Subiecte

Cei ce nu au luat partialul …….Partial I :

1. Interactiunea si feedback2. Totalitatea (integralitatea)3. Organizarea4. Compexitatea5. Dezechilibru funtional , echilibru dinamic6. Continuitate, prag, discontinuitate- fiecare din cele 4 praguri e un subiect7. Definitia sistemului, clasificare

Examen final II:

Litosfera8. Interactiunea dintre Societatea umana – Cutremure, Vulcanism - 9.Impactul exploatărilor miniere asupra mediului

Impactul exploatărilor de suprafață:

·   Exploatările miniere de suprafață distrug peisaje, păduri și habitatele animalelor sălbatice, atunci când copacii, plantele și solul sunt îndepărtate din zona de minerit. Aceasta duce la eroziunea solului și distrugerea terenului agricol.

·   Atunci când ploaia spală terenul exploatat și sterilul, sedimentele poluează pânza freatică. Acest lucru poate afecta peștii și sufoca plantele din aval, poate duce la desfigurarea canalelor râurilor și pârâurilor, ceea ce duce la inundații.

·   Există un risc crescut de contaminare chimică a apelor subterane atunci când mineralele din sedimente și roci ajung în steril și se infiltrează în pânza freatică.

·   Mineritul de suprafață duce la poluarea fonică și poluare cu praf, atunci când stratul superior de sol este împrăștiat cu echipamente masive. Rezultatul a toate acestea este un teren sterp, care rămâne contaminat mult timp după ce mina se închide.

Impactul exploatării miniere de subteran

-   Minele subterane produc cantități imense de steril, care este adus la suprafață – acest deșeu devine adesea toxic atunci când intră în contact cu aerul și apa.

-   Minele care se surpă pot afecta grav clădirile de la suprafață.

-   Exploatările miniere duc la modificarea nivelului pânzei freatice și al izvoarelor. În Germania, de exemplu, se pompează în pământ peste 500 de miliarde de metri cubi de apă. Doar un mic procent din această cantitate este folosită de industrie sau orașe, restul se irosește.

10.Combustibilii fosili ca sursa de energie neregenerabila (avantaje si dezavantaje):

petrolul, gazul natural ( combustibili fosili )Descriere: Formate din rămășițele fosilizate ale plantelor și animalelor moarte.  include și resursele naturale cu conținut de hidrocarburi, dar care nu provin din surse animale sau vegetale. Acestea sunt denumite mai corect combustibili minerali.

Avantaje: Carbunele, petrolul si gazul natural vor acoperi necesarul energetic mondial pentru urmatorii 100 de ani.Dezavantaje: Combustibilii fosili sunt resurse energetice primare, nu regenerabile ( e nevoie de miliane de ani pentru ca acestea sa se formeze ) si prin urmare sunt foarte pretioase.

11.Energiile regenerabile (avantaje si dezavantaje):

Avantaje:

- Lipsa emisiilor de CO2 sau emisii foarte reduse;- Energia solară şi energia eoliană sunt din ce în ce mai des folosite în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare;- Energie curată;- În aplicaţii specifice ele sunt mult mai competitive decât sursele de energie convenţională;- Au un mare potenţial pentru consumatorii casnici.

Dezavantaje:

- Costuri ridicate;- Nevoia de suprafeţe mari de teren pentru amplasamentul lor;- În cazul utilizării energiei hidro la scară mare (hidrocentrale cu lac de acumulare), aceasta modifică peisajul, contribuie la distrugerea biodiversităţii şi afectează grav comunităţile umane, atunci când acestea trebuie relocate pentru a inunda văile râului.- Poluare fonică şi vizuală cauzată în special de turbinele eoliene.

12.Eficienta energetica

Eficienţa energetică este un termen foarte larg care se referă la multele modalităţi prin care putem obţine acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare, etc.) folosind mai puţină energie. Domeniul acoperă automobilele eficiente, becurile economice, practicile industriale îmbunătăţite, izolarea mai bună a caselor şi o gamă de alte tehnologii. Pentru că economisirea energiei înseamnă şi economisirea banilor, eficienţa energetică este foarte profitabilă.

