STUDII PRIVIND DETERMINAREA ACTIUNILOR, MASURILOR ... Management/3.PLANUL DE AMENAJARE AL B.H. OL… · studii privind determinarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor

PT-08-QMS/A

STUDII PRIVIND DETERMINAREA ACTIUNILOR, MASURILOR,

OPTIUNILOR SI SOLUTIILOR PENTRU ATINGEREA

OBIECTIVELOR GESTIONARII INTEGRATE A RESURSELOR DE

APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

VOLUMUL 6

MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII

2009

Form cod PO-11-QMS/B-a

STUDII PRIVIND DETERMINAREA ACTIUNILOR, MASURILOR, OPTIUNILOR SI SOLUTIILOR PENTRU

ATINGEREA OBIECTIVELOR GESTIONARII INTEGRATE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE


VOLUMUL 6


DIRECTOR: Dr. Petre STANCIU

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: Dr. Marinela SIMOTA

DIRECTOR DGA: Dr. ing. Daniela RADULESCU

SEF SECTIE SD MDM Dr. ing. Ion TECUCI

RESPONSABIL TEMA: Dr. ing. Elisabeta OPRISAN

SEF BQMS Răzvan MAREŞ

Form cod PO-11-QMS/B-b

Elaborarea ştiinţifică Dr. ing. Elisabeta OPRISAN

Dr. ing. Ion TECUCI

STUDII PRIVIND DETERMINAREA ACTIUNILOR, MASURILOR, OPTIUNILOR SI SOLUTIILOR PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR GESTIONARII

INTEGRATE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 1

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL DE MANAGEMENT A RISCURILOR LA INUNDATII

Gestionarea riscului la inundatii inseamna aplicarea unor politici, proceduri si practici avand ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora astfel incat comunitatile umane, toti cetatenii, sa poata trai, munci si sa-si satisfaca nevoile si aspiratiile intr-un mediu fizic si social durabil.

Riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora, rezultand implicit ca pentru reducerea riscului trebuie actionat asupra acestor caracteristici ale sale.

Problema esentiala in managementul riscului la inundatii este aceea a riscului acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala impotriva inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista nici un consens asupra riscului acceptabil. In consecinta, riscul acceptabil trebuie sa fie rezultatul unui echilibru intre riscul si beneficiile atribuite unei activitati ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementari guvernamentale. Pentru zonele urbane se adopta conceptul ca pe termen lung, acestea vor fi aparate la o frecventa de aparitie a viiturii de 1:100 ani, pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatilor.

Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor, actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta. Diminuarea consecintelor inundatiilor este rezultatul unei combinatii ample, dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele intreprinse post inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 2

Intr-o abordare comprehensiva, principalele activitati ale gestionarii riscului la inundatii constau din:

a. ACTIVITATI PREVENTIVE (DE PREVENIRE, DE PROTECTIE SI DE PREGATIRE)

Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii prin:

evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele potential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice;

realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor;

realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari etc.)

identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale, inscrierea acestor zone in planurile de urbanism general si prevederea in regulamentele de urbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;

implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii;

intretinerea infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilor cursurilor de apa;

executia lucrarilor de protectie impotriva afluierilor albiilor raurilor in zona podurilor si podetelor existente;

comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii si a modului ei de a actiona in situatii de urgenta.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 3

b. ACTIVITATI DE MANAGEMENT OPERATIV (MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA) CE SE INTREPRIND IN TIMPUL DESFASURARII FENOMENULUI DE INUNDATII

Detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile.

Prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa.

Avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de aparitie al inundatiilor.

Organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta.

Asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa.

Activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.

c. ACTIVITATI CE SE INTREPRIND DUPA TRECEREA FENOMENULUI DE INUNDATII

Ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si revenirea la viata normala.

Reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie impotriva inundatiilor.

Revizuirea activitatilor de managment al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in zona afectata, precum si in alte zone.

Reconsiderarea zonelor de vulnerabilitate si de risc dupa fiecare viitura.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 4

CAPITOLUL 2

AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII

Pe judete, subbazine hidrografice si tipuri de lucrari, principalele lucrari de aparare impotriva inundatiilor – existente pe teritoriul districtului de bazin hidrografic Olt – sunt prezentate in tabelele 1, 2, 3 si 4.

Tabel 1

LUCRARI DE INDIGUIRE - PE JUDETE

Nr. crt

Bazin/Judet Diguri principale

( m ) Diguri secundare

( m )

Bh. Dunare

1 Jud. Olt 32400 0

2 Jud. Teleorman 9600 0

Total bh. Dunare 42000 0

1 Jud. Brasov 229830 0

2 Jud. Covasna 377827 0

3 Jud. Harghita 107110 1

4 Jud. Olt 7100 0

5 Jud. Sibiu 154767 101

6 Jud. Teleorman 33600 0

7 Jud. Valcea 9566 0

Total bh. Olt 919800 102

TOTAL GENERAL 961800 102



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 5

Tabel 2

LUCRARI DE PROTECTIE ALBII SI MALURI - PE JUDETE

Nr. crt

Judetul Aparari de maluri

( m ) Regularizari

( m )

1 Harghita 41643 202918

2 Covasna 77361 129300

3 Brasov 59516 188968

4 Sibiu 63624 100731

5 Valcea 35120 63239

6 Olt 500 49700

7 Teleorman 1300 17000

Total bh. Olt 279064 751856

TOTAL GENERAL 279064 751856

Tabel 3

INDIGUIRI, REGULARIZARI DE ALBII, CONSOLIDARI SI APARARI DE MALURI

Nr. crt.

Lucrarea / Localizare Tipul lucrarii

Capacitati Cursul de

apa Zona aparata

1 Indiguire r.Olt sector Madaras - Racu

dig=7,0 km r.Olt 300 ha, 35 case

2 Indig. r.Olt sector Siculeni-Tusnad

dig=47,4 km r.Olt 300 ha, 250 case

3 Indiguire pr.Nicolesti la Ciceu dig=1,4 km pr.Nicolesti 187 ha

4 Indiguire pr.Fisag la Bancu-Cetatuia

dig=18,0 km pr.Fisag 380 ha, 450 case

5 Indiguire pr.Tusnad la Tusnad dig=3,0 km pr.Tusnad 450 ha, 20 case,

6 Indig. Homorodu Mic sector Craciunel-Satu Nou

dig=4,0 km pr.Homorodu Mic

1200 ha, 35 case,

7 Aparare de mal r.Olt la Balan reg=5,83 km apar=11,66 km

r.Olt intravilan Balan

8 Regularizare r.Olt sector Carta- Tusnad

reg=44,2 km r.Olt 900 ha

9 Regularizare Sandominic reg=4,550 km pr.Lunca Mare

intravilan Sandominic

10 Regularizare pr. Sadocut la Sandominic

reg=5,20 km pr.Sadocut intravilan Sandominic

11 Aparare mal pr.Lunca la Carta reg=5,10 km apar=0,75 km

pr.Lunca intravilan Carta

12 Regularizare pr.Rata la Carta reg=2,20 km pr.Rata intravilan Carta

13 Regularizare pr.Soarecu la reg=5,55 km pr.Soarecu intravilan Danesti



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 6

Nr. crt.



apa Zona aparata

Danesti

14 Regularizare pr.Modicea la Danesti

reg=7,5 km pr.Modicea intravilan Danesti

15 Regularizare pr.Cod la Mihaileni reg=3,5 km pr.Cod intravilan Mihaileni

16 Regularizare pr.Racu la Mihaileni reg=1,4 km pr.Racu intravilan Mihaileni

17 Regularizare pr.Tibre la Mihaileni reg=2,34 km apar=0,25 km

pr.Tibre intravilan Mihaileni

18 Regularizare pr.Delnita la Delnita reg=11,7 km apar=0,11 km

pr.Delnita intravilan Delnita, 100 ha

19 Lucrari aparare pe pr.Nicolesti la Siculeni

reg=2,9 km apar=0,12 km

pr.Nicolesti intravilan Siculeni

20 Regularizare pr.Techera la M.Ciuc


pr.Techera intravilan M.Ciuc

21 Regularizare pr.Pustnic la M.Ciuc reg=9,0 km apar=0,08 km

pr.Pustnic intravilan M.Ciuc

22 Regularizare pr.Sumuleu la M.Ciuc


pr.Sumuleu intravilan M.Ciuc

23 Reg. si aparare mal pr.Fitod la M.Ciuc


pr.Fitod intravilan M.Ciuc

24 Regularizare v.Fanetelor la Sancraieni

reg=8,0 km pr.Fanetelor intravilan Sancraieni

25 Reg. si aparari de mal pr.Fisag la Ciucsangiorgiu


pr.Fisag intravilan Ciucsangiorgiu

26 Regularizare pr.Uz la Sanmartin reg=6,0 km apar=1,69 km

pr.Uz intravilan Sanmartin

27 Apar. de mal pr.Tusnad la Tusnad sat

reg=4,9 km apar=4,165 m

pr.Tusnad intravilan Tusnad Sat

28 Consolid.mal pr.Mitaci la Tusnadu Nou


pr.Mitaci intravilan Tusnadu Nou

29 Aparare de mal pr Casin la Plaiesii de Jos


pr.Casin intravilan Plaiesii de Jos

30 Regularizare Homorodu Mic la Ocland


pr.Homorodu Mic

intravilan Craciunel si Satu Nou

31 Regularizare pr.Turia la Tg.Secuiesc

dig=1,9 km apar=1,8 km reg=1,8 km

pr.Turia intravilan Tg.Secuiesc, 180 ha

32 Regularizare pr.Casin la Ruseni dig=0,9 km reg=0,9 km

pr.Casin intravilan Tg.Secuiesc, 151 ha

33 Indiguire pr.Casin la Sanzieni dig=3,1 km pr.Casin 610 ha

34 Indiguire R.Negru la Lemnia dig=2,1 km Raul Negru intravilan Lemnia

35 Indiguire R.Negru si afluenti sector Lemnia -Chichis

dig=62,5 km consol.=4,0 km; reg=4,0 km

Raul Negru 5115 ha

36 Amenajare pr.Covasna la ap.mal=1,2 pr.Covasna intravilan Covasna



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 7

Nr. crt.



apa Zona aparata

Covasna km

37 Regularizare pr.Fekete la Zagon ap.mal=1,6 km

pr.Fekete intravilan Zagon

38 Consolidare mal pr.Covasna la Covasna

cons.=1,2 km pr.Covasna intravilan Covasna

39 Regularizare pr.Covasna la Covasna

reg=3.5 km ap.mal=1,5 km

pr.Covasna intravilan Covasna

40 Regularizare pr.Covasna la Pachia

reg=4,3 km pr.Covasna 300 ha zona Covasna-Pachia

41 Indiguire R.Negru si afluenti sector Lemnia - Chichis

dig=51,25 km reg=6,7 km ap.mal=3,5 km

Raul Negru 4110 ha

42 Aparare mal pr. Dobarlau la Dobarlau

ap.mal=1,5 km

pr.Dobarlau 720 ha

43 Regularizare pr.Marcusa la Lunca Marcusas

reg=1,1 km pr.Marcusa intravilan Lunca Marcusas

44 Regularizare pr.Tarlung la Bacel dig=7,0 km pr.Tarlung 829 ha

45 Consolidare R.Negru zona Chichis-- Santionlunca

cons.=4,5 km Raul Negru intravilan

46 Regularizare pr.Dobarlau la Dobarlau

reg=4,2 km dig=8,0 km ap.mal=3,4 km

pr.Dobarlau 720 ha

47 Consolidare mal R.Negru zona Reci - Bita

cons.=3,2 km Raul Negru intravilan

48 Indiguire r.Olt amonte Sf.Gheorghe

dig=1,2 km r.Olt intravilan Sf.Gheorghe

49 Indiguire r.Olt la Sf.Gheorghe dig=9,6 km reg=1,1 km

r.Olt intravilan Sf.Gheorghe

50 Regularizare r.Olt la Sf.Gheorghe-Ilieni

dig=10,4 km reg=9,8 km ap.mal=2,8 km

r.Olt 510 ha

51 Regularizare pr.Debren la Sf.Gheorghe

reg=2,5 km ap.mal=1,2 km

pr. Debren intravilan Sf.Gheorghe

52 Regularizare pr.Sambrezii la Sf. Gheorghe

dig=3,1 km ap.mal=1,1 km reg=3,3 km

pr.Sambrezii intravilan 248 ha

53 Indiguire r.Olt la Bodoc dig=1,4 km r.Olt 134 ha loc.Bodoc

54 Consolidare mal r.Olt sect.Ariusd-Araci

cons.=0,9 km r.Olt intravilan Ariusd-Araci

55 Regularizare pr.Baraolt la Baraolt dig=10,0 km pr.Baraolt intravilan Baraolt 609



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 8

Nr. crt.



apa Zona aparata


ha

56 Regularizare pr.Belin la Belin dig=0,9 km reg=3,5 km cons.=0,9 km

pr.Belin intravilan Belin 158 ha

57 Regularizare pr.Aita la Aita dig=2,1 km ap.mal=2,5 km

pr.Aita intravilan Aita 150 ha

58 Indiguire pr.Gat la Doboseni dig=1,1 km pr.Gat intravilan Doboseni

59 Consolidare r.Olt in zonele Baraolt-Augustin si Haghig-Aita

cons=4,5 km r.Olt intravilan

60 Combaterea inundatiilor r.Olt zona Sanpetru - Racos

dig=71,7 km reg=31,4 km cons.=10,4 km

r.Olt intravilan Sanpetru, Racos

61 Combaterea inundatiilor r.Olt in zona Sanpetru - Racos

dig=28,9 km reg=27,1 km cons.=3,7 km

r.Olt intravilanSanpetru, Racos 4368 ha

62 Indiguire pr.Estelnic extravil.Estelnic

dig=13,3 km pr.Estelnic extravilan 1093 ha Estelnic

63 Indiguire pr.Poian la Poian dig=2,6 km pr.Poian 226 ha

64 Indiguire pr. Lutoasa la Lutoasa dig=11,7 km pr.Lutoasa 137 ha

65 Indiguire I,II,III, pr.Mereni la Mereni

dig=1,0 km pr.Mereni 92 ha

66 Indiguire pr.Bretcu la Bretcu dig=8,1 km pr.Bretcu 204 ha

67 Indiguire pr.Martanus la Martanus dig=4,3 km pr.Martanus 374 ha

68 Indiguire pr.Stanca Uriasului la Ojdula

dig=8,0 km pr.Stanca Uriasului

695 ha extravilan Ojdula

69 Indiguire pr.Ojdula la Ojdula dig=10,8 km pr.Ojdula 941 ha extravilan Ojdula

70 Indiguire pr.Capilna la Ojdula dig=11,0 km pr. Capilna 945 km extravilan Ojdula

71 Indiguire pr.Covasna aval Covasna

dig=19,88 km pr.Covasna 3117 ha extravilan Covasna

72 Indiguire pr.Papauti la Papauti dig=10,8 km pr.Papauti 1258 ha extravilan Papauti

73 Indiguire pr.Zagon la Zagon dig=12,8 km pr.Zagon 1790 ha extravilan Zagon

74 Indiguire pr.Chiurus la Chiurus dig=7,94 km pr.Chiurus 2032 ha extravilan Chiurus

75 Indiguire pr.Salciilor, V.Mare, Saciova si Racilor la Borosneu Mare - Saciova

dig=14,78 km pr.Salciilor,V.Mare,Saciova Racilor

946 ha

76 Regularizare si indiguire pr.Baraolt amonte Baraolt

dig= reg=

pr.Baraolt extravilan 150 ha



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 9

Nr. crt.



apa Zona aparata

cons.=

77 Regularizare-indiguire pr.Cormos amonte Braduti

dig= reg= cons.=

pr.Cormos extravilan

78 Combataterea inund.in lunca r.Olt incintele 39 si 40

dig= 5,9 km Olt, R.Negru si remuu V.Neagra

intrav.Lunca Calnicului, ter.agr.

79 Comb.inundatiilor r.Olt si afluenti pe sect.Sânpetru-Racos

dig= 82,13 km reg= 46,62 km cons= 16,85 km SP= 1 buc

Olt si remuu pe Ghimbaselu Vechi, Bârsa, Crizbav, Stânisului, Hotarului, Vadu Rosu, Bozom, Valea Lunga, Remetea, Bodi, Ormenis

intrav.: Podu Olt, Colonia Reconstructia, Maierus, Apata, Ormenis, Augustin, ter.agr., linie CF, Dn.13, Dj.131.B, Dc.34

80 Amenajare r.Olt sect.Racos-Hoghiz et.II

dig= 14,9 km Olt si remuu Paraul Sarat, Dopca, Bogata

intrav.: Racos, Mateias, Dopca, Bogata, ter.agr., linie CF, Dj.131.C, Dj.131.D

81 Amenajare r.Olt sect.Racos-Hoghiz et.I

dig= 7,8 km SP= 1 buc

Olt si remuu Hoghiz

intrav.:Hoghiz, ter.agr., linie CF, Dn.13

82 Reg.-indiguire r.Olt sect.Hoghiz-Ungra

dig= 8,6 km reg= 2,4 km SP= 1 buc

Olt, Homorodu Mare si remuu pe Ucisoara

intrav.Ungra, ferma fost CAP, ter.agr.

83 Reg.pr.Tarlung la Teliu si Aparare de inundatii pr.Tarlung la Teliu

dig= 10,1 km reg= 4,6 km cons= 2,25km

Tarlung si remuu pe Teliu

intrav.: Stupinii Prejmerului, Lunca Marcusului, ter.agr., Dn.10, Dj.103.B

84 Reg.-indiguire pr.Ghimbasel la Bod si Reg.-indiguire pr.Ghimbasel la Stupini

dig= 36,6 km reg= 17,18 km

Ghimbasel intrav.: Stupini (Brasov), Bod Sat ter.agr., linie CF, Dn.1

85 Reg.-indiguire pr.Bârsa la Halchiu-Bod

dig= 6,6 km; reg= 3,3 km

Bârsa intrav.Bod Colonie, Malul Bârsei (Feldioara), ter.agr., ferma Stefani,

86 Reg.-indiguire pr.Homorodu Mare sect.Homorod-Rupea Gara

dig= 5,94 km reg= 5,54 km

Homorodu Mare si remuu pe Homorodu

intrav.: Homorod, Rupea Gara, ter.agr., linie CF, Dj.132, Dc.30, Dc.21, platf.industriala



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 10

Nr. crt.



apa Zona aparata

Mic, Cozd Rupea Gara

87 Reg.-indiguire pr.Cozd la Lovnic dig= 4,3 km reg= 4,3 km

Cozd intrav.Lovnic, ter.agr., Dj.105.A

88 Reg.-indiguire pr.Cozd la Rupea dig= 8,35 km reg= 6,0 km

Cozd intrav.: Rupea, Homorod, ter.agr., Dn.13, Dj.105.A, ferma fost IAS

89 Amenajare pr.Homorodu Mic dig= 7,0 km reg.= 18,3 km

Homorodu Mic

intrav.: Jimbor, Mercheasa, Homorod, ter.agr., Dj.132

90 Reg.-indiguire pr.Berivoi si Racovita în Fagaras

dig= 5,01 km reg= 3,77 km cons= 2,6 km

Berivoi, Racovita

intrav.Fagaras, linie CF, Dn.1, ter.agr., platf.industriala

91 Reg.pr.Ghimbasel în Râsnov reg= 4,8 km cons= 3,6 km

Ghimbasel intrav.Râsnov, Dn.73, linie CF

92 Reg.pr.Bârsa în Zarnesti reg= 2,4 km cons= 1,5 km

Bârsa intrav.Zarnesti, Dn.73.A, linie CF

93 Amenajare ptr.comb.inund. în bh Olt

cons= 8,09 km Olt lucrare de indiguire r.Olt sect.Podu Olt-Racos

94 Amenajare pr.Ghimbasel ptr.ap.de inundatii în Cristian si Ghimbav

cons= 2,9 km prag= 8 buc.

