14
CONSTANTIN CORNEANU SUB POVARA MARILOR DECIZIT Rominia qi Geopolitica Marilor Puteri (tg+-tg+s) EdiSia a III-r revdzutd qi addugitd

Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

  • Upload
    others

  • View
    92

  • Download
    3

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

t

I CONSTANTIN CORNEANU

SUB POVARA MARILOR DECIZITRominia qi Geopolitica Marilor Puteri

(tg+-tg+s)

EdiSia a III-r revdzutd qi addugitd

Page 2: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

Cuprins

cuvANT |NA|NTE...... ................13

Capitolul I Situatia geopoliticd 9i strategici a Romdniei (1939-1941). Opliunipolitico-mi1itare............ .................. ...............15

1.1. Geopolitica nu oferd rispunsuri? ......, 15

1.2. $coala geopoliticd romdneasci .......... 25

1.3. Consideratiuni geopolitice asupra RomSniei .........291.4. Contradictiile, pasiunile gi neinlelegerile europene ................. 33

1.5. Un deceniu de fr5mdntdri pentru diplomalia rom6n5...... ........371.5. Replica Rom6niei la problemele deceniului al lV-lea ................421.7. UrmSrile crizei rhenane............... ...... 48l.8.lnstaurarearegimuluiluiCarolalll-lea(1"0februarie1938) .....541.9. Mirnchen-ulgi urmdrile lui ................ 56

1.1O. Analize, interpretdri gi decizii... .... 60

1.1-1. Ultimulefort ..............., 67

1.1-2. Rdzboi 5i neutralitate............... ........741.L3. ,,Executat Nistru?" ........ 80

1.1-4. Laga supunere .............. 88

1.15. intre dezinteres politic Aigeostrategie............. ...................... 96

1.16. Dualitatea noii puteri .................... i_00

1.L7. Ocuparea aliniamentului strategic................ .... 110

1.18. Un act fundamental ............ .......... 1-15

1.19. Preg;tiri pentru marea inclegtare ..................... L2L

Capitolul ll Centrele de putere mondiale gi raporturile dintre ele (1939-194L1...t37

11.1. Visuri prdbugite ...........I3711.2. Secretele national-socialismului .....14211.3. Drumul spre rizboi. .....1,4511.4. Manipularea din umbrd........ ..........L4911.5. Consolidarea puterii nalional-socialiste......... ....IS211.6. Frihrerul 5i Opozifia ..... i.G3

11.7. Ametitoarele succese................ .....I7211.8. Cavalcada spre iad.............. ............ 180

11.9. lara contrastelor .......... 188

11.10. Amestecul ,,fortelor misterioase gi iresponsabile" ........ ...... i"90

Page 3: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

l0 lCons-: _ _::eanu

11.11. Ins g- ':-.- --s... .....1.94ll. 12. O no-.:;::::: tn nou lider ...... i_99

ll. l-3. Secreie : -: 3arCiri"...... ..........2Olll.1-4. inceperea :-:: :i-i1............ ........2IOll, 15. Contralov'itr.: ge.rani ..............21,6ll. 16. Operaliunea,,iuii-id" ................22511.17. De la neutralitate ia ,,Doctrina Monroe"................. ............245ll.18.Cucerireaceluide-alcjoileacercgeopolitic.............. ...........249ll. l-9. ,,Elita puterii" gi afirmarea unei naliuni ........... 250ll. 20. Politica lui Roosevelt .............. .....259ll. 21. Falimentarea lmperiului ..............264ll. 22. Puterea armatd a unei naliuni ...., 26911.23. lmplicare sporiti .......2j4ll.24.in zori dormeau................ ............2ig11.25. Moderatorul echilibrului european............. .....29I11.26. Aniiunor iluzii ...........29511.27. Principala iintS a 1NO.......... ..........29jll.28. Erorile unui lmperiu .....................299ll.29. Alungatd de pe continent................ ...............31311,30. Secretele unei,,invincibilitdti".............. ..........,3j_911.31. Decadenta iremediabilS a unui lmperiu................ .............. 32611.32, Ambiliigeopolitice .... 330

Capitolul lll Rom6nia gi Marile Puteriin rizboi (L94L-L9441 .............332

lll.1. Marea provocare... .....332lll.2. in culisele unei decizii ,,controversate" ..........,, .................... g42

lll.3. in sprijinul,,frontului rus"............ ..................... 354

lll.4. Odessa - proba de foc......... .......... 362lll.5. Bdtdlia pentru un statut ................376lll.6. FdrS obiective definite...... ..,..........378lll.7. Neinlelegeri aliate giintelegeri inter-aliate ....... 383

lll.8. Rdzboiul lui Heisenberg............. .... 389lll.9. Controverse strategice............ ....,399lll. 10.,,Pregdtirea" picii......,.. ..............406lll. 11. ,,Nici un pas inapoi, fird ordinul Comandantului Suprem l" ............,..... 41_1,

lll.12. Dosarul ,,capitulSrii necondilionate"............ ...................,. 43j_

lll. 13. Zodia,,Bodyguard" .....................43glll. 14. Filiera suedez5...... ...456lll. 15. Opozitionigtii de la Bucuregti ......467

l

Page 4: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

194

199

207

21,0

21,6

225

245

248

250

259

264

268

274

278

291,

29s

297

299

313

319

326

330

332

332

342

3s4

362

376

378

383

389

399

406

438

456

467

Sub povara marilor

Capitoful lV 23 August L944.lmplicalii eeopolbt'strategicein evolutia relatiilorinternaf ionale (1944-1945) ................

1V.1. Necontenitele retragerigi replieri ... 485

1V.2. Pregitirea,,B6t;liei pentru Armisti[irf . ............. 511

1V.3. Ofensiva Armatei Rogii gi politica sferelor de influenti ........ 519

1V.4. Calmul dinaintea furtunii....... ......... 525

lV. 5. ,,Bit6lia Armistitiului"............. .......542lV. 5.,,Schwarze Kapelle" qi zona neutrd .................. 560

lV. 7. Executati: ,,Stejar - extremd urgen!5!"..... .................. 573

lV. 8. Consecintele unui act unilateral ... 584

Capitolul V Sovietizarea Romdniei (L9eL947). De la ,,rdzboiul cald" la ,,rizboiulrece"

V.L. ,,Mai bine n-am fi semnat nimic, rezultatul ar fi fost acela5i!".,............. ...592V. 2. Destrimarea autoritSlii statului 5i anarhizarea mase|or..................... .....597V.3. ,,Yalta? Yalta sunt eu !" ........... ........ 605

V.4. Misurile de sovietizare ale guvernului Groza ......... .............. 611

V.5. Conferinta de la'Potsdam giurmirile ei................ ................614V.6. Anul electoral 1946........... ..............617V.7. Spolierea unei tdri............. ............. 618

V.8. inceputul ,,Rdzboiului Rece" ........... 620

V.9. Sf6rgit de drum, inceput de eri ......623

coNcLUzil. 627

111

Page 5: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

Capitolul ISitualia geopolitici qi strategica a RomAniei (r93g-rg4L).

