5
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI Catedra de boli infecţioase Disciplina Fiziopatologie II, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş” Subiecte examen oral fiziopatologie sesiunea de vară, 2011 1. Modificări hemodinamice locale (etapă a hemostazei primare) şi clasificarea tulburărilor fiziopatologice ale acestei etape 2. Aderarea plachetară (etapă a hemostazei primare) şi mecanismele fiziopatologice ale scăderii aderării plachetare 3. Agregarea plachetară (etapă a hemostazei primare) şi mecanismele fiziopatologice ale scăderii agregării plachetare 4. Metamorfoza vâscoasă (etapă a hemostaze primare) şi mecanismele fiziopatologice ale alterării acestui proces 5. Clasificarea tulburărilor fiziopatologice ale hemostazei primare, semne clinice şi paraclinice ale acestor tulburări 6. Clasificarea vasculopatiilor, semne clinice şi paraclinice ale tulburărilor hemostazei primare 7. Vasculopatii dobândite 8. Factorul von Willebrand, tulburări fiziopatologice determinate de scăderea sintezei factorului von Willebrand 9. Purpura anafilactică (purpura reumatoidă Henoch-Schőnlein) 10. Vasculopatii ereditare 11. Sindroamele Ehlers-Danlos 12. Telangiectazia ereditară hemoragică (boala Rendu-Osler) 13. Clasificarea trombopatiilor, caracteristici clinice şi paraclinice ale acestora 14. Distrofia trombocitară hemoragică (Sindromul Bernard-Soulier) 15. Boala von Willebrand 16. Trombastenia Glanzman 17. Trombopatii dobândite 18. Trombocitopenii, definiţie, manifestări clinice şi paraclinice, clasificare 19. Aplazia medulară congenitală (Boala Fanconi) 20. Trombocitopenii de cauză centrală dobândite 1

Subiecte fiziopatologie - 2011

Embed Size (px)

DESCRIPTION

fiziopat

Citation preview

Page 1: Subiecte fiziopatologie - 2011

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI

Catedra de boli infecţioase Disciplina Fiziopatologie II,Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”

Subiecte examen oral fiziopatologie

sesiunea de vară, 2011

1. Modificări hemodinamice locale (etapă a hemostazei primare) şi clasificarea tulburărilor fiziopatologice ale acestei etape2. Aderarea plachetară (etapă a hemostazei primare) şi mecanismele fiziopatologice ale scăderii

aderării plachetare 3. Agregarea plachetară (etapă a hemostazei primare) şi mecanismele fiziopatologice ale scăderii agregării plachetare4. Metamorfoza vâscoasă (etapă a hemostaze primare) şi mecanismele fiziopatologice ale alterării acestui proces 5. Clasificarea tulburărilor fiziopatologice ale hemostazei primare, semne clinice şi paraclinice ale acestor tulburări6. Clasificarea vasculopatiilor, semne clinice şi paraclinice ale tulburărilor hemostazei primare7. Vasculopatii dobândite 8. Factorul von Willebrand, tulburări fiziopatologice determinate de scăderea sintezei factorului von Willebrand9. Purpura anafilactică (purpura reumatoidă Henoch-Schőnlein)10. Vasculopatii ereditare11. Sindroamele Ehlers-Danlos12. Telangiectazia ereditară hemoragică (boala Rendu-Osler)13. Clasificarea trombopatiilor, caracteristici clinice şi paraclinice ale acestora14. Distrofia trombocitară hemoragică (Sindromul Bernard-Soulier)15. Boala von Willebrand16. Trombastenia Glanzman 17. Trombopatii dobândite18. Trombocitopenii, definiţie, manifestări clinice şi paraclinice, clasificare19. Aplazia medulară congenitală (Boala Fanconi)20. Trombocitopenii de cauză centrală dobândite21. Purpura trombocitopenică autoimună22. Trombocitopenii prin sechestrarea crescută intrasplenică a trombocitelor23. Mecanisme fiziopatologice ale deficitului de factor VIII plasmatic24. Hemofilia A25. Coagulopatia din hipovitaminoza K 26. Coagulopatia din insuficienţa hepatică27. Coagularea intravasculară diseminată (CID)28. Definiţia şocului, etiologie şi elemente definitorii ale stărilor de şoc29. RSPA (definiţie şi evoluţie) şi stadializarea stărilor postagresive30. Faza de dezechilibru imediat în evoluţia RSPA31. Faza catabolică în evoluţia RSPA32. Tipuri de şoc hipovolemic prin hipovolemie absolută33. Tipuri de şoc hipovolemic prin hipovolemie relativă

1

Page 2: Subiecte fiziopatologie - 2011

34. Mecanisme compensatorii hemodinamice de urgenţă în şocul hipovolemic35. Intensificarea activităţii cardiace, mecanism compensator în şocul hipovolemic36. Refacerea volemiei, mecanism compensator în şocul hipovolemic37. Caracteristici generale ale decompensării cardio-hemodinamice în şocul hipovolemic38. Şocul cardiogen, definiţie şi criterii de diagnostic39. Şocul cardiogen, clasificare şi factori de risc40. Mecanisme compensatorii în şocul cardiogen41. Efectele insulinei şi ale deficitului de insulină asupra metabolismului glucidic 42. Efectele insulinei şi ale deficitului de insulină asupra metabolismului proteic43. Efectele insulinei şi ale deficitului de insulină asupra metabolismului lipidic 44. Efectele insulinei asupra organelor principale: ficat, muschi, tesut adipos45. Secretia insulinei – etape, factori stimulanti, mecanisme46. Definiţia şi clasificarea etiopatogenică a diabetului zaharat 47. Evoluţia naturală a diabetului zaharat tip 1 și tip 2 48. Fiziopatologia deficitului de insulina49. Elemente fundamentale despre insulinorezistenta50. Fiziopatologia cetoacidozei diabetică51. Coma diabetică hiperosmolară fără cetoacidoză 52. Hipoglicemiile53. Clasificarea complicatiilor diabetului zaharat54. Principale cai patogenice ale complicatiilor cronice diabetice 55. Compartimente hidrice ale organismului, factorii implicati in schimburile hidrice intre compartimentele lichidiene56. Mecanisme de reglare a echilimbrului hidric in organism57. Mentinerea homeostaziei sodiului58. Hipertonia osmotică prin hipernatremie absolută59. Hipertonia osmotică prin hipernatremie relativă cu un capital de sodiu scăzut60. Hipertonia osmotică prin hipernatremie relativă cu un capital de sodiu normal61. Hipertonia osmotică hiperglicemică62. Hipotonia osmotică prin hiponatremie absolută 63. Hipotonia osmotică prin hiponatremie relativă64. Sindromul de secretie inadecvata de ADH65. Deshidratarea extracelulara normotona66. Hiperhidratarea extracelulară izotonă67. Principalele mecanisme de producere a edemelor si clasificarea acestora.68. Hiperpotasemia prin aport excesiv de potasiu și consecințele fiziopatologice ale hiperpotasemiei69. Hiperpotasemia prin scăderea excreției renale de potasiu70. Hiperpotasemia prin redistribuția potasiului între spațiul extracelular și intracelular71. Hipopotasemia prin pierderi renale excesive de potasiu72. Hipopotasemia prin redistribuția potasiului între spațiul extracelular și intracelular73. Hipopotasemia prin pierderi extrarenale excesive de potasiu și prin deficit de aport74. Consecințele fiziopatologice ale hipopotasemiei75. Hiperaldosteronismul primar76. Hiperaldosteronismul secundar77. Tulburări ale secreției, eliberării și acțiunii hormonului ADH.78. Insuficienţa cardiacă, definiţie şi clasificare etiopatogenică79. Presarcina şi rolul ei, ca mecanism compensator, în insuficienţa cardiacă80. Postsarcina şi efectele creşterii ei asupra performanţelor cardiace81. Mecanisme generale de producere a insuficienţei cardiace prin creşterea presarcinii 82. Consecinţe fiziopatologice ale supraîncărcării de volum din insuficienţa mitrală 83. Consecinţe fiziopatologice ale supraîncărcării de volum din insuficienţa aortică84. Insuficienţa cardiacă prin creşterea postsarcinii85. Insuficienţa cardiacă prin scăderea presarcinii86. Factori agravanţi sau precipitanţi cardiaci ai insuficienţei cardiace

2

Page 3: Subiecte fiziopatologie - 2011

87. Factori agravanţi sau precipitanţi extracardiaci ai insuficienţei cardiace88. Avantajele dilataţiei ventriculare, ca mecanism compensator în insuficienţa cardiacă89. Dezavantajele dilataţiei ventriculare, ca mecanism compensator în insuficienţa cardiacă 90. Hipertrofia ventriculară, mecanism compensator în insuficienţa cardiacă91. Dezavantajele hipertrofiei ventriculare, ca mecanism compensator în insuficienţa cardiacă 92. Creşterea activităţii simpatoadrenergice, mecanism compensator în insuficienţa cardiacă 93. Hipervolemia indusă de modificările hemodinamice intrarenale, mecanism compensator în

insuficienţa cardiacă94. Hipervolemia indusă de activarea sistemului renină – angiotensină - aldosteron, mecanism

compensator în insuficienţa cardiacă95. Hipervolemia indusă de creşterea secreţiei ADH şi de scăderea FNA96. Mecanisme care determină scăderea contractilităţii miocardice97. Clasificarea acidozei si alcalozei in functie de pH98. Sistemele tampon ale organismului99. Rolul plamanului in echilibrul acido-bazic100. Rolul rinichiului in echilibrul acido-bazic101. Acidozele tubulare renale102. Acidoza lactica103. Alcaloza respiratorie104. Acidoza respiratorie105. Insuficiența renală acută – definiție, clasificare etiopatogenică106. Mecanisme patogenice în Insuficiența renală acută107. Evoluție Insuficiența renală acută108. Insuficiența renală cronică – definiție, stadializare, etiologie109. Insuficiența renală cronică – patogeneză110. Metabolismul hidroelectrolitic și acidobazic în insuficiența renală cronică.111. Metabolismul fosfocalcic în insuficiența renală cronică 112. Afectarea cardiovasculară în insuficiența renală cronică 113. Mecanisme de producere a tulburărilor hematologice în insuficiența renală cronică 114. Tulburările metabolismelor glucidic, lipidic și proteic în insuficiența renală cronică115. Insuficiența hepatică – definiție, clasificarem etiologie116. Tulburările metabolismului proteic în insuficiența hepatică117. Tulburările metabolismului glucidic în insuficiența hepatică118. Tulburările metabolismului lipidic în insuficiența hepatică119. Tulburările endocrine în insuficiența hepatică120. Decompensarea vasculară în insuficiența hepatică121. Sindromul hepato-renal122. Encefalopatia hepatică – teorii și mecanisme

Prof. univ. dr. Daniela Adriana ION

3