Ghimbasel intrav.: Cristian, Ghimbav

95 Reg.-indiguire pr.Barsa amonte Dn.13

dig=9,1 km Bârsa ter.agr., ferma fost CAP, Dn.13

96 Reg.-indiguire pr.Homorod Ciucas (Hamaradia) în Dumbravita

dig= 5,64 km Homorod Ciucas (Hamaradia)

intrav.: Dumbravita, ter.agr., linie CF, Dj.112.C

97 Reg.-indiguire pr.Homorod Ciucas sect.Halchiu-Feldioara

dig= 21,48 km Homorod Ciucas

intrav.: Feldioara, ter.agr., Dn.13

98 Reg.-indiguire pr.Homorod Mare sect.Ionesti-Homorod

dig= 31,7 km reg= 20,1 km

Homorodu Mare

intrav.: Ionesti, Drauseni, Cata, Homorod, ter.agr., ferma fost CAP, ferma fost IAS, linie CF, Dj.132.B

99 Reg.-indiguire pr.Cincu la Cincu dig= 3,5 km Cincu intrav.Cincu, Dj.105.A

100 Reg.pr.Cozd sect.Lovnic-Dacia reg= 20,58 km Cozd intrav.: Lovnic, Jibert, Cata, ter.agr., Dj.105.A

101 Indiguire r.Porumbacu in loc.Porumba- cu de Jos si Sus

dig = 8,5 km pr.Porumbacu

85 case, 0,8 kmDC, 80 ha terene agr.

102 Indiguire pr.Noul in Noul Roman si Bruiu

dig=1,55 km pr.Noul 100 case, 1,4 km DC

103 Indiguire r.Cibin la Sibiu dig=6,1 km r.Cibin 645 case, 9 obiective econ., 3,2 km DJ,25



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 11

Nr. crt.



apa Zona aparata

ha teren agricol

104 Indiguire r.Cibin la Bungard dig=3,2 km r.Cibin 63 case, 1,1 km DC, 30 ha teren agric.

105 Indiguire pr.Albac la Dealu Frumos si Vard

dig=6,9 km pr.Albac 50 case, 35 ha teren agricol,

106 Indiguire r.Hartibaciu la Agnita dig=3,2 km r.Hartibaciu 156 case, 6 obiective economice, 9 ha teren agricol, 2,8 km strazi

107 Indiguirea pr.Halmer si Hartibaciu la Halmer si Hartibaciu

dig=3,07 km pr.Halmer si r.Hartibaciu

33 case, 2 km DC, 5 ha teren agricol

108 Indiguire r.Hartibaciu la Benesti dig=2,12 km r.Hartibaciu 65 case, 1,9 km CF, 0,7 km DC

109 Indiguire r.Hartibaciu la Altana dig=1,03 km r.Hartibaciu 66 case, 0,8 km DC, 0,9 km CF

110 Indiguire r. Hartibaciu la Casolt dig=1,8 km r.Hartibaciu 42 case, 0,7 km CF, 0,4 km DC

111 Indiguire incinte agricole in lunca r.Hartibaciu

dig=92,846 km

r.Hartibaciu si afluenti

2800 ha teren agricol

112 Regularizare pr.Porumbacu si Liscov la Porumbacu de Sus

reg=13,337 km

pr.Porumbacu si Liscov

intravilan Porumbacu de Sus si P. de Jos

113 Regularizare pr.Noul la Noul Roman si Bruiu

reg=2,004 km pr.Noul intravilan Noul Roman si Bruiu

114 Regularizare pr.Cibin la Gura Raului

reg=3,7 km pr.Cibin 360 case

115 Regularizare pr.Cibin la Sibiu reg=9,5 km pr.Cibin intravilan Sibiu

116 Regularizare r.Cibin la Bungard reg=3,210 km r.Cibin intravilan Bungard

117 Regularizare pr.Saliste la Saliste reg=2,8 km pr.Saliste intravilan Saliste

118 Regularizare pr.Saliste la Saliste reg=2,8 km pr.Saliste intravilan Saliste

119 Regularizare pr.Serpuita la Sura Mare

reg=1,5 km pr.Serpuita 75 case, 0,5 km DC, 4,5 ha teren agr.

120 Regularizare r.Hartibaciu la Agnita

reg=6,1 km r.Hartibaciu intravilan Agnita

121 Regularizare r.Hartibaciu la Casolt, Hosman si Benesti

reg=45,400 km

r.Hartibaciu 1500 ha teren agricol

122 Zid de sprijin la Cristian pe .Cibin L=1,09 km r.Cibin intravilan Cristian

123 Zid de sprijin la Sibiel pe pr.Sibiel L=1,5 km pr.Sibiel intravilan Sibiel

124 Zid de sprijin la Rasinari pe pr.Steaza si Valea Caselor

L=3,06 km pr.Steaza si Valea Caselor

intravilan Rasinari

125 Diguri contur acumularea Arpasu la Arpasu de Jos

dig=9,278 km r.Olt extravilan si terenuri agricole

126 Diguri contur ac. Scoreiu la Scoreu

dig=5,461 km r.Olt extravilan si terenuri agricole

127 Diguri contur acumularea Avrig la Avrig-Porumbacu de Jos

dig=20,860 km

r.Olt extravilan si terenuri agricole



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 12

Nr. crt.



apa Zona aparata

129 Regularizare pr.Olanesti la Olanesti Bai


pr.Olanesti intravilan Olanesti Bai

130 Regularizare pr.Olanesti la P.Maglasi


pr.Olanesti intravilan Pausesti Maglasi

131 Regularizare pr.Serbaneasa la Stoiceni

reg=4,0 km pr.Serbaneasa

intravilan Stoiceni

132 Regularizare pr.Bujoreanca la Bujoreni


pr.Bujoreanca

intravilan Bujoreni

133 Regularizare pr.Luncavat la Vaideeni


pr.Luncavat intravilan Vaideeni

134 Indiguire pr.Bistrita la Babeni dig=2,0 km pr.Bistrita intravilan Babeni

135 Indiguire pr.Luncavat la Marcea dig=1,0 km pr.Luncavat intravilan Marcea

136 Indiguire pr.Arseanca la Babeni dig=1,0 km pr.Arseanca intravilan Babeni

137 Regularizare pr.Hinta la Baile Govora

reg=1,0 km pr.Hinta intravilan Govora Bai

138 Regularizare pr.Oltet la Gradistea reg=4,7 km dig=4,7 km ap.mal=0,62 km

pr.Oltet intravilan Gradistea

139 Regularizare pr.Oltet la Alimpesti reg=3,0 km dig=3,0 km

pr.Oltet intravilan Alimpesti

140 Regularizare pr.Oltet la Alunu reg=4,2 km dig=2,1 km ap.mal=2,0 km

pr.Oltet intravilan Alunu

141 Regularizare pr.Topolog la Milcoiu

reg=2,1 km dig=0,3 km

pr.Topolog intravilan Milcoiu

142 Indiguire pr.Olanesti la Olanesti Bai

dig=2,3 km pr.Olanesti intravilan Olanesti Bai

143 Indiguire pr.Topolog la Galicea dig=2,45 km pr.Topolog intravilan Galicea

144 Regularizare pr.Olanesti la Vladesti


pr.Olanesti intravilan Vladesti

145 Regularizare pr.Coisca la Jiblea reg=2,3 km dig=1,2 km ap.mal=1,7 km

pr.Coisca intravilan Jiblea

146 Regularizare pr.Govora la Bunesti


pr.Govora intravilan Bunesti

147 Regularizare pr.Govora la Mihaesti


pr.Govora intravilan Mihaesti



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 13

Nr. crt.



apa Zona aparata

148 Regularizare pr.Otasau la P.Otasau


pr.Otasau intravilan Pausesti Otasau manastire Dintr-un Lemn

149 Regularizare pr.Otasau la Barbatesti


pr.Otasau intravilan Barbatesti

150 Regularizare pr.Oltet la Alunu reg=7,7 km dig=10,7 km

pr.Oltet intravilan Alunu

151 Regularizare pr.Taraia la Berbesti reg=7,9 km pr.Taraia intravilan Berbesti

152 Regularizare pr.Taraia la Berbesti dig=7,8 km pr.Taraia intravilan Berbesti

153 Regularizare pr.Taraia la Berbesti reg=1,0 km dig=1,0 km

pr.Taraia intravilan Berbesti

154 Regularizare pr.Cerna la Copaceni


pr.Cerna intravilan Copaceni

156 Acumularea Malaia dig=0,298 km r.Lotru intravilan Malaia

157 Dig contur ac.Cornetu dig=8,90 km r.Olt intravilan Racovita,Copaceni,Balota

158 Dig contur ac.Gura Lotrului dig=6,425 km r.Olt intravilan Proieni, linie CF

159 Dig contur ac.Turnu dig=0,343 km r.Olt intravilan Calimanesti

160 Dig contur ac.Calimanesti dig=3,565 km r.Olt intravilan Calimanesti

161 Dig contur ac.Daesti dig=3,180 km r.Olt intravilan si extravilan Daesti

162 Dig contur ac.Rm.Valcea dig=1,902 km r.Olt intravilan Rm.Valcea si Bujoreni

163 Dig contur ac.Raureni dig=11,808 km

r.Olt intravilan Rm.Valcea

164 Dig contur ac.Govora dig=3,700 km r.Olt intravilan Rm.Valcea, Stuparei, Budesti

165 Dig contur ac.Babeni dig=19,090 km

r.Olt intravilan Babeni

166 Dig contur ac. Ionesti dig=19,934 km

r.Olt intravilan Galicea, Babeni

167 Dig contur ac. Zavideni dig=16,950 km

r.Olt intravilan Ionesti, Olanu

168 Dig contur ac.Dragasani dig=19,300 km

r.Olt intravilan Dragasani, Vulturesti

169 Dig contur ac.Vladesti pe pr.Olanesti

dig=1,597 km pr.Olanesti intravilan Vladesti

171 Indiguire pr.Iminog la Schitu-Valcele

dig=5,4 km pr.Iminog 259 case, 180 ha , 7 obiective econ

172 Indiguire r.Olt zona Moldoveni-Islaz

dig=33,6 km r.Olt 1810 case, 12300 ha

173 Indiguire pr.Siu dig=9,6 km pr.Siu 35 case, 2250 ha



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 14

Nr. crt.



apa Zona aparata

174 Regularizare pr.Gemartalui la Bals, Baldovinesti, Vulpeni

reg=22,0 km pr.Gemartalui

intravilan localitati, 730 ha teren agr.

175 Regularizare pr.Gengea la Barza, Bals si Bobicesti

reg=12,5 km pr.Gengea intravilan localitati, 500 ha

176 Regularizare pr.Gologan la Caracal

reg=9,8 km pr.Gologan intravilan Caracal

177 Regularizare r.Olt la Islazi-Moldoveni

reg=17,0 km r.Olt 970 case, 4300 ha

178 Aparare mal r.Oltet la Racovita ap.mal=0,5 km

r.Oltet 10 case, 0,5 km strazi

179 Aparare si consolidare mal r.Olt la Islaz - Moldoveni

ap.mal=1,3 km

r.Olt 970 case, 4300 ha

180 Dig contur ac. Strejesti dig=25,80 km r.Olt intravilan localitati

181 Dig contur ac.Arcesti dig=21,14 km r.Olt intravilan localitati

182 Dig contur ac.Slatina dig=15,866 km

r.Olt intravilan localitati

183 Dig contur ac.Ipotesti dig=29,869 km


184 Dig contur ac.Draganesti dig=42,18 km r.Olt intravilan localitati

185 Dig contur ac.Frunzaru dig=38,171 km


186 Dig contur ac.Rusanesti dig=30,628 km


187 Dig contur ac.Izbiceni dig=28,367 km


188 Indiguire fluviul Dunarea sector Potelu - Corabia

dig=32,4 km Dunarea 14 445 ha, intravilan Potelu, Ianca, Gura Padinii, Hotaru, Orlea



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 15

TABEL 4

LACURI DE ACUMULARE NEPERMANETE

Nr. crt.

Judetul Localizare

Curs de apa

Lacul nepermanent

Volum NNR

(mil.mc)

Obiective aparate

1 Brasov Racadau Valea Cetatii 0,17 cartier Racadau

2 Sibiu Hartibaciu Hartibaciu

Retis Benesti

4,00 4,60

loc.aval de baraj loc.aval de baraj

3 Olt Oboga Vladila Redea Redea Comanca Comanca Comanca Deveselu Gologan Gologan Gologan Gologan Alesteu Darjov Darjov

Oboga Vladila I Redea I Redisoara Comanca II Comanca I Comancuta Deveselu Caracal Draghiceni Diosti Grozavesti Alesteu Saltanesti Brebeni

1,00 2,24 2,30 0,96 1,28 0,27 0,24 0,79 0,46 1,02 0,36 1,80 0,17 2,00 0,20

loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc. Caracal loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj loc.aval de baraj



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 16

CAPITOLUL 3

MASURI NESTRUCTURALE EXISTENTE PENTRU PROTECTIA IMPOTRIVA INUNDATIILOR

Masurile nestructurale constituie o componenta importanta a protectiei impotriva inundatiilor, care constau in:

- dezvoltarea de sisteme informationale de avertizare si prognoza a viiturilor si a sistemelor decizionale de actiune operativa in timpul si dupa producerea inundatiei;

- stabilirea de reguli de exploatare a acumularilor bazate pe informatii prognostice asupra caracteristicilor, duratei si momentului producerii viiturii;

- planificarea si managementul teritoriului expus inundatiilor prin zonarea albiei majore, elaborarea hartilor de risc, introducerea restrictiilor de realizarea a unor noi constructii in albia inundabila si planificarea utilizarii terenului agricol in mod adecvat;

- dezvoltarea cadrului legal de functionare si coordonare a institutiilor responasibile cu elaborarea strategiilor si deciziilor operative la nivel, local, bazinal, regional si national;

- elaborarea si /sau actualizarea de regulamente, planuri de actiune operativa si modele de interventie pentru diverse scenarii de viitura, precum si de sisteme de cooperare cu apararea civila si populatia;

- activitati de constientizare a factorilor de decizie ( de la nivel local, comunal pana la nivel central) si a populatiei situate in zonele inundabile privind marimea riscului de inundatie, pagubele potentiale, pericolul pierderilor de vieti omenesti, modurile de interventie si de aparare, respectiv mijloacele si metodele de atenuare a efectelor inundatiilor;

- dezvoltarea unor instrumente economice adecvate: asigurari de bunuri materiale prin societatile de asigurare-reasigurare, criterii de negociere intre factorii implicati in zonele inundabile, sisteme de despagubiri, care



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 17

sa permita acceptarea unei vulnerabilitati rezonabile in beneficiul general al ocupantilor din zonele critice.

3.1. SISTEMELE DE AVERTIZARE – ALARMARE EXISTENTE IN BAZINELE HIDROGRAFICE SI STAREA ACESTORA

3.1.1 Definirea sistemului informational hidrometeorologic

Conform definitiei din „Regulamentul nr.12/20005 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale”, aprobat prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 638/12.05.2005 şi al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 420/11.05.2005, sistemul informational hidrometeorologic consta in observarea, masurarea, inregistrarea si prelucrarea datelor meteorologice si hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizarilor si alarmarilor, precum si in transmiterea acestora factorilor implicati in managementul situatiilor de urgenta, conform schemei fluxului informational definit in planurile de aparare bazinale, in vederea luarii deciziilor si masurilor acestora.

Figura 1 – Schema generala a fluxului informational hidrometeorologic

Conform Ordinelor mai sus amintite, schema sinoptica a sistemului informational hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic, contine urmatoarele date si informatii referitoare la:



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 18

unitatile meteorologice si hidrologice din bazin;

comitetele judetene, municipale, orasenesti, comunale;

obiectivele care trebuie avertizate direct;

legaturile cu Centrul operativ al Administratiei Nationale “Apele Romane”, (ANAR) Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) si cu Centrul Operativ pentru situatii de urgenta din Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), precum si cu Directiile Apelor vecine si organele de resort din tarile vecine.

3.1.2. Structura si functiile sistemului informational

La nivelul ANAR, sistemul informational este bazat pe o Retea Nationala de Transmisie a datelor de gospodarire apelor (RNTDGA) structurata pe 4 niveluri, si anume, de jos in sus:

Nivelul 4 – nivelul local care include unitati de producere a datelor (statii hidrometrice si de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor statii de colectare judetene);

Nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial si sub-bazinal care include unitatile de colectare a datelor hidrologice (SGA si statii hidrologice), aflate in subordinea Directiilor de Ape;

Nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale din cadrul Directiilor de Ape;

Nivelul 1 – nivelul national care cuprinde Centrul National de decizie de la nivelul Administratiei Nationale „Apele Romane”, INHGA si Ministerului Mediului si Padurilor.

Prin acest sistem sunt transmise atat informatii operative - fluxul rapid (date hidrologice, privind poluari accidentale, accidente la constructiile hidrotehnice, etc) cat si informatii in flux lent ( prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).

Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control, permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea calităţii datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente-tip, colapsuri etc.

Ca regulă, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat de serviciile de dispecerat pentru gospodărirea apelor, care, în



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 19

afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au de asemenea rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei administraţii bazinale de gospodărire a apelor.

Întregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, având în vedere că el transmite şi procesează informaţii referitoare la fenomene naturale periculoase, accidente la lucrările hidrotehnice sau poluări accidentale. Informaţiile furnizate de acest sistem, fundamentează deciziile necesare pentru diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.

Sistemul informaţional ANAR asigură următoarele funcţii:

1. Colectarea datelor si informaţiilor

2. Transmiterea datelor si informaţiilor

3. Procesarea datelor si informaţiilor

4. Stocarea datelor si informaţiilor

5. Diseminarea datelor si informaţiilor

6. Structuri de interventie

Colectarea datelor se face printr-o retea de monitorizare alcatuita din:

statii hidrometrice si posturi pluviometrice;

acumulari permanente si nepermanente;

posturi pluvio din reteaua proprie Directiilor de Ape, situate la cantoane;

prize de apa, aductiuni,etc;

Date furnizate din reteaua ANM:

- statii meteo si posturi pluvio;

- prognoze si avertizari meteorologice;

- harti sinoptice si radar furnizate de terminalele SIMIN;

Date obtinute din activitatea de prognoza hidrologica:

o Prognoze hidrologice realizate la Centrul National de Prognoza Hidrologica din INHGA



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 20

Centrul National de Prognoza Hidrologica din INHGA elaboreaza prognoze hidrologice pe care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor si la Centrele operative bazinale;

o Detalieri ale prognozelor realizate in Centrele operative Bazinale

Serviciile hidrologice din cadrul administratiilor bazinale de apa elaboreaza prognoze hidrologice pe cursurile de apa si statiile hidrometrice din bazin, din care sa rezulte situatia la zi, prognoza pentru 24 de ore si valorile culminatiei raportate la cotele de aparare, pe care le transmite Centrelor operative ale Sistemelor de Gospodarire a a Apelor pentru a fi diseminate la obiectivele hidrotehnice si la Comitetele locale prin Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta.

Transmisia datelor este asigurata de infrastructura existenta la sediul fiecarei administratii bazinale, reprezentata prin:

reteaua de radiotelefonie

reteaua de telefonie fixa si mobila, scanner si fax;

reteaua de calculatoare existenta si legaturile cu sistemele de gospodarire a apelor de la nivelul fiecarui judet din bazin;

reteaua VPN dintre Directiile bazinale si ANAR.