Opliuni politico -militare

\Iotto: ,,Geopolitica statului trebuie sd se

regdseasca in actele de guvernare ale elitelor politice"Rudolf I(jell6n

I.r. Geopolitica nu oferi rispunsuri?

f n cursul uneia dintre numeroasele convorbiri dintre pregedintele american

I Ronald Reagan gi contele Alexandre de Marenches, desf5gurati la Casa AlbdI in anii '8o, oaspetele fiancez avea si evidenfieze, aplecAndu-se asupra

planiglobului, faptul ci bitilia dintre marile puteri, la inceputul anilor'8o, continua si se

dea pentru controlul zonelor in care se aflau cele opt elemente chimice strategice'indispensabile pe timp de rlzboi, ca gi pe timp de pace, complexului militaro-industrialgi, implicit, asigurdrii securitS;ii na;ionale. Aceastl intAlnire de nivel inalt gi disculiilepurtate reprezinti unul dintre cele mai fascinante exemple de analizi geopoliticd a in-tereselor unor Mari Puteri. Dintr-o asemenea perspectivS, cercetarea intreprinsi de noiasupra poziliei geopolitice qi strategice a RomAniei in ansamblul evoluqiei relaqiilorinternafionale din perioada ry4r-1g45 a urmirit si evidenfieze modul in care lideriipolitico-militari ai firii noastre au inqeles qi au valorificat importanfa agezirii geografice,

poten;ialul uman gi de materii prime al RomAniei, in raporturile dintre marile puteri.Care au fost ,,culisele" spectaculoaselor transformiri qi incleqtiri geopolitice, cum ar fi

putut influenfa RomAnia sau chiar a influenfat o parte din deciziile centrelor de puterecontinentale pi mondiale gi cum au influenfat, acestea, evoluqia statului romAn, care aufost gansele gi negansele noastre, rolul actului de la z3 august :i944 in modificareaechilibrului de putere din arena relaliilor internafionale, etc. reprezinti intrebirifundamentale, cirora am incercat si le clarificim impactul in cartea de fa$. Nu se poatein;elege ceea ce s-a petrecut in RomAnia qi in spafiul european in perioada ry4r-t945?ario privire de ansamblu gi frri o in;elegere a evenimentelor politico-militare, diplomatice qi

economice din anii ryBg-rg1r cu firegti recursuri la memoria istoriei deceniului al lVlea.Ristimpul anilor ry39-194t gi involburatul deceniu IV, care a premers, prin evenimentelesale politice, militare, economice, diplomatice qi sociale, izbucnirea celui de al doilea

' Este vorba despre: germaniu (folosit ir e-ect:onica ar.ansati); titaniu (in construcfia submarinelor de vAn5toare,deoarece este un aliaj ertrem de rezislen: : magneziu (la explozivi); platini (in domeniul aeronauticii); mercur(in sectorui nuclear); molibden (penr-: ::lducerea oqelurilor); cobalt (pentru domeniul nuclear); columbiu(pentru aliaie speciale ertrem de rare . Se::a:e adiuga pentru ofeluri: tungstenul, manganul, cromul, toateacestea fiind vitale pentru dezvoltarea c::::: :rului militaro-industrial gi pentru asigurarea apiririi. La inceputulanilor'8o fosta Uniune Sovietici cor;:.- : ;a:::;l in care se aflau opt elemente chimice strategice iar Statele Unitezona in care se aflau patru dintre ace;e :-=-:-:;::e suategice.

Page 6: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

16 | Constantin Corneanu

rdzboi mondial, s-au bucurat de o bogati literaturi'. Problema unui studiu geopolitic nupoate fi abordati fxri a rispunde la intrebarea; ce este geopolitica?

intr-o leqie publicS, finuti in aprilie 1899, profesorul de drept de la UniversitateaUpsala (Suedia), Rudolf Kjelldn (t864-t9zz), pronunfa pentru prima dati termenul de,,geopolitici", d6.ndu-i acelagi infeles cu,,geografia politici", fundamentati de FriedrichRatzel3. Conceptul va fi reluat de I(jell6n, in r9oo, in cartea Introducere la geografiaSuediei, avAnd aceeagi conotafie.

in 1916, apare cartea lui I(jelldn intitulati Problemele gtiinffice ale rizboiuluimondial, in care primul capitol este intitulat Probleme geopolitice. $elldn prezinti aicirlzboiul mondial ca o dezlinfuire de forfe intre marile puteri, la nivel planetar, puse inmiqcare de instinctul lor de expansiune. in prefala la lucrarea colectivi Marile puteriinainte qi dupd rdzboiul mondial, el afirmd: ,14m vd.zut Puteri noi ivindu-se prin selecfiunenaturald, in lupte ;i uescdnd; qm vdzut Puteri ofilindu-se Si pierind; ele sunt supuse deci,in parte, legilor vieSii qi pot forma ca atare ;i obiectul chiqr al unor cercetdri biologice" a

.

Rudolf $elldn considera ci Puterile Centrale trebuiau si invingi in primul rdzboimondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident, iar poporulgerman aparfine unei rase superioare, destinul lui implacabil fiind cucerirea qidominarea lumii occidentale. Aparifia, in L92o, a cirfii Bazele unui sistem politic vaconduce la concluzia ci geopolitica este una dintre pir;ile componente ale qtiinqeipolitice, 5i ca ea nu era altceva decAt geografia statului ca teritoriu gi ca formi de viafi.Geopolitica (agezare, forma gi teritoriul statului) a fost consideratl ca un capitol alsriintelor politice, iar ulterior I!ell6n a ridicat-o Ia rangul de qtiinfi conceput5 ca unitatepolitica, formati din cinci componente: topopolitica, morfopolitica qi fiziopolitica(anaiiza agezirii, a fizionomiei ;i configurafiei statului); ecopolitica5 (analiza statului cagospodirie) ; demopoliticc6 (analiza statului ca neam); cratopoliticaT (analiza statului caforml de guvernimAnt) ; sociopo liriccs (analiza statului ca societate).

