Investeşte în oameni ! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenţie 2.1 “Tranziţia de la şcoală la viaţa activă” Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/64051 Titlul proiectului: “Învaţă Automatica” Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Prezentare modalităţi de dobândire de aptitudini anteprenoriale şi manageriale prin firme de exerciţiu, laboratoare şi

firme virtuale

2 

 

Cuprins:

1. Firme de exerciţiu - definire ..................................................................................................... 3

1.1. Conceptul de “firmă de exerciţiu” ........................................................................................ 3

1.2. Documente normative ........................................................................................................... 3

2. Firme de exerciţiu – descriere/particularitati ......................................................................... 5

2.1. Organizarea şi desfăşurarea activităţii în firma de exerciţiu ................................................ 5

2.2. Structura organizatorică a firmei de exerciţiu ...................................................................... 6

2.3. Abilităţi asigurate studenţilor prin firme de exerciţiu .......................................................... 7

3. Situaţia existenta în domeniul firmelor de exerciţiu/ simulate ............................................. 8

3.1. Situaţia firmelor de exerciţiu/simulate în ţară ...................................................................... 8

3.2 Situaţia firmelor de exerciţiu pe plan internaţional ............................................................... 9

4. Utilitatea firmelor de exerciţiu în contextul proiectului “Învaţă automatica” .................. 12

5. Valorificarea cunoştinţelor dobândite prin practică şi prin antrenare în firma de exerciţiu – suport de integrare a absolventilor în activităţi ale economiei reale ................... 15

5.1. Întreprinderea virtuală ........................................................................................................ 16

5.2. Posibilităţi de creare de către absolvenţii automatişti a unei companii noi ........................ 19

3 

 

1. Firme de exerciţiu - definire

11..11.. CCoonncceeppttuull ddee ““ffiirrmmăă ddee eexxeerrcciiţţiiuu””

Firma de exerciţiu este un concept didactic, bazat pe învaţarea prin practică, un model de simulare a proceselor interne desfăşurate într-o firmă reală şi a relatiilor sale cu alte firme şi institutii.

Aceasta reprezintă o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de cursanţi (elevi/studenţi) în pregătirea profesională.

Implementarea conceptului de “firmă de exerciţiu” îşi propune crearea tipului de întreprinzător dinamic, capabil să dezvolte un nou proces de producţie, să aducă pe piaţă un nou produs sau serviciu sau să descopere o nouă cale de distribuţie. 

11..22.. DDooccuummeennttee nnoorrmmaattiivvee

Cadrul general pentru implementarea conceptului “firmă de exerciţiu” în sistemul de

învăţământ este asigurat de Centrala firmelor de exerciţiu/Întreprinderilor Simulate din România (ROCT) care este un compartiment în cadrul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, înființată prin OMECT nr. 5109/25.08.2008.

Principalele atribuții ale compartimentului ROCT (www.roct.ro) sunt: • Promovarea învățării interactive prin metoda firmei de exercițiu, respectiv a

întreprinderii simulate pentru învățământul superior; • Consilierea unităților de învățământ în organizarea firmelor de exercițiu/întreprinderilor

simulate; • Înregistrarea firmelor de exercițiu/întreprinderilor simulate din reţeaua Învăţământului

Profesional şi Tehnic din România (ÎPT), conform cu procedurile de înregistrare a unei firme reale;

• Coordonarea activitatății rețelei naționale a firmelor de exercițiu/întreprinderilor simulate din România prin:

- simularea activităţilor desfăşurate de Camera de Comerţ şi Industrie a Romaniei şi de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;

- simularea activităţilor băncii virtuale pentru activităţi de decontare interne şi internaţionale;

- simularea activităţilor referitoare la plata asigurărilor sociale şi de sănătate, a impozitelor şi taxelor, conform legislaţiei în vigoare;

- organizarea de activităţi în scopul formării cadrelor didactice cu privire la firmele de exerciţiu/întreprinderile simulate;

- organizarea şi participarea la manifestări şi proiecte internaţionale legate de activitatea firmelor de exerciţiu/ întreprinderilor simulate;

4 

 

- dezvoltarea de parteneriate cu operatorii economici; - elaborarea materialelor didactice pentru firmele de exerciţiu/întreprinderile

simulate; - diseminarea informaţiilor cu privire la oportunităţile de parteneriat pe piaţa

internaţională a firmelor de exerciţiu/întreprinderilor simulate de afaceri din ţară şi străinătate;

• Reprezentarea firmelor de exercițiu/ întreprinderilor simulate în rețeaua internațională EUROPEN;

• Monitorizarea și evaluarea activității firmelor de exercițiu/întreprinderilor simulate din rețeaua naţională.

Obiectivele compartimentului ROCT sunt: • Diseminarea metodei interactive “firmă de exercițiu”; • Extinderea rețelei firmelor de exercițiu/întreprinderilor simulate din România; • Participarea firmelor de exercițiu la târguri naționale şi internaționale; • Intensificarea relaţiilor dintre firmele de exerciţiu din România și firmele de exrcițiu din

străinătate; • Organizarea şi desfăşurarea târgului internaţional al firmelor de exerciţiu din România; • Amplificarea functionalităţii reţelei firmelor de exerciţiu, respectiv derularea de tranzacţii

pe piaţa naţională şi internaţională a firmelor de exerciţiu. • Creșterea calității activității în cadrul firmelor de exercițiu din România prin înscrierea în

vederea obținerii certificatului ”Marca de Calitate”

5 

 

2. Firme de exerciţiu – descriere/particularitati

Firma de exerciţiu este un concept didactic, bazat pe învăţarea prin practică. Este o simulare a unei firme reale, care poate fi realizată prin implicarea directă a unui specialist coordonator.

Metoda de studiu într-o firmă de exerciţiu se bazează pe observarea şi urmărirea proceselor comerciale şi a legăturilor care se stabilesc între ele, precum şi însuşirea structurii şi relatiilor administrative şi executive care susţin conducerea unei firme. Locul de desfăşurare a activităţii firmei de exerciţiu este un laborator echipat cu mobilier corespunzător, cu tehnica necesară învăţării (calculatoare şi pachete software specializate), pentru efectuarea de operaţii economice şi comerciale care să simuleze activitatea unei firme din sfera economică reală. Scopul firmei de exerciţiu este dobândirea unor competente de baza, care să le permita absolventilor să se realizeze cu succes în economia reală.

Prin aplicarea metodei “firmă de exerciţiu” sunt preconizate următoarele rezultate: • creşterea gradului de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor; • reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă; • mai buna adaptabilitate la schimbarea locului de muncă, flexibilitate; • atitudine favorabilă în asumarea iniţiativei şi a riscului.

22..11.. OOrrggaanniizzaarreeaa şşii ddeessffăăşşuurraarreeaa aaccttiivviittăăţţiiii îînn ffiirrmmaa ddee eexxeerrcciiţţiiuu

Firmele de exerciţiu sunt constituite şi îşi desfăşoară activitatea fiind înregistrate la Centrala

Rețelei Firmelor de Exercițiu/Întreprinderilor Simulate din România - ROCT. Fiecare firmă de exerciţiu stabileşte un parteneriat cu o firmă din economia reală, având acelaş obiect de activitate, numită firmă mama.

Firma parteneră sau firma mamă a firmei de exerciţiu are o importanţă deosebită. Aceasta oferă firmei de exerciţiu:

- sfaturi şi consultaţii cu specialisti în domeniul activităţii practice; - modele de documentare; - cataloage, strategii de reclamă şi materiale publicitare; - modele de calculaţie pentru salarii, preţuri; - personalul necesar, ca număr şi calificare; - organizarea locului de muncă.

Firma de exerciţiu oferă firmei partenere : - reclamă gratuită şi convingătoare pe piaţa; - testarea de noi produse; - colaboratori potenţiali; - poate fi folosită pentru a ridica nivelul de calificare a personalului din compania

parteneră; - reclama gratuită pe plan naţional şi internaţional, a companiei în cadrul târgurilor

şi expozitiilor firmelor de exerciţiu. Activităţile desfăşurate în cadrul firmelor de exerciţiu sunt identice cu cele din firmele reale,

utilizând aceleaşi proceduri şi beneficiind de aceeaşi dotare, dar cu bani şi mărfuri virtuale, în conformitate cu practica şi legile specifice economiei naţionale.

6 

 

Fiecare firmă de exerciţiu se concentrează pe situaţii reale sau pe baza unui cadru antreprenorial, într-un domeniu bine precizat, pe care nu şi-l poate schimba decât cu aprobarea centralei la care este afiliată.

Participanţii îşi desfăşoară activitatea într-o atmosferă productivă reală şi învaţă să îndeplinească sarcinile primite. Deciziile greşite care în realitate ar crea probleme serioase, nu au astfel de urmări în cazul unei firme de exerciţiu, dar oferă situaţii de învăţare.

În cazul firmelor cu profil comercial activităţile desfăşurate sunt: cumpărare şi vânzare de produse fictive, de la şi către alte firme fictive din reţea. Dacă firma are ca obiect de activitate producţia, se pot simula şi activităţi de fabricaţie, pregătire, programare şi urmărire a fabricaţiei.

Forma de organizare a firmei de exerciţiu depinde de conditiile concrete de desfăşurare a activităţii de simulare şi de natura activităţilor desfăşurate în cadrul acesteia. Pentru firme de exerciţiu cea mai recomandată formă juridică este S.R.L. (societatea cu răspundere limitată) cu posibilităţi de transformare ulterioară, după 2-3 ani de funcţionare, în S.A. (societate pe acţiuni).

Pentru realizarea obiectivelor propuse, aceasta trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei strategii economice proprii, bine fundamentate din punct de vedere tehnic şi economic, care să vină în întâmpinarea aşteptărilor partenerilor de interese.

22..22.. SSttrruuccttuurraa oorrggaanniizzaattoorriiccăă aa ffiirrmmeeii ddee eexxeerrcciiţţiiuu

Structura organizatorică a firmei de exerciţiu este determinată de forma şi modul de

compartimentare a acesteia, principalii factori de influenţă fiind: - tipul şi complexitatea producţiei de bunuri şi servicii, - dimensiunile întreprinderii, - calificarea personalului, - cadrul juridic şi statul juridic de funcţionare, - strategia dezvoltării. Conform situaţiei din practică firma de exerciţiu este structurată în departamente, cum ar

fi:

- resurse umane, - secretariat, - marketing, - desfacere, - financiar-contabilitate, - producţie, etc. Posturile din structura organizatorică se stabilesc pornind de la organigrama firmei de

exerciţiu, de la sarcinile şi atribuţiile fiecărui departament.

In cadrul firmei de exerciţiu rolul angajaţilor îl joacă cursanţii. Conducerea departamentelor poate fi asigurată de instructorii formatori şi de către manager, dar pe măsură ce căpătă experienţă, în special spre sfârşitul perioadei de practică, aceste funcţii pot fi preluate de către cursanţi.

Personalul din cadrul firmei trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, printre care să aibă:

- cunoştinţe economice de bază, - cunoştinţe de specialitate, - cunoştinţe de limbi străine şi de informatică, - calităţi pedagogice şi de manager, etc.

7 

 

22..33.. AAbbiilliittăăţţii aassiigguurraattee ssttuuddeennţţiilloorr pprriinn ffiirrmmee ddee eexxeerrcciiţţiiuu

Firma de exerciţiu/simulată este concepută pentru însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor economice şi juridice, a formării aptitudinilor personale şi comportamentelor aplicabile în toate domeniile economice, pornind de la funcţiile de bază şi până la cele de conducere din întreprindere. Ca metoda de învăţare îşi propune următoarele obiective specifice:

- dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor şi studenţilor; - facilitarea trecerii absolvenţilor la viaţa activă prin valorificarea cunoştinţelor

teoretice şi consolidarea acestora prin practică şi lucru nemijlocit în firma de exerciţiu/simulată;

- dezvoltarea spiritului antreprenorial al adulţilor prin programele de formare profesională continuă.

Firmele de exerciţiu/simulate oferă un suport practic de dezvoltare a spiritului antreprenorial al cursanţilor (elevi şi studenţi) având în vedere:

• definirea şi insusirea metodelor de lucru şi a activităţilor specifice unei firme reale; • simularea cu ajutorul mijloacelor IT a operaţiunilor, a fluxurilor informaţionale şi a

proceselor economice specifice mediului real de afaceri – interconexiuni intre firme şi documente utilizate în schimburile economice;

• aprofundarea şi perfecţionarea abilităţilor de comunicare şi a limbajului de afaceri; • dezvoltarea prin activitate nemijlocita a unor competenţe şi aptitudini necesare în

demararea unei activităţi economice. La incheierea perioadei de instruire în cadrul firmei de exerciţiu/simulate participanţii vor

avea o imagine globală referitoare la activitatea desfăşurată într-o firmă reală şi vor cunoaşte modul de funcţionare a diferitelor departamente cum ar fi: producţie, comercial, finanţe-contabilitate, resurse umane, relaţii publice etc.

Instruirea în firma de exerciţiu/simulată oferă studentului: • Abilităţi necesare unui întreprinzător pentru:

- dezvoltarea unei firme sau a unui nou flux tehnologic de producţie; - lansarea pe piaţă a unui nou produs inovativ sau a unui serviciu necesar pietei; - descoperirea unor mijloace şi cai de distribuţie pentru produse sau servicii

existente. • Competenţe şi aptitudini necesare în demararea unei activităţi economice:

- cunoasterea cerinţelor mediului şi documentare eficienta; - creativitate; - gândire critica în înterpretarea contextului economic concurenţial; - evaluarea resurselor materiale şi a cunostinţelor; - spiritul de iniţiativa în luare de decizii; - asumarea responsabilităţii în limita competenţelor; - cooperarea în lucrul în echipă; - iniţiativă şi urmarirea cu perseverenta a îndeplinirii obiectivelor; - auto-organizare şi auto-evaluare a resurselor individuale.

• Abilităţi şi compeţenţe în ceea ce înseamnă comportamentul profesional, respectiv: “Să ştie ce să facă şi să ştie cum să facă”;

• Abilităţi de comunicare în limbajul de afaceri.