Structuri de interventie, compuse din:

Sistemele de Gospodarire a Apelor, care au constituite, la nivel de judete, formatii de interventie operativa (utilaje si personal);

Sistemele hidrotehnice si formatiile de interventie ale acestora;

Inspectoratele Judetene pentru Situatii de Urgenta cu personal specializat in interventii la inundatii;

Consiliile locale pentru situatii de urgenta ale unitatilor administrativ – teritoriale prin formatii proprii de interventie



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 21

3.2. DESCRIEREA SISTEMULUI INFORMATIONAL LA NIVELUL DISTRICTULUI DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

3.2.1 Reteaua de monitorizare existenta in DBH OLT

Colectarea datelor se face printr-o retea de monitorizare alcatuita din:

statii hidrometrice, din care:

103 statii hidrometrice de baza, din care 16 sunt statii automate, instalate in cadrul proiectului DESWAT (urmeaza a se instala inca 88 statii hidrometrice si 17 statii pluviometrice); 103 statii au pluviometre;

statiile meteorologice si posturile pluviometrice din reteaua ANM;

10 acumulari.

3.3. PLANUL DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR

In conformitate cu ordinele mentionate mai sus, la nivelul fiecarui bazin hidrografic se intocmesc Planuri bazinale de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor, secetei hidrologice, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor acidentale” si “Planuri judetene de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiii hidrotehnice si poluarilor accidentale”.

Planul de aparare al comitetului judetean reprezinta o sinteza a planurilor comitetelor si ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice si a planurilor de avertizare – alarmare in aval de baraje.

Comitetele municipale, orasenesti si comunale pentru situatiii de urgenta intocmesc planuri de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale, cu asistenta tehnica din partea unitatilor de gospodarire a apelor din cadrul ANAR.

Planurile de aparare pe bazine hidrografice se constituie prin asamblarea planurilor judetene de aparare si se întocmesc de cãtre Directiile de Ape, se verificã de cãtre Administratia Nationalã "Apele Române" si se aprobã de Comitetul ministerial pentru situatii de urgentã.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 22

CAPITOLUL 4

IDENTIFICAREA PRELIMINARA A ZONELOR CU POTENTIAL SEMNIFICATIV DE RISC LA INUNDATII

In DBH Olt sunt inca supuse riscului la inundatii circa 100 de localitati, 4000 de locuite si circa 11 mii hectare terenuri agricole.

Zonele de risc la inundatii din revarsarea cursurilor de apa sunt prezentate in tabelul 5.

STUDII PRIVIND DETERMINAREA ACTIUNILOR, MASURILOR, OPTIUNILOR SI SOLUTIILOR PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR GESTIONARII INTEGRATE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE


B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 23

Tabel 5

Nr. crt.

Judetul Curs de apa Localitatea Obiective periclitate

1 Harghita R.Olt R.Olt R.Olt R.Olt R.Olt R.Olt Pr. Chendres R.Olt R.Olt Pr.Frumoasa Pr.Pustnic Pr.Racu Pr.Fisag Pr.Fisag R.Olt si pr.Fisag Pr.Casin Pr.Homorodul Mic Pr.Homorodul Mic Pr.Homorodul Mic Pr.Homorodul Mic Pr.Homorodul Mare

Orasul Balan Sandominic Carta Danesti M.Ciuc Sancraeni Sancraeni Tusnad sat Tusnad Bai Frumoasa Pauleni Mihaileni Ciucsangiorgiu Sanmartin Sansimion Plaesii de Jos Oras Vlahita Capalnita Lueta Ocland Martinis

- 38 case , 3 blocuri locuinte, 2 institutii publice - 40 case, 3 unitati economice, 16 ha teren agricol - 80 case, 38 ha teren agricol, 10 drumuri comunale - 55 case, 84 ha teren agricol - 60 case, 75 ha teren agricol - 45 case, 300 ha teren agricol - 3 case, 16 gospodarii, 30 ha teren agricol - 40 case, 75 ha teren agricol, 5 drumuri comunale - 2 unitati economice, 10 ha teren agricol - 600 case, 150 ha teren agricol, 3 unitati economice - 2 case, 25 ha teren agricol - 45 case, 60 ha teren agricol - 20 case, 150 ha teren agricol, 2 poduri - 15 case, 80 ha teren agricol - 80 case, 150 ha teren agricol, 5 drumuri comunale, 10 poduri

si podete - 30 case, 80 ha teren agricol, 16 drmuri comunale, 3 drumuri

judetene - 40 case, 95 ha teren agricol, 1 unitate economica, 5 drumuri

judetene - 60 case, 80 ha teren agricol - 40 case, 60 ha teren agricol - 60 case, 100 ha teren agricol, 5 drumuri judetene - 80 case, 150 ha teren agricol, ferma piscicola



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 24

Nr. crt.


2 Covasna R.Olt R.Olt R.Olt R.Olt R.Olt R.Olt R.Olt Pr.Bretcu Pr.Ghelinta Pr.Casin Pr.Covasna Confluenta parau Covasna cu Raul Negru

Bixad Micfalau Malnas Bai Olteni Bodoc Zoltan Ghidfalau Bretcu si Lemnia Ghelinta Sanzieni Pachia si Borosneu Mare Reci

- grup de case si gara CFR, - grup de case si cariera - grup de case, Fabrica de alcool - grup de case si moara - grup de case - grup de case - grup de case - teren agricol si faneata - gospodarii, poduri si podete - teren agricol, DN11B - teren agricol - lac piscicol si agrement

3 Brasov R.Olt Pr.Cheu si Poienilor Valea Seaca Valea Morii, pr.Ograzii si Cernat Pr.Sinca Pr.Felmer Pr.Zizin

Sona, Halmeag, Comana, Crihalma, Parau,Venetia, Sercaia Mun.Brasov Budila Mun.Sacele Poiana Marului si Paltin Barcut, Soars , Sclistat si Felmer Zizin si Purcareni

- 5 500 ha teren agricol, 1,2 kmDJ si 2,5 km DC - cartierele Schei si Noua - intravilan localitate - intravilan localitate -intravilan localitati -intravilan localitati -intravilan localitati



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 25

Nr. crt.


3 Brasov Pr.Tarlung R.Olt

Tarlungeni Podu Olt -Harman

-intravilan localitate -35 ha teren agricol, 1,2 km DJ

Pr. Vulcanita Pr.Sarat Pr.Savastreni

Halchiu Racos Beclean

- 70 imobile, 5,5 km strazi , 20 ha teren agricol, podete - 45 imobile, 2,5 km strazi , 15 ha teren agricol - 60 imobile, 30 ha teren agricol, 3,5 km strazi, pod CFR

4 Sibiu R.Cibin Pr.Avrig R.Hartibaciu Pr.Cartisoara Pr.Racovita

Selimbar, Bungard, Mohu, Vestem si Talmaciu Oras Avrig Altana Cartisoara Racovita

- terenuri agricole si fanete -linii electrice, poduri, canalizare oras - 70 ha teren agricol, CF ingusta - 20 case, 1 scoala, pod - 30 case

5 Valcea Pr.Dosu Pr.Salatrucel R.Bistrita Pr.Cerna R.Oltet Pr.Geamana Pr.Otasau Pr.Muereasca Pr.Hinta Pr.Taraia

Perisani Salatrucel si Berislavesti Babeni Vaideeni si Slatioara Lalosu Dragoesti Pietrari Muereasca Govora Bai Polovragi

- 20 gospodarii, DC Perisani -59 gospodarii,100 ha teren agricol, 8,2 km DC si DJ, 5 poduri din beton - sursa alimentare cu apa potabila a loc.Babeni 1 gospodarie, 5 ha teren agricol - 46 gospodarii, 4,5 kmDC si DJ, un pod beton - 30 gospodarii, 150 ha teren agricol - 249 gospodarii, 198 ha teren agricol, 8 km DJ si DC, 2 poduri din beton - 9 gospodarii, 53 ha teren agricol, 8 poduri 17 km DC si DJ - 15 gospodarii, 111 ha teren agricol, 10 km DC 7 poduri si podete - 40 gospodarii, 15 ha teren agricol, strand , 1 obiectiv socio-economic, 1 km LIT -50 ha teren agricol, 2 gospodarii, 1 pod si 2 punti pietonale



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 26

Nr. crt.


5 Valcea Pr. Sarat

Ocnele Mari

- 9 obiective sociale, reteaua de apa a orasului 20 ha teren agricol

6. Olt Pr.Darjov Pr.Iminog Pr.Iminog Pr.Iminog Pr.Beica Pr.Barlui si r.Oltet Pr.Calui Pr.Barlui R.Oltet si pr.Rosu Pr.Gemartalui Pr.Teslui Pr.Streharet Pr. Milcov Pr.Iminog Pr.Mamu Pr.Bazavan,Dalga Pr.Beica Pr.Oltisor Pr.Teslui Pr.Cungrea Pr.Darjov Pr.Darjov Pr.Buleasa si r.Gubandru

Brebeni Schitu Valcele Izvoarele Carlogani Morunglav Oboga Bobicesti Dobrun Vulpeni Teslui Mun.Slatina Milcov Maruntei Strejesti Gradinari Plesoiu Piatra Olt Farcasele Cungrea Priseaca Valea Mare Baldovinest

- 300 case, 2 obiective economice - 200 case, 200 ha teren agricol, 20 obiective economice - 700 ha teren agricol, 20 case, 3 obiective economice -64 case,130 ha teren agricol, 3 obiective economice - 300 case, 200 ha teren agricol, 3 obiective econ. - 40 case si 400 ha teren agricol - 40 case, 50 ha teren agricol - 100 ha teren agricol, 1,0 km DC - 200 ha teren agricol, sat Ulmet si Osica de Jos - 300 ha teren agricol, 10 case - 40 case, 60 ha teren agricol - 70 case, 7 ha teren agricol, 4,0 km strazi -100 ha teren agricol, 3 obiective socio-economice - 245 ha teren agricol - 70 case, 70 ha teren agricol - 60 case, 400 ha teren agricol - 10 case, 100 ha teren agricol - 150 ha teren agricol - 600 ha teren agricol - 60 case, 100 ha teren agricol - 15 case, 150 ha teren agricol, 1 obiectiv economic - 100 case, 300 ha teren agricol, 1 obiectiv economic -200 case, 900 ha teren agricol



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 27

CAPITOLUL 5

EVALUAREA PRELIMINARA A RISCULUI LA INUNDATII

5.1. INUNDATIILE - FENOMEN NATURAL

Inundatiile, constituie fenomene naturale, componente ale ciclului hidrologic al Planetei, cel mai viguros ciclu natural care conditioneaza nu numai vremea si clima Pamantului, ci reprezinta si factorul principal care a modelat si continua sa modeleze fata pamantului.

Inundatii s-au produs si se vor mai produce, ele marcand in permanenta evolutia omenirii. De alungul timpului, cea mai mare inundatie care a lasat urme impresionante in memoria ancestrala a omenirii este cunoscuta sub numele generic de potop. El apare atat in mitologiile popoarelor de pe tot globul cat si in Biblie. Descoperirile arheologice au aratat ca potopul a fost un eveniment major, real, care a afectat intreg Pamantul. Catastrofa a fost precedata si de alte evenimente: boli neobisnuite care au afectat oamenii si animalele, o seceta neobisnuita care a precedat inundatiile.

Inundatiile, in pofida efectelor lor au avut si un important rol pozitiv in evolutia omenirii. Sa amintim doar faptul ca existenta si supravietuirea vechiului Egipt depindea de inundatiile anuale ale Nilului considerate ca fiind cel mai important eveniment al anului, intelegerea rolului inundatiilor facandu-i pe egipteni sa caute sa desluseasca modul de producere a fenomenului si sa ajunga chiar sa faca predictii asupra evolutiei lui. Asa se face ca in Egipt a inceput inca din timpuri imemoriale sa se marcheze pe cheuri sau pe zidurile exterioare ale templelor situate pe malurile fluviului, nivelurile Nilului, pe tot cursul sau din amonte de prima cataracta. Este ceea ce oamenii de stiinta au numit ulterior nilometre, prima masurare din istorie a nivelurilor apei si care probabil permitea si o masurare cantitativa a debitului Nilului.

Pusi in situatia de a face fata unor probleme serioase de inundatii, egiptenii au introdus treptat si un sistem de alarmare incluzand numeroasele temple cu nilometrele lor. Pe masura ce se apropia sezonul inundatiilor, nivelurile Nilului erau supravegheate cu si mai multa grija si comparate cu martorii din anii



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 28

anteriori. Mesaje rapide erau trimise incepand de la cele mai indepartate posturi hidrometrice din amonte pentru a raporta ultimul nivel in Capitala.

O alta civilizatie, contemporana cu cea egipteana si a carei existenta era strans legata de producerea inundatiilor a fost cea asiro – babiloniana, dezvoltata in Mesopotamia, unde se pare ca isi are originea povestirea despre Noe. Aici a fost elaborat faimosul Cod al lui Hammurabi, cea mai completa culegere de legi sumeriene si babiloniene, si care a influentat si legile moderne ale apei.

Tot inundatiile au fost fenomenele ce au marcat existenta unei alte civilizatii antice, China fiind o alta cultura care a avut mult de luptat cu inundatiile. Aspectul vechii Chine este greu de imaginat in prezent. Gratie activitatilor umane de secole, campiile uscate si sanatoase au luat locul pamanturilor miscatoare, nesanatoase. Chinezii au fost primii care pornind de la mitul creatiei, au transformat tema apelor ridicate intr-o dezbatere pur administrativa:

sa se realizeze diguri si canale care sa constranga Fluviul Galben sa aiba un anumit curs conform unor criterii ingineresti bine stabilite? – solutia confucianista, sau,

sa lase fluviului un curs cat mai natural, cu cat mai putine constrangeri? – solutia taoista.

Trebuie mentionat ca aceasta disputa initiata intre anii 8 i.C. si 60 d.C. a continuat aproape 2000 de ani si este si astazi actuala.

O privire succinta asupra fenomenului de inundatii produs in ultimii 4-5000 de ani si actiunilor umane de protectie impotriva acestui fenomen evidentiaza faptul ca de-a lungul timpului generatii dupa generatii de oameni s-au implicat in actiuni de reducere a efectelor inundatiilor. Cateva mii de ani, actiunile intreprinse au fost mai mult sau mai putin empirice, din moment ce abia in anul 1674 francezul Perrault, masurand precipitatiile cazute in bazinul hidrografic al raului Sena a determinat pentru prima data elementele scurgerii, fapt ce poate fi considerat ca primul experiment cantitativ al relatiei ploaie – scurgere.

Pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea desi inundatiile catastrofale sunt mentionate in numeroase documente, avem prea putine date asupra acestor fenomene, izvoarele istorice cuprinzand mai mult date calitative asupra fenomenului.

Dintr-o cronologie realizata de Nicolae Topor, in tabelul 6, se prezinta pentru teritoriul Romaniei cativa ani in care s-au produs mari inundatii.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 29

Tabel 6

ANUL EVENIMENTUL

989 Primavara, mari inundatii in Europa Centrala. Inundatii in Campia Tisei.

1096 In Europa Orientala primii cruciati sunt deranjati de inundatii. Inundatii in Campia Tisei.

1280 Inundatii mari provocate de revarsarea Dunarii. Inundatii in Campia Tisei.

1401 An ploios: de la 12 martie pana la 17 septembrie in continuu ploaie, furtuni, grindina si inundatii.

1433 Revarsarea Dunarii care la intrarea pe teritoriul nostru atinsese latimea de 12 mile.

1490 Mai, iunie si iulie cu ploi mari si furtuni stricatoare. Mare revarsare a Dunarii.

1526 August ploios. Inundatii mari care au spalat zidurile Brasovului.

1533 In iunie au fost asemenea inundatii in Tara Barsei ca de la biserica Sf. Bartolomeu peste campie spre Olt se vedea numai apa; inundatii in Bucuresti in care moare domnul Valahiei Vlad Inecatul.

1616 Iunie si iulie in toata Transilvania si provinciile vecine au fost ploi mari si ruperi de nori cu inundatii care au adus pagube pamantului.

1779

Iulie ploios cu inundatii mari cum nu s-au mai vazut de 114 ani, tot campul intre Cristian – Ghimbav – Brasov era o mare de apa adanca de cativa coti. Revarsarea Oltului pe strazile orasului Ramnicu Valcea.

1897 Inundatii pe Dambovita: cartierele Grozavesti si Caramidari. Raurile Vedea, Arges, Buzau, Siret si Prut s-au umflat cum de zeci de ani nu s-a mai vazut.

1912 An foarte ploios indeosebi in lunile septembrie – noiembrie. Mari inundatii in Banat.

Inundatiile, dezastrul natural cel mai raspandit din punct de vedere geografic

Daca mii de ani hazardul a fost privit ca o componenta a ordinii cosmice, astazi privim hazardul ca pe un eveniment extrem in mediul natural sau amenajat care influenteaza advers viata, proprietatea si activitatile umane, conducand la dezastru.

O definitie larg acceptata a hazardului este cea formulata de Burton (1978). Potrivit acesteia hazardurile naturale sunt acele elemente ale mediului fizic inconjurator care afecteaza omul si sunt produse de forte exterioare. In acest sens termenul de hazard natural se refera la totalitatea fenomenelor atmosferice, hidrologice, geologice etc. care datorita localizarii, severitatii si frecventei lor au potentialul de a afecta oamenii, structurile, activitatile.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 30

Trebuie facuta precizarea ca nu orice hazard duce la dezastru, adica la perturbarea grava a vietii, la pierderi de vieti omenesti, iar pentru revenirea la situatia anterioara sa fie necesara o mobilizare speciala a serviciilor publice.

Din cele 20 de evenimente ce sunt considerate dezastre naturale, inundatiile ocupa primul loc in ceea ce priveste raspandirea geografica, numar de evenimente si numar de persoane afectate.

Consecintele inundatiilor asupra omului si societatii umane variaza in functie de caracteristicile fizice ale inundatiilor, de populatia expusa si de solicitarea structurilor.

Printre cele mai semnificative consecinte ale inundatiilor se numara:

pierderile de vieti omenesti;

distrugerea totala sau partiala a locuintelor, obiectivelor economice, a retelelor de transport de utilitati etc.;

pierderi de bunuri mobile, dotari, alimente, produse agricole si industriale;

pierderi de septel, de culturi agricole, de lucrari de irigatii si de combatere a eroziunii solului;

intreruperea serviciilor de aprovizionare cu apa, poluarea apei.

La toate acestea se adauga producerea unor consecinte secundare cum ar fi:

oameni ramasi fara locuinte;

foamete;

pierderea mijloacelor de existenta, destabilizarea pietelor;

aparitia de boli datorita contaminarii sistemelor de alimentare cu apa;

dezintegrare sociala si traume individuale.

Dezastrele sunt o parte a unui ciclu natural firesc, dar in fata caruia omul nu poate ramane indiferent deoarece dezvoltarea economica mondiala este puternic afectata de efectele asociate acestor dezastre. Este motivul pentru care mnagementul dezastrelor a devenit in ultimele decenii o preocupare mondiala, promotorul acestei actiuni fiind Organizatia Natiunilor Unite prin organismele sale special create dar si alte organizatii internationale precum Uniunea Europeana, Organizatia Statelor Americane (OAS) s.a.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 31

Periodic sunt publicate rapoarte privitoare la principalele dezastre produse si efectele lor. Astfel, potrivit Raportului Oficiului Natiunilor Unite pentru Dezastre (UNDRO) referitor la perioada 1967 – 1991 si publicat in anul 1993 in intervalul mentionat s-au produs:

un numar de 1358 de inundatii (17,5% din totalul evenimentelor considerate in categoria dezastrelor), urmeaza furtunile cu 10,6%,cutremurele cu 9,8% s.a.;

numarul total de pierderi de vieti omenesti datorita inundatiilor – 3048700 adica 4,17% din totalul pierderilor de vieti omenesti datorat dezastrelor;

numarul total de persoane ranite: 266336 (reprezentand 15,80% din totalul ranitilor;

numarul de persoane afectate ca urmare a producerii inundatiilor: 1,057193111 miliarde (reprezentand 35,67% din totalul populatiei afectate de dezastre).