AnalizAnd structura statelor qi, indeosebi, a marilor puteri din punct de vederegeografic, $ellen preciza ci acestea trebuie analizate ca,,<<organisme politice>>, pdtrunsede <<instinctul de expansiltne>>, unde ,rselecfia naturald> joacd un rol bine definit, iaroceasta este cu atdt mai evident atunci r<cdnd apar mai multe state mari, ceea ce duce Ia

'Aceasti literaturi se imparte in trei categorii: a) literatura martorilor gi a autorilor evenimentelor din perioada

r Friedrich Ratzel s-a n;scut in :E44, la l(arlsruhe. Primele studii avea si le urmeze in domeniul zoologiei, laHeidelberg, Jena gi Berlin. iqi continui apoi pregitirea la Montpelier, in Franfa, timp de un ar-r. Rlzboiul liancogerman din r87o-r87r il obligi si-$i intrerupi studiile. Este inregimentat la Baden gi iu pu.t" la rizboi impotrivaFranlei. Rdnit, se intoarce la Miinchen unde urmeazi. cursuri de geografie qi geologie, mai apoi de istorie gi deantropologie istorici. Unul dintre profesorii sii este M. \Vagner, creator al teoriei migiaqioniste. in 1876, este numitplofesor la Universitatea din Mtinchen, iar in r884 1a Universitatea din Leipzig.a A se vedea: Ion Conea, Geopoliri ca. o $tiinfd nouri, in Geopolitica, Editura Ramuri, Gaiova, 1939.5 Ecopolitica se subdivide in: a) Emporopolitici - srudiul comerfului cu alte state; b) Autarkiopolitici - studiulgradului de autarkie a unui stat; c) Economiopolitrci - studiul modului de gospodirie sau de organizare economici.6 Demopolitica se subdivide, 9i ea, in: a) itnopolitica - studiul neam,rlui; b) Plethopolitici - studiul trupuluineamului; c) Psychopolitici - studiul firii neamului.7 Sociopolitica cuprinde: a) Filopolitica - studiul satisiactiei sociale; b) Biopolitica - studiul vielii sociale.8 Iftatopolitica se compune din: a) Nomopolitica - studiul formei de stat; L) Praxipolitica - studiul vietii de stat; c)Arhopolitica - studiul despre natura qi manifestarea :ur.riraiii statului.

Page 7: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

'' s:udiu geopolitic nu

:-::: c.e la Universitatea:*::a dati termenul de

-, ::::entati de Friedrich:uoducere la geografia

iintifi ce ale rizboiului..:-. Kjellen prezinti aici

-: rilel planetar, puse in

' .. .ndu-se prin selecliune-.:C: ele sunt supuse deci,'.::t- cercetdri biologice" a.

r,''inga in primul rizboi:r accident, iar poporulcabil fiind cucerirea gi

unui sistem politic vaccinponente ale gtiinfei:riu si ca formi de viaqi.iderati ca un capitol al

n:a conceputi ca unitatecpolitica qi fziopolitica::lca; (analiza statului ca

:ricc- (araliza statului ca

:tate ).

,ri din punct de vedere-::sme p olitice>, pdtrunse

: un ro1 bine definit, iar.e:e mai, ceea ce duce Ia

.-: : .,, erimentelor din perioada

::::. r:r domeniul zoologiei, la:::.: :r un an. Rizboiul llanco-

= .: -lre la razboi impotrira: -::=. ::ai apoi de istorie gi de--:,:',::r.isre. in i876, este numit

,= : :-::arkiopoliticd - studiul: .. - := ::ganizare economici.

=:-. ::-r:::: - studiul trupului

: so:iale.: ' rietii de stat; c)

Si: ::', rra marilor decizii 117

scaderea acfiunilor statelor mici>>'e. Prin urmare. il i:,.lcepria lui I(jell6n, geopolitica este:eograf.a statului sau mai bine zis geopolitica esre calirolul de introducere geografici-,: studiul statului ca formi de viaqi. Rudoit Kjellen descoperd, din perspectiviae,:politicS, diferite caracteristici ale ,,pozitiilor polidce" (ale topopozi;iilor) pentrui",'erse state europene sau continentale. Statele mari, respectiv marile puteri,::bAndesc rol de centre geopolitice, in timp ce statele mici au rolul de secunzi sau de:rermediari intre aceste state (sfcful tampon) 9i, ca urmare a acestui fapt, se impunerr lromovarea unui nou tip de politici, aga-numita politici tampon. Statele tcmpon sunt:lpoarele dundrene gi din cAmpia ungari la adapostul cirora s-a n;scut qi s-a menfinut:,rnarhia austriaci gi habsburgicS, iar mai apoi Austria avea si joace rolul de stat:arnpon in drumul armatelor otomane spre vestul Europei. Subscriem intru totul

"rziunii lui l(jelldn privind importanla strategici deosebitl a acestei linii pentruiestinul Europei.

Statele gi teritoriile tampon se afld, in genere, la intersecfia marilor cAmpuri saurnterese ale geopoliticii. Statele mici au destinul statelor tampon, prin aceasta rolul lorqeopolitic amplificAndu-se considerabil. Este gi cazul RomAniei. Rudolf Kjell6n avertizaci transformarea unui stat in ,,piciorul de scqun aI unei mari puteri'l respectiv in pivotulunei configurafii geopolitice, poate propulsa acel stat intr-o situafie extrem depericuloasS. Pentru I!ell6n, rlzboiul este un cAmp experimental al geopoliticii. Rizboiulmodern presupune nu numai infrAngerea duqmanului in interiorul teritoriului siu sauerterminarea populafei, ci qi mobilizarea unor fo4e economice, sociale, juridice qi

culturale, inainte de a se trece la folosirea fo4ei militare. Un stat, in opinia lui l(jelldn,poate fi mai intAi izolat gi ,,strdpuns" geopolitic. Astfel, se poate pribuqi din interior, iar..cucerirea" lui se face f5ri a se trage un foc de pugc5.

Dupi moartea lui $ell6n,inr9zz, geopolitica este intens cultivatiin Germania, undese scrie qi se discuti aga de mult in domeniu, comparativ cu celelalte 15ri, incAts-a spus, mai apoi, ci geopolitica este o qtiin;i germani. in perioada apariqiei acesteistiinfe, la inceputul secolului, Germania tocmai piqea ca mare putere pe scena politiciinternafional5, fiind un stat nou, de curAnd unificat, afirmAndu-se tot mai mult ca atare

;i, drept urmare, cu tot mai largi gi mai indreptSlite pretenlii la un cuvAnt de spus indeciziile de interes international.

Friedrich Ratzel Q844-r9o4), unul dintre inspiratorii de marci ai lui I$ell6n in ceea ce

privegte geopolitica, a devenit membru gi, apoi, pregedinte al migcrrii pangermanice,participAnd la eforturile de fturire a unui stat german puternic. ,,Idealul pentru o marepoliticd, ce revendicd puterea mondiald - scria Ratzel - constd in combinarea factorilorcontinentali Ei maritimi''o. in cartea sa Marea, sursi. a puterii popoarelor (r9oz), eI ainsisfaf asupra importanlei armei navale pentru politica externd a Germaniei. Ratzel a fostcel care a folosit datele geografiei in fundamentarea obiectivelor politice ale statului inraport cu alte state. Antropogeografia (8v), Popoare qi Spa;iu Gsg+) constituie

e Gheorghe Buzatu, Emil I. Ernandi, \''. L Cucu. Geopolitica - Conceptul qi structura obiectului, in Geopolitica, vol.I, Editura Glasul Bucovinei, Ia5i, 199-1. p. r<.

'" Paul Buckholtz, Political Geographr'. \err York, ry66, p. 25.

Page 8: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

18 | Constantin Corneanu

primele sale apari;ii editoriale, in care se ocupi de repartiqia raselor in lume, apelAnd laconcepte dantriniene. Interpretarea biologizantl se va menfine ;i in opera sa principald,Geografia politicd, apiruti in 1897. Ideea-pivot a constructiei sale teoretice esteaseminarea dintre state gi organisme, statul fiind subordonat ,,aceloragi influenfe, ca totceea ce vie;uiegte"". in analizele sale, Ratzel a pornit de la premisa cd elementul fondatoral statului este inrddicinarea unei comuniti;i intr-un anumit areal geografi,c. ,,Trebuie sdconstatdm - conchidea Ratzel - tendinfa spre formare de state tot mai mari tn tot lungulistoriei omeneqti Si nu numaitn cursul istoriei scrise,'".

Friedrich Ratzel formuleazi qapte principii ale expansiunii statelor: ,,a) tntindereastatelor spore\te o datd cu progresul culturii q.cestora; b) creqterea spafiald a statelor esteun insofitor al altor manifestdri ale dewoltdri[ Ior, cum sunt ideologia, producSia,activitatea comerciald, puterea eforturilor de prozelitism; c) statele se extind prinasimilareq sau qbsorbirea unitdsilor politice avdnd o importanld mai redusd; d) jlontieraeste un organ situat la periferia statului Si prin amplasarea sa materializeazd creqterea,

forSa qi schimbdrile teritoriale ale statului; e) extensia spafiald q statului se realizeazd prinabsorbsia regiunilor importante pentru proiectele sale - litoral maritim, bazine fluviale,teritoriile cele mai bogate; fl primul impuls pentru extinderea teritoriului este dqt dinafard de prezenfa unei civilizasii inferioare; g) tendinSa generald de asimilare sau deabsorbsie a nasiunilor mai slqbe se autointreline prin inglobarea de noi teritorii"'3.Importanfa grani;elor unui stat, in opinia lui F. Ratzel, se afl5 in legiturl directi cumirimea gi cu importanfa statului, cuantificate pdn spafiu, pozi;ie, energia centrului,populafie, culturd.

Ratzel va promova ideea potrivit cireia marile popoare au nevoie de spafiu iar peTerra este loc doar pentru un mare stat. in scrierile sale geopolitice, Friedrich Ratzelvorbeste despre destinul pe care Germania il rezervi Belgiei qi Serbiei, intr-o viitoarelume in care, in concepfia lui, naliunile mici vor trebui si se scufunde, si dispari. Forfaunei civilizafii istorice sti in forfa desfiin;irii granilelor qi cele trei mari caracteristicipolitico-geografice ale statului sunt: pozisia, spaSiul, granifele. Prin scrierile sale,geopoliticianul Ratzel a contribuit la fundamentarea conceptului de Mitteleuropa. in1898, apare, la Leipzig, lucrarea intitulati Germania, Introducere in EtiinSa patriei carereprezintd o monografie antropogeografici gi politici, o aplicare a principiilor gtiinfeiantropogeografice la spaliul etnic Ai politic german. Mitteleuropa, in sens larg, estereprezentati de Europa Central5, care se intinde din Alpi pAni pe toati lungimea MiriiNordului gi de la Canalul MAnecii pAni pe culmile Carpafilor, de-a lungul marilor fluviieuropene: Rhinul qi Dunirea.

Spafiul geografic al acestei Mitteleuropa, cu Deutschland - patria germand dreptcentru gi cea mai importanti for;5 politico-economico-militarS, cuprinde in propor{iiaproximativ egale toate formele de relief; beneficiind de o aceeagi clim5, de o fauni qi oflori unitar distribuite, cu cii de comunica;ie naturale etc. Germania urma si aibi, in

" Gunter Hayden, Critica geopoliticiigermane, Bucuregti, t96o,p.75tDlaem.

'3 Pierre Galois, G6opolitique, Paris, 1ggo,p. 29.

Page 9: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

-*=-:,r in 1ume, apelAnd la: i l op€ra sa principald,

--* 'ale teoretice este

.:--i,raii influenfe, ca tot,,ra ca eiementul fondator

-;'l qeografic. ,,Trebuie sd

::: Rci mari in tot lungul

.- slatelor: ,,a) intinderea':a spatiald a statelor este

^-.: ideologia, producfia,srqtele se extind prin

: -.ai redusd; d) ftontiera::ar e rialtz e azd cr eSterea,

-. ro ru 1u i se r eali zeazd prinincritlm, bazine fluviale,i rcriroriului este dqt dinrcla de asimilare sau de

5area de noi teritorii"'3.

'la in legaturi directd cu

ozitie. energia centrului,

r ner-oie de spafiu iar pe

DOiitice, Friedrich Ratzel

si Serbiei, intr-o viitoareut.r.nde, si dispari. Forfa

e rrei mari caracteristici

:eie. Prin scrierile sale,

.uiui de Mitteleuropa. in':re fn sliinf a patriei care

aie a principiilor qtiinqei

tiopa. in sens larg, este

i pe roata lungimea Mirii:*-a iungul marilor fluvii

: - pama germani drept.:. ;:rrinde in proporfii1:;- ;ii111, de O faUnd gi O

=::::::ia urma si aibd, in

Sub povara marilor decizii 119

:,r:eD!ia lui Ratzel, dour sarcini politico-geografice majore: a) si faci posibild-;;3sa:terea sa ca,,zond interpusd" intre occidentul anglo-saxon gi orientul slav, prin:-::eiarea granilelor etnice, strAngerea neamului gerrnan sub acelagi guvernimAnt,*:::ald ca incilcarea grani;elor etnice sd fie resimfiti politic ca violare a granilelorr':r'e; b) avAnd in vedere pozi;ia sa geografici, forla germanilor nu sti decat in:::-o:iruirea puterii central-europene in defavoarea marilor puteri mondiale: Anglia,-- --.-a si SUA. I(arl Haushofer, in prefa;a la ultima editare a lui Ratzel, din r94r, avea..=-- :umeas cE ,,creator de spafiu gi de politicd nasionald".

