STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND MEDIUL JUDEȚUL

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND MEDIUL

JUDEȚUL VRANCEA

București 2014

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT AL CERCETARII,

DEZVOLTARII SI INOVARII Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA

Tel.: +40-21-242.12.08, Tel./Fax: +40-21-242.07.81, www.utcb.ro

http://www.utcb.ro/

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Departamentul de Hidraulică și Protecția Mediului

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND MEDIUL

JUDEȚUL VRANCEA

Decan, prof. univ. dr. ing. Ioan BICA

Director de departament, prof. univ. dr. ing. Liviu HAȘEGAN

Responsabil contract, conf. univ. dr. ing. Alexandru DIMACHE

Colectiv de elaborare:

conf. univ. dr. ing. Alexandru DIMACHE șef lucrări dr. ing. Iulian IANCU drd. Ing. Andreea COVEIANU

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Este interzisă copierea, multiplicarea şi împrumutarea documentației fără aprobarea scrisă a Universității Tehnice de Construcții București, Facultatea de Hidrotehnică, Departamentul de Hidraulică și Protecția Mediului.

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND MEDIUL Județul Vrancea și Zona metropolitană Focșani

Pag. 3 din 63

Cuprins:

1. Prezentarea teritoriului din punct de vedere al mediului ........................................................... 7

1.1. Date generale și localizarea judetului .................................................................................................... 7

1.1.1. Localizarea obiectivului față de localitățile din zonă ...................................................................... 7

1.1.2. Geografia zonei ............................................................................................................................ 8

1.1.3. Geologia zonei .............................................................................................................................. 8

1.1.4. Clima ............................................................................................................................................. 9

1.1.5. Apa ............................................................................................................................................. 10

1.1.6. Demografie ................................................................................................................................. 11

1.1.7. Organizarea administrativ teritorială ........................................................................................... 11

2. Cadrul natural si resursele natural ............................................................................................. 12

2.1. Cadrul natural al judetului Vrancea ...................................................................................................... 12

2.2. Resursele naturale al judetului Vrancea .............................................................................................. 13

2.2.1. Resurse naturale neregenerabile ................................................................................................ 13

2.2.2. Resurse naturale regenerabile .................................................................................................... 14

2.2.2.1. Resurse de apă ...................................................................................................................... 14

2.2.2.2. Resursa sol ............................................................................................................................ 15

2.2.2.3. Biodiversitatea (resurse de faună, floră şi păduri) .................................................................. 16

3. Mediul şi infrastructura de mediu .............................................................................................. 18

3.1. Resursele de apa ale județului Vrancea .............................................................................................. 18

3.1.1. Calitatea apelor de suprafaţă ...................................................................................................... 19

3.1.2. Calitatea apei lacurilor ................................................................................................................ 21

3.1.3. Calitatea apelor freatice .............................................................................................................. 22

3.2. Apele uzate si retelele de canalizare. Tratarea apelor uzate ............................................................... 23

3.2.1. Ape uzate .................................................................................................................................... 23

3.2.2. Retele de canalizare ................................................................................................................... 23

3.2.3. Tratarea apelor uzate.................................................................................................................. 24

3.3. Calitatea solului in judetul Vrancea ...................................................................................................... 25

3.3.1. Clase de soluri ............................................................................................................................ 25

3.3.2. Clase de calitate a solurilor ......................................................................................................... 26

3.3.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor ..................................................................................... 27

3.3.4. Fondul forestier local ............................................................................................................... 28




Pag. 4 din 63

3.3.4.1. Funcţia economică a pădurilor ............................................................................................... 29

3.4. Calitatea aerului ................................................................................................................................... 30

3.4.1. Emisii de poluanţi ........................................................................................................................ 30

3.4.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant ........................................................................................... 32

3.4.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici ........................................................................ 36

3.4.1.3. Emisii de metale grele ............................................................................................................ 38

3.4.1.4. Emisii de plumb ...................................................................................................................... 39

3.4.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) ................................................................... 40

3.4.1.6. Emisii de bifenili policloruraţi .................................................................................................. 43

3.4.1.7. Emisii de hexaclorbenzen ....................................................................................................... 43

3.4.2. Calitatea aerului .......................................................................................................................... 43

3.5. Managementul deșeurilor .................................................................................................................... 45

3.5.1. Tipuri de deşeuri ......................................................................................................................... 46

3.5.1.1. Deşeuri municipale ................................................................................................................. 46

3.5.1.2. Deşeuri industriale .................................................................................................................. 47

3.5.1.3. Deşeuri generate din activităţi medicale ................................................................................. 48

3.5.2. Fluxuri speciale de deşeuri ......................................................................................................... 49

3.5.2.1. Ambalaje şi deşeuri de ambalaje ............................................................................................ 49

3.5.2.2. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice DEEE ......................................................... 49

3.5.2.3. Vehicule scoase din uz ........................................................................................................... 49

3.5.2.4. Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori ....................................................... 49

3.5.2.5. Uleiuri uzate ........................................................................................................................... 49

3.5.2.6. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale compuşilor similari ................................ 50

3.5.2.7. Nămoluri ................................................................................................................................. 50

3.6. Biodiversitate ..................................................................................................................................... 51

3.6.1. Arii de interes naţional ................................................................................................................ 51

3.6.2. Arii de interes internaţional ......................................................................................................... 52

4. Riscuri de mediu .......................................................................................................................... 60

4.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă ................................................................................. 60

4.2. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România ...................................................................... 60

4.3. Presiuni deseuri ................................................................................................................................... 61

4.4. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului ............................................. 61

4.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii .............................................................................. 62

5. Bibliografie ................................................................................................................................... 63




Pag. 5 din 63

Lista figurilor:

Figura 1.1 Aşezarea geografică a judeţului Vrancea. ............................................................................................. 7

Figura 1.2 Harta judeţului Vrancea ......................................................................................................................... 8

Figura 3.1 Emisii de SO2 (tone)............................................................................................................................. 33

Figura 3.2 Emisii brute de NOx (tone). .................................................................................................................. 35

Figura 3.3 Evoluţia emisiilor de amoniac. ............................................................................................................. 36

Figura 3.4 Evoluţia emisiilor de compuşi organici volatili nemetanici. ................................................................... 37

Figura 3.5 Evoluţia emisiilor anuale de Hg. ........................................................................................................... 38

Figura 3.6 Evoluţia emisiilor anuale de Cd. ........................................................................................................... 39

Figura 3.7 Evoluţia emisiilor de Pb în atmosferă în judeţul Vrancea. .................................................................... 40

Figura 3.8 Evoluţia emisiilor de PAH. .................................................................................................................... 42

Figura 3.9 Bioregiunile geografice ale județului Vrancea. ..................................................................................... 51

Figura 3.10 Situri de importanță comunitară (SCI) în județul Vrancea. ................................................................. 53

Figura 3.11 Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) în județul Vrancea. ...................................................... 54

Lista tabelelor:

Tabel 1.1. Lungimea principalelor râuri de pe teritoriul judeţului Vrancea............................................................. 10

Tabel 1.2. Principalele lacuri de pe teritoriul judeţului Vrancea ............................................................................. 10

Tabel 1.3. Creşterea populaţiei ............................................................................................................................. 11

Tabel 1.4. Reţeaua de localităţi a judeţului Vrancea în anul 2012 ........................................................................ 11

Tabel 3.1. Volumul resursei de apă ...................................................................................................................... 18

Tabel 3.2. Cerinţa / prelevarea de apă pe surse şi utilizări ................................................................................... 18

Tabel 3.3. Prelevări de apă (fluxuri) ...................................................................................................................... 18

Tabel 3.4. Prelevările de apă în perioada 2007 - 2012 ......................................................................................... 18

Tabel 3.5. Raportul cerinţă de apă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2012, comparativ cu anul 2011

.............................................................................................................................................................................. 19

Tabel 3.6. Nitraţii şi fosfaţii in râuri ........................................................................................................................ 20

Tabel 3.7. Calitatea apei râurilor pentru anul 2012, în raport cu oxigenul dizolvat,materii organice şi amoniu în

secţiunile de control .............................................................................................................................................. 21

Tabel 3.8. Nitraţii şi fosfaţii in râuri ........................................................................................................................ 21

Tabel 3.9. Calitatea principalelor lacuri in raport cu gradul de troficitate ............................................................... 22

Tabel 3.10. Calitatea principalelor lacuri in raport cu chimismul apei ................................................................... 22

Tabel 3.11. Structura apelor uzate evacuate în 2012 ........................................................................................... 23

Tabel 3.12. Reţele de canalizare – mediu urban................................................................................................... 23

Tabel 3.13. Reţele de canalizare – mediu rural..................................................................................................... 24

Tabel 3.14. Clasele de sol caracteristice judeţului Vrancea .................................................................................. 25

Tabel 3.15. Repartiţia solurilor judeţului Vrancea pe clase de folosinţă ................................................................ 26

Tabel 3.16. Repartiţia solurilor pe clase de calitate............................................................................................... 27

Tabel 3.17. Situatia fondului forestier – proprietate publica a statului la nivelul judetului Vrancea ....................... 28

Tabel 3.18. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în pădurile-proprietate public de stat la nivelul judeţului 29

Tabel 3.19. Distribuţia pădurilor –proprietate publică a statului după principalele forme de relief la nivelul judetului

.............................................................................................................................................................................. 29




Pag. 6 din 63

Tabel 3.20. Principalele grupe/activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă inventariate în judeţul

Vrancea ................................................................................................................................................................. 31

Tabel 3.21. Emisii anuale de SO2 în judeţul Vrancea ........................................................................................... 33

Tabel 3.22. Emisii anuale de NOx în judeţul Vrancea ........................................................................................... 34

Tabel 3.23. Emisii brute de NH3 ............................................................................................................................ 36

Tabel 3.24. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici ................................................................................... 37

Tabel 3.25. Emisii anuale de mercur şi cadmiu..................................................................................................... 38

Tabel 3.26. Emisiile de Pb în atmosferă în judeţul Vrancea .................................................................................. 39

Tabel 3.27. Emisiile anuale de POPs în atmosferă în judeţul Vrancea ................................................................. 41

Tabel 3.28. Emisiile de PAH în atmosferă în judeţul Vrancea ............................................................................... 42

Tabel 3.29. Centralizatorul poluanţilor monitorizaţi de staţia automată VN-1........................................................ 44

Tabel 3.30. Concentraţii medii anuale de amoniac în punctele de control monitorizate în intervalul 2007-2012. . 45

Tabel 3.31. Concentraţii medii anuale de hidrogen sulfurat. ................................................................................. 45

Tabel 3.32. Concentraţii medii anuale de pulberi în suspensie în punctul de control monitorizat în intervalul 2007-

2012. ..................................................................................................................................................................... 45

Tabel 3.33. Concentraţii medii anuale de pulberi sedimentabile în intervalul 2007-2012. .................................... 45

Tabel 3.34. Deşeuri colectate de municipalităţi (tone). ......................................................................................... 46

Tabel 3.35. Situaţia corespunzătoare anului 2012 privind punctele de colectare selectivă a deşeurilor municipale.

.............................................................................................................................................................................. 47


.............................................................................................................................................................................. 48

Tabel 3.37. Arii de interes naţional pe teritoriul județului ....................................................................................... 51

Tabel 3.38. Situri de importanță comunitară. ........................................................................................................ 52

Tabel 3.39. Arii de protecție specială. ................................................................................................................... 53

Tabel 3.40. Arii protejate cu mai multe statute de protecție. ................................................................................. 54




Pag. 7 din 63

1. PREZENTAREA TERITORIULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL

MEDIULUI

1.1. Date generale și localizarea judetului

Judetul Vrancea este situat in partea de sud-est a tarii, la curbura Carpaţilor Orientali,

reprezentînd o veritabilã verigã de legãturã între cele trei mari provincii istorice –Moldova,

Ţara Româneascã şi Transilvania. Are o suprafaţă de 4857,03 km2 si ocupă locul 30 printre

judeţele României, din punct de vedere al suprafeţei rurale este pe locul 7, iar din punct de

vedere al populaţiei este pe locul 26.

1.1.1. Localizarea obiectivului față de localitățile din zonă

Teritoriu judetului Vrancea se învecinează:

la sud cu județul Buzau;

la sud-est cu județul Braila;

la nord cu județul Bacau;

la nord-est cu județul Vaslui;

la vest cu județul Covasna;

la est județul Galati.

Figura 1.1 Aşezarea geografică a judeţului Vrancea.




Pag. 8 din 63

Figura 1.2 Harta judeţului Vrancea

1.1.2. Geografia zonei

Relieful judeţului Vrancea se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor:

munţi, depresiuni intramontane, depresiunile submontane,dealuri subcarpatice,dealuri de

podiş, depresiunile intradeluroase, campii inalte si campii joase, cu o diferenţă de nivel între

cotele extreme, de la 1873 m in muntii Vrancei pana la 20-30 m in campiile joase.

1.1.3. Geologia zonei

Din punct de vedere geologic, zona judeţului Vrancea aparţine platformei Moesice, alcatuită

din două etaje structurale : unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin şi unul superior

ce corespunde cuverturii sedimentare.

Şisturile cristaline, împreună cu o parte din învelişul lor sedimentar sunt străpunse de roci

eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) şi de roci bazice. Fundamentul de şisturi

cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura

sedimentară din Platforma Moesica începe cu Silurianul şi se termină cu Cuaternarul.

Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimentare

după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician – Carbonifer până la Cuaternar.




Pag. 9 din 63

Partea bazală a Cuaternarului este reprezentată de pietrişuri, nisipuri şi lentil argiloase,

rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecţie din zona carpatică

de curbură.

Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respective pietrişuri

şi nisipuri cu grosimi cuprinse între 3 şi 7 m în zona de câmpie. Dupa migrarea albiilor, aceste

sedimente au fost acoperite de depozite loessoide de natură deluvial - proluvial cu grosimi

cuprinse între 2 si 8 m.

Activitatea seismică. Regiunea seismicã cea mai activã din România se aflã în zona Vrancea,

cu epicentrul în comuna Vrâncioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic douã cutremure

de pãmînt, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernã staţie seismicã

funcţioneazã în localitatea Vrâncioaia. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenţă

existenţa a două zone – una legată de curbura arcului carpatic, în trunchiul Vrâncioaia –

Tulnici – Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi variind între 80 si 160 km, iar cealaltă,

în regiunea de câmpie, între Râmnicul – Sărat, Mărăşeşti şi Tecuci, unde cutremurele sunt

mai puţin adânci. Seismele cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de

deplasările blocurilor scoarţei sau ale părţii superioare a învelişului. La nivel European,

seismicitatea României poate fi caracterizată drept medie, dar având particularitatea că,

poate provoca distrugeri pe arii întinse, incluzând şi tările învecinate.

1.1.4. Clima

Caracteristicile climatice ale judeţului Vrancea sunt cele specifice situării la o latitudine

nordică de 46° şi în plin domeniu continental. Aceste două elemente determină clima

temperat continentală de tranziţie, cu caractere specifice determinate de etajarea altitudinală

(de la treapta câmpiei, până la peste 1700m) şi cu influenţe locale care impun topoclimate de

tip depresionar.

Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiu, în primul rând,

influenţelor est–continentale dar în acelaşi timp şi influenţelor de climat nordic şi sudic.

Totodată, Carpaţii de Curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele de aer vestice.