Alaturi de organizatiile amintite, tot mai multi cercetatori se apleaca asupra istoriei inundatiilor, a evolutiei lor ca fenomen si mai ales a efectelor acestora asupra omului si societatii. Astfel, Davis [1992] consemneaza producerea a 118 inundatii catastrofale de la potopul biblic si pana la sfarsitul secolului trecut iar Wassef [1993] a numarat numai in intervalul 1947 – 1991, 87 de mari inundatii care au lasat fara adapost 50000 de oameni pe an.

Din punct de vedere al pierderilor de vieti omenesti cele mai devastatoare inundatii din secolul XX s-au produs in China in anul 1931 cand si-au pierdut viata 3,7 milioane locuitori (OFDA/CRED IDD).

Dealtfel, pentru intreg secolul XX pierderile anuale de vieti omenesti ca urmare a producerii inundatiilor au fost de 72000 oameni. Si pierderile materiale produse de inundatii au fost imense, in alelasi interval de timp (1900 – 2000) ele atingand valoarea de 206,6 miliarde $ (OFDA/CRED IDD).

In ceea ce priveste numarul persoanelor ramase fara adapost ca urmare a inundatiilor, cel mai mare dezastru s-a produs tot in China in anul 1887 unde ca urmare a revarsarii Fluviului Galben au ramas fara adapost 10 milioane de oameni, in timp ce 1,5 milioane si-au pierdut viata [Davis, 1992; UN, 1976].

Si teritoriul Romaniei a avut si are mult de suferit de pe urma inundatiilor provocate de revarsarea cursurilor de apa.

Pentru a reflecta principalele efecte ale acestor fenomene vom face apel la statistica mondiala privind inundatiile produse in Romania.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 32

In datele statistice prezentate de diferite organisme si institutii mondiale exista numeroase referiri la inundatii produse in Romania in ultimii 80 de ani. Desi nesistematice si incomplete, aceste date prezinta totusi interes pentru cercetatorii romani ai fenomenelor de inundatii produse pe teritoriul Romaniei , in special in intervalul 1970 – 1989, cand efectele inundatiilor, mai ales in privinta numarului de victime omenesti erau considerate ca nefiind de natura a fi facute publice. Ce mai trebuie remarcat este referirea la unele inundatii care au facut multe victime omenesti in deceniul al III-lea al secolului XX, dar necunoscute romanilor.

Astfel, dupa sursa EM-DAT The OFDA/CRED International Disaster Database – Universite Catholique de Louvain – Brussels – Belgium, care a stat pentru intervalul 1980 – 2000 si la baza Raportului ONU amintit, rezulta o serie de date privind anii de inundatii mari si principalele lor efecte pe teritoriul Romaniei si care se prezinta in cele ce urmeaza.

Perioada 1920 – 1929

Cea mai mare inundatie din perioada considerata a avut loc, potrivit sursei citate, in anul 1926 cand, s-au produs inundatii in lunca Dunarii si au fost 1000 victime omenesti.

Trebuie semnalat ca in literatura romaneasca de specialitate viitura din anul 1926, desi este amintita ea este plasata a se fi produs in bazinul hidrografic inferior al Oltului, bazinul hidrografic Arges si Lunca Dunarii aval de varsarea Oltului, dar nu se face nici o referire la pierderile de vieti omenesti.


Pentru intervalul 1930 - 1970, in literatura mondiala, in datele statistice internationale, nu mai exista nici o referire la inundatiile produse pe teritoriul Romaniei, desi se stie ca asemenea fenomene au avut loc si in anii 1931, 1932, 1933, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1944, 1945, 1948, 1950, 1952, 1966.

Dupa anul 1970 informatiile internationale privind principalele inundatii produse pe teritoriul romanesc si efectele lor devin tot mai sistematice si mai credibile.


Potrivit sursei mai sus citate, in intervalul 1970 – 2006 s-au inregistrat 14 ani de iundatii mari, din care cele din anul 1970 au fost cele mai mari din secolul XX pe raurile interioare iar cele din anul 2006 de pe fluviul Dunarea cele mai mari din ultima suta de ani. Se mentioneaza deasemenea ca au existat ani in care s-au produs chiar 2 sau mai multe valuri de inundatii.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 33

In conformitate cu datele furnizate de EM – DAT, principalele efecte ale acestor inundatii s-au tradus prin:

639 - victime omenesti;

33 – persoane ranite;

1455011 – persoane afectate;

140841 – persoane ramase fara adapost;

2920,29 mil. US $ - pagube (valoarea trebuie privita cu circumspectie, fiind o suma de pagube, neactualizata).

5.2. ACTIUNI LA NIVEL MONDIAL PENTRU IMPLEMENTAREA UNEI STRATEGII DE REDUCERE A DEZASTRELOR

Evolutia istorica a conceptului de aparare impotriva inundatiilor

In majoritatea culturilor si traditiilor, apa era considerata o sursa a vietii, ea avand in acelasi timp o valoare purificatoare. Apa era semnul vietii si al fecunditatii in civilizatiile celor doua Americi dinainte de Cristofor Columb, dar si in China, India sau Egipt. Rolul sau purificator sau binefacator este recunoscut in toate religiile lumii si in special in marile religii monoteiste. Cu toate cunostintele de care dispunem in prezent, este dificil de spus care este momentul in care omul a inteles ca apa este indispensabila supravietuirii sale. Acest moment se pierde in negura vremurilor daca tinem seama de faptul ca inainte de a deveni agricultori, primii oameni au fost mai intai vanatori si apoi pescari. Bogatia de hrana pe care o ofereau cursurile de apa l-au facut pe omul primitiv sa se apropie de acestea. Trecand apoi la viata sedentara – cea de agricultor – binefacerile legate de de existenta apei s-au inmultit. Aceasta este probalil, una dintre cauzele pentru care primele civilizatii au aparut si s-au dezvoltat de alungul cursurilor de apa: Tigrul, Eufratul, Nilul, Hwang-ho, Indusul. Apa, insa nu a fost nici in trecut, asa cum nu este nici in prezent un prieten permanent si perfect. Ea a adus si aduce binefaceri incomensurabile, dar in acelasi timp poate deveni un dusman infricosator si de nestapanit.

Deaceea, nu este de mirare faptul ca pentru a avea parte de bunavointa apei generatii intregi de strabuni si-au imaginat-o ca pe o zeitate primordiala, adesea atotputernica.

A aparut astfel primul concept de abordare a problemei inundatiilor, cel de acte ale zeilor si acceptarea inundatiilor ca pe un capriciu al naturii.

Inzestrat cu inteligenta si forta creatoate, omul a inteles ca nu poate ramane indiferent in fata naturii dezlantuite si a cautat sa o infrunte. Mileniu dupa



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 34

mileniu, secol dupa secol, an dupa an, omul si-a incercat fortele in invingerea dramaticelor izbucniri de manie ale apei. A inceput sa construiasca diguri, baraje si canale, si, incurajat de succesele sale, a creat un nou concept in abordarea problemei inundatiilor, cel de lupta impotriva inundatiilor, metafora ce este inca, uneori, utilizata si in prezent.

De-alungul timpului, natura s-a aratat prea putin intelegatoare fata de lipsa de intelepciune a omului de ocupare a dreptului ei la libera miscare si a tansmis propriile mesaje de protest asigurandu-se in acelasi timp ca mesajele sale au fost corect intelese prin inundarea sporadica a bunurilor populatiei si uneori chiar prin luarea de vieti omenesti.

Dandu-si seama ca intr-o astfel de lupta cu natura sansele sale de izbanda sunt minime, uneori chiar inexistente, omul a inceput sa inteleaga ca pentru a supravietui trebuie sa cunoasca natura si mai ales ca trebuie sa conlucreze cu ea. S-a nascut astfel noul concept de aparare impotriva inundatiilor, concept care a marcat o schimbare majora de atitudine, o imbinare intre actiunile pasive si active.

Dezvoltarea economico – sociala si evolutia stiintelor suport au condus la noi idei menite sa diminueze efectele inundatiilor. A aparut astfel un nou concept si anume acela de masuri preventive impotriva inundatiilor.

Dezvoltarea societatii democratice in tot mai multe tari, cresterea responsabilitatii sociale din ultimele decenii, au dus si ele la aparitia unui nou concept cel de management al riscului la inundatii denumit adesea cu mult mai simplu managementul inundatiilor, abordare in care constientizarea si implicarea populatiei au un rol determinant.

In afara faptului ca inundatiile au adus de-a lungul istoriei si mai aduc inca multe nenorociri, ele au insa si un rol catalizator al schimbarilor privind modul de abordare al protectiei impotriva inundatiilor.

Inundatiile produse in Anglia si Scotia in anul 2000, in China in anul 1998, In Bangladesh in anii 1987 si 1988 au condos la aparitia si consacrarea unui alt concept de management al inundatiilor care are la baza urmatoarele principii generale:

trecerea de la conceptul de prevenire a inundatiilor la cel de management al riscului la inundatii;

introducerea conceptului mai mult spatiu pentru rauri;

managementul riscului la inundatii trebuie realizat printr-un portofoliu de masuri;



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 35

masurile si actiunile pregatitoare, diseminarea avertizarilor sunt deosebit de importante;

inundatiile sunt producatoare de de pagube, dar ele aduc si beneficii;

inundatiile constituie fenomene naturale inevitabile si in consecinta trebuie sa invatam sa convietuim cu raurile si inundatiile;

efectele inundatiilor pot fi diminuate prin formarea unor comunitati receptive care sa reactioneze adecvat la producerea fenomenului;

elaborarea unor planuri de amenajare a teritoriului in concordanta cu managementul riscului la inundatii.

inundatiile produse in ultimii cinci ani in numeroase tari europene – Anglia, Germania, Franta, Cehia, Ungaria, Romania s.a. au condus la o conturare si mai clara a politicilor in domeniul abordarii problemei inundatiilor.

Au aparut astfel:

Ghidul Uniunii Europene privind cele mai bune practici in prevenirea, protectia si dimunuarea efectelor inundatiilor;

necesitatea elaborarii hartilor de risc la inundatii si a planurilor de management al riscului la inundatii;

Directiva Uniunii Europene 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii care introduce conceptul de planuri de management al riscului la inundatii la nivel de district hidrografic, bazin hidrografic, subbazin hidrografic si care contine tote fazele ciclului managementului riscului la inundatii: prevenire, protectie, pregatire, interventie de urgenta si reconstructie.

Inundatii hidrologice si inundatii producatoare de pagube

In pofida marelui lor impact economic si social, discutiile asupra fenomenului de inundatii dintre specialisti si cei insarcinati cu politica de gestionare a acestui fenomen pot fi caracterizate drept pline de confuzie si imprecizie. Spre exemplu, cand climatologii abordeaza problema inundatiilor ei se refera in special la inundatiile hidrologice. In schimb cei insarcinati cu elaborarea politicii in domeniul inundatiilor fac referire la pagubele produse de acestea. Trebuie precizat ca inundatiile hidrologice nu trebuie neaparat asociate cu pagubele provocate de inundatii. Cea mai mare disensiune intre ceea ce climatologii, hidrologii si alti oameni de stiinta inteleg prin inundatii si mai ales prin cele ce



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 36

provoaca pagube este in prezent legata de cauzele care produc tendinta de crestere a pagubelor in timp.

Se stie ca pagubele provocate de inundatii constituie doar rezultanta unor factori sociali si climatici, alaturi de cei geologici, ecologici etc. Multitudinea factorilor care conduc la inundatii producatoare de pagube, conduce si la o multitudine de explicatii diferite in ce priveste tendinta de crestere a pagubelor produse de inundatii. Spre exemplu, unii autori speculeaza, precizand ca aceasta tendinta de crestere ar reprezenta un indiciu clar al unor schimbari climatice; altii gasesc cauza in cresterea populatiei si in dezvoltarea economica; nu putini sunt cei care dau vina pe politicile guvernelor tuturor tarilor in domeniul gestionarii fenomenului.

Chiar si la o privire superficiala asupra datelor existente in literatura, rezulta clar ca atat clima, cresterea populatiei, dezvoltarea economica, cat si politica guvernamentala in domeniu, joaca fiecare un rol in aceasta tendinta de crestere a pagubelor. Din pacate, in ce masura influenteaza relativ fiecare din acesti factori, asupra pagubelor este foarte putin inteles. In figura 3 este prezentata [dupa Pielke R. si Downton M.] o schema conceptuala din care se pot distinge multiplele interactiuni dintre procesele umane sau influentate de om in producerea pagubelor ca urmare a inundatiilor. In acest fel, este mult mai usor de a intelege rolul dezvoltarii economice, al cresterii populatiei si al politicii in generarea actuala sau potentiala a consecintelor inundatiilor.

De fapt ce reprezinta pagubele?

Ele nu sunt altceva decat rezultatul intersectiei dintre inundatia hidrologica si elemetele expuse pericolului de inundare. Succint, se poate spune ca de fapt exista patru factori care contribuie la producerea de catre inundatii a pagubelor: apa, conditiile ce acutizeaza fenomenul de inundatii, politica in domeniul inundatiilor si tipul de utilizare al terenurilor din zonele inundabile (terenuri, bunuri, populatie).

Pe masura ce impactul climatic asupra societatii a crescut, variabilitatea climatica a devenit o mai mare preocupare a decidentilor in materie de gestionare a fenomenului de inundatii. Mai mult, o seama de specialisti au prognozat ca una din consecintele emisiilor antropogene de gaze cu efect de sera din atmosfera va fi aceea a modificarii ciclului hidrologic. In exprimarea data de Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) se arata ca in prezent exista o sumedenie de evidente care sugereaza ca un climat mai cald va fi unul in care ciclul hidrologic va fi in genere unul mai intens conducand la ploi mai abundente.

Cercetari teoretice si modele recente au intarit aceasta ipoteza, iar o serie de observatii directe nu fac decat sa o sustina.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 37

Bazati pe astfel de studii, oamenii de stiinta, jurnalistii si decidentii politici au sugerat fiecare, ca o intensificare a ciclului hidrologic ar fi factorul responsabil pentru cresterea pagubelor provocate de inundatii in ultimii ani. Chiar si ziarul New York Times intr-un numar din anul 1997 arata ca furtunile cu ploi abundente au devenit un fapt obisnuit si ca urmare inundatiile producatoare de pagube devin mult mai probabile. Trebuie precizat insa ca exista o diferenta considerabila intre precipitatiile pe care climatologii le califica ca extreme si acele evenimente rare care cauzeaza pagube sociale extraordinare.

Din pacate exista foarte putine informatii referitoare la impactul socio-economic ce apare ca urmare a modificarilor in frecventa si intensitatea inundatiilor ca urmare, se ridica intrebarea cu implicatii de decizie politica: daca ciclul hidrologic va deveni mai viguros, iar precipitatiile vor creste asa cum au prevazut climatologii, ce schimbari sunt de asteptat in privinta impactului inundatiilor?

In acest cadru, schema conceptuala prezentata in figura 2 sugereaza multitudinea de factori ce ar putea avea un rol important in explicarea tendintelor pagubelor istorice si a celor viitoare.

Inundatiile hidrologice sunt in general masurabile folosind datele hidrologice si sunt corelate cu precipitatiile. Elementele expuse (vulnerabile), sunt la fel de importante, totusi foarte greu de masurat. Vulnerabilitatea la inundatii a elementelor expuse depinde de tipul de utilizare a terenurilor si de politica aplicata in domeniu. Din pacate, in toata lumea nu exista masuratori directe asupra tendintelor in utilizarea terenurilor si prea putine evaluari ale politicilor de gestionare a inundatiilor.

In absenta unor asemenea masuratori, pe plan mondial unii autori utilizeaza numarul populatiei si gradul de prosperitate pe care-l prezinta prin produsul intern brut (PIB) drept un indicator surogat pentru a exprima vulnerabilitatea elementelor expuse. Pagubele produse ca urmare a inundatiilor sunt astfel privite din trei perspective diferite: paguba totala, paguba pe cap de locuitor si paguba pe unitatea de produs intern brut. Datele privind populatia si produsul intern brut sunt utilizate presupunand ca tendinta la nivel national in ce priveste cresterea populatiei si tendinta in PIB reprezinta si tendintele similare in regiunile expuse inundatiilor.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 38

Figura 2. Schema conceptuala privind factorii care contribuie la producerea pagubelor din inundatii

Trebuie facuta remarca, ca o crestere a pagubei produse de inundatii nu trebuie neaparat sa semnifice o crestere a populatiei sau a PIB. Daca printr-o politica de masuri structurale si nestructurale in domeniul inundatiilor se reduce vulnerabilitatea elemenetelor expuse, atunci paguba pe cap de locuitor si pe unitatea de PIB sunt de asteptat sa scada (chiar daca paguba totala continua sa creasca).

5.3. VULNERABILITATEA SI RISCUL LA INUNDATII

Definirea si cuantificarea vulnerabilitatii

Vulnerabilitatea reprezinta susceptibilitatea obiectelor de a fi afectate de catre hazard. Ca urmare a efectelor destructive ale hazardului, vietile si sanatatea oamenilor sunt supuse unui risc direct. Sunt supuse riscului ca urmare a distrugerii cladirilor, recoltelor, septelului sau a echipamentelor, veniturilor populatiei si mijloacelor sale. Fiecare tip de hazard supune la risc o serie de



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 39

elemente. Multe actiuni de diminuare a dezastrelor sunt orientate spre reducerea vulnerabilitatii. In vederea actiunii de reducere a vulnerabilitatii, cei ce se ocupa de planificarea dezvoltarii trebuie sa inteleaga care din receptorii de risc sunt cei mai expusi riscului datorita principalelor hazarduri identificate. Vulnerabilitatea poate fi caracterizata prin doua categorii de aspecte: tangibile si intangibile. Spre exemplificare, in cazul inundatiilor aspectele tangibile cuprind orice este situat in zona inundabila: oameni, constructii, recolta, mijloace de trai, masini, echipamente, infrastructuri, cladiri etc.

Ca aspecte intangibile sunt considerate coeziunea sociala, structura comunitatii, coeziunea cultural – artistica.

In acceptiunea de consecinta a unui fenomen potential producator de pagube, Plate (1996) propune pentru calculul vulnerabilitatii expresia:

in care k este suma totala a consecintelor asupra populatiei sau obiectivelor

afectate, n0 reprezinta numarul elementelor (populatie sau obiecte) expuse

riscului, v ireprezinta vulnerabilitatea elementului i, iar ki ar fi consecinta

extrema pentru elementul i.

Consecintele totale pot fi exprimate in termeni monetari, vieti omenesti pierdute sau persoane ranite.

Pagubele aduse locuintelor amplasate intr-o zona inundabila pe timpul unei inundatii cu magnitudinea x constituie un exemplu de consecinte monetare. In acest caz, n0 ar reprezenta numarul locuintelor afectate, ki ar reprezenta costul pagubelor daca locuinta i ar fi in totalitate distrusa, adica costul de refacere al locuintei care include atat costul structurii cat si a bunurilor din interiorul acesteia, in timp ce vi exprima gradul partial de distrugere al cladirii incluzand costul reparatiilor, determinat ca fiind o cota procentuala din costul refacerii cladirii si a bunurilor din interior.

In cazul pierderilor de vieti omenesti, k reprezinta numarul acestora atunci cand apare un eveniment de magnitudine x. O valoare ki = 1 indica faptul ca

persoana afectata si-a pierdut viata. Vulnerabilitatea v i exprima in acest caz

probabilitatea ca persoana afectata sa-si piarda viata. Ca urmare, in acest caz, k reprezinta in medie, numarul de pierderi de vieti omenesti. In cazul persoanelor ranite, determinarea lui k este cu mult mai complicata deoarece necesita luarea in considerare a diferitelor grade de infirmitate (ki) de la bolnavi tratati ambulatoriu la cei cu invaliditate totala.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 40

Vulnerabilitatea poate fi reprezentata ca o functie de magnitudinea x a fenomenului potential producator de pagube. Spre exemblu, relatia dintre vulnerabilitate si magnitudinea evenimentului ar putea fi exprimata ca o functie liniara de forma celei din figura 3.