'.t Zeitschrift fi)r Geopolitil< din 1928, cei patru editori de publicaqie defineau.=::,rtririca drept ,,feoria dependenfei evenimentelor politice de teritoriu'ua. Generalull.--- Haushofer (1869-1946)'5 avea si descopere termenul de geopolitici in timpul:-:rului rizboi mondial citind cartea lui Rudolf I(jell6n. in deceniul al III-lea, in jurul::- se \-or grupa tinerii profesori de istorie qi geografie nemul;umifi de infrAngerea..:rnaniei gi de rezultatele Pdcii de la Versailles. Geopolitica devine, in r9r9, o disciplini:e inraqamAnt universitar in Germania, iar in ),g24 se extinde in tot sistemul de::"etimAnt, ca o disciplini cu examen obligatoriu, abordandu-se trei grupe de

l:,:bleme: a) spaliul vital; b) flontierele; c) geopolitica oceanici qi continentali.in ry24 se creeazi $coala Superioari pentru Politici din Berlin, avAnd o catedri

-,:ndusE de Adolf Grabowski. Grupul format din I(arl Haushofer, Erich Obst, Otto Maull

=r Herman lautensach a infiinfat Zeitscrift fur Geopolitik. Redactorul-gef al:ublicafiei a fost I(urt Vowinckel. Adepgii lui Karl Haushofer s-au constituit inTrbeitgemeinschaftfil Geopolitik.inrg33, catedra de geopolitici de la $coala SuperioariCe Politici a fost preluati de Albrecht Haushofer, fiul lui IGrl Haushofer, in timp ce

\dolf Grabowski se va retrage in Elvefia. in cursul anului r9j9, are loc transformareacatedrei intr-un Institut de GeopoliticS, avAnd ca director pe Albrecht Haushofer.Geopolitica devenea astfel, in atmosfera politici a epocii, un ghid pentru viafa practicisi permitea, totodatS, si se treaci de la cunoagtere la putere.

Programul lui I(arl Haushofer, redactat sintetic, impreuni cu Erich Obst, Otto Maullsi Herman lautensach, preciza:"a) geopolitica este invdsdtura despre rolul determinantal pdmdntuluiin desJdqurqrea evenimentelor politice; b) ea se intemeiazd pe baza largd ageografiei, tn special a geografiei politice; c) particularitdsile spasiilor terestre studiate degeografie aratd. cadrul geopolitic in care trebuie sd se desftEoare toate evenimentelepolitice cu rezultate durabile; d) pornind de Is aceastd constatare, geopolitica iqi propunesd furnizeze argumente pentru acliuni politice Ei sd fie cdlduzd in viala politicd; e) ea

devine astfel o invdsdturd eficientd in stare sd conducd politica practicatd pdnd Ia punctulnecesar de pe un teren solid; fl geopolitica vrea sd devind qi trebuie sd devind conqtiinla

'a Richard Henning, Geopolitik, Leipzig-Berlin, r93i, p. 9.'5 Karl Haushofer s-a niscut la z7 august 1869, la Mtinchen, fiul lui Max qi Aldehida Haushofer. in 1887, igi incepecariera rnilitari qi in 1889 prime$te gradul de ofiter. Se cisdtoregte in 1986 cu Martha Mayer-Doss, fiica unui iurist qicomerciant din Mannheim. Perioada r9o8-r9ro 5i-o petrece in Ertremul Orient, ca insdrcinat oficial al guvernuluigerman. Combatant pe {ionturile primului razboi mondial, participi qi la bdtiliile de pe valea Trotuguiui, in 1916.Din r9r9, se dedicd geopoliticii gi carierei unir.ersitare (A se vedea: Hans-AdolfJakobsen, Karl Haushofer, Lebenund Werk, 1977).

Page 10: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

20 | Constanr,n Corneanu

geografcd q statului " . Karl Haushofer a considerat tot timpul ci umanitatea tinde spreorganiziri ale ,,neamurilor" (ale,,sAngelui") gi spre organiziri ale pimAntului (natural-geografice sau teritoriale). Etno-spiritualitatea gi etno-teritorialitatea sunt cele douielemente-cadru de definire a oric5rei comunitifi umane, a celei germane in special, inopinia geopoliticienilor germani. Nu se poate vorbi de identitate in Europa dacd nu tepofi defini ca etnie, ca teritoriu gi ca spirit.

Ideea care poate unifica prin forfa ei mai multe spafii de viafi este o pan-idee careoferi o imensi perspectiv; asupra spatiului. Uniunea Sovietici era pionierulrevolufionar al unei idei de economie socialisti, al ideii de putere eurasiatici qi pan-asiatici 9i al unei politici culturale colectiviste iar Statele Unite reprezenta pionierulevolufionist al economiei individualiste ;i capitaliste, al ideii de putere oceanici, pan-americani 9i pan-pacifici gi al unei politici culturale individualiste.in confruntareadintre aceste pan-idei victoria uneia sau alteia va da naqtere unei Pax Sovietica sau uneiPax Americana. Dupd Haushofer evolufia pan-ideilor citre sfhrqitul secolului al XX-leaar putea duce la urmitoarea configuragie: a) pAN-AMERICA - o pan-configurasiecontinentald - pacificd a Lumii Noi care ar cuprinde America de Nord Si de Sud EiGroenlanda; b) EURAFRICA - sau o pan-configurafie euro-africand. - Europa de Ia nord Iasud pe lungimea Vistulei gi Prutului Ia est, fdrd Finlqnda, pdnd in Insulele britanice EiIslanda Ia vest, cu Asia Micd qi Peninsula Arqbicd, intreaga Africd - aflatd sub puterea demodelare a unei pan-gLndiri germone; c) PAN-RUSIA - cu toqtd partea continentald. qRusiei prelungitd pdnd Ia Vistulq qi Prut tn estul european, cu jumdtatea d.e vest q Siberieisi Mongoliei, fdrd Manciuria, dar cu Caucazul Ei Caspica, PodiSuI lranian qi India - o pan-configuralie continentqld, controlatd de o idee rusd; d) Z)NA DE CO-ZROSqERITATEASIATIC-PACIFICA - cu jumdtatea de est a Siberiei (Manciuria) Ei Extremul Orientasiatic, cu Tibetul Ei China, Indochinq, Coreea, Japonia, oceania, Malayesia, Australia EiNoua Zeelqndd, sub egida Japoniei.

Este geopolitica o Stiinfd sau o metodd de cercetare? Un rispuns la aceasti intrebarea reflectat nesiguranfa gi diferenqele de opinie existente in rAndul geopoliticienilorgermani. IGrl Haushofer a definit-o, intr-un discurs linut la radio in r93r, mai degrabirn ,,material de construcpie", decAt o gtiinfi. Mai apoi, va scrie, in Zeitschljt firGeopolitik (m.51ry36), cd,,,geopoliticanu este o Etiinld ca etere, ci o metodd de cercetare,o cale spre cunoaStere..."z. Haushofer opinase ci geopolitica nu poate oferi rispunsuricerte decAt La ,,cel mult z5%o din cazuri". Adolf Grabowski a susfinut ci ,,geopolitica esteo metodd, nu o EtiinSd...'l in lucrarea Elemente de politicd, el va formula ,,legi politice"care orienteazi activitatea oricdrei mari puteri: a) sd stdpdneascd izvoarele qi gurilemarilor fluvii; b) sd aibd ieqire Ia mare; c) sd-Ei extindd spafiul din aceeasi zondclimatericd; d) sd-qi extindd spaliul tn zone cu altd climd; e) sd domine litorqlul opus; flsd-Si unifce spaliul (includerea grupurilor etnice de peste hotare); g) sd ocupe capete depod geopolitice qi baze avansate de unde sd poatd invada teritorii strdine. I(arl Haushoferva reveni asupra conceptului de geopolitici afirmAnd ci ea este un instrument de

'6 Karl Hausl-rofer, De la g6opolitique, r9S5, p. 97 - 1o1.

'7 lbidem.

Page 11: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

:: "::ianitatea tinde spre

:,= :rnAntului (natural---..':aiea sunt cele doui.- :=irnane in special, in:-= ,:: Europa daci nu te

.:--: es:e o pan-idee care

i:'. -edca era pionierul*:-ie eurasiatici qi pan-

,:e ;eprezenta pionierul:: Durere oceanicS, pan-

: :aisre.in confruntarea.- Pan Sorietica sau unei:s.i.rl secolului al XX-lea-i. - o pan-configurafie,; ce \ord Ei de Sud Si

-:i - Europa de lq nord Ia

: :n Insulele britanice qi

-; - s.,ilata sub puterea de

:i partea continentald a

::;icrea devest q Siberiei

.. I.cnlan qi India - o pan-

i,'E CO-PROSPERITATE

-:rr r sr Extremul Orient:. J,lqlat,esia, Australia Ei

:'-l-. Ia aceasti intrebareiardu1 geopoliticienilor:cio in r93r, mai degrabiscne. in Zeitschrift fir:, '-. metoda de cercetare,

:; f,late oferi rispunsuri,::::r cd ..geopolitica este-^: :rrrnula ,,legi politice":. --c:; in,oarele Ei gurile,::--l din aceeaEi zond

:- -:::r litoralul opus; fl-. -; s; tcupe capete de' s:--=.::. Karl Haushofer

: 1il: '-tl irrstrument de

Sub pri'drd marilor deciziil2l

--:dstrare 9i de misurare a repartiliei puterii in spadu, permiqAnd sesizarea forfelor:':- uansformi lumea.

i:t tgzT, Haushofer publici Grenzen in ihrer geoqraphischen und politischen Bedeutung--.:ortanfa geografcd Sipoliticd a graniselor), o lusrare al clrei scop este acela de a realiza

-:. :ablou general al grani;elor qi de a redeqtepta o congtiinli a apirlrii permanente a

=::ri1elor. Mesajul pe care Haushofer a vrut si-l ll-ansmiti germanilor a fost acela ci o-=:,coLitici a apiririi sau a securitifii fiontierelor nu trebuie sd aibi ca obiectiv numai:::rarea frontierelor politice, a granifelor, a grani;elor din exterior, ci mai degrabi a

=:ritelor din interior, prin proteclia simlului de fiontieri printr-o bitdlie care se duce cu::rele spiritului gi cu instrumentele politicului in armati, in economie etc.

Scoala francezi va marginaliza obiectul geopoliticii, pe care o socotea plini de:::rna qi inexactiteF, adicS o Ftiinfe numai pentru germani qi Germania..eopoliticianul Jacques Ancel considera ci geopolitica era tot una cu geografia politici.:u ci ea trebuia sI se intemeieze pe analize gi sinteze foarte riguroase, apelAnd intruna-: rstorie gi intemeind aceasti geopoliticd pe studiul precis al mediului. GeografulAlbert)emangeon era de pirere ci geopolitica ar trebui definiti ca,,teorie a acfiuniilrn spasiul: c'litic". Camille Valloux qi Lucien Febvre admiteau cd geopolitica are ca obiect de studiurai degrabi problemele politice gi economice pe care le pun regiunile sau marilendividualitifi naturale ale planetei, gi nu atAt problemele politice gi economice care siprir-easc5 un singur stat.

Scoala britanici ;i cea nord-americani gi-au elaborat un alt mod de a abordaoroblema raportului dintre factorul geografic Ai relaqiile dintre state (reoric puteriimaritime - A. T. Mahan; teoria {drii inimd - H. J. Mackinder; feoria reliefului fdrmurilor- \. J. Spykman). Englezul Ernst H. Short a propus o viziune globalisti asupra structuriicbiectului geopoliticii, susfinAnd cI geopolitica are ca obiectiv stabilirea unor tablourisugestive ale lumii de dupi rdzboi, insistAnd asupra relatriilor dintre state gi scofAnd inreiief anume considera;ii de ordin nu numai nafional gi interna;ional. Referitor lastructura gi la obiectivele urmirite de geopoliticS, amiralul american Alfred ThayerMahan scria cI noul statut qtiinlific al geopoliticii consti in fundamentarea acesteia pringeostrategie. Geopolitica urmiregte valoarea strategici a pozifiei geografice a unui stat,care este relativi gi care trebuie pusi de acord cu capacitatea sa de a proiecta puterea.,,Trei ar fi directivele - scria Alfled Thayer Mahan - ce trebuie analizate tn acest sens:pozifia geograficd limitrffi pe o intindere insemnatd cu Oceanul Planetar; absenfa unorvecini puternici; o mare capacitate navald Si un potenfial militar ridicat al forSei marine'"8 .

in cartea The Interest of America in Sea Power Q897), amiralul Mahan considera dreptcriteriu pentru ierarhizarea puterilor, gradul in care sunt stipanite mxrile.

in condiliile in care, la sfrrgitul secolului al XX-lea, zona Pacificului a devenit foarteimportantd pentru SUA, are loc o deplasare a intereselor de politici externi americani,succesul depinzAnd de superioritatea maritimi a SUA qi, implicit, de cele douicomandamente in caz de rizboi; a) naliunea trebuie sd fie feritd de orice daune grave

'8 Gheorghe Buzatu, Emil I. Ernandi, \'. I. Cucu. Geopolitica..., vol. I, p. r7.