Influenţa reliefului este predominantă în traseul izotermelor. Câmpia are o temperature medie

anuală mai mare de 9°C, dealurile subcarpatice, inclusive glacisul subcarpatic, între 6 si 9°

C, munţii intre 2 şi 6° C, iar pe culmile cele mai înalte ale Munţilor Vrancei -1 şi 2° C.

Luna cea mai caldă, iulie, are temperaturi medii de 22° C şi precipitaţii medii sub 35 mm, iar

luna cea mai rece, ianuarie, sub 0° C şi 144 mm. Prima zi cu îngheţ apare în regiunea

muntoasă şi a dealurilor înalte în jurul datei de 1 octombrie, în regiunea dealurilor joase în

jurul datei de 11 noiembrie, iar la câmpie în jurul datei de 21 octombrie.

Ultima zi de îngheţ, în zona de câmpie este în jurul datei de 11 aprilie, în zona dealurilor în

jurul datei de 21 aprilie, iar în zona munţior se înregistrează în jurul datei de 1 mai.




Pag. 10 din 63

Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în 24 ore sunt foarte frecvente pe întreg

teritoriul judeţului. Cea mai mare cantitate de precipitaţii: 199,5 mm în 24 ore, a fost

înregistrată în depresiunea intradeluroasă Mera. Foarte frecvente sunt cantităţile cuprinse

între 40 şi 80 mm în 24 ore, ceea ce arată agresivitatea mare a precipitaţiilor şi, implicit, rolul

important pe care îl are scurgerea superficială, fie în pânze, fie concentrată, în eroziunea

solurilor de pe întinsul teritoriului judeţului. Precipitaţiile atmosferice prezintă variaţii

importante de la un loc la altul, atât datorită altitudinii cât şi a circulaţiei diferite a maselor de

aer.

Direcţia dominantă a vântului pe parcursul anului 2012 a fost N-S, viteza medie/lună variind

între 1,7m/s şi 2,9 m/s.

1.1.5. Apa

Judeţul Vrancea este amplasat – din punct de vedere geografic – pe un bazin hidrografic,

bazinul hidrografic Siret. Din punct de vedere al curgerii pe ansamblu, reţeaua hidrografică

din bazinul hidrografic Siret, judeţul Vrancea, se caracterizează printr-un regim de curgere

permanent la râurile principale şi afluenţii din regiunile montane şi printr-un regim

nepermanent în regiunile deluroase şi de câmpie, cu lungime ce măsoară 1756 Km cursuri

de apă codificate cu următoarele subbazine hidrografice principale:

Subbazinul Siret, 1.230 Suprafața km²

Subbazinul Trotuș, 130 Suprafața km²

Subbazinul Putna, 2.480 Suprafața km²

Subbazinul Râmnicu Sărat, 673 Suprafața km²

Tabel 1.1. Lungimea principalelor râuri de pe teritoriul judeţului Vrancea

Raul Lungime (km) in judetul Vrancea

Siret 111

Trotus 14

Putna 153

Milcov 79

Ramna 66

Râmnicu Sărat 86

Total 509

Principalele lacuri de pe teritoriul judetului Vrancea sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 1.2. Principalele lacuri de pe teritoriul judeţului Vrancea

Tipul lacului Numele lacului Suprafata (ha)

Lac artificial cu barare, zona colinara

Calimanesti 749,9




Pag. 11 din 63

Rezerva de apă subterană este estimată la 345 mil.mc, din care tehnic utilizabilă 156

mil.mc.Această rezervă reprezintă potenţialul acvifer al conului aluvionar al râului Putna şi cel

din stratele de Cândeşti.

1.1.6. Demografie

Populaţia stabilă a judeţului la 31.12.2012 era de 387.535 locuitori, din care 146.011 locuitori

(37,68% din total) în mediul urban şi 241.524 (62,32%) în mediul rural, iar densitatea

locuitorilor era de 79,8 locuitori/kmp.

Tabel 1.3. Creşterea populaţiei

Anul

Total nr. persoane Urban nr.persoane Rural nr. persoane

Loc/kmp Ambele sexe

Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin

Ambele sexe

Masculin Feminin

2008 391574 192303 199271 147046 70594 76452 244528 121709 122819 80,5

2009 390596 191675 198921 146571 70300 76271 244025 121376 122650 80,4

2010 389769 191091 196678 146705 70293 76412 243064 120798 122266 80,2

2011 388943 190526 198417 146621 70047 76474 242422 120479 121943 80,0

2012 387535 189845 197690 146011 69707 76304 241524 120138 121386 79,8

De remarcat este faptul că populaţia descreşte, de la an la an , atât în municipii şi oraşe cât

şi în comune.

Sporul natural al judeţului Vrancea este negativ şi în scădere, numărul persoanelor decedate

fiind mult mai mare decât al născuţilor vii.

1.1.7. Organizarea administrativ teritorială

Reţeaua de localităţi cuprinde municipiile Focşani şi Adjud, oraşele Mărăşeşti, Panciu,

Odobeşti şi 68 de comune (331 sate). Municipiul Focşani face parte din rândul oraşelor mari,

cu funcţii economico – sociale complexe şi rol de coordonare şi armonizare a dezvoltării în

teritoriu, celelalte localităţi urbane încadrându-se în categoria oraşelor mici. Aşezările rurale

au în general funcţii industrial – agrare, agro – silvice, agricole şi turistice sau dominant

agricole (viticultura, legumicultura, zootehnice). Ele sunt şi păstrătoarele tezaurului

etnofolcloric (zonele Valea Putnei, Valea Zabalei, bazinul superior al Râmnicului, localităţile

Câmpuri şi Soveja, Valea Siretului).

Tabel 1.4. Reţeaua de localităţi a judeţului Vrancea în anul 2012

Judeţ Suprafaţa Numărul oraselor Numărul

comunelor Numărul satelor -km2- Total Municipii

Vrancea 4857,03 5 2 68 331




Pag. 12 din 63

2. CADRUL NATURAL SI RESURSELE NATURAL

2.1. Cadrul natural al judetului Vrancea

Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemuite cu nişte trepte - înaltă, medie şi joasă,

care coboarã de la vest spre est, prima treaptã este constituitã de munţii Vrancei, alcãtuiţi din

culmi şi masive cu înãlţimi de la 960m la 1873m. Urmãtoarea treaptã este reprezentatã de

culmile deluroase, cu altitudini ce încep la 350m şi continuã variat pînã la 1001m. În fine a

treia treaptã, ca o platformã întinsã pînã la cursurile de apã Siret, Trotuş şi Râmnic – o

reprezintã câmpia.

Regiunea montană cuprinde:

Munţii Vrancei (cu depresiunile intramontane Greşu şi Lepşa), Subcarpaţii (în

cadrul cărora sunt cuprinse depresiunile submontane, şirul dealurilor interne,

depresiunile intradeluroase, aliniamentul dealurilor subcarpatice externe) Glacisul

Piemontan periferic şi Câmpia Siretului Inferior, mărginită de Podişul Moldovei

(Colinele Tutovei) la nord-est şi Câmpia Râmnicului la sud–est.Munţii Vrancei sunt

munţi de încreţire, alcătuiţi din culmi ce provin din fragmentarea platformelor de

eroziune de 1700 m (Goru-1785m, Lăcăuţi – 1777m, Giurgiu – 1720m, Pietrosu –

1672m, Zboina Frumoasă – 1657m) de 1300 m (care definesc treapta înălţimilor

medii) şi respectiv de 1000m.

Rgiunea dealurilor subcarpatice, depresiunilor intracolinare şi dealurilor de podiş, cuprind:

dealurile înalte vestice sau interne (două şiruri între Valea Putnei şi Valea Şuşiţei)

depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi

Milcovului, precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei),

dealurile estice sau externe (intre cursul superior al pârâului Zăbrăuţi şi Valea

Râmnicului, dominate de Măgura Odobeştilor – 966 m) şi glacisul piemontan

periferic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice.

Regiunea de campie cuprinde:

Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Râmnicului, se înclină spre est şi sud, până la

altitudinea de 20 m, la confluenţa Râmnicului Sărat cu Siretul. Câmpia Siretului

reprezintă treapta cea mai joasă de pe teritoriul judeţului şi se întinde între glacisul

subcarpatic şi râul Siret, având suprafaţa înclinată de la vest la est şi respectiv de

la nord la sud şi altitudinea cuprinsă între 125 m şi 20 m. În cadrul ei se diferenţiază

două trepte:

- Câmpia înaltă situată între glacis şi o linie ce trece pe la Mărăşeşti,

Vânători, Milcovul, Tătăranu şi la est de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m

în nord şi 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafeţe netede, uşor vălurită

datorită prezenţei unor conuri aluvionare între care câmpia formează micro




Pag. 13 din 63

depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de

la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă.

La nord de Valea Şuşiţei, aspectul câmpiei prezintă forma unei prisme în

trepte ce coboară catre Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la

terasele Siretului se adaugă cele ale Trotuşului.

- Câmpia joasă se întinde pe linia Mărăşeşti, Vînători, Tătăranu şi de la est

de Ciorăşti până la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35 – 50 m în partea

de nord şi 20 – 30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafaţă

relativ netedă, înclinată în aceeaşi direcţie cu cea de scurgere a Siretului

şi este traversată de numeroase albii, meandre şi depresiuni cu exces de

umiditate,separate între ele prin grinduri teşite.

2.2. Resursele naturale al judetului Vrancea

Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător,

care pot fi utilizate în activitatea umană:

resurse neregenerabile: minerale şi combustibili fosili

resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică

resurse permanente: energia solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.

Resursele naturale reprezintă o componentă majoră a bogăţiei naţionale, care trebuie

exploatate în mod raţional, conform conceptului de utilizare durabilă.

Dezvoltarea durabilă vizează menţinerea calităţii şi disponibilităţii resurselor regenerabile, şi

utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm care să ţină seama de nevoile generaţiilor

viitoare.

2.2.1. Resurse naturale neregenerabile

In judetul Vrancea intalnim urmatoarele resurse neregenerabile:

Agregate minerale. In judeţul Vrancea sunt resurse de pietriş, nisip şi argilă, depuse

de activitatea râului Siret. Pe cursul râului Siret, există numeroase zone de

exploatare a agregatelor

Sare. Se remarcă o acumulare de sare în zona Paltin-Nistoreşti (zăcământul Paltin-

Nistoreşti), situat pe valea Zăbala, în judeţul Vrancea, care iese la zi de-a lungul

faliei Vrâncioaia-Paltin. Forajele şi observaţiile de suprafaţă efectuate în zonă

sugerează existenţa unui mare corp de sare diapir (cu o lungime de aprox. 10 Km),

pentru care s-a apreciat o rezervă de cca. 22 miliarde tone sare cu un conţinut de

80-90% NaCl. Alte iviri la zi ale sării sunt înregistrate pentru acumulările Rotileşti,

Valea Sării, Reghiu- Andreiaşu, puse în evidenţă de prezenţa unor izvoare sărate




Pag. 14 din 63

şi prin aflorimente de sare şi au făcut în trecut obiectul unor exploatări de mică

amploare.

Gaze naturale. Există zăcăminte, unele în exploatare, iar altele în conservare în

zona localităţilor Cîmpuri, Vizantea şi Burcioaia-Adjud. Perimetre de explorare în

zona localităţilor Fiţioneşti, Greşu, Nereju şi Focşani.

Cărbune brun: la Vulcăneasa (Mera), Reghiu, Valea Neagră şi Valea Râmnei.

Neavând putere calorifică mare, nu se justifică o exploatare intensă a acestuia.

Situri metalifere ( Pb-Zn) la : Jitia

Argile la:Mera, Păuneşti, Vidra

Gipsuri :Soveja

Gresii:Năruja

Marnocalcare: Lepşa

2.2.2. Resurse naturale regenerabile

Resursele planetei, inclusiv resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, pădurile,

biodiversitatea, se află sub o presiune puternică, pe măsură ce creşterea populaţiei şi

modelele actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse.

Deoarece necesarul de resurse naturale regenerabile creşte în mod evident, prin exploatarea

lor intensivă şi neraţională se poate ajunge în situaţia de a se depăşi posibilităţile de

regenerare ale mediului. Prin urmare, şi resursele naturale regenerabile sunt limitate.

2.2.2.1. Resurse de apă

Rețeaua hidrografică a județului Vrancea măsoară 1756 Km cursuri de apă codificate cu

următoarele subbazine hidrografice principale:

Subbazinul Siret, 1.230 Suprafața km²

Subbazinul Trotuș, 130 Suprafața km²

Subbazinul Putna, 2.480 Suprafața km²

Subbazinul Râmnicu Sărat, 673 Suprafața km²

Total: 4.513 km²

Resursele de apă sunt foarte bogate şi cuprind pânze acvifere subterane şi apele de

suprafaţă, râuri, lacuri, izvoare etc .

Principalele cursuri de apă din judeţ sunt:




Pag. 15 din 63

râul Siret – cu o lungime de 110 km, suprafaţa bazinului în judeţul Vrancea -

1230km2 delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind principalul curs de apă în care

se varsă râurile interioare ale judeţului.

râul Trotuş – afluent de dreapta al râului Siret, cu o lungime de 14 km şi suprafaţa

bazinului de 130 km2 pe judeţul Vrancea.

pârâul Şuşiţa – cu o lungime de 75 km, pârâu care are un regim nepermanent

râul Putna – izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o suprafaţă

de 2480 km2, fiind cel mai important curs de apă din judeţ.

râul Milcov -cu o lungime de 79 km, care în partea superioară a bazinului prezintă

o mineralizare naturală

pârâul Râmna – cu o lungime de 66 km, pârâu care în perioadele secetoase nu are

debit.

râul Rm. Sărat – traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km; prezintă un

grad de mineralizare naturală ridicat.

Ape minerale. In comuna Vizantea Livezi există izvoare minerale şi sulfuroase cu calităţi

curative Studii efectuate in secolul XIX asupra izvoarelor de la Vizantea Livezi au descoperit

trei categorii de ape:

foarte clorurate, iodurate (izvorul 1);

sulfuroase, slab clorurate, calcice (izvoarele 2, 3 si 4);

sulfuroase, alcaline, foarte concentrate şi foarte clorurate (izvoarele 5, 6).

2.2.2.2. Resursa sol

În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor şi

silvostepelor, în regiunea de câmpie, şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de

dealuri şi de munte.

Caracteristic din punct de vedere altimetric este dispunerea reliefului în trepte ce coboara de

la Vest la Est. Astfel, treapta vestică -cea mai înaltă- este alcătuită din culmi şi masive

muntoase izolate, cu aspect de măguri ale căror altitudini oscilează între 960 -1783 metri. Ele

formează Munţii Vrancei, care domină printr-o diferentă de nivel de 300 - 600 m , un prelung

uluc depresionar situat la Est de linia ce uneşte localităţile Tulnici, Văcăria şi

Neculele.Depresiunea ce se întinde spre Nord până la Vest de Soveja este fragmentată de

văi transversale, într-o serie de culmi deluroase, ale căror altitudini variază între 500 - 850 m.

Către Est aceasta este străjuită de un şir de culmi şi masive deluroase, înalte de 600 - 1000

metri.La Est de culmile înalte vestice se află un al doilea uluc depresionar, cu o altitudine mai

mică decât primul (530-650m). În partea estică a lui se găsesc dealuri înşirate pe un singur




Pag. 16 din 63

aliniament, fragmentat de văi transversale (Şuşiţa, Putna şi Milcov). Aceste dealuri estice au

altitudinea cuprinsă între 600 - 996m.