Figura 3. Relatia dintre vulnerabilitate si magnitudinea evenimentului

produs

Conform exemplului din figura 3, daca magnitudinea evenimentului este mai mica decat xmin, atunci acesta nu are consecinte, daca insa magnitudinea evenimentului este mai mare decat xmax, distrugerile rezultate vor fi totale.

Exista numeroase moduri de a exprima vulnerabilitatea:

vulnerabilitatea poate fi determinata pe baza experientei acumulate in diverse zone, implicand populatii diferite cu un numar total de locuitori n0 supus riscului, din care nx ar putea suferi consecintele dezastrului daca apare un eveniment de magnitudine x. In acest caz, vi(x) = nx/n0.

Spre exemplu, aceasta abordare constituie componenta esentiala a calculului vulnerabilitatii structurilor rezistente la cutremur.

In cazul inundatiilor apar insa o serie de elemente specifice:

magnitudinea inundatiilor corespunde unei anumite perioade de revenire ce se determina dintr-o analiza de frecventa;

debitul corespunzator este convertit intr-o adancime de apa corespunzatoare, printr-o analiza de calcule hidraulice;

pagubele produse de inundatii ce corespund acestei adancimi (nivel) de apa sunt determinate in urma unor analize economice;

pagubele provocate de inundatiile cu diferite frecvente sunt integrate cu probabilitatile, determinandu-se un risc asteptat.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 41

Vulnerabilitatea poate fi cuantificata prin pierderi suferite de receptorul de risc ca urmare a unui hazard cu un anumit grad de severitate. Masura utilizata pentru pierderi depinde de receptorii de risc si ca urmare pot fi masurate spre exemplu prin raportul dintre numarul celor ucisi sau raniti si totalul populatiei, prin costul reparatiilor constructiilor sau gradul de afectare fizica a constructiilor definit pe o scara adecvata.

In ceea ce priveste vulnerabilitatea populatiei umane, ea poate fi exprimata in termeni de mortalitate sau de morbiditate. Spre exemplu, in cazul unui cutremur cu gradul de intensitate de 8, circa 5% din populatie isi va pierde viata, iar 20% va fi ranita.

Pe de alta parte, este evident ca la o crestere a severitatii hazardului, nivelul pagubelor produse receptorilor de risc va creste.

Pentru o definire completa a vulnerabilitatii, este necesara definirea nivelului pagubelor asteptate la fiecare nivel de severitate al hazardului. Atunci cand exista date suficiente, se poate defini chiar o functie continua sub forma grafica sau chiar o ecuatie matematica a pagubelor in functie de nivelul de severitate al hazardului.

Din numeroase motive nu este necesar ori posibil sa se determine distributia pagubelor la orice nivel al hazardului si atunci ne putem limita numai la o exprimare procentuala a pierderilor.

Un exemplu de functie de vulnerabilitate la inundatii se poate vedea in figura 4 unde sunt prezentate pagubele produse constructiilor datorate inundatiilor in functie de adancimea apei, exprimate sub forma de procente din costul total de refacere a constructiilor.

10

20

50

80

100

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4 5

Adancimea apei (m)

Pier

deri

din

fond

ul c

onst

ruit

(%)

Figura 4. Functia de vulnerabilitate pentru cladiri afectate de inundatii



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 42

Astfel de curbe ale pagubelor sunt utilizate in planificarea economica, dar sunt insuficiente pentru o evaluare a numarului probabil al victimelor sau al celor ramasi fara adapost.

Cea mai serioasa aparare impotriva dezastrelor o constituie o societate care este cat mai putin vulnerabila.

Cu toate ca fiecare hazard actioneaza astfel incat, poate selecta pierderile aduse elementelor expuse in functie de diferite caracteristici ca de exemplu, o populatie situata intr-o vale este mai expusa inundatiilor decat cea din zonele mai inalte sau in cazul unui uragan acesta va distruge locuintele usoare dar nu si pe cele solide, in general protectia comunitatii este in mare aceeasi.

O economie puternica este cea mai buna aparare impotriva dezastrelor. Cele mai vulnerabile societati sunt cele cu o economie slaba. In mod similar, cei mai vulnerabili membri ai oricarei societati sunt aceia care sunt marginalizati economic. Cele mai proaste zone de locuit, cele mai expuse la alunecari de teren, zonele inundabile din apropierea cursurilor de apa, constituie locurile in care cei mai saraci isi afla locul de a vietui. Locuintele construite cu un cost minim sunt mult mai vulnerabile la inundatii, la furtuni, la cutremure.

Indicatori de vulnerabilitate

In studiul initiat sub egida ONU intitulat Reducing Disaster Risk: A Challenge for Development, PNUD introduce conceptul de indice de risc, indicator care se refera numai la riscul de pierderi de vieti omenesti, excluzand alte fatete ale riscului cum ar fi riscurile asupra mijloacelor de existenta si asupra economiei. Indicele de risc la dezastru, in conceptia studiului este exprimat prin intermediul conceptului de expunere fizica, cu referire la numarul populatiei aflate in aria expusa combinat cu frecventa fenomenului. Expunerea fizica nu este un indicator de vulnerabilitate dar este o conditie sine qua non pentru ca riscul la dezastru sa existe. Fara existenta unei populatii expuse evenimentului nu exista risc la adresa vietii umane.

Vulnerabilitatea este celalalt concept care explica de ce la un anumit nivel dat al expunerii fizice populatia este mai mult sau mai putin supusa riscului. In teorie, vulnerabilitatea se modifica prin capacitatea de rezistenta si prin capacitatea de adaptare.

Ca variabile, PNUD a folosit in determinarea indicelui de risc un numar de 24 de elemente. Conform studiului mentionat, riscul si vulnerabilitatea pot fi exprimate in diferite moduri (ca de exemplu prin numarul de pierderi de vieti omenesti, procentul de pierderi de vieti omenesti sau prin procentul de pierderi de vieti omenesti din populatia expusa). Fiecare mod de exprimare a riscului are avantaje si inconveniente dupa cum se poate vedea din tabelul 7.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 43

Tabel 7

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE INDICILOR DE RISC

INDICI AVANTAJE DEZAVANTAJE

Numarul pierderilor de vieti omenesti

Fiecare viata umana are aceeasi valoare.

Un numar de 10000 pierderi de vieti omenesti impartit intre 10 tari mici nu are aceeasi valoare ca un numar de 10000 pierderi de vieti omenesti intr-o singura tara. Tarile mici sunt in acest caz dezavantajate.

Numarul pierderilor de vieti omenesti raportat la totalul populatiei

Ajuta la efectuarea de comparatii intre tari. Tarile cu o populatie mai redusa au aceeasi valoare cu tarile avand o populatie numeroasa.

Valoarea fiecarei fiinte umane nu este egala, de exemplu o pierdere de viata omeneasca in Honduras este echivalenta cu 160 pierderi de vieti omenesti in China.

Numarul pierderilor de vieti omenesti raportat la totalul populatiei expuse

Riscul regional este subliniat chiar si in cazul in care populatia afectata reprezinta un procent scazut din totalul populatiei

Acest fapt poate conduce la accentuarea problemelor locale care nu au o semnificatie importanta la nivel national si poate acorda in mod eronat prioritate unei anumite zone.

Indicele de risc la dezastru a utilizat doi indicatori pentru fiecare tip de dezastru: numarul de pierderi de vieti omenesti si numarul de pierderi de vieti omenesti raportat la numarul total al populatiei.

Cel de al treilea indicator este utilizat pentru a indica vulnerabilitatea relativa.

Asa dupa cum s-a aratat anterior, vulnerabilitatea are totusi un caracter relativ. Populatia expusa unor hazarduri diferite nu poate fi comparata fara a introduce un anumit etalon. Acest etalon este constituit dintr-un ansamblu de indicatori de vulnerabilitate care sunt de natura economica, depind de calitatea mediului, de aspectele demografice de cele de sanatate, de educatie, de gradul de dezvoltare si nu in ultimul rand de capacitatea de avertizare preventiva asa cum se poate vedea in tabelul 8.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 44

Tabel 8

INDICATORI DE VULNERABILITATE

Nr. crt.

Categoria de vulnerabilitate

Indicatorul Seceta Inundatii / cutremure

1 Economica Produsul Intern Brut pe locuitor la paritatea puterii de cumparare

X X

2 Indicele de Saracie Umana X

3 Total datorii (% din bunurile si serviciile exportate)

X

4 Indicele de inflatie, pretul produselor alimentare (% anual)

X

5 Somajul total (% din forta de munca totala)

X

6 Tipul activitatilor economice

Teren arabil (in mii hectare) X

7 % din terenul arabil si culturi permanente

X

8 % din populatia urbana X

9 % ponderea agriculturii in PIB X

10 % forta de munca in sectorul agricol X

11 Dependent si calitatea mediului

Paduri si terenuri impadurite (in % din suprafata totala)

X

12 Degradarea antropica a terenurilor X X

13 Demografie Cresterea numarului populatiei X

14 Cresterea numarului populatiei urbane

X

15 Densitatea populatiei X

16 Indicatorul de varsta X

17 Sanatate % din populatia cu acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa (total, urban, rural)

X

18 Numarul de medici (la 1000 locuitori) X

19 Numarul paturilor de spital X

20 Speranta de viata la nastere pentru ambele sexe

X

21 Rata de mortalitate a copiilor cu varsta sub 5 ani

X

22 Capacitatea de avertizare preventiva

Numarul de aparate de radio (la 1000 locuitori)

X

23 Educatie Indicele de analfabetism X

24 Dezvoltare Indicele Dezvoltarii Umane X X

Sursa: UNDP/UNEP



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 45

Riscul la inundatii

Definirea riscului la inundatii

Prin definitie, riscul asociat unui dezastru se poate exprima matematic ca fiind produsul dintre probabilitatea de producere a unui fenomen si consecintele acestuia. Masura consecintelor unui dezastru se exprima prin notiunea de vulnerabilitate. A evalua riscul la inundatii, adica a determina care sunt pagubele asteptate sa se produca ca urmare a inundatiilor este important atat pentru planificarea masurilor de diminuare a efectelor, cat si pentru a sti cum trebuie raspuns intr-o situatie de urgenta. Evaluarea riscului poate folosi totodata la evaluarea beneficiilor nete obtinute in urma programelor si proiectelor propuse pentru diminuarea efectelor inundatiilor. Evaluarea riscului nu este in general prea agreata, in special datorita cerintelor metodei de a exista date corespunzatoare. Din acest motiv, numeroase state au selectat anumite viituri tinta, cu o anumita perioada de revenire, acestea presupunand un anumit grad de vulnerabilitate pentru zona expusa. Exista insa si exceptii, cum ar fi spre exemplu metoda elaborata de US Army Corps of Engineers bazata pe analiza riscului si a incertitudinii.

Analiza riscului la inundatii

Evaluarea riscului este insa doar o etapa a procesului mult mai larg de management al riscului. Dupa ce s-a stabilit contextul unei anumite probleme specifice de inundatii ce trebuie abordata, riscul la inundatii trebuie identificat si analizat. Aceasta implica introducerea unor metode care constau de regula in analize hidrologice si hidraulice ale fenomenului de inundatii. Pe baza acestor analize si a unei evaluari a consecintelor inundatiilor produse de o viitura de o anumita magnitudine, riscul la inundatii poate fi evaluat si comparat cu riscul acceptabil la inundatii stabilit de comunitatea afectata pe baza unui set de criterii sau standarde. In acest mod s-au pus bazele deciziei privind actiunile viitoare necesare, precum si ale evaluarii masurilor posibile pentru reducerea efectelor inundatiilor.

Adeseori, managementul riscului la inundatii este substituit prin sintagma de management al inundatiilor. Aceasta deriva din faptul ca baza acestei actiuni o constituie studiile de inundabilitate. Un asemenea studiu de inundabilitate poate fi impartit in doua componente principale:

analiza riscului la inundatii avand ca scop procurarea informatiilor cantitative privind natura si extensia problemei inundatiilor si include analize hidrologice si hidraulice dar si evaluari ale impactului inundatiilor;

evaluarea riscului la inundatii activitate ce are ca scop sa determine implicatiile nivelurilor de risc existente asupra comunitatii si sa le evalueze comparativ cu criteriile de acceptabilitate.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 46

Procesul de elaborare al studiului de inundabilitate este ilustrat in figura 5 in care sunt prezentate atat datele de intrare, cat si procesarea datelor si rezultatele ce trebuie obtinute.

Elementele esentiale rezultate in urma elaborarii studiului de inundabilitate sunt constituite de hartile de risc cu nivelurile apei produse de inundatii, extensia inundatiilor, probabilitatile de producere a acestor niveluri, respectiv magnitudinea lor (inundatii majore, moderate sau minore), precum si tabele insumand gradul de risc asupra populatiei si bunurilor din zona inundabila acesta fiind apreciat calitativ spre exemplu ca fiind redus sau moderat spre mare.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 47

Figura 5. Procesul de elaborare a studiului de inundabilitate



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 48

Evaluarea riscului la inundatii (efecte, potential, gestionabilitate, acceptabilitate, urgenta, decizie de actiune)

Evaluarea riscului la inundatii si comparatia cu cel acceptabil sta la baza deciziei privind necesitatea, tipul si amploarea masurilor de diminuare a riscului la inundatii. Evaluarea are la baza o serie de criterii tehnice, economice,legislative, de echitate, precum si aspecte de mediu si sociale. Ca principale criterii de evaluare sunt considerate:

gravitatea – ce exprima riscul inundatiilor in temeni de magnitudine si natura pierderilor potentiale (economice vis-a-vis de victime omenesti potentiale);

gestionabilitatea – respectiv capacitatea de a influenta magnitudinea si natura riscului la inundatii (spre exemplu riscul prezent fata de riscul viitor);

acceptabilitatea – exprimand capacitatea comunitatii de percepere si acceptare a riscului la inundatii (un risc concret fata de unul vag definit);

urgenta – perceprerea necesitatii de a actiona (daca riscul existent poate fi tratat gradual sau daca nu este gestionat, in viitor va fi mai grav);

rata de crestere a riscului, cu referire la faptul ca potentialul de risc va creste serios in timp si va crea probleme viitoare.

Rezultatul concret al procesului de evaluare a riscului la inundatii se traduce prin:

situatie clara privind riscurile acceptabile la inundatii in zona studiata si care sunt riscurile ce trebuie tratate;

un set definit de viituri ce trebuie luate in calcul la proiectarea masurilor de diminuare a riscului la inundatii;

deciderea asupra actiunilor viitoare.

Se face mentiunea ca in anumite situatii este suficienta o evaluare preliminara a riscului la inundatii.

Mai trebuie mentionat ca managementul riscului la inundatii nu-si propune eliminarea acestuia (dealtfel nici nu ar fi posibil) ci de a reduce acest risc pana la un nivel acceptabil in anumite circumstante prin intermediul unui ansamblu de masuri ce se cuprind in Planul de Management al Zonelor Inundabile (PMZI). Elementele de intrare si de iesire ale procesului de elaborare a PMZI sunt prezentate in figura 6.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 49

Figura 6. Datele de intrare si componentele Planului de management al zonelor inundabile

Decizia privind riscul acceptabil la inundatii apartine in numeroase tari comunitatilor afectate, iar la noi este stabilit prin standarde. Riscul acceptabil la inundatii nu depinde numai de nivelul absolut al riscului, ci si de natura riscului de modul cum este el perceput.

In evaluarea riscului la inundatii, pierderile potentiale de vieti omenesti trebuie abordate de specialisti separat,vietile umane fiind foarte dificil de exprimat in termeni monetari. In asemenea conditii, in orice evaluare a riscului trebuie identificata populatia supusa riscului si de estimat potentialele victime pentru un anumit eveniment particular de inundatii.

Problema pierderilor de vieti omenesti potentiale se pune foarte serios in cazul distrugerii unor infrastructuri ingineresti precum barajele sau a lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 50

5.4. POLITICA CADRU A UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL EVALUARII SI GESTIONARII RISCULUI LA INUNDATII

Inundatiile produse in ultimul deceniu al secolului XX si in primii ani ai acestui secol si care au afectat grav numeroase tari au impulsionat declansarea unor actiuni vizand o gestionare mai buna a fenomenelor de inundatii. Dintre aceste actiuni unele au fost remarcabile si au condus la definirea unor principii, practici general valabile, care pot fi concretizate intr-un concept definit succint in termeni de prevenire durabila a inundatiilor. Rod al eforturilor Comisiei Economice pentru Europa a O.N.U., la care au contribuit mai multe state cu multa experienta in apararea impotriva inundatiilor precum Germania, Olanda, Polonia, Austria, Belgia, Elvetia si altele, precum si reprezentanti ai Organizatiei Meteorologice Mondiale si ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in anul 2000 a aparut un Ghid privind prevenirea durabila a inundatiior.

Inundatile produse in anii 2000-2002 au evidentiat necesitatea completarii si actualizarii acestui ghid. Ca urmare, Directoratul Apei al Uniunii Europene, Norvegia si tarile candidate la U.E. au convocat un miting informal care a avut loc in Danemarca in 21-22 noiembrie 2002, hotarand sa ia o initiative in domeniul prognozei, prevenirii si reducerii efectelor inundatiilor. Nucleul de lucru coordonat de Norvegia si Franta a pregatit un document al celor mai bune practici in domeniul protectiei si diminuarii efectelor inundatiilor. Acest document a fost adoptat la reuniunea de la Atena din iulie 2003. Documentul constituie in fapt o completare si o adaptare a Ghidului de prevenire durabila a inundatiilor al Comisiei Economice pentru Europa al O.N.U. A urmat apoi, Comunicarea Comisiei din 12 iulie 2004 catre Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic si Social European si Comitetrul Regiunilor intitulata Gestionarea riscului la inundatii – Prevenirea inundatiilor, protectia impotriva acestora si atenuarea efectelor lor care va constitui nucleul viitoarei Directive 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombire 2007 privind evaluarea si managemntul riscului la inundatii. Ea a fost facuta publica in anul 2006 sub forma de propunere si intitulata Evaluarea si managementul inundatiilor – 2006/005(COD). Supusa discutiti publice, ca a fost completata si modificata si adoptata la 23 octombrie 2007.

Adoptarea unei Directive specifice pentru inundatii a aparut ca necesara si deoarece Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului de stabilire a uneori politici cadru in domeniul apei si care a impus elaborarea unor planuri de management la nivel de bazin hidrografic pentru a ajunge la o stare buna ecologica si chimica a apei, contribuind si la atenuarea inundatiilor, nu are ca obiect principal reducerea riscului la inundatii si nu tine seama de modificarile viitoare ale riscului la inundatii, ca umrare a schimbarilor climatice.

Directive 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului are opt capitole si o anexa, si este prezentata succint in cele ce urmeaza.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 51

Capitolul I – este intitulat Dispozitii Generale, prezinta scopul Directivei, definitiile semnificative (rau, bazin hidrografic, inundatii. risc la inundatii etc)

Cpitolul I I- este intitulat Evaluarea Preliminara a Riscului la Inundatii

Capitplul III – este intitulat Hartile de hazard si de risc la inundatii

Capitolul IV – este intitulat Planurile de Gestionare a riscului la inundatii

Capitolul V – este intitulat Coordonarea cu Directiva 2000/60/CE, informarea si consultarea publicului

Capitolul VI – este intitulat Masuri de punere in aplicare si modificari

Capitolul VII – este intitulat Masuri tranzitorii

Capitolul VIII – este intitulat Revizuiri, rapoarte, dispozitii finale

Anexa la Directiva, are doua parti: Partea A se refera la planurile de gestionare a riscului la inundatii, iar Partea B, la componentele actualizarilor ulterioare ale planurilor de geastionare a riscului la inundatii.