Page 12: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

22 | Constantin Corneanu

care pot f aduse iiont[erelor sqle; b) in acest scop, ea trebuie sd posede o marind capabildsd dispute imperiul mdrii cuinamicul

Geograful englez Harford J. Mackinder (rg6r-1942) aprecia geostrategia dreptfundamentul geopoliticii, precizand ci sfera acestui concept nu se identificd cutotalitatea elementelor care intri in componen;a factorului geografic. conceptul derealiti;i geografice se referi la componentele care rezulti din seleclia, combinarea qi,mai ales, din ataqarea unor semnificafii politice ti strategice gi instituirea unor raporturide opozi;ie intre ele. Halford J. Mackinder introduce dour elemente noi in componenfaobiectivului urmirit de geopoliticS: alcituirea unei ,,noi configurafii geostrategice sigeopolitice a planetei", realizat5 in conformitate cu ,,crite;i;l distaisei g"oiro7"",,(rezultati din folosirea avia;iei) gi in termeni de bipolaritate, precum qi crearea unornoqiuni specifice geoporitice (world Island; Heqrtraid; pivot Area).

in ianuarie r9o4, Mackinder va susfine o comunicare la societatea Geografici,intitulati Pivotul geografic aI istoriei, analizAnd trdsiturile care deoseb"r" p.-,r,"ril"continentale de cele maritime. ,,Regiunea-pivot" eurasiatici, reprezentatd prin toatdsiberia gi o mare parte din Asia centralS, era inconjurati de doui cercuri: primulcuprindea Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, China qi India; al doilea cerc eraformat din Marea Britanie, Japonia, canada, suA, Africa de sud gi Australia. in opinia luiMackinder, Puterea care va reugi s5-gi asigure o bazi suficient deputernici pe miri dar gipe continent va provoca o rupturi a echilibrului de putere pe plan mondial. H. j.Mackinder revine, in r9r9, asupra concepfiei sare despre ,,R"giur"o-pivot" (Eurasia) apoiiticii mondiale, simplificAnd la maximum lectura pta.risrer"i"gi vorbind despre o maslcontinentali unic5, inconjurati de oceanul planetar, pe care o denumegte ,,lnsulaMondialS" (ansamblul Europa-Asia-Africa). Inima acestei mase continentale(HEARTLAND) coincide cu Rusia. Analizele geopolitice au evidenfiat ci ,,zona-pivot,,eurasiatici gi heartland-ul central-estic european reprezinti trambuline esenliale pentruatingerea dominagiei asupra continentului."Cine conduce Europa de Est stdpdnesteheartland-ul; cine conduce heqrtland-ul stdpdneste Eurasia EiAfrica; cine conduce Eurasiasi Africa stdpdneste lumee", sintetiza H. J. Mackinder concepfia sa despre geopoliticalumii. cel de-al doilea rizboi mondial (rgzg-rg+s) urmat de perioada ,,rizboiului rece,,Q945-t99o),a relevat pe deplin bdtilia care s-a dat gi se mai dipentru dominarea acestuispafiu geografic.

Pentru a se impiedica unificarea politici gi economici a masei continentale euro-asiatice, Mackinder propunea crearea unei centuri de state mici, intre Austria giGermania, pe de o parte, qi Rusia, pe de arti parte. in 1943, revine, in articolul The Roundworld and the winning of the peace, asupra conceptului d,e Heqrtrqnd, propunandinlocuirea lui cu expresiile ,,regiune-pivot" ;i ,,stat-pivot,,. Heartland-ul anulur rg43 seintindea de la coastele Arcticei pani la degerturile Asiei Centrale, iar in vest pirr-; t"istmul larg care separi Marea Baltici de Marea Neagri. in cadrul acestui Heartland sepot intAlni cea mai vasti campie de pe glob gi cateva fluvii care strdbat aceastd zond,unele dintre ele virsAndu-se in oceanul Arctic gi nefiind accesibile dinspre ocean, iaraltele in miri interioare, cum este Marea caspici. Aceasti zoni corespundea, in 1943,

Page 13: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

-' ::s. je o marind capabild

t:r:=,Jeosfrategia drept:::: :lu se identifici cu

- --:lrafic. Conceptul de

--- ::.c:tia, combinarea pi,

- --s:iuirea unor raporturi;::lcri€ noi in cOmponenta-.-_--- -:rii geostrategice Si

=:-. Cislanfei geografice"

i. l:eclun ;i crearea unor''- ---a Societatea GeograficS,

: care deosebesc puterilei. :eprezentati prin toatide doua cercuri: primul

a si India: al doilea cerc era

c -<i -{ustralia. in opinia luile puternici pe miri dar qi

e pe pian mondial. H. J.

:ciunea-pivot" (Eurasia) a

'r si r orbind despre o masi

aie o denumegte ,,lnsula

-<:ei mase continentale

e',idendat ci,,zona-pivot"ainbuline esenfiale pentru

-;:cpa de Est stdpdneEte

:,ce: cine conduce Eurasia

;,na - despre geopolitica

:erioada,,rlzboiului rece"

:=:r iru domi narea acestui

;:asei continentale euro-,:: i:rici" intre Austria gi

-:... lrr articolul The Round

-: iesrcland, propunAnd.:::-and-ul anului 1943 se

::::are. iar in vest pAni lal:';, acestui Heartland se

:=:e srrabat aceasti zon5,

=::rie dinspre Ocean, iar

- .:: f :r:espuldea, in 1943,

S-: ::", lra marilor deciziil2Scu spafiul URSS, cu o singuri excepfie: direcr-la s-:=--=a. respectiv regiunea siberiand,ia est de Eenisei, pe care o nume$te ,,lencic::-, i::pd numele fluviului Lena. UnHeartland cu o suprafaqd de ro.ooo.ooo km' sr {r :opulagie de peste rTo.ooo.ooo delocuitori. in cursul celui de-al doilea rizboi monial. -{rmata Rogie a apirat o frontierideschisi spre vest avAnd in spate vasta cAmpie a Heartland-ului, cu o imensi valoarestrategicS, intrucAt are pe laturi zone inaccesibile (Oceanul Arctic in nord, masivi:nuntogi in sud).

,,Dacd uniunea sovieticd - conchidea Mackinder in studiul din ry43 - termind:azboiulvictorioasd, atuncivafi sigur cd. este cea mai more putere de uscat, mai mult, va

-i puterea care ocupd pozisia de apdrare cea mai avantajoasd dinpunct devedere strategic.I leartland-ul reprezintd cea mai mare fortdreafd de pe pdmAnt gi pentru prima datd tnisrorie este ocupat de o forfd militord care iqi este suficientd atilt din punct devedere al cantitd{ii, cdt Si aI calitdsii'"e. Mackinder insisti asupra ideii de creare acomunitS;ii nord-atlantice in care SUA reprezinti ,,arsenalul", iar Marea Britanie un..aerodrom" avansat.

Nicolas J. Spykman ftBq6-t9a5) introduce printre obiectivele urmirite de geopoliticisi pe acela de,,securitate de stat", in componenfa clreia distinge trei mari categorii detactori: a) geografci (mdrimea teritoriului, situare geografcd); b) economici (resurseagricole, industriale Ei demografice); c) politici (stabilitate politicd, grad de integraresociald erc.). Printre cele mai importante obiective urmirite de geopolitic5, Spykmanrelevi pe cele care definesc,,stabilitatea stdrii de securitqte": a) rolul strategico-militaral regiunilor de coastd qi localizarea acestora; b) responsabilitateq ultimd a fiecdrui statcu privire Ia propria sa securitate; c) importanla primordiald pe care o reprezintd pentrufiecare stat balanfa mondiald a puterii.

in viziunea lui Christian Daudel, structura obiectului geopoliticii poate fi segmentatiin trei pirfi: a) actualmente geopolitica realizeazd o noud sintezd a istoriei, a spaliuluiteritorial al resurselor morale qi fizice ale unei comunitdsi care se situeazd astfel inierarhia puterilor, in locul pe care il ocupd, sau mc.i curdnd in locul asigurat de meritelesale; b) geopolitica ia in conside rare dimensiunea politicd a teritoriilor qi a activitdsilorcare se desjdqoard aici; c) geopolitica poate fi definiti qi ca sfudiu aI relaliilorinternafionale in general qi aI raporturilor diplomatice tntre state in particular. ChristianDaudel distinge in cadrul obiectului de studiu al geopoliticii mai multe subsisteme, carei;i propun rolul de a fundamenta gtiinffic teoriile geopolitice: geostrategia (avAnd cafinalitate securitatea qi apirarea); geosofia (gtiinfa de a gAndi spa;iul); geopraxis (haosulgi echilibrul sistemelor politice dispuse in spaqiu); geoStiinla (cunoagterea geospafiali:instrument de cercetare, reprezentare gi explicare).

Michel Foucher scria ci ,,geopolitica este o metodd globald de analizd a unor situasiisocio-politice concrete privite dupd modul in care sunt localizate Si dupd reprezentdrileobiqnuite care Ie descriu'no, precum gi faptul ci geopolitica are in vedere ,,determinarea:tordonatelor geografice ale unei situafii Ei ale unui proces socio-politic, precum qi

i:ul Dobrescu, Alina BArgioanu, Geopolitica, Bucureqti, zoor, p. 53.\lichel Foucher, Fronts et frontidres: un tour du monde g6opolitique, paris, r98g, p. 56

Page 14: Sub povara marilor decizii. Romania si geopolitica marilor ... povara marilor decizii - Constantin... · mondial, in virtutea ,,legilor naturii", victoria Aliafilor fiind un accident,

24 | Constantin Corneanu

decriptajul discursurilor si imaginilor cartografice care 1e insoresc '''. peter J. Taylor vede

in geopolitici disciplina care trebuie sI studieze rivalitatea dinrre doui mari puteri insensul exercitirii dominafiei statelor puternice asupra statelor slabe de la periferie.

Accelerarea progresului tehnic, formele de distributie a cunoagterii gi deplasareaforlelor politectonice mondiale determini in plan geopolitic o permanentl reevaluarea factorilor geografici (resurse, pozilie geograficd) pentru a

"r,ita unele repercusiuni pe

plan militar. Geopolitica primeqte astfel un nou sens, acela de a desemna locul qi rolulpe care controlul anumitor zone geografice il are in constituirea balangelor de putere(regionalesauglobale).P.O'sullivanpropune,insensulacesta,termenul

d.e,,geopoliticdalternqtivd", in care ameninfarea si apari mai pufin actuali, iar rizboiul gi-ul prrqi.,sigur' Privitor la geopoliticS, Pierre Gallois considera ci aceasta se ocupi cu studiulraporturilor dintre conduita unei politici de putere pe plan mondial pi cadrul geograficin care se exerciti.

$tiinli sau o metodi de cercetare? Edi;ia din 1987 a Penquin Concise ColumbiaEncyclopedia (326 p.) nu-i recunoa$te decAt calitatea de metod E, ,,de analizd politicd,evidenSiind importan{a factorilor geografci (fruntarii nafionale qi accesul la cdilemaritime) tn determinqrea intereselor nafionale Si a relasiilor internafiona/e". Hachette.Le Dictionaire de notre temps (Paris, 1988, p. 649) recunoagte geopoliticii doar rostulde ,,studiu al influenfei factorilor geografci asuprq potiticii internafionale". inDictionarul enciclopedic roman (vol. II, Bucuregti, 1964, p.534), geoporitica eraconsiderati ca fiind o ,,teorie antiptiinfificd qi reacfionqrd care denetureazd datelegeografei economice, politice Ei fizice, incercdnd sd justifce politica de agresiune, carefundamenteazd, cu aiutorul ei, politica pqctelor expansioniste Si anticomunismul".

Noua Enciclopedie Britanici Ggql) consemneazi ci geopolitica este analizainfluenfelor geografice asupra rela;iilor de putere tn politica internafionald, analizi carevizeazd., intre altele, controlul exercitat asupra unor zone ale globului importante dinpunct de vedere strategic. Enciclopedia Blaclcwell apreciazd ci, depi geopoliticaexamineazi comportamentul statelor in funqie de trisituri geografice (teritoriul,climatul, resursele, localizarea in spafiu), ca gi in funcfie de activiti;i umane (populafie,economie, structuri politice, culturi) esenlialul rezidd in studiul configuraliei relasiilorinternafionale in care se insereazd un stqt".

Henry IGssinger aprecia cd geopolitica se referd la analiza ,,echilibrului de putere" gila controlul exercitat de marile puteri asupra anumitor zone geografice. Datoritigravelor interferiri ale qcolii lui Haushofer cu politica promovati de cel de-al III-lea

" Ibidem." Lucriri care definesc geopolitica prin prisma relaliilor interna{ionale: r) studiul rela;iei dintre politicainternalionalS de putere gi caracteristicile corespondente ale geografiei (Saul Cohen, Geography and politics in aworld Divided , ry@); z) interpretarea politici a unei realiteli geogr.afice globale (collin i. c.uy, rn" Geopoliticsof the Nuclear Eta, ry77);3) relalia dintre practica unei politici"de pute"re 9i -"diul g"og."dc (Desdmond Ball,Modern Technology and Geopolitics, 1983); 4) geopolitica

"rt" ."p."r".rturea cartogiafici a relaliilor intreprincipalele puteri care se confiuntd (Robert E. Harkary, Great Power competition forbverseas Bases, r9g3);5) studiul rela;iilor care existi intre conduita unei politici de putere pe plan lnier,r"1io,-r"l si cadrul geogra fi"i;r;;;se exerciti (Pierre Gallois, Geopolitique, r99o) sau definirealui Wiliiain Fox pentru uzul organizaliei-t,nro, care,pe scurt, se referi la,,aplicarea geografiei la afacerile mondiale', (Colocviui NATo, r9g3).