Mai bun cu mai puţin

Eficienţa energetică are adesea multiple efecte benefice. De exemplu, o maşină eficientă de spălat rufe sau o maşină de spălat vase foloseşte mai puţină apă. Eficienţa furnizează de obicei şi un nivel mai înalt de confort. De exemplu, o casă bine izolată va fimai răcoroasă vara şi mai călduroasă iarna.

13.Influenta condițiilor climatice asupra imbracamintei si locuințelor

imbracamintea reflecta adaptarea omului: de la acel pagne sau sort pe care il poarta membrii unor triburi din Africa si America de Sud la costumul special facut cu unul sau mai multe staturi de blana purtate de oamenii din zonele polare si subpolare, la palariile conice purtate de locuitorii din sud-estul Asiei confectionate din pai sau la turbanele locuitorilor din Orient; insasi culoarea predominant deschisa a vesmintelor lor ii protejeaza de arsita indelungata a soarelui.

Omul a invatat sa-si construiasca adapostul in functie de clima la care s-a adaptat sa traiasca: locuitorii din tarile calde isi amenajeaza locuinta din materiale usoare si racoroase, din barne sau din bambus si pamant, inlesnindu-I o mai buna aerisire si racorire. In regiunile temperate oamenii au inventat alte materiale de constructie mai rezistente, care sa pastreze mai multa caldura iarna dar si sa tina racoare in timpul verii.

In zonele reci, locuintele sunt prevazute cu ferestre si pereti dublii, cu materiale termoizolatoare si posibilitati de incalzire. In tinuturile polare, din lipsa altor materiale de constructie, omul si-a construit locuita din bucati de gheata si zapada captusita prin interior cu blanuri de vulpe si urs polari.

Aspectul locuintelor din campie este diferit de cel al celor din zona deluroasa sau montana. In aceasta zona precipitatiile fiind mai reduse si predominand mai mult cele lichide au determinat pe localnici ca acoperisurile caselor sa aiba o inclinatie mai mica fata de a celor construite in zona montana, care au o inclinare foarte mare, cu scopul de a retine cat mai putin cantitatea sporita de precipitatii lichide si solide.

In vechime oamenii suportau mult mai greu variatiile climatice ivite in timpul deplasarilor pe care le faceau. Astazi cu posibilitatile tehnice existente, oamenii se adapteaza mult

mai usor unui climat impropriu, cu ajutorul diferitelor materiale moderne de constructie sau instalatiilor de aer conditionat.

14. Influenta condițiilor climatice asupra turismului* Emisiile de carbon rezultate in urma transportului, cazarilor si a altor activitati turistice sunt estimate la 4-6% din totalul emisiilor de dioxid de carbon* In lipsa unor masuri, emisiile de CO2 din acest sector ar putea creste cu 150% in urmatorii 30 de ani, potrivit estimarilor UNWTO.* Impactul schimbarilor climatice asupra turismului va creste odata cu emisiile de gaze cu efect de sera.Schimbarile climatice pot afecta zone turistice importante in care clima prezinta o importanta vitala cum ar fi Nordul Europei, Mediterana, Caraibe.* Zonele de coasta, montane si regiunile salbatice din tarile mai putin dezvoltate si insulele mici vor fi afectate in mod deoesebit.* Sectorul turistic trebuie sa faca fata schimbarilor mai ales in zonele amenintate, prin reducerea substantiala a emisiilor prin implementarea de noi tehnologii si mecanisme financiare.

15. Influenta condițiilor climatice asupra transporturilor si industriilor Pentru efectuarea in bune conditii a transporturilor aeriene trebuie cunoscute previziunile meteorologice. Traficul aerian beneficiaza cel mai mult de cunoasterea lor: avioanele nu decoleaza decat daca cunosc cum va fi vremea dupa care aduc la cunostinta pilotului navei eventualele schimbari meteorologice in ruta pe care urmeaza s-o parcurga. El primeste si in timpul zborului numeroase indicatii referitoare la starea atmosferei. Transportul maritim poate fi influentat si de necunoasterea situatiei meteorologice a rutei. Fenomenele cele mai periculoase sunt ceata, vantul si inghetul. De aceea marile nave sunt prevazute cu radare meteorologice, care pot capta informatii si de la satelitii meteorologici special lansati.

Si transportul pe calea ferata sau cel rutier beneficiaza de ajutorul meteorologiei. Iarna, cand viscolele blocheaza circulatia, buletinele meteo indica zonelel in care traficul feroviar si rutier este intrerupt. Precipitatiile abundente, precum si inghetul si dezghetul pot provoca distrugeri ale autostrazilor podurilor si terasamentelor.

O mare importanta o au studiile climatologice cu privire la amplasarea judicioasa a unor noi obiective industriale, functionale sau a locurilor de odihna. Se stie ca zonele de relief inconjurate de munti nu permit scurgerea si ventilarea aerului, inlesnind persistarea aerului poluat si formarea inversiunilor de temperatura. Ca urmare, compusii si reziduurile chimice formate nu se pot imprastia in atmosfera ramanand in staturile cele mai inferioare ale atmosferei si avand urmari negative in viata omului, animalelor si plantelor regiunilor respective. In momentul de fata, amplasarea noior obiective

industriale, cum sunt cele chimice sau siderurgice se face in urma studiului de microclimat al localitatii respective. In nici un caz nu se vor amplasa in directia predominanta a vantului, deoarece fumul se va abate asupra localitatii respective. De aceea se tine seama si de amplasarea noilor cartiere de locuinte, a spatiilor verzi de recreere si de odihna sau a sanatoriilor.

16. Contaminarea radioactiva

Contaminarea radioactiva apare atunci cand materialul radioactiv se depune pe sau intr-un obiect sau persoana. Materialele radioactive eliberate in mediu pot produce contaminarea aerului, suprafetelor, solului, plantelor, oamenilor sau a animalelor. O persoana este contaminata daca are material radioactiv pe ea (contaminare externa) sau in interiorul corpului (contaminare interna).

 

Expunerea la radiatii Materialele radioactive elibereaza o forma de energie care se deplaseaza sub forma de unde sau particule. Aceasta energie poarta numele de radiatie. Cand o persoana este expusa la radiatii, energia ii penetreaza corpul. De exemplu, cand o persoana dace o radiografie cu raze X, ea este expusa la radiatii (dar nu este contaminata).

17. Schimbari climatice - IPCC pe googleSchimbările climatice reprezintă una dintre cele mei mari ameninţări din punctul de vedere al mediului, social şi economic. Încălzirea sistemului climatic se produce fără echivoc, spune Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Observaţiile indică creşteri ale temperaturii medii a aerului şi a oceanului, topirea zăpezii şi a gheţii pe suprafeţe mari şi creşterea nivelului mediu global al mării. Este foarte probabil ca în mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activităţile umane.

18. Stratul de ozon

Stratul de ozon sau ozonosfera este zona stratosferei terestre care este alcătuită în mare parte din ozon. Acest strat conține 90% din ozonul care se găsește în atmosferă și absoarbe 97%-99% din radiațiile ultraviolete de frecvență înaltă. Stratul de ozon se întinde de la circa 15 km la aproximativ 40 km altitudine.

Ozonul face parte dintre gazele care compun atmosfera : el ia naștere din oxigen, prin reacții fotochimice provocate de radiațiile solare. Pământul este înconjurat de un strat de ozon situat la o altitudine foarte mare. Acest strat filtrează aproximativ două treimi

din razele ultraviolete (UV) emise de Soare. Dacă toate razele ar ajunge pe Pământ, ar fi dăunătoare vieții de pe planetă. Stratul de ozon este situat în stratosferă, întinzându-se de la 15 la 50 de km, fiind însă cel mai concentrat la 20-25 km. Practic, este vorba de aer ozonat și nu de ozon pur, având un număr mai mare de molecule de ozon în compoziție decât aerul obișnuit (care conține mai ales azot și oxigen).

În stratul de ozon are loc o transformare continuă între diferitele forme de oxigen. Moleculele obișnuite de oxigen, O2, scindează în atomi de oxigen, O. Aceștia se unesc cu moleculele de oxigen formând ozonul, O3. În timp, ozonul se descompune din nou în oxigen normal O2și atomi singulari de oxigen, O.

În ultimii 40 de ani a crescut producția industrială care utiliza mulți compuși chimici ce conțin clor, cum sunt clorofluorocarburile (CFC) aflate în spray-uri, agenții frigorifici și solvenții folosiți în industria electronică. Aceste substanțe au fost interzise prin Protocolul de la Montreal.

19. Poluarea atmosferei (ploile acide ) si Poluarea de interiorPloaia acidă (sau precipitațiile acide) sunt precipitațiile care au un pH mai mic decât 5.6, având un caracter acid. Precipitațiile acide apar de obicei în situațiile în care cantitati mari de dioxid de sulf sau de oxid de azot sunt emise în atmosferă. Acestea fac obiectul unor transformări chimice, și, apoi, sunt absorbite de picăturile de apă din nori. Uneori acizii poluanți apar ca particule uscate și ca gaze care pot atinge solul fără ajutorul apei. Când acești acizi „uscați” sunt spălați de ploaie, combinându-se cu aceasta, formează o soluție cu acțiune mult mai corozivă. Combinația dintre ploaie acidă și acizi uscați este cunoscută sub numele de depunere de acid.

Aerul din interior poate fi de doua pana la cinci ori mai poluat fata de cel din exterior, fie ce e vorba de un bloc, de o cladire de birouri, de un mijloc de transport sau de o sala publica. Chiar daca aerul din exterior ne pare acaparat de diversi poluanti, sa nu uitam ca, macar la nivel teoretic, acestia sunt supusi proceselor de dilutie si dispersie. In casele noastre, in schimb, substantele poluante sunt bine inmagazinate, iar daca nu obisnuim sa deschidem ferestrele regulat, ne vor tine companie pe perioade indelungate.

Motivul este constituit partial de eliberarea in aer a numeroase chimicale existente in produsele de curatat, in fixativul de par, in parfumuri ce sunt utilizate in casa etc. Covoarele, perdelele de dus, vopselurile, tapiteria, placajele, placile din rumeguș, birourile, computerele si materialele sintetice, toate emit substante nocive. Si deoarece multe case sunt bine izolate, aceste otravuri sunt mentinute in interior si inspirate chiar de noi.

Si pe cat de variate sunt sursele de generare a poluantilor, pe atat de multe si diverse ca efecte asupra sanatatii umane sunt emisiile poluante. Aragazele genereaza oxizi de

azot si monoxid de carbon, sobele cu lemne - particule respirabile si compusi organici volatili (COV-uri), iar obiectele de uz casnic emana COV-uri si in special formaldehida.

Formaldehida este un produs cancerigen mult prea des intalnit in aerul interior, fiind generat si de placaje, placi din rumegus si adezivi. Se gaseste in majoritatea birourilor si covoarelor. O aducem in casele noastre odata cu plasele de cumparaturi si putem da de ea chiar in tesaturi si in hartia de servetele. Este eliberata in aer odata cu fumul de tigara si generata de dispozitivele ce functioneaza pe baza de carburanti.

Benzenul este un produs petrochimic utilizat in detergenti, uleiuri, spume poliuretanice, vopseluri si cauciucuri. Este o substanta frecvent intalnita in materialele de constructie, dar si in fumul de tigara. In ceea ce priveste efectul sau asupra sanatatii umane, este recunoscut ca ducand la aparitia leucemiei.

Tricloretilena se gaseste in vopseluri, lacuri, produse de curatat covoarele si de indepartare a petelor si in adezivi. Acest compus afecteaza sistemul nervos, ducand la depresii. Dintre substantele ce pot afecta grav fiintele umane mai amintim radonul, ce poate proveni din solul aferent fundatiei si azbestul, folosit de exemplu pentru izolatii.

Surprinzator, chiar si tevile de apa din casele noastre pot fi o sursa de poluare a aerului. De fiecare data cand utilizam apa de la chiuveta ( fie ca fierbem apa pentru un ceai, facem un dus sau folosim fierul de calcat cu aburi) eliberam COV-urile retinute in interiorul lichidului. Si daca mai luam in considerare si aerul conditionat ce transporta poluantii dintr-un apartament in altul sau dintr-un birou intr-altul, vom incepe sa ne facem cu adevarat griji.

Hidrosfera20.Influenta Societtii umane asupra apelor subteranePoluarea şi poluanţii din apele subterane.În prezent este unanim recunoscut şi studiat conceptul ştiinţific modern denumit Vulnerabilitatea la poluare a apelor subterane. Cu timpul acest concept a evoluat ajungându–se la o definiţie bazată pe riscul contaminării apei subterane luând în consideraţie interacţiunea dintre vulnerabilitatea naturală a unui strat de apă subteran şi încărcarea cu substanţe poluante,  actuală sau viitoare, a apelor ce alimentează acviferul, ca rezultat al acţiunii umane.Noţiunea de poluant implică un factor fizic sau o substanţă chimică sau biologică generată direct de o activitate umană, care provoacă cu o anumită intensitate sau cu o concentraţie anormală alterarea calităţii apei (raportat la starea naturală sau iniţială).Poluanţii, al căror număr este uriaş, pot fi de origine naturală sau artificială şi pot

fi clasificaţi după natura lor în: fizici, chimici, organici şi biologici. Dintre poluanţii de origine naturală fac parte mineralele ca: fierul, calciul şi seleniul.Substanţele rezultate din activităţile umane includ substanţele chimice organice, hidrocarburile, precum şi emisiile lichide din depozitele de deşeuri menajere şi industriale. Cel mai frecvent întâlniţi contaminanţi chimici sunt nitraţii rezultaţi ca urmare a fertilizării exagerate a solurilor agricole.Poluanţii apei subterane pot fi substanţe miscibile sau nemiscibile cu apa, având densitatea mai mică sau mai mare decât aceasta. Sursele de poluare pot fi situate la suprafaţa terenului (punctiforme sau difuze) în sol sau în subsol (canale deschise, conducte, colectoare de canalizare, foraje puţuri absorbante, rezervoare, staţii de epurare şi altele).Sursele principale de poluare a apelor subterane sunt: fosele septice, depozitele de deşeuri lichide menajere şi industriale, activităţile din agricultură, rezervoarele subterane cu produse petroliere şi chimice, deversări ilegale sau accidentale de substanţe chimice sau petroliere, spălarea depozitelor de sare utilizate la dezgheţarea şoselelor.

21.Influenta Societatii umane asupra raurilor si lacurilorhttp://www.hydrop.pub.ro/ga3.pdf22.Influenta Societatii umane asupra marilor si ocenelor

23.Interactiunea dintre Societatea umana si reliefOrice proces sau fenomen natural care produce pagube materiale si umane intra in categoria riscurilor naturale. Vaile sunt expuse inundatiilor. Prabusirile si alunecarile de materiale de pe versanti pot bara cursul raului ori pot distruge caile de comunicatii. In zonele dealurilor, casele si terenurile agricole, ca si drumurile sunt afectate de alunecari de teren si curgeri noroioase. In zonele cu relief vulcanic pericolele sunt si mai mari. Asezarile din regiunile muntilor inalti sunt amenintate de avalanse.24.Interactiunea dintre Societatea umana si invelisul de soluri

Biosfera25.Interactiunea dintre Societatea umana si plante26.Interactiunea dintre Societatea umana si animale

27. Monitoringul mediului

 Conţinutul şi structura monitoringului mediuluiMonitoringul mediului reprezintă un ansamblu de operaţiuni privindsupravegherea, evaluarea, prognozarea şi avertizarea în legătură cu evoluţiasistemelor naturale, cu scopul intervenţiei în timp util pentru menţinerea stării deechilibru al mediului.Ca

instrument al activităţii manageriale, monitoringul mediului presupunesatisfacerea următoarelor cerinţe:-generarea unui flux informaţional care să se încadreze în parametriicantitativi, calitativi şi structurali corespunzători unui proces decizionaleficient;-asigurarea caracterului integral al informaţiilor despre mediu;-compatibilitatea cu procedurile de gestionare a bazei de date despre mediu,inclusiv în scopul actualizării acesteia;- procesarea simultană a datelor din diverse sectoare ale mediului, ceea ceimpune ca toate datele să aibă o referinţă geografică comună;-accesul automat la baza de date, cu respectarea dreptului de proprietate înmaterie

28. Arii protejate

1.1 Ce este o arie naturală protejată ? Este o zona terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografie, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită. 1.2 Care sunt beneficiile practice pe care le aduc ariile protejate ? Ele protejează cursuri de apă importante; cuprind zone de o remarcabilă frumuseţe şi semnificaţie culturală; adăpostesc comunităţi umane ce au culturi tradiţionale; protejează teritorii care reflectă istoria interacţiunii omului cu mediul; sunt locuri de maximă importanţă pentru turism, cercetare şi educaţie. Ariile protejate sunt în mod deosebit importante pentru menţinerea biodiversităţii - ecosistemele, speciile şi varietatea genetică care alcătuiesc diversitatea vieţii. Ele conservă caracterele complexe şi mereu schimbătoare ale ecosistemelor. Ele sunt un prim loc de apărare împotriva dispariţiei speciilor mari şi mici. Ele păstrează diversitatea biologică, sălbatică sau cultivată a unora dintre cele mai importante recolte ale omenirii. De asemenea, reprezintă un rezervor vital pentru plantele şi animalele necesare medicinei. Ariile protejate îmbunătăţesc, de asemenea, calitatea vieţii umane, în mod deosebit ca locuri de recreere. Acest fapt este deosebit de important în Europa, unde foarte mulţi oameni locuiesc în oraşe şi au pierdut contactul nemijlocit cu natura. Ariile protejate oferă oportunităţi pentru petrecerea timpului liber, sunt un antidot pentru stres şi un loc pentru înţelegere şi învăţare. Mai mult, ele sunt o sursă de reînnoire mentală, psihică şi spirituală.29. "Orasele verzi"

Orasele verzi sunt acele orase in care nivelul factorilor de poluare este foarte redus iar managementul mediului are un nivel ridicat.

Capitala Romaniei s-a clasat intre pozitiile 21 - 30 la cele opt categorii evaluate: emisii CO2 (24), energie (23), cladiri (21), transporturi (28), apa (28), deseuri si folosirea terenurilor (28), aer (27) si guvernanta "verde" (30), potrivit unui comunicat remis Ziare.com.

Cele opt categorii se bazeaza pe 30 de indicatori individuali, din care 16 sunt cantitativi (consumul de apa si energie per cap de locuitor, rata de reciclare si de folosire a transportului public etc) si 14 calitativi (de exemplu, reducerea tintelor de emisii CO2, standarde de eficienta pentru cladiri, sprijinirea masurilor de protectie a mediului). 

Potrivit clasamentului, cel mai verde oras din Europa este Copenhaga, urmat de Stockholm, Oslo, Viena si Amsterdam. 30. Impactul turismului asupra mediuluiUnul dintre lucrurile pe care putini turisti le realizeaza este reprezentat de impactul turismului asupra mediului. Turismul poate sa distruga ecosisteme si medii sau, dimpotriva, sa conserve o zona protejata care in caz contrar ar fi fost vulnerabila in fata dezvoltarii industriei.

Turismul sustenabil are ca scop oferirea unei experiente pozitive atat localnicilor, cat si turistilor si in acelasi timp evitarea impactului negativ asupra mediului, economiei, culturii si locurilor. (…)

31. Forme de turism sustenabil ( Ecoturismul, Birdwatching,Fotosafari etc)

„Turismul sustenabil a fost conceput pentru a administra toate resursele, astfel încât necesitățile economice, sociale și estetice să fie satisfăcute, menținându-se în același timp integritateaculturală, procesele ecologice esențiale, diversitatea biologică și sistemele de susținere a vieții”(Organizația Mondială a Turismului).

Dezvoltarea sustenabilă implică „satisfacerea necesităților prezente fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și împlini propriile nevoi”(Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare)

Ecoturismul, cunoscut și sub denumirea de turism ecologic, se referă la turismul în zone fragile, sălbatice, de obicei protejate care încearcă să aibe un impact minor și să se mențină la o scară redusă. Acest tip de turism este util în educarea turiștilor și în găsirea fondurilor pentru conservare, aduce avantaje economiei și politicii locale și încurajează respectul pentru alte culturi și pentrudrepturile omului.

Birdwatching or birding is the observation of birds as a recreational activity. It can be done with the naked eye, through a visual enhancement device like binoculars and telescopes, or by listening for bird sounds. Birding often involves a significant auditory component, as many bird species are more easily detected and

identified by ear than by eye. Most birdwatchers pursue this activity mainly for recreational or social reasons, unlikeornithologists, who engage in the study of birds using more formal scientific methods

Safari-ul fotografic, expediția de fotografiere a naturii sălbatice, este la ora actuală din ce în ce mai popular. Termenul sinonim de "vănătoare fără sânge" pentru acest tip de expediție a fost folosit pentru prima dată de fotograful polonez Włodzimierz Puchalski.