In cele ce urmeaza se prezinta in intregime continutul Capitolului II deoarece in conformitate cu cerintele acestuia se va realiza evaluarea preliminara a riscului potential la inundatii la nivelul bazinelor hidrografice de pe teritoriul Romaniei. Acest capitol are doua articole, 4 si 5 care contin cerintele Uniunii Europene in privinta evaluarii preliminare a riscului la inundatii.

Articolul 4

(1) Pentru fiecare district hidrografic sau unitate de gestionare mentionate la articolul 3 alineatul (2) litera (b) sau pentru portiunea unui district hidrografic international care se afla pe teritoriul sau, statele membre intreprind o evaluare preliminara de risc privind inundatiile in conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

(2) Pe baza unor informatii disponibile sau a unor informatii care pot fi imediat deduse, cum ar fi date si studii privind evolutiile pe termen lung si, in special, efectele schimbarilor climatice asupra producerii inundatiilor, o evaluare preliminara a riscului de inundatii este intreprinsa pentru a furniza o evaluare a riscurilor potentiale. Evaluarea include cel putin urmatoarele:

(a) harti ale bazinului hidrografic la scala corespunzatoare, inclusiv limitele bazinelor hidrografice, ale subbazinelor si, acolo unde exista, ale zonelor costiere, cu expunerea topografiei si a utilizarii terenului;



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 52

(b) o descriere a inundatiilor care au survenit in trecut si care au avut efecte negative semnificative asupra sanatatii umane, a mediului, a patrimoniului cultural si a activitatii economice si pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este inca relevanta, inclusiv in ceea ce priveste dimensiunile inundatiilor si traseele acestora, precum si o evaluare a efectelor negative pe care le-au produs;

(c) o descriere a inundatiilor semnificative care au survenit in trecut, atunci cand consecintele negative semnificative sau evenimentele viitoare similare ar putea fi prevazute; si, in functie de nevoile specifice ale statelor membre, include:

(d) o evaluare a consecintelor negative potentiale ale viitoarelor inundatii pentru sanatatea umana, mediu, patrimonial cultural si activitatea economica, luand in considerare pe cat posibil probleme ca topografia, pozitia cursurilor de apa si caracteristicile lor generale hidrologice si geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retentie naturala, eficienta infrastructurilor de aparare pentru protectia impotriva inundatiilor, pozitia zonelor populate, zonele cu activitate economica si dezvoltare pe termen lung, inclusive efectele schimbarilor climaticei asupra aparitiei inundatiilor.

(3) In cazul districtelor hidrografice internationale sau al unitatilor de gestionare mentionate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), care sunt partajate cu alte state membre, statele membre se asigura ca are loc schimbul de informatii relevante intre autoritatile competente in cauza.

(4) Statele membre incheie evaluarea preliminara a riscului de inundatii panã la 22 decembrie 2011.

Articolul 5

(1) Pe baza evaluarii preliminare a riscului de inundatii mentionate la articolul 4, statele membre identifica, pentru fiecare district hidrografic sau pentru fiecare unitate de gestionare mentionate la articolul 3 alineatul (2) litera (b) sau pentru fiecare portiune a unui district hidrografic international care se afla pe teritoriul acestora, acele zone cu privire la care ajung la concluzia ca exista sau a caror producere ar putea fi considerata ca probabila.

(2) Identificarea, in temeiul alineatului (1), a zonelor care apartin unui district hidrografic international sau unei unitati de gestionare mentionate la articolul 3 alineatul (2) litera (b) partajate cu alt stat membru, este coordonata intre statele membre respective.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 53

5.5. INUNDABILITATEA TERITORIULUI ROMANIEI

Inundatiile repetate si intense: o caracteristica a teritoriului romanesc

Inundatiile repetate ale teritoriului Romaniei ca urmare a revarsarii cursurilor de apa sunt o consecinta a regimurilor hidrologice ale principalelor cursuri de apa ale Romaniei, viiturile repetate si intense fiind unul din fenomenele hidrologice cele mai caracteristice ale acestor rauri.

Luncile inundabile ale raurilor interioare, inclusiv campiile joase cu caracter de lunca au un regim de inundatiie diferit de la un curs de apa la altul, in functie de conditiile hidrografice si hidrologice ale fiecaruia si au un caracter neregulat.

In general, asa dupa cum s-a mai aratat, pe teritoriul Romaniei, inundatiile au loc incepand de la jumatatea iernii si pana spre sfarsitul verii, fiind produse fie de topirea brusca a zapezilor, datorita deseori ploilor calde care cad catre sfarsitul iernii, fie de ploile abundente sau torentiale din timpul primaverii si al verii. Frecventa si durata revarsarilor peste maluri a apelor ce provoaca inundatii difera de la un rau la altul si chiar de la un sector la altul de pe acelasi rau.

Zona inundabila se limiteaza deobicei in albia majora a cursului de apa, exceptie facand campiile joase, cu caracter de lunca cum este cazul in Campia de vest in care terenurile inundate constituie zone largi, acoperind uneori intreaga suprafata dintre doua rauri.

Din studiile intreprinse la nivelul anului 1960, rezulta ca suprafata inundabila din Romania era de 2610530 ha, reprezentand 10,95% din suprafata totala a tarii. In afara suprafetelor inundabile din revarsarea cursurilor de apa, numite uneori si ape externe, in acelasi an si potrivit aceleiasi surse, pe teritoriul Romaniei se mai aflau 561000 ha cu exces de umiditate provenita din apele interne.

Principalele viituri produse in ultimii 100 de ani pe teritoriul Romaniei si DBH Olt

1932 - s-au produs viituri si inundatii in mai multe zone ale tarii. Viituri puternice s-au produs si in b.h. Olt Superior, debitul maxim inregistrat la Sebes Olt fiind de 1550 mc/s (1,5%).

1948 - a avut loc o mare viitura in bazinul hidrografic al raului Olt, al carui debit la Rm. Valcea a fost de 2580 mc/s;

1955 - s-au inregistrat viituri mari pe raurile din sudul tarii: Jiu, Oltet, Vedea, Arges, Ialomita si mai ales pe raul Nera;



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 54

1970 – in luna mai s-a produs o viitura in bazinele hidrografice ale Tisei (afluentii de pe teritoriul Romaniei), Somes, Mures (cu probabilitati de depasire a debitelor maxime anuale cuprinse intre 1 si 2%), Crisuri, Barzava, Olt, Siret superior, Bistrita si Buzau;

1972 – in luna octombrie au avut loc viituri in bazinele hidrografice Jiu, Olt, Vedea, Arges si Ialomita;

1975 – in luna iulie au avut loc inundatii in bazinele hidrografice Mures, Olt, Arges si Ialomita, probabilitatile de depasire a debitelor fiind in multe cazuri cuprinse intre 1 si 3%;

In acelasi interval de timp s-au mai produs si viituri mari cu probabilitati de depasire a debitelor maxime anuale mai mici de 10% dar care au afectat arii mai restranse si anume:

1991 - mai - in bazinul hidrografic Olt;

1998 - ianuarie – februarie - in bazinele hidrografice Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Siret, Barlad si Prut; iunie – iulie - in bazinele hidrografice Tisa, Somes, Crasna, Mures, Jiu, Olt, Arges, Ialomita Siret, Prut si in spatiile hidrografice Crisuri si Banat;

2000 - martie - in bazinele hidrografice Crisul Alb, Somes (Lapus, Cavnic, Lonea) si Olt (Homorod);

2007 – martie – aprilie, septembrie – inundatii produse pe unele rauri din bazinele hidrografice Barzava, Caras, Jiu, Olt, Putna si Barladul Inferior;



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 55

Figura 7. Inundatii istorice semnificative – 1921 - 1949

Sursa: Elisabeta Oprisan – Teza de doctorat - 2007



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 56


Sursa: Elisabeta Oprisan – Teza de doctorat – 2007



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 57


2006

2006 Sursa: Elisabeta Oprisan Teza de doctorat - 2007



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 58

Principalele tendinte in producerea viiturilor in ultimii ani

Analizand valorile debitelor maxime inregistrate in acest interval, precum si cursurile de apa pe care s-au produs, se constata urmatoarele:

cele mai multe viituri continua a se produce in cea mai mare parte in intervalul mai – iunie – iulie, interval in care s-au manifestat si inundatiile istorice din anii 1970, 1975, 2005 si 2006;

dupa anul 1981 a avut loc o deplasare partiala a perioadei de producere a viiturilor, din intervalul mai – iulie catre lunile martie – aprilie;

apar mai des viituri in perioada de iarna;

creste ponderea viiturilor produse pe cursurile mici de apa sau pe afluentii unor cursuri mari de apa si mai ales a viiturilor rapide.

Importanta cunoasterii vulnerabilitatii la inundatii

Ierarhizare a teritoriului national din punct de vedere al vulnerabilitatii la inundatii este deosebit de importanta in managementul inundatiilor, in elaborarea planurilor de dezvoltare regionala, in gestionarea zonelor expuse riscului la inundatii sau a facilitatilor administrative din aceste zone.

Cunoasterea estimativa a pagubelor posibile viitoare este de mare interes in planificarea amenajarii teritoriului, in dezvoltarea urbana.

Vulnerabilitatea la inundatii prezinta deasemenea interes pentru cei responsabili cu protectia civila si interventia de urgenta, pentru reglementarea regimului constructiilor in zonele inundabile, pentru societatile de asigurari. Nu in ultimul rand, cunoasterea vulnerabilitatii la inundatii prezinta un deosebit interes pentru cei insarcinati cu protectia populatiei si a bunurilor impotriva inundatiilor in vederea orientarii actiunilor viitoare.

5.6. VARIABILE DE VULNERABILITATE (INDICATORI)

In Romania au existat o serie de incercari de a realiza o ierarhizare a teritoriului din punct de vedere al vulnerabilitatii la inundatii. Unii autori au propus o ierarhizare folosind drept criteriu marimea monetara a pagubelor fizice directe produse de inundatii si in special criteriul privind ponderea acestor pagube pe entitati administrative (judete) din paguba totala la nivel national. Este evident ca o asemenea ierarhizare este cu totul subiectiva, cel putin daca se are in vedere inexistenta la noi a unei metodologii unitare de evaluare a pagubelor. Desi evidenta pagubelor produse de inundatii se tine pe judete, pentru a judeca



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 59

vulnerabilitatea unui judet nu este suficienta numai marimea pagubei directe exprimata monetar. Aceasta rezulta chiar din definitia conceptului de vulnerabilitate. Mai mult, nu toate judetele au acelasi grad de dezvoltare economico – sociala, ori se stie ca cele mai vulnerabile comunitati la dezastre sunt cele cu o economie slaba, iar cei mai vulnerabili membri ai oricarei comunitati sunt aceia care sunt marginalizati economic. Vulnerabilitatea depinde deasemenea de densitatea populatiei expuse, de capacitatea de avertizare preventiva, de educatie, de starea de sanatate etc. Din aceste considerente suntem de parere ca o iararhizare credibila a teritoriului din punct de vedere al riscului / vulnerabilitatii la inundatii o constituie cea la nivel de bazin hidrografic pe baza unui set de indicatori de vulnerabilitate.

In ierarhizarea teritoriului la inundatii nu pot fi exclusi si alti factori precum conditiile climatice, de relief, geologie, hidrografie, dar si natura si valoarea receptorilor de risc.

Pentru a putea realiza o ierarhizare obiectiva a vulnerabilitatii la inundatii a teritoriului este necesara introducerea unor indicatori de vulnerabilitate.

O multitudine de receptori de risc au avut de suferit de pe urma inundatiilor produse in intervalul de analiza - 1969 - 2008 (pierderi de vieti omenesti, locuinte distruse, suprafete de teren afectate, cai de comunicatii, obiective social – economice etc.).

Astfel, in acest interval din totalul de 448 unitati administrativ – teritoriale (UAT) existente pe DBH Olt numai 106 nu au cunoscut inundatii (fig. 10) restul au cunoscut intre 1 si 17 inundatii distribuite pe unitati administrative astfel:

intre 1 si 5 inundatii – 333 UAT;

intre 6 si 10 inundatii – 8 UAT;

intre 11 si 17 inundatii – 1 UAT.

In scopul realizarii unei ierarhizari din punct de vedere al vulnerabilitatii la inundatii a teritoriului Romaniei – la nivel de bazin hidrografic, s-au utilizat doi dintre cei mai importanti receptori de risc: locuinte (distruse) si suprafete (inundate).

In mod normal ar fi trebuit luate in considerare toate entitatile care au avut de suferit de pe urma inundatiilor. Experienta mondiala, dar si cea romaneasca arata insa ca in asezarile umane cele mai mari pagube produse de inundatii



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 60

Figura 10. Numarul de inundatii pe unitati administrativ – teritoriale din districtul de bazin hidrografic Olt produse in intervalul 1969 - 2008



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 61

sunt cele aduse constructiilor si bunurilor din interiorul lor. Acestea reprezinta circa 70% din valoarea totala a pagubelor produse de inundatii. Pagubele aduse de inundatii celorlalti receptori de risc se pot exprima ca procente din pagubele produse de inundatii constructiilor. Aceste procente depind in special de caracteristicile inundatiilor exprimate prin ritmul lor de producere – lent, rapid – si evident de gradul de dotare al fiecarui bazin hidrografic.

Pagubele produse de inundatii terenurilor agricole sunt foarte variabile, iar ponderea lor in pagubele totale reprezinta intre 3 si 12% din valoarea torala a pagubelor.

In aceste conditii considerarea ca date de intrare intr-o viitoare ierarhizare globala a vulnerabilitatii la inundatii a bazinelor hidrografice doar a pagubelor aduse constructiilor si terenurilor agricole care acopera circa 73 – 82% din totalul pagubelor se considera ca reprezentative si satisfacatoare pentru o departajare a bazinelor / spatiilor hidrografice.

O sistematizare a datelor privind suprafata totala si suprafata agricola, numarul locuintelor distruse si a suprafetelor inundate in intervalul de calcul ales 1970 - 2006, la nivelul tarii si al DBH Olt se prezinta in tabelul 9.

Tabel 9

SUPRAFATA TOTALA, AGRICOLA, SUPRAFETE INUNDATE SI NUMAR DE LOCUINTE DISTRUSE PE DISTRICTE DE BAZINE HIDROGRAFICE

DISTRICTUL DE BAZIN

HIDROGRAFIC

SUPRAFATA (ha)

SUPRAFATA INUNDATA

(ha)

NUMAR LOCUINTE DISTRUSE totala agricola

OLT 2654923 1604480 56482 3221 TOTAL ROMANIA 23839100 14836585 2701031* 231613*

*nu sunt cuprinse locuintele distruse (491) si suprafetele inundate de fluviul Dunarea (36807 ha) la viitura din anul 2006

Pentru a realiza o ierarhizare a teritoriului din punct de vedere al riscului la inundabilitate nu se pot utiliza variabilele de vulnerabilitate utilizate de PNUD in determinarea profilului de tara deoarece nu se dispune de aceste date la nivel de bazin hidrografic sau la nivel de unitate administrativa – judetul.

Din acest motiv s-au utilizat numai datele disponibile: suprafata bazinelor hidrografice, suprafetele inundate si numarul locuintelor distruse.

Nu s-a putut stabili nici populatia care a fost expusa fenomenelor de inundatii din acest interval deoarece aceasta nu a fost inventariata, sau daca a fost ea nu mai este cunoscuta.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 62

In literatura mondiala, exista referiri la faptul ca in urma inundatiilor, la o pierdere de viata omeneasca sunt afectate de inundatii alti 100 – 300 de locuitori. Este insa dificil de precizat daca si in cazul Romaniei putem utiliza aceste cifre, mai ales ca intervalul 1969 – 1991, pierderile de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu sunt cunoscute.

Pe baza acestor date s-au definit ca indicatori de vulnerabilitate urmatorii indicatori:

is – ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata totala/agricola a bazinului hidrografic;

il – ponderea numarului mediu multianual al locuintelor distruse din suprafata inundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la 1000 ha inundate;

iv – ponderea marilor viituri exprimata prin numarul mediu multianual de evenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrografic din numarul total de evenimente produse la nivelul tarii;

ir – timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de apa ale bazinului hidrografic.

Desi aparent, indivatorii iv si ir caracterizeaza hazardul, ei pot exprima insa si vulnerabilitatea deoarece mai multe viituri succesive maresc sensibilitatea receptorilor de risc, iar timpii de revenire mai mari semnifica magnitudini mai mari si deci consecinte mai mari.

5.7. REZULTATUL CALCULELOR INDICATORILOR

Indicatori privind suprafata inundata

Acesti indicatori exprima extensia inundatiilor si sunt:

ist – ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata totala a bazinului hidrografic;

isa - ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata agricola a bazinului hidrografic. Acest indicator a aparut ca necesar datorita marii variabilitati a ponderii suprafetelor agricole (ce includ si suprafetele construite) in suprafetele totale ale bazinelor hidrografice, cuprinse intre 52% si 84%.

Pe bazine hidrografice, suprafetele medii multianuale inundate si ponderea lor din suprafata totala si agricola a bazinelor hidrografice sunt prezentate in tabelul 10.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 63

Tabel 10

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC

Suprafata medie anuala

inundata (ha/an)

ist = suprafata medie anuala

inundata / suprafata bh

(%)

isa = suprafata medie anuala

inundata / suprafata

agricola a bh (%)

OLT 1568,94 0,059 0,078 TOTAL ROMANIA

(valori medii) 75028,64 0,315 0,506

La nivelul tarii suprafata medie multianuala inundata in intervalul de calcul (1970 – 2006) a fost de 75028,64 ha/an, aceeasta suprafata fiind de 1568,94 ha la nivelul DBH Olt.

La DBH Olt, indicele mediu al ponderii suprafetelor medii multianuale inundate fata de suprafata totala a bazinelor hidrografice rezulta de 0,059% iar fata de suprafata agricola de 0,078%.

Indicatorul privind ponderea locuintelor distruse si avariate

Acest indicator il exprima densitatea constructiilor din zonele inundate si indirect populatia afectata de inundatii.

Pentru calculul acestui indicator s-a determinat numarul mediu anual de locuinte distruse si avariate pe fiecare bazin sau spatiu hidrografic si apoi s-a determinat raportul dintre numarul mediu anual de locuinte distruse si suprafata inundata exprimata in mii hectare. La nivelul Romaniei, numarul mediu multianual al locuintelor distruse rezulta 6433,69 locuinte/an, la nivelul DBH Olt numarul acestora fiind de 87.05 locuinte/an.

La nivel de tara, indicatorul privind ponderea numarului mediu multianual de locuinte distruse raportat la suprafata medie multianuala inundata a bazinelor hidrografice exprimata in numar de locuinte distruse la 1000 ha, rezulta de 85.75 locuinte/1000 ha inundate, pentru DBH Olt valoarea acestui indicator fiind de 57.02 locuinte/1000 ha inundate.

Date hidrologice asociate viiturilor care au produs inundatii in intervalul 1970 – 2006

De cele mai multe ori, datele privind efectele inundatiilor nu au fost insotite si de datele hidrologice ce au caracterizat viiturile care au produs inundatiile. In consecinta a fost nevoie sa se reconstituie aceste date si sa se coreleze cu pagubele fizice produse. Una din datele semnificative o constituie numarul



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 64

viiturilor produse in intervalul considerat pe principalele cursuri de apa din bazinul hidrografic considerat si care au depasit cotele de inundatii.

Indicatorul privind ponderea viiturilor anuale produse in spatiile si bazinele hidrografice din numarul total de evenimente produse in intervalul studiat

Acest indicator – iv, exprima numarul mediu multianual de evenimente (viituri) ce s-a produs pe fiecare bazin hidrografic in intervalul analizat. El reflecta faptul ca mai multe evenimente desi cu magnitudini mai mici pot produce cumulat pagube mai mari. In plus, mai multe evenimente la care este supus un receptor de risc maresc sensibilitatea acestuia la fenomen, deci il fac mai vulnerabil.

Tabel 11


Numar viituri Numar mediu de

evenimente pe an OLT 44 1,22

TOTAL ROMANIA 340 9,45

Dupa cum se poate constata din tabelul 11 numarul mediu multianual de evenimente produse la nivelul tarii este de 9,45 evenimente/an, respectiv in medie pe fiecare bazin hidrografic 0,86 evenimente/an.bazin, in timp ce pentru DBH Olt valoarea acestui indicator se cifreaza la 1,22 evenimente/an situandu-se cu mult sub media pe tara.

Indicatorul privind timpul de revenire al viiturilor

Indicatorul ir exprima magnitudinea inundatiilor produse intr-un bazin hidrografic consecintele acestora fiind direct legate de magnitudine. Cu cat inundatiile au un timp de revenire mai mare, ele sunt cauzate de viituri cu debite mult mai mari. Ori debitele mari semnifica adancimi de apa mari si deci pagube in consecinta.

Pentru definirea acestui indicator s-a luat in considerare timpul de revenire ponderat al debitelor maxime inregistrate in intervalul de calcul 1970 – 2006 pe principalul / principalele cursuri de apa din bazinul hidrografic considerat.

Cele mai mari debite istorice inregistrate pe raurile interioare si pe statii hidrometrice sunt prezentate in tabelul 12.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 65

Tabel 12

CELE MAI MARI DEBITE ISTORICE INREGISTRATE (PE STATII HIDROMETRICE)

NR. CRT.

RAUL STATIA

HIDROMETRICA F

(km2)

DATA INAINTE DE 1969

Qmax m3/s

DATA DUPA 1969

TIMPUL DE REVENIRE

(ani)

1 OLT FELDIOARA 5614 615 04/07/75 77

2 OLT HOGHIZ 7142 950 04/07/75 83

3 OLT FAGARAS 9160 07/04/32 1150 37

4 OLT RM. VALCEA 15292 2134 04/07/75 50

5 OLT IZBICENI 23940 2900 12/10/72 38

6 RAUL NEGRU RECI 1672 232 03/07/75 38

Sursa: Mustetea, A. - Viituri exceptionale pe teritoriul Romaniei. Geneza si efecte.

Sintetic timpii de revenire ai debitelor maxime pe cursurile de apa din DBH Olt sunt prezentati in tabelul 13.

Tabel 13

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC Timpul de revenire

(ani) OLT 38-83

Scara de vulnerabilitate

Deoarece fiecare indicator exprima un criteriu de vulnerabilitate, pentru a realiza o ierarhizare a bazinelor hidrografice este necesara agregarea acestor indicatori astfel incat sa se poata ajunge la definirea unei scari care sa caracterizeze gradul de severitate al inundatiilor. In acest scop, fiecare bazin hidrografic a fost ordonat dupa valorile crescatoare ale fiecarui indicator primind un numar de puncte de la 1 la 11, corespunzator locului ocupat in ordonarea realizata. Prin adunarea punctelor corespunzatoare locului ocupat de fiecare bazin hidrografic in cadrul fiecarui indicator s-au obtinut pentru fiecare bazin hidrografic un numar total de puncte. Numarul minim de puncte a fost de 15 si corespunde bazinului hidrografic Dobrogea – Litoral, iar cel maxim a fost de 46 de puncte si corespunde bazinului hidrografic Mures (tabel 14).

In aceste conditii s-a trecut la introducerea unei scari de vulnerabilitate la inundatii alcatuita din cinci clase. Clasa V a revenit implicit bazinului hidrografic Dobrogea – Litoral. Intervalul dintre 15 puncte si 46 de puncte a fost alocat celorlalte 4 clase de severitate (IV, III, II, I) astfel:

clasa IV – intre 16 si 25 de puncte;



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 66

clasa III – intre 26 si 35 de puncte;

clasa II – intre 36 si 45 de puncte;

clasa I –peste 45 de puncte.

Rezultatul agregarii si ordonarii in clase de vulnerabilitate a bazinelor/ spatiilor hidrografice este:

clasa V – 15 puncte – b.h. Dobrogea – Litoral;

clasa IV – 16 – 25 de puncte: b.h. Olt (20 puncte), b.h. Prut – Barlad (21 puncte) si b.h. Jiu (25 puncte);

clasa III – 26 – 35 de puncte: b.h. Buzau – Ialomita (26 puncte), b.h. Siret (30 puncte), s.h. Crisuri (35 puncte);

clasa II – 36 – 45 de puncte: b.h. Banat (36 puncte), b.h. Arges – Vedea (36 puncte), b.h. Somes – Tisa (40 puncte);

clasa I – peste 45 de puncte: b.h. Mures (46 puncte).

Din punct de vedere al valorilor indicatorilor de vulnerabilitate cele 5 clase sunt caracterizate astfel:

clasa V – vulnerabilitate foarte redusa – suprafata medie anuala inundata reprezinta intre 0,13 si 0,16% din suprafata totala, respectiv agricola a bazinului hidrografic; numarul anual de evenimente este redus dar ele sunt de intensitate mare;

clasa IV – vulnerabilitate minora – suprafata media anuala inundata este cuprinsa intre 0,06 si 0,29% din suprafata totala a bazinului hidrografic, respectiv intre 0,1 si 0,45% din suprafata agricola a spatiului hidrografic; numarul mediu anual al locuintelor distruse si avariate la1000 de hectare inundate este cuprins intre 50 si 185 locuinte; numarul mediu anual al evenimentelor ce provoaca inundatii este cuprins intre 0,33 si 1,22 evenimente/an;

clasa III – vulnerabilitate moderata – suprafetele medii anuale inundate reprezinta intre 0,21 si 1,1% din suprafata totala a bazinului hidrografic, respectiv intre 0,33 si 1,60% din suprafata arabila; numarul mediu anual al locuintelor distruse ca urmare a inundatiilor se situeaza intre 23 si 136 locuinte distruse la 1000 hectare inundate; numarul mediu anual al evenimentelor care provoaca inundatii se situeaza intre 0,45 si 1,19;



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 67

TABEL 14

IERARHIZAREA LA INUNDATII A DISTRICTELOR DE BAZINE HIDROGRAFICE


INDICATORI DE VULNERABILITATE PUCTAJ TOTAL

CLASA DE VULNERABILITATE

ist punctaj isa punctaj il punctaj iv punctaj ir punctaj ARGES - VEDEA 0,422 9 0,627 8 83,90 6 0,390 3 67-77 10 36 II

BANAT 0,483 10 0,721 10 55,00 2 0,640 7 45-100 7 36 II

BUZAU - IALOMITA 0,213 4 0,337 4 68,00 5 0,450 5 48-56 8 26 III

CRISURI 1,097 11 1,601 11 23,75 1 1,190 8 36-100 4 35 III

DOBROGEA – LITORAL 0,130 3 0,155 3 118,60 7 0,190 1 - 1 15 V

JIU 0,087 2 0,133 2 182,00 11 0,420 4 43-47 6 25 IV

MURES 0,384 8 0,672 9 161,00 10 1,890 10 59-100 9 46 I

OLT 0,059 1 0,098 1 57,00 4 1,220 9 38-83 5 20 IV

PRUT – BARLAD 0,283 7 0,453 6 56,00 3 0,330 2 33-83 3 21 IV

SIRET 0,268 6 0,510 7 135,40 9 0,610 6 29-33 2 30 III

SOMES - TISA 0,247 5 0,426 5 122,00 8 2,110 11 83-125 11 40 II

LEGENDA

Clasa V ist= suprafata medie anuala inundata / suprafata totala a bazinului hidrografic (%) Clasa IV isa= suprafata medie anuala inundata / suprafata agricola a bazinului hidrografic

(%) Clasa III il = numarul mediu anual al locuintelor distruse la 1000 ha inundate Clasa II iv = numarul mediu anual al viiturilor care au produs inundatii Clasa I ir = timpul maxim de revenire al debitelor maxime care au produs inundatii



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 68

clasa II – vulnerabilitate majora – suprafata medie multianuala inundata este cuprinsa intre 0,24 si 0,49% din suprafata totala a bazinului hidrografic, respectiv intre 0,42 si 0,72% din suprafata agricola;numarul mediu multianual al locuintelor distruse de inundatii este cuprins intre 55 si 122 locuinte distruse la 1000 hectare inundate; numarul mediu multianual al evenimentelor majore care produc inundatii este cuprins intre 0,39 si 2,11;

clasa I – vulnerabilitate extrema – suprafata medie multianuala inundata reprezinta 0,38% din suprafata totala a bazinului hidrografic, respectiv 0,67% din suprafata agricola; numarul mediu multianual al locuintelor distruse de inundatii este de 161 locuinte distruse la 1000 hectare inundate; numarul mediu multianual al evenimentelor care provoaca inundatii depaseste 1,8 evenimente pe an.

Analiza rezultatelor

Impartirea pe clase de vulnerabilitate asa cum a rezultat in urma agregarii valorilor celor cinci indicatori de vulnerabilitate evidentiaza urmatoarele aspecte:

bazinul hidrografic Dobrogea – Litoral se incadreaza in clasa V de vulnerabilitate, acest spatiu avand o situatie specifica din punct de vedere hidrologic: un regim instabil al cursurilor de apa, cu viituri pluviale in tot timpul anului, intense si de scurta durata, iar in perioadele dintre viituri scurgerea este nesemnificativa, multe rauri secand adesea. In perioadele de viituri scurgerea pe cursurile de apa este in regim rapid de miscare, cu adancimi ale apei care ajung la 3 – 4 metri si chiar mai mult intr-o perioada foarte scurta, cu viteze ale apei ce depasesc 5 m/s si cu consecinte grave mai ales asupra populatiei si locuintelor;

bazinele hidrografice Jiu, Olt si Prut – Barlad se incadreaza in clasa IV de vulnerabilitate. In aceste bazine hidrografice se produce o cincime din numarul viiturilor care provoaca inundatii pe teritoriul Romaniei. Viiturile mari din aceste bazine / spatii au o perioada de revenire cuprinsa intre o data la 33 de ani si o data la 83 de ani cu preponderenta celor de o data la 38 – 47 de ani. Suprafetele medii multianuale ce sunt inundate nu sunt semnificative, partial facand exceptie bazinul hidrografic Prut – Barlad unde acestea reprezinta circa 0,45% din suprafata agricola a spatiului;

bazinele hidrografice Siret, Crisuri si Buzau – Ialomita se incadreaza in clasa III de vulnerabilitate. In aceste bazine hidrografice se produc aproximativ 25% din numarul mediu multianual al viiturilor ce au loc peteritoriul Romaniei.Timpul de revenire al marilor viituri ce produc inundatii este cuprins intre o data la 29 de ani si o data la 100 de ani, cu preponderenta celor cu timpul de revenire de o data la 35 – 55 de ani.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 69

Suprafetele medii multianuale inundate sunt mai mari reprezentand intre 0,3% si 1,6% din supraftele agricole ale acestor bazine hidrografice;

clasa a II-a de vulnerabilitate cuprinde bazinele hidrografice Somes – Tisa, Banat si Arges – Vedea. In aceste spatii se produc in medie anual circa o treime din numarul viiturilor ce au loc pe teritoriul tarii. Timpul de revenire al viiturilor mari ce provoaca inundatii este cuprin intre o data la 45 de ani si o data la 125 de ani, cu preponderenta celor care au o frecventa de o data la 60 – 80 de ani. In bazinul hidrografic Somes – Tisa s-a produs in anul 1970 pe raul Somes la statia hidrometrica Satu Mare debitul de 3432 m3/s care a ramas cel mai mare debit inregistrat pe raurile interioare (debitul de 4650 m2/s produs in anul 2006 pe raul Siret a fost dupa parerea mai multor specialisti influentat de evacuarile din lacurile de acumulare). Suprafetele medii multianuale inundate in aceste spatii hidrografice sunt semnificative (avand in vedere ca suprafetele agricole ale acestor bazine reprezinta circa 27% din suprafata agricola a Romaniei) cu valori cuprinse intre 0,43% si0,70% din suprafata agricola a bazinelor hidrografice;

bazinul hidrografic Mures, incadrat in clasa I de vulnerabilitate, se detaseaza din punct de vedere al vulnerabilitatii la inundatii de celelalte bazine hidrografice. In acest bazin se produce o cincime din numarul viiturilor ce au loc pe teritoriul Romaniei; suprafetele medii multianuale inundate sunt semnificative reprezentand circa 0,67% din suprafata agricola a bazinului hidrografic. Numarul mediu multianual al locuintelor distruse si avariate de inundatii este unul dintre cele mai ridicate din tara – 161 locuinte la 1000 ha inundate. Timpul de revenire al marilor viituri ce provoaca inundatii este cuprins intre o data la 59 de ani si o data la 100 de ani.

Ierarhizarea bazinelor hidrografice din punct de vedere al vulverabilitatii la inundatii este prezentata grafic in figura 12.

Inundabilitatea potentiala a teritoriului Romaniei si a DBH Olt

In pofida numeroaselor lucrari realizate pe teritoriul Romaniei, inclusiv a DBH Olt, in prezent mai sunt inca expuse riscului la inundatii produse de revarsarea cursurilor de apa un numar de 1,028 mil. ha (5,8% din suprafata totala a tarii).

Aceasta suprafata este inundabila la debite ale cursurilor de apa avand probabilitatea de depasire de circa 1% si cuprinde atat suprafete agricole, pasuni, terenuri silvice cat si intravilanuri de localitati. Populatia, Romaniei, expusa riscului la aceste inundatii este estimata la circa 929000 locuitori.

Estimativ suprafetele inundabile pe existente la nivelul tarii si al DBH Olt precum si populatia si numarul localitatilor potential inundabile de pe teritoriul



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 70

Romaniei si al DBH Olt la debitele cu probabilitatea de depasire de 1% sunt prezentate in tabelul 15 si in figura 12.

Tabel 15

INUNDABILITATEA POTENTIALA A TERITORIULUI ROMANIEI (1%)


Suprafata inundabila

(ha)

Populatia expusa riscului

la inundatii (nr.loc.)

Localitati afectate

(nr.)

OLT 66400 58432 99

TOTAL ROMANIA 1028450 928935 903

In ceea ce priveste suprafata inundabila din revarsarea cursurilor de apa, la debite cu probabilitatea de depasire de 5%, aceasta este prezentata in tabelul 16.

Tabel 16


Suprafata inundabila la p = 5% (ha)

OLT 13600

TOTAL RAURI INTERIOARE 202150

TOTAL ROMANIA 412150



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 71

Figura 11. Vulnerabilitatea la inundatii a teritoriului Romaniei




B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 72

Figura 12. Inundabilitatea potentiala a teritoriului Romaniei (1%)




B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 73

CAPITOLUL 6

DESCRIEREA ACTIUNILOR, MASURILOR STRUCTURALE SI NESTRUCTURALE, A SOLUTIILOR SI LUCRARILOR

NECESARE PENTRU ATINGEREA GRADULUI ACCEPTAT DE PROTECTIE IMPOTRIVA INUNDATIILOR

Acest capitol prezinta sintetic la nivelul districtului de bazin hidrografic Olt, principalele propuneri privind amenajarea unor sectoare ale cursurilor de apa privind cresterea capacitatii de transport a albiilor minore, consolidari de maluri, indiguiri pe sectoarele potential inundabile, acumulari nepermanente, punerea in siguranta a unor lucrari existente etc.

Principalele actiuni, masuri si lucrari propuse se prezinta grupate pe sapte tipuri de lucrari (tabel 17):

lucrari pentru cresterea capacitatii de curgere a albiilor minore;

indiguiri;

aparari si consolidari de maluri;

regularizari de albii;

acumulari nepermanente;

punerea in siguranta / reabilitarea lucrarilor existente;

alte lucrari (praguri de fund, podete, subtraversari etc.).

In detaliu, lista lucrarilor propuse pentru reducerea riscului la inundatii,

cresterea capacitatilor de curgere ale albiilor, punerea in siguranta a lucrarilor

etc. Sunt prezentate in tabelele 18, 119 si 20.



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 74

TABEL 17

TABEL CENTRALIZATOR CU TIPURILE DE LUCRARI PROPUSE SI PRINCIPALII LOR PARAMETRI DE PERFORMANTA

Districtul de bazin

hidrografic

1 - Lucrari pentru

cresterea capacitatii de

curgere a albiilor minore

2 - Indiguiri 3- Aparari si consolidari de maluri

4 - Regularizari

de albii

5 - Acumulari nepermanente

(noi)

6 - Punerea in siguranta/reabilitarea de lucrari existente

7 Alte

lucrari

Nr. Ltotala (km)

Nr. Ltotala (km)

Nr. Ltotala

(km) Nr.

L (km)

Nr. Vol.

(milm3) Nr.

Vol/L (mil.m3)/

km Nr.

OLT 33 210.87 19 126.27 53 190.71 41 333.5 1 10.0 3/- - 98

TOTAL

ROMANIA

318 3210,287 168 1246,049 582 1969,983 384 3193,7 70 519,16 80/3 120,08/20 510

LEGENDA: 1 – Lucrari pentru cresterea capacitatii de curgere a albiilor minore ( taieri de cot, reprofilare albie , calibrare

albie, recalibrare albie); 2 - Indiguiri; 3 - Aparari si consolidari de maluri (aparari de mal, ziduri de sprijin, consolidari de mal, gabioane); 4 - Regularizari de albii (regularizari de albie, traverse, epiuri, ); 5 - Acumulari nepermanente (lucrari noi); 6 – Punerea in siguranta / reabilitarea de lucrari existente; 7 – Alte lucrari (praguri de fund, podete, subtraversari, canal drenaj, rigol beton, noduri hidrotehnice).



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 75

Tabel 18

LISTA LUCRARILOR PROPUSE SI APROBATE (2009)

Nr. crt.

DENUMIRE OBIECTIV DE INVESTITII

VALOAREA TOTALA

actualizata la 31.12.08 INV

CAPACITATI TERMEN P.I.F.

LEI

1 Refacere praguri si aparari de maluri pe paraul Goagiu la Cristuru Secuiesc, jud. Harghita

756.000 0,3 km recalibrare albie 0,515 km aparari de mal

2009

2 Regularizare parau Frumoasa aval baraj Frumoasa-confluenta cu raul Olt, jud. Harghita

8.320.000 7,34 km consolidare mal 5

buc refacere poduri 2009

3

Indiguire rau Olt in sectorul Fagaras-Hoghiz, jud. Brasov

100.426.000

0,9 km regularizare 4,0 km consolidari mal

37,83 km dig 5,025 km taieri de cot

1 buc pod 2010

4 Regularizare parau Cerna si afluenti pe sectorul Rungetu-Maciuca, jud. Valcea

8.355.000 4,8 km regularizare albie

4,3 km aparari mal 2009

5 Reabilitarea paraului Dopca, jud. Brasov

2,980,000 reabilitare baraj

2009

6

Regularizare parau Valea Seaca la Budila, jud. Brasov

5.587.000

1,7 regularizare albie 2,316 km dig

1,05 km zid de sprijin 2009

7 Regularizarea paraului Barsa, sector Zarnesti-Halchiu, jud. Brasov 6.138.000

7,78 km amenajare albie 0,985 km aparari de mal

2009

8

Aparare de mal pe raul Oltet in zona Moruglav, jud. Olt

8.704.000

0,5 km reprofilare albie 1,55 km consolidare mal

3,3 km dig 4 buc subtraversari 0,24 km traverse de

inchidere 2010

9

Regularizare parau Muereasca la Muereasca, jud. Valcea

18.171.000

10,2 km regularizare albie 4,136 km protectie mal

5 zone stabilizare versant 2010

10 Indiguire rau Olt pe sectorul Islaz-Moldoveni, jud. Teleorman 4.108.000

2,146 km protectie de mal 0,7 km dig

2009



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 76

Nr. crt.

DENUMIRE OBIECTIV DE INVESTITII

VALOAREA TOTALA

actualizata la 31.12.08 INV

CAPACITATI TERMEN P.I.F.

LEI

11

Regularizare parau Baiasu la Perisani, jud. Valcea 3.534.000

0,36 km amenajare albie 0,709 km consolidare mal

4 buc praguri de fund 1 buc caderi

2009

12

Regularizare rau Oltet, localitatea Iancu Jianu, jud. Olt

21.025.000

recalibrare albie 7,250 km diguri 12.000 km

consolidari de mal 9,020 km 2013

13

Amenajare parau Samnic pe sectorul Golesti-Blidaru, jud. Valcea 6.040.000

amenajare albie 13,175km consolidari de mal 3,179 km

2012

14

Amenajarea pentru combaterea inundatiilor in bazinul hidrografic Raul Negru si bazinul hidrografic Olt jud. Covasna, Harghita si Brasov

175.240.000

241 km suprainaltare diguri 15,3 km diguri noi

64,5 km regularizare albie 25,8 km consolidari de mal

2015

15 Regularizarea si consolidarea malurilor raului Oltet - com. Dobrun, jud. Olt

18.602.000

0,815 km regularizare 3,2 km consolidare mal

3,2 km dig 2010

16 Regularizare parau Luncavat si afluenti sectorul Vaideeni-Popesti jud. Valcea

15.411.000 2,69 km aparari de mal 1,29 km consolidari mal

2012

17 Regularizare rau Lotru - aval acumulare Bradisor confluenta raul Olt, jud. Valcea

5.615.000 2,5 km amenajare albie 2,76 km consolidari mal

2009

18 Regularizare parau Olanesti - intre localitatile Baile Olanesti - Rm Valcea, jud. Valcea

6.721.000 18 km regularizare albie 3 km consolidare de mal

2009

19 Regularizare parau Topolog - intre localitatile Ticveni-Galicea, jud. Valcea

6.906.000 0,75 km aparari mal

1,72 km dig 2010

20

Regularizare rau Oltet, la Lalosu, jud Valcea

12.413.000

0,855 km consolidari 0,725 km dig

0,18 km traversa colmatare 0,75 km canal deviere

2013

21

Regularizarea raului Oltet in zona orasului Bals, jud. Olt

42.785.000

diguri 6,73 km parapet 0,78 km

regularizare albie 8,63 km 2013



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 77

Tabel 19

LISTA LUCRARILOR NOI PROPUSE

Nr. crt.

Denumirea obiectivului de investitii

Valoare cf SF

Capacitati INV

(Lei)

1

Regularizare pr. Tarlung aval baraj Sacele - confluenta Raul Negru, jud. Brasov si Covasna

13.022.909

23,19 km amenajare albie

3,257 km protectii mal

2

Regularizare paraul Sinca in localitatea Poiana Marului, jud. Brasov

11.329.916

4,52 km reprofilare albie

4,91 km consolidare mal

21 praguri de fund

3 Regularizare paraul Valea Mandra, jud. Brasov

32.446.517 7,6 km amenajare albie 3,5 km indiguiri 1 mil. mc. volum acumulare la NNR

4

Deviere canal Timis pentru aparare impotriva inundatiilor, jud. Brasov

1.709.126 375 m deviere traseu conducta

5 Consolidare albie parau Porumbacu, jud. Sibiu

1.085.610 0,3 km consolidari mal

6 praguri de fund

6

Regularizare paraul Cungra pe sectorul Dobroteasa-Samburesti, jud. Olt

7.645.391

10 km reprofilare albie

1,95 km consolidari mal

7 Regularizare paraul Milcov in localitatea Milcov, jud. Olt

16.391.990 6 km reprofilare albie


8 Indiguire mal drept rau Oltet la Falcoiu, jud. Olt

12.703.530



3,72 km diguri + consolidare taluze

9 Regularizare paraul Trepteanca la Vitomiresti, jud. Olt

899.860 3 km recalibrare albie

50 mc blocaje piatra la poduri

10 Regularizare paraul Dejeasca la Vitomiresti, jud. Olt

1.274.622 2 km reprofilare albie

0,8 km consolidare mal cu gabioane

11

Regularizare paraul Baraolt pe sectorul Biborteni - confluenta cu raul Olt, jud. Covasna

15.161.340



3,360 km diguri

12

Regularizare paraul Casin pe sectorul Targu Secuiesc-Valea Seaca, jud. Covasna

14.763.210



3 praguri din beton



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 78

Nr. crt.


Valoare cf SF

Capacitati INV

(Lei)

13 Regularizare paraul Covasna in localitatea Covasna, jud. Covasna

2.151.263 0,38 km reprofilare albie


14 Regularizare paraul Pava in localitatea Zabala, jud. Covasna



15 Regularizare paraul Ghelinta in localitatea Ghelinta, jud. Covasna

10.042.870 6,5 km amenajare albie

16

Regularizare si aparari de mal pe paraul Casin in localitatea Plaiesii de Jos, jud. Harghita

13.335.220



1 prag din beton

17

Consolidari maluri paraul Homorodul Mic si recalibrare albie in zona Lueta Craciunel, jud. Hargita

15.170.130



4 praguri din beton

18

Consolidari maluri raul Olt si recalibrare albie in localitatea Balan, jud. Hargita

8.451.130



19

Regularizare paraul Bistrita pe sectorul Costesti-Babeni, jud. Valcea

35.512.669



20

Regularizare paraul Cernisoara si Cernisoara Orlii in localitatea Cernisoara, jud. Valcea

5.524.434



21 Regularizare paraul Geamana aval pod DJ 678, jud. Valcea

7.605.900

1 km recalibrare albie


1,2 km diguri

22 Regularizare paraul Oltet la Gradistea, jud. Valcea

19.188.870



6,62 km dig protejare cu geogrila

23 Regularizare paraul Hinta la Govora Bai, jud. Valcea


3,085 km aparari de mal

24

Amenajare rau Topolog si afluenti pe sectorul Salatrucu-Tigveni, jud. Arges

87.862.180

60,15 km amenajare albii

38,25 km sprijiniri si consolidare mal



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 79

Nr. crt.


Valoare cf SF

Capacitati INV

(Lei)

25

Regularizare paraul Govora pe sectorul Stoenesti-Govora, jud. Valcea

31.307.540



26 Regularizare paraul Iazul Mortilor in localitatea Babeni, jud. Valcea

3.446.280 3 km recalibrare albie

3 km consolidare mal (dalare)

27

Regularizare paraul Otasau pe sectorul Barbatesti-Francesti, jud. Valcea

13.658.173



0,3 km pereu dale beton

28

Regularizare paraul Salatrucel pe sectorul Berislavesti-Salatrucel, jud. Valcea

4.830.338



1,5 km dig dirijare

29

Regularizare si consolidari maluri paraul Chenderes in zona Santimbru, jud. Harghita

350.000

0,6 km recalibrare albie


30

Regularizare si consolidari maluri rau Olt in zona Sandominic Tomesti, jud. Harghita

600.000

0,8 km zid de sprijin

0,6 km gabioane

31 Regularizare paraul Fisag in zona Armaseni - Bancu, jud. Hargita

1.200.000 8 praguri


32 Regularizare paraul Valea Mare in zona Sancraieni, jud. Harghita

200.000 0,25 km regularizare si consolidare mal

33

Regularizare paraul Lemnia in localitatea Lemnia de Sus, jud. Covasna

1.500.000

3 km regularizare albie

1 km consolidare mal

34

Regularizare paraul Dobarlau pe sectorul Dobarlau-Lunca Marcus, jud. Covasna

1.200.000

2 km decolmatare albie

0,6 km consolidare maluri

4 praguri de fund

35

Regularizare paraul Valea Mare pe sectorul Borosneul Mare - Valea Mare, jud. Covasna

800.000

1,2 km decolmatare albie


36

Regularizare parau Corlat in localitatea Maierus - sat Arini, jud. Brasov

5.000.000 5 km regularizare albie



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 80

Nr. crt.


Valoare cf SF

Capacitati INV

(Lei)

37

Regularizare paraul Turcu pe sectorul Bran - confluenta paraul Barsa, jud. Brasov

600.000



38

Amenajare paraul Timisul Sec pe sectorul aval pasarela DN1-DN11 (Brasov-Sf. Gheorghe), jud. Brasov

1.900.000



3 praguri; 7 traverse

39

Amenajare impotriva inundatiilor pe canalul Timis - cartier Noua Darste in municipiul Brasov, jud. Brasov

1.200.000 statie pompare Q=1,5 mc/sec

40 Regularizare paraul Valea Sapunului, jud. Sibiu



41 Regularizare paraul Cisnadie si paraul Popii, jud. Sibiu

2.950.000 0,6 km decalibrare albie

2, 5 km consolidare mal

42

Regularizare paraul Steaza si paraul Caselor la Rasinari, jud. Sibiu

950.000

12 praguri din beton


43 Regularizare rau Saliste si parau Tilisca, jud. Sibiu

1.200.000 7 praguri din beton


44

Regularizare parau Cheia pe traseul Cheia - Valea Cheii, jud. Valcea

4.000.000


8 praguri de colmatare


45

Regularizare paraul Ursani pe traseul Ursani - Horezu, jud. Valcea


46

Regularizare paraul Ramesti pe traseul Ramesti - Horezu, jud. Valcea


47

Regularizare paraul Bistricioara pe traseul Saliste - Romanii de Sus, jud. Valcea


48 Regularizare paraul Pesceana pe traseul Sulesti - Dragasani, jud.




B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 81

Nr. crt.


Valoare cf SF

Capacitati INV

(Lei)

Valcea

49 Regularizare paraul Nisipoasa la Scundu, jud. Valcea


50 Regularizare paraul Valea Satului la Fedelesoiu, jud. Valcea

400.000 0,5 km regularizare albie

51 Regularizare paraul Iminog pe sectorul Perieti - Maruntei, jud. Olt


52 Regularizare paraul Gemartalui pe sectorul Bals-Vulpeni, jud. Olt


53 Regularizare paraul Oltisor (Artaroasa) in comuna Ganeasa, jud. Olt


54 Regularizare rau Oltet in comuna Barza, jud. Olt


0,8 consolidare mal

55 Regularizare paraul Oltet la Parscoveni, jud. Olt


56 Regularizare albie raul Sadu pe sectorul Sadu - Talmaciu, judet Sibiu

2.200.000



12 praguri beton

57 Regularizare paraul Beica la Susani, judet Valcea



58 Regularizare paraul Sasa la Tetoiu, judet Valcea


59 Regularizare paraul Costesti la Costesti, judet Valcea


60 Regularizare paraul Beica in localitatile Plesoiu si Cirlogani, jud. Olt


61 Regularizare paraul Cepturaru in localitatea Vulturesti, jud. Olt


62 Regularizare paraul Racu, jud. Harghita


63 Regularizare paraul Uz in zona Sanmartin, jud. Harghita


0,4 km gabioane

64 Regularizare paraul Madicsa in zona Danesti - Madaras, jud. Harghita

600,000 2 km recalibrare albie




B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 82

Nr. crt.


Valoare cf SF

Capacitati INV

(Lei)

65

Regularizare paraul Homorodul Mic in zona Meresti - Ocland, jud. Harghita

600.000



66 Acumulari nepermanente pe paraul Cozd, jud. Brasov

7.000.000 V=2 milioane mc

67 Regularizare albie paraul Moieciu in localitatea Moieciu, jud. Brasov

7.500.000


5 km consolidare maluri

amenajare torenti

68 Regularizare albie paraul Sambata in localitatea Sambata, jud. Brasov



69 Regularizare paraul Bretcu in localitatea Bretcu, jud. Covasna


1,7 km aparari de maluri

70 Regularizare rau Hartibaciu si afluenti, jud. Sibiu




B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 83

Tabel 20

LISTA LUCRARILOR PROPUSE IN PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU (PLAM)

Nr. crt. Denumirea obiectivului de investitii

Valoare cf SF

Capacitati INV

(Lei)

1 Regularizarea raului Oltet pe o lungime de 7 km, jud. Brasov

2

Consolidarea albiei raului Porumbac în localitatile Porumbacu de Sus si Porumbacu de Jos (praguri de fund – 4 buc, praguri de colmatare – 1 buc, aparare mal gabioane – 50 m), jud. Sibiu

3

Regularizarea albiei raului Cisnadie si Valea Popii în zona localitatii Cisnadie (ziduri de sprijin r. Cisnadie – 2 km, ziduri de sprijin pr. V. Popii – 500 m), jud. Sibiu

4 Regularizare parau Valea Serpuita – municipiul Sibiu (recalibrare albie – 2 km; consolidare sectiune scurgere cu dale – 0,8 km), jud. Sibiu

5 Executarea de îndiguiri si consolidari pe Valea Vlasinului si Valea Rodii din Poiana Sibiului, jud. Sibiu

6 Regularizarea si consolidarea de maluri pe raul Saliste din zona Saliste, Sacel, Mag, Tilisca, jud. Sibiu

7 Regularizarea cursului de apa Lotrioara în zona localitatii Lotrioara, jud. Sibiu

8 Decolmatarea cursului de apa paraul Rorii – comuna Merghindeal, jud. Sibiu

9 Stabilizarea fundului de albie a raului Sadu – loc. Sadu (praguri de fund – 12 buc, ziduri de sprijin – 300 m), jud. Sibiu

10 Regularizarea si executarea de ziduri de sprijin pe cursurile de apa Sadu, P. Morii si P. Tocile, jud. Sibiu

11 Recalibrarea Vaii Bruiului si Toarclei în interiorul satului Bruiu si la iesirea spre satul Somartin (2 km), jud. Sibiu

12 Regularizarea si îndiguirea paraului Noul în zona localitatii Nou Roman, jud. Sibiu

13 Consolidarea malurilor pe cursurile de apa Seaca si Cartisoara în zona localitatii Cartisoara, jud. Sibiu



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 84

Nr. crt. Denumirea obiectivului de investitii

Valoare cf SF

Capacitati INV

(Lei)

14 Refacere aparari de mal pe cursurile de apa Porumbacu (500 ml), Sarata (700 ml) si Scoreiu (600 ml), jud. Sibiu

15

Executarea de lucrari pentru protectia malurilor si praguri de fund pe cursul de apa Cibin si Orlatel în zona localitatii Orlat (2000 ml), jud. Sibiu

16

Amenajarea malurilor pe cursurile Vaile Caselor, Nisului, Gladului în zona localitatii Turnu Rosu si pe cursul de apa Sebesul în localitatea Sebesul de Jos (4500 ml), jud. Sibiu

17 Regularizarea cursului de apa raul Sadu (în amonte de nod hidrotehnic) în zona Talmaciu – 80 ml, jud. Sibiu

18 Construirea de praguri pe fundul paraului Luncsoara în zona localitatii Talmacel, jud. Sibiu

19

Construirea de praguri si ziduri de sprijin pe paraul Steaza si Valea Caselor în intravilan Rasinari (paraul Steaza: praguri de fund – 5 buc, ziduri de sprijin – 250 m; paraul Valea Caselor: praguri de fund – 7 buc, ziduri de sprijin – 200 m), jud. Sibiu

20 Consolidarea malurilor pe cursul de apa Boicioara si Valea Mare în zona localitatii Boita (1000 ml), jud. Sibiu

21 Consolidarea malurilor pe Valea Poplacii în zona localitatii Poplaca (200 ml), jud. Sibiu

22 Consolidarea malurilor cu dale pe Valea Nocrich în zona localitatii Nocrich (1000 ml), jud. Sibiu

23 Amenajarea malurilor prin adancire si taluzare pe cursul paraului Valea Ilimbavului în zona localitatii Ilimbav (1500 ml), jud. Sibiu

24 Consolidarea malului prin ziduri de beton pe paraul Noul în zona localitatii Bruiu, jud. Sibiu

25 Regularizarea cursurilor de apa Arpasu Mare si Arpasel, jud. Sibiu



B1 / 2009

MM

INHGA – DGA 85

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Topor, N. Ani ploiosi si secetosi in Republica Populara Romana. Institutul Meteorologic, Bucuresti, 1964

2. *** Directiva Uniunii Europene 2007/60/EC, Evaluarea si gestionarea riscului la inundatii

3. *** Strategia Nationala de Gestionare pe termen mediu si lung a riscurilor la inundatii (Proiect), MMP, 2009

4. *** Reducing Disaster Risk: A Challenge for Development, U.N.D.P., 2004

5. Mustatea, A. Viituri exceptionale pe teritoriul Romaniei. Geneza si efecte, Teza de Doctorat, 1996

6. Oprisan, E. Gestionarea situatiilor de criza. Vulnerabiltatea la inundatii, Teza de Doctorat, U.T.C.B., 2007

7. Oprisan, E. Inundatiile din Romania, revista TERRA MAGAZIN, nr. 10/Octombrie 2005

8. Oprisan, E, Tecuci, I., Politici de management al riscului la inundatii. Revista ROMAQUA, anul 11, nr. 4/2005, vol. 42

9. Pielke, R.A. s.a. Precipitation and Damaging Floods Trends in the United States, 1932-1997, Journal of Climate, 6 January 2000

STUDII PRIVIND DETERMINAREA ACTIUNILOR, MASURILOR, OPTIUNILOR SI SOLUTIILOR PENTRU ATINGEREA

OBIECTIVELOR GESTIONARII INTEGRATE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE



CUPRINS

CAP. 1. CONCEPTUL DE MANAGEMENT A RISCURILOR LA INUNDATII 1 CAP. 2. AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU

REDUCEREA RISCULUI LA INUNDATII........................................ 4

CAP. 3. MASURI NESTRUCTURALE EXISTENTE PENTRU PROTECTIA IMPOTRIVA INUNDATIILOR...........................................................

16

3.1. Sistemele de avertizare – alarmare existente in districtele de bazine hidrografice si starea acestora..............................

17

3.1.1 Definirea sistemului informational hidrometeorologic.. 17

3.1.2 Structura si functiile sistemului informational................ 18 3.2. Descrierea sistemului informational la nivelul districtului de

bazin hidrografic Olt............................................................ 21

3.2.1 Reteaua de monitorizare existenta in DBH Olt.............. 21 3.3. Planul de aparare impotriva inundatiilor................................ 21

CAP. 4. IDENTIFICAREA PRELIMINARA A ZONELOR CU POTENTIAL SEMNIFICATIV DE RISC LA INUNDATII.........................................

22

CAP. 5. EVALUAREA PRELIMINARA A RISCULUI LA INUNDATII........... 27 5.1. Inundatiile - fenomen natural.................................................. 27 5.2. Actiuni la nivel mondial pentru implementarea unei

strategii de reducere a dezastrelor……………………….…… 33

5.3. Vulnerabilitatea si riscul la inundatii....................................... 38 5.4. Politica cadru a Uniunii Europene in domeniul evaluarii si

gestionarii riscului la inundatii................................................ 50

5.5. Inundabilitatea teritoriului Romaniei…………..……………… 53 5.6. Variabile de vulnerabilitate (indicatori)……………..………… 58 5.7. Rezultatul calculelor indicatorilor……………………….…….. 62

CAP. 6. DESCRIEREA ACTIUNILOR, MASURILOR STRUCTURALE SI NESTRUCTURALE, A SOLUTIILOR SI LUCRARILOR NECESARE PENTRU ATINGEREA GRADULUI ACCEPTAT DE PROTECTIE IMPOTRIVA INUNDATIILOR......................................

73

Documents

STUDII PRIVIND DETERMINAREA ACTIUNILOR, MASURILOR ... Management/3.PLANUL DE AMENAJARE AL B.H. OL… · studii privind determinarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor