neputindu-ne impAca cu cercetarea vi alegerea de la fata locului, inscris sA fie soroceasca a veni la cinstita judecatorie de unde cum duhuldint va lumina asupra dreptAtii mele.

Prea plecat Nicolae Duve ot Cimpul-FomiiPrezidentul judecAtoriei Jud. GorjuPiritilor dintr-aceastA copie de jalbA li se aerie aici la judecatorie spreinfativare cu jeluitorul. 1833, noiembrie 23.Nicolae Oteteleveanu, procitGrefier, Nicolae Mongiescu.

Doc. orig. hirtie, In posesia noastrA.

91835, motile 9

Carte de judecala data lui Nicolae Duse pentru o pricind cu Andrasoii din Arcani pent, u oaward si pive.

*Cinstita judecatorie a acestui judet .

Dupa, jalba ce an dat Nicola Due ot Cimpul-Fomii care cinstitajudecatorie cu nr. 2226 pentru movneni Andravoiu din hotarul Arcanilor

1 Loc rupt In original.

www.dacoromanica.ro

17 MORI SI PIVE PL VALEA JALE$ULU1 (SLC. XVII -XIX 947

ca avind vi el movie de movtenire cu dinvii intr-acel hotar vi fiind scapritatvi stramutat la satul Stolojani vi mai sus numitii vi-a facut moara vi piveIn marginea moviei cu iezaturi, in dosul cgruia jelbi ni se poruncevte noocelor de fats sg, facem cercetare cu desluvire.

Si dupg cinstita poruncg, la sorocul ce vi-au pus amindoog prigo-nitoarele pgrti, am mers in fata locului fatg fiind piritii cu jeluitorul.Aduse popa Gheorghe ot Stroievti i Gheorghe Bgcanu ot Cimpul-Foraiii popa Dincg ot tam cu fratii lui i Constandin Catuti ot Arcani i RaduBgcoi ot tam, movnenii Andrevoiu vi mai into facind cercetare la movialor, ce o au de movtenire frAteascg, am ggsit acel hotar al lor deosebitprintre dog, hotare Arcani vi. Cimpul-Fomii, un tei ce se numevte Coicoiesoimpietrit deosebit vi-1 stapinesc ei toti curglevte, adicg pg, de la dealstinjeni treizeci vi trei cirte Nicola Duve cu nepotul sau Ion vi pg de lavale stgpinesc stinjeni vaizeci vi doi k.i trei cirte mai sus piriti pgrtavi cujeluitorul ping in piva ce o au piritii. Aceasta am facut-o not din piatralor despre Stroioni in jos alaturea cu Jalevul. Despre apus am fgcut cercarevi cel doilea vi am luat iargvi cu trasura despre rasarit de Jalev alatureape marginea apei trecind peste un crac de apg cu trgsura, adicg o ceruzga morii piritilor vi am dat stinjeni treizeci vi trei vi trei cirte jeluitoruluicu nepotul sgu vi stinjeni vaizeci vi patru am dat piritilor ping in moarace o au aici. intr-aceste doug tra'suri le scurgea pricina jeluitorului capiriti, pentru a jeluitorii cu piritii sint un neam vi stgpinesc aceste hotare,latul peste tot stinjeni 169 peste tot. Dar pricina lor este numai in seamsstinjenilor de mai sus ce argtgm vi cer vi jeluitorii drept analogie dupgstinjeni treizeci vi trei vi trei cirte, avi face pivg nu singur, ci cu piritii altgmoara de In deal de piva piritilor de frgtire cu ei, fiind tot un neam. Adecgaceasta pivg s-au ggsit loc a se facg de In deal de piva lor, pa matca apiice umbla piva piritilor pg aceasta apg and este mare, ce imparte in doog,pe doog brave vi umbla vi piva vi moara, iar cind este mica abate apa dudIn pivg, cind la moara, ci moara intliu au fost facuta pe un piriu vi n-auputut sa umble vi pg naoarg, au abgtut apa din matca veche, de au umblatmoara vara §i iarna. Piva unde s-au vorbit Gheorghe Mean i un GheorgheBg loi sa facg pivg cu jeluitoru vi taind lemne au lucrat citva vi pg, urmai-au luat vi lemnele vi le-au mutat la piva piritilor. Loc de pivg sa facg,nog este Mfg vatamare, nici morilor nici pivelor piritilor, vi jeluitoriifiind sarmani vi piritii mai cu putere nu voiesc a-i lgsa sg, facg, vi ei pivgiar vi cu ei de frgtire Am staruit in multe chipuri sa -i impgam vi in mijlocn-au staruit, nu de alta, ci ca sg, se foloseascg numai piritii vi jeluitoriisa rabde. Am fgcut vi o harts cum merge pricina in fata locului, ca sg, sevaza, de cinstita judecatorie unde este loc de pivg nog, acum de a se faceiargvi de fratire vi cind va umbla piva de In vale, sa umble vi aceastace o vor face curgerea pricinei. intr-acest chip merge, iara cinstita jude-catoria va chibzui cele drepte.1835, martie 9

Matei Cornescu, Eu popa Ivdochie ot ArcaniDoc. orig hirtie, In posesia noastrA.

www.dacoromanica.ro

948 v. CARABIS 18

10

1836, lanurie 29.

Car lea de judecala In pricina unei mori §i a unor pine, data unor sdleni din Ctmpul-Fomii §i StroieVi.

Judecatoria jud. GorjuPopa Gheorghe Davitoiu, Gheorghe Bican, Ilie Popescu, Radii

Coiculescu, Constandin nepotul sau ot Stroie§ti i ot Cimpul-Fomii, dupajalba ce an dat catre prezedentia acestii judecatorii la 11 ale trecutuluighenar, supt nr. 94, s-au infati§at la judecata inaintea noastra un Barbusin Manila §i Badea sin popa Die ot Cimpul-Fomii, aratind jeluitorii ca antpeste 55 de ani trecuti, de and un popa Ilie impreuna cu un Gheorghe

loi §i cu un Steghe Matei, an facut o moara gi de sint 30 de ani trecuti,au facut o pioa frateasca intr-alt iaz sere apus, pe care an §i stapinit-oin bung, pace, atit pa'rintii lor eft ei pina, acum, and piritul Barbu s-aupus de au facut o pioa noua cu departare numai de zece stinjeni de ceaveche, luind §i doi parta0 de ai lor din piva cea veche de minti §i zatorindapa au inecat pioa lor cea veche sta pioa din pricina lor de la inecare§i ping, acum. Cerere facind-o se indatora piritii sa-0 aridice pioa cea nouafiindca, an inecat-o pa, a lor, a nu se poate umbla. Dintra piriti raspunsaBadea sin popa Ilie, ca pioa cea veche ffind flout in mo0a lui de tats sauIlie impreuna cu socrii §i parintii jeluitorului de douazeci §i cinci anitrecuti §i nemaiputlnd -o suferi in mosia lui, s-a invoit cu Barbu Coiculescude an facut pe cea nool in mo0a lui din jos de cea veche, cu departare cam§aptesprezece stinjeni, facindu-1 pe el partas ; in care pio nu sa, impo-travesc a primi pa jeluitorii cu partea ce au in pioa cea veche.

Jeluitorii raspunsera impotriva ea nu sa vor stramuta din pioa ceaveche, cerind a se indatora piritii aridice pioa cea noua, ca sa le fieapa sloboda sa, nu pricinuiasca i de aici inainte inecatura pioelor, adaoglndpe linga aceasta ca piritii cu aceea pio le-au luat apa §i de la moara, careo an tot de tova'ra0ie piritul Badea linga pioele sta §i moara de astatoamna incoaci, cerind a se indatora piritii sa be plateasca atit venitulpioei, cit i venitul morn ce li se cuvine partea lor. Piritii se impotrivira,zicind ca nici le-au luat apa de la moara, nici le-au statut moara din pri-cina ce zice, §i le-au statut din pricina ca este stricata, sarind calciiulde la butura. De aceea nici sa cunosc datori a plati venitul morii. Iar pentrupio, neputind tagadui ca an statut din pricina piilor, zisara ca sa multu-mesc a da in stapinirea jeluitorilor pioa lor cea noua, §i sa, o stapineaseaatita vreme, eft sa va dovedi ca au statut a lor din pricina facerii pioeicelei not i. jeluitorii nu primira aceasta, ci impotriva, cerura tot caintii, adeca sa se strice pioa cea noua, ca sa nu le mai pricinuiasca inecatura

despagubeasca de pagaba ce sa va dovedi prin cercetare la fatslocului, ca li s-au pricinuit en facerea pioelor celii noua. Deci de vremece insu0 piritii marturisira in judecatoria ca pioa jeluitorilor in care estedeopotriva 'Arta§ cu din0i §i Badea sin popa Ilie, unul din piriti, estefacuta din vechime, adeca de douazeci §i cinci de ani trecuti i ea de atunci

§i

sa-si

pa

si

1i

1i

gi

gi

si

www.dacoromanica.ro

19 MORI SI PIVL PE. VALEA JALESULUI (SEC. XVII XIX 919

i ping acum §i-au avut §i stgpinirea in pace de cgtre din§ii. De aceea duplpravilg partea 2, capitolul 3, paragraf 16, litera 10, nu pot acum piritiia tine pioa cea noug, mgcar vad vechi de ar fi avind, de vreme ce cufacerea pioelor pricinuie§te ineciltura pioi jeluitorilor, fiind cu apropiereuna de alta ggsim cu cale aridice pioa lor, lgsind apa slobodg, a numai pricinui inecgtura piei jeluitorilor. Si pentru el Mfg drept cuvint§i fgrg stire de judecatg, an fAcut aceastg urmare, datori sint sg plgteaseljeluitorilor venitul pioei, ce se va dovedi prin cercetare la fata locului,e ar fi putut loa din partea for ce an intr-acea pio, Inc g pg vremea ce ausatut din pricina facerii pioaii celei noug. Iar cgtre aceasta datori sintsg plgteascg jeluitorilor §i din venitul morii partea for ce li se va cuveni,pg eitg vreme au statut, de sg va dovedi prin cercetare la fata locului,cg an stgtut din pricina piritilor, iar nu din altg osebitg, pricing, iarkidupes pravilg, partea 5 cap. 9 paragraf 1 de la adaos, litera 88, iar eelnemultumit pg aceastg hotgrire sg se facg apelatie la cinstit divanul Cra-iovei, secsia civilg in sorocul legiuit de doug luni, dupg primirea copieide anafora. 1836, ghenarie, 29. Prezedentul Nicolae Oteteli§anu, sluger,Vasilie Mungescu, biv treti logofgt, procit grefier Vasile Mungescu.

Prezedentul judecgtoriei jud. GorjCopie intocmai dupg cea adevgratg care este in condica judecgtorii 1836,Chenar 21

Prezident Nicolae Oteteli§anu, sluger, procit Vasile MungescuL.S.

A stgzi la cincisprezece ale lunii lui iulie, am primit copiia de anafora prindumnealui suptcirmuitorul plkii. 1836, iulie 15. Popa Gheorghe DavitoiuSuptcirmuirea plkii Jiului.Cel mai sus iscglit §i-au primit copia de anafora pentru care s-au adeverit.1836, iulie 15

IndescifrabilDoc. orig. Mate, In posesia noattra.

11

1438 oelombrIe 30

Cercelarea fliculd de alesii satului Ctmpul -Fomii fn pricina dintre Dumitru Ciao lea stCala! din Arcani, pentru o ptua.

Cinstitg suptocirmuirea a plkii Jiului.Plecati ale§ii satului Cimpul-Fomii.Dupg jalba ce an dat Dumitru sin Constandin Ciobotea dintr-acest

sat, in pricina unui vad de pivg ce are a-1 impgrti en cumnatul sau Cgtutof Arcani, la care jalbg sg sloboadg cinstitg poruncg supt nr. 20 cgtre noi,ca sg cercetgm cu cumpgtate imprejurarea cuprinsg facem indestu-bare judecgtorului, iar Bind pricing de nemultumire, cu raport sg-i trimit

sg

gi

oi

¢i

gi

www.dacoromanica.ro

950 V. CARABIS 20

amindoua partile inaintea dumitale, la care cinstita porunca urmatorfiind mergind in fata locului cu amindoug partile fata, am intrat in cer-cetare. Arata jeluitorul ca piritul fiind dus la rind, jeluitorul vazind eapiva este stricata §i piritul fiind dus, an pus oameni cu bani au dres-o,puind de an facut §i optzeci oca de mei. intrebindu-se §i piritul ce raspunde,arata _ea el fiind dus in slujba, au lucrat jeluitorul §i an §i mineat-o, darde ii va intoarce partea sa, [el] ii va intoarce cheltuiala. Jeluitorul se im-potrivi zicind ca lui i se cuvine trei parti cu a matu§ii-si Ilinca §i pirituluio parte §i pentru aceasta cere a i se intoarce cheltuiala de la pirit, ca unu cen-au fost in lucrul pivei §i apoi sa fie slobod pe partea sa. Piritul fara a-iintoarce cheltuiala, s-au pus §i au intrat in piva §i nu numai pe parteace i se cuvine, ci §i pe partea matu§ii-sa, ce au luat cu embatic §i cincispre-zece ani. Si not de cercetarea ce am facut, gasiram cu cale ea mai intotrebuia intoarca cheltuiala jeluitorului §i apoi sa intro in stapinirepe partea sa, iar nu i pa partea matu§ii-sa §i de aceea se indatorapiritul sal plateasca cheltuiala lucrului §i venitul pa partea matu§i-sa.Piritul nefiind multumit a-i plati nid intr-un chip, de aceea se trimiserala cinstita ocirmuire §i cum va gasi cu cale, a§a va raminea.1838, octomvrie 30.Nr. 120

Nicolae Popescu, Staicu Nicolescu, Staicu Man ale§i Ion Varkoiuscriitor.

Doc. orig. hirtie, in posesia noastrA.

12

1846, mai 28

Raporlul alesitor din Arcani pentru o priciral de piud tntre Constandin Berca qi IonArcanu din acela.i sat.

Cinstita suptocirmuire a plaiului Vilcan.Plecat raport de la ale§ii satului Arcani.La cercetarea ce s-au facut lui Constandin Berca, dupa jalba ce au

dat-o un loan Arcanu, pentru numitul Constandin, pentru un zapis ce-1are dat de la tatal lui Constandin la mina lui Ion Arcanu, cu plecaciune amprimit porunca cinstitei suptocirmuiri §i intocmai am fost urmatori cinstiteiporunci §i am adus amindoua partile la casa de adunare §i le-am facutstra§nica cercetare. Mai intii am intrat in cercetarea lui Ion Arcanu je-luitorul en ce temei de inscris cauta parte in piva lui Constandin Berca.Arata un zapist facut din leatul 1832 octomvrie 27, iscalt de doi oamenimartori cu scriitorul, dat de tatal lui Constandin. Berca dempreuna §i cuConstandin fiul Eau, ca sa fad, ei amindoi i sa stapineasca Radu Bercatrei maie §1 numitul loan un mai cit va tine aceste lemne. A§a dupa ceca an facut-o, au stapinit-o doi ani, iar dupa ce ca an murit Radu Berca,s-au pus Constandin fiul sau §i nu le-au mai ingaduit ca as stapineasca §i

www.dacoromanica.ro

21 most PIVE PE VALEA JALESULUI (SEC. XVII XIX) 951

de slut acum 12 ani, sa aflg pggubas. Asa noi numaidecit am Intrebat§i pe Constandin Berca, cu ce cuvint nu-1 Inggduie In piva sau sg-i p15,-tease/. cheltuiala lei 32 parale 20, adecg treizeci doi parale dougzecimunca acelej pive. El arat'g zisg ca nu-i zapistul bun, ci mincinos, iarnoi dupg cercetarea ce am fgcut acelui zapist, s-au ggsit cu adevarat bun,trgind si scriitornl acelui zapist, precum §i martorul al acestui zapist.De aceea noi neputIndu-1 Impaca la fata locului, se.trimiserg amIndougpartile cistitei suptocirmuiri spre a li se cerceta aceastg pricing. 1846,mai, 28, nr. 2282.Ion Lapadltescu, Vasile Cgtuti, Dumitrascu Cornescu, alesi

L. S.

Scriitori Sandu PIrvutoiu.1846, mai 28. Inflti§Indu-se la suptocIrmuire pirliasii (sic) cu acest raport,din cea mai patrunsg cercetare ce s-au Mout pricinii, cererea jeluitoruluiIon Arcanu, s-au cunoscut nedreaptg mincinoasg, cad de§i au infAtisatacel inscris din 1832, octomvrie 27, ca din partea atine pirltului, dar saintelege a fi Inca mincinoasg, fiindcg piritul au tag'aduit cg nu §tie de el§i nici chiar jeluitorul n-au avut stgpinire dupg dinsul de au trecut atitavreme peste ani 13. Deaceia s-au dat hot/Are ca piritul sg-si stapIneasc'g§i de acum mnainte In bung pace aceea piva si nici o parte macar sg deajeluitorului.

Pentru dumnealui suptocirmuitorIndescifrabil

Doc. orig. hirtie, In posesia noastra.

BOAFIHIDIE H CYRHOBAJII3HIDIE MEJIbHHIAll B AOJIHHE(YE3,It rOP71{) B XVIIXIX BB.

PE3IOME

HCIICIJIbayfl apXHBHbItt maTepHaa, 6oJIbIIIefl ilaCTb10 Heony6HHHosamatati (HeHoTopueA014yMeHTLI FIBMTIOTCH CO6CTBeHHOCTb10 aBTOpa), aBTOp CTaTbH HplIBOJAHT pm; HOBIDIX

RI.IX II 0 13031IIIKHOBellIIH H pa3BYITHIt BOAHHIAX H eyHHosanbmax menbHHH B ceaax113 Homma 21caaema: Pymiy, CaHaTeHlTb, ApHallb, Humnya-olortutil, CTozoacanb H CTpo-e1.11Tb (yea;:{ Fop Ht, OJITelIHFI) B XVIIXIX BB. ABTOp noHastasaeT, MeabHHI41,I

aaapennenbi as HomeeTbamH, ynommaHcb BO scex HoHymenTax 0 npogance, HaeneHosaHHH,AapeHHH H oGmelle. B PymbiHHH, 'tax H Ha 3anaAe, meammuta Heannaeb B wrapue spemenaupHsunerHell: meabumw 6max y roenoHapn, a TaKace y nomeaumos H moHaeThipeti, Dna-AeBI1114X npfisHaerHposainnamll nomecnindll.

B eeHax KpecTanu omomseHos*, He rIBMIBLIIHXCH KpenoeTHbumf, npHHaH-neataan HaH6oHee sanuiTotunlm HpeeTtamant. RpecTE,HHam yawl.° npHxowinoeb 60poThcaIIpOTIIB nomenwHos, HoTopue eTperdHameb saxsaTHTb HX sewn° C meeTom Han meamunHA.

42 c. 5189

$1

qi §i§i

§i

MAREIIIA

Hair41aRTOB

6binll

meHbHHHu

-

VTO

www.dacoromanica.ro

952 v. CARAB1$ 22

B XVIII B. H B nepHott HOKOBKHO XIX B. HaBeCTHI1 Hee Hoahmo cariatH Hyrum KKRaaxBara Homecnift C menbHHInuam 6pomom co cTopoHm Homeumnios, He npnHagnemaHumxli ceaam ofoumeHos».

OTKOMBHHHB cyHaoHanbruzax menbaHm wimp nomgepHHHaeT, xrro moxymeHTaasHmemallume CBHABTBKLCTBylOT 0 HaKKYKK pa8HYPHILIX Hp0HaCCOB H cnopoo, HatIHHaBHIHXCH

hax HpaH Hao Ha-aa menbmilmoro mecTa.Bominme MenbMILK.1 painumanucb HocTeneHHo c mpemnix Hpemen, CyitHOBaKblible

iKe MeabHHH1,1 TOKbH0 BO nTopott HOKOBHIle XIX Heim H B nepHom meCHTHJIeTHH XX B.KOKylIHJIK CHKbK00 paaBHTHe, TaK %ITO mOaltHa Maaeina cTaaa caMLIM 143BeCTHLIM meHTpomBO melt OTABIUM.

LES MOULINS A FARINE ET A FOULON DE LA VALLEE DUJALES (GORJ) AUX XVIIe XIXe SIECLES

RESUME

Utilisant des documents pour la plupart inedits (dont certains sont la propriete de l'au-teur), le present article apporte tout une serie de precisions touchant l'apparition des moulins Aeau a farine et a foulon des villages de Runcu, Sanfitesti, Arcani, Clmpul-Fomii, Stolo-jani et Stroiesti, de l'ancien departement de Gorj (Oltenie), aux XVIIe XIXe siecles.Ces moulins appartenaient aux domaines des bolards et figurent dans tous les actes devente, de succession, de donation a d'echange des terres respectives. Dans les pays roumainscomme en Occident, la meunerie etait autrefois nil' privilege Modal : it y avait des moulinsprinciers, seigneuriaux et, sur les domaines privilegies de l'Eglise, les moulins dits conven-tuels. Dans les villages de mopeni (paysans libres, petits proprietaires terriens) les moulinsappartenaient aux mopeni jouissant d'une certaine aisance. Ceux-ci avaient souvent a luttercontre les bolards qui tentaient d'accaparer les terres qui donnaient accts au moulin. Parfoisc'etaient des bolards strangers au village qui achetaient ou occupaicnt abusivement les pro-prietes des mo§neni pourvues d'un moulin. De tels cas sont signales notamment au XVII lesiecle et dans la premiere moitie du XIXe.

Pour ce qui est des moulins a foulon, les documents font frequemment mention de litigeset de proces entre villageois, ayant generalement pour origine Faeces au moulin.

Alors que le developpement des moulins a farine remonte fort loin dans le passe, celuides moulins a foulon ne date que de la seconde moitie du XIXe siècle et du debut dunotre, oil ils prirent un tel essor que la vallee du Jales devint sous ce rapport le centre Inplus repute de toute l'Oltenie.

www.dacoromanica.ro

LUPTA ORA$ENILOR DIN CiMPULUNG-MUSCELIMPOTRIVA ASUPRIRII FEUDALE

IN SEC. AL XVII-XVIII-LEADE

C. ElIBAN

In comparatie cu celelalte orate ale Tarn Romine§ti din evul mediu,Cimpulungul-Muscel s-a dezvoltat in conditii istorice deosebite. In sec:al. XIV-lea a fost capitala Orli, in sec. al XVXVI-lea un important punctde vama sau schela la hotarul cu Transilvania, iar in secolele urmatoareun centru me§te§ugaresc §i comercial pe principalul drum comercial carelega Tara Romineasca cu ormul Brasov.

Cimpulungenii practicau in evul mediu me§te§uguri diferite. Peapa Tirgului functionau citeva zeci de mori, pive §i dirste 1, scaunelede came se aflau in partea de sud a ormului in apropierea tabacariilor§i sapunariilor, un mare numai de cizmari, olari, lemnari, fierari, tesatorietc. posedau ateliere cu pravalii pe Ulita cea Mare, care trecea prin fatsbisericii Baratia, ulita care constituia principala strada comerciala.

Pe plata permanenta a ormului se vindeau marfuri alimentare, de im-bracaminte, de incaltaminte, de uz casnic etc., iar in tirgul saptaminal§i in Mein; anual de la sf. Ilie (20 iulie), care se tinea timp de 12 zile, inapropiere de manastirea Cimpulung fostul Cloa§ter, se desfaceau cubuoata §1 cu ridicata marfuri ca lina, paturi, postavuri, bumbac, scumpie,cherestea, papu§i de sfoara, §treanguri de cinepa, dar §i vite, cai, cereale,peste, vinuri etc. Aceste marfuri proveneau de la me§te§ugarii localnici,de la me§te§ugarii i taranii din satele dimprejur de la marii negustoristraini de ora§ din tara, sau de peste hotare. In insemnarile sale de la in-ceputul sec. al XVIII-lea, Del Chiaro subliniaza importanta economicsa bliciului anual din Cimpulung 2.

In acelmi timp me§te§ugarii negustorii din Chu pulung i§i des-faceau marfurile for la bilciurile tirgurile saptaminale din tug §1 in

1 Arh. St. Buc., ms. 377, f. 308 v, 317.2 Del Chiaro, Isloria delle moderne rivoluzioni della Valachia . . . , Bucarest, 1914, p. 29 30.

§;i

:

si

sisi

www.dacoromanica.ro

954 C. ERBAN 2

oragele din sudul Transilvaniei, mai ales la Brasov, in special :piei crude si tabacite, ling, cherestea, tears etc.

Toate acestea dovedesc ca in Cimpulung-Muscel, ca in multe oraseale Tarii Rominestif economia de schimb era in plina dezvoltare, ca orasulconstituia in sine un puternic centru de productie de marfuri si de schimbcare aproviziona nu numai piata locales, dar si o parte a pietii interne aTarii Rominesti si a unei pa* din piata Transilvaniei.

0 importanta indeletnicire a orasenilor era carausia. In aeest stopei posedau mijloace de transport si animale de tractiune deosebit de nu-meroase_pentru transportul marfurilor negustorilor strain de oral. Dinaceasta cauza cimpulungenii transformasera putinele locuri de culturesagricola pe care le aveau in pasuni pentru hrana vitelor. Astfel, mosiaorasului cuprindea multe locuri pentru finete si izlaz. Pe linga aceasta,pe mosia orasului mai existau spre deosebire de alte orase ale TariiRominesti si un numa'r de 7 munti undeeimpulungenii tineau caseriisi stine, iar in sec. al -XVIII-lea si fierastrae. Intr -un document din 1630sint mentionate cele sapte masive paduroase care astral pastreaza inmare parte aceleasi denumiri

Cimpulungenii se bucurau mai ales din sec. al XVI-lea de o seamsde privilegii intarite pan hrisoave de diferiti domni. Aceste privilegii serefereau la : a) dreptul de stapinire deplina asupra mosiei si vetrei orasului ;b) dreptul de judecata exercitat de organele alese ale orasenilor, repre-zentati prin judet si pirgari ; c) dreptul de monopol al vinzarii vinuluiin limitele hotarului orasului ; d) dreptul de protimisis in practicarea.carausiei pe tot timpul anului

In schimb, orasenii erau obligati sa raspunda fats de domnie la oaerie de dari la care erau supusi contribuabilii intregii tari (de ex. : dijmadin oi, porci, stupi, cereale, vin, fin, ta'iatul padurilor, podvoade, birurietc.) 3. Cimpulungenii mai plateau parparul li vinariciul pentru viile pecare le aveau atit pe mosia orasului, eft si pe mosiile altor stapinide pamint 4.

Intr -o lucrare de mai mari proportii cotisacrata istoriei oraselor dinTara Romineasca si Moldova In sec. al XVIII-lea si la inceputul sec. alXIX-lea, am aratat ca lupta orasenilor impotriva asupririi feudale cu-noaste in general, dupes cauzele si obiectivele urmarite, doua forme : a)lupta impotriva sarcinilor fiscale ; b) lupta pentru eliberarea mosiei sivetrei oraselor de sub stapinirea reprezentantilor clasei stapinitoare 5.Studiind insa arhiva oraului Cimpulung-Muscel, singura pastrata de

1 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, dot. 4. ; I. RAutescu, Ctmpulung-Muscel. Monografielstoricd, ampulung, 1943, p. 13.

2 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6.$ P. P. Panaitescu, V. CostAchel Si A. Cazacu, Viafa feudald In Tara Romtneasca §i Moldova

(sec. XIV XVII), Buc., 1957, p. 436-7.Arh. St. Buc., m-rea Radu Voda, XVIII; m-rea Nucet, XVII, XX, XXII §i mss.

256, 457.0 parte din aceasta lucrare s-a publicat ; vezi, Aspecte din lupta orasenitor din Tare

Romtneasca V Moldova Impotriva asupririi feudale In sec. XVIII fi to Incepulul see. XIX Innr. 6, 1960 §1. nr. 3, 1961.

Nth-MA,

a.

.Studii",

1.

www.dacoromanica.ro

3 LUPTA ORA$ENILOR DIN CIMPULUNG MUSCEL (SEC. XVII XVIII) 955

altfel sub numele de Pinza oraplui" 1, am ajuns la concluzia c5, luptaora§enilor Impotriva asupririi feudale a avut aici pe de o parte o durat&mai mare, Incepind din sec. al XVII-lea, iar pe de alts a capAtat formecaracteristice, drept urmare a conditiilor istorice specifice de dezvoltare.

Din lectura documentelor aflate pe Pinza ormului" apare foartelimpede cum §i chid an luptat cimpulungenii Impotriva asupririi feudale1) Impotriva egumenilor m-rii Cimpulung pentru mentinerea scutirilor

privilegiilor ormului ; 2) Impotriva puterii centrale pentru reducereabirului, a corvezilor §i a dijmelor ; 3) Impotriva abuzurilor egumenilor m5,-nAstirilor Radu -Pod& din Bucure§ti §i Nucet (DInabovita), in percepereavinlriciului §i a altor tare de la viile ce le aveau pe mo §iile acestor ml-nasti ri.

A§adar, la Cimpulung-Muscel nu se Intilne§te forma de lupts dus&de ora§eni pentru eliberarea mo§iei §i vetrei oraplui. Aceasta f §i are ex-plicatia In faptul cg. mo§ia §i vatra ormului nu erau alezate pe loc domnesc,ci pe ocin& mo§neneasca. Prin urmare, puterea central& nu aveatatea s& fac& danie dintr-o proprietate care nu-i apartinea. Pe de alt4parte, cimpulungenii beneficiau din vechime de dreptul de protimisis hnvinzarea oricaror bunuri imobile de pe mo§ia §i vatra ormului : case, locuride cask, vad de moara,, vii, delnite. Yn cazul decesului unui ora§an datornicfat& de o persoanl strAing, de ora§, datoria celui decedat era achitatI cubanii rezultati din vinzarea bunurilor acestuia numai Intre orl§eni. Innumeroase acte ale ormului dreptul de protimisis In vinzarile imobiliareera mentionat prin cuvintele : Ci oralanii sa, fie volnici ss facl ce le vafi voia for en aceste mo§ii" 2. Din. cele 39 documente cuprinse In Pinzaormului", aproape 1/3 din ele se refera, la problema stapinirii deplineasupra mo§iei §i vetrei ormului S.

in sec. al XVIII-lea, clnd acest drept al orklenilor este pe punctul dea fi IncAlcat, se specific& mentinerea acestui privilegiu Intr-un act .din1734, in felul urmAtor : ...dupl cum iaste obiceiul ormului Cimpulungca sl nu alb& voe, an din boiari, an din negutatori, au veri care din oameni

1 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6. Pinza orasului" Clinpulung este un document unitin felul lui, atit ca forma, cit si ca continut. El are o lungime de 7,10 m si o Mime de 0,44 msi cuprinde un numar de 39 documente insirate unul dupa altul, lncepind din anul 1559 sisfirsind cu anul 1747. Numai ultimul document si preambulul pima orasului" shit originale,celelalte fiind copii din sec. al XVIII-lea. Toate documentele se refers la privilegiile si scutirileorasenilor din Cimpulung-Muscel. Pentru faptul cA acest document, neobisnuit de lung, a fostlipit pe o lisle de pinza, ca sa reziste mai mull timp, cimpulungenii 1 -au numit Plnza orasului".Documentul a fost publicat partial in 1845 de N. Balcescu si A. T. Laurian in Magazin istoriepentru Dacia", vol. V, p. 331-359 si studiat pentru prima data de cAtre C. D. AricescuIn Istoria Ctmpulungului, Prima rezidenfa a Romtniei, vol. I, Buc., 1855, p. 175-178. Actesi referiri la acest document vezi in N. lorga, Studii §i documente, Buc., vol. III, 1901, p. 293;Revista istorica", 1915, p. 20-24 ; D. Bajan, Vechile asezaminte ale Ctmpulungului. Documenlede la Arhivele Statului, I (1586-1840), Ctmpulung (f.a.) p. 29, 30, 62-64. D. Bajan-Rucar,Pinza ora§ului Cimpulung in Piatra Craiului", 1929, nr. 11-12, p. 2-5 ; I. RAutescu, Clmpu-lung-Muscel . . p. 361-365 care da si facsimile. Din 1931 Pinza orasului" Clmpulung seafla depusa la Biblioteca Academia R.P.R. din Bucuresti, sectia mss, suluri 6, de Maria I.Glogoveanu. Ea e conservata lntr -un tub de metal cu diaincyul de 8,5 cm si cu o lungimede 66 cm.

2 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 6.3 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6.

fi

posibilie

www.dacoromanica.ro

956 C $ERBAN 4

streini dintr-alts parte a cumpara case sau movie aici in Cimpulung, MIAde cit numai iar din orgsani.. ." 1.

Cimpulungenii au respires totdeauna incercarile nu numai ale per-soanelor particulare de a poseda proprietati pe mosia orasului, darale unora din membrii obstei carora urmgreau sa le limiteze drepturilerind constatau la acestia tendinte de subordonare economics a obstei.Relativ la aceasta se cunoaste un proces din 1744 intro orgseni si preotiide la biserica Bargtia, pentru o moara de pe apa Tirgului, pe care o cum-parasera acestia din urma cu aproape 30 de ani mai inainte. La proces,orasenii an aratat cg posedau un privilegiu potrivit cgruia strainii erauimpiedicati al se aseze in oras prin cumpgrare de proprietati. Ei au declarata de ar fi avut voe streinii sa intro cumparatori in Cimpulung, ar fivenit multi, cu sume mari de bani fiind ei supusi dajdilor Vistierii,ping acum s-ar fi cuprinsu acel oras de streini" .2 . Invocind acest drept,orgsenii an cistigat procesul. Numai in anul urmator cind domnia a acordatpreotilor bisericii Bgratia un vad de moara pe apa Tirgului mai jos.decit al orasenilor cele dou'a' parti in litigiu s-au impacat 3. 0 incercare:de a anula aceasta danie in 1749 s-a lovit de hotgrirea domneasca din1745 4. Acesta era singurul caz de instrainare din mosia orasului in baza'unei .danii domnesti, care Ins nu a afectat intru nimic conditia juridica

masei orasenilor, pentru ca preotii bisericii Bgratia s-au obligat sa pas-yeze vadul de moara pentru nevoile gospodgriei lor.

Cu toate acestea pe mosia orasului s-au stabilit oameni strain insec. al XVIIXVIII-lea, dar in conditii cu totul deosebite. Astfel, un do-Cument din 1633 arata ca in primele decenii ale sec. al XVII-lea, din cauzaasupririi fiscale si a stapinilor de mosii, un mare numar de tarani aufugit din sate §i s-au stabilit pe mosia orasului cu eonsimgmintul orasenilor,care i-au cuprins In plata birului ca facind parte din obste 5. MateiBasarab a intarit prin hrisov conditia juridica a acestor tarani ca orgseni,ins& numai pentru aceia stabiliti in oral ping in 1627.

In prima jumgtate a sec. al XVIII -lea se cunoaste un singur cazde cumparare a unor proprietati urbane de catre o persoana strains deoral. Ne referim la vornicul Preda Druganescu care in 1734 a cumparatcase dQ piatra cu pivnita, cu grajd si cu curte in valoare de 300 de taleri.Actul este confirmat de Iorga judetul, de Constantin biv judet i popaIanache protopopul care reprezentau la acea data autoritatile alese aleorasului 6. IIn alt caz se petrece in 1785, rind un numgr mare de tarani dinTransilvania, fugiti in urma represiunilor singeroase dez15,ntuite impo-triva rasculatilor condusi de Horea, Closca i Crisan, s-au asezat tot cupermisiunea cimpulungenilor pe vatra orasului, in mahalaua Visoi pemosia orasului in satele Voinesti §i Valea Mare'. Aceste putine cazuri

1 I. Rautescu, op. cit., p. 31.2 N. Iorga, op. cit., vol. I II, p. 302.3 Ibidem, p. 304.4 Ibidem, p. 305.

Biblioteca Acad. R.P.It, suluri 6, doc. 5 ; I. Rautescu, op. cit., p. 363.I. RAutescu, op. cit., p. 31.

7 Ibidem, p. 34, 370.

a

4

gi,

gi

www.dacoromanica.ro

5 LUPTA ORASENILOR DIN CIMPULUNG- MUSCEL (SFC. XVII XVIII 957

sint In acela§i timp exemple cu privire la cregterea populatiei unororme din Tara Romineasca in sec. al XVII XVIII -lea.

1. Lupta ora§enilor din Cimpulung impotriva egumenilorCimpulung care faceau parte din rindurile ob§tei a avut ca obiectiv pri-vilegfile scutirile oraplui acordate de domnie chid orkenilor, andcalugarilor acestei manastiri. Printre principalele privilegii la care tineauorkenii erau dreptul de judecata al oralenilor dreptul de vama dinveniturile ora§ului.

Dreptul de judecatl al ora§enilor constituia o prerogative exercitatain toate ore le Tarn RomIne§ti de catre judet in prezenta pirgariloormului. In a doua jumatate a sec. al XVII-lea, la a doua domnie a luiGrigore Ghica, printr-o hotarire domneasca pircalabul ormului, boierulOancea Lerescu, a fost numit judecator la Cimpulung (1672), sa-i judecepe toti orakienii numai in zilele zborului (bilciulai) sfintului Ilie deci petimp limitat §i sa-i globeasca pentru vina lor I. 0 porunc/ din 1673 stabi:lea gi o taxa de 1 ban la 10 bani, ce urmau s-o plateasca orkenii acestuipircalab B.

Dreptul de vama constituia un important venit al ormului Cimpu-*lung la care erau supukti deopotriva atit ora§enii, eft taranii, negus-torii, boierii, slujitorii, preotii, calugarii, care treceau sau descarcau marfaIn tirgul permanent, In eel saptamlnal sau In eel anual de la zborul sf. Ilie(20 iulie). Dreptul de vama apartinea din principiu domniei 3 care-1 incasadin sec. al XVII-lea prin pircalabul de °rag 4. De obicei, domnia acorda unelescutiri de la plata vamii sau o parte din venitul vamii locuitorilor ora-§ului. .Alteori ea acorda partial sau total venitul vamii unor persoane sauinstitutli straine de ora§, cum ar fi, de ex., manastirile boierii.

CImpulungenii au reu§it in sec. al XVII XVIII -lea sa obtina unelescutiri de la plata vamii §i an dus o lupta continua atit pentru mentinerealor, cit pentru largirea lor. Astfel Inca din timpul celei de-a treia domniia lui Radu Mihnea (1611-1616) cimpulungenii an obtinut invocindacte mai vechi un hrisov de scutire de vama pircalabilor de ora§ (1615)pentru orice fel de marfa vindeau sau cumparau... A nu dea nimicvama cum an fost obiceiul lor"5. A§a cum a fost dat actul nu se preciza dad,este vorba de un privilegia care se apnea in mice imprejurare sau numaiin anumite perioade. Abia in 1636 domnia a acordat cimpulungenilorscutire de vama numai la zborul sf. Ilie pentru vinzarea sau cumparareade cai, boi, oi, paturi, pe§te q.a.6.

1 C. D. Aricescu, op. cit., vol. I, p. 181 182.Arh. St. Buc., m-rea Ctmpulung, LX 54, ; Biblioteca Acad. R.P.R., MCDXLII I 31 ;

D. Bajan, op. cit., p. 62-63.3 P. P. Panaitescu, V. Costachel, A. Cazacu, op. cit., p. 434.4 C. erban, Sistemul vamat at 7'arii Itomtne§ti In sec. XVIII, In Studit yi urlicole de

istorie, vol. III, Buc., 1961, p. 130.Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 3; Magazin istoric pentru Dada", vol. V,

p. 331 -333; I. Rautescu, op. cit., p. 361-362.6 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 6 ; Magazin istoric pentru Dada", vol. V,p. 336

339 ; I. Riluiescu, op. cit., p. 363-365. In 1646 o noua tntArire, vezi Biblioteca Acad.suluri 6, doc. 9, 10 ; din nou in 1659 intilrire, idem, doc. 12 ; in 1660, idem, doc. 13 ; In 1672o noun intarire, idem, doc. 18 ; vezi Arh. St. Buc., m-rea Ctmpulung LXI 27 ; I. RIM( escu,op. cit., p. 367.

gi

m-rii

gi

gi

§i

gi

6

R.P.R.,

§l

si

www.dacoromanica.ro

958 C. SERBAN 6

Din timpul celei de-a doa, domnii a lui Grigore Ghica (1672-1673)au Inceput procesele dintre m-rea Cimpulung si orkeni pentru uneletaxe din vama orasului, drept care era revendicat de egumenul m'angs-tirii. El a pornit de la faptul el, In aprilie 1672, egumenul m-rii Cimpulunga inaintat o jalbl, la domnie afatind ca judetul orasului, anume Andrei,impreung cu pIrgarii se amested si iau vama din vinzarea pestelui, ventcare din vremea lui Matei Basarab ar fi apartinut mgnastirii1. Flea a maiproceda la efectuarea unor cercetAri, domnia a poruncit judetului ora§u-lui la 12 aprilie 1672 WA nu se mai amestece In atributiile oamenilorm-rii pentru ca in caz contrar va fi aspru pedepsit ; cad apoi vei petrecede la domnia mea certare si sclrba" incheia actul domnesc 2. 0 alt5, po-runcii din 8 iulie 1674 de la Gheorghe Duca hotara ca judetul orasuluiacelasi Andrei, A aibl grill, ca pe viitor orkenii sl dea mgngstirii Cimpu-lung dmlnlritul (o vadrI de butea de vin), vama de peste (cinci ocale decar) fi limbile de vad, tliate simbata la scaunele de came, pe motiv caaceste privilegii ar fi fost acordate m'angstirii tot de cgtre Matei Basarabs.La toate acestea s-a adlugat porunca domneascl din 14 ianuarie 1675 princare acelasi domnitor int/ma manlstirii Cimpulung venitul canankituluiorasului care trebuia BA fie pi/tit de cAtre orkeni4.

Beneficiind de strIngerea taxelor vamale si a unor dijme In zileIezborului, sf. Me, egumenul man6stirii exercita In acelasi timp $i dreptulde judecata asupra acelora gasiti In via. de neplata acestor taxe, dreptcontestat de obstea ors enilor din Cimpulung. Aceasta a provocat des-chiderea unui mare proces la divan sustinut de orkeni impotriva egu-nienului nangstirii Cimpulung.

DupI ce an fost prezentate vechile hrisoave ale orasului, care sepastrau pe vremea aceea la biserica BIrl,tia 5, Gheorghe Duca Impreunlcu marli boieri an acordat cistig de cauzl orkenilor. Astfel, prin hrisovuldomnesc din 17 ianuarie 1675 se hotara ca orkenii sl fie scutiti de mice felde vama de peste, de camangrit si de a preda limbile de vacs tgiate sim-blta la scaunele de came pe de o parte, far pe de alta ca egumenul mauls-tirii Cimpulung A nu se mai amestece In dreptul de judecata al orkenilor :... far pestile $i limbile si carnea care an fost luind-o pircAlabii si cglu-Orli de la mlnastire, am socotit domnia mea, ca find ei cllugari, nu s/cuvine ca 0, is aceastea, ci le-am pus domnia mea jos, ca 0, aibl orA-sanii pace sa nu mai dea, si nici judetul s1 n-aibg, voe a lua aceastea, cisl, fie ertati de toate, caci an §i ei multe cheltuieli si multe nevoi, si cujudecata orasanilor Inc, 85, n-aibI dlugarii, si pirdlabii treabl a as ames-teca, ci sa judece judetul for cu pArgarii, si en bl,trinii orasului precumscrie mai sus, si pre aceasta i-am asezat domnia mea, ca BA, nu mai fie nicio gilceava intru dInsii..." 6.

1 Biblioteca Acad. R.P.R., MCDXLIII-3; Intarit In 1661, idem, MCDXLIII-7.2 Arh. St. Buc., m-rea Cimpulung, LXII-50.3 Idem, LXII-57; Biblioteca Acad. R.P.R.,MCDXLIII-33.' Ibidem, LXII-58.5 N. Iorga, op. cit., vol. III, p. 292-293.

Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 22.

www.dacoromanica.ro

7 ,LUPTA ORA$ENILOR DIN CIMPULUNG MUSCEL (SFC. XVII XVIII) 959

Aceasta hotarire a divanului a avut o insemnAtate atit de mare Inviata orkenilor haat acestia au ridicat, in 1675, un monument de piatrain formg de cruce pe care 1-au asezat in piata orasului, cunoscut sub numelede Crucea jura'mintului" 1. Asemenea monumente din piatra, care saconfirme privilegiile domne.ti acordate orkenilor sint foarte rare inTara Romineasca. Cele cunoscute ping, acum provin tot din sec. alXVII-lea, unul afrindu,se la Tirgoviste, iar cellIalt lingg Pitesti 2.

Crucea juramintului de la Cimpulung care se pastreaza si astaziziditl in peretele fostei cladiri a Magistratului, este inalta, de peste 2 mti poartO pe ea o inscriptie referitoare la privilegiul de judecata si de vamaal cimpulungenilor. Aceasta inscriptie este urmatoarea : ...iar calugdriisau pircalabii, sau macar altii, sa, nu alba, a sa amesteca ca sä strice jude-cata, si obiceiul for ce an fost de la alti batrini domni, ci toate legile sijudecatile for a fie statatoare..." 3. Relativ la plata taxelor vamale si aaltor dijme se mentioneaza in aceasta inscriptie mila orasului (Cimpu-lung), cum sa, fie iertat de vama de One, sa, nu dea vama, domneascaasijderea §i orkanii sa nu dea vama, on de ce vor vinde... $i nici judetulsa nu aiba voe a lua vama de la orkani, di ce vor vinde....".

In plata orasului ampulung a fost ridicat la sfirsitul sec. al XVIII-lea,un al doilea exemplar existent si astazi al acestei cruci pe carese reproduce cu foarte mid modificari textul privilegiului domnesc acordatin 1674. Ca sa se deosebeasca de primul exemplar localnicii an numit-oCrucea pirgarilor". Ele fac parte din putinele documente epigraficereferitoare la istoria oraselor feudale din Tara Romtneasca.

Dupg citiva ani, in vremea domniei lui Serban Cantacuzino, eg-n-menul manastirii Cimpulung a uzurpat privilegiul orkenilor referitor ladrepturi de vama, si de judecata. Procesul redeschis de catre orkeni1681 s-a judecat la divan, in prezenta marilor boieri si a domnului. Spri-jinind interesele manastirii, domnia a dat partial cistig de cauza egume-nului §1 anume impunind pe orkeni sa plateasca, din non manastiriiCimpulung taxa camanaritului si vama din carele cu peste aduse sprevinzare 4. In schimb a hotarit ca orkenii sa fie In pace" de rindul judeca-tilor 5. Dupa citiva ani insa domnia a acordat din nou pircglabilor deCimpulung dreptul de a-i judeca pe toti locuitorii orasului au orosean,an Oran, an popO, an slujitor, an birnic, au tine ar fi" 6, in caz ca nuplateau vama datorata in zborul sf. The. In timpul lui C. Brincoveanu (1689)orkenii an pierdut din non venitul anual, fiind acordat iar manastirii 7.

Taxele vamale si anume vama carelor en peste (cinci ocale de fiecarecar), camanaritul (o vadra, de fiecare bute cu vin) an fost platite de orkeni

D. Bajan, Monumentele Ctmpulungului, Crucea juramtntului, Ctmpulung, 1929, p. 9-15.P. P. Panaitescu Viafa feudald . . p. 431-432.

3 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 21 ; C. D. Aricescu, op. cit., vol. I, p. 185-186,D. Bajan, Monumentele Ctmpulungului, Crucea juramtntului, p. 9-11 ; I. Rautescu, op. cit.,p. 353 355.

4 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 23; vezi §i o Intarire a aceluiall domn In 1688,Arh. St. Buc., m-rea Chnpulung, LX 68.

5 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 23; MCDXL III-13.Arh. St. Buc, m-rea ampulung, LX -68 ; D. BAjan, Vechile a§ezOminte . . p. 63-64.

4 Arh. St. Buc., m-rea Chnpulung, LXII 80 ; MCDXL III-34.

In

a

www.dacoromanica.ro

960 C. $FRBAN 8

calugarilor manastirii Cimpulung in tot cursul sec. al XVIII-lea cu omica deosebire si anume incepind din 1708 vama carelor cu peste se pi/teanu numai in natura, ci si in bani (cite 9 bani de fiecare car) 1. La inceputulsec. al XVIII-lea cimpulungenii au reusit, pe baza unei jalbe, s/ obtin/de la domnie o scutire de taxele vamale pentru bucatele" (adicg cerealele)ce urmau a/ le vinclA, in tirg pe tot timpul anului, cu conditia ca cei privi-legiati s'a aibe o stabilitate in ora§ de eel putin 19 ani 2. Aceasta clauzgera o dovadl c/ domnia exercita un control riguros in ceea ce privestevenituffle ei provenite de la orasul Cimpulung. In cursul sec. al XVIII-leaclauza mentionat/ mai sus va fi anulatA, socotindu-se ca privilegiati totiorkenii, indiferent de timpul pe care-1 aveau de cind se stabiliser/ inoras. Aceasta s-a intimplat in vremea domniei lui Joan Mavrocordat, cindcu citiva ani mai inainte se produsese o mare fluctuatie in rindul orke-nilor, din cauza rAzboiului austro-turc(1716 1718). In hrisovul acestuiadin 14 noiembrie 1718 se preciza ca vama de la Cimpulung urma BA seplateasc/ de tot omul si toate bucatele ce se vor vinde in oral afar/ denorkeni si den marii boieri" 3. -

In a doua jumAtate a sec. al XVIII-lea cimpulungenii incep fa practiceo form/ mai avansata in lupta pentru dreptul de vama si anume tree la timpo-trivirea de a plati asemenea taxe mAnastirii Cimpulung. Astfel in timpul raz-boiului ruso-turc din 1768 1774, egumenul manastirii Cimpulung a inaintato jalb/ la divan aratind ca or /genii nu mai vor s/ pl./tease/ vama de latirg, nici cam'anaritul si nici vama de peste, potrivit vechilor privilegii pecare le avea manastirea 4. Prin hot/riffle divanului din 1771 si 1773, orkeniiau fost din nou obligati sI dea yam/ de peste, cAmAnaritul $i vama lazborul sf. Ilie, fapt confirmat si de Alexandra Ipsilanti in 1775 5.

0 incercare similar/ au Mout orkenii aproape dui)/ un deceniu.De data aceasta nu numai ca s-au opus la plata oricAror taxe vamale, darau alungat pe omul manktirii trimis in acest stop. Jalba egumenuluidin Cimpulung din 22 iulie 1784, demonstreazg prin continutul ei, formelediferite pe care le lua lupta antifeudalA a orkenilor din Cimpulung.

,peomul manastirii nu-1 ingadueste judetul (sA string/ vama), ci inc/ itii bate, cum nici or /genii nu vor sA plAteascA camAn/rit deplin, ci eft vorei, si marfa strainilor (adic/ a negustorilor str/ini) o amestecI cu marfalor, ca a/ nu poata lua manastirea, mila ce are" 6

Un succes deplin, dar vremelnic, 1-au avut orkenii din Cimpulung,in leg/tura cu vama orasului, in vremea domniei lui N. Mavrogheni(1786-1790). Din actele cercetate ping acum -relative la istoria altororase ale Tani Rominesti in sec. al XVIII-lea se observa in politica intern/a acestui domn un sprijin consecvent dat orkenilor in lupta for impo-

1 Arh. St. Buc., m-rea Cimpulung, LXI 65 ; I. Bautescu, op. cit., p. 182-183.2 Ibidem.$ Arh. St. Buc., m-rea Cimpulung, LXI 74 ; restuilsecolulul apare acest privi-

legiu al orasenllor referitor la taxele vamale.4 Idem, m-rea Cimpulung, LX 146.5 Idem, m-rea Cimpulung, LXI 30 ; LXII-151 ; vezi alte Intiiriri domnesti ulterioare

V. A. Urechia, Istoria romtnitor, vol. I, Buc., 1891, p. 109 ; Arh. St. Buc., ms. 3, f. 249-251 ;m-rea Cimpulung, LXI-137, 139.

Arh. St. Buc., m-rea Cimpulung, LXII 160.

,CApe

Inti

al :

www.dacoromanica.ro

9 LUPTA ORA$ENILDR DIN CINIPULLNG MUSCEL (SI C. XVII XVIII 961

triva asupririi feudale 1. Intr-adevar, jalba cimpulungenilor relativ lavama orasului este rezolvata favorabil, in sensul ca domnia da in 1787 unhrisov in baza caruia orasenii sint scutiti de orice fel de taxa vamala 2.Dupa razboiul austro-turc din 1787-1792 orasenii din Cimpulung sintdin nou siliti de domnie sa plateasca unele tare vamale egumenului manas-tirii Cimpulung. La jalba acestuia din 11 martie 17913, Mihai 1.utuimpune pe oraseni la 29 martie acelasi an 4 la plata unor asemenea tare ;situatia se continua pins la sfirsitul secolului 5.

In cursul sec. al XVIII-lea dreptul de judecata al cimpulungenilor afost restabilit mai ales dupa desfiintarea pircalabilor de oral si inlocuireafor cu ispravnicii de judet. Din acest moment dreptul de judecata apartinein mod exclusiv orasenilor. tntr -un hrisov din 1775 se arata ca judecataorasenilor se face numai de care judet de plingeri, fara a se mai amestecasi ispravnicul 6. Dupa un an insa a fOst numit in Cimpulung ca reprezen-tant al domniei, un epistat, in persoana unui boier. Una din prerogativelesale era judecarea in mod permanent numai a boierilor caftaniti, a negusto-rilor straini si a companistilor stabiliti in oras 7.

Astfel, timp de doua veacuri (secolele XVII XVIII) cimpulun-.

genii s-au judecat cu manastirea Cimpulung pentru privilegiile si scuti-rile orasului, reusind ca la inceputul secolului al XIX-lea 8a plateascanumai camanaritul, vama carelor cu peste si vama zborului sf. Ilie, iardreptul de judecata sa-1 exercite judetul ajutat de pirgari asupra celeimai marl parti din oraseni cu exceptia boierilor caftaniti, a negustorilorstrain si a companistilor.

.2. Ca si populatia celorlalte orase ale Tarii Rominesti, Cimpulun-genii an dus o lupta continua impotriva puterii centrale in legatura cuplata birului, cu indeplinirea corvezilor si a numeroaselor dijme din pro-dusele ce rezultau de pe mosia lor.

Pe la jumatatea sec. al XVI-lea orasenii reusisera sa obtina in atreia domnie a lui Mircea Ciobanul (1558-1559) o scutire pentru carelecu lemne si cu fin pe care le dadusera pins atunci in fiecare an la Craciun 9,iar la inceputul sec. XVI an fost scutiti de a mai da galeata de cereale$i de a mai presta orice fel de slujba domneasca 9.

Cea mai importanta obligatie fiscala fata de domnie era insa birulplatit la vistierie a carei valoare se stabilea de catre domnie. Plata

birului se facea prin cisla pe cap de familie organizata ci controlatade judetul si pirgarii orasului.

in prima jumatate a sec. al XVII-lea nu avem etiri relative la valoareabirului platit de cimpulungeni. De altfel in aceasta perioada stirile docu-

1 C. Serban. Aspecle din lupta ..., in Studil" nr. 3, 1961, p. 628, 632, 635.2 V. A. Urechia, op. cit., vol. III, p. 28 -30; Arh. St. Buc., ms. 15, f. 40.$ Arh. St. Buc., m-rea Cimpulung, LXII-168.4 Idem, LXI-144.3 Idem, LXI-151, LXII-170.6 Arh. St. Buc., ms. 3, f. 249-251 ; V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 109.7 C. D. Aricescu, op. cit., vol. II, p. 19 ; I. Rauteseu, op. cit., p. 152-153.6 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 2.9 Idem, doc. 3 ; vezi $i intariri mai tlrziu in 1636, idem, doc. 6 ; In 1646, idem, doe. 9, 10 ;

In 1659, idem, doc. 12 ; in 1660, idem, doc. 13.

www.dacoromanica.ro

962 C $ERBAN 10

mentare referitoare la birul plata §i de alte ()rap sint foarte sarace, caruneori inexistente. Reforma fiscala a lui Matei Basarab 1 a stabilit valoareabirului prin ruptoare k;i cu orkenii despre care aflam date concrete abia intimpul domniei lui Grigore Ghica. In 1662, domnia a eliberat un hrisovprin care se arata ca orkenii din Cimpulung urmau sa plateasca Cu ruptul"1100 ughi, in doug rinduri : la 23 aprilie (sf. Gheorghe) 550 ughi §i la 26octombrie (sf. Dumitru) 550 ughi, potrivit unui vechi hrisov. Totodatlse adauga mentiunea referitoare i la unele scutiri : de taler, de miere, deceara, de galeata de fin, de seu, de podvoade, de mertice, de cai de olac,de toate slujbele §i mincaturile care slut peste an. Valoarea birului §i scu-tirile de slujbele domne§ti alte impuneri erau motivate de hrisov, caormul nu ar avea loc de aratura fiind a§ezat la loc de munte 2. In vremeadomniei lui Radu Leon (1664-1669) orkenii au facut o noug tocmeala"cu puterea centrals referitoare la plata birului, reu§ind chiar sa-lreduca.cu 40 ughi. In felul acesta valoarea birului se ridica la 1060 ughi plati-bili tot in doug, rinduri pentru ca este ormul de munte §i fiind hrana forcu multa nevoie, fares loc de aratura" 3.

In timpul domniei lui erban Cantacuzino (1678-1688) orkenii cai celelalte categorii de contribuabili au avut mult de suferit de pe urma

politicii fiscale a puterii centrale. Valoarea birului a crescut, au aparut notdari, corvezile deveneau din ce In ce mai numeroase, dijmele din cereale,fin, ceara, miere, unt nu se mai terminau. Nemaiputind suporta greutateaacestor obligatii fiscale (de multul grew ce an asupra lor" 4), cimpulun-genii au inaintat jalba la domnie cerind reducerea valorii biruluiacordarea de not scutiri. Aitfel ei amenintau ca vor parasi ormul, vor sase risipeasca BA' fuel" 5 orkenii. Numai In asemenea conditii, (1688}judetul oraplui, Manole, a obtinut un nou hrisov domnesc care fixavaloarea birului, stabilit prin tocmeala cu domnia. Fatl de cel platit pevremea lui Radu Leon, acum birul era ceva mai mare §i anume de 12661/2 ughi §i 33 parale, platibil insa in patru rinduri, in loc de doua ca pinsatunci. Totodata, pentru ca orkenii se aratasera in mare saracie este-(orasul) ingreunat de multe dari, a lamas la multa lipsa §i saracie", domniale-a acordat §i o aerie de scutiri ca : birul marunt de tarn, de taler, de miere,de ceara, de galeata de fin, zahareale, dare de oaste, sursaturi, rumptarilesataralele ce sint peste sili§ti, birul lefilor, birul o§tilor, birul tailor, rinduialavacilor tic a, oilor, birul untului, al meiului, sama a doua §i a treia 6.

Politics fiscal./ a lui C. Brincoveanu 7 a lovit i mai rail pe contri-buabilii Tarii Romine§ti. Cit prive§te pe cimpulungeni, birul for stabilitprin ruptoare a crescut aproape de trei ori, cit era pe timpul lui erban

1 D. Mioc, Reforma fiscal() din vremea domniei lui Maid Basarab, in Studii" nr. 2, 1959,p. 53-85.

2 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 14.3 Idem, doc. 16; I. Rautescu, op. cit., p. 367.4 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 24.

C. D. Aricescu, op. cit., vol. 1, p. 119.Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 24.

7 H. Chirca, Veniturile vistieriel Int Constantin Brtncoveanu dupti condica vistieriei, In.Studii fi materiale de istorie medic, vol. I, 1956, p. 213 -232; Cronicarii munteni, E.P.L., Buc.,1961, vol. II, p. 112.

si-

si

I

l

si

www.dacoromanica.ro

11 LUPTA ORASENILOR DIN CIMPULUNG-MUSCEL (SEC. XVII XVIII) 963

Cantacuzino desi scutirile acordate de domnie erau aceleasi. Astfel,valoarea birului In aceasta vreme se ridica la 3 750 ughi. Singurul avantajpe care-1 aveau orasenii era plata birului In 5 rinduri de cite 750 ughi sianum : la 26 octombrie (sf. Dumitru), la 23 aprilie( sf. Gheorghe), la samatea mare, la haraci, la adaosul haraciului 1. Cu toate amenintlrile fkuteta vor sparge orasul, domnia nu s-a induplecat sl le acacia birul $i numaile-a acordat treptat unele not scutiri, ca de ex. In 1695 scutirea de plataierba'ritului pentru vitele pe care le cumparau pentru a le fah 2, tar in 1698scutirea de plata fumAritului pentru prIvgliile si mai ales circiumile pecare le aveau In oras 3. Incepind din 1710 ei au obtinut de la domniemonopolul incarcarii §i descarcarii marfurilor negustorilor strain 4.

Cu toate acestea, obligatiile fat/ de domnie pe care le aveau orIseniideveniserg, atit de grele inch acestia s-au hotarit s5, spargI orasul si slfuga in alte parti. Intr-un act din 1717 se relateazg actiunea cimpulun-genilor care au fugit din oral risipindu-se in alte pArti si producind infelul acesta mart pagube vistieriei prin neplata birului. SpArgindu-seacest oral (Cimpulung) $i fugind si fkindu-se Visterii pagubl pentrudajdea ce da ei" 5. Fuga cimpulungenilor din oral trebuie a fi fost ostare generall atit la orase, cit si la sate in vremea lui C. Brincoveanu.Num6rul locuitorilor orasului Cimpulung a scazut si mai mult in timpulrAzboiului austro-turc (1716-1718), fapt care a adus not dificultati vis-tieriei. Pentru acest motiv pe timpul lui Ioan Mavrocordat domnia a fostnevoita a reducg valoarea birului platit de cimpulungeni aproape lajumatate, din ce fusese mai inainte, faminind adic5, numai 2000 ughi. Elurma sA, fie platit in patru rinduri a cite 500 ughi de fiecare data 6.

Dupg ocuparea Olteniei de Imperiul austriac, veniturile Tdrii Romi-tnesti s-au redus considerabil, deli domnia &luta sa, scoatl de la locuitoricam tot atita cit lua si mai inainte, pentru cg haraciul tarii nu se redusesein raport cu populatia tarii'. De aceea sarcinile fiscale pe care le supor-taserI ping, atunci si locuitorii din Oltenia urmau acum sl fie plAtitenumai de locuitorii prii Rominesti de la rasarit de Olt. Cu toate c5., invremea lui N. Mavrocordat haraciul tarii a scazut pe o scurt5, perioad/ 8,totusi pe timpul lui Constantin Mavrocordat, sarcinile fiscale ale orasuluiCimpulung au crescut din nou. in 1733 birul fixat prin ruptoare cu domniabse dublase in comparatie cu situatia din 1717, el avind o valoare de 4 250ughi platibil in sapte rinduri, in sume neegale care variau Intro 856 deughi si 420 ughi 1).1

La jalba orasenilor din acela.i an prin care aratau greutgtile ce 4eaveau la plata birului, puterea centralA a acordat acestora numai scutirea.

I Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 25 ; data de 1688 este contrazisa de alit cerceta-tori care o fixeaz5 la 1704.

Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 28.s Idem, doc. 29.4 Idem, doc. 3G.

Idem, doc. 26.Ibidem.

7 M. Berza, Haraciul Moldovei si Tdrii Romtne;ti to sec. XV XIX In Sludii gi male-riale de istorie medic, vol. II, Buc., 1957, p. 42.

Cronicarii munteni, E. P. L., Buc., 1961, vol. I, p. 533-534.Eiblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doe. 36.

www.dacoromanica.ro

964 C. $RBAN 12

de gostinarit 1. Noului domn Mihai Racovita (1741-1744) orasenii i-auInaintat alte jalbe obtinInd de la acesta confirmarea scutirii de fumarit 2de care se mai bucurasera pe timpul lui C. Brincoveanu. Tot in 1742cImpulungenii au obtinut scutirea de cotarit §i de camanarit 3.

In a doua domnie a lui Mihai Racovita orkenii an cerut prin jalbaconfirmarea scutirilor vechi noi, pe care domnia le-a acordat. Astfel, In1743 un hrisov stabilea scutirea acestora de : ierbarit, ciohoda'rit, gosti-narit (1 000 de rImatori) si cotarit. Oieritul §i dijmaritul urmau sa le pia-teasca numai un ban de fiecare bucata. Totodata orkenii obtineau con-firmarea monopolului incarcarii si descarcarii marfurilor negustorilorstrain $i al comertului cu bucata pentru orice fel de marfuri 4. Daca negindim ca ei mai aveau de la alti domni §i monopolul vinzarii vinului $i alrachiului, ne putem da seama de veniturile pe care le realizau si din caretrebuiau sa plateasca un bir atIt de ridicat.

0 Incununare a luptei for perseverente pentru obtinerea unui numarcit mai mare de scutiri §i privilegii s-a produs In 1747 chid an obtinutde la Constantin Mavrocordat confirmarea tuturor copiilor actelor orkuluistrinse ping, atunci, care au alcatuit ka-zisa Pinza a orkului" 5.

La sfirsitul sec. al XVIII-lea birul platit de orkeni a scazut, maiales In perioada razboaielor ruso-turce desfkurate pe teritoriul TariiRominesti, In timpul carora multi locuitori an parasit orasul stabilindu-seIn alte parti. Or, se §tie ca birul se platea numai de locuitorii a caror stabi-litate era permanents. Astfel, In ultimul deceniu al sec. al XVIII-leabirul cimpulungenilor se ridica numai la 1287 de lei °, o valoare foarteapropiata de aceea pe care o avusese birul cu 100 de ani mai inainte.

3. Ateeasi dirzenie $i perseverenta, an manifestat cimpulungenii si inlupta Impotriva egumenilor manastirilor Radu Voda si Nucet, pentruville for de Hugh', PAWL De multa vreme orkenii cultivau podgorii Intinsein aceasta regiune pe dealurile Topoloveni, Ciocanesti Valeni, iar vinu-rile obtinute le vindeau fie la cramele de la vie, fie In dughenele §i prava-liile din oral unde se bucurau de dreptul de monopol 7. Pentru aceastaei plateau la vistierie ca dijma vinariciul domnesc pentru producereavinurilor , precum §1 o dare In bani pa'rparul pentru ca, vindeauaceste vinuri 8.

In prima jumatate a sec. al XVII-lea insa manastirea Radu Voda aluat fn posesie, prin danie, o parte din podgoriile din dealul Valenilor °iar manastirea Nucet, din secolul al XVI-lea, din cele de pe dealul Topo-lovenilor1°. Potrivit unui document de la inceputul secolului al XVIII-lea

1 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 37.2 Idem, doe. 38.3 Idem, doc. 39.4 Idem, doc. 27.5 Idem, doc. 39.o C. D. Aricescu, op. cit., vol. I, p. 120.7 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 9-10.8 P. P. Panaitescu Viola leudald p. 366-367.o Arh. St. Buc., m-rea Radu VodA, XVIII-2, 3, 4.

1° Arh. St. Buc., m-rea Nucet, XX-11 ; I. Rautescu, Topolovenii, monogralie 'storied,Buc., 1939, p. 17-19.

11 Arh. St. Buc., ms. 256, f. 183 184 ; ms. 705 d. 475 v. m-rea Radu Voda V 13.

ei

ai

-

www.dacoromanica.ro

13 LUPTA ORASENILOR DIN CIMPULUNG-MUSCEL (SEC. XV1I XVIII) 965

se pare ca aceste danli facute de domnie veneau in sprijinul orasenilorIntrucit obligatiile for la plata vinariciului erau acum mai usoare ca inainte.Astfel, ei plateau egumenilor manastirilor respective, vinariciul boierescsau mangstiresc (o vadra, din 20) in loc de vinariciul domnesc (o vadradin 10). Hrisovul din 1636 mentiona ca orasenii din Cimpulung urmau sadea pentru vine de linga Pitesti 12 bani de bute, parparul vinariciuldomnesc dad, vole se aflau pe movie domneasd i vinariciul boierescdad, se aflau pe alte mosii 1. Un alt avantaj pe care 11 aveau orasenii inaceasta noua situatie se refera la cistigurile in bani pe care le realizau cutransportul vinului manastirilor de la vie ping la pivnitele de depozitare.

Urmarind sa cIstige mai mult de pe spinarea orasenilor, egumeniimanastirii Radu. Vodg au inceput sa savirseasca unele abuzuri. Astfel eipretindeau Incasau vinariciul in bani, iar nu In natura i sileau pe orasenisa transporte vinurile manastirii la pivnitele acesteia din Bucuresti Paraplata, cu butile carele cimpulungenilor. timpul domniei lui MateiBasarab orasenii an hotarit sa curme aceste abuzuri Eli s-au opus de a maiplati vinariciul parparul. Refuzul for a continuat chiar dupg ce marelespatar Diicul i marele vornic Dragomir le-au trimis cite o carte In careli se poruncea sa revina asupra hotaririi for 2.

Procesul cimpulungenilor cu manastirea Radu Vodg pentru platavinariciului s-a judecat in 1647 Matei Basarab a recunoscut ca jalbaorasenilor este dreapta. Yn baza unui nou hrisov din 29 septembrie 1647,s-a hotarit ca orasenii sa dea numai vinariciul boieresc cel domnesc Innatura, iar vinurile manastirii sa fie transportate pe cheltuiala Eli cu mij-loacele puse la dispozitie de egumen3. Hotafirea domneasca a fost intaritaulterior printr-un zapis dat de carte oraseni egumenului manastirii RaduVoda 4..

Pe vremea domniei lui Grigore Ghica (1660-1664) se deschide unnou proces intre cimpulungeni i egumenul manastirii : Radu Voda carereusise sa, Incheie, la 18 octombrie 1661, cu o parte din oraseni un aseza:mint potrivit caruia acestia se obligau sa plateasca vinariciul in bani, 30de bani de vadra, un plocon de 7 ocale de orz 5. Multi dintre oraseni aurefuzat sa recunoasca acest asezamInt drept urmare au incetat de a maiplati vinariciul. Cercet'a'rile incepute de setrarul Ghioca 6 an continuat pinain 1664 and s-a judecat procesul la divan, in urma caruia an fost restabi-lite drepturile cimpulungenilor in sensul ca ei urmau sa plateasca numaiparparul Eii vinariciul in natura'.

.Prin aceleasi procedee, egumenul manastirii Nucet reusise in 1669"sa transforme plata vinariciului din natura in bani. Ca si egumenul manas-tirii Radu. Vodg acesta incheiase tot cu o parte din oraseni un asezamint

1 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 8 ; Arh. St. Buc., m-rea Nucet III-5, XX 11-2 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 11 ; C. D. Aricescu, op. cit., vol. I, p. 121_3 Ibidem.4 Arh. St. Buc., m-rea Radu Voda, XVIII-19, 20.5 Arh. St. Buc., ms. 256, 1. 588.

Arh. St. Buc., m-rea Radu Voda, XVIII 27.9 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 15.

si

si

si

si §i

vi

si

§i$i

In

www.dacoromanica.ro

966 C. $ERBAN 14

asemangtor potrivit ckuia vingriciul se platea cite 30 de bani de vadfl lacare se adauga o taxg de 29 de bani de nume pentru call k}i carele ce urmau

transporte vinul mangstirii de la podgorie la pivnitl 1.In timpul rgzboiului dintre turd i austrieci de la sfiritul sec. al

XVII -lea din cadrul Ligii sfinte, cimpulungenii au avut mult de suferitprin devastarea viilor §i a cramelor for de ling/ PAWL Lipsiti de veni-turile de la aceste podgorii, ei au refuzat sl mai plateasca0 carte de vingrici de la Constantin Brincoveanu din 27 iulie 1690 mentio-neaz6 a austriece luaserg butile cu yin ale orkenilor, ne-aupradat i ne-au but vinul". La ancheta ordonatg de domnie, drept urmarela jalba egumenului mangstirii Nucet, care pretindea plata vinkiciuluipentru cantitatea de vin existents inainte ca aceasta sl fie jefuitg a, ace§tiaau motivat atitudinea for astfel : socotim a, cum rgbdgm not de vinurieg rabde §i manastirea de vingriciu" 3. Deal orkenii aveau dreptate, eian fost obligati de domnie sl plateascl vingriciul, ins/ in anumite conditii 4.Astfel, plata se facea in bani gi in doug, rinduri : ping, la 6 ianuarie cite20 de bani de bute, iar ping la 20 iulie cite 10 bani de bute. Yn caz contrarei urmau sg plAteascl totul in nature, In aceea§i toamna. Cit prive§tetransportul vinului de la vie la locurile de depozitare ale mangstirii urmaual se facl pe socoteala for 5.

La inceputul sec. al XVIII lea abuzurile oamenilor egumenuluimangstirii Nucet s-au intetit in a§a fel inch cimpulungenii trebuiau sa,plateascl pe lingl vingriciul boieresc in natura, un plocon de 12 banipe crams, o oalg" cu vin toamna, cite trei struguri" gi un ban de latoate cramele ; iar trod se scria vinkiciul, se plgtea de fiecare nu mecite o tigvg" de vin 6. La jalba de protest inaintatg de orkeni. in 1709domnia a restabilit vechile obligatii ale orkenilor in sensul c, ace§tiaurmau sg plAteascI numai vinkiciul boieresc gi domnesc §i un plocon de16 bani 7.

La sfirsitul domniei lui Constantin Brincoveanu cimpulungenii au avutde suferit de pe urma egumenului mgngstirii Nucet datoritl faptuluiacesta a cgutat sg extindg monopolul vinzarii vinului gi pe podgoriile pe careorkenii le aveau ling*/ PAWL Astfel, sub pretext cä la crams nu se pot vindevinurile manastirii, domnia a interzis incepind din 1713 ca orkenii s/ maivinda vinurile la cramele for de la vie 2. Aceemi masurg a fost aplicatii §i org-,aenilor care aveau vii pe mo§ia manastirii Radu Vodg. La procesul deschisde cimpulungeni pentru dreptul de vinzare al vinului la cram /, argumentulputernic invocat de egumenul mangstirii Radu Vodl a fost existentaunor documente mai vechi pe baza carora domnii anteriori acordaserl

I Arh. St. Buc., m-rea Nucet, XX-26.Ibidem, XII-36.