8 

 

3. Situaţia existenta în domeniul firmelor de exerciţiu/ simulate

33..11.. SSiittuuaaţţiiaa ffiirrmmeelloorr ddee eexxeerrcciiţţiiuu//ssiimmuullaattee îînn ţţaarrăă

Introducerea metodei de învăţare prin firma de exerciţiu, în învăţământul profesional şi tehnic din România s-a realizat, începând cu anul 2001, prin proiectul, ECO NET, iniţiat în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, desfăşurat de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) din România în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Culturii şi Kulturkontakt din Austria. România a fost prima ţară în care Ministerul Educatiei a luat decizia strategica pentru o diseminare pe plan naţional a conceptului de ”firmă de exerciţiu” respectiv metodă de predare-învăţare pe care aceasta o presupune. Astfel, în perioada 2001-2004, metoda a fost implementată în cadrul instruirii practice în 10 şcoli, incluse în proiectul ECO NET (în baza Ordinului nr. 4508/2001). Rezultatele obţinute au permis extinderea utilizării metodei “firmă de exerciţiu” la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ cu profil servicii, prin introducerea conţinuturilor specifice în curriculumul naţional, în anul şcolar 2006-2007 (în baza Ordinului 3172/2006 ).

Prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5109/2008 privind înfiinţarea Centralei Reţelei Firmelor de Exerciţiu/Întreprinderilor Simulate din România, cu abrevierea ROCT (Romanian Coordination Centre of Training Firms), s-a creat un departament în cadrul Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) care are ca principale atributii:

- înregistrarea firmelor de exerciţiu / întreprinderilor simulate din învăţământul preuniversitar / superior din România, - coordonarea activităţii reţelei naţionale formate din acestea.

Prin experienţa acumulată organismul românesc a devenit deosebit de activ în diseminarea acestei metode şi în alte ţări.

Numărul firmelor de exerciţiu/simulate înfiinţate şi înregistrate la organismul coordonator ROCT a avut un trend ascendent. Astfel, dacă la sfarsitul anului 2002 erau înregistrate 34 de firme de exerciţiu până la sfarsitul anului 2011 numărul firmelor de exerciţiu autorizate de ROCT a crescut la 1017. De asemenea, până la aceasta data au fost autorizate la ROCT şi 34 de întreprinderi simulate.

In anul 2011, odată cu lansarea platformei integrate de simulare a afacerilor şi e-learning www.simulatordeafaceri.ro, s-au înfiinţat şi în unitaţi de învăţământ superior cu profil economic 12 firme de exerciţiu/simulate pentru studenţi şi masteranzi. Aceasta platforma asigura interacţiunea întreprinderilor simulate în care studenţii efectueaza stagii de practică. Platforma cuprinde patru componente funcţionale:

• portalul www.simulatordeafaceri.ro , destinat diseminarii pe plan naţional a informaţiilor legate de simularea afacerilor;

• componenta dedicată de e-learning cu funcţionalităţile specifice învăţământului la distanţă;

• module specializate pentru simularea afacerilor: General Management, Universal Banking, Destination Management, Applied Economics, Project Management;

9 

 

• sistemul ERP (Entreprise Resource Management) cu care se simulează derularea activităţii curente a întreprinderilor simulate şi a funcţionării departamentelor acestora.

In anul 2010 s-a aprobat şi s-a demarat, în universităţi cu profil tehnic şi tehnologic, un program de creare şi implementare a conceptului de “Întreprindere simulata pentru tehnici de lucru în cadrul companiilor tehnologice”. Acesta îşi propune organizarea întreprinderilor simulate prin înfiinţarea şi operaţionalizarea a trei laboratoare pentru întreprinderi simulate în vederea dezvoltării competentelor antreprenoriale şi manageriale în rândul studenţilor care urmează studii tehnice. Diferite companii de prestigiu oferă posibilităţi de instruire a studenţilor punând la dispoziţie platforme simulatoare de proces.

33..22 SSiittuuaaţţiiaa ffiirrmmeelloorr ddee eexxeerrcciiţţiiuu ppee ppllaann iinntteerrnnaaţţiioonnaall

Dezvoltarea pietelor concurentiale în procesul globalizării necesită resurse umane cu calificare corespunzătoare, multidisciplinară care manifestă flexibilitate şi profesionalism. În acest sens sistemul de învăţământ este confruntat să adopte noi metode, strâns legate de evolutia pietei forţei de muncă şi în special, în domeniul formarii şi adaptării continue a cunoştinţelor. Firmele de exerciţiu reprezinta un instrument adecvat pentru insusirea în mod practic a abilităţilor manageriale şi imbogatirea cunoştinţelor în ritmul schimbarilor rapide de pe piaţa muncii. Firma de exerciţiu a aparut cu sprijinul ECO NET - ului care este o reţea regionala a firmelor de exerciţiu în Europa de Sud-Est creata cu sprijinul proiectului educaţional austriac "Establishment of a Regional Network of Education în Economic on Policy and School Level".

A. Centrala firmelor de exerciţiu din Austria – Austrian Center for training Firms - ACT

La initierea acestei forme de pregătire practică au fost definite de către ACT obiectivele majore ale firmei de exerciţiu: ”O firmă de exerciţiu este un loc de învăţare în cadrul căruia procesele din cadrul unei întreprinderi sunt derulate în conformitate cu principiile economiei de piaţă în cadrul unei aşa numite economii naţionale de exerciţiu. Se procesează, printre altele, cereri de ofertă, contracte acordate, comenzi de servicii şi mărfuri oferite de propria firmă de exerciţiu. Mărfurile nu au însă o miscare reală, ci se efectuează doar activităţile necesare pentru pregătirea şi formarea unor lucrători în economie“.

Firma de exerciţiu devine o ”firmă de învăţare“ pe baza principiului învăţarii după un model. Firma de exerciţiu reprezinta un loc de predare multidisciplinar în care cunoştinţele de

tehnologie se îmbină cu cele de management şi marketing făcând posibilă dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale cursantilor prin experimentare (Learning by doing).

S-au stabilit criterii de calitate pentru asigurarea standardului funcţional prin instituirea ”Mărcii Firma de exerciţiu“ în Austria, care impune standarde minime pentru ECO NET.

Pe baza acestor cerinţe s-a implementat firma de exerciţiu care reprezintă o metodă de predare inovatoare, orientată spre practică – modelul unei întreprinderi în care activitătile derulate de o firmă reală sunt transpuse virtual pentru procesul de învătare. În domeniul afacerilor simulate, cu parteneri naţionali şi internaţionali din aceeasi categorie, se asigura suport informatic pentru dezvoltarea unor abilităţi esentiale precum lucrul în echipă, motivatia de a lucra, flexibilitatea şi rezistenta la stres, dorinta de a lua decizii, competente privind rezolvarea

10 

 

conflictelor şi mai ales deschiderea către colaborare interculturala transnaţionala. Alături de introducerea unei metode de educatie cu caracter practic, ECO NET îsi propune să promoveze comerţul şi schimburile între scoli din Europa de Sud-Est.

B. Reţeaua mondială a firmelor de exerciţiu / simulate – EUROPEN-PEN INTERNATIONAL

Firmele de exerciţiu/simulate din Europa, inclusiv Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia sunt afiliate la o reţea - EUROPEN (European Practice Enterprises Network).

EUROPEN - PEN INTERNATIONAL este reţeaua mondială a firmelor de exerciţiu cu peste 7500 firme de exerciţiu/simulate în 42 ţări.

EUROPEN - PEN INTERNATIONAL s-a demarat printr-un un proiect european care a început în noiembrie 1993 finanţat din European Social Fund în proportie de 45% şi din fonduri asigurate de Landul German North-Rhine Westphalia (55%).

Numărul firmelor simulate din EUROPEN-PEN INTERNATIONAL declarate în decembrie 2011 este prezentat în tabelul următor:

Ţara Nr. firme Ţara Nr. firme Ţara Nr. firme

Argentina 76 Elvetia 54 Olanda 334

Australia 160 Finlanda 58 Polonia 35

Austria 1200 Franta 118 România 1017

Belgia 236 Germania 578 Slovacia. 779

Brazilia 210 Italia 154 Slovenia 252

Bulgaria 71 Lituania 46 Spania 350

Canada 45 Luxemburg 25 Suedia 28

China 11 Malaezia 27 U.S.A. 304

Cehia 759 Marea Britanie 20

Denemarca 28 Norvegia 6

In viitor este prevazuta afilierea la reţeaua mondiala a noi membri după cum urmeaza:

Ţara Nr. firme Ţara Nr. firme Ţara Nr. firme

Albania 42 Grecia 2 Moldova 3- 5

Bosnia şi Hertegovina

16 Indonezia 1 Muntenegru 52

Estonia 5 Kosovo 80 Serbia 95

Macedonia 56

11 

 

EUROPEN si-a definit misiunea astfel:

- oferta de ajutor, coordonare şi dezvoltare de servicii cu valoare adăugată activităţilor desfăşurate de reţelele naţionale de firme simulate;

- promovarea şi intensificarea aplicarii conceptului de învăţare în şi din mediul afacerilor simulate;

- promovarea conceptulului de firmă de exerciţiu/simulatia în noi ţări. Obiectivele principale ale EUROPEN sunt următoarele:

- facilitarea schimbului de informaţii; - furnizarea instrumentelor de training inovativ membrilor săi; - promovarea conceptului de firmă simulată; - reprezentarea membrilor săi la diferite nivele guvernamentale şi în instituţii private.

Domeniile de dezvoltare sunt: training initial, training nou şi re-training, consultanţă, standardiarea calificărilor, cercetare, tehnologie, dezvoltare software , schimb de experienţă , proiecte vocaţionale şi tehnice

EUROPEN-PEN INTERNATIONAL desfăşoară activităţi de: - organizare a târgurilor internaţionale de firme practice; - promovare a studenţilor internaţionali şi a schimbului de trainer; - organizare a seminariilor internaţionale şi workshop-urilor pentru traineri.

In scopul dezvoltării reţelei se oferă suport pentru: - proiecte transnaţionale (telecomunicaţii, cercetare, bancă, proiecte educaţionale); - dezvoltarea criteriilor Curriculei pentru studenţii din şcoli de afaceri, colegii şi

universităţi; - dezvoltarea software în beneficiul Oficiilor Centrale şi a firmelor practice (banking

software, diferite baze de date etc.); - initierea proiectelor de cercetare pentru dezvoltarea de software în beneficiul

companiilor, utilizatorilor privaţi, instituţiilor educaţionale, şi trainerilor din firmele practice;

- implementarea tehnologiilor de varf în domeniul afacerilor; - training şi re-training pentru diferite grupuri ţintă; - studii şi cercetări necesare reţelei internaţionale.

Serviciile destinate Oficiului central şi firmelor simulate a) Aplicaţia Client Server pentru transfer de date (e.g. internaţional banking

transactions) între EUROPEN-PEN INTERNATIONAL şi Oficiul central; b) Database banking software pentru Oficiul central şi firmele simulate; c) Platforma centrală electronică pentru shipment electronic online al documentelor de

export; d) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL Commerce Server - Web gazdă pentru firmele

simulate; e) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL Credit Card System - pentru firme simulate şi

pentru trainer; f) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL Bulletin (două pe an) - informaţii din şi despre g) toate ţările EUROPEN-PEN INTERNATIONAL;

h) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL WebPages (www.europen.info). EUROPEN - PEN organizeaza frecvent târguri ale firmelor de exerciţiu cu participare

internaţională.

12 

 

4. Utilitatea firmelor de exerciţiu în contextul proiectului “Învaţă automatica”

Sunt prezentate în continuare modalitati de implicare a studentului practicant precum şi

accesul la firma de exerciţiu/simulată prin care acesta dobândeste abilităţi antreprenoriale şi se familiarizeaza cu terminologia şi procedurile de comunicare şi cooperare în mediul de afaceri.

Dupa cum s-a mai precizat firmele de exerciţiu/simulate sunt constituite şi îşi desfăşoară activitatea fiind înregistrate la ROCT (Centrala Rețelei Firmelor de Exercițiu/Întreprinderilor Simulate din România). Prin intermediul paginii sale de web (www.roct.ro) aceasta pune la dispozitie o platformă online interactivă prin care pot fi dezvoltate abilităţile de anteprenor. Aici utilizatorul se poate familiariza cu activităţile specifice firmelor reale şi poate simula operatiuni şi procese întâlnite în mediul real de afaceri. Utilizarea platformei roct.ro se face pe baza unui cont utilizator, cont creat în momentul constituirii şi înregistrarii la ROCT a unei firme de exerciţiu/simulate şi care este folosit pentru înregistrarea tranzacţiilor, comunicarea cu celelalte firme, descărcarea documentelor necesare în colaborarea cu celelalte firme şi alte activităţi specifice.

Etapa 1 – Etapa preliminara de înfiinţare

In vederea înfiinţării unei firme de exerciţiu/simulate profesorii organizatori şi studenţii trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

• Documentarea iniţială a studenţilor la instituţiile abilitate: o Oficiul Registrul Comerţului, o Bănci, o Administraţia Financiara, o Inspectoratul Teritorial de Muncă, o Casa de Asigurări de Sănătate, o Casa de Pensii.

• Dezbateri în cadrul grupelor de studenţi pe baza informaţiilor colectate şi consultare pentru:

o alegerea denumirii firmei, a obiectului de activitate, a formei juridice şi a siglei acesteia;

o elaborarea planului de afaceri; o stabilirea capitalului social; o nominalizarea asociatilor.

Etapa 2 - Înfiinţarea propriu-zisa a unei firme de exerciţiu/simulate

Informaţiile necesare şi documentele care trebuie elaborate se gasesc pe pagina de web a Centralei ROCT - www.roct.ro.

Înregistrarea firmelor de exercițiu şi a întreprinderilor simulate în baza de date a Centralei ROCT se face ONLINE. Pașii ce trebuie urmați pentru înregistrarea unei firme de exercițiu/simulate sunt prezentați mai jos:

1) Rezervarea denumirii firmei de exerciţiu/simulate Înainte de alegerea unei denumiri este indicat să se consulte secţiunea Reţeaua FE / Reţeaua IS

pentru a verifica disponibilitatea denumirii firmei de exerciţiu/simulate. Denumirea unei firme de exerciţiu poate conţine cuvinte sau expresii ce se regăsesc în denumirea unei alte firme de exerciţiu, dar nu poate fi identică.

13 

 

Urmează completarea documentului Cerere de rezervare denumire, în care se înscriu 3 denumiri în ordinea preferinţelor. Reprezentanţii firmei de exerciţiu/simulate ce urmează a fi înfiinţată vor trimite documentul completat, prin email, la adresa rezervare.denumire@roct.ro.

2) Înregistrarea firmei de exerciţiu/simulate pe platforma roct.ro

Utilizarea platformei roct.ro necesită crearea unui cont pentru noua firmă de exerciţiu/simulată.

Paşii pentru înregistrarea firmei pe roct.ro sunt următorii: • Reprezentanţii firmei de exerciţiu/simulate accesează în browser adresa www.roct.ro; • În partea superioară a paginii se apasă link-ul “Cont nou”; • În noua pagină afişată se selecteaza opţiunea “Companie” şi se apasa butonul

“Continuare”. Este afişat formularul de înregistrare; • În pagina formularului de înregistrare se completează câmpurile astfel:

o Denumirea: denumirea unică a firmei precedată de FE pentru firme de exerciţiu sau IS pentru întreprinderi simulate şi urmată de abrevierea formei de organizare (SRL sau SA)

o Email: email-ul oficial al firmei de exerciţiu/simulate (reprezintă şi numele de utilizator pentru autentificare pe site)

o Parola: parola pentru autentificare pe site o Repetă parola: confirmarea parolei o CAEN: codul şi denumirea obiectului (obiectelor) de activitate o Judeţ: judeţul în care este localizată unitatea de învăţământ o Oraş: oraşul în care este localizată unitatea de învăţământ o Scoală: unitatea de învăţământ. Adresa unităţii de învăţământ se completează

automat. o Telefon: telefonul unităţii de învăţământ o Fax: faxul unităţii de învăţământ o Website: site-ul firmei de exerciţiu o Capital social: capitalul social de pornire o Părţi sociale/acţiuni: numărul de părţi sociale/acţiuni o Profesor coordonator: profesorul coordonator al firmei de exerciţiu o Email: email-ul profesorului coordonator o Telefon: telefonul profesorului coordonator o Asociat şi administrator: administratorul firmei o Asociat: asociatul/asociaţii firmei

• După completarea datelor în formular, utilizatorul apasă butonul “Adaugă firmă”. În acest moment datele din formularul de înregistrare sunt transmise către centrala ROCT, firma fiind înregistrată în sistem cu starea “Inactivă”.

3) Completarea documentelor necesare pentru validarea firmei

Pentru ca noua firmă de exerciţiu/simulată să devină activă atât pe platforma roct.ro cât şi în programul Firma de exerciţiu / Întreprinderea simulată, este necesară completarea documentelor de mai jos, verificarea acestora împreună cu profesorul coordonator şi transmiterea lor, scanate și prin email, la adresa firma.de.exerciţiu@roct.ro. Formularele pot fi descărcate din secţiunile Firme de exerciţiu – Documente şi respectiv Întreprinderi simulate – Documente şi constau în:

• Cerere rezervare denumire • Formular de înregistrare în baza de date FE / IS

14 

 

• Act constitutiv FE / IS • Cerere de eliberare a cazierului fiscal FE / IS • Cerere autorizare a funcţionării FE / IS • Contract de închiriere FE / IS • Declaraţie privind autorizarea funcţionării FE / IS • Declaraţie FE / IS • Formular pentru deschidere de cont FE / IS • Specimen de semnaturi FE / IS.

4) Validarea şi activarea firmei în rețea

Pe baza documentelor transmise de către firma de exerciţiu/simulată, ROCT validează firma în rețea şi eliberează următoarele documente:

• Certificat de înregistrare (document opozabil terţilor); • Explicaţii simbolizare: Certificat de înregistrare; • Certificat constatator; • Chitanţa pentru taxa rezervare denumire; • Chitanţa pentru cheltuieli de constituire; • Cazier fiscal.

Din momentul validării firma începe să funcţioneze, având posibilitatea să realizeze tranzacţii virtuale şi să participe la târguri naționale şi internaționale desfăşurate în România sau în alte ţări.

Observatie privind taxele de constituire ale firmei de exercițiu Toate taxele ce trebuie plătite în firma de exerciţiu sunt virtuale, nu se percep bani reali

pentru nici o operațiune din cadrul activității. Taxele se achită virtual prin transmiterea către ROCT a foilor de vărsământ cu sumele corespunzătoare.

15 

 

5. Valorificarea cunoştinţelor dobândite prin practică şi prin antrenare în firma de exerciţiu – suport de integrare a absolventilor în activităţi ale economiei reale

Firma de exerciţiu, determina dobândirea de abilităţi antreprenoriale, perfectionarea

comportamentelor personale şi ajută la identificarea potenţialului propriu fiind o metodă practică de integrare a cunoştiinţelor de la diverse discipline. Instruirea în firma de exerciţiu oferă competenţe în ceea ce înseamnă comportamentul profesional, determinâd o verificare practică şi o aprofundare a cunoştinţelor dobândite în anii de studiu.

In firma de exerciţiu se realizează sinergia interdisciplinarităţii cunoştinţelor teoretice dobândite de la diverse discipline: economie, contabilitate, corespondenţă comercială, ştiinţele comunicarii - limbi straine, informatica, drept şi legislaţie, etc. Aici se asigneaza functiile administrative şi executive şi sunt exersate tranzacţile economice existente în firmele reale, fiecare firmă de exerciţiu fiind structurata, în conformitate cu situaţia din practică, în servicii functionale: aprovizionare, resurse umane, secretariat, marketing, desfacere, financiar-contabilitate, etc. Intreaga activitatea a firmelor de exerciţiu se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru companiile din economia reală. Sunt simulate situaţii de risc sau eşec precum şi scenarii de succes care reprezintă o modalitate experimentală necesară a procesului de învăţare. Dacă în viaţa reală deciziile gresite ar putea determina punerea în pericol a funcţionalităţii întreprinderii, în firma de exerciţiu se pot analiza efectele virtual, iar fundamentarea cunoştinţelor teoretice este mult accentuate în confruntarea cu situaţii limita, dar fara spectrul consecinţelor negative imediate. În firma de exerciţiu se insuşesc competente fundamentale necesare în integrarea în producţie a absolventilor:

- abilitate de lucru şi spirit de cooperare în echipa, - gandire interdisciplinara, - comunicare precisa utilizand terminologia adecvata domeniului, - capacitatea de a lua decizii în timp determinat

care asigura o flexibilitate ceruta pe piaţa forţei de muncă. Prin exersarea cunoştinţelor se asigură un mod practic de autoapreciere şi descoperire a afinităţii faţă de un loc de muncă potrivit conform cu aptitudinile şi preferinţele personale. Abilităţile şi competenţele obţinute în firma de exerciţiu determină reducerea perioadei de integrare în producţie şi atenuează stresul de adaptare la un loc de muncă.

Bazat pe dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicaţie şi a tehnologiilor informaţionale s-au dezvoltat noi mijloace de instruire bazate pe utilizarea instrumentelor informatice în aprofundarea şi punerea în practică a cunoştinţelor teoretice în scopul obţinerii de deprinderi antreprenoriale şi verificarea individuală a acestora premergător angajării sau iniţierii unei întreprinderi după absolvire. În acest sens s-au dezvoltat întreprinderi virtuale în diferite domenii de activitate practică corespunzator diversitatii din economia reală. Întreprinderea virtuală este o entitate în care se oferă mijloacele informatice pentru o colaborare între departamentele specializate independente, în cadrul căreia fiecare partener contribuie la realizarea anumitor sarcini şi activităţi.

16 

 

Organizarea întreprinderii virtuale aplicabilă pentru sectorul industrial are ca punct de plecare segmentarea acesteia pe departamente (proiectare, analiză și simulare, fabricație, achiziții, management etc.), fiecare cu roluri și activități bine definite. Având la dispozitie o reţea de calculatoare şi pachete software dedicate functiilor fiecarui department functional sunt simulate interacţiunile, fluxurile de informaţie, de materiale, procedurile tehnologice pornind de la proiectarea de produse până la plasarea acestora pe piaţa concurenţială.

Soluțiile software care pot creea structura organizațională, atât la nivel departamental (utilizatori cu roluri și competențe bine definite) cât și la nivel de procese, și care pot gestiona fluxul de informații între departamente sunt produsele PDM („Product Data Management”) şi PLM („Product Lifecycle Management”).

55..11.. ÎÎnnttrreepprriinnddeerreeaa vviirrttuuaallăă

Întreprinderile virtuale reprezintă o reţea temporară de companii independente care stabilesc

o legătură funcţională - alianţă bazată pe tehnologiile informaţionale şi reţelele de calculatoare ca suport pentru:

- distribuirea sarcinilor concrete, - punerea în comun cunoştinţelor şi experienţei, infrastructurilor operaţionale şi resurselor tehnologice

cu scopul de a răspunde mai bine cererii pieţei şi de a ofereri produse sau servicii specifice cerute în economia reală.

Aceste se diferenţiază prin: • natura participanţilor la activităţile întreprinderii care pot fi:

- grupuri în interiorul unei întreprinderi formate din indivizi care lucreaza în diferite locaţii dar au un scop comun ca o echipa ce lucreaza pe un proiect

- comunitati realizate prin asociere pe internet care manifesta un interes comun - grupuri de specialisti din diferite întreprinderi având fiecare suport distribuit

independent care asigura functii externalizate pentru o companie sau mai multe - companii independente care se asociaza pentru a indeplini un anumit proiect

• modul de interacţiune între participanţi, • frontierele ( limitele de competenta) care delimitează participanţii, • natura mijloacelor de comunicare şi durata de viaţa a întreprinderii. Întreprinderile virtuale pot exista ca organizaţii comerciale, guvernamentale, universităţi,

organizaţii de sănătate sau simple grupuri de oameni care au acelaşi ţel şi mod de gândire. In prezent se formează întreprinderi virtuale care se diferenţiază prin obiective specifice,

modalităţi de asociere şi diferite grade de virtualizare a unei întreprinderi. În acest sens există: - firmă tehnologică - orientată pe producţie de bunuri, - firmă externalizată - în domeniul serviciilor, - firmă de comerţ electronic - cyberîntreprindere,

Întreprinderea virtuală poate fi considerată din punct de vedere al duratei de activitate: - permanenta - reţea temporară, - configurabilă - tip Plug & Play.

17 

 

În continuare se prezintă succint caracteristicile categoriilor de întreprinderi virtuale anterior enumerate.

A. Întreprinderea virtuală de tip firmă tehnologică

Întreprinderile virtuale au apărut ca o consecinţă a dezvoltării şi evoluţiei tehnologiilor de comunicare şi informare şi definesc întreprinderea virtuală ca fiind o firmă care utilizeaza aceste tehnologii informaţionale în scopul eficientizării capacităţii de a satisface o oportunitate de business (sau canal de creare de valori).

Acest model se diferenţiază de modelul clasic de organizaţie prin nivelul tehnologic care permite virtualizarea tuturor activităţilor din cadrul organizaţiei.

O entitate care are obiectivul de creare de valori desfăşoară în mod uzual 2 categorii de activităţi:

- activităţi principale: producţie, logistică, comercializare şi vânzări, servicii; - activităţi de susţinere/suport: aprovizionare, dezvoltare tehnologică, gestiunea

resurselor umane, servicii administrative şi de gestiune. Suportul ITC determina creşterea valorii la nivelul fiecărui tip de activitate şi susţine

automatizarea unor activităţi precum logistica sau colectarea comenzilor, emiterea de comenzi pentru subansmble, stocarea şi distribuirea fizică a produselor finite. În producţie, ITC accelerează procesul efectiv de producţie şi oferă unelte informatice care favorizează comunicarea intre toate nivelele structurale de management şi procesele operaţionale.

La nivelul activităţilor de susţinere, un sistemul informatic asigură rentabilizarea aprovizionării prin stabilirea de legături directe între organizaţiile participante la întreprinderea virtuală.

Întreprinderea virtuală poate fi considerata ca şi o firmă a cărei angajaţi sunt dispersaţi în spatiu şi decalati ca orar de lucru într-o structură de tip reţea. Prin intermediul unor sisteme de videoconferinţă şi mesagerie electronică, angajaţii pot să lucreze în orice locaţie.

Întreprinderea virtuală dispersată geografic trece astfel de limitele modelului clasic, tradiţional al organizaţiei văzută ca flux de valoare între furnizori, fabricanţi şi utilizatori finali prin descentralizarea muncii. Întreprinderile virtuale în general sunt descentralizate şi non-ierarhice.

B. Întreprinderea virtuală de tip firmă externalizată

Una din schimbările structural-organizaţionale din ce în ce mai des întâlnite în prezent este externalizarea. La început externalizarea s-a focalizat pe funcţii secundare, dar actual externalizarea evoluează spre funcţii strategice. Funcţiunile care oferă avantaj competitiv rămân în continuare să fie dezvoltate în interiorul firmei. Gradul de virtualitate al unei firme depinde de gradul de externalizare a funcţiilor acesteia. Întreprinderea virtuală bazată pe externalizare are un nucleu central care reprezintă entitatea generatoare de proiecte şi asigura valorificarea resurselor reţelei de parteneri interconectaţi electronic. Outsourcing-ul reprezinta o tendinţă importanta în ceea ce priveşte externalizarea serviciilor. Companiile de outsourcing oferă o gamă foarte largă

18 

 

de servicii, care pornesc de la aplicaţii de birou, sisteme de e-mail până la implementarea de reţele mari, de nivel corporativ.

C. Întreprinderea virtuală de tip cyberîntreprindere

Cyberîntreprinderea este o companie de comerţ electronic realizata print-o interconexiune electronică între persoane sau grupuri de persoane ce are ca misiune colectarea de comenzi şi alegerea modului de management a activităţilor de dirijare a produsului către client. Ca manifestare de comerţ electronic, cyberîntreprinderea activează în cyberspatiu şi utilizează o platformă de lucru cibernetică construită în jurul Internetului (de regulă o pagină Web astfel ca marketingul devine accesibil şi firmelor mici în spaţiul virtual al internetului.

Cyberîntreprinderea oferă servicii şi vinde produsele altor firme producătoare şi prezintă marele avantaj de a funcţiona neintrerupt. De asemenea, nu prezintă bariere spaţiale, fiind accesibilă oricărei persoane care acces la internet.

D. Întreprinderea virtuală de tip reţea temporară

În acest model de întreprindere virtuală organizaţii independente se reunesc în jurul unui proiect comun ca să formeze o reţea temporară de colaborare care se dizolvă imediat ce proiectul se incheie. Participanţii la reţea lucrează pe aceeaşi platformă informaţională şi se interconectează prin tehnologii de tipul videoconferinţa şi mesagerie electronica. Acest tip de întreprindere nu are ierarhie şi nici integrare verticală şi se bazează exclusiv pe buna colaborare dintre participanţi. Cooperarea în astfel de reţea este extrem de flexibilă şi informală datorită faptului că e dificilă delimitarea frontierelor fiecărui participant.

E. Întreprindere virtuală de tip Plug & Play

Caracteristica fundamentală a a acestui tip de întreprindere virtuală o constituie dezvoltarea dinamica, în sensul în care un partener poate părăsi oricând întreprinderea, dar poate să adere specificandu-si oferta şi îi sunt validate resursele (capacitatea de producţie, reţeaua de distribuţie, capitalul intelectual, etc.). Interacţiunea între participanţii la o întreprindere virtuală de tip Plug & Play este bazată pe roluri. Fiecare participant îşi asuma cel puţin un rol în funcţie de competentele sale iar rolul de antreprenor este pe cât posibil automatizat în cadrul întreprinderii, punându-se accentul pe inovaţie şi pe transformare rapida a acesteia într-o idee de business. Apariţia întreprinderii virtuale începe printr-o invitatie la comunicare din partea unei organizaţii care are o idee inovatoare şi se consideră functionala în momentul în care se stabileste o colaborare stransă între participanţi. Încrederea reciprocă între participanţii la întreprindere este ingredientul principal al eficienţei întreprinderii. Noile tehnologii informaţionale oferă flexibilitatea comunicării şi colaborării între parteneri, şi ajuta la creşterea încrederii precum şi a transparenţei în afaceri şi astfel se pune pe un plan secund nevoia de a legaliza fiecare interacţiune dintre parteneri.

19 

 

55..22.. PPoossiibbiilliittăăţţii ddee ccrreeaarree ddee ccăăttrree aabbssoollvveennţţiiii aauuttoommaattiişşttii aa uunneeii ccoommppaanniiii nnooii

Având la bază cunoştinţele teoretice şi abilităţile dobândite în stagiile de practică absolvenţii

automatişti au la dispoziţie programe de sprijin pentru începerea unei firme pe cont propriu care încurajează iniţiativa personală şi creativitatea în economia reală. Acestea se încadrează în următoarele categorii:

• firmă de tip Spin-off • firmă de tip Start-up.

A. Firma de tip Spin-off

Spin–off–ul (spin-out) este definit ca o diviziune a unei companii care se externalizează şi devine la rândul său o firmă independentă. Nou formata companie preia bunuri de valoare, drepturi de proprietate intelectuală, tehnologie sau produse de la firma de bază.

Acţionarii firmei de bază primesc acţiuni în nou formata firmă care compensează pierderea de capital propriu deţinut prin acţiunile originale. În felul acesta, investitorii pot deţine acţiuni într-o porţiune a afacerii în care creşterea valorii este mai ridicată. De cele mai multe ori echipa de conducere a noii companii provine din firma de bază având suportul companiei din care s-a desprins şi poate pune în valoare unele idei care au rămas pe plan secundar, dar care în noul mediu pot să aibă succes.

Sprijinul oferit de firma de bază poate lua diferite forme: • investiţie de capital; • client pentru produse ajutând la demararea fluxului financiar; • asigurarea unui spaţiu pentru desfăşurarea activităţii; • asigurarea unor servicii şi suport logistic.

Sprijinul oferit de firma de bază se asigură cu scopul de a ajuta la dezvoltarea spin-off-ului. Spin-off poate să fie o firmă creatp de unul sau mai mulţi angajaţi care părăsesc o companie cu intenţia de a începe o nouă firmă. Firma de bază poate fi o companie, universitate sau alt tip de organizaţie care poate licenţia tehnologie şi cumpăra produse sau servicii de la spin-off. Spin- off-ul în acest caz are surse independente de finanţare, produse, servicii şi clienţi proprii astfel că devine un mijloc eficient de tranfer tehnologic în domeniul industrilor de vârf.

Formarea unor noi companii, bazată pe valorificarea rezultatelor de cercetare este sprijinită pe plan naţional prin Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice – POS CCE, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr.3472/12.07.2007 care cuprinde Operaţiunea 2.3.1: Sprijin pentru start-up-urile şi spin-off-urile inovative. Operaţiunea sprijină activităţile de inovare ale start-up-urilor şi spin-off-urilor care creează valoare adaugată în baza rezultatelor de CD brevetate sau nebrevetate, care sunt aplicate/ transferate de firmele respective. Întreprinderile sprijinite sunt selectate în baza unei analize a planurilor de afaceri sau a studiilor de piaţă.

Solicitanţi eligibili pentru spin-off-uri sunt firme recent înfiinţate sau care urmează să se înfiinţeze pe baza unui rezultat recent obţinut dintr-un proiect de cercetare al unei organizaţii publice de cercetare sau al unei universităţi.

In cazul spin-off-urilor, se admite să nu fie înregistrate la Registrul Comerţului ca firme, în momentul depunerii cererii de finanţare. După evaluarea şi selectarea în vederea finanţării a propunerilor de proiecte, se solicita potentialilor beneficiari să-şi înregistreze firma la Registrul Comerţului, ca firmă noua, care nu preia datoriile altei societăţi comerciale.

Condiţii de eligibilitate pentru spin-off sunt prezentate în continuare:

20 

 

1. Solicitantul deţine drept de proprietate asupra unui brevet sau dreptul de utilizare al unui rezultat obţinut din activitatea de cercetare (know-how, prototip etc).

Documentul justificativ poate fi: - brevetul înregistrat de unul dintre reprezentanţii spin-off-ului sau certificatul de

înregistrare al altei forme de propritate industrial; - licenţa achiziţionată de unul dintre reprezentanţii spin-off-ului; - alt document care să constituie baza legală privind drepturile de utilizare ale rezultatelor

cercetării, şi anume acordul instituţiei publice de cercetare sau a instituţiei de învăţământ superior în care şi-a desfăşurat activitatea reprezentantul spin-off-ului. 2. Spin-off-ul trebuie să dispună de un spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea. In acest sens, disponibilitatea spatiului poate fi dovedită cu unul din următoarele

documente: a) acordul de utilizare a unui spaţiu corespunzător în cadrul instituţiei publice de

cercetare sau a instituţiei de învăţământ superior în care şi-a desfăşurat activitatea reprezentantul spin-off-ului;

b) acordul de principiu privind utilizarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unui incubator, a unui parc ştiinţific sau tehnologic sau în cadrul altei categorii de infrastructură de inovare şi transfer tehnologic;

c) contract de închiriere/ pre-contract / acord de închiriere a unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea proiectului propus;

d) contract de vânzare-cumpărare/ act de proprietate a unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea proiectului propus.

Pentru cazurile a) – c), se solicită o perioadă de minimum 5 ani, de la data depunerii proiectului. B. Firma de tip Start-up

Conform normelor Uniunii Europene o firmă este considerata un ”start up” dacă are o vechime mai mica de 2 ani. În cazul Romaniei uzanta este să aibă un exerciţiu financiar complet incheiat. Aceste firme sunt în faza de dezvoltare şi cautare de oportunitati pe piaţa. În ultimii ani aceste firme s-au creat în domeniile de tehnologii avansate în care desi riscul e ridicat castigurile pot fi deosebit de mari şi rata de recuperare a investitiei favorabila. În unele firme mari se incearca promovarea activităţilor de inovare prin “start-up”-uri interne, realizate ca divizii care desfăşoară activitatea în legatura apropiata cu firma de baza.

In cazul start-up-urilor pentru accesare de fonduri europene sunt eligibile microîntreprinderi sau întreprinderi mici, cu personalitate juridica având o vechime de maximum 3 ani în anul depunerii proiectului şi au maximum 20 de angajati.

Tinerii care vor să inceapa o afacere pe structura celor expuse mai sus pot apela la incubatoarele de afaceri. C. Structuri de tip incubatoare

Incubatoarele sunt structuri create pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor aflate la început de activitate. In România primele incubatoare de afaceri au fost create după 1990 cu asistenţă Phare. În functie de sursele de finantare, în România există incubatoare finantate din surse proprii şi cele înfiinţate din fonduri publice.

Incubatoarele finantate din fonduri publice sunt de doua feluri: - incubatoare tehnologice şi de afaceri inovatoare care sunt înfiinţate şi functioneaza

conform HG 406/2003 şi care au fost finantate de Ministerul Educatiei, Cercetării şi Inovarii " Autoritatea Naţionala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) în cadrul Programului naţional "Dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic - INFRATECH"

21 

 

- incubatoare de afaceri finantate prin Programul naţional multianual pe perioada 2002 - 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare de afaceri, coordonat de Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Firmele selectate sunt găzduite într-un Incubator de Afaceri pe o perioadă determinată de timp (ciclul de incubare), interval în care beneficiază de suport financiar, servicii de consultanţă şi spaţii pentru birouri.

Alături de sprijinul logistic necesar demarării activității, incubatorul oferă un mediu prielnic dezvoltării afacerilor, prin facilitarea activităţilor de networking, a transferului de know-how şi prin acordarea de sprijin în dezvoltarea de parteneriate. Firmelor incubate li se oferă posibilitatea de a participa la instruiri de specialitate, seminarii şi conferinţe, primesc asistență pentru dezvoltarea strategiilor de afaceri, sunt asistate la intocmirea unor proiecte pentru atragerea de finanțare sau în alte domenii relevante.

Incubatoare de afaceri - Incubatoarele oferă sustinere materiala şi logistica şi dezvolta planuri de afaceri pentru firmele participante. Incubatorul este constituit în vederea incurajarii IMM-urilor nou înfiinţate de cel mult doi ani oferind un sediu şi costuri minime de intretinere a fimei.

Incubatorul de afaceri asigura: - serviciile administrative şi de secretariat; - serviciile de informare şi documentare; - suport pentru prevenirea problemelor de mediu; - cooperarea intre investitori în cadrul incubatorului.

Facilităţile comune pe care le pune la dispozitie incubatorul: - Spatiul incubatorului, inclusiv spatiile pentru intalniri, expozitii, instruiri, care

este pus la dispozitia IMM-urilor, în conditii de calitate şi preturi convenabile; - Utilitati pentru spatiile de lucru (energie termica, electrica, apa, gaz); - Servicii de telecomunicaţii (telefon, fax, e-mail, internet); - Servicii de paza.

Servicii comune oferite contra cost: - Consultanta şi asistenta în elaborarea planurilor de afaceri şi de marketing şi a

studiilor de fezabilitate; - Consultanta şi instruire în managementul afacerilor investitiilor comune realizate

de către firmele incubate; - Asistenta acordata IMM-urilor în procesul de dezvoltare de noi produse şi

servicii; - Asistenta pentru dezvoltarea de parteneriate naţionale şi internaţionale; - Servicii de training, traduceri şi publicitate; - Promovarea imaginii firmelor ce opereaza în cadrul incubatorului.

Companiile eligibile sunt: - IMM nou înfiinţate care pe baza unui proiect fezabil dovedesc potential de

dezvoltare prin crearea a minimum trei locuri de muncă în următorii doi ani; - IMM cu istoric de funcţionare de maximum doi ani la data intrarii în incubator

trebuie să prezinte un proiect fezabil de dezvoltare prin care să permita crearea a minimum trei locuri de muncă în următorii doi ani.

Clientii admisi în incubator trebuie să indeplineasca următoarele conditii: - Potential de dezvoltare a afacerii; - Indeplinirea obiectivelor specifice de dezvoltare; - Prezentarea unui plan de dezvoltare viabil;

22 

 

- Acceptarea serviciilor de consultanta de tip mentorat oferite; - Capacitate proprie de a plati facilităţile şi serviciile oferite.

Incubatoarele tehnologice oferă sprijin şi avantaje pentru firmele nou înfiinţate care doresc să valorifice în mediul economic rezultatele cercetării. Incubatoarele tehnologice şi de afaceri inovatoare care sunt membre ale ReNITT (Reteau Naţionala de Inovare şi Transfer Tehnologic) beneficiaza şi de acces la rezultatele cercetării.

Contractul de incubare se incheie pe o perioada de doi ani, cu posibilitatea de prelungire cu inca un an, prin acordul partilor.

Avantajele oferite de un incubator tehnologic: • servicii specializate; • servicii de asistenta în afaceri pentru inovare şi transfer tehnologic; • servicii de cercetare-dezvoltare; • servicii de informare tehnologica, audit tehnologic, veghe şi prognoza tehnologica; • servicii de asistenta şi consultanta pentru realizarea de modele experimentale şi

prototipuri; • servicii de asistenta şi consultanta pentru exploatarea drepturilor de proprietate

intelectuala; • servicii de asistenta şi consultanta în domeniul legislativ la nivel naţional, european şi

internaţional; • servicii de asistenta pentru:

- obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale; - identificarea partenerilor din mediul universitar şi de cercetare; - asigurarea accesului la baze de date specializate;

• informare cu privire la prioritatile naţionale, regionale şi locale; • acces la infrastuctura de comunicare: centrale telefonice, servere, reţea calculatoare; • servicii de comunicare-informare, receptie, servicii postale, secretariat; • servicii auxiliare: reparatii şi intretinere curenta; • procesare, editare, multiplicare materiale promotionale; • proiectare şi desing pentru prezentări pe internet; • servicii de paza şi protocol, monitorizarea permanenta a accesului personalului

autorizat. Criteriile de selectie în cadrul incubatorului tehnologic:

• Criteriu de eligibilitate: încadrarea activităţilor desfăşurate de către solicitant în domeniul de activitate, acreditat de ANCS

• Criterii de evaluare bazate pe informaţiile prezentate în Planul de afaceri intocmit de către solicitant şi anexat cererii de incubare;

• nivelul de cunoastere a domeniului în care îşi desfăşoară activitatea firma; • fezabilitatea afacerii; • strategia firmei şi politicile de dezvoltare; • experienţa firmei; • experienţa personalului firmei; • experienţa profesională în specialitate; • experienţa managerială; • rezultatele obţinute; • proiecţiile financiare; • număr de locuri de muncă create pe perioada incubării şi imediat după această

perioadă.

23 

 

Pe plan extern incubatoarele de afaceri sunt entităţi care oferă resursele şi serviciile ce le

deţin unor firme nou înfiinţate în scopul accelerarii dezvoltării acestora. Incheierea cu succes a programului de incubare a afacerii creşte probabilitatea ca o

companie tip start-up să rămâna pe piaţa pe termen lung: unele studii arata ca 87% din firmele care s-au format şi au terminat stagiul de incubare rămân pe piaţa, faţă de 44% deţinut de firme dezvoltate în alt mod. Clienţii incubatoarelor rămân să beneficieze de facilităţi timp de 33 luni în medie.

Programele de incubare derulate prin organizaţii de sprijinire a dezvoltării economiei cuprind entităţile de incubare guvernamentale din care aproximativ 21% sunt susţinute de administraţiile de la nivelul oraşelor sau regiunilor; alte 20% sunt sustinute de institutii de învăţământ superior, iar restul sunt dezvoltate prin intiative private. Incepând cu anul 2011 se remarcă o renaştere a incubatoarelor cum ar fi Incubatoare de Întreprinderi Virtuale care oferă resursele entităţilor pentru locaţii dispersate la mare distanţă.