În regiunea dealurilor subcarpatice şi în cea muntoasă se individualizează glacisul

subcarpatic şi dealurile înalte estice, unde substratul, alcătuit din pietrişuri amestecate cu un

procent de material fin, suportă o cuvertură de sol formată din soluri brune-gălbui, soluri

brune-gălbui cu diferite grade de podzolire, soluri podzolice.

În luncile văilor principale, apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate, iar în păduri,

soluri brune de pădure luto-nisipoase.

Pe culmile dealurilor ce formează rama înaltă a depresiunilor, precum şi pe culmile dealurilor

sud-estice, cu procese de eroziune foarte active, apar soluri brune, brungălbui tipice şi diverse

podzolite, în parte cu caracter scheletic.

În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile, în majoritate în pantă, sunt acoperite cu soluri,

brun-gălbui tipice, mai rar podzolite, în diferite stadii de eroziune.

Solurile din zona de munte a judeţului, sunt afectate în principal de procesesele de eroziune

(atât de suprafaţă cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitatea terenurilor. Alţi

factori limitativi, sunt reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică şi foarte mică precum

şi panta terenurilor.

2.2.2.3. Biodiversitatea (resurse de faună, floră şi păduri)

Cu excepţia regiunilor de câmpie, ce se încadrează în domeniul silvostepei, vegetaţia

judeţului Vrancea, aparţine în întregime zonei de pădure.

Culmile Vrancei sunt acoperite cu molidişuri pure, înconjurate, la exterior, de un brâu de

brădeţ pur şi în amestec. Din loc în loc, în porţiunile cele mai înalte, pădurea face loc unor

rarişti de molid, ienupăr şi pajişti montane.

Culmile muntoase mai joase, ca şi partea dealurilor înalte vestice, sunt acoperite cu făgete

montane pure sau în amestec.

Depresiunile submontane şi zona dealurilor înalte vestice cu altitudine mai mică de 800 m

sunt acoperite de pajişti cu Festuca sulcata şi Agostis tenuis. In general, vegetaţia este slab

înţelenită, acoperirea terenului fiind de 75 – 85 %.

In flora spontană a judeţului Vrancea au fost identificate 1375 de specii şi 99 subspecii de

plante superioare, aparţinand la 109 familii si 515 genuri, dintre care 34 sunt ferigi, 9

gimnosperme si 1332 angiosperme.

Au fost determinate peste 150 de asociaţii vegetale, iar in zona montană si colinară se

remarcă prezenţa a numeroase specii endemice dintre care menţionăm: Aconitum

moldavicum, Campanula carpatica, Cardamine glanduligera, Chrysanthemum rotundifolium,




Pag. 17 din 63

Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, D. tenuifolius, Hepatica transsilvanica, Poa nemoralis

ssp. rehmanni, Ranunculus carpaticus, Sesleria heufferiana, Symphytum cordatum, Thymus

comosus.

Fauna.Teritoriul Vrancei reprezintă, datorită multitudinii si complexitatii habitatelor din care

este constituit, un spaţiu in care este remarcabilă atât diversitatea specifică, cât şi nivelul

populaţiilor. Vrancea se suprapune unora dintre cele mai importante areale de concentrare a

unor populaţii viabile din fauna României.

Numeroase specii, intre care amintim Triturus cristatus, Triturus montandoni, Salamadra

salamandra, Bombina variegata, Hyla arborea, Pericallia matronula, Lutra lutra, Rupicapra

rupicapra, Lynx lynx. Canis lupus. Ursus arctos prezente pe teritoriul judeţului, reprezintă in

sine elemente care justifică instituirea regimului de protective pentru habitatele in care au fost

identificate populaţii cu niveluri semnificative.

Fondul forestier se află în proporţie de 90% în proprietate de stat şi 10% în proprietate privată.

Direcţia Silvică Focşani administrează 56449 ha fond forestier proprietate publică a statului

şi 44996 ha proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice.

Fondul forestier al judeţului Vrancea se încadrează predominant în zona centrală a Carpaţilor

de Curbură, caracterizată printr-o mare varietate a formelor de relief (6 % câmpie, 54 % deal

şi 40 % munte).

Altitudinea variază de la 50 m în Lunca Siretului la 1785 în Vârful Goru. Structura pe specii

se prezintă astfel :

răşinoase 34 % (molid 18 %, brad 12 %, pini 4 %)

foioase 66 % (fag 37 %,cvercinee 12 %, diverse 17 %)

Deficit de vegetaţie forestieră se înregistrează în zona de sud a judeţului. În anul 2003 s-au

împădurit în aceste zone (Băleşti şi Ciorăşti) 20 ha pe terenurile aparţinând altor deţinători (s-

au înfiinţat perdele de protecţie).




Pag. 18 din 63

3. MEDIUL ŞI INFRASTRUCTURA DE MEDIU

3.1. Resursele de apa ale județului Vrancea

În judeţul Vrancea, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi

monitorizată de A.N. “Apele Romane” - Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău SGA

Vrancea. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către operatorii economici pentru

indicatorii specifici activităţilor acestora.

Judeţul Vrancea este amplasat – din punct de vedere geografic – pe bazinul hidrografic Siret.

Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri

Tabel 3.1. Volumul resursei de apă

Judet

Resursa de suprafaţă –

mii mc

Resursa din subteran-mii

mc

Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

Vrancea 840000 210000 345000 156000

Tabel 3.2. Cerinţa / prelevarea de apă pe surse şi utilizări

Bazin Hidrografic

Cerinte de apa Prelevari de apa Grad de

utilizare (%) Activitate Valoare(mii/mc) Activitate Valoare(mii/mc)

BH Siret

populatie 13.526,394 populatie 10.161,4 75.12

industrie 4.056,331 industrie 2.774,356 68.31

agricultura 1.770,58 agricultura 1.028,277 58.07

Total 19.526,394 Total 13.964,033 71.51

Total general 19.526,394 Total general 13.964,033 71.51

Tabel 3.3. Prelevări de apă (fluxuri)

Judetul Prelevări din surse

de suprafaţă (mii mc)

Prelevări din surse subterane (mii mc)

Total prelevări (mii mc)

Vrancea 1.052,47 13.170,30 14.222,77

Tabel 3.4. Prelevările de apă în perioada 2007 - 2012

Judeţ Vrancea

An

Prelevări de apă

Din surse de suprafaţă (mii.m³)

Din subteran (mii.m³)

2008 3971 13 133,5

2009 4 818 12 811

2010 2522 11 709

2011 914,1 12 567,3

2012 1 052,47 13 170,3




Pag. 19 din 63

Pentru anul 2012 se constată un trend crescător al cantităţilor de apă prelevate anual din

surse de apă de suprafaţă, în paralel cu o creştere a prelevărilor din subteran.

Tabel 3.5. Raportul cerinţă de apă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2012, comparativ cu

anul 2011

Bazin Hidrografic

Cerinte de apa Prelevari de apa

Activitate Valoare(mii/mc) Activitate Valoare(mii/mc)

BH Siret

populatie 2011 11 973 populatie 2011 9 274,2

populatie 2012 13 526,394 populatie 2012 10 161,4

industrie 2011 5 207,6 industrie 2011 3 570,64

industrie 2012 4 056,331 industrie 2012 2 774,356

agricultura 2011 3 418,1 agricultura 2011 636,51

agricultura 2012 1 770,58 agricultura 2012 1 028,277

Total 2011 20 598,7 Total 2011 13 481,35

Total 2012 19 526,394 Total 2012 13 964,033

Din punct de vedere al curgerii pe ansamblu, reţeaua hidrografică din BH Siret, judeţul

Vrancea, se caracterizează printr-un regim de curgere permanent la râurile principale şi

afluenţii din regiunile montane şi printr-un regim nepermanent în regiunile deluroase şi de

câmpie.

Principalele cursuri de apă din judeţ sunt:

râul Siret- cu o lungime de 111 km, ce delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind

principalul curs de apă în care se varsă râurile interioare ale judeţului;

râul Trotuş – afluent de dreapta al râului Siret, cu o lungime de 14 km şi suprafaţa

bazinului de 130 km2 pe judeţul Vrancea;

râul Putna - izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o suprafaţă

de 2480 km2, fiind cel mai important curs de apă din judeţ;

pârâul Milcov - cu o lungime de 79 km, care în partea superioară a bazinului

prezintă o mineralizare natural;

pârâul Râmna - cu o lungime de 66 km, pârâu care în perioadele secetoase nu are

debit;

râul Rm. Sărat - traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km şi prezintă o

puternică mineralizare naturală, ca urmare a spălării rocilor salifere;

3.1.1. Calitatea apelor de suprafaţă

Calitatea globală a apelor înregistrate în secţiunile de supraveghere s-a urmărit astfel:

pe râul Siret – 4 secţiuni: Adjudu Vechi, Cosmeşti, Bilieşti, Lungoci.

pe râul Trotuş – o secţiune: Adjud




Pag. 20 din 63

pe râul Râmnicu Sărat - 3 secţiuni: Tulburea, Nicoleşti şi Măicăneşti

pe râul Putna - 4 secţiuni: Tulnici, Colacu, Podu Zamfirei şi Boţârlău.

pe râul Milcov - 3 secţiuni: Reghiu, Goleşti şi Răstoaca

pe râul Râmna - 2 secţiuni: Jilişte şi Răşcuţa

Evoluţia calităţii apelor a fost studiată pe grupe de indicatori:

RO( regimul de oxigen): oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr;

Nutrienţi: NH4, NO3, NO2, ortofosfaţi, Ptotal;

Salinitate - reziduu fix, cloruri, sulfaţi, calciu, sodiu, duritate totală.;

Poluanţi toxici specifici de origine naturală: Fe, Mn, Cu;

Incadrările în clasele de calitate ale secţiunilor apelor de suprafaţă s-au făcut cu programul

ARQ, conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii

apelor de suprafaţă in vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă coroborat cu

Ordinul 31/2006 pentru aprobare Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului

de Monitoring Integrat al Apelor din România.

Starea ecologică se referă la structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în

conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate

biologice, elemente hidromorfologice şi fizico - chimice generale cu funcţie de suport pentru

cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici).

Starea chimică bună a apelor de suprafaţă se referă la starea chimică atinsă de un corp de

apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru

mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare.

Tabel 3.6. Nitraţii şi fosfaţii in râuri

Bazin hidrografic Curs de apa Sectiune de

control Nitrati (mg

N/l) Ortofosfati

(mg/l) Calitatea apei

Siret Siret Adjudul-Vechi 1.3873 0.0106 Buna

Siret Siret Cosmesti 1.4585 0.0182 Buna

Siret Siret Biliesti 1.2873 0.006 Buna

Siret Siret Lungoci 1.5581 0.01 Buna

Siret Trotus Adjudul-Vechi 1.855 0.0157 Buna

Siret Putna Tulnici 0.504 0.0047 Foarte buna

Siret Putna Colacu 0.9346 0.0102 Foarte buna

Siret Putna Podu Zamfirei 1.7374 0.0089 Buna

Siret Putna Botarlau 2.1284 0.0183 Buna

Siret Rm.Sarat Tulburea 0.2773 0.0071 Foarte buna

Siret Rm.Sarat Nicolesti 1.053 0.073 Foarte buna

Siret Rm.Sarat Maicanesti 1.6016 0.0235 Buna

Siret Milcov Reghiu 0.56 0.0076 Foarte buna

Siret Milcov Golesti 2.4516 0.0075 Buna

Siret Milcov Rastoaca 6.1366 0.015 Satisfacatoare

Siret Ramna Rascuta 0.174 0.008 Foarte buna

Siret Ramna Jiliste 2.628 0.0004 Buna




Pag. 21 din 63

Tabel 3.7. Calitatea apei râurilor pentru anul 2012, în raport cu oxigenul dizolvat,materii organice şi

amoniu în secţiunile de control

Bazin hidrografic Curs de apa Sectiune de

control

Oxigen dizolvat(mg

O/l)

Materii organice(mg

O/l)

Amoniu (mg N/l)

Calitatea apei

Siret Siret Adjudul-Vechi 9.165 2.3033 0.30175 Foarte buna

Siret Siret Cosmesti 10.158 2.15 0.2335 Foarte buna

Siret Siret Biliesti 10.285 2.265 0.1927 Foarte buna

Siret Siret Lungoci 9.78 2.66 0.24011 Foarte buna

Siret Trotus Adjudul-Vechi 10.227 2.453 0.161 Foarte buna

Siret Putna Tulnici 10.532 0.775 0.086 Foarte buna

Siret Putna Colacu 10.452 1.623 0.1147 Foarte buna

Siret Putna Podu Zamfirei 8.87 1.48 0.089 Buna

Siret Putna Botarlau 9.606 1.906 0.921 Foarte buna

Siret Rm.Sarat Tulburea 10.84 1.5 0.157 Foarte buna

Siret Rm.Sarat Nicolesti 10.045 3.081 2 Buna

Siret Rm.Sarat Maicanesti 9.413 3.633 0.736 Buna

Siret Milcov Reghiu 10.925 1.5 0.128 Foarte buna

Siret Milcov Golesti 7.92 2.033 0.3193 Buna

Siret Milcov Rastoaca 7.503 3.47 0.247 Buna

Siret Ramna Rascuta 10.685 1.835 0.31 Foarte buna

Siret Ramna Jiliste 9.145 3.005 0.385 Buna

In judeţul Vrancea obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună a fost atins de

toate cele 6 (100%) corpuri de apă pe 560 km de râu pentru care s-a determinat starea

ecologică.

Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 560 km de râu, repartiţia pe lungimi

în raport cu starea ecologică este următoarea:

357 km (64%) în stare ecologică foarte bună

203km (36%) în stare ecologică bună

Repartiţia pe lungimi în raport cu starea chimică este următoarea:

344 km (61%) în stare chimică bună

216 km (39%) în stare chimică proastă

3.1.2. Calitatea apei lacurilor

Acumularea Călimăneşti este amplasată în lunca şi albia majoră a râului Siret, aval de

confluenţa acestuia cu râul Trotuş.

Tabel 3.8. Nitraţii şi fosfaţii in râuri

Tipul lacului Numele lacului Suprafata (ha)

Lac artificial cu barare, zona colinara

Calimanesti 749.9




Pag. 22 din 63

Limita nordică a acumulării se află în dreptul localităţilor Domneşti-Vrancea, iar limita sudică

(frontul de barare) se află pe aliniamentul localităţii Pădureni - Vrancea, lungimea sectorului

amenajat fiind de aproximativ 10,5 km. Acumularea are o suprafaţă de 749,9 ha şi un volum

de 44,27 mil.mc la nivelul retenţiei normale (cota 75,0).

Dată în exploatare în anul 1993 în scopul producerii de energie şi al creării unui stoc de apă

pentru irigaţii, acumularea Călimăneşti continuă să fie exploatată unilateral în scop

hidroenergetic.

În aceste condiţii de exploatare, coeficientul de circulaţie al apei în lac este relativ lent. Aceşti

factori naturali la care se adăugă factorul antropic, duce la accentuarea caracterului

semistagnant al apei lacului.

Caracteristica generală a hidrochimismului acumulării Călimăneşti este dată de

particularităţile chimice ale râului formator Siret şi afluentul Trotuş.

Tabel 3.9. Calitatea principalelor lacuri in raport cu gradul de troficitate

Lac

Bazin hidrografic

Grad de troficitate

Nume Tip

Fct.de valoarea nutrientilor Fct.de valoarea

biomasei Fosfor total Azot total mineral

Calimanesti Acumulare Siret Mezotrof Mezotrof Mezotrof

Tabel 3.10. Calitatea principalelor lacuri in raport cu chimismul apei

Lac

Bazin hidrografic

Clase de calitate (stare ecologica)

Nume Tip Fct de valoarea nutrientilor

Fct de valoarea biomasei

Calimanesti Calimanesti Siret Mezotrof Mezotrof

Din analiza datelor prezentate, rezultă că în judeţul Vrancea obiectivul de calitate reprezentat

de starea ecologică bună nu a fost atins de corpul (100%) de apă –lac de acumulare, pentru

care s-a determinat starea ecologică. In raport cu starea chimică, corpul de apă- lac natural

prezintă o stare bună.

3.1.3. Calitatea apelor freatice

Rezerva de apă subterană este estimată la 345 mil.mc, din care tehnic utilizabilă 156

mil.mc.Această rezervă reprezintă potenţialul acvifer al conului aluvionar al râului Putna şi cel

din stratele de Cândeşti.




Pag. 23 din 63

În anul 2012, SGA Vrancea a monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi

nutrienţi, substanţe periculoase/prioritar periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi

chimici toxici din corpurile de apă subterană din judeţul Vrancea.

Pe parcursul anului 2012 au fost monitorizate 20 foraje de observatie, de pe teritoriul judeţului

Vrancea(F1-Căiata, F4-Goleşti-Slobozia, F1-Făurei, F3-Boţârlău, F4-Suraia, F4-Măicăneşti,

F4-Vameş, F1-Mândreşti, F5- Vijietoarea, F1- Nicoleşti, F1- Gologanu Est, F1-Satu Nou, F1-

Olăneasca, F1- Hânguleşti, F2- Călieni, F6A- Latinu Independenţa, F6A – Latinu, F8- Adjudu-

Vechi, F3- Adjudu-Vechi, F2- Mirceşti) .

Conform Legii nr. 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, depăşiri la indicatorul

NO3- s-au inregistrat la următoarele foraje: F1- Căiata, F1- Mândreşti, F1- Hânguleşti.

3.2. Apele uzate si retelele de canalizare. Tratarea apelor uzate

3.2.1. Ape uzate

Analiza indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate a fost efectuată la nivelul judeţului,

după cum urmează:

de către operatori economici prin sisteme proprii de automonitorizare;

de către A.P.M. Vrancea, în cadrul laboratorului

Tabel 3.11. Structura apelor uzate evacuate în 2012

Nr.crt Activitate in economie Total evac.(mii

mc)

Volume ce se evacueaza

Insuficient epurate Suficient epurate

1 Ind.alimentara 0.038733 0.038733 0

2 Ind. Hartiei 1.288 0 1.288

3 Transporturi 0.013218 0 0.013218

4 Gosp.com 8.73613 8.338 0.39813

Total 10.076081 8.376733 1.699348

3.2.2. Retele de canalizare

Date despre rețelelele de canalizare din județul Vrancea este prezentată în tabelele

următoare:

Tabel 3.12. Reţele de canalizare – mediu urban

Judet Primarie sau agent economic operator

Lungime (km) Volum

evacuat(mii mc)

Nr.localitati Populatie racordata

Grad de racordare

(%)

Vrancea CUP Focsani 106.1 5836.8 1 66000 67

Vrancea CUP Focsani Suc. Adjud 22.6 900.92 1 12500 68




Pag. 24 din 63


Lungime (km) Volum

evacuat(mii mc)

Nr.localitati Populatie racordata

Grad de racordare

(%)

Vrancea CUP Focsani Suc. Panciu 22.6 234 1 4521 52

Vrancea CUP Focsani Suc. Odobesti 16.76 119.7 1 2550 29

Vrancea CUP Focsani Suc. Marasesti 18.5 177.1 1 4935 39

Tabel 3.13. Reţele de canalizare – mediu rural


Lungime (km) Volum

evacuat(mii mc) Nr.localitati

Populatie racordata

Grad de racordare

(%)

Vrancea Primaria Vidra 14.23 25.444 1 621 10

Vrancea Primaria Gugesti 17.31 31.112 1 4080 70

Vrancea Primaria Cimpineanca 0.8 26.35 1 265 1.26

Vrancea Primaria Tulnici 9.5 34.749 1 100 0.17

Vrancea UAT Soveja 10.03 74.982 1 600 28.7

3.2.3. Tratarea apelor uzate

În judeţul Vrancea, volumul total de ape uzate evacuate în anul 2012, a fost de 10 076 mil.

mc, în scădere faţă de anul precedent, (10 982) în toate sectoarele (industria alimentară,

industria hârtiei, transporturi, gospodărie comunală). În acest context, pe ansamblu, se

constată creşterea volumului de apă care a fost suficient epurat şi scăderea volumului de apă

insuficient epurat. În particular, pentru sectorul gospodăriei comunale constatăm că în

condiţiile reducerii volumului de ape uzate, a crescut eficienţa de epurare.

O problemă nerezolvată în anii anteriori inclusiv în anul 2012, o reprezintă evacuările de ape

menajere provenite din localităţile urbane şi rurale, care nu şi-au realizat încă staţii de epurare

noi/ retehnologizate.

De asemeni, chimizarea în exces a agriculturii a determinat modificarea echilibrului solului şi

acumularea în sol, existând posibilitatea şi în apa freatică, de substanţe minerale.

În ceea ce priveşte evoluţia volumelor de ape uzate evacuate se remarcă tendinţa

descrescătoare a acestora în anul 2012, comparativ cu anul 2011, la nivelul tuturor

activităţilor.

În prezent, sunt în execuţie lucrările prevăzute în proiectul „Reabilitarea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Vrancea”, finanţat prin Programul

Operaţional Sectorial Mediu – Axa Prioritară 1. Lucrările vor fi finalizate în trim. I 2014.




Pag. 25 din 63

3.3. Calitatea solului in judetul Vrancea

3.3.1. Clase de soluri

În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor şi

silvostepelor, în regiunea de câmpie, şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de

dealuri şi de munte. Datorită marii variaţii a condiţiilor litologice, a formelor de refief de

amănunt, a condiţiilor hidrogeologice şi a proceselor actuale foarte active în regiunea

subcarpatică, la solurile zonale se adaugă soluri intrazonale (negosoluri şi soluri erodate,

sărături, soluri de luncă).

Pe zona de relief cea mai joasă, respectiv Câmpia Siretului, cuvertura de sol este

reprezentată de cernoziomuri levigate şi compacte, din cernoziomuri care apar pe conul

aluvial al Putnei, din cernoziomuri freatic-umede şi cernoziomuri levigate freatic umede.

Pe câmpiile joase, unde stratul acvifer se află la adâncime critică, apar solonceacuri (câmpiile

joase de la nord şi sud de valea Râmnicului).

În regiunea dealurilor subcarpatice şi în cea muntoasă se individualizează glacisul

subcarpatic şi dealurile înalte estice, unde substratul, alcătuit din pietrişuri amestecate cu un

procent de material fin, suportă o cuvertură de sol formată din soluri brunegălbui, soluri brune-

gălbui cu diferite grade de podzolire, soluri podzolice, podzoluri gălbui.

În luncile văilor principale apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate, iar pe pădurile

de terase soluri brune de pădure fie luto-nisipoase.

Pe culmile dealurilor ce formează rama înaltă a depresiunilor, precum şi culmile dealurilor

sud-estice, cu procese de eroziune foarte active, apar soluri brune, brungălbui tipice şi diverse

podzolite, în parte cu caracter scheletic.

În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile, în majoritate în pantă, sunt acoperite cu soluri

brun-gălbui tipice, mai rar podzolite în diferite stadii de eroziune. Culmile muntoase mai joase,

corespunzătoare domeniului molidişurilor, de amestec a brădetelor şi făgetelor, au un înveliş

constituit din soluri montane brune de pădure, soluri montane brune şi brun-gălbui, precum

şi din soluri montane podzolice şi din podzoluri.

Tabel 3.14. Clasele de sol caracteristice judeţului Vrancea

Nr.crt. Clasa de soluri Suprafaţa

(ha) Procentual

(%)

1 Protisoluri PRO 95460 38,29

2 Cernisoluri CER 54127 21.71

3 Umbrisoluri UMB - -

4 Cambisoluri CAM 20204 8.11

5 Luvisoluri LUV 48055 19.27

6 Spodisoluri SPO - -

7 Vertisoluri VER 16271 6.53

8 Andisoluri AND 11340 4.55




Pag. 26 din 63

Nr.crt. Clasa de soluri Suprafaţa

(ha) Procentual

(%)

9 Hidrisoluri HID 1324 0.53

10 Salsodisoluri SAL 2524 1.01

11 Histisoluri HIS - -

12 Antrisoluri ANT - -

Total suprafaţă 249305 100%

Decizia nr. 1600/2002/EC cuprinzând cel de-al VI-lea Program de Acţiune pentru Mediu în

Comunitatea Europeană include obiectivul de a proteja resursele naturale şi de a promova

uitlizarea durabilă a solului, document prin care Comunitatea s-a angajat să adopte o

Strategie Tematică pentru protecţia solului care să stopeze şi să reorienteze degradarea

acestuia.

Tabel 3.15. Repartiţia solurilor judeţului Vrancea pe clase de folosinţă

Nr.

crt Categoria de folosinta

Suprafaţa (ha)

2008 2009 2010 2011 2012

1 arabil 148 061 148 026 148 203 148 211 148 203

2 păşuni 43 715 43 718 43 708 43 708 43 708

3 fîneţe şi pajisti naturale 32 777 32 777 32 904 32 904 32 904

4 vii 27 235 27 211 26 927 26 819 26 927

5 livezi 3 715 3 715 3 624 36 37 3624

Total agricol 255 503 255 449 255 366 255 279 255 366

3.3.2. Clase de calitate a solurilor

Gruparea terenurilor în clase de calitate, se face în funcţie de nota de bonitare natural pentru

categoria de folosinţă existentă în momentul cartării, după cum urmează:

Clasa I ( 8 1 - 1 0 0 puncte de bonitare);

Clasa a II-a ( 6 1 - 8 0 puncte de bonitare);

Clasa a III-a ( 4 1 - 6 0 puncte de bonitare);

Clasa a IV-a ( 2 1 - 4 0 puncte de bonitare);

Clasa a V-a ( 1 - 2 0 puncte de bonitare ).

Încadrarea terenurilor în clase de pretabilitate se realizează pe criteriul factorilor limitativi ai

producţiei în cazul unei anumite folosinţe ( arabil, livezi, vii, pajişti ).

Gruparea terenurilor se face în 6 clase de pretabilitate ( I-V ), în funcţie de intensitatea

factorului sau factorilor limitativi sau restrictivi pentru producţia agricolă. Semnificaţia claselor

de pretabilitate este următoarea:

Clasa I - terenuri fară limitări sau restricţii ( nu ridică probleme de folosire);




Pag. 27 din 63

Clasa a II-a - terenuri cu limitări sau restricţii slabe ( ridică probleme relative simple

în folosire, în general de prevenire a unor procese sau fenomene de degradare );

Clasa a III-a - terenuri cu limitări sau restricţii moderate ( ridică problem mai

complicate de folosire, amenajare, ameliorare );

Clasa a IV-a - terenuri cu limitări sau restricţii severe ( ridică problem relativ dificile

de amenajare, ameliorare, exploatare );

Clasa a V-a - terenuri cu limitări sau restricţii foarte severe care pot fi parţial

corectate ( pot fi utilizate într-un anumit scop numai după corectarea unor limitări);

Tabel 3.16. Repartiţia solurilor pe clase de calitate

Nr.crt Specifi. U.M.(ha) Clase de calitate

I II III IV V

1 Arabil 148 203 - 40 004,60 72 445,70 26 925,60 4 142,10

2 Pasune 43 708 - 3 897,30 18 937,90 13 463,00 5 954,80

3 Feneata 32 904 - 4 550,30 13 582,50 14 017,80 463,40

4 Vii 26 927 - 10 406,20 12 142,10 4 248,40 381,30

5 Livezi 3 624 - 688,50 1 949,80 852,70 162,00

Total agricol(cartat) 255 366

3.3.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Factorii limitativi care afectează solurile din zona de câmpie a judeţului Vrancea sunt în

principal conţinutul scăzut de humus, texturile grosiere şi fine şi, pe suprafeţele mai restrânse,

excesul de umiditate freatică şi/sau stagnantă. De asemenea, un alt factor restrictiv al

producţiei agricole îl constituie sărăturarea solului (prezentă sub formă de salinizare şi/sau

alcalinizare), fenomen ce afectează aprox. 3% din terenul agricol.

În judetul Vrancea factori naturali sau antropici au determinat poluarea/degradarea solului în

anumite zone, însă acestea nu pot fi considerate zone critice. Solul se afla sub o presiune

crescanda determinate de parctici agricole și silvice necorespunzatoare. Aceste activități

produc dereglarea funcționării normale a solului ca biotop în cadrul diferitelor ecosisteme

naturale sau artificiale, afectând fertilitatea și capacitatea sa bioproductivă, atât din punct de

vedere cantitativ cât și calitativ.

Soluii afectate de alunecăii de teren:

Tipuri de alunecări suprafața afectată (ha)

Alunecări staabilizate 26839

Alunecări semistabilizate 15292

Alunecări active 3628

Total 45759




Pag. 28 din 63

Soluri afectate de inundații:

Terenuri inundabile suprafața afectată (ha)

Total 7650

Soluri afectate de eroziunea de suprafață:

Tipuri de eroziune de suprafață suprafața afectată (ha)

Eroziune slabă 20695

Eroziune moderată 15003

Eroziune puternică 15257

Eroziune foarte puternică 15528

Total 66483

Soluri afectate de eroziunea în adâncime:

Tipuri de eroziune în adâncime suprafața afectată (ha)

Șiroiri, rigole 10025

Ogaașe 12917

Ravene 6493

Total 29435

Zone mari expuse riscului de inundaţie, eroziune și alunecări de teren sunt în localitățile:

Bărseşti, Soveja, Gura Caliţei, Vidra, Vrâncioaia, Străoane, Tulnici, Câmpuri, Nistoreşti,

Paltin.

3.3.4. Fondul forestier local

Situația fondului forestier la nivelul județului Vrancea se prezintă astfel:

Tabel 3.17. Situatia fondului forestier – proprietate publica a statului la nivelul judetului Vrancea

Anul Suprafaţa totală (ha):

2008 56449

2009 54599

2010 53094

2011 52699

2012 51608




Pag. 29 din 63

3.3.4.1. Funcţia economică a pădurilor

Pădurea are valoare economică inestimabilă. Valoarea economică a pădurii este diferenţiată

în cadrul diferitelor zone ale ţării, în funcţie de gradul de dezvoltare a economiei, de educaţia

şi cultura umană, de strategia şi politica de perspectivă îndelungată şi continuă de formare,

protejare, conservare, exploatare şi utilizare superioară a resurselor principale şi secundare

ale pădurii.

În prezent, valoarea economică a pădurii este evidenţiată numai sub aspectul valorii realizate

din valorificarea resurselor principale şi secundare. Aceasta este o componentă principală a

valorii economice a pădurii, o modalitate concretă de evaluare şi reflectare a rezultatelor ei

finale. Ea este însă o valoare restrictivă şi reducţionistă la principala ei funcţie, aceea de a

produce resurse pentru dezvoltarea economică şi umană.

Valoarea economică şi socială a pădurii trebuie să includă contribuţia directă şi indirect a

tuturor funcţiilor pădurii la dezvoltarea economică, socială, ecologică şi umană.

Fiecare funcţie a pădurii, luată în considerare şi urmărită prin înfăptuirea obiectivelor

corespunzătoare, contribuie la maximizarea rezultatelor economice şi la minimizarea

costurilor, la sporirea calităţii şi eficienţei mediului forestier, la atenuarea şi reducerea

riscurilor şi incertitudinilor din acest domeniu vital pentru umanitate. Ştiinţa în general, cea

economică în special trebuie să dezvolte teoria şi metodologia cuantificării valorii pădurii,

pentru toate componentele şi funcţiile sale. Trebuie dobândită capacitatea de a cunoaşte

continuu multiplele efecte şi eforturi pe care le generează pădurea, în mod direct şi indirect,

asupra economiei, societăţii, mediului înconjurător şi populaţiei.

Pădurea trebuie privită şi ca o condiţie importantă a asigurării securităţii sociale şi ecologice

a umanităţii, a generării de finalităţi şi valoare economică pe termen lung.

Tabel 3.18. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în pădurile-proprietate public de stat la nivelul judeţului

Anul Masă lemnoasă (mii mc)

2008 136.4

2009 127.3

2010 113.6

2011 112.4

2012 115.5

Tabel 3.19. Distribuţia pădurilor –proprietate publică a statului după principalele forme de relief la nivelul judetului

Forma de relief Suprafaţa totală (ha):

Lunca şi ostrove -

Câmpie 9 389,7

Deal 39 087,5

Munte 4 222




Pag. 30 din 63

3.4. Calitatea aerului

3.4.1. Emisii de poluanţi

Cele mai importante elemente care caracterizează poluarea aerului sunt:

emisii de substanţe acidifiante (SO2, NOx, NH3);

emisii de precursori ai ozonului;

emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 si PM2.5);

depăşiri ale valorilor limită ale indicatorilor de calitate ai aerului în arealele urbane;

producţia şi consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon.

Indicatorii privind calitatea aerului sunt determinaţi pe baza datelor din sistemul de

monitorizare al calităţii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluareasituaţiilor

concrete, comparativ cu ţintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare.

Inventarierea emisiilor de poluanţi în aer, ca urmare a aportului antropic, are drept scop:

identificarea activităţilor poluatoare

evaluarea calităţii aerului

ierarhizarea priorităţilor de acţiune în domeniul protecţiei mediului

informarea publicului asupra evoluţiei calităţii aerului

utilizarea datelor în evaluarea eficienţei politicilor şi strategiilor de mediu şi a

costurilor necesare

respectarea angajamentelor asumate de România la Convenţiile şi Protocoalele

internaţionale încheiate

Principalele activităţi generatoare de poluanţi în atmosferă sunt:

procese de producţie : producere energie electrică şi termică, fabricarea

materialelor de construcţii , prelucrarea metalelor, producţia de hârtie şi carton

utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii

distribuţie şi depozitare combustibil

tratarea şi depozitarea deşeurilor

extracţia şi distribuţia combustibililor fosili

agricultura

Monitorizarea calităţii aerului în anul 2012 s-a realizat de către APM Vrancea şi operatori

economici (automonitorizare).




Pag. 31 din 63

Monitorizarea calităţii aerului în anul 2012 realizată de APM Vrancea s-a realizat prin

următoarele metode: automat (1 staţie automată de monitorizare); reţea manuală de

supraveghere (puncte de control); calcul (inventarul emisiilor).

Inventarul emisiilor de poluanţi în atmosferă conform Ord. 3299/2012 urmareste emisiile

provenite de la:

sursele fixe ( generare caldură, abur, apă caldă, procese de producţie);

surse mobile (din incintă);

surse de suprafaţă (haldele/depozitele de deşeuri, exploatări de agregate minerale,

şantiere în lucru);

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele grupe/activităţi (după codurile NFR) care au

fost luate în calculul la realizarea inventarului emisiilor poluante.

Tabel 3.20. Principalele grupe/activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă inventariate în judeţul Vrancea

Cod NFR Denumire activităţi generatoare de emisii de poluanţi atmosferici (clasificare NFR)

1.A.1 Arderi în industrii energetice

1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii

1.A.3 Transport

1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere sau în surse mobile nerutiere şi echipamente

1.B.1 Emisii fugitive generate de combustibili solizi

1.B.2 Petrol şi gaze naturale

2.A.1 Fabricarea cimentului

2.A.6 Asfaltarea drumurilor

2.A.7 Altele (extracţia mineralelor şi construcţiile)

2.A.7.b Construcţii şi demolări

2.B Industria chimica

2.C Industria metalelor

2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei

2.D.2 Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor

2.D.3 Prelucrarea lemnului

2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele

2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele

3.A Aplicarea vopselelor

3.B Degresarea şi curăţarea chimică (uscată)

3.C Produse chimice

3.D.1 Tipărire

4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere

4.D.1 Aplicarea de îngrăşăminte chimice pe bază de azot

6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren

6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate

7.A.1 Procesarea nisipului şi pietrişului

11 Surse naturale




Pag. 32 din 63

3.4.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant

Emisii de substanţe ce pot provoca acidifierea în atmosferă, ca de exemplu, dioxidul de sulf

(SO2) sau oxizii de azot (NOx), în special rezultaţi de la arderea combustibililor fosili, pot

persista în aer câteva zile şi astfel pot fi transportaţi la sute de kilometri, unde devin prin

conversie chimică, acizi (sulfuric sau nitric). Acest proces interferează cu ecosistemele,

conducând la cunoscuta problematică a “acidifierii”. Pe lângă aceasta, oxizii de azot, dioxidul

de sulf şi amoniacul au o contribuţie majoră în desfăşurarea fenomenelor de eutrofizare sau

a formării ozonului troposferic.

Emisiile de substanţe acidifiante pe teritoriul judeţului Vrancea provin în principal din

următoarele surse staţionare inventariate în 2011 :

arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, în

principal instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai

mare de 50 MW termici);

arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice

sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere

surse de mică importanţă individuală, cum sunt sistemele rezidenţiale, comerciale,

instituţionale de încălzire pe combustibili solizi sau lichizi.

Evoluţia celor mai importante emisii la nivelul judeţului Vrancea evidenţiază, pentru perioada

considerată, o scădere a emisiilor totale de poluanţi inventariaţi, aspect datorat pe de o parte,

scăderii nivelului de producţie comparativ cu anii anteriori, pe de altă parte datorită

preocupărilor operatorilor economici de a utiliza metode ce reduc, colectează, captează sau

reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă.

Evoluţia celor mai importante emisii la nivelul judeţului Vrancea evidenţiază, pentru perioada

considerată, o scădere a emisiilor totale de poluanţi inventariaţi, aspect datorat pe de o parte,

scăderii nivelului de producţie comparativ cu anii anteriori, pe de altă parte datorită

preocupărilor operatorilor economici de a utiliza metode ce reduc, colectează, captează sau

reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă.

La nivelul judeţului Vrancea, s-au inventariat 199 de operatori (deţinători de surse de emisie)

din care: 125 operatori economici, care isi desfăşoară activitatea in 177 de locaţii (faţă de 133

de operatori şi locatii inventariate in anul 2010) şi 74 administraţii publice locale şi judeţene.

S-au inventariat 351 instalaţii, 672 procese tehnologice, cu 438 surse de emisie, din care:

174 punctuale (coşuri), 233 surse de suprafaţă şi 31 surse liniare.

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2).

Dioxidul de sulf se datorează arderii combustibililor cu sulf, industriei neferoase şi alimentare.

Este deosebit de toxic, determinând efecte directe asupra florei şi faunei (produce acidifierea




Pag. 33 din 63

solului şi degradarea construcţiilor). Prezintă un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum

etc., este foarte solubil în apǎ şi contribuie în mare măsură la producerea ploilor acide.

În anul 2011, cantitatea de SO2 emis în atmosferă (cantitate rezultată din calcul conform

metodologiei amintite mai sus), a fost 403,262 tone din care:

237,067 tone provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru

incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie);

139,762 tone provin din arderea combustibililor din sectorul energetic; Emisiile din

2011 faţă de 121,833 tone/2010, provin utilizarea păcurii în proces. ENET SA

Focşani care desfaşoară această activitate şi-a mărit consumul în anul 2011, de

păcură, cu aproximativ 40%.

26,433 tone provin din arderile din industriile de fabricare şi arderile in surse

staţionare de mică putere

0 t - transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrării datelor transmise

de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010)

Cantităţile de SO2 emis în atmosferă intre anii 2005 -2011 în judeţul Vrancea, sunt prezentate

în tabelul de mai jos:

Tabel 3.21. Emisii anuale de SO2 în judeţul Vrancea

Emisii anuale t/an 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

SO2 452 686.1 414.96 533 354.43 290.49 403.262

Figura 3.1 Emisii de SO2 (tone).

In anul 2011, principala sursă de emisii pentru SO2 au fost activitǎţile inventariate la grupa

„Arderi neindustriale”, în proporţie de 58,78 %. Restul emisiilor provin din activităţile




Pag. 34 din 63

inventariate la grupa „Arderi în sectorul energetic şi industriile de prelucrare”.Principala sursă

de emisii de SO2, din sectorul energetic este SC ENET SA Focşani, (în lunile ianuarie,

februarie, martie, mai, iunie, iulie s-a utilizat şi păcură în procesele de ardere) valorile emise

situându-se sub plafonul de emisii stabilit prin Programul Naţional de Reducere Progresivă a

Emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi pentru perioada 2005 – 2011.

Creşterea emisiilor de SO2 din instalaţiile de ardere neindustriale poate fi pusă pe seama

utilizării de combustibili cu conţinut crescut de sulf, dar şi prin creşterea consumului de

energie şi combustibil solid(lemn).

Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot

Oxizii de azot provin în special din arderea combustibililor şi din traficul auto. Sunt toxici, în

special NO2, care provoacă asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, căderea frunzelor

la copaci, reducerea vizibilităţii pe şosele ca urmare a formǎrii smogului, formarea ploilor acide

etc.

Pentru anul 2011, emisiile de NOx (1357,69 tone, din care 1135,84 tone NOx şi 221,84 tone

NO) provin din următoarele sectoare de activitate :

926,582 tone provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru

incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie);

101,425 tone provin din arderea combustibililor din industriile energetic;

109,836 tone provin din arderile din industriile de fabricare si arderile in surse

stationare de mica putere;

221,85 tone (NO) provin doar din sectorul de cresterea animalelor si managementul

dejectiilor animaliere;

2038,92 t NOx provin din transport rutier (date furnizate de ANPM – adresa

nr.2/201/MP/05.04.2012, în urma prelucrării datelor transmise de Registrul Auto

Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul 2010);

1834,36 t NO provin din transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrării

datelor transmise de Registrul Auto Român cu aplicaţia COPERT 4 pentru anul

2010);

204,56 t NO2 provin din transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrării


2010).

Principala sursă de emisii de oxizi de azot este reprezentată de sectorul arderi neindustriale,

pentru care valorile calculate descriu un trend crescător.

Tabel 3.22. Emisii anuale de NOx în judeţul Vrancea




Pag. 35 din 63

Emisii anuale

t/an 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

NOx 885 957.21 900.29 1576.04 1438.75 1078.76 1357.69+2038.92+1834

.36+204.56 Total 5435.53

Figura 3.2 Emisii brute de NOx (tone).

Emisii anuale de amoniac (NH3)

Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale şi artificiale. Aportul surselor naturale în

poluarea cu amoniac este relativ mic, de aproximativ 15-20%. Dintre sursele artificiale, cea

mai importantǎ este agricultura, iar din cadrul acesteia, zootehnia de tip intensiv.

Din cantitatea totală de 2611,65 t NH3 emis în atmosferă în cursul anului 2011(cantitate

obţinută din calcul conform metodologiei amintite mai sus):

1807,45 t provin din sectorul „creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor

animaliere;

615,34 t provin din „colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate”;

158,44 t provin din „cultivarea plantelor şi terenurilor agricole”;

27,985 t provin din „arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi

producerea apei calde menajere pentru populaţie;

2,428 t provin de la „crematorii” (incineratoare de fermă);

0,0049 t provin din arderile in surse staţionare de mică putere;




Pag. 36 din 63

13,32 t provin din transport rutier (date furnizate de ANPM în urma prelucrării


2010);

Tabel 3.23. Emisii brute de NH3

Emisii anuale t/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

NH3 3000 4109.3 3748.6 3846.28 3909.35 3667.48 2611.65+13.32 Total 2624.97

Figura 3.3 Evoluţia emisiilor de amoniac.

Principala sursă o reprezintă emisiile difuze de la operatorii economici care desfăşoară

activităţi de creştere a animalelor: SC PREMIUM PORC SA, SC CONSINTERFIN SRL, SC

AVICOLA SA, SC AVIPUTNA, SC AGROIND SA, etc. Valorile emisiilor calculate pentru NH3

din anul 2011 au înregistrat o scădere cu 28,791,06% faţă de anul 2010.

3.4.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Compuşii organici volatili nemetanici sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în

principal ai ozonului troposferic, cei mai reprezentativi fiind: benzenul, toluenul, xilenii,

butanul, izopentanul, hexanul, acetona, cloroformul, esterii, fenolii, sulfura de carbon etc.

Principalele activităţi în urma cărora rezultă cantităţi însemnate de emisii de compuşi organici

nemetanici (NMCOV) sunt: traficul rutier, prelucrarea lemnului, utilizarea solvenţilor,

distribuţia carburanţilor, procese industriale şi neindustriale (arderi), extracţia gazelor naturale

şi distribuţia combustibililor.




Pag. 37 din 63

Cea mai însemnată contribuţie în anul 2011 la emisiile de compuşi organici volatile

nemetanici, o au arderile industriale (producerea energiei electrice şi termice, fabricarea

hârtiei) arderile neindustriale şi traficul rutier.

Cantitatea totală de compuşi organici volatili nemetanici emisă în atmosferă în cursul anului

2011 de 5996,311t, din care:

2954,75 t provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire,

prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie);

1121,68 t provin din domeniul produse chimice – aplicarea vopselelor, producerea

asfaltului;

1051,27 t provin din sectorul „creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor

animaliere”;

482,54 t provin din sectorul „extracţie ţiţei şi gaze naturale”;

167,91 t provin din „fabricarea produselor alimentare şi băuturilor”;

86,78 t provin din „colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate”;

43.31 t provin din „utilizarea produselor pe baza de solvenţi”;

29,31 t provin din „depozitarea deşeurilor solide pe teren”;

27,42 t provin din „distribuţia produselor petroliere la staţiile de benzină, iar restul

din procesele de ardere, altele decat cele amintite aici, incinerarea cadavrelor de

animale, agricultură.

Tabel 3.24. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Emisii anuale t/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

COV 2900 4670.4 3057.11 3591.9 4203.13 4120.48 5996.311

Figura 3.4 Evoluţia emisiilor de compuşi organici volatili nemetanici.




Pag. 38 din 63

Valorile emisiilor calculate pentru compuşii organici volatili nemetanici din anul 2011 au

înregistrat o creştere faţă de anul 2010, datorită activităţilor de ardere neindustrială şi a

creşterii numărului de agenţi economici în a căror activitate se regăseşte utilizarea solvenţilor

şi a altor produse cu conţinut de compus organic volatil.

3.4.1.3. Emisii de metale grele

Metalele grele - cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb - sunt compuşi care nu pot

fi degradaţi pe cale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen

lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţurile trofice. Mercurul, cadmiu şi plumbul,

chiar în concentraţii foarte mici, odată pătrunşi în organism determină leziuni la nivelul

organelor şi sistemelor anatomice.

In judeţul Vrancea, principalele surse de emisii de metale grele provin din procesele de

combustie care utilizează păcura, CLU sau deşeurile de lemn, producţia de mixture asfaltice),

traficul rutier pe bază de motorină şi agricultura (zootehnie).

Emisiile totale de metale grele din judeţul Vrancea provenite din sursele de emisie

inventariate, estimate prin metodologia EMEP/EEA - 2009, sunt prezentate în tabelul de mai

jos:

Tabel 3.25. Emisii anuale de mercur şi cadmiu

Emisii anuale kg/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Hg 14.64 13.69 12.88 12.69 3.04 2.92 5.46

Cd 2.76 2.67 2.52 2.806 8.06 7.9 16.89

Cantitatea totală de mercur emis în atmosferă în cursul anului 2011 a fost 5,46 kg, din care:

4,55 kg provin din arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea

apei calde menajere pentru populaţie, iar restul provine din alte procese de ardere.

Figura 3.5 Evoluţia emisiilor anuale de Hg.




Pag. 39 din 63

În anul 2011, la nivelul judeţului Vrancea, din calcul, cantitatea de Hg emis în atmosferă, este

mai mare, comparativ cu anul 2010.

Cantitatea totală de cadmiu emis în atmosferă în cursul anului 2011 a fost 16,89 kg, din care

15,27 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea

hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie) iar restul provine din alte procese

de ardere.

Figura 3.6 Evoluţia emisiilor anuale de Cd.

Comparativ cu anii 2009-2010, în anul 2011 se constată o creştere semnificativă a cantităţii

emise de cadmiu şi mercur, datorată includerii în inventar a proceselor de ardere a

combustibililor (gaz natural, lemn, GPL) pentru fiecare comună, oraş.

3.4.1.4. Emisii de plumb

Cantitatea totală de plumb emis în atmosferă în cursul anului 2011 (cantitate obţinută din

calcul conform metodologiei amintite mai sus) a fost 303,98 kg, din care 297,86 kg provin din

arderea combustibililor pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere

pentru populaţie, iar restul se datorează proceselor de ardere, in special surse mobile

nerutiere.

Tabel 3.26. Emisiile de Pb în atmosferă în judeţul Vrancea

Emisii anuale kg/an

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Pb 76.59 87.216 151.82 101.88 172.52 171.76 303.98




Pag. 40 din 63

Figura 3.7 Evoluţia emisiilor de Pb în atmosferă în judeţul Vrancea.

Comparativ cu anul precedent, în judeţul Vrancea s-a înregistrat o creştere a cantităţii de

plumb emisă în atmosferă, sectorul de activitate răspunzător fiind arderile neindustriale.

3.4.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice care persistă în mediul

înconjurător (au timp de înjumătăţire de la câteva zile în aer, la mai multe luni în sol), se

bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a genera efecte adverse asupra

sănătăţii umane şi a mediului, datorită:

persistenţei (sunt rezistente la degradarea fotolitică, chimică şi biologică);

bioacumulării (se depun în ţesuturile grase ale organismelor vii, prin intermediul

apei, hranei şi aerului inspirat);

toxicităţii (sunt toxici pentru oameni si animale producând dezechilibre ale

sistemului imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi

genotoxice).

Aceşti compuşi sunt: hidrocarburile policlice aromatice (HAP), hidrocarburile policlorurate

bifenilice (PCB) şi dioxina.

In judeţul Vrancea sunt identificate ca surse de emisie ale POPs -urilor :

activităţi neindustriale (producţia de asfalt în mixere tip cuptor/tambur rotativ)

utilizarea solvenţilor în activităţi gospodăreşti;

activităţi agricole (utilizare produse fitosanitare), arderea miriştilor;

transport în incinta unităţilor economice şi pe terenuri agricole;




Pag. 41 din 63

depozitare.

De asemenea, o contribuţie la emisiile de POPs o are depozitarea lor cât şi deşeurile POPs.

În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurãtor, Programul Naţiunilor

Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm din 2001,

ratificată de România prin Legea 261/2004, un program vizând controlul şi

eliminarea a 12 substanţe considerate POPs, şi anume:

pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen, DDT). În

prezent, nu se mai utilizeaza DDT, aldrin, dieldrin, clordan, endrin şi celelalte

pesticide incluse în POPs;

industriale: bifenili policloruraţi (PCB), hexaclorbenzen (HCB), PCDD/PCDF;

subproduse: derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor;

Tabel 3.27. Emisiile anuale de POPs în atmosferă în judeţul Vrancea

Poluant (kg) 2007 2008 2009 2010 2011

PCDD/PCDF 3.93* 10^-7 3.87*10^7 - - 0.0165

PCB 4.768*10^-9 4.69-10^-9 9.64*10^6 8.59*10^-6 0.448

HCB - - - - 0.448

PAH 0.378 - 2.31 2.3 3.788.25

1. Benzo (a) pyrene 966.92

2. Benzo (b) fluoranthene 1485.27

3.Benzo (k) fluoranthene 741.56

4.Indeno (1,2,3-cd) piren 594.5

Cantitate totală (kg) 0.377 4.69-10^-9 2.31 2.3 3788.76

In anul 2011 s-au calculat emisiile de HCB şi PCB luând în calcul conform noii metodologii şi

arderile neindustriale a căror pondere este semnificativă, comparativ cu sectorul industrial.

Din cantitatea totală de HCB, de 0,0489kg, 0,0442 kg provin din arderea combustibililor

pentru incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, iar

restul provine din ardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.

Din cantitatea totală de PCB, de 0,448kg, 0,441 kg provin din arderea combustibililor pentru

încălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, iar restul

provine din ardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.

Cantitatea totală de hidrocarburi aromatice policiclice rezultată din calcul pentru anul 2011

este 3788,2991 kg

961,31 kg provin din arderi neindustriale (arderea combustibililor pentru incălzire,

prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie); 4,28 kg




Pag. 42 din 63

provin din arderi in industria de fabricare şi 1,33 kg provin din ardere in surse mobile

nerutiere;


prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie), iar restul

de 7,79 kg provin din ardere in industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere



de 1 kg provin din ardere in industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.



de 2,7 kg provin din ardere in industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.

Faţă de anul 2010, prin noua metodologie de calcul, se evidenţiază o creştere a cantităţii de

POPs emisă în atmosferă.

Includerea în inventarele anuale, a surselor de emisie reprezentate de toate instalaţiile de

ardere neindustriale (centrale termice rezidenţiale, comerciale, instituţionale, etc.) folosite în

judeţ pentru căldură, apă caldă şi gătit, a determinat o creştere semnificativă a cantităţilor

inventariate de POPs emişi .

Tabel 3.28. Emisiile de PAH în atmosferă în judeţul Vrancea

Poluant (kg) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

PAH 0.29 0.839 0.3777 - - - 3788.7634

Figura 3.8 Evoluţia emisiilor de PAH.

Hidrocarburile aromatice policiclice (benzo[b]fluoranthene; benzo[k]fluoranthene;

benzo[a]piren; indenol[123-cd]piren) sunt compuşi organici care conţin două sau mai multe

inele aromatice şi datorită proprietăţilor lor volatile au mobilitate ridicată în mediu, putând fi

transportate pe distanţe mari.




Pag. 43 din 63

Hidrocarburile poliaromatice provin din depozitare deşeuri, din arderea combustibililor fosili,

în instalaţiile de ardere.

3.4.1.6. Emisii de bifenili policloruraţi

Această clasă de compuşi (PCB) derivă din bifenil şi conţine orice substanţă chimică care

conţine molecula de bifenil cu diferite grade de substituţie cu clor(posibil până la 10 atomi de

clor). În funcţie de numărul atomilor de clor din moleculă, diferă stabilitatea şi starea de

agregare. Clasa este constituită din peste 200 de compuşi. Au proprietăţi speciale în ceea ce

priveşte conductivitatea, care este redusă, reacţionează greu cu solvenţii organici, acizii şi

bazele.

Emisiile de PCB în atmosferă în judeţul Vrancea, sunt din arderea combustibililor pentru

încălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, din ardere

în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere. In judeţul Vrancea în 2011 s-a înregistrat o

creştere a emisiilor de PCB faţă de anul precedent.

3.4.1.7. Emisii de hexaclorbenzen

Hexaclorbenzenul (HCB) este un compus obţinut din benzen, prin substituirea atomilor de

hidrogen cu clor. Este foarte stabil din punct de vedere chimic, rezistent la biodegradare, în

consecinţă persistă îndelungat în factorii de mediu. În aer, remanenţa lui este până la 6 ani,

în apă se adiţionează la sedimente şi suspensii, iar în sol, în apa freatică poate exista până

la 10 ani. De asemenea, se acumulează în organismele vii. Este utilizat ca fungicid în

agricultură, aceasta este una dintre sursele principale de emisie. Alte emisii de

hexaclorbenzen provin din arderea materialelor organice cu conţinut de clor (incinerarea

deşeurilor, topitorii de metale neferoase, producerea cimentului, arderea combustibililor, etc.)

In judeţul Vrancea pentru anul 2011 s-au estimat emisii de HCB prin noua metodologie de

calcul conform Ghidului EMEP/EEA-2009 şi provin din din arderea combustibililor pentru

incălzire, prepararea hranei şi producerea apei calde menajere pentru populaţie, iar restul

provine din ardere în industrii de fabricare şi surse mobile nerutiere.

3.4.2. Calitatea aerului

Monitorizarea calităţii aerului în jud.Vrancea se realizează utilizând:

reţea formată de staţii manuale

staţia automată

Datele obţinute permit luarea măsurilor pe termen scurt, mediu şi lung, de combatere a

poluării şi de prevenire a acesteia.




Pag. 44 din 63

Reţeaua automată

In judeţul Vrancea funcţionează o staţie automată de monitorizare, de fond regional,

amplasată în zona cu densitate a populaţiei mică, departe de aria urbană şi de sursele locale

de emisie, în incinta Uzinei de apă CUP, pe drumul judeţean Focşani-Suraia. Poluanţii

monitorizaţi în cadrul staţiei automate sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, NH3 C6H6, PM10.

In cadrul staţiei automate de monitorizare calitate aer, este asigurată şi înregistrarea de date

meteorologice,(ex: direcţie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate

relativă) în vederea corelării cu valorile poluanţilor monitorizaţi, pentru validarea datelor

înregistrate la staţie.

Codul staţiei din cadrul APM Vrancea este VN 1 şi face parte din regiunea 2 Sud - Est.

Tabel 3.29. Centralizatorul poluanţilor monitorizaţi de staţia automată VN-1.

POLUANT Tip staţie Concentraţia medie anuală

2008 2009 2010 2011 2012

SO2 (Mg/mc) FR 4,095 6,752 8,43 9,08 8,37

PM10 (Mg/mc) nefelometric FR 21.13 15.15 15.mar 20,59 12,56

PM10 (Mg/mc) gravimetric FR - - 17.apr 20,25 16,69

O3 (pg/mc) FR 56,72 51,83 52,73 43,88 45,49

NO2 (pg/mc) FR 12,32 13,75 14,99 6,48 6,33

NOx (Mg/mc) FR 19,84 23,083 21,86 10,66 10,57

CO (mg/mc) FR 0,0841 0,144 0,18 0,2 0,19

Benzen (pg/mc) FR 4,61 2,54 2,67 1,07 0,53

Valorile înregistrate în cadrul staţiei automate de calitate aer au fost mici, mediile fiind sub 60

μg/m3 pentru perioada de funcţionare, ceea ce evidenţiază un nivel redus al poluării în zona

monitorizată, funcţie şi de reprezentativitatea tipului de staţie.

In conformitate cu Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, obiectivele de

calitate a datelor pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot, monoxidul de carbon, benzen,

particule in suspensie PM10, ozon, NO şi NO2 măsuraţi ca precursori, sunt atinse la o captură

minimă de date de 90%.

În anul 2012 cea mai bună captură de date, a fost inregistrată la CO - 84,40%, NO2 - 83,5%,

PM10 - 83,5% Ozon - 83,4%, respectiv SO2 – 81,8%. Aceste analizoare au funcţionat fără

întreruperi semnificative, pe tot parcursul anului 2012.

Reţeaua manuală

APM Vrancea monitorizează calitatea aerului ambiental în judeţul Vrancea prin reţeaua

manuală de supraveghere în 9 puncte de control.

In anul 2012 , au fost prelevate probe pentru determinarea concentraţiei de poluanţi gazoşi

respectiv amoniac şi hidrogen sulfurat, pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.




Pag. 45 din 63

Amoniac

Tabel 3.30. Concentraţii medii anuale de amoniac în punctele de control monitorizate în intervalul 2007-2012.

JUDEŢUL Punct de prelevare

Concentraţie medie anuala (mg/mc)

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Vrancea

APM VRANCEA 0.0021 0.0020 0.0121 0.014 0.0121 0.0117

Focşani-Sud 0.0021 0.0021 0.0085 0.0179 0.0125 0.0155

Focşani COMAT 0.0021 0.0020 0.0062 0.0104 0.0101 0.0107

Mărăşeşti 0.0021 0.0020 0.0065 0.0103 - -

Odobeşti - - - - 0.0103 0.0118

Hidrogen sulfurat

Tabel 3.31. Concentraţii medii anuale de hidrogen sulfurat.

JUDEŢUL Punct de prelevare Concentraţie medie anuală (mg/mc)

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Vrancea

APM VRANCEA 0.0001419 0.0000883 - - - 0.0003935

Focşani-Sud - - - - - 0.0002995

Focşani COMAT - - - - - 0.0002258

Mărăşeşti - - - - - -

Odobeşti - - - - - 0.0002791

Pulberi în suspensie

Tabel 3.32. Concentraţii medii anuale de pulberi în suspensie în punctul de control monitorizat în intervalul 2007-2012.

JUDEŢUL Punct de prelevare Concentraţie medie anuală (|jg/m3)

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Vrancea APM Vrancea 38,1 35,5 35,24 29,52 27,82 20.57

Pulberi sedimentabile

Tabel 3.33. Concentraţii medii anuale de pulberi sedimentabile în intervalul 2007-2012.

JUDEŢUL Punct de prelevare Concentraţie medie anuală (g/m2/luna)

2.007 2.008 2.009 2.010 2.011 2.012

VRANCEA

APM Vrancea 17.516 16,67 16,17 17.516 15.10 12.455

Focşani-Statia Meteo 14.916 15,44 14.516 14.916 13.75 12.665

SC VINCON SA 15.09 14,90 15,33 15.09 14.10 11.635

Adjud-Statia Meteo 14.958 11.375 14,94 14.958 13.80 13.45

Mărăşeşti-SC ILGO 14.425 14,47 14,74 14.61 14.25 13.34

Măicăneşti 17.108 16,64 15,66 15,90 15.15 14.47

Odobeşti - - - - - 13.72

3.5. Managementul deșeurilor

La nivelul judeţului Vrancea există finalizat proiectul de execuţie a noului depozit ecologic de

deşeuri de la Haret, parte integrantă a Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în

judeţul Vrancea.




Pag. 46 din 63

3.5.1. Tipuri de deşeuri

3.5.1.1. Deşeuri municipale

Prin deşeuri municipale inţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural, în

gospodăriile populaţiei, în instituţii, unităţi comerciale, la operatori economici (deşeuri

menajere şi asimilabile), deşeurile colectate din spaţiile publice (străzi, parcuri şi grădini,

pieţe), deşeurile de construcţii-demolări colectate de operatorii de salubritate.

In anul 2011 cantitatea totală de deşeuri municipale şi asimilabile generate în judeţul Vrancea

este de 81.822 mii tone, din care de la populaţie şi asimilabile 72.249 mii tone, volume

rezultate din rapoartele operatorilor de salubrizare şi estimările pentru populaţia nedeservită

de operatori.

Tabel 3.34. Deşeuri colectate de municipalităţi (tone).

Deşeuri municipale 2.009 2.010 2.011

Deşeuri menajere colectate 98.081 76.760 60.928

• în amestec 95.970 73.118 59.322

• selectiv 2.110 3.650 1.606

Deşeuri din servicii municipale (stradale, pieţe, grădini, parcuri şi spaţii verzi)

6.243 8.570 2.158

Deşeuri din construcţii şi demolări 8.275 7.980 7.415

Total deşeuri municipale colectate 112.600 93.310 70.501

Deşeuri menajere necolectate 40.560 32.060 11.321

Total deşeuri municipale generate 153.160 125.370 81.822

Colectarea şi transportul deşeurilor municipale. Menţinând trendul ultimilor 3 ani, s-a extins

aria de acoperire cu servicii de salubrizare, în special în zona rurală, în principal prin

dezvoltarea operatorilor existenţi, constatâduse o dinamică şi o fluctuaţie a numărului de

localităţi deservite per operator.

În anul 2012, în judeţul Vrancea, gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de 76,85

% în mediul urban şi 91,83 % în mediul rural.

În judeţ nu există propriu-zis o staţie de transfer autorizată, însă la Focşani, lângă fosta rampă

de deşeuri menajere a oraşului, este autorizată o staţie de sortare, unde deşeurile din raza

localităţilor Focşani şi Câmpineanca, după o sortare prealabilă a deşeurilor reciclabile, sunt

transferate în autotransportatoare de mare capacitate şi duse la rampa Haret.

Vrancea, din păcate se află printre puţinele judeţe din ţară care nu deţine un depozit de

deşeuri ecologic. Cantităţile de deşeuri menajere depozitate la rampa Haret au crescut faţă

de anul precedent deoarece, după închiderea celorlalte depozite neconforme, majoritatea

operatorilor de salubritate transportă deşeurile acolo.




Pag. 47 din 63


Localitatea Fracţii de deşeuri colectate

selectiv Cantitate colectată (tone) Cantitate valorificată (tone)

Focşani

Hârtie/carton 257,61 257,61

Plastic/PET 247,03 247,03

Sticlă 3,0 3,0

Adjud



Sticlă 0 0

Odobeşti



Sticlă 19,2 19,2

Mărăşeşti


Plastic/PET 209 209

Sticla 70 70

Panciu

Hartie/carton 16,3 16,3


Sticlă 40 40

Zona rurală


Plastic/PET 137.68 137.68

Sticlă 106.52 106.52

Total judeţ



Sticlă 238,72 238,72

3.5.1.2. Deşeuri industriale

Principalele tipuri de deşeuri industriale din judeţul Vrancea, generate în anul 2012, sunt

rezultatul următoarelor activităţi:

Producţia hârtiei şi cartonului

La SC Vrancart SA a fost reciclată cantitatea de 85395,5 tone de maculatură achiziţionată

din ţară, din care 1901,2 tone din jud. Vrancea, precum şi 1269,1 tone de maculatură

importată.

Nămolurile de la epurarea apelor uzate şi reziduurile de la sortare maculatură sunt valorificate

energetic prin coincinerare de către generator - SC Vrancart SA. În anul 2012 au fost generate

7608,5 tone, fiind coincinerată intreaga cantitate. Cantitatea de 3171,6 tone de deşeuri din

hârtie –carton generată în combinat a fost reciclată integral.

Exploatarea şi prelucrarea lemnului

In anul 2012 s-au înregistrat 74860 tone deşeuri din lemn (din care rumeguş 15240 tone),

faţă de 87480 tone în anul precedent. Cantitatea generată de deşeuri lemnoase ( rămăsiţe,

scoarţă de copac, rumeguş ) de la aproape 300 agenţi economici este valorificată

termoenergetic pentru abur tehnologic sau pentru încălzirea locuinţelor.




Pag. 48 din 63

Metalurgie

Datorită reluării activităţiii la STG STEEL Focşani ( fost SC Laminate SA Focşani) , în anul

2012 cantitatea de deşeuri generată a fost 2671,7 tone, mult mai mare decât in 2011 cand s-

au înregistrat 1191 tone.

Prelucrarea maselor plastice

Este reprezentată în principal de către SC Uniplast-R SRL Focşani, SC Conterra SA Focşani,

SC Balcanic Prod SRL Focşani, SC DMF Poliplast SRL Golesti, deşeurile de plastic fiind

reintroduse în procesele de producţie, cantităţile generate în anul 2012 de 593 tone fiind uşor

crescute faţă de anul precedent cand s-au inregistrat 572 tone.

Industria alimentară

Faţă de anul precedent, cantităţile de deşeuri generate în 2011 prezintă creşteri sau reduceri

funcţie de dezvoltarea, modernizarea sau diminuarea producţiei secţiilor de industrie

alimentară, per total se constată diminuarea de la 15830 tone la 15314 tone.

Creşterea animalelor

Principalele firme : SC PREMIUM PORC SRL, SC AGROIND SA Focşani, SC AVICOLA SA

Focşani, SC AVIPUTNA SRL Golesti, SC CONSINTERFIN SRL Coteşti, au menţinut relativ

constantă producţia, implicit generarea deşeurilor specifice care au scăzut sensibil , de la

101256 tone în anul 2011 la 96842 tone in 2012.

Deșeuri provenite din construcții și demolări


An

Deşeuri din constructii şi

demolări colectate (tone)

Cantitate valorificată Cantitate eliminată

2010 7980 6480 1500

2011 7415 6215 1200

3.5.1.3. Deşeuri generate din activităţi medicale

În anul 2012 a fost produsă o cantitate de 98,013 tone deşeuri spitaliceşti. Unităţile

spitaliceşti, generatoare de deşeuri medicale periculoase nu deţin instalaţii de eliminare care

să corespundă prevederilor H.G. 128/2002 modif. şi complet. prin H.G. nr. 268/2005 privind

incinerarea deşeurilor .

Deşeurile rezultate din activităţile medicale sunt preluate pentru eliminare de unităţi

specializate (PROTECT COLECTOR S.R.L. Focşani, COLECT MED S.R.L. Dumbrăveni,

ECOFIRE SISTEM S.R.L. Constanţa , TRANSPOMEDIN S.R.L. Focşani ). Excepţie face




Pag. 49 din 63

Spitalul Municipal Focşani, care, pentru deşeurile din categoria infecţioase-tăietoare are 2

instalaţii de sterilizare/mărunţire. Aceste deşeuri, în final, devin asimilabile cu deşeurile

municipale, ce pot fi eliminate final prin depozitare.

3.5.2. Fluxuri speciale de deşeuri

3.5.2.1. Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

În Vrancea este autorizată o firmă pentru preluarea responsabilităţii în gestionarea

ambalajelor - S.C. ECO-X S.R.L. Vînători.

În ce priveşte capacitatea de reciclare a deşeurilor de ambalaje, judeţul Vrancea este bine

reprezentat, îndeosebi pentru deşeurile de hârtii-cartoane prin S.C. VRANCART S.A. Adjud,

dar şi cele de mase plastice (DAFIMO IMPORT EXPORT S.R.L., UNIPLAST-R S.R.L.,

BALCANIC PROD S.R.L., ELECTRIC S.R.L., DMF POLIPLAST etc ).

3.5.2.2. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice DEEE

In anul 2012 s-au organizat multe acţiuni de colectare DEEE –uri în judeţul Vrancea sub

iniţiativa SC Ecorec Recycling SRL, Asociaţia Rorec şi cu sprijinul primăriilor. Deasemenea,

s-a incheiat un acord de parteneriat între APM Vrancea, Asociaţia Ecotic şi SC Remat

Vrancea SA privind realizarea unor campanii de conştientizare privind colectarea selectivă a

deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

3.5.2.3. Vehicule scoase din uz

Colectarea vehiculelor scoase din uz a fost mică în 2012 dacă ne raportăm la anul precedent

, influenţă având în mare parte dimensiunea programului „Rabla-2012”.

3.5.2.4. Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori

În judeţul Vrancea sunt autorizaţi pentru activitatea de colectare a deşeurilor de baterii şi

acumulatori (auto ) un număr de 22 operatori economici( 8 dintre ei nu au avut activitate sau

au avut activitatea suspendată în 2012). O parte din cantitatea colectată este trimisă direct la

reciclare la MOMBAT RECICLYNG, ROMBAT S.A. Bistriţa şi NEFERAL S.A. Pantelimon iar

diferenţa este vândută către alţi colectori.

3.5.2.5. Uleiuri uzate

În judeţul Vrancea există patru agenţi economici autorizaţi să colecteze uleiuri uzate:

SC IVAS SRL Galati-punct de lucru Focşani.




Pag. 50 din 63

SC PROTECT COLECTOR SRL,Vînatori,

SC AUTO MARIUS SRL , Focşani,

SC LANPROD SRL, Jariştea.

Cea mai mare parte din cantitate a fost valorificată prin firme autorizate din alte judeţe sau au

fost reutilizate de către generatori ( la ungere benzi transportoare, la decofrare, centrale

termice proprii,etc. )

3.5.2.6. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale compuşilor similari

În prezent deţin echipamente cu PCB un număr de 6 unitaţi. În anul 2012 au fost eliminaţi 52

buc. condensatori ( 1,592 tone ) de la IRLU Adjud – echipamente ce provin de la reparatia

locomotivelor .

Mai rămân pentru eliminare 234 condensatori , din care 231 până la sfârşitul existenţei utile

şi 3 scoşi din uz de la fosta STAŢIUNE POMICOLĂ Focşani care trebuiau eliminaţi la

31.12.2010 , dar nu s-a putut lua legatura cu administratorul instituţiei respective.

3.5.2.7. Nămoluri

Oraşul Focşani, capitala judeţului Vrancea, are în jurisdicţie un număr de circa 100.000

locuitori. Apele reziduale ajung gravitaţional din oraş către staţia de epurare a apelor uzate

(SEAU) printr-un colector magistral care este racordat la o cameră existentă a colectorului

combinat (C.S.O.) Staţia de epurare reabilitată şi extinsă pentru a corespunde cerinţelor de

epurare a unui debit maxim de 2200l/s. Ceea ce este excedentar se va deversa în mod

automat în râul Milcov. Proiectarea fluxului tehnologic este în concordanţă cu standardele

europene. Fluxul tehnologic este proiectat având în vedere un proces de tratare cu nămol

activ în cantitate redusă, incluzând operaţii de nitrificare, denitrificare şi îndepărtare a

fosforului biologic.

Administarea nămolului de la staţiile de epurare pe terenurile agricole fără a se efectua un

studiu agrochimic în prealabil, duce la poluarea solurilor, a apelor subterane şi a mediului

înconjurător cu diferite metale grele sau compuşi organici de sinteză. Pentru ca nămolul de

epurare să poată fi folosit ca îngrăşământ organic în agricultură, producătorul de nămol

trebuie să îndeplinească anumite condiţii conform “Ordinului nr. 344 din 16 august 2004” dar

şi altor acte normative.




Pag. 51 din 63

3.6. Biodiversitate

Poziţia geografică şi complexul factorilor abiotici regionali şi locali au determinat definirea

teritoriului de la exteriorul Carpaţilor Curburii, căruia i se suprapune ca unitate administrativă

şi judeţul Vrancea, ca un spaţiu de interferenţă a trei zone biogeografice. Din totalul suprafeţei

judeţului, treimea vestică, echivalentă domeniului montan, se suprapune bioregiunii alpine,

cea mediană corespunde bioregiunii continentale, iar extremitatea răsăriteană, suprapusă

Câmpiei Siretului Inferior, bioregiunii stepice. Din punct de vedere al suprafeţelor, cea mai

mare parte este ocupată de regiunea biogeografică continentală (cca 60%).

Figura 3.9 Bioregiunile geografice ale județului Vrancea.

3.6.1. Arii de interes naţional

Ariile protejate de interes naţional de pe teritoriul judeţului Vrancea sunt încadrate în categoria

rezervaţii naturale, excepţie făcând Parcul Natural Putna-Vrancea.

Tabel 3.37. Arii de interes naţional pe teritoriul județului

Nr. crt.

Judeţ Denumire Actul de declarare Categoria ariei

protejate

Suprafaţa la nivelul judeţului

(ha)

1 Vrancea Pădurea Lepşa- Zboina Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALĂ

210,7




Pag. 52 din 63

Nr. crt.

Judeţ Denumire Actul de declarare Categoria ariei

protejate

Suprafaţa la nivelul judeţului

(ha)

2 Tişiţa HG 2151/2004 REZERVATIE NATURALA

2726,3

3 Cascada Putnei Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

10.0

4 Groapa cu Pini Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

11.0

5 Strâmtura Coza Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

15.0

6 Râpa Roşie Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

49.6

7 Pârâul Bozu Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

5.0

8 Algheanu Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

10.0

9 Lacul Negru HG 2151/2004 REZERVATIE NATURALA

88,1

10 Pădurea Verdele Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

273

11 Cascada Mişina Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

221

12 Muntele Goru Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

388,1

13 Căldările Zăbalei Legea nr. 5/2000 REZERVATIE NATURALA

378

3.6.2. Arii de interes internaţional

Până în prezent, în judeţul Vrancea nu sunt declarate arii protejate de interes internaţional.

Arii de interes comunitar

Reţeaua "Natura 2000" este o reţea ecologică europeană de arii naturale protejate care

cuprinde:

Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA-uri), stabilite în conformitate cu

prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice;

Arii speciale de conservare (SAC, SCI-uri) desemnate de Comisia Europeană şi

ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei

sălbatice.

Tabel 3.38. Situri de importanță comunitară.

Nr. ctr. Județ Codul sitului

Numele sitului Suprafaţa la nivelul judeţului (ha)

1 ROSCI0018 Căldările Zăbalei 375,131

2 ROSCI0026 Pădurea Cenaru 365,8

3 R0SCI0216 Reghiu-Scruntaru 112,36

4 R0SCI0142 Pădurea Dălhăuţi 203,387

5 R0SCI0182 Pădurea Verdele 260,671

6 R0SCI0204 Poiana Muntioru 24,014




Pag. 53 din 63

Nr. ctr. Județ Codul sitului

Numele sitului Suprafaţa la nivelul judeţului (ha)

7 R0SCI0208 Putna -Vrancea 38 212,8

8 Vrancea R0SCI0228 Şindriliţa 857,971

9 R0SCI0162 Lunca Siretului Inferior 25080,67

10 R0SCI0395 Soveja 4566,541

11 R0SCI0334 Pădurea Buciumeni - Homocea 4993,251

12 R0SCI0377 Râul Putna 655,368

13 R0SCI0023 Cascada Mişina 218,7

14 R0SCI0097 Lacul Negru 101,247

Tabel 3.39. Arii de protecție specială.

Nr. ctr. Judet Codul sitului Numele sitului Suprafaţa la nivelul

judeţului (ha)

1

Vrancea

R0SPA0088 Munţii Vrancei 38190,029

2 R0SPA0075 Măgura Odobeşti 13164,446

3 R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior 36492,2

4 R0SPA0141 Subcarpaţii Vrancei 35823,082

Figura 3.10 Situri de importanță comunitară (SCI) în județul Vrancea.




Pag. 54 din 63

Figura 3.11 Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) în județul Vrancea.

Tabel 3.40. Arii protejate cu mai multe statute de protecție.

Denumire arie naturală protejată

Categorie arie naturală protejată Suprafaţă

(ha)

Pădurea Lepşa- Zboina

REZERVATIE NATURALA; ZONA DE PROTECTIE INTEGRALA IN CADRUL PARCULUI NATURAL PUTNA VRANCEA; INCLUSA IN SCI PUTNA -

VRANCEA; INCLUSA IN SPA MUNTII VRANCEI

210,7

Tişita



2726,3

Cascada Putnei



10.0

Groapa cu Pini



11.0




Pag. 55 din 63

Denumire arie naturală protejată

Categorie arie naturală protejată Suprafaţă

(ha)

Strâmtura Coza



15.0

Râpa Rosie



49.6

Pârâul Bozu REZERVATIE NATURALA 5.0

Algheanu REZERVATIE NATURALA 10.0

Lacul Negru REZERVATIE NATURALA;SCI 88,1

Padurea Verdele REZERVATIE NATURALA;SCI 273

Cascada Misina REZERVATIE NATURALA;SCI 221

Muntele Goru



388,1

Caldarile Zabalei REZERVATIE NATURALA;SCI 378

Padurea Cenaru REZERVATIE NATURALA;SCI 365,8

Focul Viu de la Andreiasu

REZERVATIE NATURALA 12.0

Reghiu- Scruntaru

REZERVATIE NATURALA;SCI 95,7

Padurea Dalhauti

REZERVATIE NATURALA;SCI 188,2

Muntioru- Ursoaia

SCI 156

Lunca Siretului REZERVAŢIE NATURALA, INCLUSA PARTIAL IN SPA LUNCA ŞIRETULUI

INFERIOR 388,4

Poiana Muntioru REZERVAŢIE NATURALA;SCI 20

Putna- Vrancea/SCI

Putna -Vrancea/ SPA Muntii

Vrancei

PARC NATURAL; SUPRAPUS SCI PUTNA -VRANCEA; SUPRAPUS SPA MUNTII VRANCEI

38 204 /38 212,8/38190

,029

Merişor-Cotul Zatuanului

REZERVATIE NATURALA;SCI; INCLUS IN SPA LUNCA SIRETULUI INFERIOR 468,6

Şindriliţa SCI 884

Măgura Odobesti

SPA 13164,446

Lunca Şiretului Inferior

SPA/SCI 36492,2/250 80,67

Soveja SCI 4566,541

Pădurea Buciumeni - Homocea

SCI 4993,251

Râul Putna SCI 655,368

Subcarpaţii Vrancei

SPA 35823,082

ROSCI0018 Căldările Zăbalei




Pag. 56 din 63

Situata in apropierea limitei sud-vestice a judetului, aria protejata Caldarile Zabalei se afla in

sectorul sudic al Muntilor Vrancei.

Aria protejata este situata in sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de confluenta cu

Paraiele Zarna Mare si Zarna Mica. Perimetrul ariei protejate cuprinde sectoare de versant

cu orientari si caracteristici morfologice diferite. Punctul central, din perspectiva

spectaculozitatii si atractivitatii este reprezentat de sectorul in care Zabala strabate un pachet

compact de gresii cu duritate ridicata, unde sculpteaza asa-numitele “caldari”.

Aceasta este denumirea locala pentru marmitele de evorsiune, laterale sau de fund, sculptate

in masa compacta de gresii si ramase suspendate fata de nivelul albiei la debite obisnuite.

Aria protejata Caldarile Zabalei este situata la cca 7 Km. sud-vest, pe drum forestier, de

localitatea Bradacesti – comuna Nereju.

ROSCI0026 Pădurea Cenaru

Situl are o suprafață de 426 ha și este reprezentat de un complex reprezentativ pentru

ecosistemele forestiere specifice pădurilor de amestec (fag și brad).

R0SCI0216 Reghiu-Scruntaru

Situl are o suprafață de 112 ha și se află în imediata vecinătate a vetrei localității Reghiu și a

drumului DJ 205A.

R0SCI0142 Pădurea Dălhăuţi

Situl are o suprafață de 203 ha și se suprapune ariei protejate Pădurea Schitul Dălhăuți ce

conservă habitate forestiere reprezentative pentru etajul nemoral din zona piemontană a

Curburii carpaților..

R0SCI0182 Pădurea Verdele

Situl are o suprafață de 266,1 ha și este situat în sectorul montan al Nărujei, ocupând ambii

versanți din sectorul inferior al Cheilor Nărujei.

R0SCI0204 Poiana Muntioru

Suprafața sitului este de 24 ha. Aria protejată este situată pe Plaiul Muntiorului, ocupând

sectorul superior al versantului Culmii Muntiorul (1325 m) și se află la o distanță de 3,5 km

de localitățile Bahnele și Poiana Stoichii – Comuna Vintileasca și la 4 km sud de satele

Chiricari și Brădăcești, ce aparțin comunei Nereju.

R0SCI0208 Putna-Vrancea

Suprafața sitului este de 38.213 ha (41,32% din suprafața Munților Vrancea) și se suprapune

sectorului central nord vestic al Munților Vrancei. Acest parc se înscrie grupei externe a

CarpaŃilor de Curbură, acoperind în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna, la




Pag. 57 din 63

care se adaugă spre sud – vest masivele Mordanu și Goru. Parcul Natural Putna Vrancea se

suprapune spațial în cea mai mare parte a bazinului hidrografic montan al Putnei.

Parcul Natural Putna Vrancea este traversat de drumul național DN 2D Focșani Tg. Secuiesc,

această rută fiind de importanță strategică. Beneficiind de un proiect de reabilitare, drumul

naŃional Tg.Secuiesc Focșani este cea mai scurtă cale de legătură între localitățile din județul

Vrancea și cele din Transilvania.

Parcul Putna-Vrancea adăpostește 17 tipuri de habitate de interes comunitar.

R0SCI0228 Şindriliţa

Suprafața sitului este de 858 ha.

R0SCI0162 Lunca Siretului Inferior

Suprafața sitului este de 25.081 ha și cuprinde albia majoră a râului în aval de Adjudul Vechi

și Homocea, până în amonte de municipiul Galați, la care se adaugă mici porțiuni de terasă

(de ex. trupul de pădure Hanu Conachi), precum și partea inferioară a luncii unor afluenți ai

Siretului. Situl se întinde pe teritoriul județelor Bacău, Vrancea, Buzău, Brăila, Galați.

R0SCI0395 Soveja

Suprafața sitului este de 4.567 ha și ocupă bazinul superior al văii Șușița, și anume obârșia

pârâului Șușița și a principalilor săi afluenți (pâraiele Cârligata, Sărata, Șușița, Dragomira,

Chiua și Dominicus, Cremenet).

R0SCI0334 Pădurea Buciumeni - Homocea

Situl are o suprafaţă de 4993,3 ha şi se suprapune peste teritoriul administrativ a 2 judeţe

Galaţi (41%) şi Vrancea (59%). Din punct de vedere al zonei situl este situat în limita de sud

a Podişului Central Moldovenesc (între Câmpia Siretului, Colinele Tutovei şi Coasta Siretului)

R0SCI0377 Râul Putna


OBS: Nu există Plan de management al sitului.

R0SCI0023 Cascada Mişina

Suprafața sitului este de 219 ha. Situl este situat în bazinul superior al Pârâului Mișina, afluent

al pârâului Năruja.

R0SCI0097 Lacul Negru





Pag. 58 din 63

R0SPA0088 Parcul Natural Putna – Vrancea

Suprafata Parcului Natural Putna-Vrancea este de 38.204 hectare, reprezentand 41,32 % din

suprafaţa montană a judeţului Vrancea.

Parcul Natural Putna-Vrancea, se suprapune sectorului central-nord-vestic al Muntilor

Vrancei. Acest parc se inscrie grupei externe a Carpaţilor de Curbură, acoperind în totalitate

bazinul hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre sud –vest masivele

Mordanu şi Goru. Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune spaţial în cea mai mare parte

bazinului hidrografic montan al Putnei.

Parcul Natural Putna-Vrancea este traversat de drumul naţional DN 2D Focşani-Tg.

Secuiesc, această rută fiind de importanţă strategică.

Beneficiind de un proiect de reabilitare, drumul naţional Tg.Secuiesc-Focşani este cea mai

scurtă cale de legătură între localităţile din judeţul Vrancea şi cele din Transilvania.

R0SPA0075 Măgura Odobești

Situl Măgura Odobești este situat în regiunea continentală, având o suprafață totală de

13,164 ha. Situl se suprapune apoape în totalitate unității geografice Măgura Odobești, cel

mai înalt deal subcarpatic din România, 996 m, parte reprezentativă a Subcarpaților Vrancei.

Delimitată la nord de Valea Putnei și la sud de cea a Milcovului, Măgura Odobești are o bună

individualitate în peisaj.

Situl este situat pe teritoriul administrativ a 7 comune situate în județul Vrancea: Boloteți

(47%), Broșteni (37%), Jariștea (24%), Mera (41%), Regiu (4%), Valea Sării (<1%), Vidra

(20%).

R0SPA0071 Lunca Siretului Inferior

Lunca Siretului Inferior are o suprafata de 36,492 ha. Altitudinea minimă de pe raza SPA este

de 33 m, iar cea maximă este de 302 m Aceasta este situata in doua regiuni biogeografice:

continentala si stepica. Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se

întâlnesc păduri de luncă.

Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ

teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%),

Judetul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),

Mărăşeşti (16%), Năneşti (10%),Ploscuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%),

Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%),

Judetul Galaţi: Braniştea (58%), Cosmeşti (28%), Fundeni (79%), Independenţa

(46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%),Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoreşti (15%),




Pag. 59 din 63

Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%),

Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăreşti (15%).

OBS: Nu există Plan de management al sitului

R0SPA0141 Subcarpaţii Vrancei

Situl cuprinde bazinul mijlociu al Rm. Sărat și reprezintă o zonă de contact a ultimelor

prelungiri subcarpatice cu zona dealurilor joase. Suprafața sitului este de 35.823 ha, situl

reprezentând a regiune de deal cu păduri de foioase și zone deschise reprezentate în general

de culturi agricole și pajiști unde deranjul antropic este puțin semnificativ.

OBS: Nu există Plan de management al sitului




Pag. 60 din 63

4. RISCURI DE MEDIU

4.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă

Principala presiune asupra stării apelor de suprafaţă este exercitată de către om prin

deversarea în emisari a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. Categorii de presiuni

intalnite sunt punctiforme, difuze, hidromorfologice:

Presiuni punctiforme sunt date de aglomerări umane, industria, agricultura.

Presiunile difuze sunt date de:

- aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor

uzate sau sisteme corespunzătoare de colectare și eliminare a nămolului

din staţiile de epurare, precum și localităţile care au depozite de deşeuri

menajere neconforme;

- ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de

stocare/utilizare a dejecţiilor, localităţile identificate ca fiind zone

vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, unităţi care utilizează

pesticide şi nu se conformează legislaţiei în vigoare, alte unităţi/activităţi

agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative;

- depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de

deşeuri neconforme, unităţi ce produc poluări accidentale difuze, situri

industriale abandonate.

Presiunile hidromorfologice sunt date de categoriile de lucrări hidrotehnice care se

regăsesc la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice (baraje/acumulări), derivaţii,

regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe corpurile de apă în diverse

scopuri (energetic, asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale,

apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, combaterea excesului de

umiditate, etc), cu efecte funcţionale pentru comunităţile umane.

Alte tipuri de presiuni antropice semnificative pot fi cele date de activităţile de piscicultură /

acvacultură, extragerea balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă,

exploatările forestiere etc.

4.2. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România

In judeţul Vrancea, s-au identificat 10 instalaţii care intră sub incidenţa Directivei privind

prevenirea şi controlul integrat al poluarii (IPPC), instalaţii care sunt considerate principalele

surse de poluare a aerului, la nivelul judetului. Amintim: sectorul industrial cu instalaţii de

ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW ( pentru producţia de energie

electrică şi termică) şi instalaţia de producere hârtie şi carton, cu o capacitate mai mare de

20 t/zi; sectorul zootehnic cu instalaţiile de creştere intensivă a porcilor şi păsărilor, instalaţii




Pag. 61 din 63

cu o capacitate mai mare de 2000 de locuri pentru suine, respectiv peste 40 000 locuri pentru

păsări.

Efectele cauzate de sectorul industrial asupra aerului se manifestă prin emisii de gaze şi

pulberi din procese tehnologice, procese de ardere şi activităţi de depozitare materiale şi

deşeuri.

4.3. Presiuni deseuri

Gestionarea şi eliminarea deşeurilor pune presiuni asupra mediului şi sănătăţii umane, prin

emisiile de poluanţi şi consumului de energie sau terenuri. Deşeurile sunt o resursă potenţială

deoarece mai multe fluxuri de deşeuri reprezintă materiale care pot fi refolosite, reciclate sau

recuperate.

4.4. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului

Printre cauzele care determină despăduririle se amintesc:

lipsa unui cadru legislativ silvic coerent, (simplu şi clar), care să poată asigura

corespunzător şi operativ, protecţia şi paza fondului forestier naţional;

disfuncţionalităţi cu privire la sistemul judiciar, privind întârzierea soluţionării

cauzelor şi tragerea la răspundere penală a vinovaţilor privind săvârşirea de

infracţiuni;

numărul foarte redus al personalului silvic cu atribuţii specifice privind paza

pădurilor, a timpului efectiv de lucru normat şi asigurarea continuităţii serviciului de

pază în afara programului de lucru ;

sărăcia şi o stare socială precară a unei mari mase din populaţie;

neasigurarea pazei fondului forestier privat de către proprietari;

insuficienţa personalului de control al regimului silvic în raport cu gradul mare de

diversitate al categoriilor de proprietate forestieră, cu numărul foarte mare al

proprietăţilor şi cu gradul mare de dispersie şi fragmentare a proprietăţilor forestiere

aparţinând persoanelor fizice;

inexistenta unor prevederi legislative privind obligarea proprietarilor să

împădurească, prin cheltuială proprie sau prin titluri executorii, suprafeţele de pe

care lemnul a fost exploatat abuziv;

Chiar dacă în anul 2012 s-a înregistrat o uşoară creştere a fondului funciar agricol, tendinţa

generală este de reducere a acestuia în favoarea altor suprafeţe.Raportat la anul 2008,

suprafața agricolă a s-a diminuat cu 137 ha, ceea ce reprezintă sub 0,1% din totalul terenului

agricol.




Pag. 62 din 63

Se observă o creştere a suprafeţelor afectate de diferite procese de degradare cum sunt:

eroziunea de suprafaţă și de adâncime, excesul de umiditate, alunecările de teren.

Calitatea solului este afectată fie de restricţii determinate, factori naturali (climă, formă de

relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale.

4.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Se enumeră: exploatarea agregatelor minerale, exploatarea necontrolată a pădurilor,

păşunatul, desecarea mlaştinilor, împădurirea pajiştilor, abandonarea pajiştilor şi păşunilor,

regularizarea râurilor, utilizarea pesticidelor, turismul, etc.




Pag. 63 din 63

5. BIBLIOGRAFIE

apmvr.anpm.ro

Atlasul României

Enciclopedia geografica a României

Elemente din secțiunile Planului de Amenajare ale Teritoriului National

Elemente din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean

Alte studii.

Documents

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND MEDIUL JUDEȚUL