8 Ibidem. XX-77.lbidem.

6 lbidem, XX-37.6 lbidem, XX-48; I. RAutescu, Topolouenii p. 25-26.7 Ibidem.

Arh. St. Buc., m-rea Nucet, XX-50.

vinariciul.

ostile

sa

CO.

www.dacoromanica.ro

15 LUPTh ORASENILOR DIN CIMPULUNG-MUSCEL (SEC. XVII -XVIU) 967

acest monopol manastirii. Aceste documente afirma egumenul, erau de-puse la Sfintul Munte. Crezut numai pe cuvint, egumenul a eiltigatprocesul oralenii au fost obligati 81-8i vinda vinurile for numai pe piataoraqulni Cimpulung1. Citiva ani mai tirziu insa, in 1715, procesul a fostredeschis tot de catre oraleni, pe timpul domniei lui Stefan Cantacuzino.in cursul cercetarilor s-a dovedit ca marturia egumenului manastirii RaduVoda depusa in 1713 fusese falsa, ca manastirea nu poseda nici un felde document in sensul celor marturisite de el. Astfel, divanul a restabilitdreptul de vinzare al vinului eimpulungenilor la crams 2. in ennul seco-lului al XVIII-lea asemenea procese dintre or18eni manastirile RaduVoda Nucet pentru vinzarea vinului for la crams s-au repetat. In1734-1735 pe timpul domniei lui Grigore al II-lea Ghica, cimpulun-genii din nou au pierdut procesul pentru acest privilegiu3. Abia lasfir8itul sec. al XVIII-lea se hotara8te in mod. definitiv in ce masuraputeau ora8enii sa se bucure de dreptul de a vinde vinul In crams.Astfel, in 1792 un hrisov domnesc hotara8te ca vinzarea vinului la crams81 se faca de catre ora8enii din Cimpulung numai pe o anumita, perioadade timp, axlica intro 15 septembrie 8i 30 octombrie tai intre 15 martie ili15 mai 4. In felul acesta domnia a cautat sa impace ambele parti care sejudecau de atita vreme pentru un asemenea privilegiu.

In cursul secolului al XVIII-lea se constata o tendinta vadita dinpartea egumenilor manastirilor Radu. Voda i Nucet de a obliga peeimpulungeni sa plateasca vinariciul in bani, la care ora8enii s-au opus.Aceasta a determinat pe unii ora8eni ca Popa loan, Necula 8i Fiera sarefuze a mai plati vinariciul pe motiv ca in trecut ar fi fost iertati dedomnie 5. De multe on ora8enii inaintau jalba la domnie declarind ca nupot plati vinariciul in bani, ca iaste peste putinta cu pas sa dambani" 6. Procesul for s-a judecat in 1724 chid domnia a hotarit ca pe viitorvinariciul sa fie platit numai in natura : sa dati vinariciul In vin...iar nu bani, cum este obiceiul in toata tam". Cit prive8te restantele deplata a vinariciului, ele puteau sa fie platite nu numai in natura, darIn bani 7. in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea tendinta platii vinari-ciului in bani devine tot mai frecventa, fapt care SQ prelungegte 8i lainceputul secolului al XIX-lea. 0 porunca a divanului Tariff Rominektidin 5 inlie 1790, hotara plata vinariciului pentra manastirea Nucet, cu

bani vadra i parparul80 alts forma a abuzurilor practicate de egumenul manastirii Radii

Voda in perceperea vinariciului de la cimpulungeni era masurarea vinuluicu unitati de capacitate false. De8i din vremea lui Constantin Brinco-veanu fusese infiintata vadra de arama domneasea de 10 ocale, totuqi.

Biblioteca Acad. R.P.R., sulurl 6, doc. 31, vezi §i doc. 32.2 lbidem; I. Rautescu, Cimpulung Muscel . . p. 26.3 Arh. St. Buc., m-rea Nucet, XVII-32, XX-72.4 Arh. St. Buc., ms. 256, f. 583.

Arh. St. Buc., m-rea Nucet, XX-58.6 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 33.7 Arh. St. Buc., m-rea Nucet, XXX-61 ; Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 33;

vezi o Intarire din 1733, idem, doc. 34.XX8 Arh. St. Buc., m-rea Nucet, 102, 112 ; I. Rautescu, Topolovenii..., p. 28.

13 - 0 3189

§i

§i§i

§i

I

rjt

I

"

www.dacoromanica.ro

068 C 5ERBAN 1$

oamenii mknitstirii, mksurau vinurile cu o vadra mai mare, inselindu-iin acest fel pe oraseni. Pe timpul domniei lui Constantin Mavrocordat,in 1732, s-a judecat un alt proces al orksenilor cu egumenul manastiriiRadu Vodk, de data asta referitor la masurarea vinului. Judecata ahotkrit ca pe viitor sk nu ieie vinariciul cu vadra mare facuta decklugari, ci cu vadra de aramk domneasca de 10 ocale".

Abuzurile repetate ale egumenilor mankstirilor Nucet si RaduVodk au determinat redeschiderea procesului referitor la masurareavinului in 1743. Hrisovul lui Mihai Racovitk dat in favoarea cimpulun-genilor stabilea valoarea vinariciului, a parparului, scutirile de dijma,putinilor cu struguri si a livezilor de la vie, precum si normele pentrumasurarea vinului cu vadra dreaptk de 10 ocale si numai de catreoraseni 2.

*Din cele de mai sus rezultk ca lupta orksenilor din Cimpulung-Muscel

impotriva asupririi feudale in sec. al XVII XVIII-lea care s-a continuatla inceputul sec. al XIX-lea a avut ca obiectiv in primul rind mentinereaprivilegiilor si scutirilor de care se bucurau ca locuitori liberi stabiliti pemovie mosneneasck. In acest fel ei au aparat veacuri de-a rindul stapi-nirea deplink a mosiei si vetrei orasului. Din acest punct de vedereCimpulung-Muscel este singurul oral din Tara Romineasck care isi mentinemosia si vadra in stapinire obsteasck. In acelasi timp, cimpulungenii aureusit sk exercite prin judetul si pirgarii for dreptul de judecat restringpartial la sfirsitul sec. al XVII-lea, sk obtina scutiri de varra pentruprodusele lor, sg, obtina, monopolul vinzkrii vinului in oral al monopo-lului comertului cu amanuntul si monopolul scaunelor de came.

De asemenea, lupta for impotriva obligatiilor fiscale, a corvezilorsi a dijmelor fatk de domnie a cunoscut succese importante prin redu-cerea valorii birului, dar mai ales prin acordarea unui numkr foarte marede scutiri. Din acest punct de vedere, variatia curbei valorii biruluiplktit de oraseni, in cursul celor doua secole este foarte semnificativg.In fine, oraseni cimpulungeni au reusit in cea mai largl mksurk sk stkvi-leasca abuzurile egumenilor mankstirilor Radu Voda din Bucuresti siNucet (Dimbovita) in perceperea vinariciului de la viile din dealurile deRugg Pitesti.

In cursul celor doug secole studiate sec. XVIIXVIII formeleluptei de clask dusk de oraseni impotriva asupririi feudale slut variate.Nesupunerea manifestata la plata taxelor vamale, la plata vinariciului sia parparului, la judecarea for de catre alte instante straine de oral esteurmatg, de fuga in mask, cind sarcinile fiscale ii coplesesc. Aceastg, fugaduce deseori la spargerea orasului. Cele mai numeroase gilt ins/ procesele-judecate de divan, pentru mentinerea privilegiilor si scutirilor incalcate dereprezentantii clasei stkpinitoare.

Spre deosebire de alte orase ale Tarii Rominesti, la Cimpulungasezat pe movie mosneneasck lupta orasenilor impotriva asupririi

1 Biblioteca Acad. R.P.R., suluri 6, doc. 35.2 Idem, doc. 27.

www.dacoromanica.ro

17 LUPTA ORMENILOR DIN CIMPULUNG MUSCEL (SEC. XVII XVIII) 969

feudale are un aspect deosebit. Pentru privilegiile §i scutirile oraplui,marea masa a ora§enilor, reprezentati prin judet §i pirgari, duce luptaImpotriva unor vechi membrii ai ob§tei biserica Baratia, dar mai alesmanastirea Cimpulung, care cu sprijinul domniei incearca sa subordonezeinteresele Intregei obOii. Or4enii constituiti in mare parte din negustorikii me§tepgari, purtatori ai unor not relatii de productie duc lupta impo-triva feudalilor care cauta fie sa molting, cu orice pret vechile relatii deproductie, fie sa subordoneze noile relatii de productie, intereselor forde class.

Toate acestea duc la concluzia cg, lupta orglenilor din CimpulungImpotriva asupririi feudale in sec. XVIIXVIII se integreazg, in pro-cesul istoric de destramare a feudalismului qi de formare a relatiilor capi-talists pe teritoriul pail Romine§ti.

BOPbBA FOPWRAH 113 HblMHYJIYHF-MYCIIEJI IIPOTHB(DEOAAJIbIl0F0 PHETA B XVIIXVIII BB.

PE3IOME

Maynan ne'ropmo ropoga linnanynynr-Mycvea B nepHog pasaonieHHH (DeogaansmaIt (pophtponamm icanuTaancuageciarx OTBOHICHIHI, Ha octrone goKymenTon 113 oropogcnororinaHa)) H gpyrnx (poHgon, anTop ormegaeT oenonEnzae aenewrm 6opb6b1 ropornan npoTnncpeoganbHoro yrHe'renna B XVII XVIII BB. Fopon(aHe II3 libuanyayHr-Mycgen nil-TABHranyt Tpe6onaHun, omanganumeen OT Tpe6onannit ropontau Hs gpyrilx ropogon Banaxnu,TaK Tian Iimmnyaynr-Myegea Haxoguacn Ha nomenunqbeil, a He Ha rocnogapeKoll aemne.3TH Tpe6onaHnn TOHOBLI: a) npano Ha B036yacgeHne cyge6Hbix Hpogeccos 14 npano B311-MHHHH HOUIJIHHbI C g0X0A0B ropoga; 6) ynnaTa nogamn, o6pona II BbinoaHeHne 0 6FICaTeHbCTBnepeg roenogapem; n) ynaaTa Haaora Ha arm H sa npano ero xpaHetrHa. (1)opmbi mint-(Deox(anbuoti 6opb6M, Komoppo Beall HCHTO.TIVI ENIMIIyHylITH, pasaligHbr: a) Henoggimenne;6) yxog Ha ropoga; a) nos6pngenrie nponeecon B gilnaHe.

B TegeHne XVII XVIII Berms ropon(aHe its Rhimny.nyHr-Mycliea go6HanebBananax yenexos, Koropue CHOCO6CTBOBORH pasnoncemno eTaphix (Deogaimnbix OTHOHICHtlitH ynpennemno BOBTAX RanirranlleTwiectinx Ilp0113BOACTIMIIII1X oTHotueHitti n ropoge Iimm-nynyHr-Myetiea.

LA LUTTE DES CITADINS DE CIMPULLTNG-MUSCELCONTRE L'OPPRESSION FEODALE AUX XVII' XVIII' SIECLES

nf:sumE

Etudiant a l'aide des documents de la Pinza oraqului (t Plan de la ville 0) et d'autresfonds l'histoire de la vine de Cimpulung- Muscel a l'epoque du desagregement de la feodalite etde l'instauration des relations de production capitalistes, l'auteur evoque les principaux

www.dacoromanica.ro

970 C. $ERBAN 18

aspects de la lutte des citadins de Cimpulung contre l'oppression feodale. Cette lutte pour-suit ici des buts differents de ceux des citadins des autres villes de Valachie, du fait queCimpulung-Muscel etait bati sur une terre libre, propriete de moment (paysans libres), et nonpoint du prince. Ces objectifs etaient : a) le droit de justice et le cens pergu sur les revenusde la vine ; b) le palement des impats et de la dime et les prestations de services enversl'Etat ; c) le payement des droits de vientrage et de l'impot sur les fats a vin et les cuves araisins.

La lutte antifeodale revet a Cimpulung des formes variees, qui sont : a) l'insoumission ;b) la fuite ; c) les proces intentes devant le Divan.

Au tours des deux siecles etudies par l'auteur, les citadins de Cimpulung-Muscel rem-porterent de notables succes qui contribuerent a desagreger les anciennes relations feodalesa a consolider dans leur ville les nouvelles relations de production capitalistes.

www.dacoromanica.ro

STUDII DOCUMENT ARE

APOLOGIA WEHRMACHT-ULITI IN ISTORIOGRAFIABURGHEZA. OCCIDENTALA.

(insemneiri pe marginea vizor lucrari publicate in ultimii ani)

Se poate constata cA In istoriografia burghezA din ultimul deceniu, curentul profundretrograd de renuntare la orice legitate istorica s-a adincit In mod deosebit, luind formedin ce In ce mai generale 1.

Fara Indoiala, concretizarea cea mai elocventa a acestei stars de fapt este ilustrataprin valul masiv de lucrari dominate de subiectivism, de nationalism. Pentru Gerhard Ritter,de pildA, istoria mondialA este o luptd perpetua Intre bine $i rAu, intre dumnezeu diavol" 2Incontestabil, scopul unor atari afirmatii tinde, in fond, sa dovedeasca ca desfasurarea eveni-mentelor istorice nu ar avea un caracter legit, ci unul accidental.

De ce au apArut In istoriografia vest-germana si In istoriografia burghezA, In genere,asemenea lucrari? Pentru cA, asa cum arata si A. I. Danilov 3, ele Incearca sa demonstrezeviabilitatea stabilitatea orinduirii sociale si de stat capitaliste. Pentru ca istoricii din Repu-blica Federal. Germans cei din alte state capitaliste au pornit, ca si Gerhard Ritter, sapunA ei MOO mina In aluat pentru a modela imaginea istorica a timpului" 4 §i a nu Ingaduiastfel ca legenda sa is forme cristalizate" 5, precise. Caro este imaginea istorica ce tribuiemodelata? Ce legenda este aceea cAreia nu i se poate Ingadui cristalizarea ? Legenda" caretrebuie spulberata se referA la semnificatia victoriei obtinute impotriva fascismului. Legenda"care trebuie spulberata este faptul de necontestat ea aceasta victorie este rezultatul lupteieroice a popoarelor In frunte cu poporul sovietic. Legenda" care trebuie spulberata este ade-varul istoric obiectiv privind victoria sistemului socialist, a ideologiei socialiste. In dorintade a atinge un atare tel, istoricii burghezi au scris sute ji sute de lucrAri, modelind imaginea

I. S. Kon, Filozofia burghezd a istoriei In impas, In Probleme de istorie", nr. 3, 1961,trad. din lb. rusA, Institutul de Studii Romino- Sovietic, p. 13, 14, 15, 16, 18. Autorul prezintAcurente ca : prezenteismul, idiografismul, intuitionismul, misticismul religios etc. In genere,istoricii burghezi nu recunosc caracterul progresiv al procesului istoric.

A. I. Danilov, Probleme teoretice §i metodologice ale §Iiinfei istorice oglindite to istoriograliaburghezd din R.F.G., In An. rom.-sov"., Seria istorie, nr. 2, 1960, p. 140, 141, 142, 143.

2 Gerhard Ritter, Echec au dictateur. ilisloire de la resistance allemande. Tr. de l'allemandpar Jean R. Weiland, Carl Goerdeler and die deutsche Widerstandsbewegung, Plon, Paris, 1956,p. 293.

3 A. I. Danilov, art. cit., p. 122.4 Ritter, op. cit., p. 13.6 Ibidem.

el

Ii5i

1

www.dacoromanica.ro

972 STUD!! DOCUMENTARE 2

istorica" dupa conceptide for de clasa, falsificind adevarul istoric, calcind cu dispret cele maiclementare reguli stiintifice.

Falsificarea istoriei celui de-al doilea rdzboi mondial de catre istoriografia burghezaconstituie de aceea scopul numeroaselor tomuri care .i -au Recut In mod zgomotos aparitia,mai ales in ultimii zece ani. Una dintre problemele majore ale acestor lucrdri este, de bunsseams, tendinta de a demonstra ca Infringerea Wehrmacht-ului In razboiul criminal anti-sovietic s ar fi datorat doar unor circumstance nefavorabile, circumstance care nu ar fi atinsMtn' nimic capacitatea de lupta a armatei naziste.

Istoriografia marxistd a dat o replica nimicitoare acestor falsificari ale istoriei celui de-aldoilea razboi mondial, demasclnd attt interesele de class care au determinat aparitia unoratari lucrari, eft neadevdrurile, deformdrile calomniile caracteristice continutului lor.

Specialistii militari sovietici ca A. I. Eremenko 1, mare al al U.R.S.S., coloneii I. Zait.ev 2,I. Aghibalov, N. Sergheev 3, P. Jilin 4 maiorul V. Dasicev 3, colonelul G. Deborinfi multi altti Inca au demonstrat prin relevarea unor fapte de arms concrete, de necontestat,cauzele reale ale Infringerii Wehrmacht-ului, ca adevarata desfasurare a luptelor de pe frontulsovietic. De asemenea, istoriografia sovictica, prin lucrfiri de marl proportii, ca prin studiicritice de specialitate 7, demasca In mod necrutator interesele de class imperialiste cc stau labaza tuturor falsificdrilor istoriei celui de-al doilea razboi mondial.

Cea mai frecventa tendinta de falsificare se refera, In mod incontestabil, la Wehrmacht.Infringerea armatei naziste este Invaluita cu grija, fie In frazele obscure ale prezenteistilor, fieprin descrierea deosebit de minutioasa a faptelor izolate, de catre zclolii adepti ai ideografis-mului, fie prin frazele confuze ale intuitionistilor care invoca in mod inspirat" deosebita forcapacitate de a retrai trecutul 8. In orice caz, formule care de care mai mestesugite shit utilizatede scribii marilor monopoluri pentru a reabilita Wehrmacht-ul, pentru a face apologia armateicare dupa ce a Post zdrobita a capitulat fdrd conditiuni In mai 1945.

I

Al doilea rdzboi mondial nu se sfIrsise Inca si au si Inceput sa apara lucrari istoriceburgheze care aratau tendintele evidente ale lumii capitaliste de a Ingloba Germania Intr-un

1 A. I. Eremenko, Impotriva falsificdrii istoriei celui de al doilea rdzboi mondial, trad.din lb. rusd. Ed. politica, Buc., 1959.

2 Colonel I. Zaitev, Revansarzii vest-germani propoudcluiesc militarismul fi rdzboiul, Involumul lmpotriva falsilicatorilor celui de-al doilea rdzboi mondial, trad. din lb. rusk Ed. militara,Buc. 1960.

3 Colonel I. Aghibalov, Colonel N. Sergheev, Victorii pierdute, in vol. citat la nota 2.4 Colonel P. Jilin, Impotriva denaturdrii rolului U.R.S.S. In cel de-al doilea rdzboi mondial,

In volumul citat la nota 2.5 Maior V. Dasicev, Des pre rolul militaristilor germani In pregatirea celui de-al doilea

rdzboi mondial, In volumul citat la nota 2.6 Colonel G. Deborin, Scopurile si orientarea falsi I icarii celui de-al doilea rdzboi mondial,

In vol. citat la nota 2. Vezi Rezultatele reale aparente ale celui de-al doilea rdzboi mondial,Institutul de Studii Romlno-Sovietic, Buc., 1960.

7 D. E. Melnikov, Cauzele Infrtngerii militare a Germaniei fasciste fi falsificatorii istorieidin Germania occidentald, Biblioteca Analele romino-sovietice, Buc., 1960 ; S. Z. Golikov, Desprcunii falsificatori burghezi ai istoriei celui de-al doilea rdzboi mondial, in vol. la nota 2. ; V. M. Hvo-stov $i A. M. Nekrici, Cum a izbucnit cel de-al doilea rdzboi mondial, Ed. stiintifica, Buc., 1960 ;I. F. Ivasin, Contribufii la Isloria politicii externe a U.R.S.S. (1(117 1960 ), Ed. politica, Buc.,1960; V. T. Fomin, Impotriva Incercdrilor de a reabilita pe diplomafii Germaniei fasciste, In Pro-blem; de istorie. 5/1958. Institutul de Studii Romlno-Sovietic ; G. A. Deborin, Al doilea rdzboimondial, Ed. politicd, Buc., 1960.

8 Prezenteismul, idiografismul, intuitionismul etc. slnt curente reactionare ale filozofieiburgheze a istoriei.

i

si si

si

ii

l

www.dacoromanica.ro

3 STUDII DOCUMENTARE 973

front unic imperialist, Impotriva Uniunil Sovietice. In =ale 1945, o lucrarc publicataIa Geneva recomanda o uniunc europeana In care Germania trebuia sa fie parte inte-granta" 1 urrnind sa se stabileasca un echilibru statornic fare Franta si Germania 2. Dupesreinstaurarea puterii marilor monopoluri imperialiste prin crearea Republicii Federale Germane,istoricii vest-germani 3 au sustinut si continua sa sustina ideea unei federatii vest europenecare ar fi destinata sa salveze pozitiile burgheziei. Lucrarile de acest fel tied sa ascunda faptulea In R.F.G. s-a creat un focar de razboi prin reinvierea militarismului agresiv, revansard.

Dupes conceptia acestor apologeti ai imperialismului, intrata Intr-o atare federatie Repu-blica Federala Germans trebuic Insa sa reprezinte un element de scams al frontului agresiv.De aceea marile monopoluri nu due numai o politica de evidenta Inarmare, ci urmarescrestabilirea creditului moral ce trebuie acordat institutiilor oamenilor politici de la Bonn.Pe primul plan a aparut, de aceea, necesitatea de a restabili prestigiul armatei hitleristecare a fost nevoita, dupes cum se stie, sa capituleze Ears conditii. Armata Infrinti trebuie pre-zentata Intr o lumina cu totul noua, atribuindu-i-se In acelasi timp merite" de un Irialt niveletic. S-a ajuns, de pilda, sa se afirme ca singura rezistenta" Impotriva nazismului ar fi fostWehrmacht-ul, ca singurul patriotism" eficient, activ s-ar fi pastrat sub forma unor conside-rabile valori" morale tot In Wehrmacht. Un noian de lucrari istorice de memorii ale diversilorgencrali sau diplomati nazilti, pline de asemenea Inane idealuri", facut aparitia rapid.

Indignarea Impotriva unor atari publicatii a cuprins, cum era si firesc, masele largiale opiniei publice mondiale. Chiar unii istorici burghezi au fost nevoiti sa is o anumita pozitiecritica fats de o Incalcare atlt de flagranta a adevarului istoric. In 1959, D. C. Watt, depilda, arata : Atmosfera actuala a razboiului rece si a miscarii spre o anumita unitateeuropeana tinde sa influenteze judecata noastra retrospective privind scopurile rezistenteigermane $i sa provoace In not simpatie pentru aceste scopuri, simpatie fare nici o legaturacu realitatea timpului In care ele au fost concepute aparate" 4. Dace Watt recunoaste sub oforma atenuata ca se falsified In mod constient adevarul istoric, Henri Michel, istoric burghezantifascist, arata lnsa deschis : Rezistenta serveste drept alibi noii Germanii icsite din ruineleanului 1945; mai mult chiar, chid s-a Inceput relnarmarea Republicii Federale, conjunctura politica41 military a impus o- reabilitare macar partials a marelui stat major al Wehrmacht-ului" 5.

Una dintre cunoscutele justificifri utilizate to favoarea Wehrmacht-ului este aceea potrivitiireia Hitler, numai el, poarld vina declanOrii rdzboiului. Gerhard Ritter, de pilda IncalcInd

In mod flagrant adevarul istoric, declares : Astfel, soarta Germaniei si a lumii depindea In modtotal $i unic de vointa unui singur om" 6. Americanul Shirer, Insusindu-$i parerea generaIului Haider, considers si el ca generalii nu au fost cleat niste simpli factori postali, caretransmiteau ordinele lui Hitler, ordinc bazate pe strania lui conceptie despre strategic" 7.

1 Paul A. Ladame, Le destin du Reich, Perret-Gentil, Geneve, 1945, p, 238.2 Ibidem.3 Teze reactionare de acest fel gasim de exemplu la : Friedrich Meinecke, Die deutsche

Katastrophe. Betrachlungen and Erinnerungen, Wiesbaden, 1946, p. 173. 0 comunitate interna-tionals de cultures a occidentului crestin", In cadrul caruia se va ajunge la renasterea statalaa Germaniei. Vezi aceeasi teza si In Gerhard Ritter, Geschichte als Bildungsmacht, Stuttgart, 1946.

4 D. C. Watt, London School of Economics and Political Science. Les Allies et la resistanceallemande, in Revue historique de Ia deuxieme guerre mondiale", 36/1959, p. 65. Watt se referscu precizie la rezistenta" armatei, a grupului condus de Carl Goerdeler.

5 Henri Michel, La resistance allemande dans la resistance europeenne, In Revue d'histoirede la deuxieme guerre mondiale", 36/1959, p. 89.

6 Ritter, op. cit., p. 119.7 William L. Shirer, The rise and tall of the third Reich. A history of nazi Germany. Seeker

and Warburg, London, 1960. Kibbin and Son, U.S.A., 1960, p. 867.

si

siCi

ti-a

fi

si

www.dacoromanica.ro

974 STUDII DOCUMENTARE 4

Genera Ili, bineInteles, cautA ei la rindul for sA demonstreze ca numai Hitler e vinovatde izbucnirea celui de-al II-lea razboi mondial. Cu lux de amanunte se opreste generalul Gude-rian asupra conceptiei" lui Hitler, conceptie" care 1-a determinat sA tread( la actiuneade declansare a rAzboiului. Hitler era convins", arata Guderian, ca, atunci chid Fortuna,zeila norocului, trece fulgerAtor pe MO tine In auritul ei car de triumf, atunci a sosit clipasA to avinti si sa apuci de capat bagheta magica. Daca pierzi acest prilej, zeita va dispareapentru totdeauna" 1. Si astfel, explica Guderian : Hitler a pornit Inainte mlnIndu-If Intr-unritm vertiginos colaboratorii, ca Intregul sau popor, pe calea aleasa de el" 2. Ce mai puteausA facA bietii" generali, dacA Hitler poseda magica baghetA a zeitei Fortuna ?

In sfIrsit, diplomatii au sustAnut ei aceeasi teza, situlndu-se pe pozitla ca razboiuis-a declanbat din cauza nebuniei lui Hitler. Ulrich von Hassel schimbA doar putin leit-motivul, afirmind la 31 aug. 1939: MA Intreb dacA, Intr-adevAr, din cauza a doi nebuni(Hitler si Ribbentrop) trebuie sa ne prAbusini In prApastie" 3. Toate aceste declaratii entInsa doar justificari menite sä ascundA adevarul. Bizuindu-se pe cunoabterea stlintifica mate-rialist- dialectics a fenomenului istoric, Otto Winzer a aratat legatura profunda de class,existents Intre Hitler $i Wehrmacht. Victoriile usoare, ca catastrofalele prAbusiri ale luiHitler subliniaza Winzer stilt de fapt victoriile uboare ca catastrofalele prAbusiri alegeneralilor germani" 4. AnalizInd nenumAratele memorii ale acestor generali, D. E. Melnikov,se situeaza pe aceeasi pozitie afirmind ca : Hitler generalii sai sint strins legati Intre ei,tot aia cum shit strins legati fascismul german si militarismul german" 5. De altfel, faptele slutatIt de evidente, !nett pinA istorici burghezi laps anticomunisti sint nevoiti sA recunoascaca, IncA din anii 1933-1934, partidul nazist armata colaborau 6 i ca, In anii 1938-1939,Wehrmacht-ul a devenit un instrument de distrugere tulburare" 7, intr-un stat undeteroarea a fost transformatA In legalitate" 8. In sflrsit, conchide acelabi istoric, nazismul autilizat armata pentru a provoca Erica, continua neliniste lasitatea" 9. Wehrmacht-ul, asacum arata K onradt Heiden, a servit cu prisosinta nazismul sustinind politica celui de-al III-leaReich prin generali, care au participat direct la conducerea statului. Nimeni nu credea,afirmA In continuare Heiden, ca generalul von Blomberg ar fi fost doar ,,un ministru derazboi apolitic" 13. Chiar In nenumarate lucrAri burgheze mai recente, cu tendinte vaditede a justifica Wehrmacht-ul Indeosebi pe generali, se pot surprinde revelatoare afirmatii.Wheeler Bennet marturiseste, de pilda, ca armata a Incheiat un pact cu partidul nazistpentru putea conserva privilegiile preponderenta" n. Shirer relateaza cu lux de ama-

1 General Heinz Guderian, Panzer Leader Foreword by captain B. H. Liddel Hart, NewYork, E. V. Dutton et Co. inc. 1952., p. 437.

2 Ibidem.3 Ulrich von Hassel, Vom anderen Deutschland, Humbold Verlag, Wien 1948, p. 66-67.

Insemnarea din 31 aug. 1939.4 Otto Winzer, Zweiq Jahre Kampf gegen Faschismus and Krieg, Dietz Verlag, Berlin,

1955, p. 235.5 D. E. Melnikov, Cauzele tnfrtngerii militare a Germaniei fasciste falsificatorii istoriei

din Germania occidenlald, In Probleme privind istoria celui de at doilea razboi mondial, Bibl. Ana-lelor RomIno-Sovietice, Buc., 1960, p. 159.

6 Edmond Vermeil, L'Allemagne, Gallimard, Paris, 1940, p. 274.7 Ibidem, p. 275.8 Ibidem.9 Ibidem, p. 277.

14 Konrad Heiden, Geburt des Drillen Reiches, Europa Verlag, Zflrich, 1934, p. 164.11 John W. Wheeler Bennet, Le drama de l'armee allemande. Trad. de l'anglais. The Neme-

sis of Power, Gallimard. Paris, 1955, p. 568.

$i

gi

gi

si

II

0i

si

si

sisi

p

si

Ii

www.dacoromanica.ro

5 STUDII DOCUMENTARE 975

nunte imprejurarile instaurarli lui Hitler ca preledinte al Reichului rolul hotarItor pe care1-a avut Wehrmacht-ul In aceasta actiune

Participind in mod activ la politica nazista, generalii poarta In mod nemijlocit aceeasivine ca si Hitler. Esenta de class, caracterul imperialist al politicii fasciste an fost apreciatela al VII-lea Congres al Internationalei Comuniste, din august 1935, ca politica de Imbogatire a burgheziei monopoliste prin cea mai Ingrozitoare spoliatiune". Insusindu-$i dstigur}importante prin exploatarea propriului popor, militaristii germani Mind parte din claseledominante au activat din plin pentru extinderea acestei politici spoliatoare gf asupra alterpopoare. Rdzboiul prddalnic a devenit problems majord a statului fascist. Generalii, ca cei maide seams reprezentanti ai militarismului german, au depus eforturi deosebite in vederea declan-Orli acestui razboi, menit sa le mareasca in mod rapid veniturile. Istoriografia sovictica arelevat adesea rolul odios al generalilor in pregatirea declanlarea celui de-al doilea razboimondial. V. Dasicev, de pilda, arata : Faptele demonstreaza ca generalii din conducerea armateiarzind de nerabdare sa capete mai repede un instrument de agresiune pus la punct, cereauguverriului hitlerist A. nu incetineasca, ci sa accelereze ritmul constructlei fortelor armate"3.Determinate de cea mai clarA pozitie de class imperialists, vointa for de a declansa razboiuls-a manifestat in mod concret prin elaborarea planurilor de cotropire, prin participarea activela diverse consfatuiri in vederea punerii la punct a acestor planuri. La 5 nov. 1937, martu-riseste istoricul vest-german Ritter, Hitler Meuse cunoscut conducatorilor Wehrmacht uluihotarfrea lui de a ataca" 4. In Insemnarile sale privind aceeasi perioada, diplomatul Putlitzarata deschis : In Bendlerstrasse, Hitler si generalii sai au cazut de acord ca timpul jafu-lui sosise pentru Germania" 5. Shirer adauga un detaliu nou, marturisind, de pilda (aia cumrciese din minuta Consfatuirii de Ia 5 nov. 1937, redactata de Hossbach, adjutantul lui Hitler),ca generalii nu au fost zguduiti atft de mult de imoralitatea propunerilor conducatorului lor,eft de ratiunea practice, ca Germania nu era pregatita pentru un mare razboi" 6.

Toate planurile de cotropire si de exterminare au fost deci discutate in mod amplu.Nenumaratele justificari potrivit carora generalii nu ar fi cunoscut problemele, ca ar fi fostsimpli executanti legati de indatoririle for profesionale eft si de disciplina militara, nu aucea mai mica bazA de sustinere. 0 cIt de sumara trecere in revista a evenimentelor mai deseams din ajunul $i din timpul razboiului scoate In evidenta, cu prisosinta, rolul de o coplesi-toare importante jucat de generali. Dace aruncam doar o privire fugara asupra actiunii decotropire a Cehoslovaciei, acest fapt icse la iveala In mod pregnant. Tocmai din cauza aceasta,justificarile referitoare Ia perioada septembrie-octombrie 1938 shit deosebit de numeroase.Au aparut, de pilda, teze potrivit carora demiterea generalilor Blomberg si Fritsch ar fi fostrezultatul opozitiei" for contra actiunii agresive indreptata impotriva Cehoslovaciei. Ritter,Shirer, Bennet si altii consacra capitole speciale crizei Blomberg-Fritsch", considerInd aceastacriza" drept o piesa capitall In cadrul procesului de justificare a generalilor. In realitate,criza" Blomberg-Fritsch a lost doar o manevra politica, menita sa serveasca drept di% er-siune, pentru a sustrage atentia opiniei publice de la adevaratele planuri agresive cc se

1 Shirer, op. cit., p. 214-215, relateaza intllnirea lui Hitler cu generalii pe crucisatorulDeutschland (la 11 april 1934). De asemenea, vorbeste despre o Intllnire a generalilorintre ei la Bad Manheim (16 mai 1934) unde s-a cazut de acord pentru sustinerea lui Hitler.

2 V Ile Congres de l' Internationale Communiste, Ed. en langues etrangeres. Moscou, 1939,p. 129. Raportul lui Gh. Dimitrov, L'ollensive du fascisme el les fetches de l'Internationale Conant:-niste.

3 Maior V. Dasicev, op. cit., p. 116, ed. cit.4 Ritter, op. cit., p. 85.6 Wolfgang Gans Edler Herr zu Putlitz, Unterwegs nach Deutschland, Verlag der

Nation, Berlin, 1957, p. 211.6 Shirer, op. cit., p. 308.

gi

1.

p

ai

www.dacoromanica.ro

976 STUDIL DOCUML, \1TARE 6

in itiau. Chiar In martie 1938 Fritsch, care fusesc dcmis", si-a exprimat profunda sa there-dere in masurile luate de Hitler, scriind in acest sens baronesci Margot von Schtitzbar : Estecu adevarat straniu ca atitia oameni privesc viitorul cu teams crescinda In ciuda succeselorvvidente ale Ftthrer-ului din ultimii ani. In coca cc ma priveste, imediat dupd razboi amajuns la concluzia ca este necesar sa obtinem victoria In trei batalii, daca Germania vrea sadevind din nou puternica. BatSlia impotriva clasei muncitoare, Hiller a cistigat-o" 1. In con-sccintil, general!! puteau si trebuiau sa dea In continuare credit lui Hitler, care clstigase,dupa Fritsch, bat:ilia cea mai grea. E de prisos sa mai relevam cit de iluzoriu era succesul"obtinut pe plan intern Impotriva partidului comunist gratie celor mai crunte mdsuri opresive.Ceea cc Insa reiese cu prisosinta din scrisoarea lui Fritsch este pozitia de clasd, care aratastrinsa legatura a nazismului cu militarismul prusac. De altfel dovada cea mai revelatoareeste Insusi continutul cazului verde", planul de cotropire a Cehoslovaciei, plan analizat degeneralul Rudenko, procurorul general sovietic, la procesul de la Nurnberg 2 al marilor crimi-nali de razboi. Tendintele acestui plan, cunoscute astazi pe deplin, releva cu precizie faptul,invocat recent si de Zdeneck Fierlinger, ca scopul final al nazistilor era completa gerniani-zare a paminturilor cehe si lichidarea cehilor ca natiune" 3. Deci la 30 mai 1938, generaliisi Hitler au discutat masuri de punere In aplicare a acestui plan. Nu poate fi vorba de osimpla Instiintare, pe care Hitler ar fi facut-o comandantilor Wehrmacht-ului, asa cum afirmiiRitter 4. De asemenea, nu poate fi vorba doar de o lipsa de curaj" 5 a generalilor cum pre-tinde Shirer 6. Lipsa de curaj" a generalilor nu este In fond altceva declt hotdrirea for de amilita pentru crearea acelui Grossdeutschland, care duclnd al 111-lea Reich spre hegcmoniamondiala, era menit sa aducd fabuloase beneficii claselor dominante din Germania. Nenu-mdrati au fost de pilda, ofiterii sau diplomatii care arata In inscmnarile for atitudinea de sim-patie si de aprobare pe care corpul ofiteresc o manifesta fata de Hitler In octombrie 1938, dupacotropirea Cehoslovaciei. Putlitz, care Isi facea serviciul la un regiment din Berlin, declaraca ofiterii ii admirau pe Hitler deoarece cistigase o bdtalie fara sa sacrifice un singur om" 7,ci fiind de aceea gata sd-1 urmeze la bine si la rau" 8.

In 1939, generalii au lucrat plini de zel la planul de cotropire a Poloniei 9, plan pccare doreau sa-1 puns imediat In aplicare. Sir Neville Henderson 10, ministrul Marii Britaniila Berlin, marturiseste deschis : Cred ca ei (generalii) au fost aceia care i -au pus in vedere

1 Shirer, op. cit., p. 355. Reproduce din Nazi Conspiracy and Aggression. Part of theNurnberg Documents, vol. IV, p. 583.

2 Proces des grands criminels de guerre devant le tribunal international de Nurnberg,vol. VII, p. 161-162. In preambulul acestui plan exists indicatii de acest fel : a pretextmilitar adecuat ; b justificare politica satisfacatoare c pe cit posibil, atac neasteptat, care sa isprin surprindere adversarul". Evident cd planurile pentru luarea adversarului prin surprinderean fost elaborate de marele stat major al Wehrmacht-ului.

3 Zdeneck Fierlinger, Ceea ce nu se poate uita, In Timpuri Noi", 13 martie 1961, p. 7.4 Ritter, op. cit., p. 98.6 Shirer, op. cit., p. 369. Vorbeste despre o Intrunire a generalilor din 4 august 1938,

unde generalul Beck ar fi Incercat sa-i convingd sa nu intre Intr -un razboi pentru care Germanianu e Inca pregatitA. Deci e vorba de lipsa de pregatire", nu de pozitia impotriva agresiunii.

8 I b idem.Putlitz, op. cit., p. 229.

8 lbidem, p. 230.° Shirer, op. cit., p. 496. Arata ca Brauchitsch, la 15 iunie 1939, elaborase in detaliu

planul de invazie in Polonia. Shirer vrea sa demonstreze ca succesul" In Polonia se datoreazamodului cum a fost conceput planul. Deci o notA apologetics privind capacitatea tactica-strategicsa generalilor.

10 Sir Neville Henderson, Deux ans avec Hitler, Flammarion, Paris, 1940. Cartea confineelogii deosebite pentru Hitler.

7

;

www.dacoromanica.ro

STUD!! DOCUMENTARE 977

hi Hitler ca once noun aminare ar putea fi fatala. Toamna, anotitnp nefavorabil In Polonia,ar putea sa rastoarne toate calculele for in vederea zdrobirii acestei tari. Armata i a reprosatchiar lui Hitler ca nu a folosit saptamina intre 25 august si 1 septembrie" 1.

Forme similare de manifestare a agresivitatii generalilor gasim nu numal in faptulca au elaborat planurile de invazie In Franta 2, dar In justificarile prin care motivau nece-sitatea" unor atari actiuni. In decembrie 1939, generalul Haider, de pilda, declara : Trebuie sa ise acorde lui Hitler aceasta ultima sansa, pentru a scoate poporul german din robia ilotica a capi-talismului englez" 3. Deci, in dorinta de a acapara In Intregime beneficiile rezultatedin exploatarea popoarelor, marile monopoluri naziste diutau sii inlature cu totul manicmonopoluri britanice. Pozitia de clasa imperialists a lui Haider, ca si a tuturor generalilor,este evidenta. Lupta pentru hegemonia lumii intre cele (loud blocuri capitaliste iatatelul razboiului. Aceasta era deci infatisarea reala a conducatorilor Wehrmacht ului $i a Wehr-macht-ului In genera. In fata istoriei, In fata popoarelor, militarismul german poarta acecasi-vina ca $i Hitler, ca parlidul nazist, aceea de a fi declansat macclul mondial In vedereasatisfacerii intereselor imperialiste de clasa.

Deci intre Hitler si generalii sai, intre parlidul nazist militarismul german rcac-tionar a existat cea mai strinsa colaborare. Impreuna au urzit planurile distrugatoare fasciste,utilizate in razboiul agresiv ce au purtat impotriva popoarelor.

Tema majord a abundentei litcraturi apologetice In legaturd cu reabilitarca Wehrmacht uluieste scoasd fn evidenla de arhicunoscula formula a pumnalutui pe la spate" cauza principalacare ar fi dus la lnfrIngered armatei germane.

Utilizlnd cu totul impropriu formula folosita de Luclendorf 4 In primul razboi mondial,apologetii Wehrmacht-ului oriclt de paradoxal ar parea socotesc ca Hitler, conducatorulstatului fascist, a fost pumnalul pe la spate" 5 in cel dc-al doilea razboi mondial 6.

In cadrul desfasurarii evenimentelor celui de-al doilea razboi mondial, arata scribiai marilor monopoluri, pumnalul pc la spate" a constat din intuitionismul lui Hitler In con-ducerea campaniilor si din ignoranta regimului nazist" 7. Acestea ar fi fost deci motivele carear fi impiedicat, chipurile, pe gcnerali sa cIstige razboiul.

Pentru a demonstra atari adevaruri", subiectivismul irationalismul au inspirat imaginea istorica a timpului" 8, imagine faurita in mod constient, pentru a falsifica istoria celui

Sir Neville Henderson, op. cit., p. 301 302.2 Shirer, op. cit., p. 694 : arata ca generalul Haider a elaborat de pilda o prima parte a

operatiunilor, privind invadarea Belgiei si a Olandei.3 Hassel, op. cit., p. 86.4 Ludendorff a dat vina infringerii Germaniei pc masele populare care au luptat in revo-

lutia din noiembrie 1918.5 John W. Wheeler Bennet, op. cit., p. 573, citlnd pe generalul Haider, arata : Lovitura de

pumnal In spate" a fost data acum, nu de tradarea social-democratilor, ci de intuitiile tihrerului".6 Colonel P. Jilin, op. cit., p. 102 arata ca : acum promotorit vest-germani ai teorici

loviturii In spate 5. emit o teza mai amply : armata germana a fost Infrinta nu atit datoritainamicului, aft din cau7a ca clasa muncitoare germand nu a dat dovada de suficient patriotism, ca eaa tradat guvernul hitlerist" etc. Lovitura de pumnal In spate" a capatat deci not variante, menitesa dovedeasca, cu mice pret, ca Wehrmacht-ul nu e vinovat de infringerea pe frontul sovietic.

7 Bennet, op. cit., p. 573, arata ca, in 1949, generalul Haider a declarat In mod publicca data Inaltul Comandament german nu ar fi fost paralizat de deciziile lui Hitler, ar fi clstigatrazboiul sau ar fi Impiedicat Infringerea completa. Vezi Shirer, op. cit., p. 658--659, care arataca, din noibmbrie 1939, judecata fostului caporal austriac" a fost singura judecata care a statla baza actiunilor militare.

8 Ritter, op. cit., p. 13.

1

si

i

si

31

zelosii

ii

www.dacoromanica.ro

978 STUDII DOCUMENTARE 8

de-al dollea razboi mondial. Asa cum arata si G. Deborin, elementul comun al acestor Inc/gr.'este tendinta de a dovedi ca desfasurarea evenimentelor ar fi avut un caracter accidentalsi nu ar fi Post determinate de legi objective" 1, ca evenimentele care au avut loc ar fi pututlua o alts Intorsatura" 2, §i ca generalii, de pile% ar fi putut clstiga razboiul. In sprijinulacestei teze au Post publicate memoriile multor generali, memorii menite sä demonstrezesuperioritatea tehnicii de lupta" a marelui stat major german. De exemplu, victoria raz-boiului fulger In campania din Polonia este pe larg exploatata In acest sens de generalul Gude-rian. In campania din Polonia, arata Guderian, autoritatea lnaltului Comandament a Postmai mutt sau mai putin complete" 3. In consecinta Guderian tinde se acrediteze ideia catocmai datorita acestui fapt a putut fi cucerita Polonia In trei saptamtni. Aceasta afirmatienu este altceva declt o falsificare a situatlei istorice objective.

Cercetind eft de sumar cauzele InfrIngerii Poloniei, putem constata ca In 1938 poten-tialul industrial al acestui stat era extrem de redus, viata maselor de muncitori $i de taranifiind mai mull declt mizera 4. Este de asemenea pe deplin cunoscuta politica antisovieticaca si politica de fascizare desfasurata de guvernul burghez polonez. De asemenea, se cunoaste$i politica dusmanoasii, antipatriotica a burgheziei, datorita careia Polonia a fost subminatape plan intern de organizatiile fasciste, de coloana a V-a care a pregatit terenul prielnic pentrucotropirea nazista. Este pe deplin cunoscuta lupta eroica a poporului polonez Impotrivaclicii fasciste de la conducere, In frunte cu Rydz Smigly si Beck 5. Se stie ca imediat dupe29 aprilie 1939, chid Germania nazista a denuntat pactul de neagresiune polono-german,U.R.S.S. a propus convocarea unei conferinte Intre Marea Britanie, Franta, Romtnia, Turciasi U.R.S.S. pentru a ajuta statele amenintate de fascism. Se cunosc de asemenea cu precizieactiunile antipatriotice ale guvernului burghez polonez care a declarat deschis ca nu are nevoie

1 G. Deborin, Rezullatele reale ,si aparenle ale celui de al doilea reaboi mondial, Institutu)de Studii Romino-Sovietic, Bucuresti, 1960, p. 181.

2 Ibidem.3 Guderian, op. cit., p. 465.4 Victor Grosz, La virile sur le drame polonais de seplembre 1939, Ed. du Pavillon, 1951,

p. 26. Ibidem, p. 27 ; Victor Grosz, ambasadorul Poloniei la Praga, a extras cifrele de mai josdin Micul anuar de stalistica, Varsovia, 1938.

Extract's de cirbune I Extractia petroltone tone

Productie minereu fiertone

1919 41 000 000

1937 30 000 000

1 114 000

501 000

1 085 000

724 000

In 1938, lucre In industrie 16% din populatie. In 1937, capitalul strain controla 89% dinindustria carbonifera, 88 % din industria petrolifera, 82 % din industria siderurgica, ibidem, p. 30.Clica lui Pilsudscki (Sanatzia) nu tindea la dezvoltarea unei industrii independente. Ibidem,p. 35 : Venitul pe cap de locuitor In zloii In 1937-1938 In comparatie cu situatia din alte tari :

Franta 1830M. Britanie 1770G3rmania 1780

Polonia 010

5 Ibidem, p. 99-100 ; In 1937 : 2 100 greve cu caracter politic antifascist ; aug. 1937 :greva politica taraneasca de 10 zile. La a IV-a sesiune a C.C. al P.C.P., tinuta In 1935, s-aaratat ca Comunistii leaga indisolubil chestiunea independentei nationale de abolireajugului fascist, de eliberarea poporului oprimat de imperialismul polonez".

ii

www.dacoromanica.ro

9 STUDII DOCUMENTARL 479

de ajutorul militar sovietic" 1. Astfel, Polonia nu a putut tine piept puternicului atac dezlan--tuit de Germania hitlerista" 2, cotropirea ei sfirsindu-se in mai putin de o Luna. Istoriografiasovietick, analizInd cauzele infringerii rapide a Poloniei, a ajuns la concluzia cd ele rezidain slabiciunea interioard a statului burghez polonez de atunci. I. Zaitev 3, G. A. Deborin 4,I. F. Ivasin 5 §i multi altii se situeaza pe aceasta pozitie. Chid agresiunea hitlerista a pornit,guvernul tradator polonez ca si marele stat major 5i ofiterii, reprezentanti ai claselor dominante,nu au lost In stare sd coordoneze miscarile tactice strategice ale armatei, pierzlnd cu totulorizontul perspectivele batAliei. In timpul acesta, aliatii Poloniei, deli se aflau in starede razboi cu Germania, nu au luat nici o masura pentru a veni in ajutorul unui stat _de careerau legati prin tratate de garantie asistenta mutualA. Churchill insusi recunoaste : Frantasi Marea Britanie au rAmas impasibile, In timp ce marina de rilzboi germana sfartma Poloniacu toata puterea si o supunea" 6. Chiar in zilele dramatice din septembrie 1939 s-a pututcunoaste cauza pentru care Marea Britanie, de pildA, a rAmas impasibila in fata agresiuniinaziste. Guvernul englez ducea negocieri active, fiind gata sA reediteze tratatele de la Miln-chen si sa sacrifice lark. scrupele Polonia. In documentele recent publicate de Departamentulde Stat din S.U.A., surprindem, de altfel, o marturisire revelatoare to sensul acestei afirmatii.De pilda, la 26 august 1939, Bullitt, ambasadorul Statelor Unite la Paris, raporta Washington-ului : La Paris exista banuiala cA Chamberlain 5i Henderson stnt angajati In pregatircaunei trAdari a Poloniei, utiliztnd o varianta a tehnicii intrebuintatA cu atita succes In Ceho-slovacia" 7. Eroicul popor polonez a luptat cu o abnegatie de neinchipuit, dar, lipsit de arma-ment modern, avind o conducere reactionary 8 $i aliati neleali, a fost silit sa capituleze lasfIrsitul lunii septembrie 1939. latA deci care stnt adevaratele cauze ale victoriei" genera-lilor germani. Ce legatura poate avea autoritatea aproape completa a generalilor", desprecare vorbeste Guderian, cu Infringerea unui stat slab, condus de o clicA de tr.:If:Mori I RAzboiuldin Polonia a fost un razboi u5or, caci poporul polonez a fost pus in conditii numericetehnice cu totul inferioare feta de puternica masina de rilzboi nazistA.

Factorul decisiv care a dus la victoria Wehrmacht-ului In campania din Polonia segaseste deci in insusi procesul de descompunere a acestul stat burghez, condus de un guvernprofascist. In Franta, ca Polonia, victoria nazistilor a fost mai molt decit rapida. In

I Victor Grosz, op. cit., p. 118-119.2 Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Bucuresti, 1960, Ed. politicA, p. 537.3 Colonel I. Zaitev, op. cit., p. 180-181.4 G. A. Deborin, Al doilea rdzboi mondial, Ed. politicA, Buc., 1960, p. 68, arata, de pildA,

cA la frontiera apuseand a Poloniei nu se aflau lucrAri de apArare $i cA Intreaga industrie polonezAera concentratA tot In spre apus. Acest lucru, subliniazA Deborin, o expunea loviturii dinpartea armatei germane si condamna Polonia la Infringere In razboiul cu Germania".

5 I. F. Ivasin, Contribu(ii la istoria politicii extern a U.R.S.S., Buc., 1960, p. 298, afirma :principala cauza a destramarii attt de rapide a statului polonez a fost slabiciunea lui internA ".

W. Churchill, L'Orage approche, vol. II, Plon, Paris, 1949, p. 21.Foreign Relations of the United Stales Diplomatic Papers. General. United States Govern-

ment Printing Office, Washington, 1956, vol. I, p. 377. Un document revelator se gAseste si lap. 427: Gunther, ministrul Statelor Unite la Bucuresti, informeaza Washingtonul CA MareaBritanie Franta s-au situat pe pozitia de a face mai mull o demonstratie dectt unatac serios".

8 Se confirms deci pe deplin ceea ce I. Zaitev, op. cit., p. 180-181 preciza : Cercurileguvernante reactionare din Polonia. care Inainte de rAzboi duseserA o politica antisovieticA sifacusera tot posibilul pentru a zadarnici eforturile gi mAsurile privind organizarea securitatiicolective 5i preintimpinarea agresiunii fasciste, pur simplu au dezarmat tarn In fata pericoluluide agresiune din partea Germaniei fasciste".

$i

si

in

$i

5i

si

9

o

www.dacoromanica.ro

980 STUD1I DOCUMENTARE 10'

mai putin de (loud luni, Franta a capitulat. Potrivit explicatiilor date de Guderian cu privire-la rilzboiul din Polonia, ar lnsemna cd $i In Franca autoritatea generalilor fiind suc-cesul Wehrmacht-ului a putut fi asigurat. Din jurnalul generalului Haider, seful marelui staLmajor al armatei germane, afldm Insa stiri care infirma acest fapt. Potrivit Insemndrilor luiHaider, Hitler s-a amestecat mereu In conducerea campaniei, schimbind multe dintre masu-rile luate de generali, hotArInd chiar modificari deosebit de importante In directia tactico-strategica a luptelor 1. Rezulta deci un lucru cu totul paradoxal, care spulberd argumentele-apologetilor Wehrmacht-ului. Generalii nu au mai avut mind libera ca In Polonia, caci Hitlerle-a schimbat de multe on planurile dispozitiile tactico-strategice totusi Wehrmacht-ul aobtinut In Franta o victoria deosebit de spectaculoasa

Cum se poate explica acest lucru ? Prin faptul ca to Franta rdzboiul a fost usor. Prinfaptul ca, in mod obiectiv, radricinile victoriei obtinute de nazilti nu au nici o legAturd cuarta military ", cu mult laudata maiestrie" a capeteniilor Wehrmacht-ului. Prin faptul cain Franta poporul a fost Impiedicat sa-si utilizeze uriasul potential de luptd. Pentru cd vechea

viguroasa traditie a poporului a fost calcata In picioare de clasa dominants din Franta a.

Pentru ca, asa cum arata si I. F. Ivasin, poporul francez, nu numai cd nu a fost mobilizatpentru apararea patriei, dar a fost dimpotriva, dezorganizat de burghezia aflatil la putere" 3-Pentru ea propunerile Partidului Comunist Francez privind Inarmarea ridicarea In masa apoporului au fost respinse de guvern 4. Pentru ca, la 17 iunie, primul ministru al Frantei, PaulReynaud, reprezentInd punctul de vedere al clasci dominante, Ingaduit sa declare Parisulora' deschis, jignind demnitatea nationala a poporului. Chiar In aceasta zi, mArturisesteChurchill, Paul Reynaud a afirmat ca nici o lumina nu mai arde la capatul tunelului"5 5i

1 Journal du general Halder. Chef d'Etat major general de l'armee allemande, (extrase)In Revue d'histoire de la deuxieme guerre mondiale", 10-11/1953 p. 214. Insemnarea din17 mai releva faptul cd Hitler socotea cd amenintarea vine din sud cd Intr-acolo trebuiesa se dea lovituri. Haider Brauchitsch nu Impartaseau acest punct de vedere. Totusi, Brau-chitsch a dat dispozitii pentru executarea miscarii strategice spre sud-vest.

2 Rapport du parti communiste au Xe Congres 26-30 juin 1945. Maurice Thorez, Unepolitigue de grandeur franfaise, Ed. sociales, Paris, 1945, p. 269 -270: se arata cd In mai 1939C. C. al P.C,F., dIndu-si seama de primejdie, a cerut un guvern de apArare nationald, fidelpactului Franco-sovietic, ca urgente masuri pentru modernizarea armamentului. Raportukdezvdluie ca : In mai 1940, armata noastrd nu poseda declt un numar limitat de care de asaltsi de avioane, fats de armata germand dotata cu un material mult superior in cantitate, dacesnu In calitate". Se cunosc Imprejurarile In care s-a desfAsurat rAzboiul in perioada septembrie1939 aprilie 1940. Vezi Germaine Villard, La dr6le de guerre et la trahison de Vichy, Ed. Sociales,Paris, 1960, p. 81 -82; vezi si Maurice Thorez, op. cit., p. 286. Traficul materialelor pentrufabricarea obuzelor si tunurilor a continuat sa se Ma chiar In martie 1940. Razboiul nu se duceacu Germania, ci cu poporul francez, cu cei mai buni fii ai sai, comunistii. Redam dupes RogerCore pi Charles Rousseau, Chronologie du Conflit mondial, Paris 1946, p. 139-141, unele mAsuriluate de guvern24 aug. 1939 : decret privind controlul presei si al publicatillor.27 aug. 1939 :se suspends ziarele comuniste l'Humaniti, Ce Soir etc.1 sept. 1939 : stare de asediu. Decret privind oprirea publicarii de informatii care ar putea sa

exercite o influentd supArAtoare asupra populatiei $i armatei.26 sept. 1939: se promulgii legea de luare a mandatului electiv al celor ce nu au rupt cu

Internationala a III-a.20 ian. 1940: saizeci din cei saizeci sapte deputati comunisti shit Indepartati din parlament.29 ian. 1940: senatorul comunist Marcel Cachin este Indepartat din Senat.

3 I. F. Ivasin, op. cit., p. 311 ; vezi si I. Zaitev, op. cit., p. 181.4 Jean Dautry, Louis Pastor, Histoire de la Resistance, Paris, Ed. de l'Union frangaise

unlversitaire, p. 11-12. La 6 iunie 1940 profesorul Politzer a adus guvernului Paul Reynaudpropunerile C.C. al P.C.F. privind transformarea rdzboiulul Intr-un rdzboi de apdrare a patriei.

5 Winston Churchill, La chute de la France, Plon, Paris, 1949 p. 190.

deplind",

11

sisi

si si

si

sl

si-a

11

www.dacoromanica.ro

11 STUDII DOCUMENTARE OS t

in consecintd, nu mai exists nici o ally solutie decit capitularea. In anii ce au urmat, eroicuPpopor francez a demonstrat Insa, prin lupta sa Willa de abnegatie, ca lumina de la capiitultunelului" nu a Incetat nici o clips sa arda 1. Cei ce au semnat rulinosul armistitiu de InRethondes nu aveau nici o legatura cu Franta cea adevarata. Cauza principald a tra6idieinationale a Frantei, subliniaza G. A. Deborin, trebuie cantata In politica tradaloare pe care andus-o cercurile guvernante, fn decursul unei lungi perioade de Limp Inainte de razboi chiarIn cursul razboiului" 2. Aici se gasesc deci radacinile victoriei uloare obtinut e (le Welirmacht.

InfrIngerea Frantei, conchide de asemenea Germaine Villard, nu a fost altceva decitconsecinta logics a politicii antipopulare gi antisovietice duse de clasele dominante" 3. A festconsecinta logics a politicii mtIncheneze ; consecinta 'ogled a politicii defetiste duse de cercurilereactionare ale celor doua sute de familii, care se temeau de poporul inarmat ; consecinta logiciia procesului de descompunere a statului burghez condus de reprezentantii marilor trusturi. tatscare shit radacinile, cauzele profunde care au Ingaduit victoria wail a Wehrmacht-ului In Franta.

Toti cei ce an scris nenumarate tomuri In vederea reabilitarii armatei germane an avutdrept punct de sprijin tocmai succesele din Polonia si din Franta pentru a demonstra deosebitacapacitate de conducere" a generalilor. Pornind de la asemenea premise, apologetii Wehrmachtulul au Incercat sa dovedeasca ca Infringerea malinii de razboi naziste in U.R.S.S. s-ar datoradeci numai unor IntImplari", care nu pot afecta Intru nimic creditul ce trebuie sa se acordeInsusirilor profesionale deosebit de valoroase" ale capeteniilor Wehrmacht-ului.

Shirer, de pilda, gAseste ca dezastrul armatei naziste in U.R.S.S. ar fi rezultat din faptulca Hitler a amInat cu patru saptamtni punerea In aplicare a planului Barbarossa 4 din pricinaciudei sale personale Impotriva Iugoslaviei 5. Astfel, arata Shirer, el a pierdut ultimul prilejfericit de a face din al III-lea Reich, creat cu o genialitate uluitoare, deli barbara, cel mai mareimperiu din istoria Germaniei" 6. Caci, subliniaza In continuare acelali autor, dacii nu ar fiexistat a ceastA fatala aminare, generalii ar fi putut cIstiga victoria finals, victorie zaddrnicitadoar de zapadd $i de temperatura scazuta din Rusia" 7.

Curind Insa Shirer, ca 1i altii, dat seama ca aceasta justificare este mult prea anemicd.si de aceea continuat Insiruirea de sofisme aduclnd pe tapet anumite argumente cu caracterpur militar. Moscova, de pilda pretinde el , ar fi putut fi cuceritd chiar in conditiile greleale iernii, dacii planurile strategice ale generalilor nu ar fi fost respinse de Hitler. Insusindu sipunctul de vedere al generalului Haider, Shirer sustine, cu lux de arnanunte, ca generalii aupropus Inca din august 1941 concentrarea tuturor trupelor numai In jurul Moscovei, inmInIndIn acest sens un memoriu lui Hitler 4. Hitler a raspuns fnsa printr-un contra-memoriu, aratindnecesitatea de a cuceri In spre sud Crimeea, ca $i bazinul Donetului, iar In spre nord Leningradul 9.De aceea, afirma Shirer, batalia de la Moscova a lost pierdutd.

1 Jean Dautry, Louis Pastor, op. cit., p. 15. Chiar la Inceputul lui iulie 1940, o chemare aComitetului Central al P.C.F. arata nelnduplecata vointa de lupta a poporului niciodata unmare popor ca al nostru nu va fi un popor colonizat. Nici generalii Invinli, nici afaceriltii, nicipoliticienii plini de tare, nu pot ridica Franta. Numai In popor rezida marile sperante de liber-tate nationals sociald. In jurul clasei muncitoare, dinamica Ii generoasa, plina de incredere1i de curaj, se poate constitui frontul libertAtil, independentei 1i renasterii Frantei".

2 G. A. Deborin, Al doilea rdzboi mondial, p. 116 ; vezi 11 I. S. Kisselgoff, Unele problemeale istoriei Frantei din perioada celui de at doilea rdzboi mondial, prezentale In istoriogralia burghezd/rancezd, In Probleme de istorie", 3/1961, Inst. de Studii RomIno-Sovietic, Buc., 1961, p. 69.

3 Germaine Villard, La drd le de Guerre et la trahison de V ichy, Ed. Sociales, Paris, 1960, p.81.4 Shirer, op. cit., p. 824.5 Ibidem.o Ibidem.7 Ibidem.

Ibidem, p. 856-857.9 Ibidem, p. 857.

'

ti

-asha

www.dacoromanica.ro

982 STUDII DOCUMENTARE 12

Memoriile generalului Guderian tind sa demonstreze acelasi lucru : planurile marelui statmajor ar fi fost In mod permanent respinse de Hitler. In decembrie 1941, de exemplu, Guderianar fi avut o lungs discutie cu Hitler, la cartierul general al acestuia din Prusia Oriente la 1.Acolo, la Rastenburg, Guderian ar fhajuns chiar sa cads In dizgratia lui Hitler, deoarece ar fipropus noi miscari tactice ale trupelor, In scopul apararii for de vicisitudinele iernii. Hitler,arata Guderian, i ar fi raspuns ea, asemenea lui Frederic cel Mare, se crede indreptatit sa cearaoricarui soldat german sacrificiul vietii sale 2. Astfel arata In continuare Guderian pornindpe drumul sau, Hitler a nesocotit toate sfaturile date cu competenta profesionala" de generali.Nici chiar batalia de la Stalingrad nu ar fi fost pierduta sustine Shirer data sfaturilelui Halder, de exemplu, ar fi fost ascultate. Hitler Insa i-ar fi raspuns atunci lui Halder : Avemnevoie acum de pasiune national socialists, nu de abilitate profesionala. Nu pot astepta asemenealucruri de la un of iter de scoala veche ca Dvs" 3. In concluzie, nici o batalie, pe uscat, In aersau pc apa 4 nu ar fi fost pierduta declara In genere toti apologetii Wehrmacht-ului datapunctul de vedere al generalilor ar fi fost luat In seams. Acestea slut, prin urmare, argumentelecu caracter tactico strategic utilizate pentru a sluji la reabilitarea Wehrmact-ului.

0 alts serie de justificari porneste de la binecunoscuta twrie reactionara privind pozitiaarmatei In problemele cu caracter politic. Liddel Hart, unul dintre cei mai zelosi aparatori ailui Guderian, arata de pilda ca, acolo unde soldatii Incep a se Intrebe data cauza pentru carelupta este sau nu dreapta, armata aceea se prabuseste curind" 5. In consecinta, Guderian caalts generali, nu ar fi facut altceva decit sa execute" ordinele lui Hitler. Deci din nou se Incearcasa se ascunda strInsa colaborare dintre Hitler $i generali.

Fara sa ne oprim prea mult asupra caracterului inconsistent al teoriei care arata meriteledeosebite ale unei armate de roboti, de oameni lipsiti de dreptul de a cugeta asupra dreptatii saunedreptatii cauzei pentru care lupta, consideram ca tntreaga teorie are drept scop principal absol-virca generalilor de raspunderea dezastrului In razboiul criminal purtat in U.R.S.S. De altfel, Rit-ter subliniaza deschis acest lucru, afirmlnd ca generalii au Wet sefului for suprem responsabili-tatca de a urma sau nu parerea lor"6. Chiar data nu porneste de la aceleasi premise ca Liddel Hart,Ritter ajunge la aceleasi concluzii : generalii nu poarta rdspunderea Infringerii suferite In U.R. S. S.7.Uriasul esafodaj cladit, in vederea tragerii unor atari concluzii, este Insa deosebit de vulnerabil.0 singura atingere, o singura patrundere in fondul problemelor rastoarna In intregime maretul"castel al carui unic material de constructie este constituit din jalnice carti de joc Inca siacelea masluite. De la bun inceput rdspunderea generalilor nu poate fi tagaduita pentruasa cum reiese din nenumaratele lucrari memorii scrise chiar de fascisti In anii razboiului,generalii comanda ii ei nu vor admite decit evolutia care le va convent" 8, In conformitate cu

1 Guderian, op. cit., p. 266-267.2 I6idem, p. 266.3 Shirer, op. cit., p. 918.4 Kurt Assmann, Deutsche Strategic in zwei Weltkriegen, Heidelberg, 1957. Razboiul naval

nu ar fi fost pierdut data conceptiile amiralului Raeder ar fi fost urmate. In aceasta lucrarese face o larga expunere apologetica despre competinta lui Raeder.

6 Liddel Hart, Foreword la lucrarea citata a lui Guderian, p. 13.6 Ritter, op. cit., p. 101.7 Guderian, op. cit., p. 465. Cauttnd sa se justifice mereu, Incearca sa acrediteze idei noi,

de aceea afirma cd Incepind de la 19 dec. 1941, and Hitler, InlaturIndu-1 pe Brauchitsch, adeventt unicul sef al armatei, se poate afirma ca s-ar fi produs, In mod practic, decesul" mareluistat major, de veche factura pruso-germana". In consecinta, lantul de Infringed ce a urmat sedatora pe deplin lui Hitler. In consecinta, Incearca Guderian sa se justifice In continuare,statul major pruso-german nu poate fi tras la raspundere pentru capitularea fara conditiia armatei.

6 Otto Strasser, Hitler el moi, Grasset, Paris, 1940, p. 244.

si

sica,

$i

www.dacoromanica.ro

13 STUDII DOCUMENTARE 9b3

interesele for de class. E lesne de lute les ca numai o singura evolutie putea sa convina" gene-ralilor. De aceca ei au condus razboiul agresiv Impotriva Uniunii Sovietice cu toata forta, cutoata dorinta de a cuceri spatiul vital" In vederea hegemonici Reichului, distrugind In acelasitimp sperau ei gi primul stat socialist din lunge. Nu este de mirare ca, In nenumarate lucrariburgheze, se subliniaza duritatea de neconceput, fanatismul furios" 1 utilizat de WehrmachtIn campaniile purtate Impotriva U.R.S.S.-ului. Mamie stat major german se subliniaza InIsloria P.C.U.S. a azvIrlit In razboi o armata care si-a pus In joc intregul sau potential,Intreaga sa capacitate de lupta 2. Eroismul armatei sovietice, al poporului sovietic consta Infaptul, asa cum precizeaza maresalul Eremenko, ca a avut de luptat cu un dusman puternicexperimentat, versat In stiinta militarA" 3. Spre uimirea lor, generalii nazisti au Post obligatisa constate, numai dupa doua luni, ca desi atacul prin surprindpre 4 avusese vremelnic unelerezulLate pozitive, totusi victoria Blitzkrieg-ului nu se profila la orizont. Chiar de la aceastAprima batalie, recunoalte de pilda generalul Blumentritt, conduita trupelor ruse contrastaIII mod izbitor cu modul de a reactiona al polonezilor sau al aliatilor din vest, caci, char Incer-cuiti, rusii nu cedau terenul, ci luptau Incontinuu" 5. Daca asemenea marturisiri pot fi surprinsechiar In lucrarile recente concepute In vederea apararii Wehrmacht-ului, este, credem, de prisossa mai aratam Inca o data cit de vulnerabila este constructla menita sa serveasca la reabilitareaarmatei naziste Infante.

De altfel, la o examinare cit de sumara, argumentele, justificarile aparatorilor Wehrmacht-ului nu rezista, dezvaluindu-ne, din primul moment, falsul for continut. A putut, de pilda,4arna grea sa dues la esecul razboiului fulger ? Dar, asa cum remarca G. Deborin : ai zice caarmatele germane se aflau intr-o clima, iar trupele sovietice In alta" 6. Fondul problemei consta4n cu totul altceva decit puerila lamentatie cu privire la gerul rusesc". Este vorba de serioaseerori de calcul ale comandamentului militar german privind desfasurarea razboiului fulger Incu totul alte conditii decit cele ale razboiului din vest. Ne aflam deci in fata unor not coordonate-care 'idled cu adevarat marile, fundamentalele probleme ale conducerii razboiului. SA ne oprim,de pilda, asupra greselilor savirsite de generalul Guderian referitor la importanta hotaritoarea razboiului cu tancuri. Analizind aceasta problems, mareialul Eremenko considerA ca multe-dintre erorile de calcul ale asa-numitului razboi fulger se datoreaza tocmai vederilor sale 7 (alelui Guderian). Guderian a impus 8 punctul sail de vedere, potrivit caruia numai loviturilemasive cu tancuri au o Insemniitate hotarItoare pentru Incheierea victorioasa rapid's a razbo-iului" 9. Infringerile armatei naziste, esecul razboiului fulger se datoreaza deci unor grave

1 Paul Ladame, op. cit., p. 183.2 Isloria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Ed. politica, Bucuresti, 1960, p. 563-

564 ; 566. Industria de razboi a Germanic! avea la Inceputul razboiului o baza tehnico-materialsmai puternica cleat industria de razboi a U.R.S.S.". Germania concentrase un efectiv de 190divizii la granita apuseana a U.R.S.S. Fascistii au ocupat o mare parte din teritoriul U.R.S.S.cu importante centre industriale.

3 A. I. Eremenko, op. cit., p. 13, 14 ; vezi $i 19 $i 28 batalia Moscovei.4 Isloria P.C. U.S., p. 564, se arata : In sfIrsit, extrem de mult a atlrnat in balanta

faptul ca Germania a atacat Uniunea Sovietica prin surprindere".5 Shirer, op. cit., p. 855. CiteazA din memoriile generalului Blumentritt, care a condus

armata fascists agresoare In luptele de la Minsk.6 Colonelul G. Deborin, Scopurile ,ci orientarea falsificdrii celui de al doilea razboi mondial,

Ed. militarA, Buc., 1960, p. 27.A. I. Eremenko, maresal al U.R.S.S., Impotriva falsificdrii istoriei celui de al doilea

razboi mondial, Ed. politica, Buc., 1959, p. 11.8 Ibidem. A. I. Eremenko arata ca Guderian si marii monopolisti care stateau in spatcle

lui $i care erau vital interesati sa dezvolte pe toate caile productla de motoare de otel" ... auimpus Walla cu tancuri on unde on clad.

9 Ibidem.

14 c. 3189

$i

Iici

-

www.dacoromanica.ro

984 STUDII DOCUMENTARE 14

lipsuri teoretice si practice in stiinta military germane. NIaresalul Eremenko conchide dealtfel,deosebit de categoric : Prin urmare, Guderian poartit raspunderea pentru aceste infringednu numai in calitate de comandant practician, ci si In calitate de teoretician militar, care aelaborat metodele ducerii razboiului cu tancuri" 1 In consecinta, infringerile suferite de nazislirezulta din faptul ca : in cursul unor lupte Inversunate, armata Rosie a smuls initiative strate-gica din mlinile dusmanului, a zdrobit cele mai bune divizii de infanterie si de tancuri aleinamicului" 2. S-a putut contura de aceea o cotitura In desfasurarea luptei armate de pe frontuisovicto- german" 3. Mitul razboiului fulger ca si al Invincibilitatii armatci hitleriste a Incetatsd mai existe.

Oameni de stat burghezi care, incontestabil, erau adversari hotarlti ai comunismului, auPost nevolp sa recunoasca deschis manic merite ale armatei sovietice, ale poporului sovietic.

Reamintim doar citeva documente of iciale care dovedesc o inalta pretuire pentru ArmataRosie, pentru poporul sovietic.

Franklin Delano Roosevelt si Winston S. Churchill declarau, de pilda, la 15 august 1941Ne dam seama perfect ce importanta are pentru infringerea hitlerismului eroica si dirza rezi-stenta a Uniunii Sovietice" 4. Sau afirmattile Mute de Churchill, dusman Inveterat al U.R.S.S.,la 16 decembrie 1941 : Nu am cuvinte sa ve descriu sentimentul de usurare pe care-1 Incercafllnd zi de zi despre minunatele dumneavoastra victorii pe frontul rus. Nicicind nu am avutatita Incredere In rezultatul razboiului" 5. Sau categorica apreciere a lui Roosevelt facuta la19 august 1942 : Statele Unite Ili dau foarte bine seama ca Uniunea Sovietica poarta pe umeriisal principala povara a luptei si a a avut de suferit cele mai marl pierderi in cursul anului 1942.VA pot spune ca sintem entuziasmatt de admirabila putere de rezistenta de care a dat cloyed&Zara dumneavoastra" 6. Exista deci evidente recunoasteri ca puternica marine de razboi anazistilor s-a dovedit incapabila de a lupta cu un popor care purta un razboi drept, un razboide aparare si de eliberare a patriei ; s-a dovedit incapabila de a lupta cu un popor care purtaun razboi pentru apararea orinduirii de stat si sociale sovietice, cea mai inaintatit din lume,fiinta de stat si cultura nationals a popoarelor U.R.S.S." 7.

Ce baza de sustinere mai pot avea, In fata acestor adevaruri de necontestat, argumentelepotrivit carora armata germane nu ar fi Yost infrInta dace planurile generalilor nu ar fi fostrespinse de Hitler? Oprindu-ne eft de putin asupra acestor declaratii, surprindem unele martu-risiri deosebit de sugestive privind consistenta acestor planuri.

Fabian von Schlabrendorff marturiseste, de pilda, ca in lama 1941 Guderian nu numai ca.nu a prezentat un plan contrar vederilor lui Hitler, dar ca, dimpotriva, s-a declarat de acordcu Hitler 8. Intre generali si Hitler nu au existat, asa cum reiese si din stirea de mai sus, nici

A. I. Eremenko, op. cit., p. 12.2 Istoria P.C.U.S., ed. cit., p. 564.3 Ibidem.4 Corespondenfa Prefedintelui Consiliului de miniOri at U.R.S.S. cu pregedinfii S.U.A.

§i cu primii miniftri ai Marti Britanii din timpul Marelui Rdzboi pentru Apararea Patriei 1941-1946, E.P.L.P., Bucuresti, 1958, vol. II, p. 10.

5 Ibidem, vol. I, p. 42.6 Ibidem, vol. I I, p. 36 37.7 Istoria Partidului Comunist at Uniunii Sovietice, ed. cit., p. 567.8 Fabian von Schlabrendorff, Olf iziere gegen Hiller. Nach einem Erlebnisbericht von Fabian

von Schlabrendorff. Bearbeitet and herausgegeben von Gero von S. Gaevernitz, Europa Verlag,Zdrich, 1946. Schlabrendorff declare (p. 46) ca detine aceasta informatie de la generalulHalder. In once caz, Schlabrendorff era in masura sa dea uncle informatii. Se gasea in 1941 inU.R.S.S. si a auzit personal uncle discutii, pe chid se afla la statul major al lui von Bock, careconducea grupul de armate agresoare impotriva Moscovei.

a

1

www.dacoromanica.ro

15 STUDII DOCUMENTARE 985

tin fel de contradictii esentiale cu privire la diferitele planuri strategice tactice de purtarea rdzboiului agresiv Impotriva U.R.S.S. Asa cum marturiseste in continuare Schlabrendorff,von Bock, de pildd, comandantul grupului de armate care opera in directia Moscovei, nuaccepta nici macar o discutie care s-ar fi Indreptat eft de eft Impotriva lui Hitler 1. In consecinta,putem trage concluzia ca pivotul principal al tezelor istoriografiei burgheze, cheia de boltd aintregului complex de argumente" se naruie, deoarece planurile strategice ale generalilor,planurile respinse de Hitler, nu au existat de rapt, fiind doar scorniri ticluile ulterior, lipsite deorice lemet. In fata realitatii de netdgaduit, care reiese din examinarea faptelor, rdmin cu totullipsite de continut si justificdrile formulate de Shirer, Ritter si altii, potrivit carora generaliiar fi fost pusi In situatia de a executa ordinele lui Hitler. Din moment ce nu au existat, Infond, noi planuri venind in contradictie cu planul Barbarossa, atunci nu se mai poste vorbidespre o executare stricta a unor ordine. Am arAtat, in prima parte a acestui capitol, ca generaliiau luat parte activA la tntocmirea tuturor planurilor 2. Shirer insusi mdrturiseste ca generalulHaider a lucrat cu mult zel 3 la elaborarea planului agresiv Impotriva U.R.S.S. Dovezile Inacest sens abunda si este de prisos sd mai insistam. Infringerea care a urmat este deci Infrin-gerea nu numai a nazismului, ci $i a militarismului german. La Stalingrad (azi Volgograd), afost lichidata nu numai o grupare de trupe fasciste de elite ", ci a fost lichidatd gi mult trlmbitataarta militard" revendicatA in mod exclusiv de militarismul prusac. Intr-adevar, istoria raz-boaielor nu a mai cunoscut un asemenea caz de Incercuire completd nimicire a unei armateatilt de marl" 4. Prabusirea armatei naziste a avut loc deci sub semnul cresteril mdiestriei mili-tare a Armatei Ro!ii si a capacitatii organizatorice a comandantilor ei" 5, sub semnul supe-rioritatii artei militare sovietice fag de cea a trupelor fasciste germane" 6.

Germania nazista a putut inregistra succese militare doar impotriva statelor burghezecare se gAseau si se gAsesc intr-un proces de vadita descompunere. De aceea hitleri!tii au pututcotropi in trei saptamlni Polonia in mai puffin de doud luni Franta. Infringerea Germanieifasciste in U.R.S.S. a lost urmarea fireascd a trAiniciei orinduirii sociale si de statnoi, socialiste, a marii el superioritati fatA de orinduirea capitalists, pe tale de disparitie" 7.

II

Teza potrivit cdreia Wehrmachl-ul ar fi fost singurul reprezentant" al rezistenlei" germaneImpotriva lui Hitler fi a nazismului to genere ocupd un loc deosebit de important In lucrdrile istori-cilor reacfionari, constiluind de aceea o importantd justificare pusd to slujba acliunii de reabilitarea Wehrmacht-ului. In fond, sub aceastd forma se ascunde tendinfa de a reabilita militarismulgerman si de a escamota actuala lui politicd neofascistd, revansardd. In arsenalul nelipsit de inventi-vitate al aparatorilor Wehrmacht-ului, aceasta nascocire este considerate drept o arms ingenioasa,Indeplinind rol de artilerie grea In campania ce se desfasoard pentru a restabili Increderea Inarmata fascists germand iremediabil compromisd. In vederea acestui scop, trompeti dibaci,mesteri priceputi In trimbitarea sunetelor celor mai inalte, celor mai ascutite, isi utilizeazd cu multzel instrumentele suflate fn culori strAlucitoare. totusi, zidurile masive constituite din crimeleWehrmacht-ului nu numai ca nu se ndruie ca cele din legenda biblica, ci devin si mai masive,

1 Fabian von Schlabrendorff, op. cit., p. 48. 0 asemenea discutie a avut loc intregeneralul Henning von Tresckow generalul von Bock.

2 Otto Strasser, op. cit., p. 232, mArturiseste : ,,sd nu ramina nici un echivoc. Ceea ce seIntimpla cu privire la Polonia sau la Rusia este fructul unit al politicii militarilor".

3 Shirer, op. cit., p. 799.4 Istoria P.C.U.S., p. 597.5 Ibidem.6 Ibidem.7 Ibidem, p. 623.

§i

§i

§l

§i viabilits ii

¢l

gi

www.dacoromanica.ro

986 STUDII DOCUMENTARE 16

mai neinduplecate. Exists, de pilda, o Ineercare de a dovedi ca numai Wehrmacht-ul puteafi In mod obiectiv singurul organism capabil sa joace un rol determinant In lupta contra nazismu-lui. Profesorul Karl Dietrich Bracher, de la Universitatea din Bonn, afirma ca, dupa consolidareaprin seductie teroare a regimului national-socialist" 1, nu ar fi existat in Germania de dupa1034 (leeit o singura alternative : Lovitura de Stat de sus sau distrugere dinafara. De aceea,in orice caz atitudinea pozitia militarilor au trebuit sa joace un rol determinant" 2. Brachera reluat In 1959 o veche teza a lui Rauschning. Acesta sustinea ca timpul rascoalelor popularesi a luptelor pe baricada a trt..ut $i, de aceea, este indispensabil sa se organizeze un centrude rezistenta un stat major" 3. Dupe Rauschning lucrurile stand astfel" 4, nu se puteau gasinici central de rezistenta, nici statul major, In alts parte, decit in Reichswehr" 5. GerhardRitter ajunge si el la concluzia Ca numai armata ar fi putut fi cu adevarat singurul organ eficientde rezistenta Impotriva nazismului. Premisele care i-au servit pentru tragerea acestor concluziislut multiple si deosebit de sugestive pentru a intelege esenta de class a lucrarii lui. Poporulnu s-ar fi putut opune nazismului pentru ca, dupa Ritter, masa vrea sa fie condusa $i nudoreste sa cintareasca ea argumentele pentru sau contra" 6. Si, mai ales, nu doreste sa fielibera de a decide prin ea Insasi" 7. Sustinind plin de dispret ca propriul situ popor este omasa amorfa, lipsita de discernamInt, cu un simt moral elastic", Ritter ajunge la concluziac3 de aceea numai In armata (In Reichswehr, apoi In Wehrmacht) s-ar fi putut gasi fortemorals a rezistentei". Pentru ca arata el In continuare national-socialismul a fost ultimaconsecinta exagerare a traditiilor specific germane" 8. Incontestabil, nazismul a fost Intimpinatcu simpatie de acest militarism, de esenta reactionark, unde ramasesera attt de vii traditiilevechiului stat minter prusac" 9. Dar tot acolo, pretinde Ritter, In armata, deceptia resinititadin cauza caracterului eterogen" al nazismului ar fi fost deosebit de puternica, armatadevenind dupa autorul mentionat focarul rezistent.ei". Aceasta ultrareactionara pozitiede clash a unui istoric burghez care Ingaduie sa vada astazi in fascismul german o ultimaconsecinta exagerare a traditiilor specific germane" este deosebit de elocventii, caracterizIndpe deplin esenta miscarii pornite pentru reabilitarea Wehrmacht-ului

1 Prof. dr. Karl Dietrich Bracher, La traqedie du 20 flatlet, In Revue d'histoire de ladeuxieme guerre mondiale", 3611959, p. 46-47.

2 Ibidem.3 Herman Rauschning, Hitler m'a dit, Cooperation, Paris, 1939, p. 309.

Ibidem.5 Ibidem.

Ritter, op. cit., p. 4. Se poate vedea dispretul pe care autorul 11 are pentru popor.Redarn Intreaga fraza : masa nu cere discutii ci fapte spectaculoase ; masa nu este calauzitade argumente rationale, ci de sentimente ; masa nu asculta sfaturile oamenilor experimentati,ci chemarile demagogilor ; masa vrea sa fie condusa si nu sa cintareasca ea, argumente pentrusau contra ; ea nu doreste sa fie libera de a decide prin ea Insasi, multimea mita repede $i selass sedusa de succese exterioare ; simtul ei moral, dacil stiu cum sa o manevreze, este elastic"(sublinierile ne apartin).

7 Ibidem.Ibidem, p. 5.

9 Ibidem, p. 4-5.12 Ritter afirma ca civilul Carl Goerdeler a fost conducatorul miscarii de rezistenta";

totusi, din lucrare rezulta ca Intreaga actiune a lui Goerdeler se intemeia in mod exclusiv pearmata. Schlabrendorff (op. cit., p. 22) sustine aceeasi teza, de pe pozitia omului care aactivat in rezistenta" : Fortele civile ar fi fost cu mtinile lbgate, fare sustinerea de catrearmata. Munca noastra nu putea avea practic o urmare, dacii nu ctstigam de partea noastraarmata". Iar la p. 32 adauga Miscarea de rezistenta politica a gasit posibilitatea legaturiicu militarii. Astfel, pretinde Schlabrendorff, a pus mina pe singurul, pe unicul instrument careputea da lovitura de moarte national-socialismului".

gi

si

I igI

113.

4

pi

51

II

www.dacoromanica.ro

17 STUDII DOCUMENTARE 987

Alti apologeti ai armatei au utilizat argumente ceva mai inocente" pentru a dovedica numai armata ar fi lost capabila sä reziste" lui Hitler. Shirer sustine, de exemplu, cAnumai armata avea puterea fizicA" de a se opune nazismului, caci muncitorii $i, In genere,masa an ar fi avut practic mijloacele pentru o atare luptal. Collenot vorbeste si el despre opo-zitia military ", afirmind ca statul major al armatei de uscat" ar fi fost central acestei opozi-tii" 2. In dorinta de a scoate mai bine In relief rolul capital" al armatei, Henri Brunschwigafirma ca Gerhard Ritter nu ar fi trebuit se socoteasca pe civilul Goerdeler conducatorul rezis-tentei, ci pe generalul Beck 3. Situindu -se pe aceeasi pozitie, Bennet aratA ca singura actiunede rezistenta In Germania ar fi Post Incercarea militarilor de a-1 asasina pe Hitler la 20 iulie1944 4. Acest atentat neizbutit Impotriva lui Hitler este In general considerat de apologetiiWehrmacht-ului drept cea mai concrete activitate a miscarii de rezistenta" a armatei impo-triva nazismului.

Ca se putem aprecia [ma dimensiunile acestei actiuni, cit gi valoarea ei credemcit este necesar sa cercetAm mai frith dimensiunile, cit $i valoarea intrinseca a ala -zisei rezis-tente" a armatei Impotriva nazismului.

Potrivit tezei prezentate de Bracher5, unul dintre apologetii rezistentei" Wehrmacht-ului,intensitatea unei miscari In al I1'I -lea Reich nu putea fi masurata declt In functie de actittnileduse In vederea rasturnarii regimului existent. 0 atare miscare, duptt Bracher, nu putea saopereze cu succes cleat In mod sectar, ocuptndu -se pozitii cheie, politice militare. Astfel deactiuni ar fi Intreprins deci armata, care a colaborat strins arata Bracher cu Abwehr-ulin vederea realizarii acestui scop.

Daca cercetam tnsa eft de fugar procesul istoric al acestei perioade, o serie de fapteconcrete releva netemeinicia afirmatiilor lui Bracher. A vizat oare ata -zisa rezistentA"sa rAstoarne nazismulregimul existent ? Puteau oare disensiunile dintre diversii conducatori apoliticii naziste sa schimbe cu ceva politica agresiva, ultrareactionard a statului german fascist ?Hoturtt nu.

SA examinam pozitia lui Carl Goerdeler ', care, dui-A Ritter, a Post conducatorul rezis-tentei ". Voia el sa rastoarne nazismul ? Ritter marturiseste ca Goerdeler nutrea speranta s5

1 Shirer, op. cit., p. 372.2 R. Collenot. L'opposition allemande contre Hitler, In Revue d'histoire de la deuxieme

guerre mondiale", 36/1959, p. 38-39.3 Henri Brunschwig, L' Allemagne entre l'Est et l'Ouest, In Revue Historique", oct.

dec. 1956, p. 266-267. Pentru Brunschwig, personalitatea lui Beck este mai seducatoare,In orice caz mai inteligibila". Ceea ce If reproseaza Brunschwig lui Ritter In legaturd cu apolo-gia rezistentei" este faptul de a nu fi scos In evidenta caracterul ,.patriotic" al rezistentei.De aceea Isi exprima dezacordul, de pilda, cu aceasta tezA a lui Ritter ; rezistenta germana aPost o autentica revolts morals contra triumfului fortei rAului fete nici o legatura cu un pretinsinteres national". Deci, Brunschwig ar vrea sa se releve meritele patriotice" ale Wehrmacht-ului. E interesant ca $i M. Adler Bresse, ocupindu -se de lucrarea lui Ritter, scoate In evidentaaceeasi teza In recenzia despre cartea lui Ritter, Carl Goerdeler and die Deutsche Widerstandsbe-wegung, In Revue d'histoire de la deuxieme guerre mondiale", 36/1959, p. 132-133.

4 Bennet, op. cit., p. 563, Iii Insuseste o teza reactionary mult raspindita Inca In octombrie1945, potrivit careia singurii germani ai acestei perioade, care farA a fi solicitati din exterior,ci din proprie initiative s-au revoltat" au Post autorii complotului de la 20 iulie 1944.

6 Bracher, op. cit., p. 45, 46, 47.Ibidem, p. 48. La serviciul secret al armatei, arata Bracher, actiona generalul Oster,

acoperit fiind de seful situ, amiralul Canaris.7 Ritter, op. cit., p. 77 78, relateaza ca Goerdeler a lucrat In strinsa legatura cu armata

pe care o socotea pivotul principal al rezistentei".

§i

i

www.dacoromanica.ro

988 STUDU DOCUMENTARE 18

schimbe doar uncle hotarlri 1 ale lui Hitler, servindu-se In acest stop de Goering, care, inconceptia lui Goerdeler si a altor rezistenti", ar fi fost un pacifist" 2. In orice caz, Ritter neInformeazd sa Goerdeler jrimetea rapoarte atlt lui Hitler, eft lui Goering asupra numcroaselorsale cAlAtorii in strainatate 3. Despre simpatia lui Goerdeler pentru Goering 4 gasim de altfeldate si intr-o serie de memorii ale rezistentilor" 5 care shit de acord ei cu Goerdeler cdGoering nu ar fi dorit un razboi 6 cu Marea Britanie. In genere, acesti rezistenti" nu eraufavorabili unui razboi cu Vestul, fiind absolut convinsi pot atinge telurile expansionistecu asentimentul marilor puteri imperialiste occidentale. De aceea generalul Beck, leful militaral rezistentei", a scris in acest sens lui Hitler 7.

S-ar putea, bineinteles, replica cd aceste legaturi ale rezistenter cu conducerea nazistdau avut be doar la inceputul razboiului cd, Intr-un anumit fel, ar putea fi explicate ; si ca,In mice caz, mai tlrziu, chid rezistenta" s-ar fi bizuit In mod aproape exclusiv pe armata,s ar fi dus actiuni In vederea rdsturndrii nazismului, Wehrmacht-ul avind o pozitle foartehotaritd" In acest sens. Generalii afirmd in memoriile for ca armata, din pricina repulsier eipentru nazism, nu ar fi avut legaturi cu S.S.-ul, singur vinovat de masacre, ca $i de toate ororiletorturile din lagdrele de concentrare si din teritoriile ocupate In genere 8. Bennet informeazd,de pilda, cd Incorporarea diviziilor de Waffen S.S. In armatA s-ar fi izbit de o vie opozitie aconducerii armatei, care nu voia sfi alba nici un fel de legaturd cu S.S.-ul 8. Totusi, din memo-riile lui Schellenberg, seful serviciului de contra-spionaj nazist, aflam cd a existat o foarte build

amicald Intelegere tntre Wehrmacht S.S.10. 0 conventie In toata regula a fost semnata laMinisterul de Razboi din Bendlerstrasse Intre Heydrich, ca reprezentant al S.S.-ului, generalulWagner, ca reprezentant al Wehrmacht-uluill. De altfel, In memoriile generalului Guderian gasimconfirmarea faptului, cAci Guderian vorbeste pe larg despre camaraderia dintre armataWaffen S.S. 12.

S-ar putea replica cd aceste legaturi an au putut fi evitate, ca in cOnditiile rAzboiuluiaceasta colaborare a trebuit sa existe volens-nolens, dar cd cercul de rezistenti" din Wehrmacht

1 Ritter, op. cit., p. 85.' Ibidem, p. 137.3 Ibidem.4 Hassel, op. cit., p. 77 §i Schlabrendorff, op. cit., p. 31.5 Hassel, op. cit., p. 68.

Ritter, op. cit., p. 179, lasd sa se inteleagd a a fost o perioadd chid Goerdeler nu semai &dm la o revoltd militara, ci la un cabinet de tranzitie cu Goering, idee aprofundatade Hassel si de fostul ministru prusac de finante Popitz".

7 Schlabrendorff, op. cit., p. 25 ; vezi $i p. 31.8 Guderian, op. cit., p. 448. Desi Guderian a comandat diviziile de panzeri" care au

invadat Polonia, totusi Igi ingaduie sa declare cd nu a stiut nimic despre purtarile" brigAzilorKaminski $i Dirlewanger, care au curailt" terenul cucerit de Guderian.

9 Bennet, op. cit., p. 565.1° Walther Schellenberg, Le chef du contre espionnage nazi parle, Rene Juliard, Paris,

1957, p. 226, 228, 229.UnitAtile mobile ale SS-ului urmau sa lupte In sectorul frontului sub autoritatea sefului

militar in toate operatiile cu caracter general. In spatele frontului, aceste unitAti trebuiau sacapete o anumita independentd", (lath fiind necesitatea securitatii" frontului. Sub directaconducere a Wehrmacht-ului au avut loc bine cunoscutele masacre din Polonia, din U.R.S.S.si din teritoriile invadate in genere.

Guderian, op. cit., p. 447 marturiseste despre : sentimentul de camaraderie, care existapc cimpul de luptd Intre Waffen S.S. $i formatiile armatei". Din aceeasi lucrare aflAm cd au fostcreate din cauza necesitatilor" 35 de asemenea divizii, cu care armata a colaborat in modarmonios ; In fruntea acestor Waffen S.S. a fost pus de altfel un general al Wehrmacht-ului,Hausser, despre care Guderian vorbeite cu multa simpatie.

si

$i

a Isi

si

si

si sisi

si

o

11

11

www.dacoromanica.ro

19 STUDII DOCUMENTARE 989

nu a avut nimic de-a face cu nazistii si cu bandele S.S. Hassell vorbeste despre acest grup casi cum el ar fi alcatuit cealalta Germanic" 2. Cercetind numai In chip sumar situatiaacestei grupAri, aflam lucruri care nu ne surprind de fel : cealaltd Germanie" a tntrefinutstrtnse legaturi cu cdpeteniile naziste. Exista dovezi cd rezistenta" se gtndea sd rAstoarne peHitler cu ajutorul lui Himmler. Langbehn, partizan devotat al lui Himmler, a avut legaturistrInse cu opozitia activa", marturiseste un bine-cunoscut nazist 3. Prin intermediul lui Lang-behn, ne informeaza alta sursii 4, s-a putut aranja o Intilnire lntre un reprezentant al rezisten-tei", Popitz, Himmler. Potrivit aceleiasi surse de informatii, Himmler ar fi fost favorabilactiunii de rasturnare a lui Hitler 5. Goerdeler s-a ocupat mult de aceasta problemd, conside-rind In mod pozitiv perspectiva conducerii Germaniei de care Himmler 6. Oricum, ideea dea avea vreo contradictie politica cu nazistii repugna rezistentei", cdci, Inca din martie 1943,Schlabrendorff marturiseste cd, punind o bombA In avionul lui Hitler, a vrut sä evite oricepresupuneri cu caracter politic 7. Este evident cd Intregul complot" a Post cunoscut de Himm-ler, care, dupd esecul atentatului de la 20 iulie 1944, a mai putut sd protejeze citdva vremepe membrii complotului 8.

Faptele, marturisite chiar de nazisti sau chiar de rezistenti", due In mod firesc la con-cluzia cd au existat serioase, adinci legaturi ale cercului de asa-zisa rezisten(d cu cele mai repre-zentative figuri naziste. De asemenea In urma examinarii acestor fapte, reiese concluzia cd,in asemenea conditiuni, nu poate fi vorba de rasturnarea regimului nazist. Daca, potrivitafirmatiilor lui Bracher, intensitatea unel atari miscdri de rezistent.A" poate fi masuratd Infunctie de actiunile Intreprinse pentru rasturnarea regimului nazist, atunci putem afirma caasemenea actiuni nu au existat. Existenta asa-zisei rezistente" a Wehrmacht-ului este deciinfirmata prin fapte istorice de netagaduit.

Pentru a putea delimita sfera de actiune a acestei rezistent.e" pentru a aprecia valoareaci intrinsecd, 'credem cd este necesar sd examindm alte laturi caracteristice ale miscArii",Ce dorea rezistenta" sd realizeze pe plan intern ? Ce teluri urmarea In politica externa?

Ritter, de pildd, afirma ea nu era, desigur, sarcina miscArii germane de rezistenta sdfacd o revolutie" 9, ci dimpotriva : de a lnlocui arbitrarul ucigator haosul In permanentAferinentare cu o ordine strict legald, pe care am putea-o numi, dacd vrem, burgheza `10. Pornindde la acest punct de reper, ordinea burghezd despre care vorbeste Ritter, drumul parcurs,ca perspective,le miscarii de rezistentd", se desemneazd cu deosebita precizie. Din decembrie1939 pind In mai 1941, cealaltd Germanic" a elaborat, de pilda, o serie de prolecte de pace",

1 V. T. Fomin, Impotriva Incercarilor de a reabilita pe diplomafii Germaniei fasciste, InProbleme de istorie", 511958, Inst. de Studii Rom.-Sov., Buc., 1958, p. 230. DA despre Hasselurmatoarele informatii : era fiul unui mare aristocrat, ginere al amiralului von Terpitz ; erastrins legat de grupul de monopolisti, generali gi functionari lmpotrivindu-se rupturii cu puterileoccidentale stdruind pentru o agresiune imediata Impotriva U.R.S.S.

2 Titlul lucrdrii lui Hassel este Vom andern Deutschland.a Walter Hagen, Die Geheime Front, Nibelungen Verlag, Linz and Wien, 1950, p. 95.4 Gerald Reitlinger, The SS : alibi of a nation, Viking Press, New York, 1957, p. 296.6 Ibidem, p. 299.6 Ibidem, p. 295. Reitlinger citeazd In sprijinul afirmatiilor sale stiri luate din editia

germana a lucrArii lui Ritter, p. 422 $i 548.7 Schlabrendorf op. cit., p. 73.8 Schllenberg, op. cit., p. 455. Himmler a evitat pInd In mantle 1945 condamnarea la

moarte a lui Canaris.9 Ritter, op. cit., Introducere, p. XIV XV.

to Ibidem.

si

si

sisi

si

si

l

www.dacoromanica.ro

990 STUDII DOCUMENTARE 20

menite sa consfinteasca cuceririle nazismului. Punctul al doilea al unui proiect redactat deGoerdeler 1 revendica : confirmarea dreptului Germaniei de a-vi fi atavat Austria, OraSudetilor teritoriul Memel" 2, far punctul al treilea cerea restabilirea frontierelor din 1914Intre Germania, Belgia Franta, pe de o parte vi Intre Germania vi Polonia pe de alts parte" 3.Deci Grossdeutschland" fare Hitler, care nu mai servea indeajuns interesele anumitor paturiale burgheziei germane. Patrunztnd vi mai adinc in conceptiile conducatorilor rezistentei",constatam ca nici in aprilie 1944, chid razboiul era evident pierdut, nici macar atunci rezis-tenta" nu se gtndea sa abandoneze planul unui Grossdeutschland, unde, de pilda, Alsacia 0Lorena continuau sa figureze 4. Care erau mijloacele prin care sperau Inca aceste cercuri sa -0atinga telurile ? Planurile de pace" din 1943 vi 1944 releva cu deosebita precizie modalitateaprin care rezistenta" era convinsa ca I i va atinge scopul. Punctele trei vase ale unui proiectconceput in 1943 staruie asupra unor probleme de acest fel : Europa are nevoie de o garantiecontra preponderentei ruse"5. De aid necesitatea pentru Germania de a deveni suficient de pu-ternica din punct de vedere material pentru a putea rezista presiunii permanente a puterii ruse" S.

Rezistenta" relua deci din nou in 1943 vechea teza antisovietica care daduse clndvala Munchen in 1938, rezultate attt de stralucite" pentru nazivti. A Intrebuinta metode

cu caracter fascist aceasta nu constituia un impediment. In politica ,,rezistenter existso anumita elasticitate" care permitea utilizarea oricaror metode, indiferent de nivelul for etic.Proiectele de perspective shit Inca vi mai edificatoare. In numele solidaritatii imperialiste declasa, ei propuneau un organism cu caracter mondial diferit de fosta Societate a Natiunilor.Nona asociatie urma sa inglobeze doar statele cu idei asemanatoare, atavate unei ordini socialevi juridice liberale" 7. Intr-o asemenea federatie, frontierele ar juca un rol din ce in ce maimic" 8, cad noul organism ar veghea la o colaborare economics armonioasa a statelor partici-pante 9. Astfel, s-ar putea realiza profituri deosebit de importante : statele balcanice, de exemplu,ar putea fi exploatate In comun, stabilindu-se acolo un fel de administratie de tipul Common-wealth-ului britanic10. Germania ar putea participa, de pilda, alaturi de Belgia, la exploatareaCongo-uluill, o jonctiune pe plan economic prin Belgia Olanda s-ar putea face cu intregulgrup de state de la Oslo, cretndu-se peste marl, marl spatii economice europene12. Intr-un cuvInt,

1 Goerdeler s-a sfatuit In mod permanent cu generalul Beck.2 Ritter, op. cit., p. 301-302. Plan de pace a lui Goerdeler, destinat guvernului britanic,

30 mai 1941. Confine 15 puncte vi este asemanator proiectului expus de Hassel (op. cit., p. 9293) la 30 dec. 1939.

3 Ibidem.4 Hassel, op. cite, p. 283 ; Vezi 1i Ritter, op. cit., p. 178-179.5 Ritter, op. cit., p. 303.

Ibidem. La p. 237, Ritter adauga ca : apararea lumii libere din 1943 contra bolye-vismului devine ideea dominants a tuturor scrierilor lui Goerdeler". Este deci limpede ca din1943, chid devenise evident ca razboiul este pierdut, burghezia germane, armata, ca vi altepaturi exploatatoare mizau pe solidaritatea de clasa a puterilor imperialiste, occidentale.

7 Ritter, op. cit., p. 149, 156 vi 159. Arata ca Goerdeler propunea mai intli o comu-nitate anglo-franco-germane. 0 comunitate de munca" va inlacui fosta Societate a Natiu-nilor, comunitate care trebuia sa alba rol de asistenta caritabila vi de arbitraj.

8 Ibidem, p. 305.9 Ibidem, p. 142.

1° Ibidem, p. 140-141.11 Ibidem, p. 83.12 Ibidem, p. 83. 0 atare idee, cu forme aproape similare, este expusa vi de Duff Cooper

In lucrarea Au dela de I'oubli, Gallimard, Paris, 1960, p. 400. Propune o uniune a imperiilorcoloniale ale M. Britanii, Frantei, Belgiei, Portugaliei, italiei, o federatie a principalelorSari maritime ale Europei occidentale vi a puterilor mediteraneene, care ar avea practic inmina for intreaga Africa. S-ar putea realiza astfel o alianta pe picior de egalitate cu StateleUnite".

st

si

Si

°

www.dacoromanica.ro

21 STUCII DOCUMENTARE 991

rezistenta" voia sa dizolve Germania intr-o comunitate de interese si de culturA europeanA" 1,unde profiturile marilor monopoluri ar fi fost pe deplin satisfacute.

Continutul deosebit de elocvent al acestor planuri proiecte de viitor cu caracter netimperialist delimiteaza cu prisosinta aria de actiune a acestei asa-zise rezistente", dindu-neposibilitatea sA-i masuram atilt dimensiunile cit valoarea intrinseca.

Referirea la unele actiuni politice, asupra cArora vom mai stArui o clipA, va contribuicredem la Intelegerea telurilor acestei rezistentc", al carei pivot principal ar fi fost Wehr-

macht-ul. PAstrarea Intarirea legAturilor cu anglo-americanii au constituit una dintre cele maimportante actiuni ale rezistenter. $i In 1939, si in 1940, si mai ales, dupa infringerea suferitala Moscova In 1941, contactul cu anglo-americanii a fost mentinut cu multa consecvent.A 2.

In iarna 1941-1942, dezastrul suferit de Wehrmacht In U.R.S.S. a creat o conjuncturenoun care a necesitat actiuni politice concrete urgente. Bracher arata cA atunci ar fi Inceputfaza decisiva 3 a actiunilor rezistentei". In orice caz, in aceasta perioada, Himmler, ale cartiilegaturi cu Wehrmacht-ul se cunosc, era de acord cA trebuie sa se inceapa negocieri de pacecu Anglia S.

In sfIrsit, la inceputul anului 1944 devenise alit de evident cA rAzboiul era pierdut, theftacesti destoinici patrioti" erau gata sA accepte formula capitularii farA conditii, dar numaiWA de puterile occidentale" 5. S-au Intetit de aceea discutiile din Elvetia, unde Ili avea sediulAllen Dulles 6, in vederea incheierii unei pad separate, Mora U.R.S.S. 7. Dulles s-a declarat deacord cu proiectul de pace al rezistentilor", sustinInd co Germania trebuie sA continue soexiste, ca un factor de ordine si de redresare" 8. In afara de propunerea unei pad separate,rezistentii" au mai trimis lui Allen Dulles, prin Gisevius, un plan 9 In vederea formarii unuifront comun cu anglo-americanii pentru continuarea luptelor impotriva Uniunii Sovietice. Ca sele capteze bunAvointa au hotArlt co oricum trebuie sA treacA la o actiune cu caracter specta-culos, asasinindu-1 pe Hitler ". De fapt pregateau terenul pentru capitularea faro conditii fate de

1 D. C. Watt, op. cit., p. 80. Vezi $i Ritter, op. cit., p. 203: Europa avea pentru grupulgerman de opozitie valoarea unei marl patrii".

2 In februarie 1940, Hassel a avut o Intilnire cu un emisar al lui Halifax la Arosa. S-austabilit acolo, asa cum reiese din insemnarile lui Hassel (op. cit p. 104-105), unele condiiiide pace, dintre care una este deosebit de sugestivA. Se refers (punctul 3) la faptul cA pentruGermania, Europa are acum valoarea unei patrii comune In cadrul cAreia Germania ar trebuisA joace un rol de seams Impotriva Uniunii Sovietice (p. 105). Shirer, op. cit., p. 648-649,arata ca alte legaturi au fost stabilite de Abwehr prin Dr. Joseph Milner. Acesta a obtinut obuna legatura prin ministrul Angliei la Vatican, izbutind sa alba intreaga simpatie a luiPius al XII-lea, care a intervenit In Anglia pentru rezistenti".

3 Bracher, op. cit., p. 49.4 Schellemberg, op. cit., p. 378 $i 398.5 Ritter, op. cit., p. 278.6 Shiner, op. cit., p. 1018, arata cA din noembrie 1942 Allen Dulles, seful Oficiului de

servicii strategice ale S.U.A., era In permanenta legaturA cu rezistentii" prin Gisevius, carelucra pentru Abwehr, avind oficial titlul de viceconsul al Germanic! la Zurich.

7 Falsif icatorii Istoriei, Notita istorica a Birould Sovietic de Informatiuni. Ed. P.M.R.,Bucuresti, 1948, p. 70-71.

8 lbidem, p. 72.° C. Watt, op. cit., p. 83. Confirms ca acestea au fost parerile lui Goerdeler si a unei

marl pArti din opozitie". Despre legaturile cu Dulles, vezi si Gerald Reitlinger, op. cit., p. 295296. Vezi stiri in acelasi sens si la Schlabrendorff, op. cit., p. 101, care aratA legAtura fAcutade Gisevius cu Allen Dulles.

10 Ritter, op. cit., p. 259, arata cs : furia Impotriva dictatorului ajunsese la paroxismdin cauza manierli catastrofale in care condusese rAzboiul". Ca si cum nu Wehrmacht-ul pierdusebataliile I Din nou mereu apar justificAri pentru armata.

$i

si

gi

81

ii

si

11

www.dacoromanica.ro

992 STUDII DO CU MENTARE 22

puterile occidentale 1, dorind ca, prin cAderea lui Hitler, sA sfirseasca razboiul pe mai multefronturi" 2 §i sa-I continue pe un singur front, Impotriva Uniunii Sovietice 3. Ritter marturiseste,de altfel deschis, ca ceea ce 11 nelinistea cel mai mult pe Goerdeler era prabusirea armateigermane pe frontul de sud-est" 4. Aceasta situatie a grabit atentatul impotriva lui Hitler.Rezistentli" sperau a in ceasul al 12-lea vor mai salva ceea ce mai putea fi salvat pentruimpirialismul german". Aceasta este es enta de clasA a atentatului de la 20 iulie 1944, despre-care s-au scris nenumArate tomuri elogioase. Nimic altceva declt intentia de a scinda coalitiaantihitleristA si de a salva fascismul de la zdrobirea totals" 6, deci la aceasta actiune auparticipat si adevarati patrioti de talia Iui von Stauffenberg.

Istoriografia marxista germana subliniazA dealtfel adesea ca marile monopoluri au nadAj-duit mult In acest atentat, menit, asa cum arata Walter Ulbricht7, sa le deschida calea uneiie§iri din razboi, In conformitate cu interesele for de class.

Apologetii Wehrmacht-ului, apologetii rezistentei" ascund cu deosebita grija acestadcvar, Invaluindu-1 In misticul inveli§ al unei implacabile predestinari. Misterioasa fatalitatecare decidea atunci soarta Germaniei hotarise acum din nou ca totul sa se petreacit altfel" 8,declara Ritter. Nenumarate au fost si grit incercarile care s-au facut si se fac pentru a dovediel numai forte oarbe" invizibile, si deci de neinvins", au oprit succesul rezistentei". Putinishit Insa aceia care sA nu inteleagA ca adevAratele cauze ale prAbusirii acestei asa-zise rezistente"se gasesc In procesul istoric al prabusirii fascismului, in procesul istoric al sistemului social-politic uncle s-a nascut si s-a dezvoltat fascismul, deci to procesul de descompunere a moduluide productie capitalist.

III

0 caracteristica a lucrarilor puse In siujba reabilitarii Wehrmacht-ului este, de bunk seams,si continua Incercare de a dovedi ca, In gall de rezistenta" condusa de Goerdeler, in Germanianu mai exista nici o forts capabila sA se opuna nazismului. Pentru multi dintre acesti slujitoriai Wehrmacht-ului, lupta poporului german, a partidului comunist pur si simplu nu ar fi existatdeloc.

In dorinta de a da un continut eft de cit concret acestei cornice politici a _strutului, Ritter,de pilda, afirma : nu exista nici o indoiala asupra faptului cá In covIrsitoarea ei majoritate

1 Schlabrendorff, op. cit., p. 129, arata ca rezistenta" nu mai voia sA lupte pe frontulde vest. Von Stauffenberg trebuia sa piece to Franta la generalul Speidel, seful de stat majoral lui Rommel, pentru ca acesta sd usureze anglo-saxonilor ruperea frontului spre Germania.

2 Otto Winzer, op. cit., p. 235.3 Ibidem. Winzer socoteste ca in spatele complotului pentru asasinarea Iui Hitler stAtea

Allen Dulles.4 Ritter, op. cit., p. 275: Daca frontiera de rasArit a Poloniei nu putea fi aparat5

Impotriva armatei sovietice, atunci se prabusea sf marea speranta a lui Goerdeler, speranta CAbritanicii Impinsi de guvernul polonez exilat s-ar decide sA lupte Impotriva U.R.S.S. cu oGermanie reinnoita".

5 Otto Winzer, op. cit., p. 241. Vezi si V. Dasicev, op. cit., p. 148-149, care se situeazape aceeasi pozitie ca Winzer.

6 Ivasin, op. cit., p. 273 ; vezi si G. A. Deborin, op. cit., p. 470-472, care sustine aceeasiteza.

7 Walter Ulbricht, Zur Geschichte der neuesten Zeit, Band I, Dietz Verlag, Berlin, 1955,p. 41. W. Ulbricht arata ca von Stauffenberg, autorul atentatului lmpotriva lui Hitler,a fost un patriot care a cautat sA is legatura cu organizatiile de rezistenta ale claseimuncitoare (p. 45).

8 Ritter, op. cit., p. p. 257. AdaugA : Trebuia ca Germania srt bea pina la fund caliciulamar" etc.

www.dacoromanica.ro

'23 STUDII DOCUMENTARE 993

clasa muncitoare, ca si clasa burgheza dealtfel, a facut pace cu noul senior" (Hitler) 1. Inchipu-indult ca a dat un argument de neclatinat, el conchide, declarind ca din aceasta cauza nu s aputut initia o miscare populara Impotriva lui Hitler.

In ultima instants, fiind pusi totusi fats In fats cu faptele, apologet.ii Wehrmacht uluiau mai dat Inapoi, fiind siliti sa marturiseasca, ca In fond a existat o lupta activa a PartiduluiComunist din Germania.

Cei mai binevoitori" spun cu multi condescendenta despre comunisti : nu i se poatereprosa prea mult rezistentei de stInga" 2 ca nu a actionat, deed se is In consideratie cA perse-eutia a oprit-o sa se dezvolte, ca nu a lasat prea multe documente si ca, In fond, In ultimaanaliza, numai conspiratia Beck-Goerdeler s-a exprimat prin actiuni" 3. Valul tacerii fiind volensnolens ridicat, aparatorii Wehrmacht-ului au fost obligati sa conceada ca a existat deci o rezistenta a comunistilor dar au pornit atunci o Intreaga campanie de calomniere, de minimalizarea actiunilor lor. Daca Brunschwig socoteste cA ea a fost netnsemnata pentru ca nu s a pututdezvolta din cauza persecutiilor si ca, pe deasupra, nu a lasat nici documente, C. Watt mergemult mai departe. El afirma, de exemplu, ca masa poporului nu s ar fi putut ridica Impotrivaregimului nazist, deoarece ea nu ar fi dorit sa se elibereze cu pretul a ceea ce In odd' fiecaruigerman constituia cistigul pozitiv al regimului" 4 ; Watt insinueaza pur si simplu ca maselepopulare ar fi apreciat" tocmai anexiunile, cotropirile teritoriale facute de Hitler. Miscarea destInga, cu adinci rAdacini In mase, ar fi nutrit deci atari sentimente. De aceea singurii care s-arfi Impotrivit, singurii care ar fi dorit eliberarea, chiar cu pretul pierderii achizitiilor pozitiveale regimului" ar fi fost rezistentii" 5. Este de prisos sa staruim asupra mirsaviei acestei decla-ratii. Subliniem doar ca planurile, proiectele rezistentilor" s-au publicat, dovedind ca acesti

doreau chiar mai mult decit achizipile pozitive ale regimului". Incercarea istorio-grafiei burgheze occidentals de a calomnia In atari forme masele populare si miscarea lor derezistenta merita sit fie subliniata, caci ea reprezinta, Intr-un anumit fel, un etalon al metodelorutilizate de aparatorii Wehrmacht-ului.

Pentru a patrunde si mai adinc In conceptiile lor, credem util sa relevam Inca o calomniesi mai sfruntata la adresa comunistilor In mod special : pretinsa lor lipsa de patriotism" 6.Ritter sustine, de pilda, ca nici un rezistent cu adevarat patriot" nu-si putea Ingadui vreoactiune care ar fi pus In pericol operativitatea Wehrmacht-ului. El adaugit apoi, subliniind Inmod deosebit : Convingerea majoritatii combatantilor din rezistentd, In Mara de comunisti,era aceea ca aceasta datorie nu putea suferi nici o Medicare" 7. Calomniind si condamnindlupta comunistilor Impotriva cotropitoarei masini de razboi naziste, Ritter face si afirmatii caredovedesc pc deplin ce Intelegeau rezistentii" prin patriotism : De aceea ei (rezistentii") nu auvrut niciodata sat auda ceva despre un sabotaj al' armelor, punlnd absolut totul In joc pentrusuccesul Wehrmacht-ului, cu toate ca stiau cA fiecare victorie, pc uscat sau In aer, Insemna oIntitrire a autoritatii si puterii tiranului" 8. Am putea aciauga ca fiecare succes al Wehrmacht ului

1 Ritter, op. cit., p. 17.2 Henri Brunschwig, op. cit., p. 267.a Ibidem.4 C. Watt, op. cit., p. 85.5 Ibidem.6 Ritter, op. cit., p. 213. Arata ca nu e de acord cu actiunea generalului Oster, care In

aprilie 1940 ar fi avizat Danemarca, Norvegia, Olanda despre invazia hitlerista : Sigur, el nuvoia sa faca rau Germaniei, ci sa-i fie folositor. Totusi nu a pus In mod constient Wehrmacht-ulin pericol ? Datoria sa fats de compatrioti, fats de camarazi, nu trebuia sa treacA Inaintea datorieifats de popoarele strAine". Pozitia lui Ritter e limpede. Aproba politica reactionary ca si crimelede razboi ale Wehrmacht-ului.

7 Ritter, op. cit., p. 213.8 Ibidem.

ideation"

www.dacoromanica.ro

994 STUDII DOCUMENTARE

insemna o noun cotropire, pc care bietii rezistenti", luptatori pasnici" pentru Grossdeu,tsch-land, erau obligati s-o suporte". Nu e de mirare deci cA Ritter considers ca o tradare de-patrie" lupta antinazista a grupului Cape la Rosie 1, grup care indemna pe soldati sa dezertezedin Wehrmacht, grup care furniza stiri cu caracter militar, coalitiei antifasciste 2. Devine limpedeca pentru rezistenti", patria era tot una cu statul nazist, cu statul marilor monopoluri, stat pccare In fond ei 1-au aparat permanent, punind in joc total" asa cum declare Ritter pentrulzbinda Wehrmacht-ului" 3.

Patria, greu lovita de statul fascist, nu Ingenunchiase Insa in fata noului senior", coinafirma Ritter. Cei mai buni fii ai poporului stiau ca dusmanul for de moarte era dictaturaterorista, declarata, a elementelor celor mai reactionare, celor mai Bovine, celor roil imperialistsale capitalului financier" 4. Adevarata rezistenta condusa de Partidul Comunist din Germaniacunostea pe deplin caracteristicile detasamentului de soc al imperialismului" 5 nazismulutilizind de aceea impotriva lui metodele de lupta ce 1-ar fi putut distruge cu adevarat. fnlanuarie 1939, Partidul Comunist din Germania in adinca ilegalitate a araat maselor catastroface va rezulta din razboiul imperialist ce se pregateste, chemindu-le la luptA Impotriva acestuirazboi 6. °Heft a Post de greu, partidul comunist continuat lupta, organizlnd fortele populare.Yn anii 1939-1941, increderea maselor populare In Partidul Comunist din Germania a crescut,cad ele s-au convins prin proprie si email experienta ca jefuirea si Inrobirea unorpopoare strAine nu le-a imbunatatit situatia, ci dimpotriva le-a inrAutatit-o" 7.

Rezistenta poporului german a luat un avant deosebit o data cu izbucnirea razboiuluiantisovietic. Perspective reala a eliberarii de sub jugul hitlerist a inceput sa capete formeconcrete 8. In fata poporului aparea acum luminoasa calea pe care trebuia sa paseasca, pentru azdrobi puterea fascists : alianta cu cea mai puternica armata din lume, Armata Rosie" 9.Sabotarea industriei de armament a crescut, organizatiile antifasciste s-au Inmultit10. In 1942,documentele de partid apreciaza ca o adinca schimbare 11 se simte in masa large a poporului,care are din ce in ce mai mina Incredere In victoria Uniunii Sovietice. Impotriva terorii nazisteIncep sa se creeze comitete populare nu numai printre civili12, ci si printre soldati13. l'uterea

1 Walter Ulbricht, op. cit., p. 21, 22, 23, arata ca acest grup avea legaturi cu P.C.G.si P. S. G.

9 Ritter, op. cit., p. 21. Declare deschis precizindu-si pozitia reactionara : Oricine care,Intr-o luptA unde e vorba de existenta sau de exterminarea tarii sale, se detaseaza de cauzapatriei, este In spiritul legii un tradAtor si nu numai un tradatoe. In fond, nu e vorba de oarmatA ce-si apAra patria, ci de Wehrmacht-ul cotropitor.

8 Ibidem, p. 213.4 VIP Congres de l'Internationale Communiste, Ed. en langues etrangeres. Moscou,

1939, p. 117. L'Offensive du fascisme et les taches de l'Internationale Communiste. Raportul luiGh. Dimitrov. Fascismul a Post apreciat in acesti termeni la a XIII-lea plenarA a C.E. alInternationalei a III-a.

5 Ibidem.6 Wilhelm Pieck, Culegere de arlicole cuvintari, E.P.L.P., Bucuresti, 1954, p. 142-143.7 Ibidem, p. 107.8 Ibidem, p. 110.

Ibidem, p. 105.10 Otto Winzer, op. cit., p. 211 212, relateaza, servindu-se si de datele unor procese

intentate de nazisti Impotriva unor comunisti arestati, modul de lucru si de organizare a comu-nistilor din Hamburg.

Zur Geschichte der Kommunistischen Partei Deutschlands, Dietz Verlag, Berlin, 1955,p. 423. Anruf der illegalen Konferenz der Kommunistischen Partei beutschlands. Gebiet Nieder-rhein and Ruhr. Ende, Mai 1942.

12 W. Ulbricht, op. cit., p. 24, subliniaza lupta grupelor comuniste condus e be A. Saefkow,si Franz Jakob.

12 Zur Geschichte der Kommunistischen Pallet Deulschlands, p. 424.

tAri st

9

u

si-a

si

www.dacoromanica.ro

25 STUDII DOCUMENTARE 995

rezistentei interioare a crescut si mai mult chid ea s-a Impletit cu rezistenta creata In afarapatrieil-. Oricit se straduiesc azi cei ce vor sa nege adevarata Infatisare a rezistentei poporuluigerman, crearea Comitetului National Freies Deutschland" constituie o dovadd concretacresterii, atit cantitative cit calitative, a miscdrii de rezistenta impotriva nazismului 2. Apelurileradiodifuzate 3 ale Comitetului National Freies Deutschland" au grabit actiunile interne. S-aufacut not legaturi, grupurile rezistentei conduse de comunisti tntinzIndu-ii retelele de lupta In1ntreaga Germanie 4. Platforma comund6 a comunistilor si a Comitetului National FreiesDeutschland" constituie o dovada In plus a intensificdrii luptei populare pentru doborlrea regi-mului nazist.

Toate aceste fapte si Inca multe altele stau cu Incapattnare In fat.a apologetilorWehrmacht-ului, care, oriclt s-ar stradui, nu pot sä le In Faure, nici sä le micsoreze.Tomurile ce elogiazd In termeni superlativi meritele rezistentilor" condusi de Goerdeler-se pot Ingramddi pina la proportii astronomice, dar ele nu vor putea acoperi niciodatafaptele istorice care dovedesc Cd adevarata rezisterda Impotriva nazismalui a Jost rezistenfapoporului, condus de partidul comunist.

Mode lind imaginea istorica In conlormitate cu conceptiile for de clasa, istoricii burgheziapologeti ai Wehrmacht-ului nu au izbutit si nu vor izbuti sä schimbe fenomenulistoric obiectiv. Tn schimb, actiunea adinc retrograde de pardsire a oricarei legitatiistorice a dat rezultate care nu ne pot surprinde. Printre altele a aparut s adezvoltat In ultimul deceniu un curent cu caracter neofascist. Expresie pe plan supra--structural a intereselor de clasd ultrareactionare, specifice vtrfurilor marilor monopoluri,soul fascism paseste zgomotos pe arena ideologic:1 a Occidentului, sustinut fiind de paturiimportante ale burgheziei imperialiste.

Istorici burghezi reactionari, In lucrari aparute In ultimii doi trei ani, t5i permit sa faciiIn mod deschis chiar apologia lui Hitler. in numele obiectivitatii istorice 6, Shirer afirmA ca,.Adolf Hitler a Post probabil ultimul dintre marii aventurieri-cuceritori de talia lui Alexandra,Cesar si Napoleon" 7. El pretinde chiar ca pina In ultimul moment Hitler ar fi Post Inconjuratde increderea remarcabilului sdu popor" 8. Guderian, In memoriile sale, tl prezinta pe Hitlerca pe o fiinta cu o asemenea putere de vointd" 9, !nett ar fi putut duce dupa sine Intregulpopor german"1°, popor care 1-ar fi urmat orbeste". Alte lucrdri merg Insa $i mai departe, faclnd

1 La 12 iulie 1943, se constituie In U.R.S,S. Comitetul National al Germaniei libere",.tar la 12 Sept. 1943 se constituie Uniunea Ofiterilor germani din U.R.S.S." Vezi Erich Weinert,Das Nationalkomitee Freies Deutschland 1913-1945, Batten et Loening, Berlin, 1957, p. 15.Chemarea In vederea constituirii Comitetului National Freies Deutschland" a Post semnatade : Erich Weinert, Johannes Becher, Jacob Eschborn, Dr. Ernst Hadermann, Bernt von Kugel-gen, Hans Mahle, Wilhelm Pieck, Herbert Stresow, Walter Ulbricht. La 21 iulie 1943 a aparutziarul Freies Deutschland".

2 Herman Matern, In Geleitwort la lucrarea citata a lui Erich Weinert, p. 8, subliniazaactiunea pozitiva exercitata asupra poporului de catre Freies Deutschland". Collenot (op. cit.,p. 29) a Incercat sd calomnieze Comitetul National Freies Deutschland".

3 Wilhelm Pieck, op. cit., p. 235. Apel radiodifuzat la 20 mai 1943: infringerea luiHitler este salvarea Germaniei. Terminati cu razboiul hitlerist I Refuzati sa slujiti rdzboiul I"

4 Otto Winzer, op. cit., p. 213, arata legaturile directe dintre organizatiile rezistenteidin Berlin cu Germania de mijloc, cu Ruhr-ul, Turingia, Saxonia, Tirolul etc.

5 Ibidem, p. 221.6 Shirer, op. cit., p. XII prefatil.7 Ibidem.

Ibidem, p. 1082.9 Guderian, op. cit., p. 431.1° Ibidem.

si

fl

www.dacoromanica.ro

996 STUDII DOCUMENTARE

chiar apologia fascismului ca doctrina" si apologia omului fascist" in genere. Henri Lemaitre-ascunde adevarata origine a fascismului, acoperind-o cu fraze deosebit de obscure : Fascismulapare astfel, ca o exasperare, dar exasperarea logics a unei doctrine de actiune, izvorlta directdin filozofiile moderne ale istoriei" 1. Considerind Insa cd aceste filozofii moderne nu pot justificareaparitia fascismului, autorul merge 'Ana acolo !nett Indrazneste sa afirme ca fascismul modernar corespunde unei tendinte politice inscrise In natura umana" ; de aceea, In acest sens, fasci-smul ar fi etern" 2. Indraznind cu cinism sa falsif ice, sä denatureze valori de seams din ierarhiavalorilor umane, noul fascism tsi dezvaluie astfel vechea, hlda lui Infatisare. Alchimigtii reac-tiunii mondiale, cautind cu Infrigurare not arme impotriva socialismului victorios, nu au gasitnimic altceva decit acest jalnic gi hibrid amalgam.. Insusirile fizice chimice ale noului corp"se cunosc insa pe deplin. Eficienta" actiunilor sale a fost verificata In mod practic, nu demult,In decursul celui de-al doilea razboi mondial, cind Wehrmacht-ul zdrobit a capitulat faroconditiuni.

Popoarele lumii, In general, poporul sovietic in mod special, au replicat atunci prin eroicanelnduplecata contra-actiune care a avut drept rezultat capitularea faro conditii a armatei

naziste.Dc asemenea, s-a prabusit regimul fascist, rod al politicii marilor monopoluri, ca milita-

rismul de esenta reactionara, colaboratorul principal al nazismului.Dar apologetii Wehrmacht-ului, ca apologetii noului fascism nu au vrut si nu vor sa

Invete nimic din filele acestei nu prea invechite istorii. Dimpotriva, stradania for pentru reabili-tarea Wehrmacht-ului nu este altceva decit dorinta de a reabilita militarismul german, reinviat,de a ascunde politica lui reactionara, revansarda. Dar toate aceste act.iuni sint zadarnice. Popoa-rele cunosc bine pericolul reprezentat de militarismul german. Ele stau de straja, gata, daca elva Indrazni sa atace din nou, sa-i dea o replica nimicitoare asa cum i-au mai dat-o, In fruntocu poporul sovietic, In cel de-al doilea razboi mondial.

Eliza Campus

1 Henri Lemaitre, Les /ascismes dans l'hisloire, Ed. du Geri. Paris, 1959, p. 26.2 Ibidem, p. 80. In continuare acest ultrareactionar scrib al fascismului adauga : Unul

dintre motivele care au dus la succesul fascismului, In perioada noastra este tocmai acela ca Incontextul politic $i In structurile economice ale secolului al XX-lea exists o psihologie politica,izvorlta tocmai din tendintele permanente ale pasiunilor umane".

26

si

si

si

www.dacoromanica.ro

V I A T A S T I I N T I F I C A

ADUNARRA GENERALA A COMITETULUI INTERNATIONALAL ISTORICILOR DE LA LONDRA

In zilcle de 31 mai 4 iunie 1962 au avut loc la Londra lucrarile biroului adundriigenerale a C.I.S.H.-ului (Comitetul international al stiintelor istorice). Au participat membriicomitetului, reprezentind cea mai mare parte din cele 38 comitete nationale $i 9 organizatiiInternationale de istorici, care fac parte din C.I.S.H. Fiecare comitet organizatie interna-tionald are cite un reprezentant titular si un adjunct ca membri al adundrii generale. Taranoastrd a fost reprezentatA prin subsemnatul, in calitate de presedinte al Comitetului nationalat istoricilor din R.P.R. membru titular al adundrii generale a C.I.S.H.-ului.

In primele cloud zile au avut loc lucrdrile biroului C.I.S.H.-ului, care a pregAtit ordineade zi a adundrii generale. MO cuvintul de deschidere al presedintelui, profesorul HeinrichSchmid, care propune un moment de reculegere in amintirea celor doi dispdruti sir CharlesWelster din Anglia si Torvald Hojer din Suedia, membri ai biroului C.I.S.H. , Michel Fran-pois, secretarul general, prezinta darea de seamd a activitAtii C.I.S.H.-ului pe perioada dedoi ani, de dupd congresul de la Stockholm. Aminteste si despre participarea sa la lucrarileC.I.P.S.H.-ului (Comite international de philosophie et sciences humanistes), organizatie dincare face parte C.I.S.H. si care apartine de U.N.E.S.C.O.

Congresul C.I.P.S.H.-ului a avut loc In 1961 la Tokio, hotarindu-se intre altele sd SctrimitA doi delegati la viitorul congres al istoricilor de la Viena (1965) ; s-a stabilit cd la viitorutcongres at C.I.P.S.H.-ului, ce va avea loc la Mexico In 1963, unul din subiectele tratate safie din domeniul istoriei.

Dupd darea de seamd a casierului general, profesorul Junod din Elvetia, se trece lapunctul de la ordinea de zi care priveste admiterea de not membri : comitetul national alistoricilor din Australia si comitetul recent treat al istoricilor din Cipru.

Un alt punct al ordinei de zi se ocupd cu publicatiile C.I.S.H.-ului. A apdrut nr.al Buletinului", ce cuprinde date interesante cu privire la activitatea diferitelor comitete ;este Insd insuficient difuzat. A apdrut vol. 27 din Bibliografia istoricA", foarte putin cunos-cutil la not ; este in lucru vol. 28 care va cuprinde peste 17 000 notice. De asemenea, vol. IIdin Melanges", care cuprinde bibliografia lucrdrilor de istorie din fiecare ; a apdrutvol. III din Excerpta nordica", ce se ocupa cu bibliografia istorica a tarilgr scandinave ;au apdrut cloud volume din Repertoriul reprezentantilor diplomatici". Comisia miscarilorsociale a publicat cloud volume asupra istoriei misedrilor sociale In sec. al XIX lea ; vol. III.va cuprinde actele oficiale ale tuturor organizatiilor sociale intre 1884-1914.

si

si

$i

G

jail

www.dacoromanica.ro

998 VIATA 511INTIFICA 2

Cu privire la organizattile Internationale, s-a luat legatura cu noul birou al Asociatieiinttrnationale a studiilor bizantine, ales la ultimul congres de la Ohrida. Alai complicateeste problema cu deoarece sInt mai multe organizatii internajionale ce se ocupa cusludiile slave ; C.I.P.S.H.-ul propusese o federatie a societatilor de studii slave. La lucrarilede la Londra a participat Insa prof. Gunnarsson, noul presedinte al Asociatiei Internationale aslavistilor, din care face parte si tara noastra. La acest punct s-a discutat si s-a admis func-tionarea unei comisii interne, comisie de istorie economics.

Cel mai important punct la ordinea de zi a fost pregatirea congresului al XII-lea,cc va avea loc la Viena In 1965. Inca de Ia sedinta adunarii generale de la Upsala, imediatdupe congresul de la Stockholm, ca si cu prilejul sedintei biroului de la Istambul din 1961,s-a pus problema unei not organizari a congreselor Internationale a istoricilor, avindu -se invedere experienta congreselor anterioare de Ia Roma si Stockholm. Inca In cuvintul intro-ductiv al presedintelui si din raportul secretarului general s-au subliniat greutatile de orga-nizare sistematica a unui congres cu un numar atlt de mare de participanti (hare 1200 1600).De multe ori, la uncle sectii, lucrarile s-au redus Ia expunerea rezumatelor, rapoartelor, publi-cute din timp in Intreghne, la lectura comunicrtrilor, numeroase si uncori departe de temaraportului respectiv, discutiile fiind reduse.

Lulndu-se in consideratte propunerile comitetelor nationale pentru reorganizarea lucra-rilor congresului s-a ajuns la un nou profil, cu mult mai potrivit unui for international stiin-tific. Am avut satisfactia atlt eu, eft si delegatii comitetelor nationale din tarile socialistesit constatam ca noul profit corespunde cerintelor mentionate in observatiile noastre, inain-tate biroului duph congresul de la Stockholm.

Lucrilrile congresului se vor desfAsura in trei sectii marl, la care se va putea alriturao a patra, cuprinzlnd clteva teme, In ordinea cronologicA a vechiului sistem si numai insedinte de dupe amiaza.

S-au adunat cele peste 200 propuneri de teme Inaintate la timp de fiecare comitetnational si organizatie si s-au retinut 97, grupate pe baza Inrudirii, pentru a fi tratate Incele patru sectii, care-si in lucrarile simultan.

Prima sectie va fi consacrata marilor probleme de cercetare istorica : Aculturation"termen aproape treat adhoc, prin care se Inteleg formele de cultura si interdependenta isto-rica Toleranta religioasa si erezii In epoca modernA" ; Nationalism si internationalism tosecolele XIX si XX" ; Clasele dirigente din antichitate si pinit In epoca moderns ; Struc-lurile sociale si literatura socials In secolele XIX si XX" si Bilantul lumii In 1815".

Sub prima titulaturA s-au grupat propunerile facute cu privire la diferite teme, ca :transformarile conceptiei oamenilor datorita descoperirilor geografice (Portugalia), MareaNeagra In istorie ( Romania), cultura orientala In Europa occidentals In evul mediu (Spania),rclatiile culturale Intre Occident si Orient dupe aparitia Islarnului (Turcia), fenomenul colo-nizarii (Franta), colonialismul de la 1600 la 1900 (Olanda). La poblema toleranta reli-gioasa", s-au grupat temele : humanism si reformatie (comisia de istorie bisericeasca), pro-testanttsmul radical german (Germania), minoritas israelitana" In Occident in epoca modernA

.(Israel), erezii si toleranta (Anglia). In cadrul celei de-a treia probleme s-au grupat temele :dezvoltarea noilor state nationale (Finlanda), miscArile revolutionare In Austro-Ungaria(rotonta), rolul micilor natiuni In istoria moderns (Cehoslovacia), nationalism modern siinternationalism (S.U.A.), luptele pentru [independents si unitatea nationala In Europa Insec. al XIX-lea (Romania), miscArile nationale de eliberare In Balcani (Bulgaria), criza sidezagregarca monarhiei austro-ungare (Ungaria), importanta internationala a revolutiei dela 1848 (Cehoslovacia).

slavi$tii,

;

www.dacoromanica.ro

3 VIATA STIINTIFICA 999

Cu privire la rolul claselor diriguitoare s-au retinut temele rolul claselor dirigenteIn imperiul roman ttrziu (Germania), nobilitas" In istorie (Anglia), procesul dezvoltarilClaselor conducatoare (Belgia). Un singur subject a fost retinut la problema literary si struc-tura socials in secolele XIX si XX, propus de S.U.A. sl Franta. Tema Bilantul lumii In1815", propusa de comitetul francez, va dezvolta un tablou larg al situatiei politice, economice

culturale din Europa in timpul congresului de la Viena.A doua sectie va dezbate subiecte din istoria extraeuropeand, ceea ce inseamna un

progres, urmarindu-se a se da atentie istoriei popoarelor din Asia, Africa si America, atitde neglijate in genere de istoriografia de azi si de congresele anterioare. Amintim citevateme retinute institutiile chineze din epoca Sin si T'ang si influenta for In Asia (Japonia),schimbArile economice si politice din Asia si Africa In sec. al XX-lea (U.R.S.S.), Africa neagrdpind la cucerirea europeand (Norvegia), geneza si continuitatea vechilor civilizatii americans(Austria), problema izvoarelor africane pind la colonizarea europeand (Franta), structura polltico-administrative spaniola ca bazd a statelor Americii latine (Spania).

A treia sectie va cuprinde lucrdrile comisiilor, care vor fi astfel integrate congresului,inlaturindu-se vechiul sistem, ctnd comisiile lucrau In afara congresului, de cele mai multeon bucurindu-se de-o asa-numita independenta, care a dus la lipsa de control din parteaconducerii C.I.S.H.-ului si a congresului, In lipsa de raspundere.

Din cele 15 comisii care functioneaza In cadrul C.I.S.H.-lui, 12 tai vor tine lucrd-rile lor, cite cloud pe zi, paralel cu celelalte lucrari ale sesiunii congresulul. Din temele pro-puse enumeram citeva din cele retinute rolul Bizantului 1ntre Orient si Occident (Ingoslavia), influenta culturala a Imperiului bizantin (Rominia), relatille economice Si culturaleale Bizantului (U.R.S.S.); Bizantul si Europa (Bulgaria) ; etnogeneza slave; productivitate

productie agricola In trecut (Belgia) la comisia de istorie economics ; originea si for-marea oraselor medievale (Ungaria), institutiile urbane (Anglia), orasele comerciale In evulmediu si relatiile for internationale (U.R.S.S.) la comisia istoriei oraselor ; problema emi-gratiei (S.U.A.), ca si alte teme propuse de comisiile de istoria presei, de istoria maritime,istoria universitatilor, istoria demografica, istoria miscarilor sociale (la aceasta din urmaclasele populare" si miscdrile pentru independenta national& in secolele XIX si XX InEuropa, America latina, Asia si Africa).

La sectia a IV-a s-au retinut teme de metodologie si istorie cronologicd dupd vecheaorganizare a congreseloi. La mctodologie conceptii despre istoria lumii in sec. al XX-lea(S.U.A.), evolutie si revolutie In istorie (Germania si Romlnia), rolul revolutiilor In istoriaumanitAtii (Bulgaria, Suedia, Cehoslovacia). Pentru istoria veche : legaturile politice introorasele grecesti antice (Germania), miscdrile romane in epoca helenistica (Polonia si Cehoslo-vacia), antichitatea si crestinismul. Pentru evul mediu : geneza statelor In Europa centraldin evul mediu (Cehoslovacia), formarea popoarelor to centrul si sud-estul Europei (Rominia),formarea statelor in Europa centrald (Polonia), rolul arabilor In istoria culturala (Germania),conceptii si metode ale istoriei oraselor medievale In ultima jumAtate de veac (Belgia).Pentru istoria modepnd si contemporand : monarhiile absolutist si particularitatile dezvol-Orli for In diferite tar' (U.R.S.S.) ; absolutism, oligarhii si miscari democratice in sec. alXVIII-lea (Norvegia) ; bazele economice sj sociale ale absolutismului (Rominia si Ungaria) ;mi5cdrile sociale In secolele XV si XVI si importanta for (Cehoslovacia) ; miscarile tardnestiIn secolele XVXVIII (U.R.S.S.) ; miscdrile taranesti din centrul si sud-estul Europei Insecolele XVIII XX (Rominia) ; importanta miscArilor populare in perioada de trecere dela feudalism In capitalism (Cehoslovacia) ; problemele politice si sociale ale primului rdzboimondial (U.R.S.S. 5i Polonia).

15 c. 3189

:

$i

:

:

si

:

www.dacoromanica.ro

1000 viATA 4

Din expunerea generals a temelor retinute rezulta un caracter mai stiintific al subiec-telor, ele raportindu -se la evenimente sociale, politice culturale de caracter mai general,InlaturIndu-se, sau, to orice caz, micsorIndu-se numarul temelor de stricta eruditie tehnicizantade la congresele anterioare. Aceasta trebuie considerate ca un progres, rezultat al influenteicreschide a istoricilor din Wile socialiste, a istoriografiei marxiste. Au fost reduse subiectelelegate de antichitate, dindu -se atentie epocii moderne contemporane. Nu Intimplator repre-zentantul grupului istoricilor de la Vatican, nemultumit, a cerut sa se mareasca numarul temelorcu subiecte din antichitate evul mediu.

Av Ind In vedere ca aceste schimbari corespund cu cerintele comitetelor nationale aleistoricilor din tarile socialiste, putem considera modificarea de profil si de continut asigurataviitorului congres ca un succes al istoricilor marxist-leninisti. Putem aprecia ca un succes atcomitetului nostru faptul ca participarea istoricilor romtni la lucrarile congresului a lostasiguratii cu cinci teme din acele propuse de nos.

Situatia generala a temelor admise a fost urmatoarea : din cele 97 teme totale,29 teme shit acele propuse de coinitetele din Virile socialiste, adica 1/4, deli numarulacestor comitete este de 7 fata de 38 membre ale C.I.S.H., adica 1/6.

La propunerea delegatului polonez, s-a aprobat ca viitoarea sedinta a biroului (1963)sa se tina la Varsovia ; este pentru intlia oara clod are loc o sesiune a unuia din organeleC.I.S.H. Intro tare socialists.

Acad. P. Conslantinescu-Iasi

COLOCVIIIL INTERNATIONAL DE CIVILIZATII BALC,A.NICEDE LA SINAIA

!titre 9 si 14 iulie 1962 a avut loc la Sinaia, In Castelul Foisor, Coloeviul internationalde civilizatii balcanice, desfasurat sub auspiciile Comisiei Nationale a Republicii PopulareRomine pentru UNESCO si Academia R.P.R. Au participat specialisti In probleme de istorie,istoria artei, istoria culturii, lingvistica filologie, etnografie etc. din Albania, Anglia, Austria,Bulgaria, Cehoslovacia, Franta, Grecia, Iran, Italia, Iugoslavia, Liban, Polonia, Rominia,Turcia, Ungaria Uniunea Sovieticii.

Lucrarile colocviului au fost deschise de acad. Athanase Joja, presedintele ApademielR.P. Romine presedinte al Comisiei Nationale pentru UNESCO. Salutind pe participantiila lucrarile Colocviului, presedintcle Academiei R.P. Romine a subliniat insemn6tatea lucra-rilor programate pentru cunoalterea mai adinca a formelor structurii civilizatiilor care s-aunascut s-au dezvoltat In diferite perioade istorice pe teritoriul Peninsulel Balcanice. Inacest fel a aratat In continuare comunicarile dezbaterile nu pot sa fie (leett prilejulunei mai bune cunoalteri a trecutului ca atare a unei mai bune Intelegeri a prezentului,al ciirui imperativ categoric este : prietenia respectul mutual Intre popoarele balcanice,prietenia si respectul reciproc Intre toate popoarele planetei noastre".

Acad. Tudor Vianu, secretar general al Comisiei Nation-ale pentru UNESCO, a expus.Intro succinta prezentare sub forma de alocujiune introductiva obiectivele programulColocviului, axat pe doua teme fundamentale : Unitatea diversitatea civilizatiilor balcanice"

Contributia lumii balcanice la legaturile dintre Orient si Occident". In legatura cu aceste

smiNTIFtcx

si

gi

$i

§i

si

gi

gt

gi

gi

gi

gi

0

gi

si

www.dacoromanica.ro

5 VIATA STIINTIFICA '1001

teme, acad. Tudor Vianu a adus unele contributii menite sa puns in lumina legaturile strinseale civilizatiilor balcanice cu celelalte civilizatii ti aportul urias adus civilizatiei mondiale.Reprezentantul directorului general al UNESCO, domnul N. Bammate a adus multumiri auto-ritatilor romtne din partea Consiliului executiv al UNESCO ti a directorului sau generalpentru buna organizare a Colocviului.

In cadrul primei teme au fost puse in discutie urmatoarele comunicari :Acad. George Oprescu a prezentat comunicarea Arta romineasca In contextul artci

balcanice", In care a cautat sä patrunda natura legaturilor dintre arta romtneasca ti celelalteante balcanice conform cu evolutia for istorica pIna la sfirsitul perioadei medievale. In aceastacomunicare s-a subliniat pe de o parte asemanarile evidente dintre artele popoarelor balcanice,influenta reciproea a acestora, influenta exercitata asupra for de arta bizantina, ti pe de altilparte originalitatea for profunda, elaborarea unor forme exterioare proprii ti a unui continutpropriu ca urmare a imprejurarilor gi necesitatilor istorice specifice. Un aspect dintre cele maiimportante al artei popoarelor balcanice s-a aratat In comunicare este remarcabilulsubstrat popular care explica vitalitatea ti prospetimea lor.

Savantul iugoslav S. Radojcic, In comunicarea Relattile artistice romIno-sirbe In luminarecentelor descoperiri", a adus o serie de contributii documentare noi la cunoalterea vietiiti activitatii unor personalitilti strbesti care au jucat un mare rol In istorla culturii rominestica staretul Nicodim ti tipograful Macarie. Autorul comunicarii a omagiat aportul deosebitde important al istoriografiei rominesti din trecut ti contemporane In elucidarea unor problemeimportante ale istorici artei popoarelor balcanice, oprindu-se In chip special asupra activitatiilui Gh. Bals ti N. Iorga. A stirnit un interes deosebit orientarea de baza a acestei comunicariconform careia n-au existat presupusele influente dinspre sud spre nordul Dunarii, precizin-du-se originalitatea monumentelor artistice din tinuturile romlnesti.

Istoricul grec A. Daskalakis in comunicarea Elemente comune ale miscarilor de eliberareale popoarelor balcanice" a pus In lumina caracterul comun al luptei tuturor acestor popoarepentru independents, faptul ca in momentele hotarltoare ale acestei lupte popoarele balcanices-au gasit Intotdeauna Impreuna. In comunicare a fost reliefata In chip deosebit personalitateamarelui dirturar ti luptator pentru libertate Rigas, ale carui idei iluministe scot In evident.5tocmai aceasta orientare catre.lupta units, comuna a tuturor popoarelor din Balcani. In Incheiere,autorul comunicarii a aratat ca exemplul luminos al lui Rigas trebuie sa fie §i In prezent nitimbold pentru colaborare ti fratietate In scopul perpetuarii aceluiali spirit.

Istoricul bulgar N. Todorov, in comunicarea Structura etnica a oralelor medievale balca-nice", a adus In discutie interesante probleme de metoda In legatura cu modul In care trebuiefolosite In aceasta problema izvoarele istorice. Autorul a subliniat faptul ca In actualul stadiaal cercetarilor problema este Inca departe de a fi rezolvata, ea distinctia se poate face mai alesIntre populatiile musulmane ti nemusulmane, dar ca In cazul acestora deosebirile etnice sintInca greu de deslusit pe baza actualelor date din izvoare. Un aspect important relevat de comu-nicare este disparitia celei mai marl parti a vcchii civilizatii urbane balcanice to urinainstaurlrii dominatiei otomane, In perioada careia all aparut Insal numeroase orate noi.

Un interes deosebit, firesc dat fiind problema tratatii, a Insotit comunicarca istoriculuiturc Faik Resit Unut, profesor la Universitatea din Ankara ti director al Arhivelor istoriceTurce Importanta arhivelor Imperiului otoman din punct de vedere al studiilor bal-canice". Numarul uriat de documente istorice inedite ti necunoscute nici macar prin inter-mediul inventarelor ti repertoriilor (cca. 40 000 000) a aratat vorbitorul punecontemporane sarcini de seams. E nevoie In aceasta privinta de o activitate colectiva susthauta,.

arhivisticii

:

www.dacoromanica.ro

1002 VIATA STIINTIFICA 6

de o contributie a turcologiei universale pentru ca acest tezaur de informatii sd ajunga a fifolosit de catre stiint.ele istorice si filologice.

Orientalista sovietied dr. A. I. Tveritinova de Ia Institutul de orientalistica alAcademiei de *Uinta a U.R.S.S., In comunicarea Importanta izvoarelor orientate pentrustudierea istoriei gi culturii popoarelor balcanice", a facut o serie de propuneri In legaturd cunecesitatea unei munci colective sistematice in ce priveste adunarea publicarea izvoarelorde acest fel. Autoarea comunicdrii a ardtat cd pe acest drum se va ajunge la o cunoastere maibund a problemelor fundamentale si se va putea pune In lumina adevarul istoric, unitateadiversitatea de formd structurri a istoriei balcanice.

Savantul bulgar acad. Vladimir Gheorghiev, profesor la Universitatea din Sofia, s a ocupatIn comunicarea : Problema lingvisticd comund a popoarelor balcanice" de substratul lingvisticcare se pare cd a stat la baza formarii tuturor limbilor balcanice antice, medievale contem-porane. Au fost formulate idei not cu privire la vechimea populatiei balcanice indo-europenepe care savantul bulgar o considers asezatA In Peninsula cu mult mai Inainte decit se credeIn general. Cu aceasta ocazie a subliniat necesitatea stringerii legaturilor Intre specialistiibalcanologi, necesitatea gdsirii unei forme de colaborare organizatd.

Prof. Panayotis Georgountzos de la Universitatea din Atena a prezentat comunicareaLimba literatura greacd mediator Intre Orient $i Occident In civilizatia balcanied", Incare a fixat locul pe care-1 considers hotaritor al culturii antice grecesti. In aceasta comunicares a formulat ideea cd atit cultura medievald greceascd, eft cea modernd sint o continuaredirects a celei antice cu acela5i rol in raport cu ansamblul civilizatiei balcanice.

Savantul polonez acad. W. Antoniewici, In comunicarea Cu Ruffle neolitice ale ceramiciipictate In Polonia ", a adus interesante contributii la cunoasterea ariei de rdspIndire a unorculturi neolitice imbratisind teritorii Intinse ale Europci sud-estice, centrale rasdritene.In felul acesta s-a ardtat In comunicare se poate observa din cele mai vecbi timpuriexistenta unor elemente comune de civiliza tie ale asezdrilor omenesti din aceste regiunL

Arheologul turc Hamit Zubeyir Kosay, director al Nluzeului de istorie si arheologie dinIstambul, In comunicarea Identitatea 5i diversitatea Intre preistoria anatolied cea balcanica(dupd cercetarile de la AlacahOy0k Gullficeg)", a adus la cunostinta rezultatele unorcercetdri arheologice recente. Acestea s-a ardtat In comunicare scot in evidenta numeroaseaspecte comune ale civilizatiei preistorice din Asia MicA si din Peninsula BalcanicA, maiales In epoca hitita protogreceascd.

In comunicarea Cultura poporului albanez ca element constitutiv al cultin li balcanice",prof. A. Buda de la Universitatea din Tirana a expus o succinta istorie a poporului albanez dincele mai vechi timpuri pind In zilele noastre In raport cu istoria celorlalte popoare. Comunicareaa ardtat cd de a lungul Intregii sale istorii, deli a suferit numeroase influente exterioare, poporulalbanez printr-o luptd dlrzA a stint sd-si pilstreze fiinta proprie de sine statAtoare.

Comunicarea acad. C. Daicoviciu citita de H. Daicoviciu intitulatA Civilizatiadada locul ci In cultura regiunii balcanice" a avut ca obiect expunerea In cadrul temei coloc-viului a cercetArilor de la Gradistea Muncelului. S a subliniat In aceastA comunicare origi-nalitatea dominantd a civilizatiei dace, formele ei specifice $i In acela5i timp legaturile evidentecu civilizaiiile sud- dunArene. Toate acestea fixeaza pentru ci N ilizatia decd un loc deosebitde important In ansamblul civilizatiilor balcanice antice.

In comunicarea Clteva aspecte ale coexistentei civilizatiilor balcanice Intre secoleleXV $i XVIII", prof. Jozsef Perenyi de Ia Universitatea din Budapesta s a ocupat de problemalegaturilor dintre cultura musulmand cea nemusulmanA in regiunile balcanice organizate deImperiul otoman sub forma pasallcurilor. Autorul a ardtat ca datorita unor Imprejurdri spe-

st

SI

si

si

sist

si

si

fI

ii

ft

www.dacoromanica.ro

'7 VIATA STIINTIFICA 1003

cifice, aceste done cultUri s-au Influentat reciproc, s au confundat fare sit se poate contopiIntr-o culture none.

Bizantinistul iugoslav Franjo Barisic, profesor la Universitatea din Belgrad, a prezentatcomunicarea Inscriptiile de pe monumentele artistice recent descoperite in Macedonia si Serbia",subliniind importanta unor date pentru cunoasterea mai buns a istoiriei balcanice din secoleleXIXII, mai ales in ce priveste legaturile dintre popoarele balcanice In vremea dominatietbizantine.

In cadrul celei de-a doua teme : Contributia lumii balcanice la legaturile dintre Orientsi Occident" au fost puse In discutie urmatoarele comunicari :

Savantul bizantinist Dionyssos Zakythinos, profesor la Universitatea din Atena sidirector a centrului grec de studii bizantine, a prezentat fn comunicarea Sinteza bizantinain antiteza Orient-Occident" conceptia sa proprie cu privire la locul lumii bizantine Inansamblul lumii medievale. Autorul comunicarii a subliniat faptul ce In nici un momental istoriei sale Bizantul n-a avut o existents izolate, ca legaturile cu Occidentul gi Orientul

gi ca atare influentele reciproce au fost continue.In comunicarea Influente grecesti gi romane in Balcani", acad. Emil Condurachi a

pus in lumina insemnatatea hoteritoare in dezvoltarea lumii balcanice a influentelor exerci-tate de stralucitele civilizatii greaca gi romans. Comunicarea a prezentat sub o forma sinteticadatele problemei in ce priveste Inceputurile influentelor gi primele contacte cu lumea balcaniceautohtona, confruntarea gi apoi sinteza definitive.

Savantul britanic, prof. Ronald Syme de la Universitatea din Londra, In comunicareaMari drumuri balcanice In timpul Imperiului roman", a pus In lumina importanta acestuifactor in dezvoltarea lumii balcanice sugerind ce poate gi pentru cercetarea situatiilor din Evulmediu ar fi bine se se is In consideratie uncle din metodele folosite pentru cercetarea epociiantice.

In comunicarea Contributia literaturii grecesti moderne la relatiile dintre Orient siOccident", prof. Andre Mirambel, directorul Inaltei scoli de limbi orientate mocierne", asubliniat ca literatura greaca pastreaza In continuare gi In epoca noastra tradittile Ultra-turii grecesti antice gi medievale de punte lntre Orient si Occident In cc priveste recep-tarea influentelor respective, precum si vehicularea for In ambele directii.

Prof. Nurullah Berk de la Universitatea din Istambul a prezentat comunicarea Picturabalcanice (curente Internationale gi folclor)" In care a Incercat se evidentieze anumite elementecomune in ce priveste arta contemporana. Cu viu interes a fost primita propunerea sa de a seorganiza In fiecare din manic muzee din regiunea balmlike expozitii permanente de pictur.1 gisculpture ale diferitelor taxi din aceasta regiune.

Muzicologul Ha lil Bedi Yonetken de la Universitatea din Ankara, In comunicareaDimitrie Cantemir In istoria muzicii turcesti", a adus interesante contributii not la aceastaproblems prin punerea In lumina a faptului putin cunoscut ca marele carturar romin, in afarade lucrarile sale despre muzica tura, In acelasi timp a compus uncle bucati de muzica turd'pe care part'cipantii la Colocviu le-au putut auzi imprimate pe bands de magnetofon.

Comunicarea prof. Camille Aboussouan de la Universitatea din Beirut s-a intitulatO etapa importanta In relatiile Orient-Occident : crearea tipariturilor arabe In Europa occiilen-tale gi balcanice ". Autorul comunicarii a pus In lumina importanta in aceasta directie a contri-butiei rorninesti, locul deosebit pe care-1 ocupa In tiparirea textelor arabe imprimeria de In

www.dacoromanica.ro

1404 VIATA STIINTIFICA 8

Snagov, precum si meritele In aceasta privinta ale unor domni ca C. BrIncoveanu si N. May-rocordat.

In comunicarea CIteva momente si aspecte ale contactelor culturale ale poporuluialbanez", prof. Mahir Domi de la Universitatea din Tirana s-a referit, mai ales pentru epoca renas-terii §i umanismului si apoi pentru cea a miscarii nationale, la numeroasele contacte albanezcde-a lungul istoriei atit cu lumea otomanii, cit si cu cea italics.

Istoricul Italian Angelo Tamborra, profesor la Universitatea din Roma, s-a ocupat incomunicare Lumea balcanice, Italia si relatiile dintre Orient si Occident din epoca Reformeisi a Contrareformei piny la trezirea nationalitatilor In sec. al XIX -lca" de problema contacteloritalo-balcanice si a rolului accstora in dczvoltarea umanismului si a miscarii nationale In Balcani,de contributia cercurilor progrcsiste italiene la lupta popoarelor balcanice Impotriva dez-nationalizarii si obscurantismului, pentru progres cultural si spiritual.

Bizantinistul bulgar Dimitar Anghelov, profesor la Universitatea din Sofia, a prezentatcomunicarea Miscarea bogomililor to Balcani si influenta ei In Europa Occidentals" aratIndca bogomilismul reprezinta principala manifestare istorica a poporului bulgar In Evul mediuca miscare de protest social si spiritual, de unde ecoul atit de puternic pe care 1 -a avut to IntreagaEuropa. Autorul cornunicarii a subliniat caracterul complex al bogomilismului, deosebirile devederi Intre masele bogomilice si clericii fanatici lipsiti uneori de realism politic.

Orientalistul ceh Ivan Hrbek de la Institutul de orientalistica din Praga, In comunicareaSlavil balcanici si tarile arabe", a facut o interesanta trecere In revista a mentiunilor ce se potgrist In izvoarele arabe cu privire la slavii balcanici, mai ales In legaturil cu traficul, alit de intensto Evul mediu, de sclavi proveniti din Peninsula Balcanica si vInduti In tIguiile diferitelor orasedin Orientul apropiat, Africa de nord si Spania musulmana.

In Incheierea Colocviului, dupa cuvIntarile domnului N. Bammate, reprezentantul direc-torului general UNESCO, acad. Tudor Vianu, secretar general al Comisiei Nationale a R.P.R.pentru UNESCO, si ale celorlalti participanti care au tinut sa multumeasca organizatorilor romlnipentru buna desfasurare a Colocviului, s-a considerat, data fiind importanta si complexitateaproblemelor stiintif ice In dezbatere mai ales to domeniul stiintelor istorice si filologiceIn regiunea Balcanilor si In general In sud-estul european, ca este necesara o forma organizatdsi continua de colaborare. In acest sens s-a cazut de acord In unanimitate sa se constituie uncomitet provizoriu care va fi Insarcinat sa Intreprinda demersuri pe plan national si international,tinzlnd la crearea unor organizatii internationale de studii balcanice to scopul promovarit cerce-tarilor stiintifice In domeniul stiintelor umane In regilnea Balcanilor si a sud-estului Europei.

Comitetul provizoriu se compune dupa cum urmeaza : Albania A. Kostallari si A. Buda ;Anglia Ronald Syme ; Austria E. Buschbeck ; Bulgaria V. Gheorghtev si N. Todorov ;Franta A. Mirambel ; Grecia A. Daskalakis si D. Zakythinos ; Italia A. Tamborra ;Jugoslavia S. Radojcic si F. Barisic ; Liban C. Aboussouan ; Romlnia T. VianuEm. Condurachi ; Turcia F. R. Unut st H. Z. Kosay ; Ungaria J. Pcrenyl ; U.R.S.S.A. S. Tverittnova.

Comitetul provizoriu ales de catre participanti a hotarlt sa desemneze In mod provizoriupe acad. Tudor Vianu ca presedinte.

Comitetul exprimat speranta ca UNESCO si Consiliul international de filozofie sistiinte umane (C.I.P.S.H.) 1st vor aduce In cel mai scurt timp sprijinul for la punerea In aplicarea acestui protect.

E. St.

si

§i-ft

www.dacoromanica.ro

9 VIATA STIINTIFICA 1005

150 DE ANI DE LA N.ATERE.A. LUI GHEORGIIE, BARITIU

In ziva de 29 iunie 1962 a avut loc la Academia R.P.R. o sedinta festiva cu prilejul ani-versdrii a 150 de ani de la nasterea lui Gheorghe Baritiu.

Deschizind sedinta. acad. Athanase Joja, presedintele Academiei R.P.R., a rostit unscurt cuvint introductiv in care a subliniat activitatea multilateral) desfasurata de glungul mai multor decenii de Gh. Baritiu unul din invatatorii de seams ai poporuluiromln, luptator dlrz si luminat pentru progresul social si independenta nationals ".

Acad. D. Prodan a prezentat apoi comunicarea Gheorghe Barifiu. Gavin( contemorativla 150 de ani de la nasterea sa. Gh. Baritiu a subliniat la tnceput acad. D. Prodan estepersonalitatea cea mai reprezentativil a istoriei rominilor transilvaniei din secolul al X IX-lea,deoarece nici unul dintre carturarii nottri nu s-a identificat ca el pc un timp alit delung ti atit de multiplu Cu viata aspiratiile rominilor din Transilvania".

Nascut In 24 mai 1812 In satul Jucul de Jos, aproapc de Cluj, Gh. Baritiu a invatat tareanii 1824-1827 la gimnaziul din Blaj, de unde a trecut la colegiul piarist din Cluj, ale carorclase superioare tineau loc atunci de InvatamInt superior de filozofie. Dupa terminarea studliloreste numit In 1834 profesor la clasele de filozofie ale liceului din Blaj, pentru ca in 1836 sa piecela Brasov, la chemarca negustorilor de acolo. In 1838 scoate cele dour tot ale sale Foaie pentruininte, inima si literatura" Gazeta Transilvaniei", cu care punea bazele preset romtnestidin Transilvania. Foile lui au trebuit dues viata in conditii deosebit de grele, sub o intreitdcenzura : una locals (saseasca), alta a guvernului (maghiar), o supracenzura a consilierului can-celariei aulice din Viena. Dar Baritiu infrunta cu tenacitate ocoleste mutte primejdii, tiestrecoare ideile in articole aparent inofensive prin aluzii discrete sa-si invite cititorul sii citeascrisi printre rinduri.

An de an activitatea lui Gh. Baritiu create tot mai mutt In amploare ; el aevine unul dintreconducatorli rominilor din Transilvania. In 1848 este, impreuna cu S. Barnut.iu, vicepresedinteal Marei Adunari Populare din 3/15 martie de pe Cimpia Libertatii de la Blaj. Prin Toile salael devine unul din cei mai insemnati purtatori de cuvint ai miscarii revoluttonare romlnestrUrmareste Insa cu emotte evenimentele din Moldova §i Tara Romineasca, hind unul din te.primii care cuprind In orizontul for revolutionar toate cele trei tart rominesti.

Dupa inabusirea revolutiei, Gh. Baritiu este invitat salt continue activitatea In tarn ",unde in 1859 a fost numit inspector general pentru scolile din Moldova. Se reintoarce insa InTransilvania, unde desfAsoara o bogata activitate politics in spiritul sust.inerii revendicdrilormaselor romtnesti, aparArii intereselor tardnimii. In 1861 este printre fondatorii Astrei",asumIndu-s1 sarcina cea mai Brea, postul eel mai activ al societatii, Secretariatul, reclactareaorganului ei de publicitate Transilvania". Gh. Baritiu este, de asemenea, unul dintre membriifondatori ai Societatii Academice", desfasurInd o bogata activitate In calitate de presedinte alsectiei istorice. Moartea 11 surprinde la 2 mai 1893, in plina activitate, la numai cIteva luni dupace fusese ales presedinte al Academiei Rominc.

In cei aproape 60 de ani de munca, Gh. Baritiu a desfasurat o activitate cu totul neobis-nuita, pe eft de bogatA pe atit de multilaterala. Prcocuparile lui au fost deosebit de variate : de lafilozofie, stiintele naturii, pins la istorie, economie, literatura, arts, folclor chiar la maruntesfaturi gospodaresti pentru tarani. Activitatea sa publicistica este impresionanta : o IncercarerecentA de bibliografiere cuprinde peste 6000 de titluri. Publicattile lul erau enciclopedice,lndeplineau multiple functiuni, tinind loc de ziar si de carte, de organ de luptA $i de motor al pro-

Gheorghe Baritiu a fost un om al epoch, un iluminist prin excelenta. In conceptia sa,conditia primordiala a ridicarii unui popor, a oricarui progres, o constituia ridicarea culturala.

si

sisa-si

sisi

si

si

gi

si

sips!

pasirIi.

www.dacoromanica.ro

1006 VIATA IINTIFICA 10

Activitatea sa era cillauzita de cloud notiuni inseparabile. : cultura si progresul, care sl cuprindaIntregul popor romin. Baritiu nu a stat nici un moment la indoiald sA afirme cd centrul culturiirominesti trelmfa sa fie la Bucuresti. Ziarele si revistele lui aveau colaboratori si cititori In toatecele trei tari romtnesti. I deile sale Isi au desigur limitele for legate de condiiiile In care a activat,de clasa din care a facut parte. In aceste limite Ina el a nazuit mereu spre Inainte infruntindobstacolele, a cautat drumul progresului.

Cu pasiune Insufletire a urmarit Baritiu tot ceea ce s-a petrecut in cele cloud tartromlnesti, de dincolo de Carpati. S-a entuziasmat pentru Unirea Principatelor 5i a urmarit cuIncredere Insufletire desfasurarea efectele rdzboiului de independentd. El si-a dat seama caunirea si independenta erau treptele pe care poporul romtn pasea hotarit Inainte spre desavIr-sirea unitatii sale nationale.

Activitatea lui Baritiu a fost strAbdtuta de la un capat la altul de un puternic simt alcontemporaneitatii, de suflul permanent al actualitapi. Indiferent din ce domeniu isi lua subiec-tele, ele aveau aceeasi menire sa educe, sa trezeasca constiinte, sd indemne la actiune. Istoriatnsasi, din care mai mutt decit din oricare altA disciplind facut o specialitate, a pus-o inserviciul luptei. Pentru Baritiu istoria a lost o stiinta militantii, servind arme de luptapentru prezent .i viitor. Principala sa °nerd : Parli alese din istoria Transilvaniei infatiseazdIn toata amploarea luptele din secolele XVIII 5i XIX, si, cu deosebire, evenimentele anului 18485i deceniilor urmatoare, la care el insusi a lost martor sau participant. Opera lui istorica intradeci in plinA actualitate, servind temeiuri imediate luptei in curs.

Nimeni n-ar putea face o separatie Intre Baritiu omul de cultura omul de actiune,intre omul de stiinta 5i cetdteanul luptator social si politic. Nici el nu s-a gindit nicicind la asemeneadistinctie. In activitatea lui, idee 5i actiune se completeazd In mod firesc, in mod necesar, seIntretes indisolubil, se tneadreazd in acel tot organic care e opera vietii sale. Baritiu a prins rada-cini Intinse In solul vietii de toate zilele, a luptelor si nazuintelor poporului sau, s-a identificatcu viata aspiratiile lui de atunci.

Noud, celor de azi a spus in Incheiere acad. D. Prodan Gh. Baritiu ne-a Idsatmostenire o opera care constitute o extrem de bogata si pretioasa documentatie pentru epocasa, un nesecat izvor de invataminte. Ne-a lasat insa cu deosebire exemplul vietii sale : pasiuneapentru muned, lupta pentru mai multd lumina, pentru continuu progres, optimismul robust,Increderea in virtutile si puterea de viata ale poporului romin, o inimA calda care a batut mereuIn acelasi ritm cu a poporului sau".

A luat apoi cuvintul prof. T. Bugnariu, membru corespondent al Academiei R.P.R., carea sustinut comunicarea Concepfille social-politice ale lui Gh. Barifiu. Dupd o succintd, darcuprinzatoare caracterizare a iluminismului $i a curentelor politice ideologice care s-au mani-festat in Transilvania In prima jumatate a sec. al XIX-lea, prof. T. Bugnariu a ardtat cd studiereamostenirii lui Baritiu dezvaluie, ca una din trdsaturile definitorii ale activitdtii teoretice si prac-tice desfasurate de el, constanta si continuitatea, find abateri sensibile sau reculdri, a atitudiniisale progresiste. ImbrAtistnd din tinerete idealurile burgheziei In ascensiune, el le va raminecredincios pind la moarte.

Valorificarea mostenirii culturale a lui Gh. Baritiu are ca obiect in primul rind ideile salesocial politice. El n-a scris lucrdri teoretice de sociologic, dar a tratat teoretic probleme econo-mice, politice, sociale 5i culturale ale luptei de eliberare sociald 5i nationald. Find sa fi ajunsla explicarea stiintified a dezvoltarii sociale, el a intuit, datorita situdrii sale pe pozitiile bur -gheziei in ascensiune pe linia intereselor poporului, uncle din legriturile acesteia $i a reusit sainterpreteze just numeroase fenomene sociale.

Un loc central In opera lui Baritiu II ocupd analiza critica feudalismului. El si-a (batseama de rolul de 'rind in progresul social pe care it reprezentau relatiile feuciale 5i de expresia

si,

si

si si

st

si

st

st

si

si

www.dacoromanica.ro

11 VIATA STIINTIFICA 1007

lor politicd din acea vreme absolutismul. De aceea el se pronuntd atilt In timpul revolutieidin 1848, cit. si In anii urmatori pentru InlAturarea radicald a lobagiei Si Improprietdrireataranilor (improprietdrirea emanciparea taranilor scria el In 1861 e singurul mijlocde a ridica natiunea romInd la stima cuvenita unei natiuni civilizate"). Demascind diferite formeale exploatarii feudale, Baritiu a subliniat necesitatea luptei de clasA impotriva feudalilor, gdsindu-i justificare din punct de vedere economic, istoric, juridic Si uman. Totusi el nu i-a Inte lesIntreaga semnificatie, apropiindu-se in aceasta privinta de istoricii francezi ai restauratiei

In scrierile sale anterioare anului 1848, Baritiu arata necesitatea schimbdrilor socialepe cale pasnica. Totusi, el a ajuns des eama ca, pe calea reformelor, masele nu se vor puteaelibera de sub jugul iobAgiei. De aceea a salutat cu entuziasm revolutia din 1848 din tArileromine, desfAsurInd o bogata activitate. El sublinia totodatA lul revolutiei In ridicarea con-stiintei maselor justetea principiului autoadministrdrii. Cu toate acestea, limitele clasei salenu 1-au permis sd depAseascd conceptia iluministd despre revolutie sd vada transformarealegicd a orinduirii capitaliste. In aceasta consta, de altfel, limita conceptiei sale despre progresul social.

Baritiu s-a ridicat cu bonfire impotriva asupririi nationale. Fats de tendintele de desnationalizare a rominilor transilvdneni, promovate de clasele stapinitoare, el a luat atitudine Incadin primii ani ai activitAtii sale. In acelasi timp el a detestat ura nationald si a protestat ImpotriN apersecutiilor rasiale.

Desi a luptat impotriva orInduirii feudale, pentru instaurarea dezvoltarea relatiilorcapitaliste, Baritiu n-a fost un apologet al capitalismului. Dimpotrivd, el a surprins multedin aspectele Intunecate ale acestuia le-a criticat (de pildA, procesul pauperizArii clasei muncitoare proletarizarii tdranimii paralel cu accentuata Imbogatire a unui pump de capitalisti

mosieri, demascarea ,ai combaterea colonialismului etc.). In critica fAcuta actiunii nefaste amarelui capital, se resimte influenta socialismului mic-burghez.

In Incheierea comunicarii, prof. T. Bugnariu a subliniat ca Gh. Baritiu, luptAtor pentrudrepturile democratice ale poporului, Indrumator de .seams al vietii culturale, Intemeietor atziaristicei romtnesti din Transilvania, constitute una din marile personalitati ale trecutului nostru,a cdrui.mostenire culturala este valorificata astazi inclusd In patrimoniul cultural al poporuluiromln.

Acad. Athanase Joja a multumit, in Incheierea sedintei, acad. D. Prodan si prof. T. Bugnariu pentru comunicarile interesante $i documentate ce au fost prezentate.

Gr. C.

CONSTITUIRE,A. ASOCIATIEI DE STUDII BIZANTINE DINREPUBLICA POPULARA ROMINA"

In ziva de 28 iunie a.c. a avut loc In sala de sedinte a Institutului de istorie at AcademieiR.P.R. o adunare a istoricilor filologilor cu preocupdri in domeniul bizantinisticei, adunareconvocata de Sectia de stiinte istorice a Academiei R.P.R. Sedinta a fost condusa de un prezidiudin care au facut parte prof. N. Banescu, prof. V. Great, acad. Em. Condurachi, prof. D. M.Pippidi.

Acad. Em. Condurachi, In numele Sectiei de stiinte istorice a Academiei R.P.R., a desehissedinta transmitInd adunarii salutul gi urdrile de succes din partea acad. C. Daicoviciu, prell-

Si

gi

si

sg-si

slII

11

si

si

si

www.dacoromanica.ro

1008 VIATA 5111NTIFICA 12

(-bade sectiei si al acad. P. Constantinescu-Iasi, presedintele Comitetului National al istoricilor.In continuare a subliniat importanta contemporana a studiilor de istorie si filologic bizantinasi, ca atare, necesitatea continuarii traditiilor valoroase ale bizantinisticei romine. Pentru partici:parea in chip organizat a oamenilor de stiinta din Cara noastra la dezvoltarea bizantinisticeicontemporane, si pentru incurajarea eforturilor celor care s-au dedicat In total sau In parteacestui fel de cercetari, a propus in numele sectiei de stiinte istorice a Academia R.P.R.constituirea Asociatiei de studii bizantine din R.P.R.", asocialia urmind salt desfasoareactivitatea sub egida Academia R.P.R. si a Comitetului National al istoricilor din R.P.R.

Adunarea, in unanimitate, a aprobat infiintajea Asociatiei si a ales un comitet de condi -care alcatuit in modul urmator :

Presedinte de onoare prof. N. Banescu, presedinte prof. V. Grecu, vicepresedinti : prof.M. Berza, acad. Em. Condurachi, prof. Al. Elian ; secretar general conf. univ. Eugen Stanescu ;membri : Gh. Cront cercetator principal, prof. arh. Gr. lonescu, prof. D. M. Pippidi, prof. GILtitefan, prof. V. Vatasianu. In continuare, salutind Insemnatatea infiintarii Asociatiei, prof.N. Banescu, prof. V. Grecu, acad. Em. Condurachi, prof. D. M. Pippidi, prof. I. Comanau dubliniat utilitatea intensificarii activitatii In domeniul bizantinisticei si au facut pro-puneri de natura organizatorica. In prima sa sedinta comitetul de conducere constituit aluat o serie de hotartri cu privire la elaborarea unui statut al Asociatiei, la activitateaacesteia prin sedinte, probabil lunare, de referate si comunicari precum si stringerea de ma-teriale pentru o publicatie proprie.

P. 0.

CRONICA.

In luna iunie a.c., Institutul de istorie al Academiei R.P.R .-a prima vizita dr. H. GordonSkilling, profesor de stiinte politice la Universitatea din Toronto (Canada), specialist in problemede istoric contemporana ; din S.U.A. a sosit prof. Frank Manuel de la catedra de istorie univer-

sals (contemporala) de la Brandis University.

*Prof. M. Berza, seful sectiei de istorie universals a Institutului de istorie al Academia

R.P.R., a facut, Infra 18 iunie si 10 iulie, o calatorie de studii In U.R.S.S. cu prilejul careia astudiat problemele : manuscrise slavo-romine din sec. XVXVI cu miniaturi si ornamente,ctt si organizarea studiilor de istorie universals In U.R.S.S. In acest scop, d-sa a facut cercetariIn Biblioteca V. I. Lenin", la Cabinetul de manuscrise al Muzeului istoric din Moscova, la Biblio-teca Salttcov-Scedrin din Leningrad si la Biblioteca de stat din Kiev.

In tlmpul calatoriel sale prof. M. Berza a Unlit o comunicare la Institutul de istorie alAcademiei de *Uinta a U.R.S.S. intitulata : Cercetarile de istorie universals In R.P. Romina", farla radio a vorbit despre Relatiile romtno- sovietice to domeniul stiintelor istoriei". Domnia sa-a stabilit de asemenea legAturi cu oameni de stiinta sovietid de specialitate.

rt.

www.dacoromanica.ro

13 VIATA 8TIINTIFICA 1009

In luna iulie a.c. au Post oaspetii Institutului de istorie al Academiei R.P.R., prof. JozsefPerenyi, de la Universitatea din Budapesta catedra de istoria popoarelor slave, si prof. Angell()Tambora, specialist In istoria balcanica, veniti In tam nosatra cu ocazia Colocviului internationalde civilizatii balcanice de la Sinaia (9-14 iulie).

De asemenea, ne-au vizitat Institutul, prof. I. Alexeev, seful catedrei de logicil de InUniversitatea Lomonosov" din Moscova, membru In Prezidiul Sindicatelor din U.R.S.S., venitIn tarl la invitatia prin Ministerului Invatamintului In legatura cu pregatirea materialuluipentru simpozionul de la Moscova.

*Prof. Theodor Ostasko, directorul Institutului de cercetari stiintifice to domeniul scolilor

din Chisinau, a cercetat In iulie a.c., la Institutul nostru In colectivul Bibliografia istorIca a Rona-/lid 1800-1900 si la Biblioteca Academiei R.P.R., materiale privitoare la perioada 1856 1878.

*La 21 iulie a.c. au venit in tara noastra de la Moscova (Institutul de istorie at Academiei

de t,iin(.e a U.R.S.S.) dr. in stiinte istorice F. A. Grecul si G. D. Kiriakidis, aspirant In stiinteistorice. F. A. Grecul a studiat in bibliotecile arhivele noastre materiale privitoare la problemarelatiilor agrare In Moldova In sec. XVI XVII. D-sa a facut cercetiiri In Biblioteca Institutului-de istorie din Bucuresti, Biblioteca Academiei R.P.R., Biblioteca Institutului de istorie din Iasi.F. A. Grecul a tinut la Institut o comunicare privind aceeasi problemil (rezultatul cerceta-rilor In domeniul raporturilor agrare In Moldova In secolul al XVI-lea si prima jumatate asec. al XVII-lea) concluzii la studiul ski : Raporturile agrare in Moldova in veaculal XVI-lea si prima jumatate a veacului al XVII-lea".

G. D. Kiriakidis a studiat materiale In legatura cu tema Lupta de eliberare a poporuluigrec. 1940-1945".

p

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

C E N Z II

Istoria Rominiei, vol. I*Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1960, LXXII + 889 p XVI pl.

Rdspunzind sarcinii trasate de Con-gresul al II lea al P.M.R., Academia R.P.R. atrecut, sub ingrijirea unui comitet de co-ordonare, la redactarea unei Istorii a Rominiei,pe baza celor mai not cercetdri $i In luminaYnvajaturii marxist- luniniste. Primul volum,de care ne ocupdat aci, a aparut la sfirsitulanului 1960 si cuprinde istoria stravecheveche a patriei noastre, sub redactia unui.comitet avind ca responsabil pe acad.C. Daicoviciu.

in primul rind, se cade a releva carac-terul profund colectiv al muncii de redactare,la numdrul irnpresionant de mare at cola-boratorilor propriu-zisi fiind de adAugat nu-merosi participanti activi la discuttile dindiferitele faze ale procesulul de redactare. Deasemenea, merits a fi subliniata ideea Intoc-mirii unor capitole introductive, menite acreea cadrul absolut necesar al lucrdrii. Yn

afard de CuvInt tnainte notam : Caraclerizareageograricd a leritoriului Republicii PopulareRorntne (T. Morariu) ; Prerafd (in acelasitimp o schita istoriograficd a istoriei Rominiei,parte, din acest punct de vedere, cam preasumard) ; Izvoare (densd mult mai completd,

* Recenzia de faId a fost alcatuita Inmodul urmdtor : pentru partea I a volu-mului I al Istoriei Rominiei S. Morintz ;pentru partea a II-a si a III-a lorgu Stoian,pentru partea a IV-a Eugen Stanescu.

suplinind, In oarecare mAsurd, lacunele capi-tolului precedent).

Yn ceea ce priveste lucrarea propriu-zisd,insumind 890 p., ea este Impartita In 4 parti,fiecare cii o bogata bibliografie, iar la sfirsiteste prevazuta cu un amplu indice general,cu un indice de autori, un indice de cuvinte

termeni grecesti Si o tripid lista a figurilor,planselor $i vignetelor.

Yn partea I, Ortnduirea comunei primlive, este expusd, pentru prima data, In modamplu evolutia societdtilor omenesti de peteritoriul ;Aril noastre In vremurile stravechi.Vechile lucrdri de sintezd, scrise in timpulregimului burghezo-mosieresc, tratau cu totulinsuficient lacunar, sub denumirea de Ore-istorie, epoca orinduirii comunei primitive,o epoca de eel mai mare interes pentru toategeneratiile viitoare, pentru ca formeazd tomelia tntregii dezvoltdri superioare de maitirziu", dupd cum a aratat F. Engels.

in conditiile create de regimul de democrape populara, avind la bazd conceptia materialismului istoric valorificind tntreg materialul documentar existent, un colectivformat din cei mai buni specialisti a elabo-rat pentru prima data istoria completA aorinduirii comunei primitive de pe teritoriulpatriei noastre.

Orinduirea comunei primitive, primaformatiune social economical, este documentats pe teritoriul noastre intre circa

gl

tarii

E

+

ii

si

Si

www.dacoromanica.ro

012 RECENZII

600 000 I.e.n., de cInd dateaza cele mai vechiurme de activitate omeneasca, §i sec. II.e.n., Old apare statul sclavagist incipientdac. In acest mare interval de timp, Intredesprinderea omului de animalitate §i apari-tia civilizatiei, societatea omeneasca a parcursIn evolutia sa ascendents mai multe etape.

In capitolul I, Constituirea gi consolidareacomunei primitive. Ginta matriarhald. Epocapietrei, este tratat intervalul de timp dintreaproximativ 600 000 I.e.n. 1800 I.e.n.,and principalele unelte folosite de om eraucioplite din piatrd. In acest rastimp, se disting,pe baza uneltelor folosite, trei perioade : paleo-liticul, mezoliticul §i neoliticul. Primul sub-capitol se ocupa de Aparifia socieldlii omenestisi Inceputurile organizdrii gentilice matriarhale.Epoca veche mijlocie a pietrei (paleolilicul.i mezoliticul).

Paleoliticul (redactat de C.S. Nicolaescu-Ploplor, p. 3-25). Primele manifestari deactivitate omeneasca, datind de la Inceputulpaleoliticului inferior (circa 600 000 - 120 000),stilt bolovana§i de rlu cu o muche ta-ioasa, apartinInd a§a-numitei culturi deprund. Asemenea unelte primitive au Postdescoperite recent pe valea Dirjovului (r.Slatina, reg. Argo). Din aceste unelte auevoluat ulterior topora§ele de mina carac-teristice paleoliticului inferior documentatprin descoperirile de la : Capu§ul Mic (liigaCluj), Slatina, Mitac (pe Prut), Bucure§ti,Valea Lupului (linga Iasi), Ripiceni §1 Giurgiu.

In paleolilicul mijlociu (circa 120 000100 000), se constata progrese importanteIn evolutia culturii materiale, care poartadenumirea de muslerian. Cea mai insemnatarealizare din aceasta vreme este obtinereaartificiala a focului, iar uneltele de piatracaracteristice shit : virful de mina §i razui-torul pe alchie. A§ezari musteriene In Caranoastra cunoa§tem in pe§terile de la Baiade Fier Bora,teni (Oltenia), Ohaba-Ponor,Nandru §l Pe§tera (Transilvania) §i Cheoc(Dobrogea). Exists de asemenea §i a§ezarito aer liber la Mitoc .i Ripiceni.

Omulul de tip Neanderthal din paleoli-ticul mijlociu fi urmeazii In paleolilicul su-

perior (circa 100 000-10 000) Homo sa-piens fossilis. In aceasta perioade se re-marca un mare progres In confectionareauneltelor din silex, oase, tilde§ §i din coarnede ren §i de cerb din care se 'amen vlrfuride sulite, harpune §i pumnale. Paleoliticulsuperior din tare noastra e reprezentat de cul-ture aurignaciand cu trei etape de dezvoltare.Primele doua etape shit documentate laIaza§el, Ceahlau, Mitoc, Vddastra, Baia deFier, Cioclovina etc. In cea de-a treia etapadocumentata In a§ezarea de la Ceahlau sedezvolta aspectul cultural denumit kosten-kian, care patrunde in regiunile noastre din-spre raserit. In paleoliticul superior organi-zarea sociala se caracterizeaza prin gintamatriarhala. Atunci apar primele mani-festari de arta.

Mezoliticul (I. Nestor, p. 25 -27; C. S-Nicolilescu-Plop§or, p. 27-29) dateaza intreaproximativ 8 000 §i 5600 I.e.n. Arheologiadocumenteaza Intre paleolitic §i neoliticexistenta unei perioade de tranzitie denumitamezolitic, corespunzInd geologic perioadeipostglaciare. Paralel cu clima, s-au transfor-mat flora §i fauna. Noile conditii naturaleau determinat adaptarea treptata a sock-tatii omenesti. In mezolitic se generalizeazafolosirea arcului, a Post inventat toporul pro-priu-zis, barca dintr-un trunchi de copac §ise domestice§te primul animal, clinele. Unel-tele de silex se remarcd prin dimensiunilefor mici (microlite).

La bane Herculane, in Pe§tera haidu-cilor", s-au gasit urme de a§ezari vremelniceale unor vInatori §i pescari azilieni, veniti pro-babil dinspre sud-vest. In masivul Ceahlau,in poiana La Scaune", s-a cercetat o allya§ezare apartinInd swiderianului, culture cares-a intins din nord-estul Germaniei 'Ana Inbazinul Volgai.

De§i descoperirile privind mezoliticulstnt deocamdata rare In tara noastra, §i Incamai exista discutie data aceasta etapa tre-buie ata§ata paleoliticului final sau trebuieconsiderate ca o perioade cronologica cul-turala de sine statatoare, este de remarcat

2'

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

3 RECENZI1 1013

felul in care a fost puss problema in lucrareade fate.

Trebuie subliniat faptul ca, datoritadezvoltArii inegale a unor populatii din re-giuni cu conditii naturale diferite, In cursulholocenului nu era necesar ca In toate regiu-nile societatea omeneasca sa parcurga aceleasitrepte de dezvoltare.

Al doilea subcapitol, Perioada de Inflo-rire a organizdrii gentilice malriarhale. Epocanoud a pielrei (neoliticul) (D. Berciu, p. 29 40,42-60, 71 -82; Vladimir Dumitrescu,p. 40-42, 60 71) expune perioada cuprinsaIntre mijlocul mileniului al VI-lea si sec. alXVIII-lea 1.e.n., adica intreaga desfa-surare a vigil neolitice de pe teritoriul Orlinoastre. Trecerea de Ia economia de vinatori,culegatori §1 pescari, din paleolitic si mezo-litic, Ia economia de cultivatori de plantesi crescatori de vite, In neolitic, a constituitun uria§ progres In viata societatii omenesti.In neolitic se perfectioneaza si se generalizeazatehnica slefuirii uneltelor de piatra, apar si sedezvolta mestesugurile casnice : torsul, tesutul,olaritul. Catre sfIrsitul epocii Incepe A sepractice metalurgia cuprului. Descoperirilearheologice din asezarile neolitice oglindescstructura organizarii sociale, care era comu-nitatea gentilice matriarhala. In evolutiaculturii neolitice din tam noastra au fostdeosebite mai multe etape :

I. Protoneolilicul (mil. al VI-lea) pe-rioada de formare a culturii neolitice este Inprezent putin cunoscut.

II. In neoliticul ampuriu (circa 55003500 I.e.n.) economia se baza pe cultivareaplantelor si pe cresterea vitelor la un nivelrelativ scazut. Un rol important 11 joaca IncavInatoarea. In aceasta vreme se dezvoltaculturile : Cris, cultura ceramicii liniare,Hamangia (faza veche), Turdas-Vinea si Tisa(faza veche).

III. In neoliticul mijlociu (circa 35002800 I.e.n.), constatam acelea§i ocupalii, darla un nivel mai ridicat. Apar primele obiectede cupru. Acum avem culturile : Hamangia,Vddastra, un aspect mai nou al culturii Turdas-Vinia, denumit Bast, si cultura Boian.

IV. Neolilicul tlrziu (circa 2800 19001.e.n.) e caracterizat printr-o stare economics,Infloritoare, triburile locale atingtnd cea mai1nalta treapta a orinduirii comunei primitive.Cresterea productiei si posibilitatea acumulariide rezerve de brans au provocat lupte inter-tribale, care au determinat Intarirea ase-zarilor cu santuri si valuri de apArare. Cupruleste folosit din ce In ce mai mult. Dezvoltareafortelor de productie la sfirsitul perioadei neo-liticului tlrziu creeaza conditiile trecerii de Inmatriarhat la patriarhat, proces ce va luaamploare In perioada urmatoare. Culturilecunoscute In neoliticul tlrziu slot : Gumelnita,Salcuta, Cucuteni, Petresti si Decea Muresului.

V. In perioada de tranzifie calre epocabronzului (circa 1900-1700 I.e.n.) crestereavitelor is un mare av1nt, devenind treptatprincipala ramura a productiei. Noua orien-tare in economia neolitica, care a determinatsi prima mare diviziune socials a muncii, aPost stimulate de patrunderea triburilor depAstori din stepele nord-pontice.

Prin transformarile petrecute In perioadade tranzitie la epoca bronzului, o data cuaparitia patriarhatului incepe si procesul dedestramare a comunei primitive Intemeiatape organizarea gentilicA.

Al doilea capitol trateaza Incepulurilesocieldfii gentilice patriarhale si ale destreundriiorinduirii comunei primitive. Epoca bronzului(I. Nestor, p. 90-113, 114 -132; M. Pe-trescu-Dimbovi(a, p. 113-114). Patrundereametalurgiei bronzului a constituit un factorimportant In dezvoltarea fortelor de productiedar n-a transformat esential relatiile deproductie. Piatra, osul si alte materii primeau jucat mai departe un rol important Incadrul productiei.

Populatia epocii bronzului de pe teri-toriul tarii noastre prezinta variante de culturamaterials proprii fiecfirei grupari tribale.

Din lipsa unui sistem de periodizaredocumentat si amanuntit a epocii bronzuluipentru regiunile noastre s-a adoptat In lu-crarea de fatil Impartirea In trei marl perioade.

In prima perioadd intilnim aspecte decultura materials uniforme pe marl arii geo-

www.dacoromanica.ro

1014 RECENZIL

grafice. In Oltenia, Muntenia si sud-estulTransilvaniei se rdspIndeste complexul denumitGlina III - Schneckenberg. In podisul Tran-silvaniei se mentine un aspect evoluat alculturii Cotofeni, caracterizat prin ceramicacu Impunsaturi succesive". In Banat sementin elemente de traditie Cotofeni aparprobabil Inceputurile culturii Periam-Pecica.In Moldova si Dobrogea situatia e mai putinClara.

In a doua perioadd s-au constituit uniuniti ibale mai lnchegate. In Oltenia avem culturaVerbicioara, iar Intr-o fazd mai noun, Inpartea sa de sud-vest, cultura Girla Mare.In regiunea de chnpie a Munteniei se dezvoltdcultura Tei, iar In regiunea de dealuri culturaMonteoru, care va cuprinde o parte dinMoldova. In Dobrogea, aceastd perioadd estefoarte putin cunoscutd. In podisul Transil-vaniei, cunoastem cultura Wietenberg, peNIuresul inferior cultura Periam-Pecica, Insudul Banatului Valina, iar spre vest deMuntil Apuseni cultura Olomani.

In a treia perioadd se petrec mars trans-formari, care se reflecta In constituirea pe unspatiu foarte Intins a culturii Noua, careIncheie epoca bronzului. Economia devinepredominant pdstoreasca, iar a.sezdrile auaspectul unor salase.

In epoca bronzului apar unelte armede bronz. Principalele unelte slnt toporulsecera, iar ca arme pumnalul sabia. Armeletind sa dcpaseasci ca numar uneltele, faptcare ilustreaza caracterul rdzboinic al epocii.

Ocupatiilc de bath in epoca bronzuluisint cultivarea plantelor gi cresterea vitelor.Mestesugurile casnice, mostenite din neolitic(torsul, tesutul, oldritul, prelucrarea Iemnuluia pieilor etc.), se perfectioneazd In aceastdvreme, iar ca not realizari mentionam plugul

carul.Prelucrarea locals a bronzului este do-

cumentata prin descoperirea unor tiparede turnat bronz In asezdrile de la Glina,Sarata Monteoru, Pecica etc.

Forma de organizarc a societatii esteginta patriarhala, care cuprinde In sine ger-menii destramarii orinduirii comunei pri-

4

mitive. Bogate tezaure de bronz aur ilus-treazd existenta diferentierilor sociale. Aces-tea sint Insa limitate de caracterul Inca obstescal principalelor mijloace de productie. Dupatoate probabilitatile, acum se formeazd vasteuniuni de triburi Inrudite, organizate Incadrul democratiilor militare de tip incipient.

Pe baza legaturilor cu culturile contem-porane $i mai avansate din sud, Inceputulepocii bronzului din regiunile noastre se pla-seazd !titre 1800 si 1700 I.e.n., iar sfIrsitul satIn jurul anului 1200 Le.n.

Capitolul II recta stadiul cunostinteloractuale asupra epocii bronzului. Faptele sintexpuse In succesiunea for istoricA si In titian-tuirea for cauzalA, reusindu-se astfel sa sedea o imagine generald, dar complexd adesfAsurdrii vietii populatiilor din epocabronzului de pe teritoriul tarii noastre.pteurrnarit procesul dezvoltdrii interne pe bazaprogresului fortelor de productie, fdrd insii a fineglijate influentele externe influentelereciproce dintre diverse complexe culturale.

Al treilea capitol prezintd Etapa mijlociea destranuirii orinduirii comunei primitive.Prima epoca fierului (D. Berciu, p. 137-147,149 -160; M. Petrescu-Dimbovita, p. 147149). RdspIndirea fierului, ca rezultat al unuiproces intern de dezvoltare la Incepat spo-radica $i In functie de anumite centre si apoigeneralizatd prin difuzarea Insasi a metodelortehnice de prelucrare, a realizat un uriasprogres In domeniul fortelor de productie.Perioada de adaptare raspindire a metalur-giei fierului se plascazd In tara noastrA Intreaproximativ 1150 si 800 Le.n. Principala tale.de patrundere a metalurgiei fierului In regiunile noastre este calea cimmeriand dinspreCaucaz, peste stepele nord-pontice. Acestproces de difuziune a Post grabit Insd si decurentul mediteranian.

La Inceputul epocii fierului, predominaeconomia pastoreasca. In aceasta vreme,procesul de diferentlere Intre tract iliri erarealizat. Din punctul de vedere al organizariisociale, democratic militard se afld lntr ofazd mai avansald. Razboaiele de jaf devino preocupare permanentA. Asezdrile shit

$i

sl

si

80

si

si

j

si

si

www.dacoromanica.ro

5 RECENZII 101 5

Intarite. Cultura primei epoci a fierului dinCara noastra apartine tracilor, dar cu intre-palrunderi ilirice in regiunea sud-vestica.

Pe baza materialelor cercetate, primaepoca a fierului a Post impartita in mai multeperioade : o perioada timpurie cu doua faze.(Hallstatt A si B), o perioada mijlocie (Hall-statt C) o perioada tirzie (Hallstatt D).

Trecerea organics de la cultura epociibronzului la epoca fierului propriu-zisa (Hall-statt C) este ilustrata de depozite §i tur-.natorii §i de fazele Hallstattului timpuriu(A B). Activitatea metalurgica ilustrata

ale depozite presupune o specializare a acestuimeste5tig, care

primitiveIncepe sa se desparta lntr -o

forma de agricultura. Aspecteletimpttrii ale primei epoci a fierului (HallstattA si B) shit cunoscute doar pe baza citorvadescoperiri din vestul tarii.

In perioada mijlocie a Hallstattului (C),cultura primei epoci a fierului deplin formatese bazeaza pe exploatarea prelucrarca localea fierului. Aceasta perioada, care dateazaIntro 800 si 550 I.e.n., este reprezentata inpartea sa mai veche de cultura Basarabi,care are o large arie de raspindire. Este docu-mentata In Oltenia, in Muntenia, in Transil-vania si in Moldova. Purtatorii culturii Ba-sarabi se ocupau cu cultivarea plantelor

cu cresterea vitelor. Ritul funerar prezintadoua aspecte : morminte plane de incineratie

morminte de inhumatie in tumuli.In perioada tlrzie a Hallstattului (D)

(550 -300 I.e.n.) se constata o dezvoltareinegala pe regiuni datorita unor inquentediferite ca nature intensitate : influentaclenica cea scitica. Populatiile din Dobro-gea, sudul Moldovei, ctmpia MuntenieiOlteniei sint de pc la 550 I.e.n. influentate

de civilizatia elenica, Intr-un ritm rapiddo dezvoltare, trecind pe la 450 1.e.n. la adoua epoca a fierului. La nord de aceastazona se dezvolta Intro 550 300 1.e.n. grupeculturale cu particularitati specifice, ca celetlescoperite la Birsesti Ferigele In maimulte punctc din Transilvania, in care aparelemente de cultura scitica $i mai rar gre-ceasca.

18 c. 3189

Factorul scitic s a manifestat In moddeosebit in zona istro pontiea. Documentelenu atesta aici prezenta scitilor Inainte desec. al IV-lea te.n.

In capitolul V slut expuse Elapa ltrziea dezvolturii comunei primitive; InceputurileIndepartale ale sclavagismului; conzunitufilegeto-dace; isloria culturii for materiale; epocaa doua a fierului (R. Vulpe, p. 216 231 ;237-248 ; Dorin Popescu, p. 232 237).

In vremea cind pe litoralul vestic alMarii Negre se dezvoltau orasele grecesti detip sclavagist din perioada clasica elenis-tica, societatea geto-dace trecea prin marltransformari, care au avut ca rezultat for-marea culturii Latene-ului geto-dacic res-pectiv a doua epoca a fierului (sec. V I1.e.n.)

In a doua epoca a fierului au loc martrealizdri In clinpul fortelor de productie prinintensificarea metalurgiei fierului. Folosireaplugului cu br5zdar de her aduce un mareprogres In agricultura. Tehnica lucrarii vasclorla roata se generalizeaza treptat. Perfec-tionarea mestesugurilor specializarea uneicategorii sociale duce treptat la separareaacestei categorii de masa agricultorilorpastorilor, ceea ce constituie a doua marediviziune sociala a muncii. Relatiile de schimbcu grecii devin din ce In ce mai active. Ca onecesitate a acestei activitati, se adoptamoneda metalica. Se formeaza uniuni detriburi pe teritorii !utilise cu un caracter maidurabil (Dromichaites), ceea ce face ca anu-mite functii sa se permanentizeze astfeldemocratia militara, nascuta ca o institutiea orinduirii gentilice, tinde sa se transformein organizatie statala de tip sclavagist.

Progresele societatii geto-dace se dato-resc In parte si influentelor externe. In afarade factorul elenic si de col settle, au intervenitIn acest proces factorul celtic col roman.Progresele tracilor din sud au jucat un rotimportant in difuzarea elementelor de culturagreaca In nord.

Ca rezultat, in jurul anului 100 I.e.n.cultura geto-daca se afla Intr -un sladiu foarteavansat. Pe Intreg teritoriul pe care slut

yi

yi

yl

yi

yi

yi

-y1

yi yi

yi

yl

yl

yi

yi

5i

www.dacoromanica.ro

1016 RECENZII 6

rdspInditi geto-dacii apar numeroasetap (davae), a cdror importantA reiese dindenumirea de polis pc care le-o dau autoriigreci.

In cursul sec. al I.e.n., influentaromand se face din ce In ce mai simtita, sti-mulind relatiile comerciale dezvoltareaproductiei Interne, factori care au acceleratevolutia societatii geto-dace spre forme deorganizare sclavagistd 5i In acelasi timp aunivelat diferentele regionale. In secolele urind-toare (I I.e.n. si I e.n.), centrul de greutateal culturii geto-dace se mutA de la Dundreade jos in Transilvania.

Am lasat la urind cap. IV Stabili-tea pe teritoriul Dobrogei a primelor orase-state de lip sclavagist : Coloniile grecesti (acad.Em. Condurachi si prof. D.M. Pippidi)pentru faptul cd el constituie totusi oproblema speciall a istoriei vechi a patrieinoastre. Posturi avansate ale sclavagismului,de la inceput destul de dezvoltat, ele vor'Astra mereu acest caracter, nu fard a fi Insainfluentate 5i mai ales a influenta mediul local,In care s-au dezvoltat, variind de la epocala epocd, puse bine In evidentd de autori,cAlduziti de InvatAtura marxista $i de rezul-tatele istoriografiei sovietice In aceasta pri-vintd. In special se cuvine a refine justasubliniere a conditiilOr In care au fost Inte-meiate coloniile grecesti, conditii nu numaigeneral-grecesti (ascutirea contradictiilora luptel de clasd In marile centre grecestidin sud, printre care Miletul define un locdeosebit), ci si local-getice (stadiul de dez-voltare a societatii bastinase si capacitateasa economica).

Cu o curbli de dezvoltare nu mult deose-bitA de a cetatilor tipic sclavagiste grecesti,silite totusi a tine mereu seama de formatiileprestatale (diferiti dinasti traco-geti, ca Rhe-maxos sau Zoltes), $i chiar statale (Burebista),dupa o epoca de strblucire, in care Histria si,mai apoi, Callatis au jucat primul rol, crizaorasului-stat (polis) grec se arata aci, re-zolvatd, pInd la urma, ca in tot restul lumiigrecesti, prin acceptarea de cbtre oligarhiaacestor orase a stAptnirli romane. In felul

acesta, clasele dominante grecesti I,si asiguraupastrarea privilegiilor lor, iar statul romancapata un aliat In exploatarea populatieibastinase din Dobrogea mai ales, asigurareaspatelui frontului In lupta decisiva cu centrulputerii daco-gete din arcul carpatic, desprecare trateaza partea a II-a. aci se va veri-fica constatarea fAcuta de istoricul romanTitus Livius (XXXV, 34, 3), urmlnd, LiraIndoiald, In aceastA privinta pe Polibios,anume cd era un lucru cunoscut cd totifruntasii oamenii cu vaza [din Grecia]slnt pentru aliante cu romanii si partizani aiordinii existente, pe chid masele si cei ne-multumiti voiesc o rdsturnare generald".

Partea a II-a si a III-a a lucrdrii, carese Intind pe nu mai putin de 321 p. acoperdaproximativ patru secole (sec. I. I.e.n.sec. al III-lea e.n.), sint consacrate °An-duirli sclavagiste de pe teritoriul patrieinoastre. Unitard In ceea ce priveste substratuletnic 5i conditiiile generale de dezvoltare,epoca prezintd insa o serie de particularitAtilegate de unele conditii specifice de dezvoltarea diferitelor triburi, dar si de vicisitudinileistorice externe, 1ntre care colonizarea greacd5i, mai ales, cucerirea administratia romandnu shit cele mai putin importante. Toateaceste particularitati, care n-au scdpat auto-rilor tratatului, puneau o serie de problemece se cereau rezolvate uneori pentru primadata, alteori de pe alte pozitii decit aleistoriografiei burgheze idealiste. Retinemchiar de la Inceput, problema periodizarii

deci a distribuirii materialului, in generalbine rezolvatd. Ar fi fost totusi poate mai bineclack de pilda, capitolul II din partea a III-aar fi fost scindat In : Stdptnirea romand InDobrogea, care si-ar fi avut locul In frunteaacestei parti 5i Stdptnirea romand In Mun-tenia si Moldova, ca un capitol separat (alIII-lea). In felul acesta s-ar fi Inlaturat in-convenientul de a vorbi, fie si sumar, deInaintarea cuceririi romane la Dundrea de jos-(in sec. I 1.e.d.) dupa ce s-a tratat nu numaicucerirea Daciei, dar .Sftrsitul staptniriiromane to Dacia. La o a doua editie, carenu va Intlrzia desigur mult, autorii vor re-

broil-

§i

gi,

Ii

Ii

II-lea

ti

...gi

of

si

www.dacoromanica.ro

7 RECENZII 1017

flecta poate asupra acestei observatii. Darproblema cea mai importanta si, in acelasitimp, cea mai dificila care statea ad In fataautorilor tratatului o constituia Aparifia qiformarea relafiilor sclavagiste In Dacia §i, caurmare, a statului dac. Ea este puss si re-zolvata, atit eft se poate In stadiul actualde informatie, In partea a II-a, fru% lndoialauna din cele mai Inchegate, documentate sioriginale ale lucrArii. Mai ales Ca putine dintreproblemele mad ale istoriei Romlniei au fostmai nestiintific tratate de istoriografia bur-ghezA. chiar chid este vorba de un savant detalia lui V. Parvan.

Scrisa in tntregime de acad. C. Daicoviciu,(in afara de paragraful despre limba get o-daci-lor p. 260-262 Intocmit de I. I. Russu), acarui contributie, mai veche si mai Ilona inaceastA privinta, este puss In lumina de numai putin de 15 titluri din ampla bibliografiea part.ii, ea foloseste Intreaga documentare,arheologica li literara, mult mai bogata (seintelege cea arheologica) decit cea care a statla baza Gelicei, monumentala la vremea ei, alui Parvan, insa In cu totul alt spirit si cu altsconceptie, deci li cu alte rezultate.

Pornindu-se de la conceptia marxist-leninista despre formatiile social-economice,accentul este pus, In explicarca procesului is-tonic al societatii dace In sec. I e.n., pe dezvol-tarea fortelor de productie si a rela-tiilor de productie corespunzatoare, fart ase pierde insa din vedere rolul factoruluiextern, In speta relatiile, pasnice sau dusma-noase, ale dacilor cu romanii. tntr -o patrunza-toare si viguroasa sinteza, in alcatuirea careianu s-a scapat nici un element, ni se prezintaastfel tabloul sugestiv si convingator al uneisocietati In care fortele de productie, puse inlumina atit de bogat de rezultatele sapaturilordin cetatile dace, sparg tot mai mult vechilerelatii de obste si impun noile relatii sclavagiste,se intelege incipiente, ca si in ultima ana-liza o mud forma de stat a statului scia-vagist din vremea lui Burebista, statuldac in germene, pe care nu-1 putem numi decltstat sciavagist Incepator, pentru ca nu poatefi vorba Inca In acest stat de o generalizare

a relatiilor de productie sclavagiste sau detransformarea muncii sclavilor in baza a pro-ductiei sociale".

Felul cum a fost rezolvata problemaaparitiei primei societati tmpartite in claseantagoniste si, ca urmare, a primului stat daceste o dovada a posibilitatilor pe care le adeschis istoriografiei noastre folosirea con-ceptiei si metodologiei marxist-leniniste inrezolvarea celor mai importante si spinoaseprobleme ale istoriei Rominici. Mai mult, asacum subliniaza acad. C. Daicoviciu (Lupta declass ", seria a V-a, an. XL, scpt. 1960, p. 33),Rezolvarea justa a problemei caracteruluistatului dac are o mare Insemnttate, caredepaseste cadrul istoriei vechl a Hominid.Ea are o valoare generals, deli, fireste,relativa, pentru Intelegerea esentei statelorala -zise barbare (adica tocmai sclavagisteincepatoare, neevoluate), de la periferia lumiiclasice greco-romane".

Fara indoiala ca, Intr-un chip sau altul,acest stat si mai ales statul mult mai Inchegatsi mai centralizat, refacut dupt o serie devicisitudini de mai bine de un secol de catreDecebal, ar fi evoluat sigur spre formele sta-tului sciavagist obilnuit, data existenta san-ar fi fost curmata prin interventia brutalaa cuceritorilor romani. Cucerirea romans apus pecetea sa specifics pe dezvoltarea ulte-rioara a sclavagismului in Dacia, care devineo parte integranta a sclavagismului romanaflat In culmea puterii sale, nu MIA a dainsa semne din ce In ce mai evidente dedescompunere.

Cu aceasta intram In a III-a parte a lu-crarii Epoca sclavagisla romank (sec. IIII e.n.) a carei redactare se datorelteacad. Emil Condurachi, prof. D. M. Pippidi(pentru Dobrogea), M. Macrea, D. Tudor(Dacia) Ii R. Vulpe (Muntenia si Moldova).

Deli, en probleme mai putin spinoasedeclt In periozda precedents, aceasta partenu reprezinta o contributie mai putin valo-roast, atit prin noile date, puse la dispozitiede monumentele not arheologice si epigrafice,dar mai ales prin noua interpretare marxist-leninista a materialelor de tot felul, mai

www.dacoromanica.ro

1018 RECENZU

vechi sau mai noi. Semnificative din acestpunct de vedere stnt rtndurile dense si bine(nictitate ale paragrafului care deschide Ca-pitolul I (Dacia In limpul slhpinirii romane),intitulat Caracterul staptnirii romane InDacia", In care se scoate In evidenta dublulcaracter al acestei stapiniri atragerea socie-tatii geto-dace spre forme superiogre devials (economics, socials si culturala), cupretul insa al unei crunte exploatari a maselor,In zdrobitoarea for majoritate bastinase, ceeacc foarte adesea a fost uitat de istoriografiaburgheza, romtna iii strains.

Un merit al lucrarii este ca a subliniatacest caracter dublu at procesului istoric, Inconditiile societatilor Impartite In clase an-tagoniste, spre deosebire de istoriografia bur-gheza, care s-a Intrecut In a sublinia numairolul binefacator" al staptnirii romane, ecrept cu exceptia lui N. Balcescu iii Cczar Bol-liac. Prezentind, din interese de class, socie-tatea de pe teritoriul patriei noastre ca untot nediferentiat iii extinztnd asupra tuturorclaselor iii piturllor sociale ceea ce era adevaratnumai pentru clasele iii paturile privilegiate,mai ales orfisenesti, istoricii burghezi n-auinteles sau n-au vrut sa Inteleaga ca dat,fiind cii baza civilizatiei este exploatarea uneiclase de care alto clasii, tntreaga ei dezvoltaredecurge Intr-o contradictie permanents. Fie-care progres at productiei Inseamna, In acelasilimp, tin regres al situatiei clasei asuprite,adica a marei majoritati"

Se Intelege cii autorii au avut grija sascoatil In evidenta faptul ea nu Intru to-till au fost aceleasi conditiile de dezvoltare alediferitelor parti din teritoriul de astazi alpatriei noastre. Nu ne referim numai la vicisi-tudinile politice, legate de intrarea sau icsireamai timpurie sau mai tirzie a acestor parti(Dobrogea, Dacia, Muntenia si Moldova) dincomponenta sau numai in orbita statuluiroman, cit mai ales, evident In legaturfi cuaceste vicisitudini, la generalizarea intensi-tatea, mai mare sau mai mica, a relatAilor

1 Fr. Engels, Originea familia, a proprie-Mil private si a statului, ed. a IV-a, E. S.P.L.P.,1957, p. 178.

sclavagiste. Din acest pullet de vedere nu sepoate sa nu retina atentia numeroasele docu-mente, deocamdata mai ales din Dacia, carepun In lumina forme foarte variate ale rela-tiilor sclavagiste. Dupa cum nu se poate trece

asa cum a !tient istoriografia burghezapeste destul de bogatele informatii, care nevorbesc, Inca de la Inceputul staptnirii romane,despre variatele forme ale luptei bastinasilorImpotriva asupririi romane, de multe on Inalianta cu dacii liberi iii chiar cu alte populatiibarbare".

Aceasta constituie Insa o dovada a prezen-%ei elementului autohton, dupa cucerirearomana, si a netemelniciei afirmatiilor istorio-grafiei burgheze romtne sau straine, indiferentde scopul urmarit, dar neavind, nici Intr-un cazaid lntr- altul, nimic de-a face cu adevarul

Numeroasele descoperiri arheolo-glee de pe urma cercetarilor Intreprinse Inanti puterli populare (Casolt, Colbar, reg.Brasov ; Soporu de Clmpie, reg. Cluj ; Micia,reg. Hunedoara etc.), alaturi de altele maivechi, vin mereu sa Intilreascii, In luminaconceptiei marxist-leniniste, adevarul ce sedesprinde din uncle stiri epigrafice, numisma-tice, lingvistice iii chiar literare, anume :continuitatea populatlei iii culturii autohtonein Dacia. Ceea ce, fireste, nu inseamna caintr-o masura mai mare sau mai mica, pro-cesul complex at romanizfirii Daciei nu iii -acroit, adesea cu rezistente serioase, drumulsau lent, dar sigur. Asa ea, la parasirea Da-ciei, cu care Incepe o noun perioada in istoriapatriei noastre, perioada numita, in modconventional, prefeudala, romanizarea era inaceste parti destul de avansata, pentruca, in lunga perioada a migrat.iei popoarelor,nu nllmai di se mentine, dar se si Intareste",gratie unor conditii asupra carora se va revenimai jos.

Partea a IV-a, intitulata Perioada delrecere la feudalism (sec. IV X em.), a pus Inchip firesc in fata autorilor diferitelor capitoleiii paragrafe dificultati specifice legate denatura temelor In cercetare. Intr-adevar,In ce priveste istoria straveche iii veche apatriei noastre, pentru nici o perioada moste-

8

si

stilntific.

www.dacoromanica.ro

9 RECENZII 1019

nirea istoriografica nu este intr-attt de saracasi confuzA ca cea cuprinsa Intre secolele1V XII ale erci noastre. Nu se poate spuneca istoricii din trecut nu s-au preocupat deproblemele acestei perioade ; cu multi silintasi pasiune mintilc stralucite si eruditia unorHasdeu, Xenopol, Parvan, Iorga au zabovitindelungat In cercetarea acestora. Dar mar-ginirea metodelor si conceptiilor dominanteIn istoriografia burgheza au Impiedicat camisterele" despre care se vorbeste atit demult In lucrarile istoricilor vcchi, In legaturacu primul mileniu al erei noastre, sA poatAfi destramate. Si decal uncle aspecte an In-ceput sal fie clarificate si to uncle directii s-aufacut totusi pasi Inainte, accasta s-a datoratcapacitatii marilor istorici din trecut de adepasi uneori metodica si filozofia burghezaa istoriei. Din aceasta cauza progresele ac-tmle tnregistrate In cercetarea acestei pe-rioade si care stilt ilustrate de tnsasi po-sibilitatea caracterizarii ei general-istorice catrecere spre feudalism se Intemeiaza pefolosirea creatoare de catre autori a meto-delor marxiste de documentare si interpretarea izvoarelor.

Ceea cc subliniaza rezultatele pozitive alecercetarilor privitoare la trecerea spre feuda-lism prezentate sub forma de sinteza Incapitolele partii a IV-a a acestui volum esteIn primul rind bogatia documentariiPornind de la ideca justa a unei ierarhiiIn clasificarea izvoarelor din punct de vedereat veracitatii istorice, conceptia metodologicaa dat precadere izvoarelor documentare decaracter arheologic feta de cele de caracternarativ literal., dat fiind lipsa izvoarelor do-cumentare de caracter nearheologic. Astfels-au putut utiliza toate datele din izvoare,nelastndu-se nimic esential de o parte, Insatinindu-se seama In fiecare caz In parte delocul ocupat pe scam infinity ce desparteincertitudinca de certitudine In silinta apro-pierii netncetate de adevarul istoric.

In primul capitol, intitulat Sldpinirearomano- bizantind la sud de Dunure (redactatde Gh. Stefan si I. Barnea p.577 613), se tra-teaza probleme importante legate de supra-

vietuirea si persistenta romanitatii dunarenedupa evenimentele numite conventional pa-rasirea Daciei de catre romani". Nu se poateconsidcra declt fericita si sugestiva ideca au-torilor de a intitula primul paragraf al acestuicapitol Daciile sud-dunarene", tinztnd sasublinieze ca In conceptia politica romanaIntreg acest spatiu geografico-istoric de din-colo si de dincoace de Dunare era to fond ovasty Dacie roinanizatA. De asemenea, trebuieretinuta prezentarca de catre autori a para-grafului 2, numit StapInirea romano bizan-tina In Dobrogea". Pentru futile data Inistoriografie se realizeaza un tablou de an-samblu, bogat In detalii, al istoriei acesteiregiuni periferice a Imperiului roman de ra-sarit. Subliniem ca istoria dobrogeana a se-colelor IVVII e.n. e prezentata conformdialecticii procesului istoric In legatura strinsAsi cu celelalte teritorii bizantine de la sud,dar si cu cele de la nordul Dunarii, neaflatesub stapinirea directa a imperiului. In felulacesta se capita imaginea reala a situatiei unuiteritoriu care, istoriceste, n-a fost niciodataizolat, ci s-a dezvoltat In strinsa legatura cutoate regiunile de la Dunarea de jos.

Considerarea Intregului secol al VI I-leaca o perioada de crizli si prabusire a stapt-nirii bizantine In Dobrogea este In general

totusi necesita unele rectificari. Astfel,evenimentele din primii ani ai sec. al VII-leareprezinta de fapt, din punct de vedere alsituatiei externe a imperiului, prabusireagranitei dunarene ; nu este vorba dupleparerea noastra de o prabusire lenta Si

Indelungata, ci de una bruscA si catastro-fah'', care are loc chiar la inceputul sec. alVI I-lea. Acest secol nu este al prabusiriistapinirii bizantine, ci un Indelungat intez-ludiu intre disparitia dominatiei bizantine siinstaurarea celei bulgare. Consideram deasemenea ca notiunea de Imperiu romano-bizantin" pe care autorii o prefera celei fo-losite azi Indeobste de Bizant timpuriu"nu ilustreaza Intocmai realitatea istorica, pen-tru ca pune prea mull accentul pe carac-terul de tranzitie de la romani la bizantini_

justa,stiintifice.

www.dacoromanica.ro

1020 RECENZII 10

Healitatea istorica e mai complexa, Imperiulroman sclavagist ca structure socials si formade organizare a statului continua sa existepine In vremea Imparatului Heraclius, clndIncepe, abia atunci, adevarata perioada detranzitie de la sclavagism la feudalism o datacu ceea ce se poate numi Bizantul clasic".

Capitolul II intitulat Dacia In perioadade lrecere la feudalism. Populalia aulohlonddin Dacia (redactat de M. Macrea p. 615 637,B. Mitrea p. 637 647, D. Tudor p. 647-665)trateaza problemele legate de situatia terito-riilor de la nordul Dunarii in secolele IV VII.Autorii pun In lumina In mod stiintific caracterul daco-romanic al populatiei din DaciaIn epoca de dupe retragerea aureliana. Nume-roasele atestari documentare folosite, maiales arheologice, subliniaza pe de o parte'caracterul de relativ dense populare a teri-toriului dupd parasirea acestuia de admi-nistratia romans, pe de alts parte supra-vietuirea consolidarea romanizarii cultu-rale, de undo persistenta caracteruluiprofund daco-romanic al acestei populatii.Importanta in aceasta privintA este contri-butia autorilor 5i prin folosirea valoroa-selor lucrari ale lui V. Parvan $i C. Daico-viciu In prezentarea problemei raspindiriicrestinismului la daco-romani ; dovezile in-troducerii din sec. at IV-lea la daco-romania unui cretinism de factura populara Oa in-discutabile ; ele Invedereaza progresele neteale societatii daco-romane perspectiveleexceptionale care-i stateau Inainte, dace n-arfi intervenit factorul cu caracter de frinAin dezvoltarea istoricA reprezentat de mi-gratia popoarelor. Tratarea de cAtre autor Inacelasi capitol a problemei carpilor dacilorliberi In secolele al III-lea 5i al IV-lea 5i acelei a legAturilor dintre Imperiul romano-bizantin" $i teritoriul din stinga Dunarli Insec. at IV-lea VI-lea subliniazA douA aspectefundamentale ale aceleiasi problerne : strInsainterdependenta In care se aflau populatiiledin fosta Dade romanA cele din DacianecuceritA de romani pe intinsul teritoriu alDaciei decebaliene, corespunzatoare In liniimarl cu teritoriul patriei noastre, In

acelasi timp interdependenta dintre toateaceste populatii dacice si cele balcano -danu-biene de care au fost influentate pe carele-au influentat.

in legAturA cu acest capitol se poate'nine problema ca autorii (de'i stilt aceiasi)nu folosesc in chip suficient una din celemai valoroase contributii ale acestui volumdin tratat $i anume concept ia privindcaracterul dublu al stapinirii romane In Da-cia. Or, acest caracter dublu al stapiniriiromane In Dacia, dupe retragerea aureliana,trebuia In chip firesc sa capete forme deo-sebit de concrete si de dare In ce priveste con-secintele. inlantuirea aspectelor pozitive si ne-gative, cit timp a persistat stapInirea romansIn Dacia s-a men tinut lntr -un anumit echili-bru, dar cum s-a prezentat posterior aceasta :disparitia a dus la un progres mai mare Indezvoltarea societatii, sau a dus la frinarea ei ?Iats intrebari pe care autorii nu le pun si caresocotim ca din punct de vedere al sensuluiistoric al unor evenimente majore trebuiaupuse.

In capitolul 111 intitulat po-poarelor (redactat de Gh. Stefan, p. 660-671,I. Nestor, p. 671 704, K. Horedt, p.704 722), autorii trateaza problemele le-gate de invazia sarmatilor, gotilor, hunilor,gepizilor gi avarilor pe teritoriul -tarn noas-tre. Problemele stilt cercetate 5i rezolvatein lumina tezelor istoriografiei stiintifice, carecer sa se precizeze in acelasi timp rolul po-zitiv $i negativ al acestor navaliri In ce pri-veste dezvoltarea societatii. in acest sens au-torii au pus In lumina rolul acestor popoaremigratoare In lichidarea definitive a relatiilorsociale sclavagiste $i, totodata, distrugerileuriase provocate in sfera bunurilor mate-riale si spirituale, cu toate consecintele gravepe care le-au avut pentru viitorul asezariloromenesli autohtone din aceste regiuni. Con-sideram ca autorii ar fi trebuit sa punil$i sa rezolve problema raportulul dintrerolul pozitiv negativ pentru a precizacare din cele doua precumpaneste si In cemasura.

si

si

sisi

slsl

si

si

si

si

si

ltligrafia

sI

www.dacoromanica.ro

11 RECENZU 1021

Yn capitolul IV, intitulat Slavii, autorul(M. Comp) se ocupA de diferitele problemeale migratiei triburilor slave. In acest capitol,ca §i In celelalte, istoriografia noun, marxista,din tara noastrA aratA eft de mult pot fiInnoite anumite puncte de vedere, o dataInlaturate prejudecAtile §i tezele ne§tiintificedin trecut. Problema attt de importanta apatrunderii §i apzarii slavilor pe teritoriulRomlniei este tratata de care autor In luminaideii ca avem de-a face cu un proces Inde-lungat §i treptat Intre secolul al VI-lea§i al X-lea. Pe baza datelor din izvoarelenarative, Intarite de cele ale documentelorarheologice, autorul stabileste diferitele valuriale migratiei slavilor, totodata regiuniledin tam noastra In care s-au apzat cuintensitate mai mare sau mai mica. Reline Inchip deosebit atentia precizarea comunitAtiide culturA dintre numeroase apzari slave dintam noastrA cele de pe teritoriul UniuniiSovietice. Toate acestea explica ap cumspune autorul puternica influenta slavape care a suferit-o populatia straromlneascade la nord de DunAre In aceasta perioada,nu numai In cultura materialA, ci §i Inobiceiuri, viata socials §i culturalA".

In capitolul V, intitulat Bulgarii. St&ptnirea primului stat bulgar asupra terito-lui din sttnga Dundrii. Aparifia triburilormaghiare (redactat de I. Barnea, p. 756-765,D. Popescu, p. 765 770, K. Horedt,p. 770-772), autorii se ocupil de influentaexercitata de aceste doua neamuri migra-toare asupra dezvoltarii societiitii din taranoastra. In ce prive§te problema apzariibulgarilor, autorii scot In evidenta ca aceastaa avut, pe Intreg teritoriul tarii noastre, uncaracter razlet vremelnic. Din aceastacauza, principala problema ce se pune Inlegatura cu migratia bulgarilor este aceea astaptnirii statului protobulgar asupra regiu-nilor de la nordul Dunarii. De§i problemaeste controversata, autorii o rezolvA categoricca o incorporare efectivA a tuturor terito-riilor carpato-dunarene in componenta pri-mului tarat bulgar. In chip just se arata cAaceasta staptnire era diferentiata ca inten

sitate In ce priveste diversele regiuni aleteritoriului Rominiei, dar consideram ca ar fitrebuit sA se defineascA continutul real alnotiunii de stapinire §i sa se arate ca aceastastapinire nu a fost una directfi, ci indirecta§i citeodata chiar mai putin cleat aceasta,putlndu -se vorbi cel mult de o influentapolitica §i culturala puternicA. De asemenea,credem ca influenta culturil vechi bulgareIn aceasta privinta autorii Imbratipaza tezeletraditionale trebuia oarecum periodizata,ardtIndu-se ca Inceputul se face spre sfIr-§itul primului tarat, cA se Inregistreazii ooarecare incetinire In vremea dominatiel bi-zantine restaurate In Bulgaria cA influentacre§te dupa formarea celui de-al doilea tarat(sfir§itul sec. al XII-lea).

Problema migratiei triburilor maghiareeste tratata pe scurt in acest volum, ea fiindreluata cu toata amploarea impusa de impor-tanta temei In volumul II al Istoriei Romtniei.Yn paragraful respectiv se stabilesc dateleesentiale ce intereseaza istoria tarii noastre,cum slut : existenta unul grup puternic Inprima jumatate a sec. al IX-lea intre Niprusi Don, alcatuirea unei puternice uniuni detriburi In a doua jumatate a aceluia§i secol,Incheierea In 895 a aliantei cu Imperiulbizantin, pAtrunderea In Europa centralii lainceputul sec. al X-lea pe directia KievHaliciValea Tisei superioare (In paragrafse argumenteaza bogat imposibilitatea pene-tratiei maghiare pe alte cai declt cea preci-zatA aci), apzarea In Cimpia PanonicA.

Cel mai important dintre capitolelcacestei pArti §i unul dintre cele mai rcalizatedin Intreg volumul, este cel intitulat Formarealimbii si a poporului roman (redactat deC. Daicoviciu, Em. Petrovici, Gh. Stefan).Problema deosebit de importanta a istorio-grafiei noastre, ea a fost puss §i rezolvata deautori In mod stiintific. Nicaieri In acestvolum nu apare mai limpede ca ad difcrentadintre metodele conceptiile istoriografieiburgheze §i cele ale istoriografiei marxiste,Impletirea metodelor riguroase de cercetarecu conceptia idelologica inaintata. Sc poatespune ca istoricii care au contribuit la reali-

$i

limbs,

si

si

ci

si

www.dacoromanica.ro

1022 RECENZII 12'

zarea acestui capitol au Inte les sa Indepli-neasca cu cinste sarcina trasatA de tovarasulGh. Gheorghiu Dej la Congresul al II-leaal Partidului Muncitoresc Romtn, cu privirela necesitatea lamuririi problemei formariipoporului si limbii romine. Trcbuie subliniatalogica argumentatlei, claritatea si bogatia Indovezi a demonstratiei. Deosebit de impor-tanta este punerea de la inceput in modlimp6de a problemei, prin fundamentareaideii ca despre poporul romin deplinformat nu se poate vorbi dectt spre sfirsitulprimului mileniu al erei noastre si ca nepu-tintele vechii istoriografii au pornit tocmaide la confuzille existente cu privire laaccastd idee. Se demonstreaza netemeiniciateoriel iinigrationiste, sub toate aspecteleacesteia : asa-zisa evacuare totala, asa-zisaevacuare organizata, asa-zisa tacere a izvoa-relor etc. Se argumenteaza ca ansamblulde izvoare nu permite In nici un fel stabilireaunei migratii atit de numeroase de la sudla nord, asa cum ar fi trebuit sa fie cea depe urma careia sa se fi nascut poporul romtn.

Cea mai mare parte a acestui capitoleste consacrata continutnd in acest felstradania neintreruptd a intregii noastreistoriografii incepind cu batrinii cronicariproblemei continuitatii, dovedirii dainuiriipopulatiei autohtone pe teritoriul vechiiDacii. In accasta privinta se folosesc In primulrind argumentele arheologiei. Documentelerezultate din sapaturi arata pe de o partecaracterul continuu (in timp si spatiu) si

relativ dens de locuire a acestui teritoriu, si

pe de alts parte caracterul etnic autohton almajoritatti asezarilor omenesti. In acelasi sens_pledeazd si totalitatea argumentelor de ordintoponimic si lingvistic. Foarte importantIn ce priveste toponimia este argumentul carearata ca de obicei hidronimia este autohtonil,atunci cind alte toponimice se instraineazd ;or,tocmai acesta este cazul tarii noastre undehidronimia reprezinta o proportie de 80% denume rominesti.

Toate argumentele legate de prezentareaproblemei si de demonstrarea diferitelor eilaturi duc pe autori la o concluzie cuprinza-toare si foarte clarA in ansamblul chestiunii :Rezultatele cercetarilor expuse mai sus,atit In ce priveste continuitatea de viata apopulatiei bastinase daco-romane pe melea-gurile Daciei, cit si in privinta dezvoltariisale continue in imprejurarile migratiei popoa-relor si asezarii slavilor, precum si In conditiileunor legaturi permanente intre romanitateadacica si romanitatea dunareana duc In modnecesar la urmatoarea concluzie : poporulromtn i limba romineascd, rezultat al roma-nizarii autohton daco-moesic,al asimilarii treptate a slavilor si a altorpopulatii asezate pe teritoriul Romlniei de azi,s-au format In ultimele secole ale mileniuluiI e.n., In spafiul de la nordul Dundrii dejos, avInd ca teriloriu- nucleu finuturile de deal§i de munte ale Daciei".

S. Morinlz, Iorgu Stoian, Eugen Sldnescu

ENDRE SIK, Historie de l'Afrique Noire, tome I,Akademiai Riadd, Budapest, 1961, 406 p. + 3 h.

Lucrarea recent aparuta in EdituraAcademiei de White a R.P.U. se impune ca ocontributie de seamy la cercetarea istorieipopoarelor africane de pe pozitiile materia-lismului istoric. Rezultat al unui studiuamiinuntit Intemeiat pe o bogata bibliografie,primul volum al acestei opere este o adevA-rata sinteza a datelor cuprinse In numeroasele

lucrari scrise pins acum, date prezentateIntr-o sistematizare clard si interpretate in

lumina principiilor stiintifice menite sa expliceistoria popoarelor. Caracterul de compendiual acestei lucrari ti asigura un loc importantIn rindul lucrarilor de referinta apdrute Inultiina vrerne. AtIt sobrietatea expunerii,care II face pe autor sa nu construiasca ipo.

elementului

www.dacoromanica.ro

13 RECENZII 1023

teze nelntemeiate pe marturii concrete, eftsi metoda folosita, marcheaza o deosebireneta intre prezentarea lui Endre Sik si cartilelui R. Cornevin, Baumann si alti istoriciburghezi, care nu au

areusit sa Infatiseze o

istorie concludenta popoarelor africane In1ncerciirile for de sinteza, in care materialuleste subordonat unei teze false idealiste sirisipit In capitole lipsite de unitate. Carteacercetatorului maghiar este in acelasi timp oexpunere obiectiva a acestei istorii, defor-math si falsificata de apologetii imperialis-mului. Bun cunoscator al politicii de jaf sicotropire purtate de tarile colonialiste 1.

Endre Sik arata In termeni precisi caracterulcolonialismului si rolul sau in istoria Africii.

Volumul de fatd cuprinde patru partiAfrica Inaintea patrunderii europenilor, AfricaIn epoca acumularii primitive, Africa inperioada capitalismului industrial si Africain perioada trecerii de la capitalism la impe-rialism, asadar o istorie a Africii de la incepu-turi si pine la sfirsitul sec. al XIX-lea. Fiecareparte a lucrarii este divizata in capitoleconsacrate diferitelor regiuni principale aleAfricii subsahariene. Expunerea se Interne-iaza pe o serie de argumente concludenteindicate In introducere.

Thlaturind de la bun Inceput tezelerasiste care stau la baza separarii istorieiAfricii negre" de istoria intregului continent,autorul expune argumentele ce justificatratarea specials a istoriei popoarelor situatela sudul Saharei, sub limita latitudinii nor-dice de 20° puternica asemanare ce se rega-seste In desfasurarea procesului istoric dinviata popoarelor africane, In mare parteizolate de restul lumii In antichitate sila inceputul evului mediu, supuse, apoi,aceeleiasi exploatari crunte, care le-a divizat

1 Vezi articolul sau Colonialism mustgo, In International affairs", 3, 1961, p.3-11, 18.

2 Cp. I. Potehin, Problemele fundamenlaleale istoriei popoarelor Africii, In Komunist",nr. 12, 1961, p. 121-133 si Unele aspecle aleproblemei nalionale in Africa, in Problemeale pacii si socialismului", nr. 11, 1961,p. 42-46.

in colonii. Scopul acestei cercetari este deasemenea unic, Intructt, arata autorul, recon-stituie din date risipite o imagine completea adevarului, care pune In lumina rolul capitalismului mondial in aceasta parte a lumiicruzimile, provocarile, inselarile agentilorimperialisti constituie o baza obiectiva acrimelor istorice monstruoase" ale capitalis-mului. Aceste principii determine adoptareasistematizarii not menite sa reliefeze istoriapropriu-zisa a popoarelor africane si nu is-toria colonizarii europene, care se ocupa fienumai de aceasta perioada, fie de subordo-narea intregului material faptic divizarilorteritoriale operate de colonialisti In Africa (deunde istoriile colonizarii portugheze" sauistoriile coloniilor britanice din Africa oc-cidentals"). Pentru atingerea acestui scopeste necesar, se arata in continuare, caexpunerea sa se desfasoare pe epoci istoricesi nu pe diviziuni geografice, far in cadrulacestor epoci sa se urmareasca inlantuireaevenimentelor dii diversele regiuni ale Africii,.care cuprind, la rindul lor, diferite tari si po-poare. Epocile istorice se delimiteaza in functiede unele evenimente hotaritoare : primaperioada se Incheie cu sec. al XV-lea,aparitia portughezilor ; a doua cuprindesec. al XVI XVIII-lea, comertul cu sclavia treia sec. al XVIII XIX-lea, perioadacapitalismului industrial si a trecerii de lacapitalismul industrial la eel monopolist, Incare se disting fazele patrunderii In interio-rul continentului, a expansiunii si a ocupariicu forta a intregii Africi ; perioada imperia-lismului, de la inceputul sec. al XX-lea, incadrul careia se separd faza consolidarii pu-terilor colonialiste, urmata de faza exploa-tarii accentuate a popoarelor africane dedupe primul razboi mondial si a inceperliluptei antiimperialiste sub influenta MariiRevolutii Socialiste din Octombrie si a mis-carilor de eliberare nationala din China,.Turcia, Iran, si, In sfirsit, faza de dupe ccl de aldoilea razboi mondial, care marcheaza inceputul descompunerii sistemulul colonial. Ultimaperioada, care se desfasoara astazi, este aceeaa formarii statelor independente. Diviziunile

:

www.dacoromanica.ro

1024 RECENZII 14

operate de Endre Sik adincesc asadar perio-tlizarea adoptata In mod comun si de alticercetatori marxisti, care utilizeaza termeniide perioade precolonialista, colonialists si aindependentei. Diviziunea pe regiuni, incadrul carora se urmareste procesul istoricdin fiecare perioada In parte, urmeaza acestplan : pentru perioada intii teritoriile bantu(sud), sudaneze (vest si centru), hamite sisemite (nord-est) Khoi-Khoi si Saan (sud-vest) malgase (amestecul malaez-polinezianen bantu din Madagascar); pentru perioadaa doua teritoriile explorate de europeni,tratate separat de cele ramase necunoscutefor ; pentru perioada a treia, diviziuni peregiuni gcografice (Africa occidentals, orien-talk ecuatoriala, de sud, Sudanul oriental,Etiopia, Madagascarul) ; pentru perioada apatra tratarea va urma diviziunile colonialiste.In ccea ce priveste sursele literare, autoruldistinge sursele primare (documente, croniciscrise si orale, calatorii, lucrari geografice si

etnografice) de scrierile istorice, care tre-buie In mare parte abordate cu precautie.Asupra partii bibliografice vom reveni lasfirsitul recenziei.

Organizata astfel, tratarea capata o

claritate deosebita si lectura atenta a cartiiofera o imagine aproape completa a istorieiafricane 'Ana in pragul sec. al XX-lea. Nelimitam In rindurile care urmeaza sa relevamuncle aspecte generale.

In prima parte, autorul, care si-a propussa se refere continuu la date concret atestate,se simte obligat, in lipsa surselor, sA tratezeseparat istoria propriu-zisa a popoarelorafricane de istoria explorarilor si Incercarilorde colonizare europene. In acest scop expu-nerea se face in cadrul zonelor mentionatemai sus si slut aratate statele aparute Inspecial in sec. al XII XIV-lea, punindu-sela contributie datele furnizate de etnografie.In al doilea capitol, stilt mentionate !neer-earile popoarelor antice de a intra In contacten africanii, ca si primele explorari ale por-tughezilor de la sfirsitul sec. al XV-lea. Tinindseama, Insa, de penuria de surse, credem caaceasta prima parte ar fi capatat mai multa

consistenta daca separarea nu ar fi lost atitde nets. Evident ca explordrile portughezemarcheaza un moment hotarttor In istoriapopoarelor africane dar relatarile acestor cora-bieri nu pot fi utilizate In exclusivitate casurse istorice. Totusi atit mentiunile antice,eft si uncle referiri din lucrarile exploratorilortrimisi de Henric Navigatorul pot contribui lacunoasterea vietii social-politice a popoarelorafricane. Or tocmai scopul pe care si-1 pro-pune autorul, de a expune istoria propriu-zisa a popoarelor africane, ar fi lost maideplin atins dace s-ar fi ales din aceste sursescrise acele pasaje care se refereau la popoareleafricane. Intrucit documentele interne lipsescIn mare parte si datorita faptului ca acteleoficiale erau difuzate verbal, once referintadin sursele scrise contemporane este deosebitde pretioasa. Consideram ca in acest fel s-arfi pus si mai mult In lumina vitalitatea sicaracterul marilor imperil" bastinase afri-cane, care au cunoscut o puternica organizaresi au ajuns la forme de culture Malta. Desigurca cercetarea viitoare a arhivelor din Eu-ropa si Asia, cit si analiza atenta a tra-ditiei orale si a tuturor vestigiilor arheologice,vor arunca not lumini asupra acestei peri-oade 1. In findul acestor surse trebule men-tionat In mice caz Leon Africanul, a caruiopera nu are numai un caracter pur geografic 2.Referirile la datele culturii materiale vorcontribui incontestabil sa Inlature definitivdin acest domeniu conceptele rasiste, puretnografice si a formulelor de tipul K ultur-kreislehre", permitind In acelasi timp o mai

1 Uncle date la D. T. Niane, v. Stu-dii", nr. 1 (an XV), 1962, p. 249 si laRaymond Mauny, Tableau geographigue del'ouest alricain au Moyen Age, Dakar, 1FAN,1961. 0 Incercare de sinteza la KurtButtner, Bemerkungen zur Geschichle Al rikas,In Deutsche Aussenpolilik ", Sonderheft 1

(Afrikanische Gegenwartsfragen), 1960, p. 2528.

2 Asa cum se indica la p. 123. Trebuiaindicatii, de asemenea, ultima traducere(Paris, 1956, 2 vol. a lui A. Epaulard), careeste mai completa si mai exacta decit aceea alui Temporal si inzestrata cu un bogat aparatcritic.

www.dacoromanica.ro

15 RECENZII 1025

bogata reconstituire a istoriei acestor popoarecare au trecut printr-o catastrofa istorica ase-manatoare, In uncle privinte, celei prin careau trecut acestia aflati Insa pe otreapta superioara de dezvoltare. In ceea cepriveste motivele care au stat la baza explo-rarilor organizate de Henric Navigatorul(p. 107), Gomes Eanes de Zurara le enumaraYn cronica sa 1, dar este probabil ca dintoate cele cinci motive numai cloud sa fi fostreale : cautarea unor alial,i postati In spatelearabilor, cu care portughezii purtau razboisi aflarea sursei aurului, care aflua pc pieteledin Magreb.

0 data patrunsi pe teritoriul Africii, por-tughezii, pe urma for ceilalti exploratori",si-au dat seamy ca cel mai avantajos comertera cel cu material uman, pe care-1 practicaupe scary redusa arabii. In felul acesta incepeperioada a doua, a monstruosului comert desclavi din sec. al XVI XVIII-lea. Dupa oprima faza, a comertului facut de pirati, setrece din anii 80 ai sec. al XVI-lea la altsforma : nnetodele primitive si grosolane alepiratilor, criminalilor semi-criminalilor (deLipid Howkins altii) shit Inlocuite de unsistem de banditism perfect organizat" (p.114). Vlnatoarea de oameni se face pe lito-ralul apusean, dar ea se extinde spre interior,provocInd conflicte Intre triburi, distruglndformele statale existente organizind for-matii militare specializate in procurareamarfii umane. Tendinta de expansiune spreinterior este redusa, fiind suficienta Infiin-tarea comptuarelor si a bazelor de alimentare.Singura stabilire mai constants este aceeadin Africa de Sud. Puterile europene ajungadeseori la conflicte. Popoarele africane dininterior ramln mutts vreme In afara perico-lulu' aparut pe coasts slnt inregistrate,astfel, aparitia statelor Sonrhai, Bornu,13aguirmi, Uadai si Darfur, Asanti, a statului

1 Chronique de Guinee, trad. de LeonBourdon, Dakar, IFAN, 1960, 301 p. Cronicaruldescrie conditiile In care se facea prinderea

impartirea sclavilor, pe care nu se poatcopri sä nu o condainne (tntr -o adevaratacertare a celor mart ", cap. XXV).

sclavagist Dahomey, precum si a formatiilordin bazinul Congo-ului, a statelor Wahumadin Uganda, care treptat au intrat In conflictcu portughezi, olandezi, englezi,francezi apoi germani. In partca sud-estica acontincntului, triburile grupate de tribulMazimba vor purta lupte attt Impotrivaportughezilor, cit si a imperiului otoman (sec.al XVI-lea). Atacurilor arabe yi portugheze,eft infiltrarii iczuite, va reusi sa le MO fatscu mai mutt succes Etiopia. Un interesant ca-pitol (p. 170-173) privitor la caracterul colo-nizarii portugheze din sec. al XVI XVI II-leaarata ea acellia au fost primii care au dezvoltat comertul cu sclavi, au folosit cele maivariate metode si forme ale sistemului colonial(in forma embrionara : coloniile litoralulsud-est, protectoratele Congo, Angola, semi-coloniile Etiopia), au intrat In legaturacu popoarele bantu (si deci referirile for sintfoarte pretioase), tar prin studiul istorieipatrunderii for se risipeste legetida roluluicivilizator" al companiilor" europene. Insud, dupa portughezi apar englezii apoiolandezii, care intemeiaza o colonic in 1652.La inceput baza de stocaj a marfurilor necesare celorlalte haze navale ale CompanieiNeerlandeze a Indiilor Orientate, acest punctse transforms in colonie, multi functionarifiind eliberati pentru a se ocupa de agricul-ture ; In 1682 erau 663 coloni la care se adaugaIn 1689, Inca 200 emigranti francezi ; In 1790,colonia nurnara 14 600 persoane. Ocupareapaminturilor s-a facut prin izgonirea mji exterminarea triburilor Khoi-Khoi, prin luptadirects sau prin asmutirea triburilor uncleimpotriva altora ; In interiorul colonici auizbucnit, de asemenea, framintari, din cauzaexploatarii crunte a Companiei. Inlocuita defrancezi, apoi dc englezi (1795), colonizareaolandeza, stability din motive strategice, ajucat un rot deosebit in acumularea primitiva acapitalului, ca baza pentru obtinerea boga-tiilor din alte regiuni. Colonia Capului ocupaun loc special in istoria Africii si pentru relatitle care s-au stabilit tare duropeni africani, ca pentru seria de lupte provocateintre puterile europene. In Madagascar, cele

inca$ii,

si

si

sisi

si

si

sisi

coloniall tiIsi

si

si

si

ii

www.dacoromanica.ro

1026 RECENZII 16

mai tenace IncercOri de colonizare au fostfricute de Compania orientala francezA, bite-meiata de Richelieu, dar cle s-au lovit derezistenta croica a populatiei , cit vi de con-curenta anglo-olandezd.

Perioada a treia, a capitalismului indus-trial (1789 1870), marcheaza o schimbaregenerala in politica africanA a tArilor colonia-liste, care se strAduesc sa creeze conditii utileexploatarii pe loc a maselor africane, In scopuldezvoltarii productiei de bunuri vi a materiilorprime necesare capitalului industrial. In acestscop ele au Incercat sd acapareze cit mai multteritoriu posibil vi sA subjuge populatiile".Una din consecinte a fost campania delichidare a

explorariicomertului cu sclavi vi a organi-

zArii sistematice a continentului.In aceasta perioadA penetratia cea mai pu-ternica are loc In Africa de Sud vi In SudanulOriental. Este incontestabil un merit allucrarii lui Endre Sik de a fi aratat adevAratulcaracter of luptei Impotriva comertului cusclavi (p. 197 vi urm.), dar considerAm ca ar fiPost util sa fie puse In lumina vi protestelesincere ridicate In Europa de opinia publicsImpotriva vinatoarei de negri vi a exploatiiriidin colonii. Asemenea voci nu au lipsit Intimpul Revolutiei franceze vi mai ttrziu, viele au venit din partea celor care vi -au datseama ca, asa cum spune K. Marx In Capi-talul" : Munca In pielea alba nu se poateemancipa acolo unde munca In pick neagraeste stigmatizata'".

Explorarea vi ocuparea teritoriului afri-can a determinat cresterea rezistentei popoare-lor africane : peulii condusi de El HadjiOmar s-au opus francezilor, triburile Asantiau oprit multa vreme Inaintarea englezilor.Pe de alts parte, concurenta dintre putericrelte pind la conflicte armate. TendintaFrantei de a contracara politica Angliei seva complica prin aparitia Germaniei vi maittrziu a ltaliei. In colonia Capului englezii duco politica de colonizare, ceca ce determinamiscdrile bure migrarea acestora spre nord :se foreazd uniunea din Transvaal (1858).Din 1867 Incepe Inss goana dupO diamant,care a provocat invadarea republicilor bure

de catre tot felul de emigranti vi a decis pcenglezi sa ocupe teritoriile cu asemenea mine z.paralel, se continuA incercarile de a zdrobirezistenta triburilor Xosa, care in vase raz-boaie (Cafre") au fost In mare parte extermi-nate, eft ii a zulusilor, care sub conducerealui Ciaka -(1818-1828) se organizaserA intr-o-formatie puternicA militara. Pe coasta orien-tala se formeaza la Inceputul secolului sulta-natul arab din Zanzibar, care dupA moartealui Scid Said (1856) va fi acaparat treptat deenglezi. Sudanul, ocupat de Mohamed Ali Ininceputul secolului, a cazut sub influentaengleza, care se infiltrase vi In Egipt. In schimb,,Etiopia va cunoalte sub negusul Theodor operioadA eroica ; dupd ce Incercase sA Infringesanarhia seniorilor feudali, el a fost silit sO seopuna trupelor engleze (1868). In Madagascar,francezii fac fortificatii in 1804, stilt scosbde pe insula de englezi in 1811, dar o reocupa.In mica masura In 1818. Folosindu-se deaceasta rivalitate, regatul Hova, lntemeiatde Impoina (1787-1808), i1i mentine inde-pendenta (sub conducerea reginei Rana-valona, 1828-1861) facind fats intrigilorcampardilor militare organizate de franco-englezi.

Ultima perioada tratata in voluin du-prinde ocuparea vi Impartirea Africii, 18701900. Lupta economics pentru piata mon-diala a grupurilor monopoliste ale capitaluluifinanciar va duce la ocuparea completa ateritoriului african, prin lupte Impotrivaunor remarcabili organizatori ca Samory,Rabah vi altii. Este un merit al lucrarii de afi evidentiat vi lupta surds, dar continua.dintre puterile imperialiste, care prin totfelul de combinatii diplomatice au incercatsA-1i contracareze reciproc planurile. Perioadaeste marcata de infiintarea unor marl com-panii ca L'Association internationale pourl'exploration et la civilisation de l'AfriqueCentrale" (Belgia, 1879), Societatea afri-calla germanA" (Berlin, 1878), Compagniede I'Afrique Equatoriale Francaise" (1880),.Asociatia Companiei africane" (Anglia, 1881),Compania Mozambic" (Portugalia, 1891).Expediple, calatoriile, misiunile se inmultese.

si

si

www.dacoromanica.ro

17 RECENZII

ele deschid calea ocuparii prin acorduri"sau prin conflicte armate, care s-au desfa-s,urat in general In regiuni izolate, dar aucapatat adeseori formele unei lupte de mareamploare, rezistenta din diferite punctedeterminlnd o tendinta spre unire a afri-canilor Impotriva ocupantilor. Dupa con-lerinta de la Berlin (15 noiembrie 1884 26

febr. 1885), care a pus problema Africii cen-trale si a reglementat statutul Congo-ului,puterile imperialiste au incercat reali-zeze planurile for de expansiune : Angliaun teritoriu de la Cap la Cairo, dupa formulaCecil Rhodes ; Franta un teritoriu de laAtlantic la Mama Rosie ; Germania unireaposesiunilor din vest cu cele din est, prin ocu-parea Rhodeziilor, supunerea republicilorburilor $i a sudului Congo-ului ; Italiaocuparea Etiopiei Portugalia unirea An-golei cu Mozambicul. Aceste planuri contra-.clictorii au provocat razboiul din Etiopia-(1895-1896), din care Italia a iesit Invinsal,.conflictul anglo-francez pentru Sudanul orien-tal (1899Fachoda) razboiul Angliei Impo-triva burilor (1899-1901), acestia din urmaincurajati de germani. Cele trei marl focare derezistenta din acest rastimp au lost sultanatullui Samory in Sudanul occidental (1891-1898),statul lui Rabah din Sudanul central (18971900) in regiunea lacului Clad, statul mah-<list din Sudanul oriental (1881-1900). Dar siIn numeroase alte puncte popoarele africanes-au opus eroic ; astfel, In Dahomey istoriainregistreaza razboiul purtat de Behanzin.(G'bedasse, 1892 1894), iar In Etiopia ceamai importanta victorie obtinuta de Africain sec. al XIX-lea", aceea a lui Menclik Impo-triva italienilor (1895-1897). Guvernul Hova,condus de Rainilaiarivoni, dupa ce a stiut sase foloseasca de rivalitatea anglo-franceza, alost silit sa faca rizboi in 1883 -1885; in1895, In urma unei not carnpanii, Madagas-carul a lost anexat la Frant.a.

Lucrarea lui Endre Sik reuseste astfelsa redea o sinteza a istoriei Africii, distingindcu consecventa istoria propriu-zisa a popoare-lor africane de istoria patrunderii colonialiste.Bogatul material pe care se intimeiaza

1027

cetarea este oglindit in bibliografiile careinsotesc fiecare capitol. Pentru Indrumareacititorului credem ca ar fi fost util ca listelebibliografice sa fi fost organizate pe paragrafe,Yn cadrul carom sa se distinga indicatiile in-dispensabile de cele recomandate unui studiumai aprofundat, sa se separe sursele mai mullsau mai putin corecte de cartile care slujeseapologiei colonialismuiui. Trebuie adaugata lageneralitati lucrarea lui I. I. Potehin, Etudesafricaines en Union Sovietique din impor-tante culegere Des africanistes russes par-lent de l'Afrique" (Paris, Presence africaine,1960, p. 7-26)1. De asemenea, puteau fl

citate lucrarile din seria Colonies et empires"condusa de Ch. Andre Julien, a carui cartedespre Africa nordica a fost tradusa la Moscovain 1961 2.

Incontestabil cal volumul recenzat intraIn rIndul lucrarilor de referinta ca atareva fi, probabil, inzestrat cu indicii necesari 3la sfirsit. Punerea In lumina a complexitatiiistoriei africane, a necesitatii studierii cuatentie a traditiei orale si a tuturor vesti-giilor pastrate piny astazi, indemnul pccare-1 da unor studii partiale (pe o anumitaepoca), rolul implinit cu prisosinta de a arataadevarata fata a capitalismului monopolistimperialist In Africa, sint numai unele aspecteale acestei realizari a lui Endre Sik, care, dealtfel, subordonat lucrarea unui copstiintific de larg orizont : istoria Africiinegre trebuie sa fie studiata Yn primul rinddin punctul de vedere al stiintei istoriei uni-versale ca o parte a acesteia" (p. 18).

Al. Dulu

I Aportul sovietic In acest domeniu esteprezentat si intr-o lucrare mai noun, o biblio-grafie de recomandare : CTpaithi Adiptittn.MocHEa, 1961, 109 p.

2 in volumul Les poliliques d'expansionimperialiste (Paris, PUF, 1949) se afla o pre-zentare a politicii coloniale a lui Leopold II,care socotea Congo-ul un fel de domeniufeudal propriu etc.

3 Unele nume se cer unificate : OthmanDan Fodio (p. 208) este Osman Dan Fodio ;Rabeh este Rabah (p. 311-312) etc.

sa-si

cer-

Si

si-a

gi

1

1

si

www.dacoromanica.ro

1028 RECENZII 18

P. P. PANAITESCU, Cronicile slavo-romine din see. XV XVIpublicate de Ion Bogdan

Editie revazuta $i completata de ..., Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1959, XIV +334 p-

In colectia Cronicile medievale aleRouth-del" proiectata In prima serie cu 10volume a aparut al doilea volum. El cuprindeizvoare narative interne privind istoria tarilorromine scrise In limba slava si este un monu-ment Inchinat culturii feudale din aceste tartVolumul reconsidera din punctul de vedereinterpretativ, al editarii originalelor slavesi al traducerii lor tot ce s-a publicat pinyacum de istoricii romini I. Bogdan, I. Minea,de specialistii rusi A.I. Iatimirski, P.A. Lavrov,P. Sirku si anii. Intre aceiti savant', intlietateaIn problema ce ne intereseaza o define slavis-tul romin Ion Bogdan. In valoroasele $i nu-meroasele sale lucrari, dintre care prima aaparut in 1891 (Vechile cronici moldovenestipind la Ureche, XII + 291 p.) far ultima,postuma, In 1922 (C. Manasses, cronica lui.Traducere medio-bulyard, c. 1350, versuri,VI I I +456 p.), Ion Bogdan a invins, la vremealui, In mod stiintific, marile greutati ce au statIn calea studiului istoriografiei slavo-ro-mine, fiind In acelasi timp descoperitorulcronicilor (majoritatea in biblioteci straine,ruse), editorul lor emerit, traducatorul Inromineste si comentatorul lor. Insa cronicileeditate de Ion Bogdan in volume diferite,le avem acum adunate Intr-un singur volum,Insotite de aparatul ..stiintific necesar apro-fundarii cercetarii lor. Volumul pe care-1 pre-zentam cuprinde si alte cronici care lipsescdin editiile lui Ion Bogdan. Institutul de Is-torie al Acad. R.P.R., sub auspiciile caruias-a claborat volumul, a pus la indeminaistoricilor, istoricilor literari, slavistilor iicititorilor din cercuri mai largi un pretiosinstrument de lucru, o carte placuta lacitire.

Volumul avind un continut alt debogat si variat, socotesc cii este necesara maiIntl' o analiza critica a cuprinsului. El cu-prinde urmatoarele 16 texte : 1. Letopiseful

anonim al Moldovei pentru anii 1359-1507,editat dupa ins. slay nr. 649 din BibliotecaAcademiei R.P.R. Editorul propune untitlu nou, In timp ce istoriografia mai veche1-a numit Letopisetul de la Bistrita", titluimpropriu, care ar putea sugera ideea gresitaca a Lost scris la m-rea Bistrita a Moldovei_Analiza interna a cronicii dovedeste ca s-ascris la curtea domneasca. 2. Cronica moldo-germand a domniei lui Stefan cel Mare, darnumai pentru anii 1457-1499, de pe copiafotografiata a ms. din Mtlnchen. 3. Cronicascurld a Moldovei, 1359-1451, de pe o paginaaflata In ms. slay 280 din Biblioteca AcademieiR.P.R. 4. Letopiseiul de la Putna nr. I,1359L-1526, de pc o copie scrisa de Isaia In1561, la m-rea Slatina din Moldova, origi-nalul Bind la Biblioteca Academiei Teologicedin Kiev. Editorul recalculeaza anii de lafacerea lumii Incepind cu luna ianuarie, iarnu de la septembrie, cum a procedat IonBogdan, primul ei editor. 5. Letopiseful de laPatna nr. II, 1359-1518, de pe microfilmaflat la Bibl. Acad., originalul fiind la Lenin-grad. Del se opreite cu nararea evenimcntelorcu opt ani mai Inainte decit Putna I, totusinaratiunea din Putna II este mai dezvoltata.Cronicile de la nr. 4 5 se numesc putnene,pentru ca stilt scrise probabil la m-rea Putna,dupd cum dovedesc amanuntele referitoare laaceasta manastire. 6. Traducerea romtneascd aLetopisefului de la Putna, de pe ms. rom. nr.3560 din Bibi. Acad. R.P.R. Acest ms. esteo copie facuta la m-rea Bisericani In 1800,dar de pe originalul din 1770. Traducerea afacut-o Vartolomei Mazareanu, la m-reaSolca, unde acest invatat scriitor si-a desfa-surat o parte din activitatea sa carturareasca.Deci, de la aceasta redactie putneana s-apastrat numai Iraducerea romineasca ttrzie,nu $i originalul slay. Ca Intindere, cronicaaceasta se apropie de Putna II (ambele seopresc la anul 1518), dar prezinta evenimen-

www.dacoromanica.ro

19 RECENZIE 1029

tele ceva mai sumar. 7. Cronica lui Macarie,pentru evenimentele dintre anii 1504-1551,dar exists si o redactie care se oprelte la anul1541. Editia se face de pe microfilm, origi-nalul fiind la Leningrad. Cronica s-a transmisIn trei msse., astfel ca editorul a dat si varian-tele din celelalte doua msse., intocmind astfelo_editie critics. 8. Cronica lui Eflimie, 15411554, continua pe Macarie din redactia luiscurta. S-a pastrat Intr-un singur ms., care ecopia lui Isaia din Slatina, anul 1561, Incompilatia din care face parte si Pulna I.Aceasta copie se afla azi In Bibl. Acad. Teolo-gice din Kiev. Cu acest prilej, editorul combatepe I. Bogdan care identificase pe autor cu Efti-mie, fostul episcop de Radauti. Panaitescu 11identifica cu Eftimie, egumenul m-rii Ca-priana (ca si P. Sfrku). 9. Letopisetul luiAzarie, 1551-1574, continua pe Macariedin redactia lui ampla. Manuscris unit, azi laLeningrad Ii microfilm la Bucurelti, Bibl,Academiei R.P.R. 10. Cronica moldo-rusa,transmisa In trei mss., azi toate pe teritoriulU.R.S.S. Editia este critics : In prima parte,trateaza dezvoltat si legendar originea romansa moldovenilor, iar partea a doua continuasumar istoria de la Dragon pind la Bogdan,fiul lui Stefan cel Mare. 11. Cronica muraldde la Suceava, sub forma unei inscriptii pezidul bisericii sf. Gheorghe, relateaza patrustiri dintre anii 1574-1590. 12. Cronicamoldo-polond, 1352-1564, in editie criticsde pe trei manuscrise. 13. Cronica strbo-moldo-veneascd, 1359-1512, cuprinde stiri nu numaidin istoria Moldovei, dar si despre luptelebulgarilor si sirbilor lmpotriva turcilor.In timp ce I. Bogdan a editat ms. slay nr.636 din Bibl. Acad. R.P.R., Panaitescu oediteaza de pe un ms. din Bibl. Acad. de5tiinte din U.R.S.S., cu variantele ms. nr.636. 14. Cronica murald de la Bucoval, subforma unei inscriptii de pe zidul bisericii,din anul 1574. Cuprinde stiri despre fiiilui Mircea Ciobanul : Alexandru, Petru Schio-pul si Milos. 15. Legendele despre Vlad Tepee,domnul muntean Intre anii 1456 1462 $i1477. Opera sfIrseste cu mentiuni despreevenimente din 1482. Manuscrisele fiind nu-

meroase, editorul a ales copia lui Eufrosin,din anul 1490, facuta dupa alta din 1486.Ultimul text, al 16-lea, Invelfalurile lui NeagoeBasarab cdlre fiul sdu Teodosie, este editat depe ms. din Sofia, cel publicat de P. A. Lavrov.Fiindca Lavrov nu stabilise succesiunea lo-gics, dupa continut, a paginilor din original,Panaitescu (IA o editie slava perfect restabi-lita si o traduce In romineste, prima tradu-cere a textului Lavrov.

Textele publicate ne duc la uncle obser-vatii care gasesc necesar a fi subliniate. Pentrusec. al XV XVI-lea, istoriografia slavo-mol-doveneasca se ilustreaza prin 12 cronici, iaristoriografia slavo-munteana numai cu 4 nara-tiuni, care nu shit cronici ; trei dintre celepatru an Insa si caracter istoric, iar a patra,Invdieflurile . . . , n-au macar nici caracteristoric, fiind literature parenetica, un gen binedefinit In produsele literare feudale. Prinurmare, exists un decalaj Intre titlul volumului si cuprinsul lui, acesta fiind multmai bogat cleat spune titlul.

P. P. Panaitescu nu s-a multumit sareediteze textele slave de pe editiile for maivechi, ci, procurtndu-si prin Academia R.P.R.,microfilme si fotografii de pe originaleleaflate In alte biblioteci cleat ale tali' noastre,ne-a dat editii revizuite, completate pe bazaunei noi descifrari a textelor. Din introdu-cerile scrise In fruntea textelor reiese canumai pentru Pulna I, Cronica lui Eflimie§i Invd(dluri editorul a folosit editiile vechi,dar la Invdfaluri el a facut lumina In paginileIncurcate ale originalului slay.

Noi shit si traducerile, in sensul ca aleslnt traduse de pe niste texte noi, restabiliteacum de editor. De aceea traducerile lui P. P.Panaitescu se deosebesc de vechile traduceriale lui I. Bogdan. Cu privire la traducerealui P. P. Panaitescu a cronicii lui Stefan celMare din redactia germana, s-au exprimatrezerve, propunlndu -se uncle corectari (v. re-cenzia lui I. C. Chitimia din Studii si cercetari de istorie literara si folclor", nr. 3 4,1959, p. 736-742).

Introducerile monografice reconsidera sti-intific textele respective In lumina mate-

www.dacoromanica.ro

1030 RECENZII 20

rialismului istoric si a rnetodei dialectice,precum 5i In lumina ultimelor cercetari istorice,aducind bibliografia 'Ana la zi. Exceptie faclegendele despre V lad T epe., §i Duultaturile luiA eagoe. Autorul considerind, probabil, nejusteparerile altora, prezinta naratiunea V lad repeqnumai In lumina propriilor sale pareri, iar laInuujuluri lass nerezolvate problemele cuprivire la autorul, autenticitatea timpulclod s-a scris opera. Profesorul N. K. Gudzii,In cursul sau de literature veche ruse predatla Universitatea Lomonosov din Moscova a-nalizeaza I'oveslirea despre voievodul Dracula,care a circulat In manuscrise slavo-ruse peteritoriul Rusiei de la Inceputul sec. al XV-lea

i pins la sfIrsitul celui de-al XVII-lea.tats ce scrie Gudzii in problema autorului(rezum) : Prin anul 1840, Vostokov, bazln-du se pe sfirsitul Povestirii, unde se vorbestede cei doi fii ai voievodului, spune ce autorultrebuie sa fi Post neaparat In Ungaria ;a5a, cum, pc timpul domniei regelui Matei,tarul rus Ivan al III-lea trimisese In Ungaria,ea sol, pe Teodor Kuritin, el conclude capovestirea trebuie s-o fi scris chiar acestKuritin, care a cules in drumul facut spreUngaria stiri despre Vlad Tepes. Mai tlrziu,s a presupus ca povestirea este de originestrains si doar tradusa In ruseste. A. I. Sobo-levski crede ca aceasta povestire poate fi unadin manuscrisele sec. al XV-lea ca redac-torul ei a lost ICuritin. Tinarul cercetatorsovietic Sedelnikov, bazindu-se pc datecronologice, nu-1 acImite pe Kuritin ca actor.El spune ca autorul povestirii a Post, poate,Impreuna cu Kuritin In Ungaria, Insa primuls-a tutors mai devreme la Moscova. Deci Incanici pina acute nu se cunoaste paternitateaacestei povestiri (N. K. Gudzii, Mcmopirsigpeatreit .nirrepaTvpu, ed. a III-a, Moscova,1945, p. 259-265 ; pasajul rezumat, lap. 263-264). P. P. Panaitescu duce mai de-parte rezolvarea problemei si cred ca argu-mentarea sa este logics trebuie accep-tata : povestirea s-a scris in Ungaria, laBuda ; aceasta se deduce clar din sfirsitultextului. S-a scris dupa ce trecuse pe acolosolul Kuritin, de un transilviinean cunoscator

al limbii slave, din informare personals °raid.cit $i din consultarea unur izvoare sasesti,ceea ce explica analogia cu redactia germanea aceleiasi povestiri. Data si tendinta scrierii :s-a scris Intre 1482 (ultimele .tiri din povestireshit din acest an) 5i 1486 (data primei formescrise a povestirii), deci curind dupa moarteaeroului povestirii, ca mijloc de propaganda Infavoarea numirii lui Mihnea cel Rau, fiul luiTepes, care solicita domnia In Tara Romtneasca.

In ce priveste Invalaturile, cistiga totmai mult teren plirerea ca ele slut contem-porane epocii lui Neagoe Basarab ca domni-torul a avut un rol In elaborarea lor. Aceastaopinie trebuia sa o spuie P. P. Panaitescu,chiar dace nu este admisa de d-sa.

Discutabila mai este $i opinia lui P. P.Panaitescu cu privire la autorul strain (ungerman) anonim al cronicii lui Stefan celMare In redactia ei germane. I. C. Chitimia,In recenzia amintita mai sus sustine cu argu-mente noi ideea sa mai veche ca, cel putinpentru partea finale a cronicii, pentru eve-nimentele dintre anii 1487-1499, criticainterns a cronicii impune Polonia, ca loc deelaborare a ei.

Intre textele publicate exists douilinscriptii murale de pe bisericile din Suceava

Bucovat Craiova. Ratiunea editarli forIntr-un volum de cronici este ca au si eleelemente narative de cronica. Citind Insaalte izvoare vechi gdsim $i In etc numeroaseelemente narative expuse In largi pasaje decronica. De pilda, lectura documentelor dincolectia Documente privind istoria Romtnieimi-a relevat multe pasaje cu continut narativistoric descrise In stil cronicaresc. Aceastainterferenta Intre document si cronica, pentruepoca mai veche a orinduirld feudale, o potilustra prin multe convingatoare exeraple ;ea merits a fi studiata mai adlnc explicate

Recitirea Intregii istoriografii slavo-ro-mine, critica textului la care a supus-o, con-statarea atltor greseli In vechile traducerieditli de la sfirsitul sec. al XIX -Iea si inceputulsec. at XX-lea nevoia de a da noi traduccri

noi editii au Post pentru slavistul 5i istoricul

si si

gi

stiintific.

si

Ii

Si

ri

ft

si

fo

sl

www.dacoromanica.ro

21 RECENZII 1031

P. P. Panaitescu un prilej de a reconsiderastiintific sl sintetic intreaga aceasta problemA.A fAcut-o mai Int II to studiul amplu Les chro-niques slaves de Moldavie du XV-e siècle,publicat In revista Romanoslavica, I, 1958,p. 146 168, o face si in Introducere la Croni-cite slavo-romtne din sec. XV XVI, In 1959,p. V XIV. Aid o face In mAsura in careaceasta introducere lAmureste textele publi-cate.

Introducerea \Tao:1We orientarea sigura,posedarea deplina a subiectului. Iata ideiledirectoare din aceastA reconsiderare : Leto-piseful anonim (zis de la Bistrita), Cronicamoldo-Berman( §i Letopiseful putnean antprimele noastre cronici. Ele s-au alcatuitsistematic $i oficial la curtea lui Stefan celMare, dar descind dintr-un prototip comun.Letopiseful putnean a lost mai raspindit decttcelelalte doua, a fost mai popular, dar elInsusi nu ne este cunoscut dectt din tradu-cerea tirzie a lui Vartolomei MazAreanu si,prin reconstituire, din Putna I, Putna II sidin Cronica moldo-polond, caci toate acestetrei cronici descind din Letopiseful putnean.Acestea, cu privire la corelatia principalelortexte.

Cu privire la epoca nasterii tor, a scrieriicelei dintli cronici, P. P. Panaitescu admitevremea lui Stefan cel Mare. Desigur, Stefaneel Mare a dat impulsul scrierii sistematice 5ioficiale a cronicii ; dar nu ne putem inchipuicii sub Alexandru cel Bun, 2-3 decenii maiInainte, nu a lost un climat propriu nasteriisi dezvoltArii istoriografiei moldovene, macarsub forma simplelor rodoslovii" (Insemnarigenealogice). De altfel, chiar In volumul ceprezentdm existA o asemenea rodoslovie"anterioara epocii lui Stefan cel Mare : este

cronica scurtd a Moldovei, pentru anii1359 -1451, de la p. 38-40. Dace avemdovezi concrete ea in timpul domniei luiAlexandru cel Bun s-a dezvoltat o literaturereligioasa (Gr. Tamblac) si dupe parereaunora chiar juridicA ; dacA In timpul acesteidomnii a existat o viata economics $i o bazamaterials care au generat elemente de con

17 c. 3189

stiinta socialA, de ce n-am admite ca printrcacestea din urma au fost $i insemnariistorico-cronicaresti? (vezi to acelast sens,Eugen Stanescu, Essal sur revolution de lapensee politique roumaine dans la 'literaturehistorique du moyen-dge, Bucarest, 1960,p. 275 276) 1.

A treia idee, de necontestat, este In lega-tura cu locul si ImprejurArile In care s-a nascutletopisetul, luat In sensul lui general : n-au fostman Astirile, n-au fost cauze religioase, nicinevoia amintirii In pomelnic a personalitatilor,ci curtea domneasca si nevoia crearli untilmijloc de IntArire a puterii domnesti, a unuiinstrument de cunoastere a faptelor lui pcplan intern si extern.

Lucrarea lui P. P. Panaitescu cuprindesinumeroase note istorice to subsolul textelor ;ele lAmuresc uncle pasaje obscure, identificapersonajele dubioase, corecteaza greselile dincronici. Aceste note au o valoare practicemai mare dectt notele lui I. Bogdan, care,deli mai numeroase si la un nivel stiintifiede specialitate mai ridicat, fiind puse la sflr-situl textelor, se consultA greu.

Volumul se terminA cu un indice (p.317-329) care totalizeazA, In mod practic,onomasticile, topicile Si nottunile care carac-terizeaza esenta statului feudal (institutii,dregatorii, stari economice, sociale $i culturaleetc.). Lipsesc din volum ilustratille, atit denecesare pentru eventuate verificAri ; darmai ales pentru evocarea vie, intuitive, aculorii locale, a vremii oglindite In cronici.

Editia de texte 5i studiile publicate deP.P. Panaitescu in acest volum constituieun aport Insemnat at istoriografiei noi, stiin-%Mee, din Republica PopularA RomIna. Operaaceasta va deveni indispensabila color cestudiazA pe texte de cronici trecutul nostrilistoric, economic, social, cultural 5i literar.Va fi tot aia dc indispensabil cum au fost, lavremea tor, edij.iile si studiile Ini Ion Bogdan.de mult epuizate.

1 Extras din Nouvelles etudes d'hlstoire,vol II. Publiees a l'occasion du XI -e Congresdes sciences historiques, Stockholm, 1960.

www.dacoromanica.ro

1032 RECENZII

Treptat, treptat istoriografia noastranoun valorificA din moltenirea culturala ceeace este pozitiv si 11 amplificA cu

§tiintif ice.stir' si

interpretAri not cu adevarat Aceastaeste impresia pe care o lass cititorului volumul

22

lngrijit li Imbogatit cu date alit de multe deistoricul-slavist P.P. Panaitescu o buns lu-crare de reconsiderare asupra istoriografieislavo-romine din secolele XV-XVI.

Dan Simonescu

KODJA HUSEIN, Beda'i' (Yaueumeribubte co6umus), HagaRReTeRcTa, Reegemle t o6RAaa pegaRIARR A. S. TVERITINOVOIAurtomupoeaunoe oeitaerieuue u yxa3ame4b Iu. A. PETROSIANA

Moscova, 1961, P. 1, 75+399 p. ; P. II, p. 401 1116.

Incepind cu analistul Iak!i Fakih (m.cca 1400) si pins la Abdur-Rahman Seref(m. 1925), istoriografia otomanA enumerapeste 500 de reprezentanti de valoare inegala.Daca ne &dim la faptul ca multi dintrecronicarii li istoriografii otomani nu s-aulimitat la o singura opera, precum li la nu-meroasele Cronici anonime, putem sa ne dutnmai bine seama ca istoriografia medievalaa Turciei, de altfel ca §t cea modernA, luaseo mare dezvoltare 1. Datoritil acestui fapts-a pastrat pins astazi un mare numar decronici turcelti, majoritatea in manuscris,unele originale, altele In diverse copii saucompilatii, descriind evenimentele din diverseperioade ale istoriei turcilor osmanlii. Deli Incele mai multe predominfi descrierea vietiipolitico-militare, totu1i, unele din ele trateazachiar anumite aspecte caracteristice ale sta-tului otoman in care povestirea este axatAmai mult pe latura dezvoltarii social-economice li cultural-artistice. Desigur, interesdeosebit prezinta cronicile in care autoriidescriu evenimentele contemporane. Inceptnddin secolul al XVII-lea, in istoriografia oto-mana s-a Incetatenit obiceiul de a descrieevenimentele contemporane.

Un numar foarte restrins de cronici turceltiau fost traduse In limb' europene (lannul,

1 Cf. M. Silreia, Sigill-i Osmani .

Istanbul, 1308-1315 H., 4 vol. ; Bursali,Mehmed Tahir, Osmanli mu'ellifleri, Istanbul,1338-1343 H., 3 vol. ; F. Babinger, DieGeschichtsschreiber der Osmanen and ihre Werke,Leipzig, 1927, VIII + 477 p.

germana, francezii li italiana) Inca* din a douajumAtate a secolului al XVI-lea. Ala, depilda, Ant cunoscute traducerile umanistulukJ. Leunclavius 2, a raguzanului V. Bratutti 3,orientalistului francez A. Gallant a sau a en-glezului Ch. Fraser 5, care an fost folosite caizvor In istoriografia rom1nA. Cam de pe Inmijlocul prime' jumatilii a secolului al XIX-leas-a IncetAtenit obiceiul de a publica extrasefie In texte originale, fie numai In traduceriprivind anumite OH din sud-estul §l centrulEuropei. Cele mai cunoscute dintre acesteasint desigur cele care privesc Polonia 6,.

2 Hans Lowenklau, Annales sultanorunrOthmanidarnm, Francofort, 1588 ; idem,Historia Musulmanae Turcorum de monumentisipsorum . . Francofort, 1591.

a Chronica dell'origine e progressione della,casa Ottomana composta da Saidino Turco,I (Wien, 1949), II (Madrid, 1652).

4 Suite de l'Histoire Ottomanne &rite parSaadud-Din Mehmed Hassan plus connuchez les Turcs sous le nom de Cogia Efendi, miseen francaise par ... (Ms. Bibl. Nat., Paris,.nr. 6074).

5 Annals of the Turkish Empire from 1591to 1659 of the Christian aera by Na' ima, trans-lated from the turkish by ..., I (London,1832), XVII + 467 p.

6 J. Sykowski, Collectanea z dziejopisourtureckich rzeczy do historii polskiej slujacych,I (Warszawa), 1824 ; II (1825) ; J. Pietr[iszew-ski, Nowg przklad dziejopis6w tureckich dot ycza-cych historii polskiej a szczegOlnie TarychyWasyl Efendiego, Berlin, 1848 ; E. Zawalinski,Polska w kronicach tureckich XV i XV I w.,.Stryj, 1938.

:

www.dacoromanica.ro

23 RECENZII 1033

Ungaria 1, Austrian si Rnsia2. to ceea ce pri-veste seria de editii constantinopolitane a cro-nicilor turcesti, publicate dupa introducereatiparului In Imperiul otoman (1729), de renc-gatul clujan Ibrahim Muteferrika 4, sInt ex-irein de defectuoase si bazate de obicei peun singur manuscris ales la Intimplare, deobicei fara discerna'mint critic.

Cu toate realizarile of inute sub raportultraducerii si excerptdrii, cronicile turcesti auInceput sa fie cercetate sub raport stiintificabia dupA primul razboi mondial. Astfel,Fr. Giese inaugura publicarea primelor editiicritice din Cronicile anonizne §i vechea Cronicaa lui Asik Pasa-zade 5. Aceasta metodastihrtifica n-a fost urmata, de exemplu, la re-dactarea unei not editii a Cronicii lui Orudjbin Adil6 de catre F. Babinger, Turcologulelvctian L. Forrer a publicat in acest timpultima parte, mai oiginala, din Cronica mare-lui vizir Rustem pasa 7. Millcrimin Halilpublica o editie accesibila a Cronicii rimatea lui Enveri, cu un valoros studiu introduc-tiv 8. Merita sa fie reliefata publicarea tex-tului, in caractere arabe, a Cronicii lui MehmedFInclIklilt Silahtar aga (m. 1723 H.)8. Saded-Din Tokdemir dd o editie foarte deice-

1 J. Thyry, Torok tortenetirdk, I (Buda-pest, 1893), II (1896) ; I. Karacson, III (1916).

2 W. Behrnaer, Quellen fur serbischeGeschichte aus turkisehen 4rkunden, Wien,1857 ; Th. Noldeke, Ausziige Negri's, inZDMG" XIII(1859) si XV (1861) etc.

3 W. D. Smirnov, Obrazcoija osmanskojliteraturt, St. Petersburg, 1903.

4 Cf. I. Muteferrika in Encyclopedic del' Islam, t. II (1927), p. 465 466 (J. H. Mordt-mann).

6 Die altosmanischen anonumen Chroniken.Text und ebersezung. Teil I (Breslau, 1922),421+174 p. (text turc) ; Teil II (Leipzig, 1925),170 p. ; Die allosmanische Chroniken desAqlk Paga-zade ., Leipzig, 1929, 32+252 p.

6 Die Frilhosmanischen Jahrbiicher desUrudj . . . Hannover, H. Lafaire", 1925,XXV+140 p.

7 Die osmanische Chronik des Rustem pagavon .. . Leipzig, 1923, VIII +207 p.

8 Diisturname-i Enveri, Istanbul 1928,98 p. ; Medhal 1930.

9 Silahtar Tarihi, Istanbul, Evkaf mat-basi", 1928, 2 vol. (T.T.K.).

tuoasA a operei lui Mustafa Gelalzade 16, maiales prin faptul ca multe elonente su fostmodernizate.

Dupd ultimul razboi mondial, reluindu -seeditarea vechilor cronici turcesti au fost pu-blicate operele lui M. Nesri (m. 1520) 11, lbnKemal (1534) 12 Cronicile expeditiilor"(Gazavatname), In frunte cu aceea a luiMihaloglu Ali bei de Suzi Celebi, editat deS. A. Levend

In 1959, R. Kreutel traduce Cronica luiAstk Pasa-zade 14, bazindu -se pe editia luiF. Giese din 1929. Dupa un an, urma tradu-cerea unei parti din Cartea cdldtoriilor (Seya-hatndme) a lui Evliya privind Austriasi in deosebi cetatea Vienei (Bd). Istoriculorientalist A. Kh. Safrastian din R.S.S.Armenia a publicat o serie de fragmente dincronicarii si istoriografii otomani (sec. alXVII XIX-lea) cu traduceri fidele privindTranscaucazia, In general, si Armenia Inspecial 16.

io Celaloglu Mustafa (Tabakat al-memalikve daradjat al-mesalik). Osmanli Impera-torlugun Yukseklik devrinde In AskerMecmuasi", nr. 107, Istanbul 1937, 11+257 p.

Mehmed Nesri, Kitab-i Cihannuma,Nevi Tarihi, I (Turk Tarih Kurumu Yayin-larindan III. Seri nr. 2, Hazirlayan. FalkResit Unat, Dr. Mehmed A. Koymen, AnkaraT,T.K., Basimevi" 1749, XV1+419 p. ;Gihannuma, Die allosmanische Chronik" desmevlana Mehemed Neschri . . . herausgegeben.von Franz Taeschner, I (Leipzig 1951), II(1952).

12 Ibn-i Kemal, Tevdrih-i Al-i Osman VII,Defter. Onsoz, Indeks ve Icindekileri hazirli-yan ; Dr. erafettin Turan, Ankara T. T. K.,Basimevi", 1954, XXI+ 625+51 p.

13 Gazavaln4meler ye Mihaloolif Ali begin,Gazavalnamesi, Ankara T.T.K., Basfinevi",1956. VIII +392 p.

14 Ahmed Derwisch (Agik-Pala-Sohn), VornHirtenfeld zu hohen Plarte . . ., Graz, Wien,Styria (1959), 344 p. + 3 fol.

16 In Reiche des Goldenen Apfels. Desturkischen Weltenblummers Evliya Celebi den-kwurdige Reise in dis Giaurenland und indie Stadt und Festung, Wien ann.., 166J . .Graz, Wien, Stiria 1957, 291 p.

18 A. Kh. Safrastian, Izvoarele turcegli'privind Armenia, 13, arny.ni qi p^ celelallepopoare din Transcaucazia, (In armeneste),,I (Erevan, 1961), 404 p.

13.

Celebiw

11

www.dacoromanica.ro

1034 RECENZII 21

Dupa, aceasta incursiune, putem trece laprezentarea Cronicii lul Kodja Hasein, dupavaloroasa edItie sovietica de sub redactia orien-talistel dr. A. S. Tveritinova. Aceasta editiene permite sal cunoastem mai Indeaproapeviata §i Indeosebi opera istorica a acestuiistoriograf, introducIndu-se In un nou4?i interesant izvor istoric necunostut pinsacum.

Ca multi dintre cronicarii turd, K. Haseineste de origine balcanica, fiind nascut InSarajevo (Bosnia), unde tatal sau a Post con-servatorul bibliotecii moscheii lui Hasrevpapa. Crescut la curtea imperials din Istanbul,la 1638/1048, §i nu la 1636 (ed. cit. p. 6),Insotind pe sultanul Murad IV (1623-1640)In campania Impotriva Bagdadului, a PostInsarcinat sa traducd din araba opera luiAhmed lusuf al-Karamani, intitulata Ahbarul-davel [Stiri despre state"), cuprinztnd oistorie a proorocilor §i califilor. In cursulacestui an a Post numit prim cancelar aldivanulul imperial" (reis efend01, post pecare Il detine timp de 12 ani. K. Hasein nu amurit In 1644/1054 H. o data cu tncheiereaoperei sale, dupa cum afirma toti autorii, ciIntre 1649 1650, fapt precizat de A. S. Tveri-tinova pe baza cercetarii atente a operei(vezi Introducere, ed. cit., p. 9).

Kodja Hfisein a ramas cunoscut In isto-riografia otomana printr-o cronies universalsintitulata Beda' ul-veka' [Evenimenteminunate "], cuprinzlnd o introducere aka.-tuita din trei parti (bab) patru capitole(fast). Amintim In treacat ca In partea intro-ductiva se trateaza : preistoria Arabiei, apa-ritia lul Muhammed (574-632), fondatorulislamului, prin emigrarea de la Mecca la Medina(622), califatul Omiazilor, Abasizilor etc. pin&la ingis Khan (sec. al XIII-lea). Un interesmutt mai mare prezinta al doilea volum Incare se trateaza istoria Imperiului otomande la intemeierea lui In pragul sec. al XIV-leasi pinA la moartea sultanului Selim I (1520-

1 Reis ul-Kuttab pe la finele veaculuiXVII este deja ministru de externe cf. End.Islam., III, 1934, p. 1219 1221 (J. Deny).

926 H.). Spre deosebire de multi alti cronicari,K. Husein nu a Post folosit §i valorificat caizvor In istorlografia otomana. Nu cunoWemcleat o sumara descriere a victii §i activitatiisale ca reis efendi, de Ahmed Resmi(1700-1783), autorul schitelor biograficede marl cancelari sau minifftri de externeotomani2.

Primul istoric european care a semnalatacest valoros izvor, pe baza unui manuscrisdin Biblioteca Nationals din Viena, a PostJ. v. Hammer 3, deserts apol de G. nage' 4.

Deffi In cele citeva lucrfirl cunoscute, cucaracter bio-bibliografic 5, Kodja Hasein estementionat §i reliefat ca istoriograf, totu0opera sa este cunoscuta foarte vag. Citevafftiri In plus ale lui I. II. Uzungar§ili 6 n-auschimbat aceasta situatie. Abia din 1950,prin descoperirea unui alt manuscris al siluIn arhiva Institutului de orientalistica dinLeningrad, opera lui K. Hasein Incepe sa fieapreciata la justa ci valoare. Folosit pentruprima oard de A. S. Tveritinova, care I aprezentat §i Intr-o comunicare la Congre-sul international al orientali§tilor (1957) 7,editia Academie' de Stiinte a U.R.S.S. coverstand din 1034 facsimile, textul manuscrisului,Introducerea (p. 5 23) de A. S. Tveriti-nova cu adnotarea sumara a capitolelor(p. 24 75), alcatuita de Iu. A. Petrosian, ne daposibilitatea sa valorificam aceasta cronies.

Urmtnd traditiile istoriografiei osmaneK. Hasein §i-a axat Intregul material pe

9 A. Resmi, Sefine-i or-Mesa, Istanbul,1269 H., p. 34.

3 J. Hammer, Geschichle des osmanischenRetches, Bd. V (Pest-1829), p. VII.

4 G. Flugel, Die arabischen, persischenand turkischen Handschriften der Kaiserlich-laniglichen Hoclzbibliothek zu Wien, Bd. II,Wien, 1865, p. 94-96.

6 M. SareIa, S.'0., III, 42 ; B. hi. Tahir,'0. M., III, 46; GOW, p. 186-187.

° Osmanli tarihi, c. III, 2 Kisfm (An-kara 1954), p. 500.

7 A. S. 3'veritinova, Time Turkish Manu-script of Qoca Husejn's Chronicle Beda'iul-Weqa'i" (vol. II) from the Collection ofthe Institute of Oriental Studies (LeningradBranch), U.S.S.R., Academy of Sciences,Moscow, 1957.

stiinta

sf

si

www.dacoromanica.ro

25 RECE \Z1I 1035

domniile sultanilor. Astfel, prima parte atextului (p. 1-399) trateath domniile aBase emiri si sultani (Osman, Orhan, Murad I,Baiazid I, Mehmed I Celebi" si Murad II).In a doua parte (p. 401-1056) se descriemult mai amanuntit domniile a trei sultani :Mehmed II (1451-1481), Baiazid II (14811512) si Selim I (1512-1520). Se povestesteaproape zi de zi evenimentele mai impor-tante din domeniul vigil politico-militare,social-economice si chiar cultural-artistice,atilt din Capitala imperiului, eft si dinprovinciile din Asia, Europa si Africa septen-trionala. La inceputul capitolelor, descriin-du-se domniile fiecurui sultan, K. Hilseincautd sa contureze eft mai bine personalitateaacestuia, scottnd in evidentd InfAtisarea,virsta, perioada domniei, copiii etc. In con-tinuare se insists asupra situatiei statelorInvecinate, reliefIndu-se caracterul relatiilorcu acestea, de obicei ostile, lndeosebi o datOcu Mehmed II turcii devin foarte agresivi.Ficcare capitol se incheie cu descriereacit se poate de detaliata a vigil marilorcarturari (ulema), §eicilor, vizirilor, emi-rilor, precum si a tuturor oamenilor de stat(rigiali devlel) cunoscuti In acea vreme. Nu setrece cu vederea nici faptele binefAcAtoare"ale sultanilor deosebite ale aces-tora.

Privit in ansamblu, continutul acesteiopere de altfel ca toate cronicile medic-vale, se referd mai mult la evenimentelepolitice si militare. Cu toate acestea, eaconfine o serie de informatii importante, cucaracter social-economic din viata Imperiuluigtoman. Amintim, de pita, ImpArtirea pa-mIntului cucerit rAzboinicilor (gazi), prinacordarea unor feude (limar, zeamel §i liaqq).Organizarea fortelor militare, supuncrea popu-latiei Ia dari si tribut (giziye), plata haraciuluide cAtre popoarele care nu acceptasera islamul,costul produselor, situatia interns a provin-ciilor otomane In ajunul si In perioada cuceri-rilor turce5ti etc. Astfel, Cronica Int K. HtlseinImpreuna cu alte izvoare otomane ne ajutasA cunoastem situatia social - economics atarilor balcanice si din sud-estul Europei,

care a Inlesnit cucerirea turceascii. In acela5itimp, acest izvor ne arata rezistenta Mudopusii de aceste popoare expansiunii turcesti.De asemenea, ele reflectd felul de viata alpopoarelor supuse dominatiei sultanilor, precum si luptele diverselor grupe feudale pentruputere s.a.

Multe amOnunte interesante 5i numcroasestiri importante privesc diversele rilzmerite5i marile rascoale populare musulmane 5inemusulmane Impotriva exploatarii si tiranieifeudale.

Marturiile lui K. Husein merits o deosebitA atentle sI pentru faptul ca el ocuptndmult timp functia de mare cancelar (reisefendi), a avut la IndemIna toata corespon-denta privind treburile externe si alte pro-bleme importante de stat. Astfel, autorul aavut posibilitatea sA utilizeze, la lntocmircaacestei lucrdri, nu numai cronicile anterioarc.ci sl anumite izvoare diplomatice pastrateIn arhiva de stat. Se poate spune ca Bedai' ul-veka'i' este printrc rarele opere istorice careau avut la bazA si izvoare juridice : Codullegislativ (Kanunname) al sultanului Mai-med II de pe Ia 1479 , privind Indeosebiierarhia politics sl administrativa a Portii(v. facs. 277b 284a).

Yn partea introductiva, A. S. Tveri-tinova cornparind uncle fragmente din aceastiicronies cu citatelc respective din operelelui Astk Pasa-zade (m. 1495), Idris Bitlisi(m. 1520), M. Nesri (m. 1520) st S'ad cd-Din(m. 1599) ne arata ca Hidsein s-a strOduit cu odeosebita scrupulozitate in descrierea multorevenimente, completindu -le cu alte izvoare,astazi pierdute sau Inca nedescoperite.

E de retinut relatarea ca Mehmed II,dupa cucerirea Constantinopolului, ar fi

dispus traducerca In turceste a multor operegrecesti, europcne (Prince), arabe si persaneprivind istoria Imperiului bizantin. Este im-posibil ca fie K. Husein personal, fie prin in-termediul lui Idris Bitlisi, pc care el se bazeazasd nu fi cunoscut si aceste izvoare. Prinfaptul ca el are anumite relatAri despre oraselebizantine, o descriere mai amanuntitA a relatii-lor dintre sultanii otomani si ImpOratii bizan-

calitilfile$i

www.dacoromanica.ro

1036 RECENZII 26

restaurarea si popularca Constantinopo-lului (WO cuccrire (facs. 206b 226a) etc.Inseamna ca anumile izvoare bizantine nui au fost straine lui K. Hilsein. Descriindu-seuncle evenimente din trecutul Indepartat,K. HUsein compara deseori numeroasele situatiidin operele predecesorilor sai cu faptele dinviat.a politica si economica contemporanacu el. Desi sub raport cronologic aceastacronica se inclieie cu anul 1520/926 H., totusiautorul are uncle devieri si paranteze inte-resante care privesc anumite situatii dinperioada posterioara, deci si din vremea sa.Asa, de pilda, el relateaza la un moment datdespre desfiintarea, sub Murad III (15741595), a vechilor organizatii militare depedestrasi (iaia) si de militieni (musellem),propune inlocuirea for cu raiale, acordindu -seacestora anumite parcele de pamint In unclefeude (timar) etc. (cf. facs. 44b 45a).

Desi a fost supus devotat al padisabului,totusi aceasta nu 1 a Impiedicat pe K. Hilseinsa si insereze In cronica sa uncle fapte ne-demne", ca de pildd coruptia si lacomia dem-nitarilor Portii. La vreo jumatate de secolmai tlrziu, Dimitri Cantemir, care e multmai categoric In aceasta problems, calificaPoarta otomanii pentru aceleasi motive drepttemplul lacomier 1, E de retinut faptulcaK. Hilsein 1si is uneori atitudinea de aparatoral sarmanei raja ", adica a taranimii, pe careo considera un izvor al Imbogatirii visterieiImparatesti. 4)in acest punct de vedere, else apropie de conceptia contemporanilor saiMustafa Selaniki (m. 1599/1008 H.), KiatibCelebi (m. 1658/1068 H.) si lndeosebi M.Koci-beg (m. cca 1650/1060 H.), opera saavind valoare si prin ideile sale social- polilice

didactice 2.

Fapt cert este ca opera lui K. HUseinintrata in circuitul stiintific prin aceastaeditie facsimilara, cu anexele respective, ne

1 D. Cantemir, Istoria Hicreglificd, p.128, 131, 135 (cf. si P. P. Panaitescu, Di-mitrie Cantemir . . . , 1958, Ed. Acad.R.P.R., p. 85).

2 A. S. Tveritinova, Srcial ideas in tur-kish didactic pnlitico-economic Ireatisses cf theXVI XVII Centuries, Moscow, 1960, 17 p.

ajuta sa ne largim mult cunostintele Indomeniul istoriei medievale a lmperiuluiotoman, a tarilor si a popoarelor care au Maltparte din acest imperiu timp de vcacuri,printre care se enumera popoarele balcanicesi Intr-o anumita masura si tarile romInesti.

Luind In discutie eclitia de fall, neasociem aprecierii lui A. Jeltiakov 3 In cceace priveste Inaltul ei nivel stiintific. Yn parteaintroductiva, A. S. Tveritinova reusesteprintr-o serioasa analizii sa ne dea o idee citse poate de dart despre caracterul si impor-tanta acestui izvor, despre istoricul redac-tarii si descoperirii lui si o anipla descricre amanuscrisului. Conturind mai bine figura luiK. HUsein Il asaza cu aceasta ocazie la loculce i se cuvine In istoriografia osmana. Astfcl,comparindu-se dcscrierea acelorasi eveni-mente la predecesorii sai, ca Astk Pasa zade,Negri, Sa'd ed-Din, Solakzade, A. A. Kara-telebizade si Munedjgimbast de mai tIrziu, searata In mod concret ca HUsein dispunea,Intr -o serie de cazuri, de un material maibogat si deseori mai interesant declt prede-cesorii, contemporanii si urmasii sal.

Mai este de retinut din Introducere camanuscrisul editat este nu numai un unical,ci si un aulograf, apartinind lui K. Httsein,completat pe alocuri , de el, pe margini dupace manuscrisul fusese terminat. Introducereaeste urmata de o adnotare sumara a cuprinsu-lui, alcatuita destul de minutios de catreJ. A. Petrosian. Se face o foarte sumaraexpunere a continutului principal al fiedtruicapitol. tirmeaza un indite de persoane sialtul de locuri care usureaza tntr -o anumitamasura folosirea manuscrisului editat de catrespecialisti si II face mai accesibil si pentruun cerc mai larg de cititori.

Desigur, ar fi fost de dorit o analizacritics a izvoarelor istorice pe baza caroraK. Hnsein fundamentat cronica Evenimenteminunate. Majoritatea din ele sint adeseacitate, iar altele trebuiau identificate. 0lists completa a izvoarelor folosite ar fi fostbine venita. E drept ca Htlsein face coin-

3 Cf. revista Narodt Azii i Afriki"Moskva I. V. L.", nr. 2, 1962, p. 243-244.

si

tin!,

5i

www.dacoromanica.ro

27 RECENZII 1037

pletdri valoroase la diverse izvoare, dar corn-pletarile acestea au si unele sedpari de stiriimportante din anumite piese folosite. Acestfapt este trecut cu vederea. Desigur o atareeditare a unor izvoare istorice (facsimile giinlroducere) este extrem de utild. Ceca cc sepoate obiecta cu privire Ia editiile facsimi-lare, cu sau fdril Introducere, este aceea case adreseazd unui numar prea restrins despecialisti. Din acest pullet de vedere ar fi.de preferat o traducere build a textului lntr -olimbo de largo circulatie (ruse, englezd,francezd sau germand), Insotitd de un begataparat critic, care sd poatil fi la Indeminatuturor cercetatorilor. Trebuie sd recunoaltem

ca astfel de editii se realizeazd extrem degreu, iar modele de urmat In acest sens nuprea avem. Nu este recomandabil sistemulde a se edita lucrdri de genii' acesta pebaza de fotocopii, lipsite chiar de prefatasau introducere.

YII concluzie, se cere ca o edilie facsimilara,data reprezintil un manuscris valoros, cum ecazul de fatA, sd fie Insotit de o traducere cuaparat critic si identificarile cuvenite din text.0 traducere bund a unei cronici valoroasetrebuie sd fie urmatA In mod simultan de oeditie facsimilara. Ar fi si mai bine dacdtextul unei cronici In facsimile sau in tran-scriere cu caractere arabe s-ar da concomi-tent cu traducerea respectivd. Partea facsi-Hillard, eventual, se poate da si in anexd.

Dupd aceste considerente generale, pre-zentam stirile mai semnificative din aceastacronicd, care privese tdrile routine.

In ceca ce priveste prima mentiune :participarea Valahiei (Eflak), aldturi depopoarele sud-slave, In lupta de la Cirmen(le pe Marita, Impotriva turcilor Ia 1365/766 H.(fats. 63 b), trebuie primita cu rezervd. Incronicile mai vechi (sec. al XV-lea) nefiind oastfel de stire, nu este exclus ca ea si fieinserata ulterior (sec. at XVI XVII-lea),*pre a marl numdrul adversarilor.

Enumerindu-se participantii la lupta de laCossovo (iul. 1389) se spune : ...frIncul

ungurul, gi valahul, gi arnautul, gi moldoveanul(Bogdan), precum gi popoarele slave (akvam-isakalibe) . . . cu totii au dat ajutorsirbilor " (fast. 80). In continuare,deseriindu-se ordinea de bataie a aligner,se afirmA : far pc comandantii unguruluigi valahului, gi moldoveanului, gi arndutului,gi adunatura cehilor i-au asezat pc ambelearipi . . . " (facs. 84 a). Participarea Mol-dovei este, desigur, un adaos ulterior, eftpriveste a Tani! Romtnesti merits sd fie luatdIn seams, deoarece gi cronicile mai vechi cu(loud veacuri (A. Silkrilllah, Enveri etc.) caBeda'i ul veka'i cuprind aceasta stire.

In paragraful privind Expeditia sultanu-lui [Baiazid] Impotriva Valahici" (facs. 90 a91 b) se arata ca domnul (hakim) Vala-hiei a atacat tinuturile islamice" sub instigarealui Kotitrilm Baiazid 1, dar nu se spune nimicdespre dartmarea cetatti Kartnova, fapt relatatde Enveri si de M. Negri pc care K. Hfisein11 foloseste ca izvor. Se descric o lupta crIncenacu ghiaurul Mircea (Emirgi)" Intr -un loc greude traversat (sa' b), fdrd insa a preciza ca estevorba de Arkasi, adica Arges, relatat de Enveri,Negri, Sa'd ed-Din si Leunclavius. K. HUseinspune ca Mircea fiind Invins a lost iertat cuconditia ca sA fie Inapoiati toti robii luati dinImperiul otoman §i mareascit tributul(gizige)". De fapt nu Mircea a plait atunciharaci, cum a relatat F. Babinger e, ci Viad I(1394 1397) omul turcilor, sustinut de uniiboleti maH. Este discutabild si data MUM :793 at hegirei (= 1391-1392). Or, se tie calupta de laid:Ovine a Post In 1394 3. Aici slutcloud ipoteze : sau ea Husein anticipeaza, dealtfel ca si alte cronici, unele evenimente pIndla 1421/824, cu 2-3 ani sau ca au Post cloudsau chiar mai multe expeditii la Dundre. Uncontemporan al lui K. Hitscin, globtrotterulottoman Evliya i:elebi (1611 1682) spune ca

Atunci domnea fiul sin Isfendiar,KOttIrttm Baiazid murise (1387).

F. Babinger, Beginn der Tiirken Stem-in den Donau Fiirstentiimtern, in Sud-Ost For -schungen", VIII (Munchen-1943), p. 1 35.

3 A. A. Bolsakov, Localizarea batalielde la Bovine, in Sludii i maleriale de isloriemedic, vol. IV, (1960), p. 390 394.

lima

$

sa-si

www.dacoromanica.ro

1038 RECENZII 28

pc timpul lui Baiazid, poporul valah s-arasculat de sapte ori"1.

Re 'gine emirului Musa Celebi cu Mirceacal Batrin sint tratate in mod amanuntit(facs. 132 a 144 b) : Isfendiar 1-a trecutcu toatA cinstea din trecatoarea Sinope (Sinob)si 1-a indreptat In tara Valahiei. Fiind un vintfavorabil, In scurt timp a facut ca (Musa) saajunga la hotarul Valahiei. Domnul Valahiei[Mircea] intimpinindu-I cu oaste, in citevalocuri, respectat promisiunea sa". Mirceavoievod, domnul Valahiei, avtnd suparare peemirul Suleiman, 1-a ajulat [pe Musa] cu multdoaste si la cererea emirilor islamului 1-a trimisIn Rumelia (unde ocupa tronul).

Expedi /ia lui Mehmed Celebi to TaraRomtneasca (facs. 146 b), in rezumat, esteredata astfel : ...sultanul, auzind ea voievo-dul Valahiei [Mircea] se indirji de a mai trimiteharaci, a dat firman pentru adunarea deoaste Sultanul, In 819 1416-1417), adescins cu oaste pe tarmul Dunarii. Din loculmai sus al-Mat trimitInd oaste in Valahia, elinsusi a construit cetatea Giurgiu (Ierk6y), areparat cetatile numite Isakci si leni-Sale . . .

Valahia fiind ruinata de domnul say, atrimis o scrisoare de supunere Impreuna cuharaciul pe trei ani. A trimis impreura si perenumitul Minuet bei, care apartinuse suiteilui Musa telebi".

DupA cucerfrea cetatii Severin, urmeazarascoala seihului Bedr ed-Din (facs. 148 b149 a) care neputind sit stea nici Ia Casta-muni, urcind intr-o corabie a trecut prinMarea Neagra, pe coasta Valahiei (Eflakiakastna). Avind prietenie cu domnul Valahiei[Mircea], acesta 1 -a Intimpinat cu cinste.[Bedr ed-Din] a Incheiat Intelegere cu domnul(mir) Valahiei cu gind de a face nelegiuiri siipocrizii".

Dupa ce se descrie amanuntit marilerascoale taranesti din Anatolia, conduse deadeptii lui Bedr ed-Din, in frunte cu BorilklageMustafa si Torlak Kemal, se ravine la halulmai sus-numitului Beer ed-Din" (facs. 149 b).E de retinut stirea : ,,... In sesul Serresului a

1 EvIlga t elebi Seyahatnamesi (ed. Istan-bul, 1928), VII, p. 466.

sosit Ia ordia imperials stirea despre rAscoalalui Simavinoglu Bedr ed-Din MahmudAcesta, stringlnd din Valahia, in jurul sau,un buluc de eretici (melahidie) foartesi cu &dui de a pune mina pe sultanat, veniseIntr-un lot paduros in apropiere de Deli-Orman,de linga vilaietul Silistra (Silistre)". Pe adepTiisi discipolii sai fi trimise In toate partileRumeliei.

[Urmeaza prinderea si sptnzurarea seihuluila Serres in Macedonia] (facs. 150 b).

E de retinut data accstei prime rascoaleantifeudale din Imperiul otoman : Si acesteveniment s-a Intimplat pe la Inceputulanului opt sute douazeci si trei". AceastainseamnA Inceputul anului 1420 si nicidecum1416 cum afirma F. Babinger in unele contri-butil. Se poate spune ca stirea : StrIngind Injurul sau un buluc de eretici din Valahia ..."pledeaza pentru participarea Tariff Rominestila aceasta rAscoala, care Impreuna cu tale dinAnatolia au sguduit din temelie statul otoman.

Dupa inabusirea marilor rascoale urmea-zA : Sultanul Mehmed a mers impotrivaValahiei si deoarece domnul Tarn RomInestifugise Ia craiul unguresc, s-au Indreptat [turcii]asupra ungurului". [Urmeaza intoarcerea turci-lor la Adrianopole].

Spre deosebire de alti cronicari, K. HUseininsereaza un nou paragraf care merits sa fiereprodus : Incursiunea sultanului in Valahiasi in tara ungureasca" (facs. 151). Mai Inaintede aceasta, se aratase supunerea domnuluiValahiei. Mamie sultan fiind ocupat un timpoarecare la Brusa ajunse la auzul saudomnul Valahiei se razvratise iarasi devenindneascultator si ca incheiase Intelegere cucraiul unguresc. Pentru ca acel ghiaur foarteipocrit calcase pactul si tratatul (ahid ye misak),in anul 823 (1420), [sultanul] si-a pus In gindsa mearga asupra lui si sa faca un mare razboi.Stringind oastea din Anatolia, cu °stile emiri-lor din Caramania si Castamunia, si oastea deRumelia cu tot' conducatorii si emirii lor, si cugaziii si actngiii, si cu toata oastea de pedes-trasi au trecut paste fluviul Dunarea in parteaValahiei. Si la inceput cucerind cetatile :Isaccea (Sakgi) si Yeni-Sale, si Turnul

ipocriti...

ca

... (=

www.dacoromanica.ro

29 RECENZII 1039

(Turgu n)1, Giurgiul (lerkiikii) au trimisInlauntrul tariff Valahiei oaste numeroasa. Cindau Inceput sa devasteze sa pustiasca, domnulValahiei, un raufacator, neputind sa reziste inrata spahiilor luptatori pentru Islam, a plecatla hotarul unguresc cu gtnd sa ceara ajutorsi sprijin". [Urmeaza devastarea Ungariei].

Tratlndu -se Inceputurile domniei sulta-nului Murad II, dupa ce se aminte .5te deprezenla lui Firuz bei [oglu] la serhatul Vala-hiei (facs. 162 a), se consacra un fragmentpentru Sosirea domnului Valahiei iertareagreplilor sale" (facs. 163 a).

,,...Dracula care era domnul Valahieitrecind Dunarea a devastat tinutul Silistrei.Dar Indata ce s-a luat .5tire de rascoala sa, 1 -autrimis pentru nimicirea lui pe Firuz bei oglu'All bei. Ghiauril neavind putere sa lupteascunzlndu -se In locuri de Wilda, gaziii isla-mului au devastat si au pradat tam Vala-hiei... Raspindindu-se zvonul expeditiei sul-tanului lnsusi, domnul Valahiei a venit cudoi fii al sai [Vlad Radu], cu haraciul pedoi ani $i cu daruri frumoase, InchinIndu-sela curtea padi .5ahului. Cerind iertare dindpe unul din fill sal [Radu] ca ostatec, vinalui a fost iertata. Angajtndu -se ca Yn fiecarean sa -fii dea haraciul, i s-a lasat iarasi dom-nia". Urmeaza anul 827 (1423-1424). Evi-dent ca este o anticipare a acestui eveni-ment, deoarece Vlad Dracut domne .5te maittrziu (1436-1446). Pe atunci domnea RaduII Prasnaglava" (1421-1427).

Vorbindu-se despre cucerirea Semendriei 2se spune : . . . Domnul Valahiei, Dracula,venise cu doi fii ai sai la ordia Imparateasca.S-a poruncit ca sa fie legati si aruncatiYn Inchisoarea fortaretei Galipole . . . "(facs. 175b).

Urmeaza to continuare : ...,, Valahiaramasa fara stapin, craiul unguresc, In ciudapadisahului, a numit domn In acel vilaiet pe

In Indicele de locuri alcatuit de I. Petro-sian (II, 1099) apare Burgin"( ?), Insa dinlipsa semnului diacritic : se putea citi si2'urgtin, care corespunde cu Turnul. Acesttoponim apare numai la I. Bitlisi.

2 Se stie cd Semendria a fost cuceritaIn anul 1439/843 H. de Murad II.

unul dintre principii mo5tenitori aicare trecind Dunarea intins mina asupratraitor islamice. In anul 845 H. (1441-1442),Mezid bei Bind numit serdar a fost trimis InValahia cu unii emiri de Rumelia si cu uniiacingii". [Urmeaza Infringerea turcilor inTara Romineasca omorirea lui Mezid bei].

Descriindu-se a doua infrIngere a luiKula Sahin beilerbei de Rumelia, se spune :... Chid Sahin pasa a intrat in vilaictulValahia, emirii ghiaurilor nu s-au aratat laInceput Sosind apoi ajutor domnuluiValahiei, Dracula, din partea lui Iancu, craiulunguresc, iesind la iveall au dat atac asupraoastei islamice". [Se descrie Infrtngereasuferita de turd].

Dupa descrierea luptel de la Zlatita(Izladi) din 1443/847 H., unde Iancu de Hune-doara repurta o noun victorie (facs. 177 a178 a), urmeaza o amply povestire a lupteide la Varna (facs. 178 b 180 a). Amintindu-sede un apel pentru o noun cruciada Impotrivaturcilor, se spune : Cei mai multi dintreImparatii cre .5tini si mai ales craiul unguresc

nemtesc (alaman), precum domnii ValahieiMoldovei (Bogdan) 3, au venit cu totii la un

loc. [Dupti asedierea Nicopolului urmeazaciocnirea de la Varna, unde la Inceput alialiiau succes]. Und ghiaurli au vazut capulcraiului pe o prajina, puterea for a slabit siceata for s-a imprastiat. Dar afurisitul deIancu zicInd : not nu am venit pentru crai,ci am venit pentru triumful $i apararea credin-tii noastre cre .5tine 11, i-a Imbarbatat pe ghiauripentru lupta, totu5i nu a folosit la nimic".Lupta hotaritoare e data la 9 Regeb 848(22 oct. 1444), in timp ce alti cronicari, Indeo-sebi Orudj a inregistrat-o la 29 Regeb 848(11 nov. 1444).

In legatura cu a doua lupta de la Cossovodin oct. 1448/852 H. (facs. 183 b), printrealtele, se spune : afurisitul de Iancu [deHunedoara], instingtndu -i pe craii din vecina.-tate, era In fruntea unei ccte de nelegiuiti".

3 Cronicile mai vechi $i alte izvoare nuamintesc de participarea Moldovei, decitrebuie sä fie o inserare tulterioara.

5i

si

5i

si

51

Valahiei,5i -a

51

51

1

tI51

5

www.dacoromanica.ro

1010 RECENZII 30

K. IIusein lulnd in discutie alte izvoare rela-lewd c5 : lancu afurisitul Infrinse pe Kula-:phin pasa ca in accst timp omorIndu-1pe [Vlad] Dracula, domnul Valahiei, numiseEra domni In locul sau pe Lazoglu (sic). Maisus numitli ghiauri ai Valahiei devastara sipusliira imprejurimile Nicopolului ...".

Partea a II-a. Relatindu-se situatiadiversclor popoare europene, dupa cadereaConstantinopolului, se arata ca : bosniaculsi sirbul, si valahul, si moldoveanul, si altiino its din porunca Papci dar cei maimulti (Hare craii de mai sus, slut legati prinfirmane Imparatesti de sultanii dinasticiosmane. Dar ei nu se pot opune nici poruncilorPapei" (facs. 208 b).

In continuare, insistindu-se asupra ase-dierii Belgradului In iulie 1456/960 H. (facs.299 a b), se spune : ...craiul Iancu,auzind de strtmtoarea populatiei cetatii, avenit cu o flota de douA on mai numeraasadrat corabiile musulmanilor ..., a respins pegaziii care veneau din spate si i-au ucis pe,ienicerii din interior. De asemenea, si craiullancu a fost lovit In ochi de o sAgeata ...".

Inainte de a descrie campania lui Mehmed IIhnpotriva Tariff RomInesti (1462), cronicarulface un portret sumbru lui Vlad Te Res (KazIkl)care prin faptul ca pe multi Ii tragea In teapA(facs. 239 a), cu aceasta metoda neplacutaii Infrinse pe toti stapInii (muliik) si pe cape-teniile ghiaurilor. Dar cu toate faptele sale ...,si sultanul socotindu-1 pe acest ghiaur ca eviteaz, 11 recomanda si altora de o seams cu el. . . : depilsindu-si limitele [In Mutate] el

trains mina sa pradatoare asupra raialeitinuturilcr islamice". Invitat la Poarta, VladTepes raspunde : Populatia tariff mele e cudouA fete. In caz ca plec la Curtea Fericirii,Sc va supune ungurului". La cererea unui emirde margine, 1-aq trimis acolo pe starostelede soimari (ceaktrgibagi) Hamza, bei deNicopole ImpreunA cu lonus bei 1, emirde serhat". Acestia slut prinsi prin surprinderesi capetele for Mate le-a trimis craiuluiunguresc 2 si 1-a Instiintat de rAscoala sa".

1 Ionus bei era renegatul grec Catavulinos.2 Matei Corvina 1458-1490.

De aceea in primiivara anului 866 H. (-1462),sultanul porni o mare expeditie In Valahia,lansind Inainte pe Evrcuosoglu All bei cuacIngiii ca s. devasteze tara (facs. 240 a),urmat de vizirul Mahmud pasa.

K. Htisein este printre putinii cronicari,care vorbeste de relatiile domnului Muntenicicu .t:tefan cel Mare : Dcot.rece Tepes aveaanumite dusmanii vechi cu voievodulMoldovei, acela stiind de sosirea padisahuluis-a repezit sa pustiasca si sa devasteze taraValahiei. Dar si acesta [Tepel], aflind,trimise o zeatA ca sa InchidA treceecamoldovenilor".

Descriindu-se pe larg athcul lui 'remasupra tabLrei sultanului, se -tratit rezistentaopusil de Turharoglu Omer bei, EvrenosogluAhmed bei, Mihaloglu Ali pasa, MalkociogluBali bei, Nasuh bei s.a. Desigur, .utorulexagereaza zictnd : ...sapte miff de ghiauriImbracati In zale fost facuti hrana sabillor,iar ceilalti au fost prinsi".

Cronicarul continua (fats. 240 b) : Dupaaceasta victorie sahul [Mehmed poposiin Valahia timp de o luna. Vsievodul Tepesaflind de nenorocirea care venise pe capul sau..., a Inaintat Intr-o noapte asupra oastcietomane care lasInd la mijloc oastea ghiauriisi a repezit deodata sabiile. Mai multe mii deghiauri au fost trintiti la pamInt". Amintin-du-se de scaparea lui Tepes cu mii de viclesu-guri, se spune : Dar mergind la craiul ungu-resc, vechiul sau dusman, grisit pedeapEapentru faptele sale ... Mihaloglu Ali beiurmarise acea ceata nenorocita pins la hotarulunguresc, dar nu reusise sa pund mina pe el.Punind Insa mina pe avutul salt si pc oameniiacclei tAri, au facia rnbi populatia Valahiei,pe care a devastat-n si au jefuit-o ... Dartara Valahia a intrat sub stapinirea padisa-hului. Eialetul Valahia a fost acordat cu cinstefratelui lui Tepe§, voievodul Radul, care peatunci se gasea In slujba Portii ...".

Expeditia_ lui Suleiman Hadim pasalmpotriva Moldovei (Kara-Bogdcri) este astfelredata (facs. 265 ab) : pest oastea eraobosita din expeditia Impotriva arnautului],neavind insa altA tale cleat sa se supuna

si-a

a.'

11]

$i -a

si

www.dacoromanica.ro

31 RECENZII 1041

lnaltului firman, [turcii] s-au Indreptat sprepartile moldovenesti. Apoi cu miff de greutatiau trecut Dunarea In fata alahiei. Si sovaindtimp Indefungat, pe ctnd erau In Moldova, auInceput s-o devasteze si s-au saturat de prada.Dar domnul Moldovei [Stefan col Mare]fiind mester In lupte, avusese multe razboaiecu hanii tiitari ain Dest-i Kipceae, e4.a renumitprintre regii ghiauri prin siretenia saguvernase nouazeei de ani (sic 1). De acecaIntarind interiorul si hotarele tarn Moldovei siaducind apoi pc cavaler: si pe peuestrasii sai,Intr-un loc, i-a repezit Eeupra oastci islamice.Oastea Rumelici fiind 'ma o oaste obosita sinecunoscind situatia acestei tari, din aceastapricina, cea mai mare parte din ea st-a gasitnioartea de inartir si cei mai multi au picrit.Insusi Haan pasa abia a scapat de la pra-pastie ...".

La vestea zdrobirii armatei turcesti InMoldova (10 ian. 1475), Mehmed II porni oeampanie mare In primilvara anului 1476 (8811-I). Descriindu-se sosirea armatei otomane laDunare, se spune Domnul Moldovei careera un ghiaur, a incendiat semanaturilepropriei sale tari Melt nu a lasat nici o urmade finete si grine ..., retragindu-si vitae inlocuri prapastioase ,,i-a ridicat privirile inlocuri greu de patrtms. Apoi, intrind Int r-unascunzis paduros a stat acolo". In cele dinurma turcii 11 descopet a : Atunci au vazut camoldovenii se Intaresc acolo cu copaci mari,ca sapasera santur: adinci st astupaseratrecatorile cu vrePscuri. In aeelasi timp Isiasezaseril tunurile pe pozit.ii si pe cei careapareau in MO for Ii distrugeau ca pe nistemistreti".

Descriindu-se lupta crIncena, la un Ltomentdat ctnd ienicerii se fereau de ghiulelele moldo-venesti, sultanul dojenind pe agatta de ieniccri,Trapzunlu Mehmed, se puse In fruntea oastei(facs. 266 b). Amintindu-se de marele numarde moldoveni cazuti la Valea Atha, se spune :

In acelasi timp Insa, multi gazii si-augaist moartea de maiCti ". In continuare,arnintindu-se de victorie, numarul mare derobi si prada bogata, se spune : In aceastaexpeditie, beiul Valahiei slujiiid cu oaste, a

fost onorat si cinstit cu favoruri imparatesti...,turmele de porci care se 6aseau In aceasta tarnau revenit valahilor". Ultimul eveniment diadomnia lui Mehmed II care ne priveste este din1478-1479/882 H. (facs. 274 a) : Sultanula insarcinat pe emirii islamului ea IluseinogluIsa bei si Mihaloglu Ali bei si MalkociogluBali bei cu o ceata c.c treizeci de roil de calaretisa treaca prin Cara voievodului Valahiei, careera tributar si sa devasteze si sa ruineze tarnungureasca". [Urmeaza Infringerea turcilordin cauza neintelegerii Leilor ]. Aid desigureste vorba de batalia de la CImpul Ptinii Inapropiere de Orastie, pe care o descrie mult maiamanuntit cronicarul Kemal pasa zade (IbnKemal)1, unul din izvoarele lui K. Htisein.Trecerea color trei Crisuri si asedierea, cetatiiOradea (Varad), mai Inainte, de turci II

scapa lui Iltisein 2.Motivindu-se pornirea expeditici lui

Baiazid II din 1484/389 H. Impotriva luiStefan col Me;e, se spune : Ghiaurii dinvilaietul Moldova care se aflau In cetatileChilia si Akkerman aduceau multe pagubenegustorilor care veneau acolo din KaffaCirlin, si din destul tataresc si apoi trecindfluviul Dunarea atacau continuo tarileislamice. Apoi mcrgindu-se prin Dobrogeala tarmul Dunarii, oastea a trecut prinschela Isaccei. Beiul Valahiei [Vlad Calugaruli,devenind calauzitor de drum, a descins cuo mie de ostayi si a stat prega tit pentruapt ovizionarea cu merinde". [ Urmeazacucerirea color doua cetatiI.

In continuare, este de retinut dtscriereaa cloud rdscoale ale dornnului Aloldouei careIncearca sa reia Akkermanul (341a). Dupaprima raseoala, urmeaza invazia lui [Mihalo-glu] All pasa, beilerbei de Rumelia, impreunacu domnul Valahiei [Viad Calugarul] carela 6 sept. 1485 (25 5a'ban 890) patrund InMoldova.. Multi dintre boierii (beii) Moldovei

1 Ibn Kemal, Tevarih-1 Osman,VII Defter, ed. Dr. Seraffcttin Turan, Ankara,1954, p. 466 471.

2 Orudj bin Adil, Teuarih-i al-i Osman,ed. F. Babinger, Hanover 1926, p. 129 (Ms.Cambridge).

al-i

N

si

yi

www.dacoromanica.ro

1042 RECENZII 32

se supun (facs. 341 b), tam a lost pradata iarBogdanoglu [Stefan cel Mare] fugi In Oraleseasca ... A lost luat mult plean si doium

Dupd a doua rascoala a domnuluiMoldovei mania rebel" (341 b) a Post dat unfirman lui Malkocioglu, bei de Silistra, careglasuia : Trecind Dunarea cu acingili Rume-lief, sä devastezi din nou Cara Moldovei. Siin caz data va veni sus-numitul acela sa tolupti cu bravura Intre timp insa iscoadamoldoveanului, lufnd stire despre aceasta,comunicasoodomnului sau. Acesta la rindul sautrimitind crainici (feriadci) de ajutor lacraiul unguresc 5i lesesc, le-a grait (342 a) :

Daca astazi mie, mime voua [ne va veninenorocirea] ..Regii ghiaurilor 1-au ajutatcu pedestrasi si calareti ».

Malkocioglu cu gaziii sai au inaintatctteva zile In Moldova, devastind orasul sauBulsa (Husi?). Nevazindu-i pe dusmani, [turciiJs-au Inglmfat si n-au Post prevazatori. Cfndiscoada dusmanului a vazut ca Malkocioglus-a despartit de oaste, dusmanul s a Indrep tatspre locul unde statea Malkocioglu. Ceataghiaurilor repezindu-se in mare grabs pentrudistrugerea oastei islamice, s-au razboit".1Malkocioglu recurgind la o stratagems reu-sesta, In cele din urma, sa InfrInga pc moldo-veni]. Desigur, izvorul turcesc este tendentiosdeformind realitatea. Cronicile noastre interne5i Indeosebi folclorul romfnesc descriu amanun-tit infringerea 5i gerul lui Marcus (<Malkoci>)pasa.

Lupta turcilor lmpreuna cu moldovenii,din 1497, impotriva polonilor este o descriereinteresanta : Domnul Moldovei fiind tributaral [Portii] si care de multe on vazuse urmarileopozitiei sale fats de casa osmana, era un omintelept ...Stiind ea fapta craiului lesesceste o nerozie, s-a gindit ca data ti permitea satreacd [prin Moldova] va calca tratatul [cuturcii] si ca la urma Cara sa insasi va fi distrusa,de aceea, mai Intli, 1-a sfatuit prieteneste pecraiul lesesc si desi s-a straduit sa-1 linisteasca,totusi nu a putut" (facs. 354 b).

K. Htlsein nu citeaza nici un izvor pentruaceasta batalie. Credem ca s-a inspirat nunumai din Sa'd cd-Din, ci 5i din cele doua

biografii (menakilmame) ale sultanului BaiazidII. Prima a Post tradusa de istoricul polon0. Gorkal si alta semnalata de A. S. Levend 2 .

In fine, ultima mentiune care ne privesteeste prezenta unor solii In Poarta, dupilintronarea lid Selim I (1513), pentru felicitare(facs. 425 a).,, Dc asemenca de la beii Valahlei 3si Moldovei 4 ... au sosit pe5chesuri nenumar-rate pe linga haraciurile fixate". Credem caaceasta Inchinare a lui Bogdan III Vv. Mol-dovei la noul sultan Selim I cel Fioros"(Yavuz), s-a transmis 5i In traditia popularaAstfel, cu vreo doua secole mai tlrziu, DimitrieCantemir bazindu-se pe aceasta traditie ainserat in opera sa un paragraf : Moldaviatributard" 5, incercind sa demonstreze caBogdan, principele Moldovei a platit pentruprima data, prin solia logofatului Tautu,sultanului Suleiman I (sic) suma de 4 000galbeni, 40 de cal 5i 24 de 5oinii. Or, primaltribut de 2 000 de galbeni a Post platit Inprimavara anului 1436.

Din aceasta expunere se desprinde caeditiile facsimilare de cronici turcesti, delise adreseazd unui numar extrem de reLtrinsde speciali5ti, all totusi valoarea tor. Pe de oparte, ele pot fi folosite cu succes de turcologi,iar pe de alta, permit excerptarca si traducereaunor parti privitoare la anumitc tari, spre a fila indemina tuturor cercetatorilor istorici.Urmind aceasta cale, am prezentat o serie destiri mai semnificative referitoare la tarifaromtne. In folosirea Ion se impune ca cerceta-torul sa fie prudent, deoarece K. Hilsein ascris de pe pozittile clasei feudale otomanedin care a facut parte.

Mihail Guboglu

1 Nieznany zywot Ba jezida II . , In :Kwartanik Histor3 czny" LII, 3 (Lwow,1938), p. 375-427.

2 Agah Sirri Levend, Gazavalnomeler yeMihaloglu'Ali Beyin Gazavatnamesi, AnkaraT. T. K. Basfinevi", 1956, p. 20.

s Neagoe Basarab Vv. Tarii Rominesti :1512 1521.

4 Bogdan III (eel Orb) Vv. Moldovei :1504 1517.

5 Dimitrie Cantemir, Istoria ImperiuluiOttoman . . . trad. J. Hodo§, I (Bucuresci,1876), p. 271-276.

. .

...

...

.

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

Bonpoc hi ncTopun KIICC ". Opaan Iincmumyma AtapEcuvga-Aenuitumanpu IIK. KIICC,

Moscova, nr. 1 6/1961.

Ca si in ceilalti ani, revista VoprosIistoril KPSS" a rcusit prin articolele,comunicarile si celelalte materiale publicatess generalizeze experienta acumulata deP.C.U.S. In decursul glorioasei sale activitati,sa Infatiseze momente importante din activi-tatea miscarii muncitoresti internationale, sapuns In discutie probleme teoretice de o deose-bita' importanta pentru activitatea tuturorpartidelor comuniste si muncitoresti, sacombats tcoriilc revizioniste si dogmatice.

Documentele Congresului al XXII-lea alP.C.U.S. care au preconizat calea construiriicelei mai Infloritoarc orinduiri societatea co-munista au o importanta primordial& nu nu-mai pentru P.C.U.S., pentru oamenii sovietici,dar si pentru celelalte partide comuniste simuncitoresti, pentru Intreaga ornenire progre-sista. Aceste documente si-au gasit o largoreflectare In numeroase articole din cuprinsulrevistei.

A. P. Kosulnikov, M. V. RIbakov,K. L. Seleznev semneaza studiul Maretulprogram de construire a comunismului (nr. 5).Dupa ce subliniaza importanta ProgramuluiP.C.U.S. ca un nou si important aport lainvatatura marxist-leninista despre comunism,despre metodele si formele concrete de treceretreptata de la socialism la comunism, autoriifac o succinta analiza a trei grupe de problemeprincipale cuprinse In program.

Primul grup de probleme sc refera insarcina economics principals a partidului sipoporului sovietic In etapa actuala : con-structia bazei tehnico-materiale a comunisinu-lui, relieflndu -se ca cca mai importantaconditie pentru indeplinirea el este dezvol-tarea maxima a fortelor de productie, obti-nerea celei mai lnalte productivitati a munch.

Al doilea grup se refera la prevederileProgramului P.C.U.S. In domeniul constructicide stat si al dezvoltarii pe mai departe ademocratiei socialiste. Atentia principals esteacordata transformariitreptate a statului socia-list In autoadministrare comunista obsteasca.

In ultima parte a studiului slat analizateprincipalele directii ale munch ideologicepartidului pentru educarea omului nou.

D. S. Cesnokov In articolul ProgramulP.C.U.S. unele probleme ale teoriei martist-leniniste (nr. 6) analizeaza trei grupe deprobleme : A. Dezvoltarca fortelor de productie si transformarea relatiilor de productle inprocesul construirii comunismului ; B. Despreorganizarea politica a societatii In perioadaconstruirii desfasurate a comunismului ; C.Urnanismul comunist.

Crearea bazei tehnico materiale a comanismulul este analizata pc Iarg In studiulPrincipala sarcind economicd a PartiduluiComunist si a poporului souielic (nr. 6),semnat de G. A. Koslov. Trecind In revisit

a

it

www.dacoromanica.ro

1044 REVISTA REVISTELOR 2

succesele obtinute de poporul sovietic pentrudezvoltarea bazei tehnico-materiale a souia-lismului $i mai ales cele obtinute In perioadade dupe Congresul al XX-lea al P.C.U.S.,autorul demonstreaza ca au fost asiguratetoate conditiile pentru crearea bazei tehnico-materiale a comunismului. In continuare,se analizeaza' prIncipalele masuri preconizatede Program pentru crearea bazei tehnico-materiale a comunsimului, dind o atentiedeosebita planului septenal etapa impor-tanta a crearil bazei tehnico-materiale acomunismului.

A. I. Sidorov si S. I. Fedoseev semneazastudiul Dezuollarea principiilor leniniste despreconstruclia de partid In statutul P.C.U.S.(nr. 6). Pc baza experientei P.C.U.S., autoriiarata de ce Statutul ca Programul partiduluiconstitute temelia vietii de partid, legea pecare nesovaielnic trebuie s-o urmeze membriipartidului, toate organizatiile de partid.Respectarea cu strictete a acestei legi asiguracaracterul organizat al partidului, creeazaputernica unitate de actiune a tuturor comu-nistilor fail de care partidul n-ar fi putut srIndeplineasca rolul de organizator si conducatoral inaselor.

In noul Program al partidului gasit odezvoltare creatoare concluzia Congresului alXX I-lea al P.C.U.S. despre posibilitateatrecerii mai mutt sau mai putin In acelasi timpla comunism a tarilor din sistemul mondialsocialist. In articolul semnat de A. E. ErmolaevDespre trecerea fdrilor socialiste la faza superioa-rd a societalii comuniste (nr. 2) se trateazaproblema ridicarii egalizarii nivelului generalal tarilor sistemului mondial socialist. Posibili-tatea acestui fenomen a fost determinate deformarea sistemului mondial socialist In careactioneaza legi economice proprii lui. Primaetapa a acestui proces a Inceput o data cucrearea sistemului mondial socialist, etapacare In momentul de fall este deja depasita,Intruclt In dezvoltarea economics a acestorfurl nu mai exists acea mare diferenta de lainceputul aparitiei sistemului mondial socialist.(In 1937, Polonia producea fonts de 4 on maiputin dectt U.R.S.S. pe cap de locuitor, iar In

1959 numai cu 25 -30 %). In continuareautorul analizeaza factorii principali caredetermine transformarea posibilitAtii treceriila comunism mai mutt sau mai putin inacelasi timp a tarilor socialiste.

Un alt grup de articole inserate in revistadezbat problema dezvoltarii creatoare ateoriei marxist-leniniste despre stat, In concor-danta cu conditiile concret istorice.

M. I. Kulicenko in studiul V. I. Lenindespre federa(ie qi rolul sau In construireastatului sovietic multinational (nr. 5) urmarestedezvoltarea ideilor leniniste despre formelede stat in conditiile istorice concrete cre-ate dupe Marea Revolutie Socialists din Oc-tombrie.

In aceste conditii noi, V. I. Lenin ajungela concluzia necesitatii formarii statului so-vietic bazat pe federatie autonomie detip sovietic. Aceasta a constituit o impor-tanta contributie la rezolvarea problemei na-tionale si a construirii statului sovieticmultinational. Pe baza experientei acumu-late 'Ana la mijlocul anului 1918, V. I.Lenin ajunge la concluzia necesitatii folosiriifederatiei ca forma a constructlei statale.In acea perioada se schitau numai tipurilefederatiei sovietice. In perioada interventieistraine si a razboiului civil, autorul stabilestedour tipuri principale de relatii federativea) federatia conLiactualii, care statea la bazarelatiilor republicilor independente ; b) fe-deratia bazata pc autonomie, pe bazacareia s-au stabilit relatiile dintre popoa-rele ce constituiau R.S.F.S.R. A existat

o forma de tranzitie a legaturilor federate(exemplu : relatiile dintre R.S.F.S.R.Turchestanul Sovietic) care Imbinau uncletrasaturi ale autonomiei cu ale federatieicontractuale. Formele concrete de construirea statului sovietic s-au definitivat In procesulde refacere a economiei $i al trecerii spreconstruirea comunismului. PIna In anal 1922Uniunea statala a republicilor sovietice inde-pendente se baza tot pe principiul federatieicontractuale. Autorul considers pe bunsdreptate Infaptuirea la Inceputul anului 1922a aliantei diplomatice a republicilor formarea

:

si-a

si

si

si

ji

www.dacoromanica.ro

3 REVISTA REVISTELOR 1 455 .

In primavara aceluiasi an a federatiei Trans-caucaziene ca o etapa importanta In intarireasi dezvoltarea federatiei contractuale.

S. A. Lasin continua tratarea acesteiprobleme In studiul V. I. Lenin despre sovieteca forma de slat a dictaturii proletare (nr. 3).Autorul scoate In relief importanta hotaritoarea acestei teze leniniste care constituie unremarcabil aport la dezvoltarea teoriei marxistedespre dictatura proletara, despre formapolitica de organizare a puterli de stat aclasei muncitoare pentru toata perioada detrecere de la capitalism la socialism. In acelasiLimp, este subliniata ideea leninista a dezvol-tarii continue a democratiei, despre necesi-tatea destivIrsirii continue a formelor si me-todelor de conducere a statului, a societatii.

In articolul Comunismul si statul (nr. 6),semnat de P. S. Romaskin, este analizat rolulstatului In epoca actuala a construirii desfasu-rate a comunismului In U.R.S.S., perspectiveletransformarii statului socialist in autoadminis-trare comunista obsteasca. Analizind nouaapreciere teoretica asupra dictaturii proleta-riatului cuprinsa In Programul P.C.U.S.,autorul reliefeaza ca ea : a) permite o delimi-tare precise Intre notiunea de dictatura aproletariatului" si cea de rol conducator" alclasei muncitoare ; dictatura ca arms detransformare a societatii este folosita de clasamuncitoare numai Intr-o perioada limitataistoric : din momentul cuceririi puterii de statpina la indeplinirea sarcinilor de baza alerevolutiei socialiste ; conduccrea de catre clasamuncitoare a maselor muncitoare s-a infaptuitInainte de revolutia socialists si, se mentinesi dupa ce statul dictaturii proletare se trans-forma Intr -un stat al Intregului popor ;b) dictatura proletariatului este necesaranu OA la faza superioara a comunismului,ci pina la victoria deplina si definitive asocialismului si intrarea societatii In perioadade construire a comunismului.

In continuare autorul urmareste directiileprincipale de dezvoltare a statului socialistIn autoadministrare comunista obsteasca.Pe baza tezelor fundamentale ale marxism-leninismului, ale experienlei construirii socia-

lismului si comunismului, autorul demasincercarile revizionistilor de a minimalizarolul statului In aceasta perioada, In sperantaslabiril lagarului socialist, a frinarii marsuluitriumfal al omenirii spre comunism.

In nr. 5 este inserat articolul lui P. Reiman(R. S. Ceboslovacia) intitulat Despre aplicareaexperienlei P.C. U.S. In opera de construire asocialismului Europei de rasarzt sicentrale. In studierea acestei teme actuale 5iimportante, autorul pleaca de la apreciereaMalta ce o cla Declaratia Consfatuirii rep:T.zentantilor Partidelor Comuniste si Muncitoresti de la Moscova 1960 experienleiacumulate de partidele comuniste si munci-toresti In opera de construire a socialismului.Autorul urmareste rolul exemplului 5i alexperienlei P.C.U.S. In opera de construire asocialismului In tarile Europei rasaritene 5icentrale, avindu-se In vedere esenta si con-tinutul de clasa al transformarilor revolu-tionare care au avut loc In aceste lari dupacel de-al doilea ra'zboi mondial. In concluzieautorul arata ca intreaga istorie a tarilorsocialiste din Europa de rasarit si centralaIn perioada postbelica In mod convingatordemonstreaza ca, In inaintarea for cu succespe calca socialismului, rolul hotaritor I-a jucatfidelitatea partidelor comuniste si muncitorestifats de invatatura marxist-leninista, larga 5icurajoasa folosire de catre aceste partide abogatei experiente a P.C.U.S."

In aceasta categoric de articole semnalampe cele semnate de : Jiri Hendrich, ParlidulComunist at Celioslovaciei to fruntea lupleipentru victoria orinduirii socialiste (nr. 3),Die Radulescu, Caracterul stiinlific at poliliciiPartidului Munciloresc RomIn (nr. 4) 5i StefanDornberg, Crearea Partidului Socialist Unitdin Germania eveniment important In istoriamiscarii muncitoresti germane (nr. 2).

In paginile revistei este reflectata activi-tatea partidelor comuniste din tarile capita-lists pentru rezolvarea principalelor sarcinice le stau in fats in concordanta cu sarcinile

to tarile

www.dacoromanica.ro

1046 REVISTA REVISTELOR 4

generale ale etapei actuate, cu specificulconcret al fiecarei tari.

Eduardo d'Onofrio, membru al C.C. alPartidului Comunist Italian, semncaza arti-coin! : In avangarda luplei poporului italianpentru pace, democratic 0 socialism (nr. 3).Analizlnd cauzele interne externe cart au

adeterminat crearea la 21 ianuarie 1921P.C.I., autorul urinare5te lupta eroica a par-tidului pentru intereselc vitale ale poporu-lui, pentru lichidarea dictaturil fasciste,pentru unitatea clasei muncitoare, pentrustringerea In jurul clasei muncitoare a tuturorpiiturilor sociale interesate in salvgardareapitch, pentru instaurarea unui regim cuadevarat democratic, pentru socialism.

Analizlnd conditiile extrem de grele Incare a fost nevoit sa activeze partidul, Inconditiile ascutirii luptei de clasA, cind fas-cismul sprijinit de clasele dominante a reu .5itsa cucereasca sa mentina puterea politicaLimp de 20 de ani, autorul scoate In reliefrolul de avangarda al P.C.I. In lupta Intreguluipopor Impotriva fascismului. In acela0 timpSint combiltute abaterile liderilor sociali5tide la Invatatura marxist-leninista, actiunilecare au lariat mull timp realizarea unitatiiclasei muncitoare, a tuturor fortelor anti-fasciste. Autorul reliefeaza IntelepciuneacurajnI de care a dat dovada P.C.I. care achemat masele largi populare la luptal des-chisa pentru eliberarea patriei, pentru demo-cratizarea ei. Noua democratic italiana a luatna5tere prin vointa poporului ; noul guvern alVail a fost guvernul Eliberarii. Cu toate pre-siunile reactiunii interne $1 Internationale, la22 decembrie 1947 a fost votata noua consti-tutie a tarsi rod al luptei poporului italianIn frunte cu comuni5tii.

In ultima parte a articolului autorulanalizeaza activitatea partidului In ultimii15 ani, canalizatil pc 3 directii principale : a)Impotriva influentei politice econoinice aimperihlismului american ; b) Impotriva par-tidului cre5tin-democrat, Impotriva tuturorpersoanelor partidelor care vor sa destrameunitatea nationalil a fortelor democraticeantifasciste $1 ameninta sit destrame unitatea

clasei muncitoare ; c) pentru respectareaconstitutlei, pentru realizarea de reformestructurale ca atare pentru o dezvoltarcpapica democratica a republicii.

Peter Karrigan semneaza stud tut Par-tidul Comunist at Marii Brilanii ;i problemami;carli sindicale. Anglia este tara cu ceamai veche traditie de activitate sindicale,trades-union-ul fiind cea mai large organi-zatle a proletariatului britanic. Dar aceastaarmatii de aproape 10 000 000 de muncitori nuinfluenteaza pe masura fortelor ei potentiateasupra Intregii politici interne 51 externe a turd.

In articol autorul a Incercat sit preci-zeze principalele lipsuri ale mi5carii sindicaleengleze, demascind In acela .5i timp rolulnefast al liderilor sindicall. Studiul relevasuccesele obtinute de partidul comunist pentruintarirea mi5carii sindicale, pentru ca ea sapoata exercite deplina influents pozitivain politica interne gt externe a tarsi. Noi neconcentram eforturile noastre pentru casindicatele engleze sa poata ocupa locul ce lerevine de drept in primele rinduri ale luptii-torilor pentru pace, progres social 0 socialism".

Al treilea studiu din aceasta grupd estesemnat de E. M. S. Nambudiripad membruIn Comitetul Central Executiv al PartiduluiComunist al Indiet 51 se intituleaza PartidulComunist .i problema agrard din India (nr. 5).In prima parte a articolului, autorul preci-zeaza pozitia partidului in noua conjuncturepoliticii a trail, aratind ea partidul comunist,fiind interesat In dezvoltarea patriei, recu-noa5te rezultatele pozitive obtinute de IndiaIn conditiile independentei. In acela5i timppartidul atrage atentia maselor populare,elementelor progresiste din cadrul partiduluide guvernamint ca in cei 14 ani de la eliberaren-au fost indeplinite promisiunile cu careliderii mi5crirti nationals s-au straduit sauneasca masele in lupta impotriva imperialis-mului. Datorita acestei situatii, aratil autorul,partidul comunist propus sa ajute poporulsa lupte pentru ca pe tle o parte se fie pas-trate succesele obtinute pins In prezent, pede alts parte, pentru a Uchida ctt mat repedeneajunsurile ivite. Partidul ajuta sa se duce

gi

fi

.i

¢i

sa-ti

5i-a

pi

pl

pi

www.dacoromanica.ro

5 REVISTA REVISTELOR 1047

lupta linpotriva inrautajirii conditiilor deviata, pentru a nu permite transformarealibertatii nationale in libertatea" pentru o simai accentuate exploatare a maselor populare.Daca succesele obtinute de India se datoresc inprimul rind jertfelor aduse de masele popularein numele libertatii nationale, lipsurile se da-toresc nu numai atacurilor burgheziei asuprapoporului, ci si marilor concesii ce ea le-afacut imperialismului si feudalismului.

In continuare, sint analizate principaleleprevcderi ale constitutiei republicii adoptatala 26 ianuarie 1950, dovedindu-se prin citevaexemple elocvente ca ea garanteaza si aparade fapt numai drepturile" mosierilor si capita-

In a doua parte q studiului, autorulprezinta tabloul economic si social al agri-culturii Indiei, enunja prevederile reformeiinitiata de guvernul central, demasctndcaracterul ei de class, ineficacitatea ei dudeste lasata sa fie aplicata de mosieri si aparatulbirocratic al statului burghez.

Autorul isi Incheie articolul printr-uncitat din rezolutia politica a Congresului alVI-lea al P.C. al Indiei (aprilie 1961) caresubliniaza ca : Dezvoltarea economics aIndiei ca si problema democratiei indienereclama luarca de masuri hotarite pentrulichidarea tuturor ramasitelor feudalismuluisi infaptuirea reformei agrare in interesultaranimii ".

*0 deosebita atentie este acordata stu-

dierii si generalizarii experientei activitatitdepuse de P.C.U.S. in diverse domenil deactivitate, in diferite perioadc istorice. Asa,de exemplu, daca Ora acum s-au scris mate-riale cc tratau in special din punct de vederemilitar eroismul poporului sovietic in perioadarazboiului de aparare a patriei, in revista pre-zentata sint inserate doua articole ce studiazaIn mod amanuntit activitatea organizatiilor departid in perioadele de aparare ale Moscovei

Odesei A. B. Gromov : Organizafia departid a Moscouei In perioada apdrdrii capi-lalei (nr. 3) ; P. N. Ivanov : Organizafia departid a Odesei to perioada apdrdrii orasului

18 c. 3189

(nr. 4). In nr. 1 al revistei este inserat stu-diul semnat de S. P. Kneazev, care studiazaactivitatea depusa de Comunistii Leningra-dului to lupla pentru reconstruc(ia orasului(1944 1945).

Cu ocazia implinirii a 20 de ani de lainvadarea patriei sovietice de catre bandelefascismului german, G. A. Deborin, C. F.Zastavenko si B. S. Telpuhovski semneazaarticolul Inudfdmintele istoriei (nr. 3). Dui:ace scot In relief telurile mirsave ale fascismuluigerman si tree In revista importantele etapeale razboiului, folosindu-se de faptele celemai elocvente, autoril articolului demascaincercarile istorlografiei imperialiste de aminimaliza rolul determinant al UniuniiSovietice in obtinerea victoriei, aportulpopoarelor lubitoare de libertate in cadrulcoalitiei antifasciste.

Desfasurarea evenimentelor postbelice do-vedeste ca cercurile reactdonare din tarilecapitaliste nu vor sa tins seama de invata-mintele razboiului precedent, ca se straduiescsa clued aceeasi politica falimentara Indreptataimpotriva libertatii popoarelor, impotriva so-cialismului.

In toate rubricile revistei shit publicatenumeroase alto materiale extrem de impor-tante pentru cunoasterea si studierea istorieiP.C.U.S. si a miscarii comuniste si muncito-resti Internationale. De exemplu la rubricaComunicari" sint inserate articole ca celesemnate de : P. O. Mincev, Intdrirea ideologicdqi organiZatorica a partidelor comuniste f i

muncitoresti dirt Wile socialisle ale Europei,I. M. Dajina, Des pre presa ilegald bolseuicdto anii primului rdzboi mondial, V. I. Startevsi 0. I. Skaratan, Organizafiile de partid tofruntea miscdrii brigdzilor munch comunisteetc. La rubrica Raspunsurl la intrebari",L. V. Sirikov semneaza articolul Acordultemporar at social-democrafilor rusi cu liberaliiburghezi. Rubrica Lectli si consultatii" inse-reaza comunicarea lui I. P. Lavretki : Mis-carea muncitoreascd catolicd f i politica parti-delor comuniste.

V. Tandsescu

listilor.

Ii

www.dacoromanica.ro

1048 REVISTA REVISTELOR 6

Zeitsehrift fiir Gesehichtswissensehaft",Mitten & Loening, Berlin, nr. 1-8, an. IX (1961).

Cele opt numere aparute In cursul anului1961 din revista istoricilor marxisti germanicuprind, ca si in anii trecuti, un bogat mate-rial de studii, dart de seams, recenzii, note siinsemnari bibliografice, ImbratisInd aspecteale miscarii muncitoresti, combaterea revi-zionismului si a ideologiet burgheze in do-meniul istoriei, probleme de istorie veche,medie, moderns $i contemporana, metodo-logie etc.

Referitorla activitatea clasicilormarxism-leninismulul, semnalam inprimul rind articolul lui K. Obermann despreActivitalea lui F. Engels In primdvara ;i varaanului 1848 (nr. 2, p. 28-47). Este vorba delupta Jul K. Marx si F. Engels In anul revolu-tionar 1848 pentru o Germanic unificata pehaze democratice. In martie 1848, clnd revo-lutia ctstiga din zi in zi mai mult teren inGermania, F. Engels isi continua activitatearevolutionara la Bruxelles, concentrindu-siatentia asupra regiunii Rhinului si Westland,iar K. Marx pleaca la Paris unde pune bazeleasociatiilor revolutionare Uniunea comu-nistilor" si Clubul lucratorilor germani".Victoria revolutiei la Berlin umple de entu-ziasm pe toti militantii : poetul G. Herwegh$i redactorul Bornstedt intemeiaza Socie-tatea democratica germana", E. Cabet esteinvitat sa popularizeze prin gazeta Popu-laire" ideea ajutorarii revolutionarilor germanicu imbracaminte, bani si arme. In ciudamasurilor de reprimare a miscarii revolutio-nare, luate de liberalii germani in numeleordinii", F. Engels propune cu ocaziaIntoarcerii lucratorilor germani din Franta,intemeierea unui club comunist german, incare sa pregiltim pe muncitori... pentru caIntorcIndu-se In patrie sa lucreze pentrumilcare ".

Spre sfirsitul lui martie 18-18, stilt elabo-rate cele 17 teze ce vor constitui liniapolitica a clasei muncitoare din Germania si,In general, a maselor in vederea unificarii celor

38 de state germane pe o baza democrat-revolutionara, republicans. Sosirea lui Marx$i Engels la Köln a avut drept urmare apa-ritia publicatiei Neue Rheinische Zeitung",care a jucat un rol insemnat In orientareaideologica a aripii stingi" a miscarii, aripace avea sa -Ii dovedeasca din plin capacitateaIn evenimentele din toamna aceluiasi an_

In Uniunea Comuniqtilor f i tncercareade centralizare a sindicatelor lucratorilor ger-mani In aprilie ;i mai 1848 (nr. 3, p. 577614), W. Schmidt ne prezinta stradania luiMarx si Engels de a face din Uniunea comu-niltilor" o organizatie centrals a munci-torilor din Germania. Organizind miscareamuncitoreasca pe baza celor 17 teze si aMani festului comunist, tntemeietorii soda-lismului stiintific Isi propuneau sä scoataclasa muncitoare de sub influenta ideologieiburgheze si mic-burgheze, sa-i dea un profitpolitic propriu si sa realizeze unitatea ei pescars nationala.

In legatura cu istoria miscariimuncitoresti, articolul P.S.U.G. .71-a

dat examenul std istoric (nr. 2, p. 303-332),purtind semnatura tovarasului Otto Grotte-wohl, aduce o contributle Insemnata la stu-dierea unitatii de actiune a clasei muncitoaregermane. Prin crearea P.S.U.G. precizeazaautorullupta revolutionary a clasei munci-toare din Germania s-a ridicat pe o treapta.noun, calitativ superioara, a insemnat victoriaistorica a marxism-leninismului in milcareamuncitoreasca din Germania". Zdrobind ma-nevrele oportuniltilor 1i ale scizionistilor,clasa muncitoare germana s-a pronuntat cutarie pentru unitatea de actiune. 0 plat-forma comuna de cinci puncte a foststability Inca de la 19 iulie 1945, iar Confe-rintele C.C. al P.C.G. si P.S.G. din acelalian au Inseninat un important pas InainteIn actiunea de unificare care a fost desavirlitaIn 1 ebruarie 1946. Chemarea lui W. Pieck :Fratilor, mina In mina 1" a devenit astfel o

www.dacoromanica.ro

7 REVISTA REVISTELOR 1049

realitate si ca sty la baza primului stat germanal muncitorilor si taranilor.

Un interes deosebit 11 prezinta tezeleBiroului Politic al C.C. al P.S.U.G. cu prilejulcelei de a XV-a aniversari a unificarii P.C.G.si P. S. G., prezentate sub titlul CreareaP.S. U.G. victorie istoricd a marxism-leni-nismului (nr. 2, p. 257-280). Unificarea celordoua partide constituie o stralucita aplicarca teoriei leniniste In ceea ce priveste rcalizareaunitatii clasei muncitoare. In document, sesubliniaza ca in cci cincisprczece ani care autrecut, justetca politicii P.S.U.G., fundata petcoria marxist-leninista, a Post pe de-a In-tregul confirmata. In acesti ani, au avut locInsemnate schimbarl ale raportului de fortepe tarlm international si national : consoli-darea sistemului mondial socialist, prabu-sirea totala a dominatiei imperialiste incolonii, aparitia primului stat pasnic dinistoria Germaniei si construirea socialismuluiIn R.D.G. Istoria partidului nostru constituieo chezasie ca pacea va triumfa asupra rdzboiu-lui si ca socialismul va Invinge In IntrcagaGermanie" (p. 280).

S. Thomas analizeaza Intr-un vast studiuRolul unitatii de actiune dintre P.C.G.P .S.G. to tnceperea recolutiei democrat iceanti lasciste si In lichidarea urmdrilor rdzbo-iului la Berlin (iunie decembrie 1945),(nr. 2, p. 373-404). Unitatea de actiunedintre cele doua partide, stability la 19 tunic1945, a avut ca principal obiectiv In primulrind rezolvarea sarcinilor multiple si deosebitde acute ce stateau in fata Berlinului eliberatcuratirea tuturor organelor politico si Intre-prinderilor de elcmentele fasciste si milita-riste, reorganizarea productici si a trans-porturilor pe baza autoadministrarii munci-toresti, stringerea rapida si lard pierdcri arecoltei, Infaptuirea si consolidarea reformeiagrare, Inlaturarea deficientelor in aprovi-zionare, a mizeriei, somajului si lipsei delocuinte, In sfIrsit, Infaptuirea reformei Inva-tamintului.

In cadrul actiunii de defascizare au PostInlaturati pins la 23 lulie un numar de 25 740

fosti nazisti. Preluarea de catre stat a o seriede Intreprinderi particulare a fast de un realajutor In opera de refacere a economiei. Lasfirsitul lunii iulie se aflau In functiune doar600 de intreprinderi, fata de 40 000 In 1938 ;In septembrie insa numarul for a ajuns In3 109, in octombrie la 3 437, iar In sfirsitulanului In 5 000. Au fost luate milsuri Impotrivaactelor de sabotaj sav1rsite de monopolurisi concerne (A.E.G., Osram, Siemens) si degruparea Reichsgrupp Industrie", alcatuitadin 60 de industries,' pronazi5ti. Cele petre-cute in Berlin pins la sfirsitul anului 1945subliniaza autorul in Incheiere constituic odovada ctt se poate de graitoare ca clasamuncitoare, actionind unita, este in stare syprcia singura 51 in cele mai bone conditii pu-terca si raspunderea In stat" (p. 404).

H. Mattern, In P.S.U.G. f °pia con -ducaloare In act ivitatea noastra (nr. 2,p. 333-356), analizeaza un interesant aspectteoretic al problemei si anume unitatca deactiune a clasei muncitoare din Germania canecesitate legica a istoriei, In lumina tezelorclasicllor marxism-leninismului si a DeclaratieiConsfatuirii partidelor comuniste si tunnel-toresti de la Moscova.

Lupla clasei muncitoare condusd de cdlreP.S. U.G. pentru sporirea rentabilitdrii Intre-prinderilor socialiste In 1955 si pentru Inde-plinirea en succes a primului plan. cincinal(nr. 7, p. 1509-1537) este analizata de \V.Horn In cuprinzatorul sau studiu. In 1954anul marei initiative" economia Repu-blicii Democrate Germane cunoaste nouavint datorita sprijinului acordat de U.R.S.S.si de tarile de democratic populara. Cea de-aXXI-a Plenary a C.C. al P.S.U.G. (din12-14 noiembrie 1954) a hotartt trecerea larentabilizarea Intreprinderilor, lansind lo-zinca : Cum vom lucra astazi, asa vnm traimtine". Pentrt: a se stabili cele mai bunemetodc de lucru, au Post Infiintate comisii deactivisti alesi din intreprinderile fruntase.S-au initiat Intreceri socialiste de la om laom, de la brigada la brigada, o miscare demasa pentru renuntarea la ajutorul dc stat,prccum si o serie de conferinte pe teme eco-

.un

pi

www.dacoromanica.ro

1050 REVISTA REVISTELOR 8

nomice. Cca de a XXI-a Plenary a C.C. alP.S.U.G. a avut de asemenea Insemnatatesi in lupta Impotriva militarismului vest-german. Hotaririle Plcnarei a XX1V-a si aXXV a a C.C. at P.S.0 G. au cuprins si ele oserie de masuri referitoare la intarirea maideparte a R.D.G., ca raspuns la includereastatului de la Bonn In N.A.T.O.

Jiri Kersaka, Intr-un articol intitulatCu privire la lncepulurilc miscarii munci-toresti socialiste din Cehoslovacia (nr. 1,

p. 111-143), prezinta o ampla bibliografiereferitoare la dezvoltarea economico-socialii, laformarea clasei muncitoare, Insemnatateamiscarii muncitoresti, precuin si la consti-tuirea ideologiei si a partidului clasei munci-toare din aceasta

In privinta criticii istoriogra-f i e i burgheL e, se remarca In primulrind articolul lui E. Engelmann, Teoriacontinuillifii to cercetarile privind istoriamunicipala din Germania occidentala (nr. 3,p. 628-644), In care se face o analiza de pepozijiile materialismului istoric a lucrariiunor istorici vest-germani care, propunln-du-si sa dezvolte metodele de cercetare si sale adaptcze diferitelor probleme", pornesc, intimp, de la orasul antic la miscarile comunaledin sec. al XII XIII-lea, far in spajdu de laorasele spaniole si ale Frantei de apus pinyla cele ale Marii Baltice si Europei rasaritene.

Combatind prirerea acestor istorici canu numai populatia orasului si Intindereaei In spatiu" s-au mentinut, ci si diferen-tierea ei lariats ", autorul arata ca dezvoltareaaceasta este rezultatul unui proces mai pro-fund de transformare revolutionary a tuturorrelatiilor de productie. Intre orasul antic, legatInca de viata agrara, si orasul medieval este odeosebire de esenta ; ca atare, trecerea de la oforma la alta de asezare urbana a insemnatun salt calitativ, fapt ce se vede si in dezvol-tarea orasului bizantin, deli aici procesulde transformare a lost mai Indelungat 1.

1 Cf. E.E. Lipsij, Contribufii la problemaorasului to Bizanf to secolele VIII IX, In

Disparijia orasului antic precizeaza E.Engelmann a fost o premiss necesarapentru aparitia orasului feudal. Orasul feudala apilrut ca rezultat al dezvoltdrii noilorforte de productie, provenite de la Cara.Dezvoltarea se integrals, orasul medieval si-agasit-o In toate tarile Europei apusene Incomuna, a carei vitalitate a lost hotarita Inmare masurd de Insemnatatea economics arespectivului oras. Atit la trecerea de laantichitate la evul mediu, clt si in cursulIntregului ev mediu a stat dezvoltarea fortelorde productie In lupta cu fortele sociale anta-goniste. Decaderea feudalismului si ridicareacomunelor este rezultatul unei inversunatelupte de class. In aceasta transformare revo-lutionara, masele populare asigura victoriafortelor de productie, care merg Inainte. Ac-tiunea for constitute o discontinuitate prinaceea ca inlatura vechile relatii sociale caresi-au trait traiul si frIneaza dezvoltarea for-telor de productie. In aceeasi masura insamasele populare ajuta sa se desfasoare si orealer continuitate istorica, prin aceea ca seIngrijisc ca In cadrul acts tei lungi si

inversunate lupte sa se dezvolte fortele deproductie si experienta dobindita In pro-ductie, sa nu se iroseasca mostenirea teh-nico-economica si culturala, ci SA fie pastratade omenire si imbogiltita mai departe.Pretutindeni, orasele medievale au insem-nat un pas Inainte fats de antichitate.Istoriografia marxista referitoare la orasepriveste, ca atare, formarea si emancipareaorasului medieval ca pe un proces ce consta

Vizantiskii vremennik", VI, 1953, p. 113--131 ; M. I. Siuziumov, Relafiile de productieIn orasul bizantin-emporium din perioadagenezei feudalismului, Sverdlovsk, 1953 ; E.E.Lipsit, Prabusirea ortnduirii sclavagiste siInceputurile feudalismului to Bizanf, In Anal.rom. soy.", Istorie, nr. 2, 1956, p. 142-149 ;Problema caderii orinduirii sclavagiste (rezul-tatele discufiei), In Anal. rom. soy." Istorie,1956, nr. 3, p. 113-124. In legatura cu situatiadiferita a orasului In Bizant, fats de Occident,vezi si K. M. Setton, On the importance of landtenure and agrarian taxation in the Byzantineempire from the fourth century of the fourthcrusade, In American journal of philology",LXXIV, nr. 3.

tart.

www.dacoromanica.ro

9 REVISTA REVISTELOR 1051

tntr -o unitate dialecticd a discontinuitatiicontinuitapi. In cadrul sau, transformarilecantitative due in mod revolutionar la trans-formdri calitative. Procesul istoric apare decica necesar §i legit" (p. 643 644).

Desigur, problema este prezentata subprincipalul ei aspect continuitatea fortelorde productie si discontinuitatea relatiilor deproductie insd procesul dialectic Imbracaaspecte mult mai variate, putindu-se vorbi,de pildil, si de o continuitate a formei (concreti-zata In tipul de asczare, populatie, institutiietc. si care sta la baza erorilor de rationamentcobatute mai sus) si de o discontinuitate acontinutuluil.

Cu privire la un nou punct de vedere"referitor la istoria agrard de dincolo de Elba(nr. 4, p. 864-875), G. Heitz supune uneiserioase critici lucrarea istoricului vest-ger-man Henning Graf von Borcke Stargordt 2consacratA particularitAtilor dezvoltarii isto-riei agrare In regiunile de la rdsarit de Elba.Urmarind problema agrara in sec. al XIX-leasi XX-lea, acest istoric, fard a aduce nimicnou nici ca interpretare nici ca material, selimiteazd de fapt la a reproduce o serie deteze mai vechi ale lui G. F. Knapp 3 §i Th.v. d. Golz 4.

Ocupindu-se de Fascismul §i rezistenfa :falsificare §i realitate. Analiza concepfiiloristoricilor nest-germani Hans Rothfels §i WalterHofer (nr. 8, p. 1847-1860) H. Laschitzacombate lucrdrile lui H. Rothfels5 si M. Hofer°,

Cf. si 0. 0. Iahot, Negafia §i succesiuneato dezoollarea istorica, In Probleme de filozo-fie", 1961, p. 161-173 ; V. M. Kaganov,Unitatea dintre continuitate si discontinuitateto procesul dezvollarii, In Anal. rom.-sov.filozofie", 1955, p. 39-53.

2 Die Agrarverfassung Hinterpommeransim 18. und 19. Jahrhunderts, In BallischeStudien, 1957.

3 Die Bauernbefreiung und der Landar-beiter in den allesten Teilen Preussens, 2 vol.,1887.

Geschichte der deutschen Landwirtschall,1903.

6 Die deutsche Opposition gegen Hitler,Frankfurt a. M. Hamburg, 1958.

Der Nat ionalsocialismus, Frankfurt a.M. Hamburg, 1960.

care acoperind rolul monopolurilor In promo-varca sustinerea regimului hitlerist, semarginesc In a-1 prezenta pe acesta doar ca odomnie a fortei intunericului" un atacde flanc dat prin surprinderc". lnteresantdeste caracterizarea fAcuta de Laschitza rezis-tentei antifasciste germane : Lupta rezis-tentei antifasciste in Germania este luptamuncitorilor, tAranilor intelectualilor ger-mani, precum si a altor forte democrate-antifasciste din sinul burgheziei, pornitadin rAspunderea politics a clasei muncitoarepentru viitorul natiunii $i din constiintadatoriei patriotice impotriva regimului luiHitler, pentru pace, libertate prieteniecu toate popoarele pentru faurirea uneiGermanil cu adevArat democrate" (p. 1854).Lupta aceasta constitule o parte integrantd aluptei popoarelor impotriva hitlerismului.Critica facutd de Rothfels guvernelor occi-dentale cd de-abia dupa conferinta de laCasablanca in tunic 1943 au realizat o

unificare a fortelor, este inclreptatita, Insael scapd din vedere faptul cd popoarele cumult Inainte si-au dat mina impotriva hitle-rismului. Un ajutor insemnat a primit luptaaceasta a fortelor patriotice germane dinpartea U.R.S.S., care, prin loviturile militarezdrobitoare date hitleriltilor, a grAbit sfIrsitulodiosului for regim.

In legatura cu istoria medievald,B. Topfer, in Inceputurile lui Treuga Dei tonordul Franfei (nr. 4, p. 876-893) face oanalizd amplA a accstei institutii, in a carddezvoltare distinge cloud sensuri : 1. o paxivita aproximativ in jurul anului 990, cuprin-zlnd o Intelegere relativa la anumite persoanc,locuri obiecte si care mai cu semi Indeceniul patru al sec. al XI-lea ducea in modreal la o deplind pace interns ; 2. In preajmaanului 1040 Treuga Dei Iii gaseste in Frantao aplicatie generald, sub forma unei padinterne absolute, cel putin pentru un timplimitat.

§i

§i

§1

§i

§i

§1

§i

)

www.dacoromanica.ro

1052 R EVISTA R F VISTELOR 10

Impingind cercetarea pe o treapta supe-rioara fata de studiile anterioarel, articolulabordeaza institutia in toad{ complexitateaci, subliniind faptul el In cele mai multe cazurica scrvea ca un ragaz pentru regalitate dea-$i organiza fortele.

In D. E. Jablonski si epoca timpurie aluminilor la Berlin (nr. 4, p. 819 863), E.Winter prezinta multilaterala activitate aeruditului orientalist $i slavist german din sec.al XVII-lea, ajuns presedinte al Academieidin Berlin, remarcabil organizator al munciistiintifice. Orientarea sa, opusa lui A. H.Frenke si pictismului pe atunci la moat, 11situeaza pe Jablonski ca ginditor al burghe-zici luministe intre Leibniz si Chr. Wolff.

Problema dezvoltarii agrare la rasaritde Elba $i a celei de a doua iobagii este reluatade R. Berthold in Deposedarea faranilor decillre feudali in istoriografia occidenlald (nr.4, p. 1298-1320). CombAtInd pozitia istori-cilor vest-germani de interpretare a fenome-nului pe baza de rasa si colonizare, autorulindica si citeva din sarcinile cercetdrilor vii-toare ; data Mecklenbergul a fost indeajunsstudiat, mai este Inca malt de facut cu privirela Brandenburg si In general pentru restulteritoriului de la rasarit de Elba.

In studiul Dominafia suedezd asupraMarti Ballice si schimbdrile to proprielateafunciard din Pomerania interioard (nr. 1, p.75 110), Jan Peters analizeaza politicadust In sec. al XVII -lea de nobilimea sue-deza $i de rege in vederea consolidarii pozi-tiilor for In acest tinut german prin achizi-tionarea de proprietati funciare.

1 G. Molini6, L'organisation judiciere,militaire et 1 inanciere des associations de la pair :etude sur la Paix et la Treve de Dieu dans le Midiet le centre de la France, Toulouse, 1912 ;H. Pentout, La lave de Dieu en Normandie, inMem. Acad. mat. des sciences artes et belles-lettres de Caen", N. S., I. VI, 1931 ; de Bouard,Sur les origines de la Treve de Dieu en Nor-mandie, In Anal. de Normandie", 1959, 9 ;R. Bonnaud-Delmare, Les institutions de pairdans la province ecclesiastigue de Reims au X lesieele, In Bull. phil. et hist. de Comite destravaux hist. et. scient." Paris, 1955 56.

Un interes deosebit 11 prezinta articolullui P. Hoffman referitor la Locul lui Lomono-sov In istoriografia rusd din sec. at XV III -lea(VII, p. 1554 1565), scris cu prilejul impli-nirii a 250 de ani de la nasterea marelui omde stiinta rus. Obiectul studiului 11 formeazaanaliza conceptiei istorice cuprinsa In lucrarileIstoria vechei Rusii §i Scurta cronicd aRusiei. Concluzia la care ajunge autorul esteurmatoarea : ...Cu Lomonosov Incepe onoun etapa in istoriografia rusii. De la Lo-monosov istoricii s-au straduit intr-o masuradin cc in ce mai mare sa dea relatari mai ample,treclnd de la simpla descriere a faptelor la ointerpretare ce nu se marginea doar la remarciIntr-o masura mai mare sau mai mica asupradatelor furnizate de izvoare ... Contempo-ranii lui Lomonosov, cu o eficacitate maimare sau mai mica, au folosit in intregimelucrarile sale, insii In prima jumatate a seco-lului al XIX-lea de an fost date uitarii. Instiinta istorica a mai fost promovata Incacercetarea de amanunt. Numai dupa ce, Indecursul timpului, a fost adunat un materialmai cuprinzator decit cel pe care 1-a avutla indemina Lomonosov, a putut fi valorifi-cata mostenirea sa" (p. 1564).

In domeniul is toriei moderne,S. Safrnov se ocupa de personalitatea luiFrancois Boissel iacobin si comunist (nr. 1,p. 48-74) care a trait Intre anti 1728-1807.Ideile social-politice ale lui Boissel arataautorul constituie o veriga ce uneste traditiilecomuniste ale perioadei prerevolutionare cucomunismul lui Babeuf si al adeptilor sal,incheind vechiul socialism $i comunismfrancez din sec. al XVIII-lea si IntinzIndo punte de legatura spre comunismul revolu-tionar al sec. al XIX-lea" (p. 74).

In articolul Ludwig Borne .i regalitaleadin lithe" In Franfa (nr. 6, p. 1278 1297),H. Bock prezinta opiniile cunoscutului critic,publicist si scriitor politic progresist, primuldintre minuitorii de condei din Germaniacare a vazut in regimul instaurat In FrantaIn iulie 1830 o guvernare a burgheziei fi-nanciare". Inca din acea perioada, el 'i -a datseama ca burghezia liberals a pornit pe o tale

www.dacoromanica.ro

11 REVISTA REVISTELOR 1053

antidemocratica, iar In Scrisori din Paris sestraduieste si demonstreze ca monarhia, caforma de guvernamint, este incompatibila culibertatile democratice si ca atare recomandagermanilor si instaureze republica.

Pe baza unor Insemnari inedite, E. Winterne prezinta 0 importantd conversafie dintreland Nicolae I si Metternich de Anul nou1846 (nr. 8, p. 1861-1870). Subliniind ca-racterul reactionar al intelegerii realizate cuaceasta ocazie, autorul arata si sprijinul dinpartea papalitatii pe care contau acesti cam-pioni ai feudalismului european In stavilirearevolutiei ce se apropia.

Politicii reactionare, de lichidare a liber-tatilor democratice, dusa de guvernantiigermani la sfirsitul secolului trecut si In-ceputul secolului nostru Ii sint consacratedoua Insemnate articole : Imperialismul germansi alegerile pentru Reichstag din 1907 (nr. 3,p. 538-576), semnat de D. Friecke si, Cuprivire la dezvollarea si rolul antisemitismuluito Germania In perioada 1871-1914 (nr. 7,p. 1592-1596), avind ca autori pe H. Schleiersi G. Seeber. In primul articol este vorbadespre alegerile parlamentare din 1907

asa-numitele alegeri hotentote" careccupd un loc aparte in istoria Germaniei dinpreajma primului razboi mondial, prin am-ploarea luata de sovinismul midi burgheziigermane pe tema expansiunii in Africa de sud,c xpansiune ce era prezentata ca o pro-blems vitals ", o chestiune a poporuluigerman". Aceste alegeri au constituit dupacum a aratat $i Roza Luxemburg o etapaaparte pe drumul antinational al imperialis-mului si militarismului german", un preludiula 4 august 1914", o provocare nu numai laadresa clasei muncitoare germane, ci $i acelorlalte state capitaliste, un pumn ridicatasupra nimanui in special, Lisa impotrivatuturor In general". In cel de-al doilea articolse arata di antisemitismul din Germaniaepocii preimperialiste servea ca o diversiuneIn special iunkerilor si cercurilor conserva-toare In lupta pentru apararea pozitiilor foreconomice si politicei pentru Intarirea statu-lui autoritar militarist, impotriva tuturor

tendintelor democratice si liberale" (p. 1592).In epoca imperialists, antisemitismul incepea fi folosit Indeosebi de capitalul monopolistpentru a abate atentia maselor de la adeva-ratele cauze ale crizelor economice ce s-auabatut asupra Germaniei In anii 1873-1875,1879-1884 si la sfirsitul secolului trecut. Inultima parte a articolului se arata radaciniletezelor antisemite, cu pronuntat iz rasist,promovate in acea perioada de Stroecker,Treitsche si Gobineau.

Uneltirile imperialismului german pentruacapararea de not colonii la sfIrsitul sec. alXIX -lca sint prezentate de H. Drcchsler inarticolul Stradaniile Germaniei pentru Inche-ierea tratatului germano-englez din 1898 refe-ritor la coloniile portugheze (nr. 7, p. 16191631), tratat prin care Germania spera särealizeze In sudul Angolei o punte de lega-tura intre Africa germanli de sud-vest siKamerun, mai mult chiar, sä injghebeze oMittelafrika".

Dintre materialele de ist or f. e cont e m p or ana semnalam in primal rindarticolul lui V. A. Varga, Retragerea armateigermane din Rominia la sfirsitul anului 1918(nr. 5, p. 1014-1039), in care este analizatasituatia tarn noastre in timpul ocupatieigermane din primul razboi mondial, pozitiatrada'toare a lui Marghiloman, nemultumireamaselor populare, precum si represiunilecolective ale ocupantilor, in octombrie 1918,intr-o serie de localitatil.

In articol se arata doar citeva din principalele actiuni impotriva ocupantilor ; laacestea s-ar mai nutea adauga greva munci-torilor din diferite Intreprinderi, starea re-volutionary din tar's .i grabirea retragerigermanilor de teama unei ridicari generalea maselor a.

1 Vezi Studii", nr. 4, an. XIV (1961),p. 873-896.

2 Cf. Legit In a f utorul celor care silldiazili istoria P.M.R., Buc., Ed. politica,1960 ; FL Dragne, Momente din activitateadeslasurata la sate de mitilanfii aripii revolu-tionare a miscarii muncitoresti In frunle cu

www.dacoromanica.ro

1054 REVISTA REVISTELOR 12

Politicii externe de pace a statului sovieticdupa primul rdzboi mondial li sint consacratedoua studii de specialitate : W. Ruge, Cuprivire la problemele i la geneza Tratatuluide la Berlin, din 1926 (nr. 6, p. 809-848), siH. Stoecker si G. Rosenfeld, Propunerilefacule de Uniunea &Welled cu privire ladezarmarea generald ,si totald In 1927/28

(nr. 1, p. 13-27). Primul articol cuprindeo ampld analiza a contradictiilor aspec-telor tratatului sovieto-german de prietenie

neutralitate de la 24 aprilie 1926, carea constituit un succes al diplomatlei so-vietice in lupta pentru pace, impotrivaplanurilor rizboinice ale imperialistllor si aleprevederilor antlsovietice ale pactului de laLocarno. Cel de-al doilea studiu prezintdpropunerile Mute de delegatia sovietica la30 decembrie 1927 la Geneva cu privire ladezarmarea generald totalft, propuneri careau stirnit un val de furie In rindurile reac-tiuni1 Internationale cu atit mai mult cu eftele gasiserli un larg rdsunet In mase.

Sub titlul Polilica coloniald a imperia-lismului german fascist (1933 -1939) (nr. 3,p. 513-537), H. Maine analizeazd manife-starile ideologice prin care guvernantii fas-cisti au incercat sd sprijine falsa problemacoloniald" creata de ei in scopul reimpar-Vril pe baze imperialiste a lurnii initiindpentru aceasta o puternica propaganda reac-tionary in rindul maselor, studii cercetArIample, publicatii de specialitate, filme etc.

Politica externd a Marii Britanii In preaj-ma celui de-al doilea rdzboi mondial for -

meazd obiectul until vast studiu al lui A.Teichova, prezentat in doud numere ale re-vistei (nr. 6, p. 1251-1277 nr. 7,p. 1538-1553). Sint analizate rind pe rind po-zitia Angliei In sistemul mondial Imperia-list, diversele ramuri ale economiei ei, stra-dania marii burghezii engleze de a sprijinipe Hitler cu scopul de a-1 arunca asupra

grupurile comuniste (1917 1921), in Sludii§t materiale de istorie contemporand, vol. II,Buc., Ed. Academiei R.P.R., 1962, p. 10-11.'Vezi si C. Bacalbasa, Bucureftiul sub ocupafiagermane', Buc., 1920.

U.R.S.S., In sftr!it lupta maselor de a im-pune guveraului englez o politica antifas-cistd, contrarie aranjamentelor de culise dinpreajma izbucnirii rdzboiului.

In articolul URSS §i apdrarea Ceho-slovaciei tmpotriva agresiunii fascisle din 1938(nr. 5, p. 1055 1071). Cestmir Amort seocupa de ajutorul oferit popoarelor cchslovac de Uniunea SovieticA pentru rezi-stenta impotriva agresiunii hitleriste, Inspecial dupd bilciul fascistilor germani"din 5-12 septembrie 1938, clnd s-a hotdrltanexarea regiunli sudetilor". Constient deajutorul pe care 11 putea da Armata Rosie,P.C. din Cehoslovacia a mobilizat maselepentru a se opune cu arma in mindagresorIlor la o serie de posturt militare auPost chiar arborate laolalta steagurl ceho-slovace gi sovietice. In urma acordului de laMtInchen, guvernul burghez cehoslovac ce-deaza insa Cara Yard nicl o Impotrivire, de'iU.R.S.S. era in masura sd -i garanteze inte-gritatea.

Jeske Reinhold, in studlul Anexiuneapalatinatului polonez Silezia la Germaniafascistd In timpul celui de al doilea rdzboimondial (nr. 5, p. 1072-1093), urrnarestein amanunt exploatarea economica la carea Yost supusd aceasta provincie polonez5,cazuta prada hitleristilor. Se arata rolu/nefast avut In aceasta actiune de jaf orga-nizat marile monopoluri capitalul finan-ciar si se demascA planurile actuale alefaimosului Ostforschung, cu ajutorul cdruiarevanlarzii vest-germani incearca sd gdseascdtemeiurile ideologice pentru not agresiunipe care le pun la cafe in cadrul unul even-tual rdzboi atomic.

E. Ragionieri, In articolul Italia ,st

alacul prin surprindere asupra U.R.S.S.(nr. 4, p. 761-808), supune unei analize criticedeclaratia de rdzboi. a Italiei din 22 iunie 1941.In temeiul faimosului pact de otel", fas-cistii italieni 41 propuneau, impreund cu

sit duel un rdzboi paralel", pre-conizind un mars Roma-Moscova". CIrdasiaaceasta, pornita din dorinta de a lua parte inprada comuna, a primit insa o ripostd zdrobi-

oi

of

gi

p

hi

11

hi

si

www.dacoromanica.ro

13 REVISTA REVISTELOR 1053

toare din partea Armatei Roiii, soldindu -secu un lamentabil exec.

Lupta eroicil a poporului german, Infrunte cu clasa muncitoare, tmpotriva pla-nurilor rilzboinice ale lui Hitler 1st In generala fascismului este analizatA de W. Bartel Inarticolul Rezistenfa germand In timpul celuide al doilea rdzboi mondial (nr. 5, p. 993-1013),Frontul antifascist era format din antifascisti,comunisti, social-democrati, persoane fXrdde partid, clerici de diferite confesiuni. Dintreactiunile dose impotriva regimului hitleristsint amintite : manifestul lui Heinz Kapelledin toamna anului 1939 adresat tineretuluigerman, aparitia In noiembrie acelasi an apublicatiel Berliner Volkszeitung", organi-zatia ilegala Bruderliche Zusammenarbeitder Kriegsgefangenen" care ajuta pe prizo-nierii de rAzboi rug gi grupul Schumann-Engert- Kresse din Leipzig, care lucra in co-mun cu Comitetul international antifascist".Format la 13 iulie 1943 la Krasnogorsk, Co-mitetul national Germania Libera" (NKFD)intocmeste planul de construire a unei Ger-manii democratice, pe baza programului con-ferintelor de partid de la Bruxelles (1935) siBerna (1939), project cu totul opus faimo-sului plan Morgenthau", fixat la conferintade la Quebec dintre Churchill $i Roosevelt sicare prevedea o Germanie divizatA gi InapoiatA.

Faradelegile fascistilor germani sint ana-lizate pe baza procesului Eichmann de catreJ. Kuczynski In articolul Barbaria expresiacea mai Inalla a domina /iei monopolurilor InGermania (nr. 7, p. 1484-1508), in care Antdemascati cei care an stet in spatele odiosuluiasasin : monopolistii germani.

Situatiei de dui:a razboi din Germania11 stnt consecrate articolele : Problemele sisensul isloric at programului Alden al UCDveslgerman (nr. 8, p. 1789-1824), de R. Bard-subner, In care se condamnA stradaniileUniunii Crestin-Democrate vestgermane de ainhama Ora la carul imperialismului agresivsi al razboiului atomic, si Reorganizarea soda-lista a agriculturii to RDG (nr. 2, p. 405 433),de 0. Rahle, in care se dau o serie de

date privind dezvoltarea bazci telmico-mate-riale In aceastrt tars, felul to care a fost folositAexperienta U.R. S. S., importanta unificariipolitico gi situatia triranimii muncitoare.

Dintre lucrarile de metodologieistorica, semnalam in primul rind contributiavaloroasfi a lui W. Berthold consacrata Pro-blemelor melodologice ale unei concepfii stiin-fif ice asupra istoriei mondiale, in care seexpune pornindu-se de la primele volumeale monumentalci Istorii universale apSrutela Moscova superioritatea metodologiciperiodizArii sovietice fats de cele ale istori-cilor burghezi 1. Pozifia ,si sarcinile(dor istorice auxitiare fn istoriografie shitanalizate de J. Sebanek Intr-un articol despecialitate (nr. 8, p. 1825-1835) In care seopreste mai mult asupra diplomaticei sipaleografiei, M. Steinmetz, ocupindu-se deSarctnile istoriograf lei regionale In legaturdcu elaborarea unei concepjii istorice naf io-nate (nr. 8, p. 1735-1773), face o reu§11.4aplicare a dialecticei generalului particu-larului la studiul istoriei natlonale : Existrtdoer o singura istorie, in cazul nostril istoriaGermaniei, care poate fi tratata din multiplepuncte de vedere regionale, dar care /Aminein permanents si in mod constant o istorienationals, istoria poporului nostru in luptasa pentru eliberarea nationals si socials"(p. 1773).

Intr-un articol consacrat Tradifiilor pro -gres isle ,li anacronismelor reaclionare In istorio-grafia germand (nr. 8, p. 1774-1788), J. Strei-sand aratA ca dezvoltarea stiintei istoricegermane cunoalte in linii marl case perioademai insemnate : 1) istoriografla evului mediupins la revolutia burgheza timpurie din sec.al XVI-lea : 2) de la revolutia burghezAtimpurie VMS la revolutia franceza din 1789 ;3) de la revolutia franceza pinA la revolutiade la 1848/49 ; 4) de la revolutia din 1848/49pina la Marea Revolutie Socialists din Octom-brie ; 5) de la Marea Revolutie Socialists din

1 VezI si E. M. Jukov, Despre principiilescrterii Istoriei universale", In Critica unoraspecte ale istoriograf iei burgheze, Buc., 1959,p. 191-200.

stun-

yi

ai

www.dacoromanica.ro

1056 REVISTA REVISTELOR 14

Octombrie pina la eliberarea Germaniei defascism : 6) de la eliberarca Germaniei pinaazi. Pornindu-se de la biografia lui Carol celMare a lui Einhard (830-836) se ajungepitna la sarcinile istoriografiei germane tra-sate de hotarfrea Biroului Politic al C.C. alP.S.U.G. referitoare la Imbundtalirea cerce-!aril studierii istoriei fn R.D.G. din 1955.Traditiile pozitive ale istoriografiei noastreprecizeaza autorul slut strtns legate delupta poporului german pentru o tale demo-cratic) a natiunii germane, o lupta a cArei

forta conducatoare trebuia sa fie si a fostOita la urma clasa muncitoare a card pu-ternicA baza este astazi Republica Demo-crats Germans" (p. 1775).

Cele opt numere aparute In 1961 alerevistei istoricilor marxisti germani au reusitastfel, ca si In anii precedenti, sa puns la dis-pozitia cititorilor un material ce se impuneprintr-un malt nivel stiintific .i ideologic,prin bogatia varietatea sa.

L. P. Marco

Kwartalnik historyczny" ( Revista trimestriald de istorie)Ed. stiintifica de stag, Varsovia, nr. 1-4, LXVIII (1961).

In coloanele celor patru numere alerevistei Institutului de istorie al AcademieiPolone de Stiinte aparute In anul 1961 sereflects rezultatele cele mai de seams aleactivitatii demise de istoricii polonezi incursul primului an al manifestatiilor con-sacrate Mileniului statului polon.

Primul dintre cei case ani dedicati sarba-toririi Mileniului polonez a Inceput cu dez-baterile plenare de Ia 20 februarie 1960 aleComitetului National al Frontului UnitatiiPoporului la care A. Zawadzki, presedinteleFrontului, a prezentat un referat asupraprincipalclor sarcini ale Frontului In ajunulaniversarli acestui eveniment. Plenara atrasat sarcinile Frontului pentru primul anal aniversarii Mileniului, Intre care sarcinade a se scoate In evidenta momentele celemai glorioase ale istoriei patriei, aportulpoporului polonez Ia luptele sociale si deeliberare din diferitele OH ale lumii si latezaurul culturii umane, toate acestea con-stituind un important factor de stimulare asocietatii poloneze In o munca si mai susti-Huta pentru Inflorirea economiei socialistepoloneze In viitor.

Comitetul aniversarii Mileniului a conduslucrArile de pregatire si activitateadedicatil acestui eveniment cu ajutorul asapte comisii, si anume comisia arheologica,

comisia pentru aniversarea bataliei de InGrtinwald, comisia istorica, comisia pentruorganizarea de expozitii, comisia de populari-zare, comisia de coordonare a initiativelorlocale si comisia de editare.

Comisia arheologicA propus sa in-tensifice cercetarile asupra Inceputurilor sta-tului polon, asupra primelor lui forme deorganizare asupra culturii materiale aPoloniei In ansamblul culturilor slave si allegaturilor Poloniei cu alte tari. Comisia aconsiderat ca deosebit de importanta dez-voltarea cercetarilor asupra teritoriilor apu-sene ale R.P. Polone. Rezultatele cerceta-rilor arheologice vor fi prezentate In sesiuni $iconferinte iar Incoronarea for vafi congresul international de arheologie slava,convocat la Varsovia in anul 1965. Ca re-zulta t al acestor cercetari vor apare operede sinteza ca : Preistoria Poloniei, Istoriaculturii Poloniei prereudale, Polonia to epocafeudald, precum editii de izvoare si mono-grafii consacrate diferitelor regiuni, istorieimijloacelor de productic istoriei meste-sugurilor. Uncle dintre operele de sintezamai importante vor fi traduse in limbi straine.Se vor organiza si expozitii ; prima dintreacestea a si fost deschisa in Varsovia In ionic1960 sub titlul : Incepulurile statului polon.Isloria societalitor de pe teritoriile poloneze

3i

si

si

stiintifica

foe

ft

stiintifice,

V

www.dacoromanica.ro

15 REVISTA REVISTELOR 1057

din cele mai vechi timpuri ptnd in secolul alXIII-lea. In 1963 se va deschide la Poznanexpozitia tnceputurile statului polon si aleculturii lui.

Comisia pentru aniversarea bataliei dela Grilnwald a popularizat aniversarea me-morabilei lupte din anul 1410 dintre polonisi cavalerii teutoni. In cadrul acestei aniver-sari a aparut editia a doua a lucrarii Mare lerdzboi cu Ordinul lcutonic de M. Kuczynski,precum si brosura de popularizare Griinwald1410 -1960. A mai aparut apoi o antologie cutitlul Grdnwald 550 ani de mindrie. Arley&

tradifie legendd, precum si studiul luiM. Biskup Din cercetdrile asupra MareluiRazboi" cu Ordinul leutonic publicat in Kwar-talnik historyczny", nr. 3, 1959. A aparutapoi albumul Grunwald si o editie comemo-rativa a Cavalerilor teutoni de H. Sienkiewicz.La 6 iulie 1960 s-a deschis pc cimpul lupteide la Grilnwald un muzeu. La turnarea

Cavalerii teutoni" au fost consultatisi istoricii polonezi.

Comisia istorica a elaborat un plande cercetari stiintifice pe colective asupraistoriei culturii polone, asupra istoriei teri-toriilor apusene ale R.P. Polone, asupraperioadei redobindirii independentei de slat(1918) si asupra istoriei clasei muncitoare.Au fost organizate citeva sesiuni stiintificeIn vederea analizei rezultatelor acestor cer-cetari. La sfirsitul lunii iunie 1960 a avut locla Varsovia o conferintA stiintifica pe tarsdedicata Inceputurilor statului polon. Rezul-tatele si darea de seamy au fost publicate in

Kwartalnik historyczny" nr. 4, 1960. LaInceputul lunii septembrie 1960 a avut loc laSzczecin o conferinta internationals consa-crata cercetArilor asupra literaturii. Comisia aelaborat apoi un plan de publicatii, careurmeaza sa fie rcalizst In perioada de Baseani a sarbatoririi Mileniului. Primul loc Intreaceste publicatii este rezervat Tralatului deistorie a Poloniei (Hisloria Polski) elaboratde Institutul de istorie al Academiei Polonede $tiinte si care va fi terminat tot In aniianiversarii Mileniului. S-a trecut apoi laIntocmirea unei sinteze privind istoria gtiin-

telor polone. Pe lin&A acestea, s-a pregatitpentru tipar primul volum al Documentelorreferiloare la istoria clasei muncitoare dinPolonia, precum si materiale privind islorialuptclor polone de eliberare. In 1961 a aparutprimul volum al Dictionarului de antichitafislave, proiectat in patru volume, pentru sec.al X-lea si al XI-lea. A fost pregatit si Atlasullinguistic si s-a cules material pentru Dictionand istorico-geografic. Au aparut apoi lzvoare, povestiri si legende priviloare la istoriaanticd a Poloniei si albumul In limbi straineO mie de ani ai statului polon. Intre lucrarilede popularizare Pniirute semnalAin PoloniaPiastilor.

Comisia tnsarcivata cu edilarea lucrArilor consacrate Mileniului a avut In vederecoordonarea diferitelor initiative de publicare de lucrilri istorice si de pregatire a bibliografici acestor lucrari. Dintre operele prc-zentate pentru tipar, mentionam MonumentaPoloniae Historica (o reeditare a color 6

volume de documente medievale ale Poloniei), Acta Tomiciana, Codex diplomalicusSilesiae, Materiale referiloare la istoria claseimuncitoare de pe teritoriile poloneze 18641904, Consiliile delegafilor de muncitori dinPolonia (colectie de documente), Cronicaanilor razboiului si ocupa(iei 1939 -1944,Materiale pentru bibliogrofia miscdrii munci-toresti poloneze 1918 1945, Tratalul deistorie a Poloniei, tomul III si Schild asupraistoriei miscarii muncitoresti poloneze1929 1939.

Comisia insarcinata cu organizarca mu-zeelor si expozitiilor legate de sarbatorireaMileniului a prevazut Prganizarea unui numarde aproximativ 10 expozitii, Intro care oexpozitie cuprinzlnd sec. al XIV-lea si atXV lea, care se va deschide la Cracovia In1964, si expozitia Polonia In epoca modernilfi contemporand, care va ilustra perioadaInceptnd cu sec. al XVII lea si piny In prezentsi care se va deschide la Varsovia In 1965.In 1960 a fost deschisa In Muzeul de istoriedin Varsovia o expozitia dedicata provincieiMazovia si capitalci ei (Varsovia) pina Insec. al XVII lea. Muzeul de istorie din Var-

fil-mului

www.dacoromanica.ro

1058 REVISTA REVISTELOR 16.

sovia va organiza o expozitie dedicateluptelor polonilor pentru independents. LaCracovia se va organiza o expozitie consa-crata aniversarii celor 600 de ani de existentsa Universitatii Jagellonice, iar la Fromborkse va infiinta un nou Muzeu N. Kopernik.

Comisia de popularizare arc scopul de aface cunoscute maselor largi publicatiileaparute, precum cele ce se afla sub tiparsau in curs de pregatire. Se va difuza o seriede marci postale legate de construirca color1000 de scoli in cadrul sarbatoririi Mileniului,precum si de evocare a unor personalitatimarcante de savant!, exploratori si revo-lutionari. Se vor tipari cart' postale dedicatediferitelor regiuni, precum monumentelorarhitecturale poloneze. Cu participarea Oficiu-lul cinematografic to cursul anilor 1962$i 1963 se vor turna 20 de !lime documentaresi culturale in legatura cu aniversarea Mile-niului, iar Radio-ul polonez a organizatorganizeaza diferite transmisil cu continutistoric. 0 contributie important o aduceTeleviziunea polona. Problemele Mileniului

afla expresia in coloanele presei. Corpuldidactic is parte active, mai ales In centreleprovinciale, la manifestarile Mileniului, sco-tind in evidenta traditiile progresiste dindomeniul invatamIntului culturii. 0 muncade popularizare dcpune Societatea pentruraspindirea culturii stiint.ei generale, cuparticiparea istoricilor mai de seams. Laaniversarea Mileniului mai tau parte orga-nizatiile de tineret unitatile armatei. S-aorganizat un concurs al cititorilor in scopulrAspindirli rezultatelor itiintelor istorice, con-curs care s-a terminat la 1 mai 1961 1i alecarui rezultate se vor publica in iulie 1962.

Comisia de coordonare a initiativelorlocale colaboreazA cu Comitetul National alFrontului Unitatii Poporului la elaborareaprogramelor sArbatoririi Mileniului de cAtreComisiile populare voievodale.

Organul executiv al Comitetului pentruaniversarea Mileniului 11 constitute Biroulpermanent, condus de secretarul Comitetuluicare-si are sediul In Palatul *tiintei $i Cul-turii (nr. 1, p. 258-262).

In cadrul manifestatiilor prilejuite deaniversarea Mileniului, Institutul de istorie alAcademiei Po lone de Stiinte a comemorat In1961 centenarul mortii istoricului polonezJoachim Lelewel, in cadrul unci sesiuni spe-ciale organizate in incinta Academiei, ca careocazie s-a analizat contributia lui la progresulstiintei istorice poloneze. In cele 8 referatcprezentate s-au analizat : local lui Lelewel Inistoriografia timpului salt in legAturA cuprocesul de formare a ltiintei istorice InEuropa la sfirsitul sec. at XVIII-lea In-ceputul sec. al XIX-lea, ideea despre liber-tate 1i democratie in opiniile teoretice si isto-riografice exprimate de el in sinteza sa asupraistoriei generale ; Lelewel cercetAtor LI

istoriei tarAnimii apArator al c,auzei ters-nesti; opinia istoricilor polonezi asupra lui ;legaturile sale politico cu Cehia Slovacia ;contributia lui la studiul arheologiei polonezesi la numismatica europeanA ; activitatea luiin cadrul Societatii Prietenilor tiintei dinVarsovia ; introducerile la istoria sa ; menu-scrisele lucrarilor sale pastrate In colectiilepoloneze rolul sau in educatia politica dinPolonia. Referatele de mai sus shit publicatein nr. 4 al revistei Kwartalnik historyczny"(p. 858-1002), numar care este consacratIn intregime comemorarii marelui istoricpolonez.

Centenarul mortii lui a fost comemoratsi de Universitatea din Lodz, printr-o sesiuneqtiintifica (24-25 mai 1961), in care s-a ana-lizat activitatea sa $tiintifica. Referateleprezentate s-au ocupat, de cercetarile luiLelewel In arhivele din Belgia, de atitudineasa fag de insurectia din noiembrie (1831),de activitatea sa ca ministru at culturii, delegaturile sale cu decembristii, de actualitateaconceptiei republicane exprimata de el inopera sa Istoria Poloniei de ideea sa desprepopor (nr. 4, p. 1002-1003).

De relevat este aportul adus de Repu-blica Socialists Cehoslovaca la manifestarilelegate de sarbatorirea Mileniului polonez,aport reflectat in expozitia deschisa la PragaIn decembrie 1961 cu tema 0 mie de ani derelolii culturale eehoslovaco-poloneze. Expo-

1si

si

ti

l

ti

Ii

51

t

41

IIt

i41

ti

11

It

ti

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR 1 059

zitia a Post deplasata apoi la Bratislava, iarIn 1962 in Polonia. Ea a expus materiale dindomeniul literaturii $i al relatiilor polono-cehoslovace din sfera $tiinjei, artelor plastice,tcatrului muzicii. Un accent deosebit s-apus pe traditiile progresiste ale relatiilorreciproce din perioada miscarii husite si aRenasterii, din perioada renasterii nationalscehoslovace din sec. al XVIIIXIX-lea,precum si din perioada rascoalelor polonezedin sec. al XIX-lea si din cea a cresteriimiscarii revolutionare proletare de la sfirsitulsec. al XIX-lea Inceputul sec. al XX-lea,ca si din perioada constructiei socialiste dedupa 1945 (nr. 2, p. 566-569).

Diferitele aspecte ale acestei vaste activi-tati depuse de istoricii polonezi In cadrulaniversarii Mileniului sint oglindite In coloa-nele revistei Kwartalnik historyczny",anume la variatele ei rubrici destinate stu-cliilor articolelor, diverselor materiale(Miscellanea"), discutlilor polemicilor,recenziilor, vietii stiintifice interne etc.

Astfel revista prezentatA consacra unloc din ce in ce mai larg materialelor privindistoria Poloniei medievale, moderne si con-temporane In cadrul istoriei generale eu-ropene.

Intre studiile de istorie medic semnalampe cel semnat de WI. Czaplifiski, Teriloriileapusene to politica Republicii nobiliare polo-neze (1572 1764), din care desprindem,intre altele, ca istoricii polonezi au remarcatde multa vreme dependenta dintre politicade expansiune a nobilimil poloneze spreRasarit retragerea ei de in Apus. Autorulcauta se dbmonstreze, pe de o parte, ca amin-tirea provinciilor (marcilor) occidentale nus-a sters niciclnd in Polonia nobiliary, iar pede alta, ca intre revendicarea marcilor apu-sene situatia celor rasaritene a existat ostrinsa legatura. Chiar de la inceputul istorieiPoloniei nobiliare, unii dintre nobilii polo-nezi ui -au dat seams ca o uniune eventualatare Polonia Rusia ar putea deschidc celeidintil posibilitatea de a redobtndi SileziaPomerania. Politica antiruseascA a regeluiStefan Bathory a Mout ca Polonia nobiliary

sd nu revendice la sfirsitul sec. al XVI leaSilezia Prusia Duca la. Frapant este faptulca Silezia a Inceput sk intereseze nobilimcapolona tocmai In momentul Inceputuluirdzboiului de 30 de ani, adica atunci cind eaa renuntat pentru prima data la cuceriri Innord-est. Republica nobiliary a prezentat Inultimii ani ai splendorii" sale, adicA Intimpul lui Wladyslaw al IV-lea, diverseproiecte de revendicare a provinciilor apu-sene, renuntind la politica ei de- anexiune laRasarit gindindu-se mai degrabA la oanumita colaborare cu Rusia. In timpulrdzboaielor din 1655-1660 s-a nascut ideearecuceririi teritoriilor apusene cu ajutorulRusici, iar pe timpul lui Sobieski, cu ajutorulSuediei. Inceputul sec. al XVIII-lea a adus,odata cu slabirea Poloniei nobiliare, sla-birea interesului ei pentru provinciile apu-sene. Un interes mai viu pentru aceste pro-vincii s-a accentuat Insa datoritA politiciianexioniste a lui F'riederic al II-lea al Prusiei

atacului acestuia asupra Silezici. In timpulrazboaielor europene duse de diverse coalitii,diplomatii englezi au prezentat proiectul dea se ceda Poloniei Prusia Ducala, proiectadoptat urmiirit apoi de cancelarul taristRumin, care propunea ca aceasta provinciesa fie ocupatd de Rusia cedata apoi Polo-niei, In schimbul concesiunilor ei teritorialela Rasarit, fapt ce ar fi contribuit la stiii-gerea definitive a diferendelor mutuale dintreaceste doua state. Proiectul n-a Post realizat,poate si din pricina opozitiei Frantei (nr. 1,p. 3 30).

Alt studiu, de asta data consacrat istorieieconomice europene gi intitulat I arialiilepreturilor In Europa Cenlrald In sec. atXV I XV II-lea este semnat de Stan Ho-szowski. Autorul analizeaza tendinta secularsde urcare a preturilor produsclor agricole dinterile dintre Marea Adriatica gl Marca Baltica

ajunge la concluzia ca In prima jumatate asec. al XVI-lea aceasta tendinta este slabs

variabila, dar ca ea se modifica catre juma-tatea secolului, cind se remarca o urcare aprcturilor, durabila si permanents. Cea maiputernica urcare a preturilor a Post obser-

17

$i

$i

st$i

$i

si

sisi

$i

$i

sl

si

si

si

$i

si

www.dacoromanica.ro

1060 REVISTA REVISTELOR 18

vats In tarile exportatoare de gdu. In primajumatate a sec. al XVII-lea, tendinta deurcare se mentine, ea este InsA slabA si Intre-ruptA de perioade de scadere a preturilor sideformata de perturbatii monetare si poli-tice. Produsele solului detin si mai departeprimul loc In acest proces de urcare a pretu-rilor, dar aceste produse shit urmate de altegrupuri de marfuri. Autorul se ocupa decauzele variatiilor preturilor (afluxul metalelorAmericii, cresterea populatiei, inflatia sale-rillor). El analizeazA consecintele ridicariipreturilor asupra rAturilor sociale, ajungindla concluzia cA seniorii feudali au tras profituldin scumpirea produselor alimentare, tnta-rindu-si astfel preponderenta for economicssi sociall asupra celorlalte clase. Variatiapreturilor a aevenit In uncle tart, de pilda InPolonia nobiliara, unul din factorii care aufavorizat dezvoltarea unilaterala a econo-mic! regionale, tinztnd care productia agrarA,adicA unul din factorii care au dat nasteredualismului economic In Europa secoluluial XVI-lea (nr. 2, p. 297-314).

!titre materialele de istorie generallmoderns se remarcA cel semnat de H. \Veres-zycki si intitulat Alarma (If razboi din anul1875 In lumina unor izvoare nefolosite plusacum. Este vorba de agitatia pentru razboistirnita In acel an de presa germand inspiratlde Bismarck si prilejuitA de propunereafacuta de Radowitz, trimisul cancelaruluigerman, cabinetului tarist de a-i lasa minalibera In Rasarit, In schimbul libertatii deactiune pentru noul imperiu german In Apus.Proicctul a fost Insa adus de Gorceakov lactmostinta ambasadorului Frantei, fapt ce afacut pe Bismarck sa-1 liege si sa arate catoata criza declansata In acel an n-ar fi fostcleat rezultatul intrigilor diplomatillor taristesi franceze. Autorul ajunge la concluzia diainenintarea cu un razboi preventiv, de cares-a servit Bismarck In 1875, a provocat, eaInsasi, pericolul razboiului si a contribuitIntr o oarecare masura la Inceperea curseiInarmarilor, care, In ultima instants, a fostuna din principalele cauze ale izbucniriipriinului razboi mondial (nr. 3, p. 689-716).

Intre studiile dedicate istoriei polonezecontemporane stIrneste interes eel semnatde L. Grosfeld : Molivele si scopurile econo-mice ale politicii puterilor centrale pia deproblema polona (1914 1916). Se arata amotivele economice, pe linga cele politice sistrategice, au fost acelea care au determinat,In primul rind, atitudinea puterilor centraleIn problema polonezA In ajunul declansAriiprimulni razboi mondial. Era vorba mai alesde a se anexa regiunea industrials poloneza,de a se pune In valoare Intregul teritoriu desub stapinirea tarista, ca sursa de materiiprime industriale si agricole, ca forta demunca, ca debuseu pentru marfurile forindustriale, ca tranzit spre Orient, dar maiales spre pietele rusesti. In toate aceste pro-bleme, interesele contradictorii ale celordoua puteri aliate se Inttlneau si se loveauIntre de, fiecare tinztnd sa-si asigure o in-fluenta hotaritoare asupra economies polonezesau cel putin este vorba de Austro-Ungaria

sa Impiedice ca o aseinenea influents s -oobtina Germania. Problemele economice con-stituiau In acelasi timp o parte integranta dinconceptiile cele mai vaste asupra rezolvariiproblemei poloneze, precum si din conceptiaprivind Mitteleuropa", unul din principaleleobiective ale razboiului dus de Germania(nr. 1, p. 31-68).

Alt studiu de istorie polona contempo-rana este semnat de Zb. Landau si J. Tomas-zewski : In legatura cu politica externs aPoloniei In anii 1924 -1925, In care autoriipolemizeazA cu K. Laptev, autorul studiuluiPrima perioada de politica externs a lui Wla-dyslaw Grabski (19. XI 1.1923 27.V III. 1924),aparut In Studii qi Materiale, vol. I, Var-sovia, 1960. Articolul contribuie la largireacunostintelor despre politica externs a Polo-niei in perioada premergatoare loviturii destat Infaptuite de Pilsudski (nr. 3, p. 725739). Interesant este si articolul Premiseleevolufiei politica economice a guvernuluipolonez In 1936 -1939, semnat de M. Droz-dowski. Autorul is atitudine In discutia cuprivire la interpretarea politicii economice aultimului cabinet al Republicii poloneze

www.dacoromanica.ro

19 REVISTA REVISTELOR 1061

burghezo-mosieresti si studiaza evolutia capi-talismului polonez $i a politicii economice aguvernului dupa perioada marii crize si de-presiuni, analizind schimbarile economice sistructurale si accentuind influents conjunc-turii mondiale asupra evolutiei economiei sipoliticii economice a guvernului. El constataca tendintele autarhice mondiale au fortatguvernul sa faca eforturi pentru a spori posibi-litatile de absorbtie ale pietii interne. Incontinuare se analizeaza atitudinea gruparilorsi claselor sociale fats de politica guvernului.Dupa autor, guvernul a cautat prin politicasa economics, sa domine criza si sa Intareascasituatia partizanilor lui (nr. 2, p. 345-379).

Revista Kwartalnik historyczny" peanul 1961 da o atentie deosebita si istorieimiscarii muncitoresti poloneze. Semnalam,In primul rind, articolul In legatura cu parti-ciparea polonilor la Internationala I-a, semnatde F. Romaniukowa. Se arata ca de'i poloniin-au constituit o sectie specials In cadrulacestei Internationale, totusi importanta for atr6buit sa fie Insemnata, devreme ce auocupat mereu citeva locuri In Consiliul Ge-neral al Internationalei. De observat esteInsa si faptul a uneori aceiasi poloni, careparticipau la Internationala I-a, erau Inacelasi timp si membri ai altor organizatiiinternationale cu caracter liberal si chiarburghez. Aceste organizatii ii asigurau depastrarea unei atitudini binevoitoare fatsde problema poloneza, dindu -le sperante Inposibilitatea redobIndirii independentei, catsvreme In prima perioada de existents a Inter-nationalei 4-a proudhonnistii s-au opus ori-carei actiuni politice a maselor muncitoare,mai ales In favoarea Polonici. Polonii urma-reau uneori destul de aproape.tezele lui Marxreferitoare, de pilda, la proprietatea comunaasupra solului sau la greve, fara a se referiInsil la el In problemele ridicate de ei in presssi In conferinte publice. Participantii polo-nezi la Internationala I-a asteptau o marerevolutie politica, o gigantica rasturnaresocials, economics si culturala, sperind Inajutorul muncitorilor din Apus pentru redo-

blndirea independentei patriei for (nr. 2,p. 321-343).

Alt material, intitulat Formarea exlremeisttngi din Partidul Socialist Polonez ,Ii situatiainternd a partidului (noiembrie 1923 mai1926) §i semnat de L. Hass, arata Ca spre-sfirsitul anului 1925 exista In Mull PartiduluiSocialist Polonez o grupare de extremadreapta, cuprinzInd aderenti de ai luiPilsudski, doua grupari de centru de tipreformist (una formats din aderenti ai luiPilsudski, alta din adversari ai acestuia i

care conducea partidul), precum $i ala -zisastinga oficiala" a partidului, care trecea dince In ce mai vizibil pe pozitii reformiste.Conducatorii partidului au sustinut ferm reforma monetary initiata de cabinetul Grabski(la sfirsitul anului 1923 Si inceputul anului1924), precum $i politica guvernului de stabi-lizare monetary In ansamblul ei, care maitlrziu a lovit In clasa muncitoare, fiind nevoit asä faca fats cresterii costului vietii si a impozitelor, precum $i scaderii salariilor. Fermentul politic din partid, care a cuprinsmasele muncitoresti, ca urmare a situatieieconomice precare $i care a crescut din ce Ince mai mult o data cu prabusirea monedei(28. VII. 1925), s-a manifestat la Inceput prinparasirea in mass a sindicatelor conduse departid. Para lel, stinga oficiala" a devcnitmai activa, iar partizanii lui Pilsudski auInceput a atace grupul de la conducere.Aceasta lupta s-a intetit din momentul in carepartidul a hotarlt sa colaboreze cu guvernulde coalitie al contelui Skrzyfiski, primindclteva ministere (20. XI. 1925). Cea maiputernica se desena opozitia activistilor dinmilcarea sindicala condusa de partid, care aInceput s se formeze de la jumatatea anului1924 la Cracovia In cadrul Sindicatului Mun-citorilor din Industria Chimica. La sfirsitulanului 1925 ei au publicat o brosura ocazionala, Dziefi Ludu" (Ziva poporului), In caresi-au formulat In mod hotarftor atitudineafor negativa fata de politica conducatorilorpartidului. Incepind cu luna februarie 1926,.ei au publicat saptaminalul Glos Pracy"(Glasul muncii), Incepind sä colaboreze cu.

www.dacoromanica.ro

1062 REVISTA REVISTELOR 20

Partidul Comunist Polonez. Ei au cerut con-ducerii Partidului Socialist Polonez sd rupa

cu politica de colaborare cu grupd-rile burgheze, sfi initieze o lupta decisivfipentru apararea intereselor economice aleclasei muncitoare sa colaboreze cu coma-nistii In cadrul miscarii sindicale. 0 data cuadlncirea crizei economice In primele luniale anului 1926, opozitia din P.S.P. s-a con-stituit ca o fragiune a stIngii nationale dinstnul partidului. Desfasurarea ulterioard aevenimentelor, si mai ales proiectele parte-nerilor coalitiei guvernamentale de a gasi oiesire din criza economice numai pe spinareaclasei muncitoare, an dus la retragerea Par-tidului Socialist Polonez din aceasta coalitie.P.S.P. a sprijinit gruparea Jul Pilsudski, ca ocontrapondere a blocului de dreapta, faptcc a constituit unul din factorii care au dus In1926 la lovitura de stat Inf5ptuita de Pilsud-ski. Numai dupd aceasta lovituril an ruptelementele de stinga din partid legaturilecu conducerea acestui partid an for-mat stinga Partidului Socialist Polonez (nr. 1,p. 69-105).

Revista Kwartalnik historyczny" aducecu fiecare numar interesante informatii asupravigil stiintifice poloneze. Asa, de pita, nr. 3al acestei reviste cuprinde o ample dare deseams asupra discutiilor purtate cu ocaziaanalizei machetei primei parti a tomului alIII-lea al Tratatului de istorie a Poloniei,consacrat istoriei poporului polonez In orin-duirea capitalists, Incepind cu reformelepentru Improprietarirea taranilor (1850/1864)pina la reconstructia statului burghczo-molieresc (1918). Prima parte a tomuluiajunge Pia la anul 1900 $i cuprinde 783paginl, 224 ilustratil si 15 harp. Discutiileasupra machetei acestei prime part', elabo-rate de un colectiv de istorici al:alma In1960 sub redactia prof. Z. Kormanowa, auavut loc la Jablonna Intre 20 si 22 aprilie1961, cu participarea la ele a 38 specia-listi poloni strain' (din U.R.S.S., R.D.Germand, R.S. Cehoslovaca, R.P. Ungara)(nr. 3, p. 577-687).

In Luna februarie 1961 a avut loc analizaactivitatii Institutului de istorie al Acade-miei Polone de ,5tiinte pe anii 1960 1961.Cu aceasta ocazie s-au trecut In revistii reali-zarile obtinute, cu indicarea lucrarilor apa-rute si a color de sub tipar sau In curs de pre-gatire, s-a prezentat planul de cercetari alInstitutului pe anul 1962. Acest plan confine30 de probleme (directii de cercetare) $i 191teme (dintre care : t0 teme pentru lucrari desintezd, 30 pentru publicatii de documente,97 pentru monografii, 21 pentru lucrari auxi-liare, 5 pentru publicatii In serie, 16 pentrudictionare bibliografil, In frunte cu Dicfio-narul biografic polon, §i 5 pentru lucrdri carto-grafice). Cronologic, istoriei antice i s-arezervat o singura tema, evului mediu tim-puriu 30, secolelor XVI XVII 43, 38 pe-rioadei 1864-1918, 25 perioadei 1918-1945,9 Poloniei Populare, iar istoriei generaleaproximativ 20 teme. Tot pentru anul1962 s-a planificat terminarea machetelorTratatului de istorie a Poloniei pentruperioadele 1901-1918 $i 1918-1926, pre-cum si elaborarea primei versiuni pentruperioada 1926-1939. Planul de cercetari peanul 1962 dil o deosebita importanta isto-riei teritoriilor R.P. Polone apusene. TotIn 1962 se vor continua $i eercetarile privindistoria Poloniei dintre cele cloud razboaiemondiale si din perioada celui de al doilcardzboi mondial, planificindu-se totodata ex-tinderea cercetarilor asupra istoriei Polo-niei Populare, alit In ceea ce priveste publi-carea de documente, elaborarea de mo-nografii etc. In planul de cercetari pe 1962 alInstitutului s-a prevazut Infiintarea unuicolectiv pentru studierea problemelor colo-nialismului din sec. al XIX-Iea si al XX-lea,primele cercetari asupra Americii Centrale,asupra Orientului Apropiat Arab si asupraproblemei negrilor din Statele Unite ale Ame-ricii au si fost Incepute (nr. 4, p. 1108-1111).

La 26 iunie 1961, In Comitetul de re-dactie al revistei Kwartalnik historyczny"a fost discutat noul program de studii istoriceuniversitare, elaborat de Ministerul Inva-mintului. Noul program cuprinde o serie de

dcfinitiv

si

cit

si

sl

si

si

st

51

si

,

www.dacoromanica.ro

21 REVISTA REVISTELOR 1063

modificari, tinztnd la modernizarea §i la oapropiere mai mare de practice a studiiloristorice, la ridicarea nivelului for ideologic §ila pregatirea mai bung a viitorului personaldidactic (nr. 4, p. 1013-1028).

In anul 1955 a luat IRMA In cadrul Insti-tutului de istorie al Academici Po lone de,tiinte o comisie pentru editarca documen-telor privind istoria clasei muncitoare de peteritoriile poloneze de la Inceputurile ci(sfIr§itul sec. al XVIII-lea) pind In prezent.Prima serie de documente va cuprinde pe-rioada 1850/1864-1900 §1 va aparea In 2tomuri (dintre care primul in 2 parti), mar-ginindu-se numai la colectiile pastrate Inarhivele din Polonia. Primul torn a fostdat la tipar In Tunic 1961, al doilea laInceputul anului 1962. La sf1r§itul anului1962 Ii la Inceputul anului 1963 vor fi datela tipar tomurile seriei a doua de docu-

19 c. 3189

mente, cuprinztnd anii 1900-1914 (nr. 1

p. 263-264).Revista Kwartalnik historyczny" cu-

prinde In fiecare din cele patru numere recen-zate §i rubrici de Discutii §i polemici" Incare se insereath materiale referitoare, deexemplu, la uncle metode de cercetare a isto-riei contemporane §i la popularizarea istorici(nr. 4, p. 1029-1041). Recenziile §i notele bi-bliografice, care cuprind aproximativ o treimcdin totalul paginilor revistei pe anul 1961,stlrnesc din plin, ca §i informatiile referitoarela viata §tiintifica interne §i externa, inte-resul cititorilor §i /idled valoarea revistei,reflectlnd, In general, Intreaga activitatc dindomeniul §tiintelor istorice din tara prietena,activitatc attt de fericit stimulate de sarbli-torirea Mileniului statului polon.

Me Corlus

- www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I N S E M N A RI

ISTORIA ROM iNIEI

I. BARNEA, Dale noi despre Axiopolis, InStudii si cercetari de istorie veche", nr. 1,an. XI, 1960, p. 69-78 + 3 fig. + 1 p1.

Cercetarile din ultimii ani in diferite ase-zari dobrcgene (Garvan-Dinogetia, Capidava,Isaccea etc.) ofera prilejul datarii si inter-pretarii noi a unor materiale date la iveala Insapaturile mai vechi riimase Inca nevalorifi-cate.

Urmarind tocmai fructificarea acestei cate-gorii de materiale, autorul studiului de fataaduce o reala contribu%ie la largirea orizon-tului de cunostinte asupra vietii de la Dunareade Jos In sec. X Xl.

In prima parte a articolului se face o dis-cutie referitor la origina si evolutia numeluiasezarii, considerat a fi de veche origina ira-niana, transmis populatiei thrace si colonistilorgreci. Ulterior, numele localitatii a fost traduscu Cerna-Voda de Slavi si cu Kara-Su depopulatia turco-tatara a Dobrogei. Autorulurmareste apoi atestarea cetatii Axiopolis Indiferite izvoare grecesti, romane si bizantine,pins la mijlocul sec. al X11-lea, cind cautas-o identifice cu localitatea Aniksuboli, amin-tita de geograful arab Idrisi. Sint mentionateapoi, putinele izvoare epigrafice in care cetateaAxiopolis este localizata fn acest punct alDunarii.

Dupa aceasta parte de caracter intro-ductiv, slut prezentate pe larg materialeleceramice deseoperite cu ocazia cercetarilor

mai vechi facute la sfir5itul secolului trecut.Interesant este faptul ca din materlalul pre-zentat reiesc clar ca Cetatea Axiopolis astrabatut aceleasi etape ca si celelalte cetatidobrogene, mai bine cunoscute. Prima pe-rioada o reprezinta secolele IVVI, iar adoua secolele X XII.

Vasele din prima etapa slut asemanatoarecu uncle exel..plart din Bulgaria si cu aceleagasite in cond4ii stratigrafice certe la Mangalia,datind de la sfIrsitul sec. al VI-lea. Ar fi fostinteresant ca autorul sa faca o mentiune, citde succinta, asupra cetatii din apropicre carea strabatut si ca aceleasi etape istorice cacelelalte cetati dobrogene din epoca romanspins In sec. al X-lea fiind cercetatade Gr. Tocilescu. Desi autorul s-a mai ocupatintr-un alt studlu de pietrele cu 1nscriptiiaflate aci din sec. al X X-lca, nu le amin-teste de fel. Legarea materialelor ceramicede celelalte marturii din sec. al X-lea ar fiIntregit imaginca vie ii asezarii de la Axiopolis.

C.N.

M. D. MATE!, Uncle probleme to legOlurd cuInceputurile vielii ordsenesti la Suceava,in Studii si cercetIri de istoric veche",nr. 1, an. XI, 1960, p. 107 121 + 1 pl.

Cercetarile arheologice recente In cadrulvechiului oral al Suce vei si In Imprejurimileltd au dus la o serie de descoperiri noi, intere-

www.dacoromanica.ro

1066 INSEMNARI 2

stud istoria acestei asezari moldovenesti.Autorul subliniaza trci etape principale maibine conturate in stadiul actual at sapaturilor.Prima este aceca dacica apartinind secolelorIIIII. Cea de-a doua Incepe in sec. alVI VII-lea, caractcrizindu-se prin asezareaslavilor peste populatia locals. Procesul deasimilare ae catre auLohtoni a slavilor esteevident In ceramica gasita la Suceava, carereprezinta o adaptare a olariei slave la telinica§i sistemele decorative ale ceramicei locale.Cea de-a treia etapa, mai bogat documentata,o rcprezinta sec. al XIII X1V-lea, andasezarea de la Suceava dobindelte treptatcaracter orasenesc.

Autorul Incearca pe baza unci cantitatirelativ reduse de ceramica sa demonstrezetocmai acest proces de urbanizare a Sucevei,determinind totodata momentul stabiliriiaci a unor colonisti germani. Comparindu-seceramica din sec. al XI II-lea XIV-lea de laSuceava cu aceea descoperita In alte asezaridin Moldova, 6e desprinde concluzia mai largade ordin istoric a transformarii acestei asezariIn oral catre mijlocul sec. al XIV-lea. Dat fiindcaracterul unitar al cera'nicii, autorul conchideca In accasta etapa nu a patruns nici un fel deelement strain in asezarea de la Suceava.Pe de alto parte, urmarindu-se evolutiaolariei se constata perfectionarea tehnicapetrecuta in a doua jumatate a sec. al XIV-leadatorita careia ceramica de la Suceava sediferentiaza din punct de vedere al tehnicii

calitatii ei do aceea rurala.In ultima treime a sec. al XIV-lea, adica

In timpul lui Petru Musat, intr-o singura zonaesticii a Sucevei si la cetatea de la Scheia,apare o ceramica deosebita de aceea locals,ca telinica ornainentatie, asemanatoareinsa pins la identitate cu aceea gasita recentIn uncle orase poloneze, In care de timpurius-au stabilit colonisti germani. Prezentaacestor materiale, mai ales In cadrul cetatiiScheia, duce la concluzia ca stabilirea acestorcolonilti este legato de marile constructii mili-tare initiate de Petru Musat pentru aparareaorasului Suceava. Desi rolul $i numarul forredus nu a putut determnina transformari

esentiale In cultura materials locals, studiulreleva faptul ca ornamentatia caracteristicaacestei ceramici se gaseste transpusa In olarialocals a sec. al XV-lea.

Tezele importante ridicate de autor,chiar In accste limite reduse exclusiv la cera-mica, puteau deveni Inca mai concludenteleglnd mai strins observatiile desprinse pematerialele de la Suceava, de acelea de laBaia. Este drept ca este citata olaria de laBaia, dar numai aceca din sec. al XIV-lea.similara cu productia invecinata din acceasietapa de la Suceava. Inca mai sugestivapentru teza pe care o sustine autorul ne pareceramica de la Baia anterioara sec. al XIV-lea,care se incadreaza perfect In ansamblul ola-riei moldovenesti. Faptul este deosebit deimportant, clovedind cxistenta aci a uneiasezari moldovenesti, cu un nivel propriu decultura materials, anterioara stabilirii sasilor.

Situatia de la Baia constitute un argu-ment In plus pentru teza autorului, infirmIndvechile teorii ale formarii oraselor exclusiv decolonistii straini veniti din Transilvania.Olaria oraseneasca din sec. al XIV-lea, laBaia ca si la Suceava, reprezinta treaptasuperioara de evolutie fireasca a ceramiceitraditionale. De asemeni, era poate locul de alega de materialele de la Suceava atribuitecoloniltilor, olaria descoperita In cercetarimai vechi la Cotnari, un alt vechi centrucunoscut pentru colonizarca germana.

C. N.

P. I. CERNOVODEANU, Reiscoala seimenilorsi dorobanfilor din Bucuresli la 1655,Bucuresti, 1962, 84 p.

La mijlocul sec. at XVII-lea izbuctiesteIn Tara Romineasca, mai !nth la Tirgoviste

Bucuresti, apoi in restul tsrii, o puternicarascoala populara. Prilejul acestei ridicari ataranimii asuprite si a maselor populare ex-ploatate din orase Impotriva boierimii II cisrazvratirea seimenilor dorobantilor, doua

sI

si si

si

II

www.dacoromanica.ro

3 INSEMNARI 1067

bresle militare adaugate de Matci Basarab lavechile corpuri de oaste existente.

Autorul trateaza pe larg conditiile eco-nomise ale dezvoltarii orasului Bucuresti insec. al XVII-lea, insistInd asupra procesuluide acaparare de catre boieri a unor Intinseaveri constind din terenuri, pr5v51ii, pivnite.Pozitia sociala a seimenilor $i dorobantilor,legsturile for strinse cu celelalte paturide oameni exploatati din orase, Incercareadomniei de a be anula privilegiile explicaputernica nemultumire a acestora actiunilede ucidere a boierimii din Tirgoviste (16521654) $i Bucuresti (1655) de jefuire ardere acurtilor acesteia. In lucrare se acordii unspatiu larg evenimentelor care se petrec in1655 in Bucuresti, puternica frfimintare

socials a maselor, cu caracter antifeudal, alcard plan cauzal se Intretaie cu actiunile derazvratire ale seimenilor. In lucrare sinttate cauzele diferite ale razvratirii seimenilorde cele ale rilscoalei populare prilejuita detemporara slabire a instrumentului de repre-siune boieresc.

Autorul foloseste o bogatA informatiedocumentary bazata pe surse inedite, izvoarenarative interne si cronica din Transilvania alui G. Kraus. El critic& istoriografia burghezacare sau n-a acordat atentie sau a explicatsuperficial, cu accente nationaliste r5scoalapopulara din 1655. Era necesara o mai mareatentie pentru a se evita numeroasele supa-ratoarele greseli tehnice.

ISTORIA U.R.S.S.

* Pyccxoe eocyaapcmeo e XVII eeme.Hoer, le SW11414Ua e coqua4bno-a1 onomuttec-NOti,no.aumuttecNotiunyabmypnoti olCU311U,C5opurent crareft. Institutul de Istorie.Han. Aitag. Hare CCCP. Moscova,1961, 439 p.

Pretioasa culegere de studii privitoarela viata social economics, politics cultu-rala In Rusia sec. al XVII-lea, alciltuitapublicata anul trecut, sub redactia lui N. V.Ustiugov, I. A. Tihonov si P. T. Tacovlev,constituie o realizare de seams un passerios Inainte in aprofundarea cunoasteriimultilaterale a istoriei statului rus In pe-rioada mentionatii.

Aceste probleme au fost cercetateUczbiltute pe larg In trecut, rezultatele forfiind concretizate In opera de sinteza publi-cata de catre Institutul de Istorie al Acade-miei de 8t1inte a U.R.S.S., acum case ani 1.

Otiepnu ucmopuu CCCP. 17epuoa Oeo-aa.tcus.44a. XVIII1 Ben. Sub redactia luiA. A. Novoselski si N. V. Ustiugov. Mos-cova, 1955.

L. .5t.

De atunci insa cercetarile acelorasi problemeau facut progrese considerabile care si-augAsit oglindire intr-o serie de monografii,articole publicate In reviste Ii volume deculegeri 2. Culegerea de fatil pune la rindulei in circulatie numeroase materiale noi,elaborate intre timp, care reflectil specificuldezvoltarii statului rus in sec. al XVII lea.Dupl cum a aratat V. I. Lenin, acest secolmarcheaza Inceputul unei perioade noi Inistoria Rusiei, caracterizatii prin dezvoltarcarelatiilor burgheze. Desfasurarea mai departea proccsului de dezvoltare a feudalismului,

2 Printre acestea se gSsesc monografiileN. A. Baclanova, Topeoeo-npombnurtennaaaestmettbnocmb Ka.2.40INO6UX 80 03M0pOrZ no.ao-eune XVII e. K ucmopuu Oop.uupoeanuspyccisoii 6ypaicyaauu., Moscova, 1959 ; A. T.Merzon, I. A. Tihonov, Punox YcnuoeoBe4unoao e nepuoa cnnoableartua ecepoccuuc-xoeo punna (XVII VD), Moscova, 1960;culegerea K eonpocy o nepeononolono. na-xonicenuu e Poccuu (XV II XV II km), sub re-dactia lui A. A. Preobrajenski, L. G. Bescrovnlisi E. I. Zaozerscaia Moscova, 1958. Vezi prezen-tarea acestora In revista," Studli", nr. 6,1960,p. 254-255 si nr. 4, 1961, p. 1099 1101.

ara-

si

It

si

ti

si

II

www.dacoromanica.ro

1068 INsEmNARI 4

concomitent cu aparitia relatiilor capitaliste,determind caracterul contradictoriu al dez-voltarii social-economice a Rusiei In sec. alXVII-lea. Aceasta ideie fundamentala esteprezentata in cea mai mare parte a materia-lului din culegerea de fata care lasa drumdeschis noilor cercetari In vederea lamuririiunor probleme cum sint : diferentierea sociala,evolutla absolutismului, dezvoltarea cul-turii §.a.

Cele 18 studii, elaborate de 16 autori,cuprinzInd fiecare In medie cite 20-25 pagini,trateaza problemele muncii salariate, nego-tului, productiei de marfuri, ale unor figuride antreprenorl, ale istoriei artei etc. Dinpunct de vedere al spatiului geografic studiilese refera la sudul Rusiei, regiunile de pecursul mijlociu al Volgai, Siberia, Viatca,Ustiug, Nijni Novgorod, laroslav etc.

Mentionam Indeosebi articolele : Pro-blema ca(egoriei socicle a vecinilor, de V. N.Kolocenkov (p. 201-207) ; Munca salarialdpe domeniile mindstirefti In sec. al XV I l-lea,de G. N. Lolitev (p. 208-230) ; Politicavamald In Siberia, de A. N. Kopllov (p.330 370) ; Biserica rush In sec. al XV I I-lea,de N. V. Ustiugov $i N. S. Ceaev (p. 295230) ; Razuratirea slujilorilor to orasele dinsudul Rusiei, de E. V. Cistiakova (p. 254271). Mai semneaza In aceasta culegereK. N. Sccpetov, T. A. Riapuhina, A. A. Preo-brajenski, A. N. Speranski, Z. E. Kalise-vici $. a.

De retinut amdnuntul ca in volum stintmentionate tdrile romine (p. 305) In legaturacu politica dusa In deceniul 7 de a stimulaactiunile clerului grecesc ca partizan al poli-ticii tarului, desfasurate aici, precuin si inSerbia si in Imperiul otoman. De asemenea,se face mentiune de faptul ca in 1655, cindla curtea Moscovei se discuta despre o even-tuala unire a monarhilor crestini se socoteaca muntenii si moldovenii se vor putea separade Imperiul otoman, ca sa formeze un statsub protectoratul tarului (p. 314).

MeritA sa fie retinutd $i relatarea cd Inanii 1672-1674 spatarul Nicolae Milescu,

talmaci la Posolski Pricaz, impreuna cuPetru Dolgovo, a tradus si a alcatuit maimulte carti descrise la p. 401-402.

Culegerea de MO, care poate fi socotita omica enciclopedie a sec. al XVII-lea pentruRusia, ofera destule analogii pentru Intele-gerea unor fenomene din istoria tariinoastre.

S.I.

V. N. BERNADSKI, Hoeeopoa u Hoesopo0-cwt.% aemn.si e XV °ex; Han. AttaxiemniiHayR CCCP, Moscova-Leningrad, 1961,394 p. 1 portret.

Monografia istoricului sovietic V. N.Bernadski reprezinta, dupd 20 de ani decercetari, lucrarea sa de baza consacrata unciadin cele mai importante probleme ale istorieistatului rus centralizat. Patti de alte lucraride piny acum, aceasta monografie, prezentatade autor pentru doctorat In 1954, se impuneprin rezultatele obtinute, prin faptul caexplica conditiile istorice ale decaderii repu-blicii feudale a Novgorodului si a integrariisale in hotarele statului centralizat rus.

Lucrarea cuprinde o Introducere"cloud part! principale. In Introducere"istoricul sovietic face o succinta prezentare adezvoltarii Marclui Novgorod In perioada sade inflorire (sec. al XIII XVI-lea) cindpe plan intern s-au constituit marile lati-fundii, au luat un avint deosebit mestesugu-rile $i comertul $i s-a terminat procesul decristalizare a principalelor clase sociale, iarpe plan extern and s-au consolidat relatiilecu statele vecine. Cu acest prilej se face danaliza a relatiilor feudale arhaice" pe

paminturile Novgorodului.Yn priina parte a lucrarii intitulata

Dezvoltarea social-economica lupta declasa in Novgorod In secolul al XV-lea"(p. 36 119) sint tratate importante probleme,

:

+

Si

8i

www.dacoromanica.ro

INSEMNARI 1069

fiecare din ele bucurIndu-se de o atenticspeciala.

Campania uscinicilor pe Volga si Kamadin sec. al XIV-- XV-lea," datorita careiaboierii novgorodicni an aservit regiunile dinnordul Rusiei este comparata de V. N. Ber-nadski cu o explozie violenta a expansiuniinovgorodiene" si este considerate ca o forma

politicii novgorodiene prin care se urmareaextinderea rclatiilor de exploatare feudaleIn not regiuni.

In aceasta etapa a politicii colonialiste"boicrilor novgorodieni, arata autorul, a

crescut numarul stapinilor de pamint bole-resti si mlnastiresti In sec. al XIVXV-lea,sugestiv demonstratA In lucrare pc baza tabe-Jelor statistice.

De o deosebita importanta este capi-tolul Diviziurea socials a muncii si rentafeudeld pe pamInturile novgorodicne In sec.al XV-lea". CAliluzit de tezele marxist-leniniste, istoricul sovietic stabileste, potrivitregistrelor de cheltuieli ale boierilor, formeleTegionale pe care le-a luat aici renta feudala.In cue ce priveste diviziunea socials a muncii,el arata ca aceasta a avut puternice urmariasupra relatiilor social-economice din statulnovgorodian. Relativ la raporturile social-.economice dintre ordsenii novgorodieni siTegiunile Inconjuratoare, se acorda o atentie-speciala asezdrilor de lip semi-urban (pnguu)raspIndite ca o ret.ea pe pamInturile Novgo-rodului, carora autorul he face o ample analizaatlt din punct de vedere al fortelor de pro-ductie, clt si din punct de vedere alpopulatiei.

Studiind structure socials a orasuluiNovgorod, istoricul sovietic stabileste carestnt cele trei principals clase sociale boierii,oamenii Instariti mogn) si negus-torii , care shit tipurile de proprietate pecare acestea le stapinesc, de ce conditie juri-(lied se bucura fiecare In parte, ce raporturisocial-politice erau Intre ele.

Problemei Luptei de cics A de la Nov-gorod In prima jumatate a sec. al XV-lea"i-a fost acordat un capitol separat. Dis-

cutind In mod critic lucrarile anterioareconsecrate acestci probleme is toricul sovieticprecizeaza, comparind diferitele texte aleletopisetelor novgorodicne, cronologia rds-coalelor izbucnite la Novgorod In sec. alXIVXV-lea si educe uncle not amanunteasupra rolului pe care 1-au avut Stepanlcovsi Feodor Timofcevici In rascoala din 1418.Aceasta rascoald este consideratd de autorca fiind de proporUile marilor rdscouleorilsenesti din Europa apuseand.

In partea a Il -a a mdnografiei estetratatil problema Caderii republirii boicrilordin Novgorod" (p. 200 384), studiata pecapitole speciale. De exemplu : Lupta nov-gorodienilor pentru pastrarea independenteila sfIrsitul sec. al X1V-lea si Inceputul sec.al XV-lea (1380 1430)" ; Politica MareluiNovgorod la mijlocul sec. al XV-lea (14301456)" ; Falimentul politicii boierimii nov-gorodiene" ; SfIrsitul putcrii vecei"; start-marca votcinei staptnilor de pamint novgo-rodieni". CombAtInd vechile teorii potrivitcarora caderea Marelui Novgorod ar fi fostconsecinta politicii externe oscilante dusede novgorodieni, V. N. Bernadski demonstreazdcum decaderea acestei republici feudale rusestia fost rezultatul cresterii importantei clascinegustorilor, care era tot mai mull frinatain activitatea ei de politica anacronica amarilor boieri, si descompunerii clasei stapt-nitoare devenita incapabila de a mai tinepiept maselor asuprite si de a apdra inde-pendenta Novgorodului.

Monografia se Incheie cu o listd de po-sadnici din Novgorod de la mijlocul sec. alXV-lea, deosebitA de acelea publie,ate pind

Lucrarea istoricului sovietic V. N.Bernadski, care viprinde si indici de namede persoane si denumiri geografice se remarcaprin bogatia problemelor ridicate si prinanaliza critics fAcutil In special letopisetelornovgorodiene, pscoviene si moscovite.

C.

a

ORHTLII acuin.

2.

www.dacoromanica.ro

1070 INSEMNARI 6

I. M. MAISKI, Bocnomunanun coeemcnnaonocna e LIZ, Han. nucTarryTamencgyriapomnax ontomelluil, Moscova,1960, 143 p.

Acad. I. M. Maiski a fost timp de 11 ani(1932-1943) ambasador extraordinar si ple-nipotentiar al Uniunil Sovietice in MareaBritanie. Istoric de profesie si diplomat,I. M. Maiski a inceput, in uitimii ani, sapublice o serie de amintiri pretioase. Printreacestea o valoare deosebita reprezinta cartea,aparuta In anul 1960, despre lupta diploma-deg legata de denuntarea de catre Anglia, la16 octombrie 1932, a conventiei comercialeprovizorli anglo-sovietice. Aceasta conventie,reinnoita In 16 februarie 1934, dui:a 15 luni dela denuntarea ei, In urma unei Indtrjiteconsecvente lupte dusa de diplomatiasovietica, pentru normalizarea relatiilor tntrecele doua tad, este $i in prezent in vigoare.

Atmosfera politica din Marea Britanie,aproape netntrerupt agitata de campanii anti-sovietice, Indeosebi in anil 1930-1932, aatins apogeul In octombrie 1932 prin denun-tarea unilaterala neasteptata- de catre Gu-vernul englez a conventiei comerciale cuUniunea Sovietica. Impotriva conventiei seridicasera cele mai conservatoare grupuri alearistocratlei burgheziei engleze. Baldwin,liderul Partidului Conservator, a expus lim-pede rationamentul acestor cercuri : Credi-tele pe care le obtine Rusia la noi, merg laInfaptuirea planului cincinal. Aceasta in-seamna ca noi contribuim la finantarea aceleiarms care apoi trebuie sa ne loveascl ininima. Rusii au deplin drept sa gindeasca

ei organizeaza revolutia mondiala, dareu nu doresc nici un fel de revolutie in Anglia".In ciuda evidentei faptelor, virfurile conser-vatoare engleze, In ura for fats de UniuneaSovietica, se agatau de sioganul, devenitInvechit si alunci, at exportului" revolutieiruse, ridicindu-se Impotriva chiar a intere-selor economice ale Midi Britanii. In con -vorhirea pe care a avut-o I. M. Maiski enLloyd George, acesta din urma a declarat :,,Eu cred ca clasele conducatoare din tam

noastra, luate In Intregime, Inca nu -$i dauseama de Insemnatatea faptului ca RusiaSovietica exista de acum de 15 ani si sedezvolta cu succes... Negustorii si industriasilnostri, de pilda, stnt pe deplin pregatitipentru o politica de bun simt In problemarusa ; ei doresc, simplu, sa faca afaceri cuvoi... In Partidul Conservator shit frac-tiuni ; cei cu capete tad, ca in trecut, dorescsa dea foc Rusiei din toate patru colturi, darmajoritatea din ce In ce mai pronuntata aacestui partid dorette relatii comercialeavantajoase cu U.R.S.S.".

Politica Angliei fata de U.R.S.S. eravadit neconsecventa Si permanent In zig-zaguri. In fata protestului cercurilor econo-mice, guvernul englez a fost snit sa Inceapatratative In vederea reInnoirii conventiei. Dinpartea sovietica tratativele an lost condusede I. M. Maiski si A. V. Ozerski. Incercind satergiverseze tratativele justifice totodatapozitia sa In feta opiniei publice, guvernulenglez a ridicat diferite incidente. Astfel, aconditional reinnoirea conventiei de satisfa-cerea pretentiilor socieVitii Lena Goldfields",chestiune care nu avea nici o contingentacu problema conventiei (declt doar ca socie-tatea se Meuse pe vremuri faimoasa prinmasacrul care avusese toe In 1912 la mineleei sau poate prin faptul ca Austin Chamber-lain era detinatorul unul pachet de actiuni.

In martie 1933, au lost arestati inUniunea Sovietich un grup de functionari aisocietatii Metropolitan Wickers" care fu-sesera prin0 ducind actiuni de sabotaj si despionaj Impotriva U.R.S.S. Guvernul englezs-a graft sa foloseasca acest prilej 1i a rupttratativele comcrciale, stabilind gi embargoulasupra marfurilor sovietice. Un rol importantIn delerminarea atitudinii Guvernului englezI-a jucat ambasadorul Marii Britanii InU.R.S.S., sir Asmond Obve. Plin de uraimpotriva orinduirii sovietice, Asmond Obve,.iuind dorintele sale drept rcalitate, zugraveaIn rapoartele sale realitatea sovietica Inculori false.

M. M. Litvinov, baniiind ca AsmondObve transmitea la Londra, In mod cu totul

si

sa

si

si

el

11

www.dacoromanica.ro

7 INSEMNARI

inexact, convorbirile sale cu Guvernul sovietic,a folosit o metodA originald, neuzitata Indiplomatie. Pentru a para manevrele luiObve, M. M. Litvinov a Inceput sd-1 trimitalui I. M. Maiski notele convorbirilor sale cuambasadorul britanic prin posta, ca scrisorisimple. Evident aceste scrisori erau perlus-trate de organele de resort engleze astfelGuvernul englez a lost pus in situatia sdcunoasca continutul exact al convorbirilorambasadorului sau cu ministrul de externeal U.R.S.S.

Toate incerdirile de santaj Si masurile deintimidare de pe pozitii de forts" ale cabi-netului britanic au Post respinse categoric sihotArit de cdtre Guvernul sovietic.

Economia Marii Britanii a avut desuferit pierderi sensibile de pe urma politiciimioape, antisovietice, adoptata de Guvernulenglez. U.R.S.S. largit, pe seamaAngliei, relatiile comerciale cu alte stateeuropene : Germania, Franta etc. La 1

mai 1933 corespondentul lui ,.Daily Herald"din Paris coniunica : Industria francezdcapatd mars beneficii In urma embargouluibritanic asupra importului rus". Incepinddin luna ma! 1933 glasurile care aratau caAnglia ducea o politica sortitd falimentuluiin relatiile sale cu U.R.S S. au devenit totmai insistente. Faptele se ardtau mat Inca-patinate decit declaratiile belicoase ale gu-vernului englez.

La 7 iunie, Congresul Cooperatiei Brita-nice a adoptat in numele a opt milioane demembri o hotdrire care se termina cu cuvin-tele : Congresul cere guvernului anulareaimediata a embargoului, Incheierea unei noiconventii comerciale cu U.R.S.S. garan-tarea cu credite de lung durata a comen-zilor sovietice pentru inlesnirea lArgirii co-m3rtului anglo-rus". In decurs de citevasapt:Imini cele mai largi cercuri ale opinicipublice engleze, laburitti, liherali ti multiconservator! cercau insi,tent guvernului li-chidarea conflictului cu U.R.S.S.

La 1 iulie 1933 Guvernul britanic aridicat embargoul asupra importului demarfuri sovictice. Comentatorul Pravdei",

1071

caracterizind cele Intimplate, arata : Embargoul n-a Post altceva decit un act de ethic-economic asupra Uniunii Sovielicc... Celetrei luni care au trecut din ziva declardriiembargoului au ardtat ca orice incercarede a atenta la suveranitatea statului nostrilproletar intimpind cea mai hotdritdEle au arAtat totodatd ca Guvernul sovietic,care apard cu toate mijloacele munca pasniciia marii noastre tad constructoare a sodalismului, duce unica politica consecventd depace, sprijinindu-se pe puterea taria dicta-turii proletare. Aceastd politica a oblinutacum un mare succes".

Dupd ridicarea embargoului au foslreluate negocierile pentru incheierea undConvent!! comerciale.

In ciuda a numeroase piedici feluriteincidente, pricinuite de Guvernul britanic,dupd aproape doudzeci de saptamtni de tra-tative, la 16 februarie 1934 s-a semnat nouaconventie provizorle comerciald anglo-sovietied.

Inainte de a pleca la Londra sd-si ispostul In primire, I. M. Maiski a avut clouddiscutil cu M. M. Litvinov in care a Post analizata gi problema caracterului relatiiloranglo-sovietice. Intre Anglia si Rusia Sovie-tied spunea M. M. Litvinov ca douaputeri mondiale, in actuala perioadd istoricanu exists nici un fel de contradictii serioasenici teritoriale, nici politico, nici economice.In domeniul coinertului ele chiar se completeaza reciproc una be alta".

Aceasta caracterizare eprezintd o rcalitate valabild In zilele noastre. Conducin-du-se dupd principiile leninistc ale coexistenteipronice, diplomatia sovieticd a depus eforturiremarcabile sd dejoace uncltirile ccrcurilorimperialiste agresive din Marca Britanie. Laa reusit sa dovedeasca lumli Intregi viabilitatea caracterul real al acestor principiileniniste.

A. V.

¢i -a

si

riposta.

gi

$i

si

Si

51

si

www.dacoromanica.ro

1072 INSEMNARI 8

'STOMA UNIVElthiALA

K. MARX, F. ENGELS, V. I. LENIN,K dejinam Ceskostovenska a jeskoslo-venskeho !mutt (Cu privire la istoriaCehoslovaciei si a miscarii muncitoresticehoslovace), Instituful de istorie a

Partidului Comunist din Cehoslovacia,I, Prago, 1961, p. 557.

In 1933, la 50 de ani de la moartea luiK. Marx, Partidul Comunist din Cchoslovaciaa luat initiativa publicarii unui volum in cares-au inclus majoritatea articolelor studiilorscrise de clasicii inarxisti despre Austria siproblema Celia. Materialele au fost insotite dedoua studii introductive alcatuite de PavelReiman sl Jan Sverma.

Aceasta idee, de a aduna laolalta men-articole, studii, scrisori etc., din luci a-

rile clasicilor marxism-leninismului privinddirect sau indirect istoria cehilor yi slovacilor,a fost reluata acum in conditii deosebite,cind clasa muncitoare a devenit conducatoareto stat.

Pornindu-se de la constatarea ca istoriacehilor slovacilor a prezentat pentru Marxsi Engels un deosebit interes materialulexccrptat este, in aceasta privinta, foartebogat, planificat publicarea lui in trelvolume, dupa cum urmeaza : primal volumincepe cu cele mai vechi timpuri $i mergepina la revolutia din 1818; volumul al doileava cuprinde materiale privitoare la istoriaCehoslovaciei si la istoria miscarilor munci-toresti incepind cu revolutia din 1818 si Orala aparitia imperialismului; ultimul volumva incepe o data cu imperialismul $i se vaopri in primii ani dupd crearea PartiduluiComunist Cehoslovac (1921).

Ctt priveste materialul primului volum,a carui prezentare o facem aci, a fos* im-

partit in sapte capitole, pastrindu-se in ge-neral cadrul periodizarii din tratatul de Is-

torte a Cehoslovaciei. Astfcl, o serie de ma-teriale, incepind cu existenta familici pa-triarhale la popoarele slave, formeaza pri-mul capitol intitulat : Cele mai vechi tim-purl" (p. 17-34). Capitolul urmator incepecu Aparitia statului ceh pina la feudblis-mul dezvoltat" (p. 35-142), iar cap. IIIcuprinde materiale privitoare la Miscarearevolutionary husita" (p. 143-246). Urmeaziicap. 1V, care porneste de la Razboaielehusitc pink la aparitia Habsburgilor"(p. 247-342). Cap. V include evenimentele le-gate de Rascoala starilor cehe Razboiulde 30 de ani" (p. 343-404), tar cap. ur-mator este intitulat Monarhia centralistdabsoluta a Habsburgilor" (405 454).In sfirsit, materialele ultimului capitol serefers la faptele istorice din Prezivarevolutiei burghezo-democratice din 1848"(p. 455-514).

Fiecare capitol e precedat de o scurtaprezentare introductiva, In care se scot inevidenta problemele mai importante. Tex-tele slut rinduite deci cronologic dupa feno-menele istorice la care se refers. Fiecare textextras sau scrisoare poarta un titlu scurt,care sugercaza ideile din continut. Colectivulde istorici, care a selectionat materialul si s-aingrijit de publicarea volumului, a tinut särespecte intocmai grafia din original. Astfel,s-a redat textul cursiv, ca exprimind o in-dicatie initials a autorului, sublinierile dinoriginal, ca parantezele rotunde si ascujite.Cuvintele adaugate de editori, pentru catextul sa devina mai inteligibil, au fost Inchisein parantcze drepte.

Ca o interventie a colectivului pot fisocotite notele din josul paging. Elecompleteaza, cind e cazul, unele lacunedin context. Identificarea unor nume depersoane, precum $i a unor denumiri geo-grafice, Inlesneste orientarea cititorului indesfasurarea evenimentelor istorice. In sfirslt,la urma se reproduce textul original, dupli

si

tiuni,

ca

s-a

si

3i

si

ri

www.dacoromanica.ro

tNsEmNAR1 1073

care s-a Mott traducerca, apoi autoruldata chid a fost scris.

Aceasta publicatie este de un real folosistoricilor care vor gas! aici teze pretioase aleclasicilor marxism-leninismului in numeroascprobleme istorice.

Lucrarca e Insotita si de un indice ono-mastic.

Institutul de istorie a Partidului Comu-nist din Cehoslovacia a Intreprins prin aceastao munce foarte utild.

Tr. I. N.

J. KUCZYNSKI, Die Geschichte der Lage derArbeiter unter dem Kapitalismus, vol. 9,Burgerliche and halbfeudale Literatur ausden Jahren 1840 bis 1847 zur Lage derArbeiter, Akademie-Verlag, Berlin, 1960,305 p.

Conceputd ca o lucrare de mad proportii,Istoria situaliei muncitorilor sub capitalism vacuprinde 38 volume de studii documenteprivind conditlile In care s-a dezvoltat clasamuncitoare din principalele Or' capitalistede la sill-situ' sec. al XVID-lea ptnd azi.AceastA amply sinteza continua si dezvoltato realitate o lucrare care a apdrut In 7 volumesub acelasi titlu. Data fiind diversitateaproblemelor cercetate marele numar al cola-boratorilor angrenati In aceasta activitatesub conducerea acad. J. Kuczynski, volumelcnu respectil In aparitia for criteriile cronolo-glee sau alte criterii impuse de aspectulfinal al colectiei. Volumul de care ne ocupdm,conceput ca o anexa a primului volum 1din aceasta monumentald opera, cuprinde ocrestomatie de izvoare selectionate din lite-ratura burghezd semifeudald germand aanilor 1840-1847, oglindind situatia proleta-riatului german In preajma revolutici din 1848.

1 J. Kuczynski, Die Geschichte der Lageder Arbeiter unter dem Kapitalismus, vol. I,Die Geschichte der Lage der Arbeiter in Deutsch-and von 1789 his 181v.

In cadrul unui amplu studiu introductiv,J. Kuczynski se ocupd de problemele pc carele ridied acest gen de izvoare si de particu-laritatile germane ale literaturii burghezesemifeudale despre proletariat. Cu toatc cala jumdtatea secolului trecut Germania nuse afla In fruntea tarilor capitalists, ea a datnastere celei mai vaste $i mai interesanteliteraturi burgheze semifeudale asuprasituatiei muncitorilor din epoca revoluticiindustriale, In special Inainte de 1848. Expli-catia, asupra cilreia au atras atentia Inert deacum un veac K. Marx si F. Engels, constaIn puternIcele contradictii care existau inaceastii. vreme Intre burghezia germanhsemifeudalii prusaci. In aceasta asa-numitaperioadd timpurie a capitalismului industrial,

utilizau metoda extensive to dez-voltarea productiei, folosind un numar totmai mare de brate de muncil atrase din mediulrural. Pentru transformarea domeniilor feu-dale In teritorii producatoare de marfuri des-tinate pietii, junkerii aveau nevoic la rindulfor de forta de munca liberd a taranilor ruinati.Cele cloud clase exploatatoare isi imputauuna alteia, prin scricrile cuprinse In acestvolum, mizeria crescindd a maselor popularedin Germania, cautInd totodatil sa gaseasciiIn rindul acestora aliati In vederea Inclestariide forte care se apropia.

Aceasta Imprejurare face ca In acelaivolum sib fie cuprinse extrase din lucrdrileunor publicist' cu cele mai variate origin'sociale pozitii politice. Printre cci 32 deautori selectionati, giisim reprezentanti fermiai burgheziei industriale, cu o conceptie idcologicd cristalizatri, ca Fr. Harkort, aleturide intelectuali cu o pozitic sovaielnica, ani-mati de idei umanitare", ca Biedermann,sau de reprezentanti autentici ai celei maireactionare clase sociale germane iunkeriiprusaci printrc care se numard conteleHermann zu Dahna-Schlohbitten.

Indiferent de origina socials a autorilor,de mobilul activitatii for $i de solutille pecare le-au preconizat, din scrierile selectio-nate In volum se desprinde o impresionantafresca a inizerici adinci In care se zbatea mun-

si

si

sl

sl

si

si

si

si

capitalistii

si

www.dacoromanica.ro

1074 INSEMNARI 10

citorimea germana In pragul revolutiel bur-gheze. Dincolo de acest tablou general, izvoa-rele cuprind date interesante despre metbdelede exploatare folosite de capitalisti iunkeri,tabele statistice care oglindesc nivelul scazutde trai al muncitorilor ecoul actiunilor dince In ce mai orgauizate ale clasei muncitoare.

Volumul tontine in acelasi timp o replicaconvingatoare data acelor istorici burghezicontemporani care, falsificind adevarul isto-ric, Incearca sa demonstreze ca In epoca revo-lutiei industriale s-a produs o continua Im-bunatatire a situatiei clasei muncitoare.

In anexa, Ruth Hoppe publics o pretioasabibliografie a literaturii burgheze despreclasa muncitoare, aparuta In Germania intreanii 1820-1850, precum un indite dezvol-tat si deosebit de util.

R. P.

* Aus 500 Jahre deulsch-lschechoslowa-kischer Geschichte, Witten & Loening,Berlin, 1958, 432 p.

Comisiunea comunA a istoricilor dinRepublica Democrats Germans si RepublicaSocialists Cehoslovaca, treats in 1955 pebaza acordurilor culturale dintre cele douatari prietene, a pus premisele unei colaborarirodnice pe linia tntaririi legaturilor si a spriji-nului reciproc In domeniul cercetarii istorice.Rod al acestei colaborari, volumul aparutsub Ingrijirea istoricilor K. ObermannJ. Poli§enskk este primul din seria pe carecomisiunea propus sa o editeze. El cuprinde14 studii ale istoricilor din R.D.G. R.S.C.legate de probleme de interes comun care aufacut obiectul unor ample comunicari si dis-cutii In sesiunile de lucru ale comisiunii, orga-nizate cu regularitate de doul on pe an,la Berlin si Praga.

In raport cu epoca de care se ocupacu tema lor, majoritatea studiilor cuprinseIn volum pot fi Impartite in trei capitole carecoincid de fapt cu cele mai importanteprobleme ce stau azi In fate istoriograflelmarxiste din R.D.G. ¢i R.S.C.

Un prim grup de studil se axeaza petraditia progresista a celor doua popoare inevul mediu pe legaturile dintre ele intimpul marilor rascoale antifeudale din sec.al XV-lea XVII-lea. Studiul lui H. Kop-stein asupra influentelor miscarii revolutionarehusite in Franconia analizeaza activitateaunor revolutionari germani, ca FriedrichReiser si Friedrich Muller, in anii 1419-1450.Studiul lui P. Ratko§ are ca tema inceputurilemiscarii anabaptiste in Slovacia in anii 1528-1535. Pe temeiul unor documente inedite dinarhivele cehoslovace, H. Hartel aduce notprecizari asupra conflictului pe care oraseledin Oberlausitz 1-au avut cu regele Ferdi-nand I In timpul razboiului Ligii de la Schmal-kalden (1546-1547). Un studiu deosebit deinteresant al lui V. Sadova, bazat pe indica-tiilc clasicilor marxism-leninismului In lega-tura cu problemele celei de-a doua iobagii,trateaza despre exportul de cereale din Bohe-mia In Saxonia la sfIrsitul sec. al XVI-leasi In prima jumatate a secolului urmator.Istoricul cehoslovac J. Polisenskk plcdeazalntr-un amplu studiu pentru reconsiderareastudiilor asupra Razboiului de 30 de ani,atrAgind atentia ca radacinile sociale aleacestuia au fost ncglijate de istoriografiaburgheza si continua sa fie minimalizate Infavoarea conflictelor cu caracter religios. TotIn acest grup de articole poate fi incadrat

studiul lui E. Winter asupra legaturilordintre centrul iluminist de la Halle si cercurileprogresiste slovace la sfirsitul sec. al XVI I-leaFi Inceputul sec. al XVIII-lea.

Un al doilea grup de lucrari are ca punctcentral revolutia burghezo-democratica din1818 In timpul careia legaturile dintre celedoua popoare vccine au fost deosebit de strInse.Rascoala ga'rzilor din Frankfurt In aprilie1833, de care se ocupa M. Hrochcaracterul social, face parte din ala- numitapreistorie" a revolutiei de la 1848. Studiullui E. Wolfgramm analizeaza agitatiile dinsinul muncitorimii din Bohemia In anul 1844.Asupra raporturilor dintre burghezia cehaUniunea Vamala Germans in anul 1848 scopreste lucrarea lui V. Voma6kova, In timp ce

gi

$i

subliniindu-i

si

5i

Si

,

gi

si-a

ii

gi

gi

www.dacoromanica.ro

11 INSEMNARI 1075

contributia lui Z. Samberger, bazata pe unvast material de arhiva inedit, trateazadespre colaborarca revolutionary dintre demo-cratii cehi si saxoni in primavara anului 1849.

Ultimul grup de studii se ocupa de legO-turile revolutionare dintre proletariatul ger-man si col cehoslovac In a doua jumatate asec. al XIX-lea si Inceputul sec. al XX-lea.Daspre Inceputurile acestor legaturi In anii1850-1870 se ocupa studiul lui J. Koalka0 epoca ceva mai recenta, aceea a luptcicomune a social-democratiei din cele douatari Impotriva legilor anti socialisle ale luiI3ismarlc (1578 -1890) si IiI conditiile createde acestca, face obiectul amplului articolsemnat de K. Obermann. In Incheicrea acestuicapitol, K. Gajan aducc contributii notpentru cunoasterea legalurilor revolutionaredintre proletariatul german si col cehoslovacIn anii urmatori primului razboi mondial.

Volumul se Incheic cu un articol de infor-mare asupra izvoarelor istorice cehoslovace dinarhivele germane, datorat lui H. Lotzke.

Strinsa legatura dintre traditiile progre-sis te de lupta ale color doua popoare,german si cehoslovac, oglindita de acestvolum pentru o perioada de cinci veacuri,reprezinta o importanta contributie adushcauzei Intaririi prietenici sl colaborarii fra-testi dintre Republica Democrats Germanysi Republica Socialist:( Cehoslovaca. Remar-cam cu parere de rau lipsa unor studii deistoric contemporana, In special privind ul-timii 15 ani si speram Ca volumele viitoarevor Implini acest got.

R. P.

EVLIYA cELEBI, Hrtuea nymemecmeus(Haa.neveilmi PI3 C0,11111e111111 TypegRorollyTemecTsellumta XVII Beim). IIepesog

HommexTapHa. Baniyci I. 3ebtallMowtama wYttpaxml. Attaitemma HaytiCCCP. Institutul popoarelor Asiei,Moscova, 1961, 337 p.

Traducerea In limba rusa a partilor refe-ritoare la I'craina si Moldova din volumelc

V si VII ale monumentalei opere in zecevolume Segahattrunesi a calatorului turc dinsec. al XN II-lea Evliya celebi, constituic ocontributie noun la raspindirea si cunoastereaacestui izvor oriental al istoriel patrieinoastre si a tuturor popoarclor vecine.

Cu Incepere din anul 1814, and Josephvon Hammer a descoperit valoroasa opera alui celebi si a publicat primal sau studioasupra ei, au lost date la iveala o sonic destudii In limba Lorca si rusa, precum si Inalto limbi europenc. De o atentie deosebitas-a bucurat opera lui Evliya celebi din parteaspecialistilor din tarile balcanice, prentrucart ca constituie un izvor bogat de informatiiistorice si etnografice. De obicei, toti cci ces-au ocupat de aceasta opera act tradus dinca doar uncle fraE,mente, referitoarc la dife-rite tart si popoare. 0 traducere completadin limba turca In vreo limba curopeanit nuexists Inca nici astazi.

Dc multe on traduccrile s-au efectuatindirect, dupa o alts traducere si nu dupaoriginalul publicat In limba turd,. Astlel sila not au Post traduce In trecut fragmentelerefenitoare la Dobrogea si cucerirea Oradici.din limba bulgard, respcctiv din cea ma Diary.Doar Andrei Antalfi a tradus direct din turceste (In Buletinul Comisiei istorice ", X I I,1953, p. 5-56) partea privind Moldova sicamp,inia Impotriva aril Rominesti. Daraceste traducer! nu Inglobeaza toate informatitle cite se gasesc In acest izvor, referitoarela cele trei taxi romine. Ele au Post traduceintegral abia In ultimol :.imp in canrul Insti-tutului de Istorie al Academiei R.P.R., urininda fi publicate.

Traduccrea rusa actuala are meritul dea fi cuprins, in afara de partile mentionalemai sus, si partea din tomul V privind dru-mul autorului din Moldova sprc Crimeca.include acum de asemenea descrierea eveni-mentelor care s-au desfasurat pc teritoriul ta-rilor vecine sau pc teritoriut Turcici, dar seleaga de istoria Moldovei yi Utrainci. In rest,a fort folos't sistemul parafrazarii partilorcare conStituic legatura fare capitolele tra-dose integral.

H

Ea

www.dacoromanica.ro

1076 INsEmNARI 12:

De un real folos pentru cercetator shitcomentariile la capitole, plasate la sfirsitulCariii cdldtoriei (p. 249-268). Observatiileprivind tarile romtne (p. 260 -262; pc alocurisi la alte pagini, de ex. la p. 251, nota 13) Ingeneral shit Intocmite pc baza informatjilorlui Paul de Alepp, fiind folosite prea putinsi alte date. Poate eh din aceasta cauza uneledate cronologice in comentarii nu slnt tocmaiexacte, dupa cum nu stilt redate In forma ceamai corecta nici unele topice din Balcani (deex. Plevno, In loc de Plevlie ; Rudo, in lac deRudnic, p. 263 s.a.)

Notate, privind terminologia vechc foto-sita In traducere, lamuresc o serie de termcni(p. 271-296) turcestl si slavoni care aveaucirculatie In tarile romtne In sec. al XVII-lea.Pentru lamurirea terminologiei rangurilor dinMoldova, editorii au folosit cronica lui MironCostin.

Indicate de nume, denumiri etnicelocuri (p. 299-322) usureaza depistarea rcfe-ririlor la poporul nostru Ia Virile romtne,inclusiv Transilvania. O lista bibliogralica(p. 323-330) cuprinde tot ce s-a scris In legh-tura cu opera lui Evliya celebi In diferitetad, inclusiv Cara noastrg. Ilnii autori strainis-au referit si la Cara noastrA, ca de pildaGl. Elezovie.

S. I.

N. BERITIC, Pisma Stjepana Rajeevicd Jo-hannesu dfiilleru (Scrisorile lui StjepanRajtevie catre Johannes von MUller)

In Anali Historijskog Instituta uDubrovniku'', VIVII, 1959, p. 297308.

Acest articol pune In circulatie datebiografice not despre raguzanul Stjepan Raj-aevie, autorul cunoscutei lucrari despre tarileromtne intitulatS Osservazioni storiche natu-ral, e poliliche intorna la Valachia e Moldavia,publicata in Napoli, In anul 1788.

Nada lleritie comunica si prelucreaz:%

aceste date noi pe baza a 34 scrisori adresatede St. Raj4vi6 cunoscutului istoric Johannesvon Muller. Intre anti 1794-1796. Cunostintalui St. Ilaj6evie cu J. Miller s-a datorat toe-mai cards sus menlionate despre tarile noastrecare I-a facut cunoscut pe St. Ragevie, tarpa J. Midler impresionat profund, la felen $i pe ant contemporani, fapt care a Silentca aceasta opera sa fie Indata tradusa fnmai multe limbi. Printre traducerile cartii iurSt. Raje'.:vid despre tarile rominc, enumerate-de autoarea studiului, se gaseste si cea fnlimba germana, efectuata la Strassburg Inanul 1790 (p. 299), care nu Sc giiseste tin

bibliotecile noastre.Anali7Ind corespondenta dintre J. Miller

Si St. Raidevid, autoarea conclude ca acestadin urma, cu banii ctstigati din negotul prac-tical to tarile romtne Intre anti 1774-1785(chid a Post reprezentant comercial al Ra-guzei la Bucuretti), a cumparat ferma de Ia.Hitnberg Itngg Viena, apoi a mers la Napoli,uncle tiparit cartea- despre Tara Romi-neasch 1i Moldova. Dc prin anul 1793, stabi-leste autoarea, St. Rareevi6 a trait la Himbergsi la Viena.

Corespondenta oglindeste, printre allele,conceptiile politice ale lui Rayievid Iirerile lui asupra evenimentelor epoch. El isatitudine Impalriva cuceririlor lui Napoleon,dezaprobh Impartirea Poloniei.

In scrisorile lui St. Raj6evid stnt citateWhiffle unor lucrari pc care el Ic -a Intocmit,dar s-au pierdut. Atit aceste lucrari,cele douh opera ale lui Rajtevie ramase Inmanuseris nu depasesc prin importanta sicalitatea Jar opera principals a lui Rajeevid,aceca despre ladle romtne, care, subliniazaautoarea articolttlui, constituie un documental vremii despre obiceiuri, folclor s.a. Castare lucrarca a atras atentia, !nett a losttradusa imediat In alte limbi.

Datele noi scoase la iveala despre autorulvaloroasei carts cu privire la situatia tarilor

1-a

§I-11

pa-

ctt Ii

si

si

www.dacoromanica.ro

13 INSEMNARI 1077

noastre In ultimo] patrar al sec. al XVIII-leacontribuie la cunoa,,,terea lui St. Bajeevida operei

S. I.

D. G. SEREMETIS, "H atxottoer'prri iTc/ Ka-noSta -rpca. A'. Ilpd.rry) TreptoSoc 1 8281829. MET' &vcx46.rcov kyypcipcav (Jus-titla in timpul lui Capodistria. I. Primaperioada 1828-1829. Cu documente ine-dite), Tesalonic, Tipografia Ellenismos,1959, 484 p.

Sub conducerea profesorilor G. I. Petro-poulos si N. I. Pantazopoulos se puhlica inGrecia colectia de lucrari istorico-juridice inti-tulata Conlribulii la cercrlarea istoridl a drep-lului grerilor gi romanilor si a dreptului allorpopoare din antichitale. In aceasta colectlea apArut In 1959 lucrarea lui D. G. Sercmetis,Jusli ,'ia timpul lui apbdistria. Lucrarea,editata de Universitatea din Tesalonic, areca obiect studiul justitiei grecesti din anii1828-1829, adicA din primii ani de dupaeliberarea Greciei de sub jugul otoman.

Lucrarea cuprinde o amply bibliografie(p. 3-10), o scurta introducere (p. 11-16),examinarea regimului judiclar al Greciei desub dominatia turcilor si din vremea revolu-tlei grecesti (p. 17-42) $i studiul justitieigrecesti din anii 1828-1829 (p. 43-288). Inanexc, autorul publics documente inediteprivitoare In organizarea justitiei si practicajudiciary din perioada respectiva (p. 283463). Lucrarea se Inehete cu un indice al docu-mentelor (p. 465-472) si un indice de nume

materil (p. 473-484).Autorul pune in lumina lupta poporului

grec pentru a-si pastra institutiile sale juri-dice In timpul dominatiei otomanc. Poporulgrec a reusit sa obtinii o anumita autonomicjudiciart In cadrul Imperiului otoman safoloseascA dreptul bizantin pentru reglemen-tarea institutiilor de famine. Instantele judi-ciare compuse din clerici au aplicat In generaldreptul bizantin, folosind mai cu seams codi-

ficarea din 1315 nnmitii Exabilul lui Arme-nopol. S-a constituit totodata un dreptpostbizantin, bazat pe obiceiurile juridice.

Revolutionarii greci din anii 1820-1828au pus dreptul bizantin dreptul consuetu-dinar greccsc la baza justitiei noului stat atGreciei. Ei au laicizat instantele judiciare.Au cautat si In afara modele de organizare,utilizind mai cu seams dreptul francez.Autorul atribuie lui Capodistria un rol important in organizarca justitiei, acestscop analizcazA masurile legislative ale aces-tuia pentru organizarea tribunalelor, pentrureerutarea judet Atorilor, pentru reglementareaprocedurilor.

Sint analizate foarte minutios decretelesi instructlile Guvernului grec din anii 18281829 en privire la organizarea justitiei. Darexaminarea acestor acte normative are carac-terul unui studiu telinic, fara" relevarea condi-tionarii for socialc. Importantul decret din15 decembrie 1828 referitor la organizareatribunalelor, asupra caruia staruie autorul,a adoptat ca legiuiri de bazii : Exabilul luiArmenopol pentru materiile dreptului civilgi Codul comercial francez pentru materiileeconomice. Analiza continutulul acestor legiuiriin raport cu stratificarea socialil a poporuluigrec ar fi Inlesnit justa Intelegere istorica aadoptarii for de dare revolutionarii din 1828.Aceste legiuiri corespundeau necesitiltilor so-elate ale unui popor care iesise din regimulfeudal al Imperiului otoman $i se indreptaspre organizarea unui stat modern, In careelementele burgheze aveau sa domine.

Pentru a invedera incercarea revolutio-narilor greci de a adopta legiuirile TarilorRomine de la Inceputul sec. al XIX-lea, au-torn! foloseste insa informatii indirecte cuprivire la Legiuirea Curagea din 1818 si Coda(Calimach din 1817. Nu cunoaste editiilerecente ale a .:estor legiuiri, publicate de Aca-demia R.P.R.

Lnetarea lui Seremetis se Intemeiazil pco largit documentare foloseste o bogataliterature istorica juridicit.

G. C.

In

gi

gs

§i

§i

si in

§i

§i

sale.

www.dacoromanica.ro

1078 iNsEMNAlu 14

HENRY BLUMENTHAL, A reappraisal ofFranco american relations 1830 1871.Chapel Hill The University of NorthCarolina Press" (1959), X1V 255 p.

Cartea lui H. Blumenthal arata ca rela-tale dintre Franta si State le Unite ale Ame-ricii In perioada 1830-1870 nu au fost de locamicale. Prietenia din timpul expeditiel luiLafayette a fost serios umbrita de contra-dictiile din deceniile de Ia mijlocul sec. al\ IX-lea.

Franta si Anglia au luptat secole intregipentru a-si asigura dominatia mondiala,ajungind la inceputul secolulul trecut la unechilibru de forte. La mijlocul sec. al XIX -lcap.3 arena internationals apare Insa un noucompetitor Statele Unite care putea stricabalanta politics, echilibrata cu attta greutate.H. Blumenthal arata ca In anii 1830-1870populatia Statelor Unite s-a triplat, ajun-gind la 40 milioane, teritoriul s-a marit depa-sind pe eel al Frantei Angliei la un loc, iarIn 1850 tonajul marinei comerciale Intreccape eel al oricarei alte natiuni. Astfel Frantacare avea alaturi de Anglia partea ei la domi-natia marilor, privea cu mare neliniste apa-ritla noii puteri maritime. Se adaugau apoi$i motive de neliniste de ordin ideologic.Monarhia franceza vedea cu teama cum decealalta parte a oceanului se dezvolta eco-nomic $l politic un stat republican ale antiIdei existenta ar fi incurajat tcndintelerepublicane din Franta.

In primele patru capitole autorul tra-teaza problemele economice, diplomaticc siidcologice legate de relatiile Franco- ameri-cane In perioada cuprinsa intre revolutla dinJulie Inceputul razboiului de secesiune.lnanii 1830-1860 Franta a fost deosebit deostila expansiunii americane. Punctele defrictiune dintre cele doua state an lost Mexicul,Texasul, California, America Centrals. Aiciburghezia franceza urmarea asigurarea uncizone de influents politica. In tratarea cuce-ririi Texasului $i a altor provincii din nordulMexicului, autorul cauttl sa justifice politieaexpansionista nomd americans prin existenta

unui pericol francez, In realitate Insa, asacum arata W. Foster, razboiul mexican din1846 1848 poate fi considerat ca cea maicinica si mai distrugatoare" aintrc actiunileStatelor Unite din cadrul razboaielor interanericane. Acest mare fart de teritorii",de pe urma carula Mexicul a picrdut juma-tate din teritoriul sau spre folosul proprie-tarilor de sclavi pamint din nord, continua

azi sa fie resimt.it. Cele mai bunt terenuripentru agriculture pomicultura crestereavitelor au incaput pe mina latifundiariloramericani, care au fost adevaratii inspiratoriat razboiului mexican 1.

Alta cauza de nemultumire a StatelorUnite Impotriva Frantei a fost alitudineaechivoca a lui Napoleon al III-lea In timpulrazboiului de secesiune. Temindu-se de putereaeconomics a nordului industrial, Napoleonal III-lea ajuta sudul cumparrndu-i bumbaculsi livrIndu-i arme. Dar in acelasi timp anemultumit $i sudul prin ablinerea lui Na-poleon al III-lea de Ia o interventie militantdirects, de teama ct i-ar 11 treat marl com-plicatii Internationale. Politica lui Napoleonal III-lea de a crea in Mexic un stat satelitat Frantei, politica soldata cu esecul total alexpeditiei lui Maximilian de Habsburg spri-jinit de trupe franceze, a fost o altii cauza deconflict. Statele Unite au fost gata la o inter-ventie armata Impotriva trupelor franceze,In caz de nercusita a rascoalei mexicancpornita pentru a rasturna pe Maximilian.Asa se explica, arata H. Blumenthal Inultimul capitol, usurarea pe care a simtit-oGuvernul american end in urma razboiultiifranco-prusac, imperiul lui Napoleon al III-leas-a prabusit.

In cartea lui H. Blumenthal, bogatain fapte, lipseste insa o analiza mai adlncita amiezului contradictiilor franco-americane dinanti 1830-1870. E vorba de puternicelecontraclictii care incep sa apart intre bur-ghezia din Franta burghezia In aseensiunedin Statele Unite, privind expansiunea eco-

1 W. Foster, Schifd a istoriei polilice acelor cloud Americi, E.P.L.P., Bucuresti, 1954,p. 204.

si

gi

si

+

II

ci

gi

gi

www.dacoromanica.ro

15 INSEMNARI 1079

nomic4 si politica a celor douA OH. Capita -liltii de tip mai vechi din Franta, la fel ca sicei din Anglia si mai ttrziu din Germania,priveau cu nelinilte crescindA dezvoltareanoului capitalism nord-american. In acestedecenii dinaintea anului 1870 au inceput decia se ascute marile contradictii dintre prin-cipalele state capitaliste, conflicte care vordeveni deosebit de ascutite in perioada impe-rialismului,

S. C.

R. R. PALMER, The age of the democraticrevolution. A political history of Europaand America, 1760 -1800. Princeton Univ.Press, Princeton, New Jersey, 1959,IX -I- 534 p.

Asa cum o aratA subtitlul, cartea luiR. R. Palmer urmArelte sA trateze istoriapolitica a Europei 1i a Americii in ultimelepatru decenii ale sec. al XVIII-lea. Autorulse ocupA de istoria institutiilor politice dincele douA continente si de transformArilesurvenite in urma celor cloud revolutii bur-gheze : revolutia americana si revolutiafrancezA.

R. R. Palmer trece in revistA statele pro-vinciale si parlamentele din Franta, parla-mentul si adunArile locale din Anglia si dincoloniile acesteia din America de Nord, con-siliile si adunArile pe start din Europa Cen-tralA cu statele ei mici (princiare, eclesiastice,republicane) si dietele statelor din EuropaRAsAriteanA. Autorul se ocupA apoi de cioc-nirile acestor institutil cu monarhia in pe-rioada de dupA rAzboiul de sante ani, cindguvernele, aflate in mare Jena financiarA, seloveau de rezistenta diferitelor magistraturi0 adunari constituite, and voiau sA punAnot impozite. Perioada anilor 1763 1774 inFranta e consideratA de autor ca o quasi-revolutie", deoarece parlamentele an InceputsA publice observatille si protestele for launele din decretele regale.

10 a. 3189

In continuare, autorul se ocupA de influ-enta diferitilor teoreticieni politici ai vremiica Montesquieu, Rousseau, Blackstone, War-burton Ii altii. Capitole speciale sint consa-crate absolutismului luminat, incercarilorlui Iosif al II-lea de a introduce reformele desus si contraofensivei aristocratice din timpullui Leopold al II-lea.

Alte capitole sint dedicate luptei pentru_reforma parlamentarA din Anglia, lupteidintre tendintele aristocratice si tendinteledemocratice din Glenda, Belgia si Suedla 1irevolutiei polone din 1791.

In sfirsit tratarea cea mai largA a Postrezervath celor douA mars evenimente carean marcat aceastA perioada : revolutia ame-ricanA Ii revolutia francezA. De altfel, restulearth nu constituie decit tin cadru politicpentru aceste douA evenimente.

DupA cum se poate observe din prezen-tarea conjinutului carjii, lipselte In intre-gime cadrul economic 1i social in care s-audesfasurat marile transformAri politice dinaceastA perioadA agitatA. Autorul ignoreazAcomplet dezvoltarea economicA a Europei siAmericii de Nord care a determinat pe plansuprastructural schimbdri atit de profundeIn ortnduirea politica. De asemenea, in IrA-mtntArile acelor vremuri el nu vede decitdisputele dintre nobilime si burghezie, fArA apomeni nimic de actiunile tArAnimii 1i ma-selor popularc de la orate impotriva feuda-lismului si institutiilor sale. R. R. Palmernu vede in revolujia francezA cleat o miscai epolitica, avind ca scop reorganizarea statului.Abia dupA aceastA reorganizare urmau sA Scpetreaca si celelalte transformari ale socie-WU. Autorul cautA sA demonstreze cA dife-rentierile economice $i sociale din socictateafrancezA prerevolutionarA nu erau ata deadlnci cum IncearcA unii istorici sA le prezinte.Dimpotriva, el face un tablou destul deidilic at situatiel tAanimil franceze si apre-ciaza in mod pozitiv formarea unei burgheziirUrale, fArt insil a spune nici un cuvint despreconsecintele acestui proces. In ceea ce pri-

www.dacoromanica.ro

1080 INSEMNARI 16

veite revolutia americana, avem de-a facecu o tratare adeseorl neclara confuza. Depita, autorul afirma ca nu e posibil de ex-plicat diviziunea dintre patrioti $i loialiiti"

(partizanii dominatiei engleze n.n.). Elatribuie nici mai mult, nici mai putin, im-pulsului momentului, actele a o serie dinexponentii diferitelor grupuri sociale parti-cipante in revolutie. Palmer nu vrea s11 vadaCa in sInul societatii americane din timpulrevolutiei se poate stahili cu precizie orien-tarea diferitclor 'Atari sociale. Intr-o istoriemarxista a Americii, se arata ca erau inprimul rind micii fermieri Si paturile runnel-toresti de la orase, care constituiau fortelemotrice ale revolutiei gi totodata elementelecele mai radicale. Era apoi aripa liberala' aelementelor burgheze in frunte cu Jefferson,Adams, Franklin aripa conservatoare infrunte cu Washington. De partea dominatieiengleze erau elemente din clasa capitalistilor

negustori si din clasa plantatorilor legati demetropold, fie prin interese economics, fieprin difcrite functli bine retribuite 1.

Cartea lui R. R. I almer se remarcaprintr-o interpretare cu totul nestiintifica aesentei revolutiei. Pornind de la teza hege-'lana a revolutici privity ca o emancipate amintil, autorul pune accentul principal perolal idellor si al factorului psihologic (cu-cerire" a istoriografiei burgheze contempo-rane din S.U.A. n.n.) in determinarcaactiunilor revolutionare. De aid totalaignorare a factorilor social-economici carestau la baza desfasurarii procesului istoric.In asemenca conditii cartea apare ca o acu-mulare de materiale faptice privind isLoriapolitica in anii 1760-1800, materiale corn-plet desprinse de realita tile economice sisociale atit de interesante din a doua Juma-tate a sec. al XVIII-lea.

BIZANTINOLOGIE

PETER RAWERAU, Die jakohilische Kirrheim Zeitaiter der syrisclzen Renaissance.Idee and Wirklichkeit, Bciliner Byzan-tinistische Arbeiten, vol. III, Akademie-Virl9g, Berlin, 1900, 153 p. 3 pl. 1 h.

Lucrarea de fait este o incercare de pre-zentare a cttorva aspecte ale uneia din celemai intilnite forme de supravietuire a civili-zatiei bizantine in timpul dominatiei musul-mane (arabe si selgiucide) to Orient. Autorulporneste de la ideea ca Inca In vremea pry -

buiirii stapinirii bizantine in Orient, hiscricaortodoxa asupra citrcia patriarhia ecume-nica de la Constantinopol nu mai exercita demult o conducere coordonata s-afartmitat in mai multe biserici nationale".In lucrare nu se adtnceite caracterul si con-tinutul accstei notiuni se tntelege insa prinaceasta adaptarea unor organizatii eclesias-flee devenite autonome la conditiile locale,

S. C.

mai ales de limba $i cul tura, legate in primulrind de anumite grupuri ctnice specifice. Inacest sens lucrarea lui Peter Kawcrau izbu-teite sa clarifice, desi se refers la perioadasecolelor XI XIII, tntr-o anumita masuraconditiile care au determinat rapiditateaprabusirii dominatiei bizantine in sec. alVI I-lea.

Lucrarea cuprinde urmiltoarele capitoleimpartite in paragrafe : organizarea bisericiiiacobite (patriarhul, mitropolitil gi episcopii,abatii, minastirile, comunitItile etc.); viatainterna a bisericii iacobite (studlile itiinti-lice, formele credintei religioase, construe-tiile bisericesti, descompunerea interned, ten-dintele de reformA). RaporturIle bisericifiacobite cu celelalte biserici crestine (coptii,armenii, nestorianii, grail ortodocil, occi-

1 W. Foster, Sehira a (stork! politice acelor cloud Americi, p. 134 - 135.

si

si

Si unitata

si

+ +

www.dacoromanica.ro

17 INSEMNARI 1081

dentalii catolit..) ; raporturile bisericii iaco-bite cu lumen necrestina (relatihe cu autori-Vitae musulmane, relatiile cu autoritAtiletdtare etc.). Lucrarea se incheie cu intere-sante si documentate anexe privind diferi-tele aspecte ale orgarizarii acestei biserici.

Tratarea detaliatA a tuturor acestor pro-blame pe baza materialului 'carte bogat pusla Indemtna de autor duce la concluzii carechiar dacd nu shit explicit trase de catreel, impun parerea ca biserica iacobith dinSiria, a putut sa ddinuiascA atttea veacuridripa disparItia dominatiei bizantine pentruca a stiut In acelasi timp sa se pastreze caforma a civilizatiei bizantine totodata sase adapteze si sa se consolideze In acest felconform cu Imprejurarile istorice si cu min-t ele cpecifice ale regiunilor pAstorite.

E. St.

E. E. LIPSIC, Byzanz and die Slaven. Bei-triige zur byzantinischen Geschi(hte des6 9. Jahrhunderts, Weimar, Ed. H.13iihlaus Nachfolger, 105 p.

Studiile lui E. E. Lipsit asupra istoricisocial-economice a lmperiului bizantin facparte dintre acele realizari ale istoriografieisovietice care continua ale mai valoroase tra-ditii ale bizantinologiei ruse. Traducerea sieditarea unora dintre de In limba germana,prin Ingrijirea lui E. Langer In cazul acestuivolurn, are drept stop informarea unui cercmai larg de cercetatori asupra celor mai impor-tante realizAri ale bizantinologiei sovietice dinultimii ani. Cele doua aticole cuprinse Involum Comuna slava (obscina) si rolul cila formarea feudalismului bizantin" gi Tara-nimea bizantina si colonizarea slava" an dreptobiect aceeasi problemd : dezvoltarea fortelorde productie si stadiul relatiilor de productieIn societatea rurald din ITnpeiul bizantin Insec. al VIIX-lea pe de o parte, rolul colo-nizarii Slave In cristalizarea trasatuilor feuda-

lismului bizantin pe de altd parte. Lzvorulprincipal pc care se sprijina aceste cercetarieste binecunoscuta lege agrard v6t.toc

TetAirlocbc. Autorul face o aindnuntita analizaa stadiului actual al disculiilor asupra acestuiimportant document si argurneuttaza pentrudatarea lui In a doua jumatate a sec. alVIII lea, relevind totusi ca el oglindeste unproces Intreg de evolutie a unor Institut iicare s-au manifestat In Imperiu deja din see.al IVVI-lea. Pe de and parte, legea agrard"a avut o taiga rdspIndire la popoarelc balca-nice, fiMd tot timpul modificata si adaplatala noile realitati social - economics, coca cc faceca cele mai vechi manuserise ale ci cunoscute,datlnd din sec. al XI XII I-lea, sa oglin-deascd si Imprejurdrile ulterioarc redactariiformei sale originare.

Pe temeiul informatiilor furnizate detextele legii agrare", coroborate cu datelealtor izvoare descoperiri arheologice, textchagiografice, miniaturi contemporane , E. E.Limit analizeaza nivelul de dczvoltare alfortelor de productie in economia rurald bizan-tina In sec. al VI VIII -lea, en si diferitelecategoii care compuneau aceasta societatc.Este vorba, dupa cum demonstreazd autorul,de obstiile sAtesti teritoriale ajunse in faza dedesagregare prin accentuarea difertntierii eco-nomice st sociale din sinul tor.

Pe rdspIndirea si Infloriea acestor comuneIn sec. al VIIX-lea, proses ce s-a petrecutIn legatura cu colonizarea slava In Balcanisi Asia Mica, s-a Intemeiat strdlucirea econo-mica, politica si culturald a Imperiuluibizantin.

R. P.

J. DARROUZES, Epistoliers byzantins du X'siecle. Institut francais d'etudes byzantines, Paris, 1960, 430 p.

In scria surselor privitoae la istoria. viatapolitica si administrativd a Imperiului bizan-tin, lucrarea publicata recent, In colectAa

p1

www.dacoromanica.ro

1082 INSEMNARI 18

Arhivelor orientului bizantin, de Jean Darrou-zes reprezinta o prezentare analiticA a unorinteresante informatii de corespondenta dinsec. al X Xl-lea, informatil care comple-teaza In general sursele cunoscute de istoriePia la aceasta data. Alaturi de celelaltelucrari publicate in seria arhivelor privitoarela istoria orientului bizantin (ea de ex. R.Janin, Constantinople byzantin. De eloppe-ment urbain et repertoire topographique ; V. Lau-rent, Les bulles mItrigues dans la Sigillogra-phie byzantine, sau Mélanges d'Histoire et

d'Archeologie byzantines), textele epistolare alemanuscriselor redate intr-o descries.' si analizAstlinfifica in lucrarea de lath reprezintA o con-tributie importanta la determinarea unor as-pecte relativ secundare, dar sugestive incunoastcrea diferitclor aspecte ale structuriisi relatiilor sociale in 1 mperiul bizantin.

Majoritatea scrisorilor inedite sau cunos-cute insuficient pind la aceastA data, publicateintegral cu traducere rezumativA in lucrareade lath. grit cuprinse in douA volume de manu-scrise cunoscute sub numele de manuscrisuldin Patmos (706) si manuscrisul din Athos(126).

Autorul lucrarii incearca prin aceastAprezentare sA determine in limita posibili-tatilor toate problemele privind textul, epocaredactarii precum si autorii manuscriseloramintite. In inventarul bibliotecii din Pat-mos, redactat in 1201 si publicat de Ch. DiehlIn Byz. Zeitschrift" 1892 este consemnat simanuscrisul din Patmos 706, manuscris careface obiectia studiului de lath.

Autorul remarcA de altfel cA manuscrisul,aproape necunoscut ptna la redactarea cata-logului lui Sakkelion, a Post consultat insufi-dent si fragmentar de unii istorici si bizan-tinologi. Asa, de exemplu, J. Bidez 1-a utilizatpentru douh scrisori ale imparatului Iulian,Pasquali 1-a utilizat pentru corespondenta luiGrigore de Nyssa, iar mai recent Y. Azemapentru corespondenta pe care Sakkelion apublicat-o anterior intr-un text separat.Paul Maas a lost singurul, asa cum remarcAautorul lucrarii, care a cercetat integral si cumai multi atentie manuscrisul din Patmos

(Zu den Beziehungen zwischen Kirchenwfir-tern and Sophisten) in Sitzungsberichte d.Akad. d. Wiss." Berlin, 1912 ; Alexandrosvon Nikaia, in Byz. Neur. Jahbr. 1922.Manuscrisul este Ma indoialii anterior anului1201. Paul Maas si Sakkelion au consideratcA manuscrisul a lost redactat in sec. alXII-lea ; iar Pasquali sI Bidez au conchis,tinind seams mai ales de tipul redactarii,cA manuscrisul a lost redactat in sec. alXI-lea.

Pornind de la indicatiile lui Ch. Diehl,autorul remarcA mai intli faptul ca fondulprincipal al bibliotecii din Patmos a Postadus de Christodul monarh carturar, fon-datorul de fapt al acestei pretioase biblioteci,probabil mai intii la Constantinopol si apoide aici transmis la Patmos. Prezenta inmanuscris a unui grup de scrisori redactatede loan din Latros cunoscut In cercurileliterare ale epoch sale, mai ales datoritA unoractiuni diplomatice Intreprinse, constituieproba decisivA pentru concluzia cA volumuln-a putut fi constituit decit anterior anului1079. Corespondenta in totalitatea ei nucontine nici o scrisoare datata posteriorprimilor ani al set. al XI-lea. In ceea cepriveste schema materialului cuprins inmanuscris, aceasta, cu indicatiiie complete, auPost prezentate de autor Inch din 1956 Instudiul recueil epistolaire byzantin, le

manuscrit de Patmos 706 In Rev. des Ed.Byz.", 1956.

Al doilea manuscris, manuscrisul dinAthos este considerat de autorul studiului, casi de alti specialists, ca redactat In sec. atXI-lea. Manuscrisul este constituit din unifi-carea'a douA volume separate initial, dintrecare a doua parte prezinth o importantAmult mai mare pentru cercetarea istorich.Continutul manuscriselor, asa cum subliniazhsI autorul In prefata lucrArii, apartine uneiperioade de la jumAtatea sec. al X-lea (pinila Inceputul sec. al XI-lea) mai putincunoscutA din prezentarea cronicilor oficiale ;acest lucru face ca interesul pentru textul forsit depaseascii interesul strict filologic sl sitretina in primul rind atentia cercetarii istorice.

: tin

www.dacoromanica.ro

19 INSEMNARI 1083

Publicate gi prezentate in conditii tehniceireprosabile, textele celor doua volume demanuscrise sint insotite de bogate note expli-cative, indice, rezumate si comentarii detext. Corespondenta publicata indica, cer-cetarii istorice, interesante date privitoare laIstoria Imperiului bizantin, la relatiiie puteriiimperiale cu biserica, date privind problemelede administrajie gi organizare, problemelegate de viata monahall etc.

Prezentarea textelor este insotita de ointroducere explicative care lamureste toateproblemele (textul manuscriselor, identifi-carea autorilor, interesul de ordin juridic si!stork al acestor texte, originea acestor co-lectii, problema gruparii corespondentei peprobleme, prezentarea sub forma enuntiativaa Intregului cuprins al epistolelor etc.).

P. S.

D. S. GHINIS, Nopaxbv notaiSiv xai cruvrax-eiv et; larkhv pp &aiv one 'COB CAXoye-vorcirou iracrxorrou KaprzvicK, Cleopt-Aou Tor) 1; 'IoicovIvomo (1 7 8 8) (Manualjuridic compus gi redactat in limba sim-pla de cAtre invittatul episcop al Cam-pania, Teofil din Ianina), editie critic4,cu introducere gi indici, Tesalonic, 1960,362 p.

Manualul juridic al lui Teofil din Janinaeste un nomocanon postbizantin, redactatin limba neogreac5. AlcAtuit in 1788, ma-nualul a fost editat in 1887 la Constantinopol,cu lacune gi erori. Editia publicat4 de bizan-tinistul atenian D. S. Ghinis In 1960 arecaracter critic, baztndu -se pe cercetarea mann-scriselor. Editorul aratA cA autorul manualuluia fost un erudit influentat de ideile luminis-mului gi ca episcop s-a dovedit a fi un luptAtoriinpotriva dominatiei otomane.

Manualul foloseite direct sau indirectprincipalele izvoare ale dreptului bizantin,precum si numeroase surse teologice, literaregi istorice. Autorul manualului a fAcut ins&putine trimiteri la izvoarele pe care le-a

folosit, pe unele indicindu-le gresit. Ghinis aidentificat insit toate izvoarele manualului,ceea ce mareste valoarea stiintifica a editiel sale.

In prima parte, manualul cuprinde dis.pozitii canonice privitoare la clerici gI monahi.Partea a doua cuprinde dispozitii de dreptreferitoare la logodna gi casatorie, succesiuni,comert. gi procedurA. Acesta este in esentadreptul aplicat in comunitatile grecesti dinsec. al XVIII-lea in cadrul Imperiului otoman,manualul Hind destinat nu numai tribu-nalelor bisericesti care judecau litigiile dintrecrestini In materie de cAsAtorie, testamentegi filiatie, dar gi clericilor care aveau sarcinade a indruma pe impricinati sA evite caleajudecatilor.

Editorul nu a cercetat insa practiceinstantelor judiciare spre a arAta in ce mAsurAacestea au aplicat dispozitiile manualului.Din marea masa a izvoarelor bizantine,autorul manualului a ales pe cele rAmase invigoare in sec. al XVIII-lea si a utilizatobiceiurile juridice. AflAm in aceastA lucraredispozitii menite sA inlesneasca dezvoltareaeconomiei de schimb din perioada destra-marli feudalismului.

Editorul a stabilit textul manualului pebaza a Base manuscrise. El nu cunoaste thatmanuscrisul pAstrat in Biblioteca Univer-sitatii din Iasi sub cota 111-103. Acest ma-nuscris, intitulat Prolegomene despre legile5isericesti ,ci civile, are formatul 17 x 24cm si cuprinde 4 foi liminare + 273 + 62de pagini. Manuscrisul a apartinut lui MihailKogAlniccanu, al can't autograf figureazApe foaia a treia liminarA. Cu mid diferente,acest manuscris are acelasi cuprins ca gitextul editat de Ghinis. Ca avocat al ma-nitstirilor din Moldova, KogAlniceanu a folositmanualul lui Teofil pentru a apAra privilegiilefor in ceea ce priveste stApinirile funciare.Manuscrisul iesean fusese la 1814 in posesiauntil grec din Bucuresti.

Editia publicatA de Ghinis este bine-venitit deci gi pentru cercetatoril rominicare ar dori sA studieze nomocanonul luiTeofil pe baza manuscrisului iesean.

G. C.

www.dacoromanica.ro

1084 INSEMNARI 20

BIBLIOGRAFIE, ARIIIVISTICA, MUZEOGRAFIE

* Indite cronologic nr. 1, Arhiva Mi-tropoliei Tarii Romlnesti (1365-1890),Directia GeneralA a Arhivelor Statuluidin R.P.R., 2 vol., Buc., 1961, 1472 p.

Indicii cronologici al materialului docu-mentar din Tara Rointneasca, conmputi Inaparitia for pe un plan mai modest, au capa-tat In ultima vreme o dezvoltare mai larga,care fi plaseaza mai de grabs fn categoriahiventarelor cronologice. In lipsa unui cata-log al documentelor Tarii Rointnesti, acestiindici care cuprind rezumate mai largi, Incare se scoate fn evidenta ce este maiimportant In documente - shit mutt maiutili In munca de orientare a cercetatorilor Inathivele istotice (kelt vechii indici.

Fondul Mitropolici Tarii RomInestipe care I. Swett si Maria Ranoiu 11 prezintaIn cele dona volume recenzate - este untildin cele mai bogate fonduri de documente aleArhivelor Statului ; el contine un numar deposte 16 000 documents, din care 9408 ori-ginate. Se intelege ca alcatuitorii unui ase-menea indice au avut de rezolvat problememutt mai grele cleat la indexarea documen-telor din celelalte fonduri Si ei au reusit a berezolve en succes, printr-o munca migaloasagi priceputa. Considcram drept un meritdeosebit al luerarii Intocrnite de I.M. Ranoiu faptul ca au reusit sA scoataIn. relief ceea ce este mai important Indocumente.

Indicele de documente prezentat neeste de un deosebit folds pentru completareacolectiei de Documente privind istoria Romf-niei, In care urmeaza sa se includa o serie dedocumente care au Yost omise (doc. nr. 279,369, 390, 394 si 457).

Dupa. cum se arata prefata Indicelui,documentele din fondul Mitropoliei TariiRomlnesti cuprind date foarte bogatevariate despre dezvoltarea economics, socials

culturall a Orli, Indeosebi In timpul orin-

duirii feudale nasterii relatiilor capita-liste. Foarte multe docuirlinte ne ofera stiridespre dezvoltarea mestesugurilor gi comertu-lui. In rezumatele acestor docurnente, amintilnit nu mai putin de 100 de categorii demestesugari negustori, printre care : strun-gari, cazangii, tipsieri, cocatori, cirnatari,gAitanari, conduragii, iminigii, papugii,

ceasornicari, peectari, zetari, legator'negustori de card etc. In documente se

gasesc apoi numeroase date despre Infiin-tarea fabricii" de lilrtie de pc apa Saba-rului (nr. 8657, 8676, 8701, 9198), despremanufactura de testemele de la Marcuta (nr.12 410, 12530), despre un fabricant de palarii(nr. 14438), un altul de clopote (nr. 15673),despre exploatarea pacurii (nr. 1447, 3699,4896, 14859, 14860), Infiintarea de tirguriperiodice (nr. 5502, 9293, 14541) etc.

Deosebit de bogat este fondul MitropolieiIn stiri privind relajiile taranilor en proprie-tarii d mosii (nr. 4878, 5492, 5878, 5941, 6258,etc.), ca lupta celor dintii Impotriva exploa-tiirii, prin refuzul de a plati darile sau prinfuga de bir (nr. 2965, 2978, 3021, 3067, 3884,4540, 9761, 12184), nesupunerea Ia clacadijma (nr. 8226, 9011, 9043, 9086, 9308,9368, 9395, 9399, 9585 etc.) sau razvratirilocale, ca cele amintite In documentele nr.9886, 10157 si 11556.

Documentele din fondul Mitropolici continapoi foarte multe date privind dezvoltareaarendAsiei In Tara Romtneasca incep1nd dela mijlocul sec. al XVIII-lea. Cele peste 600de documente referitoare la arendarea mosiilorMitropoliei metoaselor sale ne dau stirifoarte pretioase privind conditiile In care seWee arendarea, apartenenta socialA a area -daiilor, abuzurile si silniciile acestora.

0 serie de documente ne °fell stiri impor-tante privind organizarca fiscala a tart! siobligatiile diverselor categorii de contribuabilP:desfiin(area vacaritului la 1714 (nr. 4131),regimul fiscal al preotilor si siariastirilor

-

treu

$i in

gl

gi

pan,-

si

fi

10

totalsi

5i

sl

si

www.dacoromanica.ro

21 INSEMNARI 1085

(nr. 3399, 5599-5601, 10151, 11392, 11412,11433, 11487 - 11493), veniturile dregatorilor(nr. 12437, 12439 -12442 etc.).

In documentele rezumate in ccle cloud vo-lume prezentate se mai gasesc apoi uncle$tiri privind obligatiile Tarii Rominesti fatdde Imperial otoman (nr. 9961, 9962, 10654,10655, 10682, 10833, 12480), precum abu-zurile sAvir$ite de turd pe teritoriul tarii(nr. 6069, 6255, 6421, 9257 etc.).

Numeroase $1.1ii se referd la slarea sanitarda tdrii, indeosebi la ravagiile fracute de ciurnd$i la masurile luate pentru combaterea ei(nr. 8546, 8547, 8677, 8696 etc.), masuriprintre care ccle mai eficace erau consideraterugaciunile pentru incetarea boili (nr. 8594,8660, 8661, 8663, 8707 etc.) sau blestemeleImpotriva celor care ascundeau hainele mo-lipsite(nr. 8783, 8781 etc.). Documentele neoferti $tiri despre construirea spitalului deciumati de la Dudc$ti, la 1795-1796 (nr.8559-8563, 8565, 8569, 8571, 8592 etc.).

Foarte multe documente din fondul MI-tropoliei se retell - cum este $i firesc In

uria$a avere a Mitropoliei $i a numeroaselorsale metoase, la scutirile de care se bucurauacestea, precum la exploatarea veniturilormandslirilor Inchinate de a$a-zisele locurisfinte (nr. 12855- 12857, 12891, 12893, 12912,12950, 12954, 12968 etc.). In aceste docu-mente gasim multe $Liri despre situatiapreotimii in trecut (nr. 5017, 5058, 5069,5432, 9241. 5037, 5152, 8198, 8589, 8725,9109 etc.).

0 serie de documente din arhiva Mitropolieine ofera $tiri cu privire la orgauizarea justitieiIn trecut. Mitropolitul fiind ccl care judecaprocesele de divort, inttlnim multe documentereferitoare la desfacerea casatoriilor dindiverse pricini (nr. 8966, 9045, 9046, 9048,9060, 9067, 9075, 9077, 9080, 9255 etc.).

Foarte bogate sint apoi $tirile din docu-mentele Mitropoliei care se referd la dezvol-tarca culturii in Tara Romineasca : existentaunor $coli la sate $i ora$e In sec. XVIII-lea(nr. 5122, 5391, 5564, 5602, 5712, 5813,8063, 8095, 8104, 8162., 8258 etc.), trimitereaunor tined la studii in straindtate (nr. 4005,

16006), tipArirea Si circUlatia eartilor (nr.6329, 8412, 8518, 10373, 14( 91 etc.) mo-nopolul Mitropoliei asupra tipartrii clrtilorbisericesti (nr. 5174, 6329), tipografiile axis-tente (nr. 5174, 11093, 11168, 12195) etc.

In sfirsit, Mitropolia fiind unul din cei maimarl proprietari de pamint, locuri de case,prdvalli, circiumi, hanuri etc. din crawlnostru, aproape jumatate din documenteleaflate In arhiva sa conjin $tiri privitoare latrecutul Capitalei patriei noastre, la ocupa-tiile locuitorilor sail, la vechile mahalalemonumente ale orasului etc.

Acestea sint uncle din problemLle maiimportante a cdror ccrcetare este upratade aparitia indicelui cronologic al documen-tclor din fondul Mitropoliei aril Rominesti.

Pc lingd meritele ei incontestabile, lucrareaare 0 o seric de mici lipsuri - uncle din eleinerente unei opere de asemenea proportii -care trebuie sesizate. De pildd, uncle re-zumate stnt formulate mai Min clar sausint incomplete, ca de exempla nr. 2902 (unom care minincd-stupi), 4010 (un popd caremanincii fin), 5098, 5399, 5596, 5677, 6449,6616, 7163, 8563, 8753 etc. Apoi in foarteputine cazuri se motiveazd datarea docu-mentelor, din care cauzd nu se Intelege de ceuncle documente au fost datate intr-un anumitfel (vezi de pilda, grupul de documente nr.5675-5682, datat <dupd 1750>. Uncle do-cumente ar putea fi mai precis datate, tinIndseama de alte documente aflate In acela$ifond ; de pildd, documentul nr. 2961, datat<1688-1714> poate fi datat in preajma anului1711, dupd documentul nr. 3951, far datareadocumentului nr. 390 ar putea fi restrinsdla <1616 1617>.

0 lipsd a lucrdrii este legatd de felul cuma fost alcdtuit indicele de nume $i locuri.Doi este foarte bogat ocupd peste 200de pagini (p. 1251-1472), indiccle este in-complet. Din cele peste 600 de cazuri dearendAri de mosii sint trecute la indite doarceva mai mult de 200 ; dintre numero$iiarenda$i ahuzivi asupritori (nr. 9893,11503,11994, 12213, 12423 etc.) este trecut doarunul ; lipsesc apoi din indice : copii de casa

si

si

si

si

si

si

-

www.dacoromanica.ro

1086 INSEMNARI 22

(nr. 3436, 3903, 5899), argintarii (nr. 10380,11316, 14028), bogasierii (nr. 10377, 10541,11418, 12728). In afara de aceasta, sintcazurl In care o localitate care apare cu douinume diferite in documente se trece in inditede doua on (ex. Copaceni si Copacineancadin documentele nr. 4075 si 4083 se treceprima °era in Dimbovi(a si a doua owl InPrahova). Apoi, uncle trimiteri sint incom-plete, Jar uncle localizari gresite ; de pilda,la hanuri se face trimitere doar la Bucurestisi Rusii de Vede, del exists un han $i IaFocsani (nr. 14491 si 14695).

N. S. si H. C.

,. * , ZakijuEci Hrnatskog Sabora (Hot/11.11.11eDietei croate), vol. III, 1714-1735. Arhivade stat a R. P. Croate din Zagreb, 1961,543 p.

Continuind actiunea inceputa in anul1958 prin publicarea volumelor I si II dinseria noun a publicatiei ce cuprinde hota-erne Dietei croate, Arhivele de Stat dinZagreb au tiparit In anul 1961 volumul alIII-lea cu hotaririle aceleiasi Diete. Acestease publica In limba latina a originalelor.

Fiind o continuare a volumelor precedentecare inglobeaza perioada 1b30 1714 (sem-nalate In revista Studii", nr. 6, 1961), noulvolum tontine In ordine cronologicA hota-ririle adoptate de Meta intre 5 III 1714 si4 V 1735.

Materialul este luat din fondul principalal Arhivelor, intitulat Ada el arliculi domi-norum Statuum et Ordinum, cartea V, dela p. 112 in continuare WWI la p. 356 a carpia VI-a a acestui fond. Redactia volumuluiatrage atentia cercetatorilor care vor folosimaterialul publicat in acest volum ca va finecesar sail completeze informatiile si dintr-oserie de alte fonduri ale Arhivelor de Statdin Zagreb, pc care le enumera.

Uncle din materialele publicate In noulvolum au fost semnalete In trecut de Kukul-jevid-Sakcinski $i de V. Klajid. Majoritateadin ele sint insa acum aduse Ia cunostintapentru prima data.

In general, actele se refers la Croatia,Slavonia si Dalmatia. Se gasesc insa $i men-tiouni- in legatura cu Albania, Bosnia, Bul-garia.

Desi in mai mica masura decit volumeleprecedente, volumul de fatA cuprinde totusidate suficiente cu privire la vlahi (p. 70,126, 143, 198, 206, 250, 270, 271). Vlahiidin tinutul Varatdinului sint mentionati lap. 235. HotAririle Dietei se referA de asemeneaIa valachi confinii" (p. 396, 404), la situatiaepiscopului vlahilor Szulbinenzens" (p.235). Privilegille vlahilor continua sa existesi shit intarite In 1724 (p. 152 $i 157). Nueste lipsitA de interes pentru not si mentio-narea pandurilor (p. 53, 85).

Indicele de nume, locuri si materii, usu-reaza orientarea In textele hotaririlor, carecontin informatil utile unui cercetator deistorie balcanica in sec. al XVIII-lea.

S. I.

Rubrica Insemnari" a fost intocmita de : Corina Nicolescu, L. Steflinescu, S. Ian.covici, C. Serban, Al. Vianu, Tr. lonescu-Niscov, R. Popa, Gh. Cront, S. Columbeanu,Eugen Stanescu, P. Simionescu, N. Stoicescu, H. Chirca.

www.dacoromanica.ro

IVASILE A. VARGA I

In ziva de 2 iunie a Incetat din viatd dupa o IndelungatA si grea suferint.a tovardsulVasile A. Varga, sef de sector la Institutul de istorie a partidului si profesor de istorie la Scoalasuperioard de partid Stefan Gh orghiu".

Tovarasul Vasile A. Varga s-a nascut la 6 mai 1905 la Oradea. Cunoscind conditiilegrele de viatd ale maselor muncitoare din Transilvania, exploatarea capitalisto-mosiereascaImpletita cu impilarea nationald In perioada 1929-1933, a luat legatura cu miscarea muncito-reascd. El si-a desfdsurat activitatea politica in presd, Indeosebi In gazeta Korunk", publicatielegald Indrumatd de P.C.R., comb:Atli-id racilele orinduirii burghezo-mosieresti si contribuindla educarea maselor In spiritul luptei de eliberare sociala si nationala.

In timpul ocupatiei horthiste a nordului Transilvaniei a fost arestat si internat In lagdr.Dupd eliberare devine membru al Partidului Comunist Romin si Indeplineste sarcini de partid laOradea, apoi la Bucuresti, la Ins titutul de istorie a partidului si la Scoala superioardde partid Stefan Gheorghiu".

Folosind conditiile favorabile create de regimul democrat-popular pentru activitateastiintificd si preocupat permanent de perfectionarea sa profesionala, In ultimii ani, In ciudavIrstei sale mai Inaintate, a °Nina titlul de candidat In stiinte istorice.

In cei poste 10 ani de munch' In Institutul de istoric a partidului s-a evidentiat ca uncercetator pasionat si perseverent al miscarii muncitoresti din tara noastrd, al istoriei partidului.El a elaborat si publicat o serie de studii si materiale In revistele de specialitate. Intreaga sa activi-tate, lucrarile elaborate stilt pdtrunse de spirit militant de partid, de dragoste pentru oameniimuncii.

Modest si neobosit, tovardsul Vasile A. Varga si-a adus contributia la educarea si Indru-marea profesionala a unor not cadre de cercetatori, carora le-a Impartasit cu dragoste tovard-seasca din experienta sa profesionala si politica.

Ca profesor la Scoala superioard de partid Stefan Gheorghiu" In eel aproape zecc ani demunca In colectivul catedrei de istorie a Partidului Muncitoresc Romin, tovardsul Vasile A. Varga

adus contributia la ridicarea continutului teoretic si stiintific al acestui curs, la pregiitireaaspirantilor si a studentilor.

Facind parte din diferite delegatii de istorici la confcrinte internationale, el a reprezentatcu cinste punctul de vedere al istoricilor marxisti din tara noastra asupra diferitelor problemedin istoria poporului roman.

Pentru munca sa perseverenta In slujba construirii socialismului, desfasuratil pe Orlinideologic, stiintific si didactic, tovarilsul Vasile A. Varga a Post distins cu ordine si medalilale Republicii Populare Romine.

Prin moartea lui, Institutul de istorie a partidului si colectivul Seca superioare de partidStefan Gheorghiu" pierd un bun tovards de luptd si pretuit, stimat si iubit.

Amintirea tovara'sului Vasile A. Varga va rdmine vesnic vie In inimile noastre.maned,

isa

www.dacoromanica.ro

COgEPIKAHHE

OHOIIIIATEJIbHAH HOBE,11A COLIHAJIH311A B PHPCTp.

3aaepmenue TronaenTnanaanun no6eRa seer° napoga 779PP. BbIJIIIFIHY, 0 6opb6e Pyhthmenoti Pa 6onet1 Haprint as coagaime K paw:ume

inaTepnansno-Texturlecnok 6aabi cenbcnoro xoantieTaa 793

CTATbH

H. HOHOIO, Ha HCTOpHFI npocpeccnonanEamx oprannaannti pa6onero nnacea Py-MbI1IM4 (1910-1914 rr.) 811

M. HOCA, HpecTbanenoe gownenne B Pymbninn B nepnog 1907-1917 rr 837IIIT. OJITHHY, Pemec.nennoe nponnogeTao B Mongoae H BaRaxim B X XVII

BB. (Ocnoanue npo6nemil B caeTe HeAaBHO npoaegenutax necnegoaanuti) 869

3AMETHH H COOBIHEHHH

H. H. BEJIHHH, HOH3BeCTEILIX C.HaBFHICKFIX gonymenTon (1569-1636) 897AJI. BHAHY, Awr4anapnoTcnoe ganntenne B Mo.ngose B Ronne XVIII sena . . . 919

R H3171-IEHHIO MECTHOH HCTOPHH

T. TPbIIIT-IA, Ha aocnominranntt H nepenncnn Tpaana gowa 927B. HAPABHIII, Bogiume n cynnoaaabinte menbunnu B AOHHHO Hia.nenia (yeag

rop3i) B XVI I X I X BB 931H. llIEP.BAH, Bopb6a ropoman H3 Hilmnynynr-Myenea upcerna cDeoganbuoro

mem B XVII XVIII BB 953

AOHYMEHTAJIbHbIE HCCJIEgOBAHHH

Anonorun Bepmax9ra B aanaggoti 6ypniyaanott ncTopnorpaclant (3.4u7a Ifamnyc) 971HAYMHAR HIH3Hb 997PEUEH3IIH 1011OB3OP HWPHAJIOB 10433AMETBH 1065

B. A. BAPI'k 1087

ACHHTIa

. . . ..... . . . . . . . . . ...... . . .

..... . . . .

II

www.dacoromanica.ro

1090

SOMMAIREPage-_

LA VICTOIRE DEFINITIVE DU SOCIALISME DANS LA R. P. ROUMAINE

L'achevement de la collectivisation 'ictoire du peuple entier 779GR. V iLCEANU, Aspects de la lutte du Parti Om rier Roumain pour la creation

et le daveloppem cnt de la base technique et materielle de l'agriculture . . . 793

ETUDES

N. COPOIU, Les organisations professionnelles de la classe ouvriere de Roumanie aucours des annees 1910-1914 811

M. IOSA, Actions de la paysanneric roumaine au cours de la periode 1907-1917 . . 837T. OLTEANU, La production artisanale en Moldavie et en Valachie du Xe au..XVIIe sie

cle (Problems de base a la lumiere des recherches recentes) 869

NOTES ET COMMUNICATIONS

C. N. VELICHI, Neuf documents slaves inedits (1569-1636) 897AL. VIANU, Manifestations antiphanariotes en Moldavie it la fin du XVIIIe siecle . 919

CONTRIBUTICES D'HISTOIRE LOCALE

TH. TR'PCEA, Les memoires et la correspondance de Traian Doda 927V. CXRABI5, Les moulins a farine et A foulon de la vallee du Jales (Gorj) aux XVIIe

X IXe sieeles 931c5ERBAN, La lutte des citadins de Cimpulung- Muscel contre l'oppression feodale

aux XVIIeXVIIIe siecles 953

ETUDES DOCUMENTAIRES

L'apologie de la Wehrmacht dans l'historiographie bourgeoise d'Occident (Eliza Campus) 971LA VIE SCIENTIFIQLE 997COMPTES RENDUS 1011LA REVUE DES REVUES 1043NOT FS 1065

I V. A. VARGA I 1087

. . ......

. . ......... . . . . . . .

. . . . ......

. . . . .

www.dacoromanica.ro

IXCRARI APARUTE IN EDITURA ACADEMIE' R.P.R.

ISTOIIIE

1.toria Domin lei, vol. I, 891 p. cu 190 fig. + 16 pl., 45 lei ; vol. II, 1159 p., 45 lei., . Din istoria Transilvaniel, vol. I, ed. a II-a, 232 p. + 11 pl. ; vol. II, 463 p., bandc-

rolate 55 lei.Studil 51 materiale de istorie medic, vol. IV, 584 p. + 10 pl., 26,30 lei.

GEORGE POTRA, Documente privitoare In Istoria orn5ulul Ducure5t1 (1391- 1821), 820 p.,31,60 lei.

CARL GOLNER, Turelea, Die europiiisehe Tiirkendrucke des XVI. Jithrhunderts, I Band,461 p., 26,50 lci.

. Documente prkind I Oren Prinelpatelor, vol. I, Documente Interne (1851-1857),783 p. + 8 pl., 38,50 lei.

. , Documente privind 1.081111e 'ware In veacul al XVIII-lea, vol. I, Tara RomlneascA,961 p., 40,20 lei.

ARIIEOL061E

. Ilaterinie 51 ecrectilrl nrileologiee, vol. VII, 687 p. ± 13 pl., 93 lei.Ntit III yl ccrectfirl de nundsnt tics, vol. III, 639 p. + 1 p1., 31,50 1 ci.Arlicoloflia Moldovei, vol. I, 309 p. + 1 pl., 46,10 lei.Sinai' tii contuniciri. Arlieoloule IstorieEtnoorarle, vol. IV, 312 p. +25

VLADIMIR DUAL ITRESCU, Neeropola de Inclneratie din epoca bronzulul deCLX III pl., b9 lci.

D. BEIICILI, l onIribilii In problemele ncolitieului In Ronitnia In lumina591 p. 15 pl.. 80 lei.

p1.,18,70 lei.in (Irna, 386 p.+

nollor cercetilrl,

,

,, ,, ,

,

,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro