Subiecte Rezolvate Extractie Petrol

7/24/2019 Subiecte Rezolvate Extractie Petrol

1/27

1. Ce reprezinta presiunea dinamica de zacamant?Pd= presiunea masurata la media perforaturilor=presiunea de fund.

2. Ce reprezinta presiunea statica de zacamanat?Pc= presiunea masurata la media perforaturilor cu sonda inchisa dupa ce aceasta sestabilizeaza = presiune maxima de zacamant.

3. Ce reprezinta ratia de solutie?Ratia de solutie = cantitatea de gaze care se gaseste dizolvata intr-un metru cub de titeimort in anumite conditii de presiune si temperatura.

4. Ce reprezinta presiunea de saturatie?Psat= presiunea la care o anumita cantitate de gaze se dizolva integral in titei.

5. Ce reprezinta ratia gaze-titei?RGT = cantitatea totala de gaze care insoteste 1m3de titei mort

=raportul intre debitul de gaze produs!gsi debitul de titei al sondei!tRGT=!g"!t

6. Ce reprezinta factorul de volum al titeiului bt?bt= volumul pe care il ocupa in conditii de zacamant 1m 3titei mort.

7. actorul de volum are valori supraunitare sau subunitare? !otivati.#actorul de volum poate avea valori supraunitare in conditii de zacamant sau in tevile

de extractie datorita gazelor care intra in solutie.

". Cand are loc curegerea omogena?$uregerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai

mare decat presiunea de saturatieiar de la raza de contur de alimentare la raza sondeicurge o singura faza%lichida&.

1#.Ce reprezinta indicele de productivitate?'P = se de(neste ca raportul dintre debitul de lichid produs de sonda si caderea de

presiune sub care are loc curgea.=arata cat produce sonda la o diferenta de presiune de 1 bar.

11.Cum variaza $% in cazul curgerii omogene?'P variaza constant.

12.Ce reprezinta si ce caracterizeaza curba de comportare a stratului&curba$%'(?'PR = in)o* perfomance relationship

=curba de comportare a stratului=reprezinta gra(cul debitului functie de presiunea dinamica de zacamant=caracaterizeaza curgerea prin zacamant

13.Cum poate ) determinata curba $%' in cazul curgerii omogene?#ie se efectueaza o operatie de cercetare a sondei=+! tpc pd si se traseaza gra(cul

cu cele 3 valoriurmandu-se a se trasa curba de comportare a stratului.


2/27

#iemai simplu si fara costuri suplimentarese lasa sonda sa produca prin doua duzede diametre diferite rezultand , seturi de valori ! si pdapoi se traseaza curba caracteristicaa stratului.Poate aparea o depletare a stratuluio micsorare de debit prin contaminarea zonei din urulgaurii de sonda sau ambele%depletarecontaminare&.

14.Ce caracterizeaza curba punctata din )gura de mai *os?!t max=debitul maxim de zacamant

/aca dupa un anumit timp de exploatare a sondei se traseaza din nou curba de

comportare a stratului si aceasta porneste de la unpc1< pc dar este paralela cu prima %0 =constant& (gura 2a inseamna ca avem de-a face cu o depletare %scadere a presiunii& azacamantului fara ca in urul sondei sa ( aparut o zona contaminata.

/aca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare pcdar cu un unghi 01 0 - figura 2b inseamna ca nu avem de-a face cu o depletare a zacamantului ci doar cu ocontaminare a zonei din urul gaurii de sonda care face ca IPsa (e mai mic.

/aca curba de comportare a stratului porneste de la o valoare pc1< pcsi un unghi 010 - figura 2c inseamna ca in afara unei depletari a zacamantului in urul sondei a aparut o

zona contaminata care face ca IPsa (e mai mic.15.+numerati sc,emele de ec,ipare a sondei in dreptul stratului productiv pe

care le cunoasteti.

4chiparea se face in functie de natura rocii din care e alcatuit stratul productiv si degradul de consolidare5

6trat bine consolidat5

6trat slab consolidat sau neconsolidat5


3/27

6trat cu presiune mare sau cu pierderi de circulatie5

$azul in care nu s-a putut stopa intrarea nisipului in sonda5

16.Care sunt avanta*ele sau de*avanta*ele sc,emei de ec,ipare a sondei indreptul stratului productiv din )gura de mai *os?


4/27

7vantaele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele5- sonda este prefecta dupa modul si gradul de deschidere5- suprafata mare de (ltrare si in consecinta producerea unor debite mari de )uide8- la saparea stratelor productive cu presiuni mici exista posibilitatea folosirii

)uidelor de fora cu densitate mica %stratele de deasupra (ind izolate&8

- se creeaza conditii favorabile introducerii (ltrelor impachetate cu pietris8- se reduc cheltuielile legate de tubarea cimentarea si perforarea sondei8/ezavantaele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele5

- creste durata de sapare a sondei8- nu permite exploatarea selectiva si separata atunci cand avem un complex de

strate productive8- imposibilitatea realizarii unor tratamente de stimulare selective in cazul in care

exista un complex de strate productive8- imposibilitatea realizarii unui ecran impermeabil in calea gazelor sau a apei daca

exista cap de gaze sau apa de talpa8- curatiri dese ale sondei in timpul exploatarii datorita desprinderii fragmentelor de

roca de pe peretii gaurii de sonda.

7vantaele acestei scheme sunt5- scurtarea duratei de sapare a sondei8- permite exploatarea selectiva si separata a stratelor productive8- permite realizarea unor tratamente de stimulare selective ale stratelor8- permite izolarea apei de talpa si a gazelor din cupola de gaze prin cimentarea sub

presiune./ezavantaele acestei scheme sunt5

- nu se cunoaste precis numarul de gloante care strabat coloana si inelul deciment8

- nu se poate realiza un numar mare de perforaturi deoarece se micsoreazarezistenta coloanei8

- sonda este imperfecta dupa modul si gradul de deschidere.17.Care sunt efectele negative ale patrunderii nisipului in sonda?

4fectele negative ale patrunderii nisipului in sonda sunt5-scaderea productivitatii sondelor datorita formarii unor dopuri in garnitura de

tevi de extractie sau in coloana de exploatare8-uzarea prin eroziune si abraziunea echipamentului de fund si de suprafata8-formarea unor caverne sau prabusirea acoperisului stratului productiv8-umplerea cu nisip a conductelor de trasnportde depozitare etc.

1.Care sunt factorii care conduc la declansarea viiturilor de nisip?#actorii care conduc la declansarea viiturilor de nisip5

-gradul de consolidare al rocii magazin-inclinarea stratelor prea mare-vascozitatea )uidelor%in cazul in care este mare&8-presiunea de fund mare8-exploaterea fortata a sondelor8


5/27

-stimularea repetata pentru un a)ux de )uid crescut.

1".!ecanismul producerii viiturilor de nisip.-slaba cimentare a granulelor de nisip-aparitia apei de sinclinal care dizolva materialul liant al granulelor de nisip-scaderea presiunii de zacamant=+tasarea de catre stratele de mai sus a

stratului productiv.

2#.Care sunt metodele de prevenire si combatere a viiturilor de nisip?9etodele de combatere si prevenire sunt5 -metode chimice%solventi&8

-metode mecanice%(ltre metalice&8 -metode combinate.

21.Care sunt metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor denisip?

:tilizarea (ltrelor metalice cu5-ori(cii8-slituri%fante&8-infasurare de sarma8- 'nectia conventionala de nisip de cuart in stratul productiv8- 4chiparea sondei cu un (ltru metalic impachetat cu pietris in gaura de sonda largitadin timpul foraului sau in coloana cu precompactare in spatele perforaturilor %gravel -pac;ing&.

22. %rin ce se caracterizeaza )ltrele cu fante?6e construiesc din burlane de tuba de extractie in care se practica niste deschideri

dreptunghiulare numite slituri sau fante.4xista doua tipuri de fante5 -longitudinale%rezista mai bine la tractiune&

- transversale%rezista mai bine la presiunea exterioaraantele confectionate prin eroziune andomecanica prezinta urmatoarele avantae5

-fante cu latimi exacte-structura metalica a otelului nu se modi(ca-cost scazut

23. $n cazul a doua )ltreunul cu fante orizontale si celalalt cu fanteverticalecare rezista cel mai bine la tractiunerespectiv la presiuneae/terioara?#antele orizontale rezista mai bine la tractiune.#antele verticale rezista mai bine la presiunea exterioara.

24. %rin ce se caracterizeaza )ltrele cu infasurare de sarma?#iltrele cu infasurare de sarma se caracterizeaza prin faptul ca in constructia lor se

a)a niste ori(cii circularepe suprafata carora se sudeaza vergele metalice careconstituie distantiere pentru infasurarea unei sarme de otelalamanichel sau bronz.

25. $n cazul unor )ltre cu infasurare de sarmapentru ce sectiune a sarmeioptati0circularatrapezoidala sau patrata?!otivati.Rezultatele cele mai bune se obtin utilizand infasurarea de sarma cu sectiune

trapezoidaladeoarece se obtine asa numitul


6/27

4fectul montarii unui (ltru este acela de stopare a granulelor de dimensiune maimare decat cele (neastfel incat se formeaza un (ltru natural datorita modului de asezaregradat rezultat in urma cresterii vitezei de curgere spre gaura de sonda.Rezultatul acesteiasezari gradate este formarea unei bolte stabile%(ltru natural&cu efect de retinere aparticulelor solide.

27. Cum se face dimensionare )ltrelor metalice?/imensionarea (ltrelor metalice se face pe baza curbei de compozitie granulometricaluandu-se nisipul de analizatcitindu-se pe curba diametrul corespunzator procentului de>?@.

Aatimea undei fante 5 lf=,dn>?@/iametrul unui ori(ciu5 d?= 3dn

2. Care este parametrul care se ia ca baza de calcul atunci cand sedimensioneaza un )ltru metalic?ar atunci cand se alegegranulatia&diametrul(pietrisului pentru impac,etare?Parametrul care se ia ca baza de calcul in dimensionarea unui (ltru metalic este

diametrul granulelor corespunzator procentului de >?@.

Parametrii care trebuiesc a)ati atunci cand se alege granulatia%diametrului&pietrisuluipentru impachetare sunt5latimea deschiderii unei fante dintr-un (ltru5 lf=,dn>?@diametrul unui ori(cu dintr-un (ltru cu ori(cii5 d?= 3dn>?@.

2". Care este valoarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impac,etarii cupietris?Baloarea optima pentru ratia pietris-nisip in cazul impachetarii cu nisip este C-D

deoarece la aceasta valoare cantitatea de nisip intrata in sonda este mai mica nu existariscul scaderii permeabilitatii nisipuluiapar podiri e(ciente.

3#. Cum inuenteaza curgerea bifazica cantitea de nisip produsa?$urgerea bifaziza in)uenteraza in mod negativ cantitea de nisip produsa in sensul ca

aceasta creste cantitea de nisip 5-de D? ori pentru Rpn=D2-de ,??? ori pentru Rpn=>E.

31. intre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisippentru care optati?!otivati./intre metodele mecanice de prevenire si combatere a viiturilor de nisip optam

pentru cele cu impachetari cu nisip datorita costului mic de productiecreste permeabilitateain urul gaurii de sonda pe distanta formarii boltei stabilecantitatea de nisip intrata in sondaeste mica%doar in cazul unei ratii pietris-nisip de C-D&.

32. $n cazul gaurilor tubatecimentate si perforatece metoda de prevenire sicombatere a viiturilor de nisip ce se recomanda?'n cazul gaurilor tubatecimentate si perforate metoda care se recomanda este

echiparea cu un (ltru metalic si impachetarea acestuia cu pietris cu precompactare inspatele perforaturilor.

33. Cum inuenteaza variatia debitului cantitea de nisip produsa?Aa o crestere a debitului se produce o curgere turbulenta care poate antrena

miscarea nisipului catre sondadeci cresterea cantitatii de nisip produsa.

34. Cum variaza caderea de presiune in perforaturi in cazul )ltrelorimpac,etate in coloana?


7/27

$aderea de presiune in perforaturi variaza in sensul cresterii ei numai dacaperforatura este plina de pietris si o cadere de presiune mai mica in cazul in care avem oprecompactare in spatele coloanei.F cadere de presiune extrem de mare se intalneste incazul cand formatiunea productiva este plina de nisip.

35. Care este cea mai e)cienta metoda de a combate patrunderea nisipului in

sonda?$ea mai e(cienta metoda de a combate patrunderea nisipului in sonda esteechiparea ei cu un (ltru metalic si impachetarea acestuia cu pietris in gaura de sondalargita din timpul foraului.

36. Care sunt fenomenele negative care apar in cazul in*ectiei pietrisului la ratiiuid-pietris mari?#enomenele negative sunt5

-strangularea curgerii la nivelul intrarii in perforaturi-la debite mari favorizeaza transportul pe distante mari ale pietrisului-formarea unor zone de canalizare preferentiala a )uidului de transport-cresterea presiunii de inectiecompactare necorespunzatoare.

37. Cate tipuri de rasini sintetice cunoasteti?6e cunosc doua grupe mari de rasini sintetice5

-rasini activate intern = agentul de intarire se adauga rasinilor lasuprafatainainte de a ( introdusa in sonda8

-rasini activate extern = agentul de intarire este introdus in rasini dupa ceacestea au fost introduse in formatie.

9ai pot ( de tip epoxidicfuranic si fenolic.

3. Ce procedee de consolidare cu a*utorul rasinilor sintetice cunoasteti?Primul procedeu este acela prin care nisipul se amesteca cu rasina la

suprafataurmand apoi transportul in formatiunea productiva.7l doilea procedeu este acela in care rasina se inecteaza direct in formatie.

3". in ce se compune solutia folosita la consolidarea prin metode c,imice?!entionati rolul ingredientilor.6olutia folosita la consolidarea prin metode chimice se compune din rasina

sinteticasolvent si aditivi.Rolul solventului este de a dilua rasinafolosindu-se benzenul.7ditivii au rolul de a regla timpul de reactiede a umecta nisipulde stabilizare a

argilelorde evacuare a apei interstitiale si de marire a rezistentei retelei cristaline.

4#. Care este rolul tevilor de e/tracie?Cate tipuri de tevi de e/tractiecunoasteti?Rolul tevilor de extractie este acela5

-de a sustine echipamentul de fund8-de a asigura ascensiunea )uidelor din strat pana la suprafata si invers%in

cazul omorarii sondei&8

-de a asigura folosirea rationala a energiei de zacamant8-de a protea coloana de exploatare impotriva actiunii corozive sau abrazive a

)uidelor a)ate in miscare8-de a protea coloana de exploatare%atunci cand se lucreaza cu pac;ere&in

cazul unor operatii sub presiune8-de a permite pistonarea.

6e cunosc tevi de extractie confectionate din tuburi de otel fara suduralaminate sitrase la cald prin matrite.


8/27

41. $n cazul otelului #ce reprezinta indicele #?'ndicele ? reprezinta solicitarile mediului in care lucreaza otelul H? si anumesolicitarile unui mediu coroziv salin si adancimi medii si mari si efortul unitar minimde curgere in 1?3psi.

42. Ce rol are siul tevilor de e/tractie?6iul tevilor de extractie are rolul de a5

-protea capul inferior al tevilor 8-retine diferite scule scapate accidental in sonda8-ghida diferitele aparate prin ghidaul conic%manometreaparat de luat probe

etc.&.

43. Care este rolul capului de eruptie?ar a ventilului cu un singursens&rucslag(din componenta acestuia?Rolul capului de eruptie este de a permite inchidere sondeide reglare a debitului de

)uide al sondei cu autorul duzelorde a permite circulatia )uidelor din spatiul inelar intevile de extractie si inversde a permite masurarea presiunii si temperaturii la gurasondei.

Rolul ventilului cu un singur sens este acela de a permite trecerea diferitelor )uidedea curge numai intr-un singur sens%spre colana sondei&.

44. Ce rol are dispozitivul de sustinere a tevilor de e/tractie&tubing ,ead(?6erveste la suspendarea tevilor de extractie si la etansarea spatiului inelar dintre

acesta si coloana de exploatare.

45. Cu ce scop se foloseste supapa de contrapresiune montata in piatra?6upapa de contrapresiune asigura inchiderea sondei in scopul efectuarii unorreparatii la echipamentul de suprafata. #olosirea acesteia inlatura necesitatea de aomori sonda8 deci evita colmatarea stratului productiv si reduce timpul de oprire alsondei.

45. Ce rol are dopul de 3 inc, de la capul de eruptie?'n cazul punerii in productie prin circulatie de apa are rolul de a diria )uidul de forade la capul de eruptie la haba.

46. Cand se folosesc capetele de eruptie cu doua brate?6e folosesc la sonde cu probleme de exploatareunde sunt necesare doua cai de

diriare a productiei sau de omorare a sondei%pentru siguranta& si la sondele de adancimimari.

47. Care sunt avanta*ele si dezavanta*ele capetelor de eruptie monobloc?7vantae5 mai usoare decat cele asamblateelimina numarul mare de etansari./ezavantae5 greoaie pentru transport si montanu permit demontarea in parti

componente si in acest fel si schimbarea uneia in caz de defectiune.

4. Care este rolul pacerelor si la ce operatii se folosesc?Rolul lor este de a impiedica comunicatia dintre tevile de extractieprainile de fora

etc. si coloana de tuba sau peretii sondei.6e folosesc la exploatarea simultana a doua sau mai multre stratepentru inectia cu

aburpentru testarea stratelor cu autorul probatoarelor de stratpentru punerea inproductie prin pistonare.

4". Clasi)carea pacerelor.


9/27

Pac;erele sunt de tip permanentrecuperabil si permanent recuprabile./upa modul de (xare5 cu (xare mecanicaprin (xare hidraulicaprin (xare cu

explozibili lenticu (xare termica./upa sistemul de (xare5cu bacuri si fara bacuri.

5#. Care sunt fortele care actioneaza asupra pacerului in timpul unei operatii

de in*ectie?1& #orta de compresiune pentru etansare G,& #orta de presiune #1 in spatiul inelar deasupra pac;erului3& #orta de presiune #,sub pac;erE& #orta de presiune #3 asupra sectiunii pline a tevilorC& #orta de um)are #udatorita variatiei de presiuneD& #orta de )amba #fdatorita efectului de )amba in spirala2& #orta de temperatura #tdatorita variatiei de temperatura.

51. Cum trebuie sa se procedeze atunci cand trebuie efectuata o operatie dein*ectie sub presiuneiar greutatea tevilor de e/tractie este mai mica decatgreutatea care trebuie lasata pe pacer pentru asigurarea etanseitatiiacestuia?6e creeazalegand un agregat de coloanao presiune in spatiul inelar pentru a marii

apasarea pe pac;er.#olosirea unui pac;er cu armare prin tractiune de os in sus.

52. Ce metode de punere in productie cunoasteti?Punerea in productie se realizeaza prin reducerea presiunii din sonda sau actionand

asupra densitatii )uidului sau micsorand inaltimea coloanei de lichid.Punerea in productie se face (e prin circulatie%cu autorul unui agregatinlocuind

lichidul din sonda cu apainlaturandu-se ventilul de retinere si facandu-se o circulatiepentru omogenizarea )uidului de fora&(e prin metoda cu denivelare cu gazecomprimate%gazele dezlocuiesc lichidul din sonda pana la o anumita adancime&(e prinpistonare%in care )uidul din sonda este inlaturat treptat cu (ecare cursa a pistonuluimetalic actionat cu cablu de la suprafata&.

53. $n cazul punerii in productie prin denivelare cu gaze comprimate optatipentru in*ectia gazelor prin spatiul inelar sau prin tevi?!otivati.Fptam pentru inectia prin spatiul inelar deoarece presiunea de inectie prin acesta

este mult mai mica ca in cazul inectiei prin tevile de extractie.

54. Care este adancimea ma/ima de pistonare?!otivati.7dancimea maxima este de 1??-,??? metri datorita solicitarii cablului si uzurii

rapide a garniturii de etansare ale pistonului.

55. Care este adancimea ma/ima de scufundare a pistonului sub nivelul delic,id?7dancimea maxima de scufundare a pistonului este de ,?? mdar la sondele cu viituri

de nisip pana la maxim 2C-1?? m.

56. Ce trebuie sa se aiba in vedere atunci cand se ec,ipeaza o sonda de mareadancime?-un control permanent%in cazul probelor de productieexploatarii&-protearea coloanei de exploatare fata de presiunile mari si fata de actiunea coroziva

a )uidelor din strat-reducerea la minim a nr de manevre si operatiilor de omorare a sondei-izolarea stratelor investigate in vederea retragerii mai sus pentru investigare.


10/27

57. Care sunt dispozitivele care intra in componenta ec,ipamentului de fundutilizat la sondele de mare adancime?

1& niplu locator R,& niplu selectiv #3& reductii de rezistentaE& locator G

C& valva de circulatie lateralaD& valva de siguranta2& teava lustruita

5. Ce rol au locatorul si niplele de etansare?Aocatorul G are rolul de etansare a pac;erului in tevile de extractiecontroleaza

adancimea de (xare a pac;erului si efectueaza proba de (xare.Hiplele de etansare au rolul de etansare in cazul alungirii tevilor de extractie.

5". Ce rol au reductiile de rezistenta si valva de circulatie?Reductiile se monteaza in zonele de maxima turbulenta cu rol de proteare a tevilor

de extractie impotriva actiunii abrazive a )uidului extras.Balva de circulatie permite circularea )uidului tevi-coloana si invers%pentru omorarea

sau pornirea sondeiinectare sub presiune a unor )uide in strat&.

6#. Ce rol are niplul ' is niplul ?'n niplul R se poate gasi un dispozitiv de (xare la care se poate atasa un manometru

si rol se stopare a diferitelor scule scapate accidental.Hiplul # premite trecerea locatoruluidar la care se poate atasa o duza de fundun

manometru sau un dop care prin intermediul caruia se pot efectua operatii de reparare faraa mai ( nevoie de omorarea sondei.

61. Ce rol are valva de siguranta din componenta ec,ipamentului de fundutilizat la sondele de mare adancime?Balva de siguranta are rolul de a inchide sonda in cazul scurgerii voite sau

accidentale a presiunii din tevile de extractie.6e monteaza obligatoriu la sondele marine.

62. in ce se compune ec,ipamentul de suprafata utilizat la o sonda de mareadancime in timpul probelor de productie?-prevenitor de eruptie tip $794RFH A/-boneta IJ%sustinere si etansare&-mosor de legatura intre boneta si capul de eruptie%daca e nevoie&-capul de eruptie

63. %rin ce se caracterizeaza prevenitorul C!+'8 9 si C!+'8 :?$794RFH A/5-prevenitor orizontal cu etansare pe tevi cu un rand de bacuri

-actionare manuala-sustinerea greutatii tevilor de extractie

$794RFH :5-prevenitor orizontal dublu etaat cu doua randuri de bacuri-etansare totala%bacurile inferioare&-etansarea pe tevi%bacurile superioare&-actionare manula sau hidraulica-obligatoriu pentru operatiile de extragere sau introducere tevi de

extractie din gaura de sonda

64. Ce rol are ansamblul boneta-agatator?#ace legatura dintre tevile de extractie si ventilul principal al capului de eruptie.


11/27

7gatatorul= rol de piatra.

65. Ce rol are dopul ; montat in agatator&,anger(?/opul I previne o eventuala eruptie a sondei prin tevi in momentul demontarii

prevenitorului $794RFH :.

66. Ce rol are dispozitivul C!+'8 :$


12/27

adncimea doritO8- unind punctele se obine curba de variaie a presiunii Qn evile deextracie8 intersecia acestei curbe cu media perforaturilor ne va da presiunea dinamicO defund corespunzOtoare debitului pe care vrem sO-l extragem8

2. Aa ce serveSte corelaia de funcionare strat sondO Qn cazul curgerii bifaziceprin evile de extracie $um se obine corelaia de funcionare strat sondO Qn cazulcurgerii bifazice prin evile de extracie

$orelaia de funcionare strat sondO serveSte la determinarea pentru oanumitO valoare

2P care trebuie meninutO Qn capul de erupie a debitului cu care

produce sonda Si dP corespunzOtor8

6e procedeazO astfel5- cu autorul relaiei lui Bogel se traseazO curba decomportare a stratului8- pentru diferite debite pe care vrem sO le extragem din punctulde presiune

2P se traseazO cu autorul unei teorii de ascensiune curbele de variaie a

presiunii Qn evi8- intersecia acestor curbe cu media perforaturilor ne va da presiunile

dinamice de fund corespunzOtoare8- se obin astfel un set de perechi de valori ( )ii PdQ , 8-

se reprezintO gra(c setul de valori ( )ii PdQ , pe aceeaSi diagramO pe care s-a trasat

curba 'PR8- rezultO debitul maxim care poate ( extras Si presiunea dinamicO de fundcorespunzOtoare pentru o anumitO valoare a lui

2P 8- procedeul va ( repetat Si pentru

alte valori a lui2

P 8

3.$e se Qnelege prin curba gradient minim $omentarii.

/acO debitul Si diametrul evilor sunt meninute constante se observO cO pemOsurO ce RGA creSte Pd scade ca urmare a scOderii densitOii. Aa valori mari ale lui RGAefectul scOderii densitOii va ( anihilat de creSterea energiei cinetice a gazelor respectiv apierderilor prin frecare astfel Qnct Pd va creSte din nou Si curbele se vor Qntoarce Qnapoi.

$urba corespunzOtoare lui minPd se numeSte curbO gradient minimO.

4.4numerai metodele de micSorare a presiunii de pornire la sondele Qn G.A.$.

a&. metoda Qmpingerii lichidului Qn strat8

b&. metoda gazei(cOrii lichidului8

c&. metoda pistonatului8

d&. introducerea treptatO a evilor de extracie8

e&. folosirea mufelor cu ori(cii8

f&. folosirea supapelor de gaz lift85. %rin ce se caracterizeaz> o supap> ec,ilibrat>?

Aa aceste supape PstPinchPdesch == . Kn acest caz AtijaAv= Si presiunea dinevi nu in)ueneazO presiunea de deschidere ce exercitO pe Qntreaga suprafaO Ab .

6. %rin ce se caracterizeaz> o supap> neec,ilibrat>?


13/27

6upapele neechilibrate se caracterizeazO prin faptul cO PinchPdesch > Si existenamai multor seciuni de trecere a gazelor Av .

7. Ce rol au supapele de reinere cu care sunt prev>zute supapele de gaz-

lift?Prin construcia lor acestea permit trecerea gazelor din coloanO Qn evi Qn schimb Qn

cazul unor inecii de )uide sub presiune prin evi QmpiedicO accesul )uidului din evi QncoloanO. /acO Qn timpul unei operaii de acidizare existO riscul deschiderii supapei etul deacid care tinde sO treacO prin supapO Qn coloanO antreneazO supapa de reinere careetanSeazO pe un element de cauciuc Qmpiedicnd pOtrunderea acidului din evi Qn coloanO.

.4numerai sistemele de G.A.$.

6istemele de G.A.$. sunt urmOtoarele5

- sistemul deschis8- sistemul semideschis8

- sistemul Qnchis8

- sistem cu evi de extracie cu diametru mic8

- sistem cu Siul evilor de extracie plasat mult deasupra perforaturilor.

". :nde se aplica sistemul de .9.C. cu evi de e/tracie cu diametrul mic?

6istemul se foloseSte Qn cazul sondelor care intercepteazO strate cu presiuni mari Sila care existO riscul pOpuSOrii coloanei.

1#.:nde se aplica sistemul de G.A.$. cu Siul evilor de extracie plasat multdeasupra perforaturilor

6istemul se aplicO la sondele care au indicele de productivitate mare pentru aobine un debit mare de lichid.

11. C@t trebuie s> )e de mare diferena dintre presiunea An coloan> Bi

presiunea An evi la nivelul punctului de in*ecie al gazelor la sondele An .9.C.?/iferena de presiune dintre coloanO Si evi Qn punctul de inecie trebuie sO (e de

3-C bar.

12. Care sunt parametrii care trebuie determinai atunci c@nd seproiecteaz> o instalaie de .9.C.?


14/27

7 proiecta o sondO Qn GA$ QnseamnO a determina raia de inecie punctul deinecie Si adncimea supapelor de pornire.

13. n cazul duz>rii unei supape ec,ilibrate unde se monteaz> duza? arAn cazul duz>rii unei supape neec,ilibrate?

Aa supapele echilibrate duza se monteazO pe ori(ciul care intrO Qn evile deextracie. Aa supapele neechilibrate duza se monteazO pe ori(ciul Av %aria valvei&.

14.$um se face reglarea Si controlul funcionOrii sondelor Qn G.A.$.

7vem douO metode5

- reglarea cu autorul unei duze reglabile5 Qn acest caz controlul presiunii Si aldebitului se face cu autorul unei duze reglabile8 debitul de gaze este mOsurat cu autorulunui manometru cu mercur8

- controlul Si reglarea cu autorul unei duze (xe Si a unui regulator de presiune.

15.$um se face analiza funcionarii sondelor in G.A.$.

6e face Qn douO moduri5

a&. analiza pe baza mOsurOtorilor la suprafaO5 se face pe baza QnregistrOrilorsimultane a presiunii Qn evi Si Qn coloanO cu autorul unui manometru cu dublO Qnregistrare8

b&. analiza funcionOrii pe baza mOsurOtorilor de fund5 aceasta se face pe bazamOsurOrii presiunii Si temperaturii cu autorul unor manometre Si termometre introduse cucablu.

16. Care sunt factorii care inueneaz> .9.$.?

#actorii care in)ueneazO G.A.'.5

- cantitatea de lichid pierdutO din dopul iniial8

- adncimea sondei8

- diametrul evilor8

- mOrimea ori(ciului Av 8

- diferena de presiune coloanO evi8

17.Prin ce se caracterizeazO o supapa utilizatO la G.A.'.

6upapa utilizatO Qn cazul G.A.'. se caracterizeazO prin existena unui Av mare Si aunei diferene de presiune PinchPdesch ct mai mici. PoartO numele de supapO pilot.7cestea se compun dintr-o supapO neechilibratO la partea superioarO la care PinchPdesch =1CU, bar Si un pistona acionat de un arc la partea inferioarO.


15/27

1. Care sunt accesoriile camerei de acumulare? vanta*ele camerei deacumulare.

7ccesoriile camerei de acumulare5

a&. supapa de descOrcare8

b&. supapO de lucru8

c&. ori(ciu de scurgere a gazelor8

d&. ori(ciu de evacuare a lichidului8

1".$are sunt parametrii de care depinde lungimea camerei de acumulare Qn cazulG.A.'

Aungimea camerei de acumulare depinde de5 QnOlimea dopului aria evilor aria

camerei.

2#.$um se face controlul funcionarii camerei de acumulare

$ontrolul se face pa baza mOsurOrii presiunii cu autorul unui manometru (xatdeasupra supapei (xe.

21.$um se modi(cO lungimea cursei Si numOrul de curse la o unitate de pompare

HumOrul de curse se modi(cO schimbnd roata motorului8 se schimbO roata

motorului Si nu pe cea a reductorului deoarece aceasta este mai micO.

Aungimea cursei se modi(cO schimbnd bolul manivelei Qn ori(ciile acesteia.

22. Ce rol are anBa e/centric> Bi mufa dublu e/centric> a capului depompare?

#lanSa excentricO Si mufa dublu excentricO au rolul de a centra evile de extracie SiprOinile de pompare cu capul de balansier.

23.$e rol are rVcslagul montat la capul de pompare

RVcslagul %supapa cu un singur sens& permite evacuarea gazelor din coloanO Qnconducta de amestec pentru a nu se crea presiune asupra stratului.


16/27

24.$um se simbolizeazO o unitate de pompare

:%-15DE=-5###-1####!EFEC0

:% unitate de pompare8

1C sarcina maximO la capul de balansier Qn tone forO8

T transportabilO cu reductorul situat pe un postament Qnalt8

6 stabilO cu reductorul situat pe rama instalaiei de bazO8

C??? cursa maximO la suprafaO Qn mm8

1???? cuplul maxim la reductor Qn ;g forO8

9 echilibratO pe manivelO8

J echilibratO pe balansier8

$ combinatO8

25. Ce este fereastra pompei Bi cum trebuie s> )e aceasta &motivai dece(?

/istana dintre supapa mobilO Si supapa (xO cnd pistonul se a)O la punctul mortinferior se numeSte fereastra pompei. Pentru ca pompa sO funcioneze cu un randamentmaxim este necesar ca fereastra pompei sO (e ct mai micO din urmOtorul motiv5 la sondelecu R.G.T. mare la cursa ascendentO a pistonului o parte din volumul cilindrului este umplut

cu gaze. /acO volumul de gaze aspirate este mare la coborrea pistonului presiuneaieiului Si a gazelor de sub aceasta nu creSte su(cient de mult pentru a putea deschidesupapa mobilO. Aa cursa ascendentO )uidul se destinde iar presiunea Qn pompO este QncOdestul de mare ca sO nu permitO deschiderea supapei (xe. Kn acest caz pompa este blocatOcu gaze Si nu produce.

26.$lasi(carea pompelor de extracie. $omentarii.

Pompele de extracie se clasi(cO astfel5

a&. dupO modul de introducere5

- pompe introduse cu evile de extracie %tip T&8

- pompe introduse cu prOinile de pompare %tip P&8

b&. dupO tipul de construcie al cilindrului5

- cu cilindru dintr-o bucatO8

- cu cilindru format din mai multe bucOi8


17/27

c&. dupO tipul pistonului5

- piston cu sau fOrO bile8

- piston cu garniturO de etanSare8

d&. dupO felul (xOrii pompei sau a supapei (xe5

- cu dispozitiv de (xare mecanic8

- cu dispozitiv de (xare cu cupe8

e&. dupO locul (xOrii avem5

- pompe cu (xare la partea superioarO8

- pompe cu (xare la partea inferioarO8

27. $are sunt solicitOrile la care sunt supuse evile de extracie la o sondO Qn

pompa

Wevile de extracie sunt supuse la urmOtoarele solicitOri5

- greutate proprie8

- greutatea echipamentului de fund8

- greutatea coloanei de lichid din evi la cursa descendentO a pistonului8

- greutatea prOinilor8

- fora de Soc8

- fenomenul de obosealO QmbOtrnire prematurO a QmbinOrilor (letate8

- uzura datoritO frecOrii evilor de coloana de exploatare8

- uzura datoritO frecOrii de prOinile de pompare respectiv de cuitele dedepara(nare8

- fenomenul de )amba Qn spiralO8

2. Ce trebuie s> se aib> An vedere atunci c@nd se aleg evile de e/traciela o sonda An pompa*?

7tunci cnd se aleg evile de extracie trebuie sO se aibO Qn vedere urmOtoarele5

- diametrul pompei cu care urmeazO sO (e echipatO sonda %T& respectiv diametrulevii cu care urmeazO sa (e introdusO pompa %P&8

- sO permitO instrumentarea cu corunca Qn cazul ruperii prOinilor8 ocul radial dintreevi Si prOini trebuie sO permitO introducerea coruncii8

- pe distana pe care se depune para(na este preferabil ca diametrul sO (e constantpentru a facilita operaia de depara(nare8


18/27

- Qn cazul Qn care avem schimbOri de diametru la prOini Si la evi trebuie avut griOca acestea sO nu aibO loc la aceeaSi adncime deoarece mufa prOinilor va lovi Qn reduciade legOturO a tevilor8

,". $are sunt sarcinile care acioneazO asupra prOinii lustruite respectiv asupraunitOii de pompare Qn timpul unui ciclu de pompare

7supra prOinii lustruite acioneazO urmOtoarele sarcini5

a&. sarcini statice date de5 Xgreutatea coloanei de lichid care acioneazO peseciunea brutO a pistonului Xde greutatea prOinilor de pompare scufundate Qn lichid Xdefora care apare sub piston la cursa ascendentO a acestuia datoritO submergenei8

b&. sarcini dinamice date de5 X forele de inerie ale coloanei de lichid din evile deextracie X forele de inerie ale garniturii de prOini de pompare X forele care apar QngarniturO datoritO vibraiilor8

c&. sarcinile datoritO frecOrilor apar datoritO frecOrii prOinilor de evile de extracie

datoritO frecOrii prOinilor de lichid datoritO frecOrii lichidului de evi Si frecOrii pistonului QnpompO8

d&. sarcinile datoritO Socurilor apar atunci X cnd cilindrul pompei nu se umplecomplet cu lichid Si loveSte la cursa descendentO Qn nivelul de lichid introducnd Socuri Qninstalaie Si X cnd pistonul nu este poziionat corect Qn pompO8

e&. sarcini datoritO Socurilor care apar Qn instalaie atunci cnd )uidul este foartevscos8

3#. Care este semni)caia termenilor din relaiile0

Pmax= Pl %b masc& Pp8 masc=1790

2

Sn %1 lr &

maxP = sarcina maximO Qn prOina lustruitO8

Pl = greutatea coloanei de lichid care acioneazO asupra seciunii brute apistonului8

b = factor de )otabilitate8

ascm = factor dinamic la cursa ascendentO8

pP =

S = lungimea cursei8

n = frecvena8

r = raza manivelelor8

l = lungimea bielelor8


19/27

31. Care este semni)caia termenilor din relaiile0

6r= 6Y 1 10

10

65,2%An&,Z [8 [ = [p [t

rS =

p = alungirea prOinilor8

t = alungirea evilor8

S = lungimea cursei8

n = frecvena8A =

32.$e valori ale sincronismului trebuie evitate in cazul pompaului cu prOini

Kn cazul pompaului trebuie evitate sincronismele de ordinul 1 Si ,.

33. Care sunt parametrii care inueneaz> cursa real> a pistonului? Cumpoate ) m>rit> cursa real>?

$ursa realO este in)uenatO de urmOtorii parametri5

- alungirea prOinilor Si a evilor datoritO sarcinilor statice8

- supracursa pistonului datoritO sarcinilor dinamice8

- datoritO fenomenele vibratorii8

- datoritO frecOrii pistonului Qn pompO8


20/27

- datoritO frecOrii prOinilor Qn evi8

- datoritO frecOrii evilor Qn coloanO8

34.$are este in)uenta forelor de inerie asupra cursei reale

Aa cursa descendentO forele de inerie sunt orientate Qn os conducnd lacreSterea deformaiei elastice a prOinilor respectiv a cursei reale a pistonului.

/upO ce capul de balansier se opreSte datoritO forelor de inerie prOinile QSicontinuO deplasarea Qn os conducnd la creSterea deplasOrii Qn pompO cu valoarea pidesc .

Aa cursa ascendentO forele de inerie sunt Qndreptate Qn sus ele conducnd lamicSorarea deformaiilor elastice a prOinilor respectiv la creSterea deplasOrii pistonului QnpompO.

/upO ce capul de balansier se opreSte prOinile QSi continuO deplasarea Qn sus SiodatO cu ele Si pistonul Qn pompO cu valoarea piasc .

35.$are sunt parametrii care in)ueneazO debitul instalaiei de pompare

Parametrii care in)ueneazO debitul instalaiei de pompare sunt5

- prezena gazelor Qn lichidul aspirat8

- vscozitatea ieiului8

- submergena pompei8

36. 9a o sonda An pompa* este indicat s> se lucreze cu o cursa mic> Bi cuun num>r de curse mare sau invers? !otivai de ce.

Aa o sondO Qn pompa este indicat sO se lucreze cu o cursO mare Si un numOr decurse mici deoarece la un numOr de curse mari prOinile freacO de garniturO Si se topescgarniturile.

37.Pompele de extracie acionate cu prOini refuleazO la cursa ascendentO sau lacea descendentO

Pompele de extracie acionate cu prOini refuleazO la ambele curse.

3. C@nd este o unitate de pompare simetric>? %rin ce se caracterizeaz> ounitate simetric>?

Aa unitOile simetrice unghiul de simetrie este egal cu ?. F unitate simetricO secaracterizeazO prin faptul cO durata cursei ascendente este egalO cu durata curseidescendente.


21/27

3". n cazul unei unit>i de pompare asimetrice care varianta de lucru estemai bun>0 cu viteza capului de balansier la cursa ascendent> mai mic> dec@t lacursa descendent> sau invers? e ce?

Barianta de lucru favorabilO este5 viteza capului de balansier la cursa ascendentOmai micO dect la cursa descendentO deoarece aceasta conduce la acceleraii mai micirespectiv la sarcini dinamice mai mici Si la o capacitate utilO mai mare.

4#. Cum trebuie sa se roteasc> manivela fa> de punctul mort superiorpentru ca sarcinile dinamice la cursa ascendent> s> )e minime?

- 6pre dreapta

41. Care sunt particularit>ile unit>ilor de pompare cu geometriemodi)cat>?

Aa aceste unitOi reductorul este plasat Qntre gura sondei Si capra balansieruluisistemul de echilibrare este rotativ legOtura dintre manivelO Si bielO se face prin butonulmanivelei contragreutOile sunt decalate faO de manivelO cu un unghi o24= efectul de

contrabalansare este Qntrziat cu 037 o la Qnceputul cursei ascendente Si avansat cuacelaSi unghi la Qnceputul cursei descendente.

42. $are sunt avantaele utilizOrii unitOilor de pompare cu geometrie modi(catO

7vantae5

- se reduce total cuplul maxim la reductor care Qn unele cazuri poate aunge la E?@.

- se realizeazO indici cinematici superiori reducnd totodatO Si gabaritul instalaiei8

- la acelaSi gabarit al unitOii de pompare se pot obine curse mai mari8

- consumul de energie electricO este mai mic cu ,? 3? @ datoritO folosirii unuireductor mai mic la aceiaSi parametri de funcionare.

43.$are sunt pOrile componente ale ecometrului

7cestea sunt5 un microcalculator portabil aparatura de colectare integratO adatelor care permite urmOrirea vizualO Qn timp a comportOrii sondei Qn pompa ansamblul dela capul sondei care permite acionarea de la distanO a puStii de gaze cabluri de legOturOo baterie de 1, B Si un mic rezervor ca sursO de gaze pentru alimentarea puStii %dacOpresiunea Qn coloanO este mai micO de D>? ;Pa&.


22/27

44. Care este principiul de funcionare al ecometrului?

Principiul de funcionare se bazeazO pe generarea unei unde sonore %impulsacustic& care se propagO prin spaiul inelar Si Qnregistrarea re)exiilor acestei unde de lamufele evilor de extracie de la diferitele obstacole Si de la nivelul lichidului. 'mpulsulacustic este generat (e prin descOrcarea gazelor la presiune ridicatO %impuls pozitiv& dincamera de volum %puScO& Qn spaiul inelar (e evacund un volum mic de gaze %impulsnegativ& din spaiul inelar Qn camera de volum sau Qn atmosferO. 7mplitudinea Si durataimpulsului sunt determinate de supapa de gaze cu deschidere rapidO acionatO de solenoidiar ecourile din spaiul inelar sunt recepionate de cOtre microfonul piezoelectric de maresensibilitate.

45. $nd se foloseSte metoda imploziei pentru generarea undelor de presiune9etoda imploziei se foloseSte dacO presiunea Qn coloanO este mai mare de D>? ;Pa.

46.$e rol are solenoidul

6olenoidul permite scurgerea presiunii de la partea superioarO a supapei de gaze QnatmosferO.

47. Cum se determina distanta pana la nivelul de lic,id?

/istana pnO la nivelul de lichid se determinO Qnmulind frecvena mufelordeterminatO din intervalul datelor prelucrate cu timpul necesar parcurgerii distanei dindiagrama acusticO Si lungimea medie a unei evi de extracie.

4. $are sunt parametrii care se obin din analiza a)uxului de )uide din strat Si dinprelucrarea datelor obinute din testele de refacere sau de scOdere a presiunii

4".$are sunt parametrii care se obin Qn urma dinamometrOrii sondelor

Parametri care se obin Qn urma dinamometrOrii sondelor sunt5

- distribuia sarcinii Qn garnitura de prOini de pompare8


23/27

- curba sarcinO - deplasare la nivelul pompei8

- informaii despre modul de funcionare a supapelor Si pierderile de )uid prinacestea8

- informaii despre e(ciena echilibrOrii Si randamentul motorului8

- determinarea vitezei prOinii lustruite8

- presiunea Si temperatura Qn evile de extracie8

- curentul Si puterea la motor8

5#.$e alte aplicaii ale ecometrului cunoaStei

4cometrul mai poate ( folosit Si la analiza funcionOrii sondelor Qn gaz lift precumSi la cercetarea sondelor de gaze adnci cu presiuni mari la care spaiul inelar este izolat deevile de extracie printr-un pac;er.

51. Care sunt avanta*ele utiliz>rii pompelor elicoidale An e/traciaieiului ?

:tilizarea pompelor elicoidale Qn extracia ieiului prezintO urmOtoarele avantae5

necesitO investiii mici8 sunt economice la instalare %datoritO compactitOii instalaiei costurile de

instalare sunt reduse se eliminO fundaia necesarO unitOilor de pompare cu balansierasamblarea instalaiei fOcndu-se direct pe )anSa capului de pompare&8

instalarea este mai rapidO Si mult mai convenabilO dect la unitOile depompare cu balansier8

siguranO Qn funcionare %prin construcia sa instalaia are toate pOrile QnmiScare proteate neexistnd pericolul accidentOrilor&8

randament mare %construcia simplO a pompei elicoidale produce o frecaremicO Qn cuplul rotor-stator ducnd la un randament mecanic ridicat. :n cuplu rotor-statorcorect ales conduce la un


24/27

sunt eliminate ruperile prOinilor de pompare cauzate de greutatea lichidului8 tipul de elastomer din care este confecionat statorul poate ( ales la cerere

astfel Qnct acesta sO (e compatibil cu )uidele produse de sondO8 debitul pompei uSor de austat8 sistemul de acionare faciliteazO schimbarea vitezei de rotaie Qn funcie de

variaia debitului produs de sondO %astfel viteza de rotaie poate ( aleasO de aSa naturO

Qnct debitul pompei sO (e egal cu debitul maxim pe care poate sO-l producO stratul Si carecorespunde corelaiei de funcionare strat pompO&8

pot ( folosite pentru irigaii8 sunt capabile sO pompeze iei cu procente mari de apO Si gaze8 reduc emulsionarea )uidelor8 nu sunt sensibile la solidele existente Qn )uidele vehiculate8 sensibilitate micO la coroziune8 debiteazO continuu Si constant evitnd astfel pulsaiile Qn curgere %datoritO

acestui fapt se reduce posibilitatea depunerii para(nei Si a solidelor&8 vehiculeazO )uide cu viscozitOi ridicate8 cheltuieli mici pentru Qntreinere8 consum redus de energie electricO8

uzura mai micO a prOinilor de pompare Si a evilor de extracie %prOinile depompare sunt supuse la o solicitare constantO Qn comparaie cu pompaul clasic unde suntsupuse la solicitOri variabile&8

pot ( utilizate cu succes la sondele care produc cu debite mici Qn loculpompaului intermitent %se asigurO astfel o funcionare continuO a sondei Si un debit maimare dect Qn cazul pompaului intermitent&8

sunt ideale pentru exploatOrile din zonele urbane echipamentul de suprafaOavnd dimensiuni mult mai reduse dect cel utilizat Qn pompaul clasic.

52. $are sunt dezavantaele utilizOrii pompelor elicoidale Qn extracia ieiului

Pompele elicoidale prezintO Si cteva dezavantae %nesemni(cative& cum ar (5

analiza Si controlul funcionOrii pompei pot ( fOcute numai pe baza datelor deproducie Si a nivelului de lichid din spaiul inelar %dinamometrele Si diagramele de pomparenu pot ( utilizate&8

trebuie evitatO oprirea pompei cnd viscozitatea )uidului este mare Si acestaconine un procent mare de nisip8

prOinile de pompare sunt solicitate att la traciune ct Si la torsiune.

53. Care este componena unei instalaii de pompare cu pompeelicoidale ?

O instalaie de pompare cu pompe elicoidale, cuprinde echipamentul de fund i echipamentul desuprafa!"

#chipamentul de fund se compune din pompa elicoidal! su$mersi$il!, e%ile de extracie i pr!&inile depompare"

54. Care este componenta unei pompe elicoidale ?

#lementele principale ale pompei elicoidale sunt rotorul i statorul"


25/27

55. Care este rolul opritorului ?

Opritorul are rolul de a po'iiona rotorul (n stator i de a nu permite c!derea rotorului su$ pompa (n ca'ulunei defeciuni" )e asemenea, cu a&utorul lui se sta$ilete fereastra pompei"

56. Care este principiul de funcionare al pompei elicoidale?

)atorit! confi*uraiei *eometrice a elementelor pompei, principiul de funcionare al pompei este relati%simplu" +stfel, cnd rotorul este introdus (n interiorul statorului, (n pomp! se formea'! o serie de ca%it!i identice,separate i etane" +tunci cnd rotorul se rotete (n interiorul statorului, aceste ca%it!i se deplasea'! de la parteainferioar! spre partea superioar! a pompei de la aspiraie la refulare., transportnd fluidul produs de strat prin

pomp! i de aici mai departe (n sus prin e%i, reali'nd astfel aciunea de pompare"

57. $are este lungimea minimO necesarO pentru ca o pompO elicoidalO sOfuncioneze

Aungimea minimO necesarO unei pompe pentru ca aceasta sO realizeze aciunea depompare este egalO cu lungimea unui pas.

5. $um variazO debitul pompei elicoidale atunci cnd viteza de rotaie esteconstanta 9otivai de ce.

7tunci cnd viteza de rotaie este constantO debitul pompei este constantdeoarece aria seciunii transversale este constantO.

5".$um variazO presiunea funcie de viteza de rotaie

Pompa elicoidalO (ind o pompO volumicO presiunea este independentO de vitezO

presiuni mari putnd ( generate chiar la viteze mici.

6#. Care sunt factorii de care depind pierderile volumetrice ?

Pierderile volumice depind de5

presiunea creatO de pompO %presiunea diferenialO dintre cavitOi&8 numOrul de etae8 gradul de comprimare al statorului datoritO introducerii rotorului Si lucrului

acestuia8 viscozitatea )uidelor vehiculate8

temperatura la nivelul pompei./eSi pierderile volumice conduc la scOderea randamentului total acestea au un rolutil Si anume lichidul scurs asigurO ungerea pompei.

61. +numerai c@teva din performantele pompelor elicoidale.

Performanele pompelor elicoidale sunt urmOtoarele5


26/27

debitul poate varia de la ?3 la >?? m3"zi8 QnOlimea maximO de pompare este 3.??? m8 temperatura de lucru este Qn domeniul D? - 1,? ?$ Qn cazul )uidelor curate

%fOrO impuritOi solide& respectiv de E? - >? ?$ Qn cazul )uidelor cu impuritOi solide8 raia apO - iei poate aunge pnO la >? - >@8 procentul de I,6 trebuie sO (e cuprins Qntre - ,?@ Qn fazO gazoasO

respectiv 1.??? p.p.m. Qn apO8 densitatea )uidelor vehiculate cuprinsO Qntre 1C Si 1?3? ;g"m38 viscozitatea )uidelor vehiculate poate ( de maximum ,? Hs"m, la E? ?$

%,?.??? cP la E??$&8 consumul de energie electricO este mai mic cu C? - 2?@ dect Qn cazul

pompelor clasice cu piston pentru aceleaSi condiii de pompare.

62. Care sunt factorii care limiteaz> performantele pompelor elicoidale ?

#actorii care limiteazO performanele pompei sunt5

efortul maxim admisibil din prOini care limiteazO puterea transmisO la rotor8

lungimea maximO a pompei din motive de execuie att pentru rotor ct Sipentru stator %pnO la D m&8

turaia maximO este limitatO datoritO solicitOrilor care apar Qn prOinile depompare %maxim C?? rot"min&8

calitatea elastomerului din care este confecionat statorul pompei.

63. Care sunt sarcinile care acioneaz> asupra pr>*inilor de pompare ?

/arcinile care acionea'! asupra pr!&inilor de pompare (n ca'ul pompa&ului cu pompeelicoidale sunt date de0 *reutatea proprie a *arniturii de pr!&ini scufundat! (n lichid, *reutatea coloaneide lichid care acionea'! pe seciunea trans%ersal! a rotorului pompei, momentul de torsiune necesar afi transmis la pomp! si momentul de (nco%oiere dup! pierderea sta$ilit! ii." 1e'ult! c!, (n ca'ul

pompa&ului cu pompe elicoidale, pr!&inile de pompare sunt supuse la (ntindere, torsiune si (nco%oiere,deci la o solicitare compus!" 2ntinderea ri*idi'ea'! *arnitura de pr!&ini m!rind tura ia la care apare

pierderea sta$ilit!ii, (n timp ce torsiunea are un efect contrar"F problemO importantO care apare Qn cazul pompaului cu pompe elicoidale

este aceea a frecOrii prOinilor de pompare de evile de extracie. 7cesta conduce lauzura mufelor prOinilor de pompare precum Si a evilor de extracie.

64.$e trebuie sa se aibO Qn vedere atunci cnd se aleg evile de extracie la osonda Qn pompa elicoidal

+le*erea diametrului e%ilor de extracie se face (n funcie de dimensiunea pompei filetulmuf! al statorului. care urmea'! s! fie introdus! (n sond!" )e asemenea, la ale*erea e%ilor se %a ineseama i de alc!tuirea *arniturii de pr!&ini de pompare, astfel (nct s! existe posi$ilitatea introduceriiunor scule de instrumentaie de exemplu (n ca'ul ruperii pr!&inilor s! se poat! instrumenta cu corunca."/e recomand! ca la ale*erea diametrului e%ilor de extracie s! se in! seama i de pierderea de presiune

prin frecare datorit! cur*eri i fluidului prin interiorul acestora" 2n ca'ul extraciei unor i eiuri %scoase,se recomand! utili'area celui mai mare diametru de e%i de extracie care poate fi introdus (n coloana deexploatare" )e asemenea, tot (n acest ca' se recomand! utili'area celui mai mare diametru de pr!&ini de

pompare care poate fi introdus (n e%ile de extracie"


27/27

65.$are sunt solicitOrile la care sunt supuse evile de extracie Qn cazul pompauluicu pompe elicoidale

Aa sondele Qn pompa cu pompe elicoidale evile de extracie sunt supuse lasolicitOri mari deoarece pe lngO greutatea lor proprie Si a echipamentului de fundmai intervine greutatea lichidului din interiorul evilor iar Qn cazuri accidentale derupere a prOinilor de pompare Si greutatea acestora. Pe de altO parte Qn timpulfuncionOrii pompei datoritO miScOrii de rota ie a rotorului Qn stator evilor deextracie le este transmis prin intermediul statorului un moment de torsiune careconduce la apariia unor eforturi suplimentare in acestea

66.$e rol are ancora

7ncora limiteazO torsionarea evilor evitO autodeSurubarea pompei Si"sau agarniturii de evi de extracie Qn momentul opririi pompei datoritO momentuluireactiv. /e asemenea ancora contribuie la centrarea Si (xarea pompei Si"sau aporiunii inferioare a garniturii de evi de extracie Qn coloana de exploatare asondei.

67.$are este echipamentul de suprafaa al sondelor echipate cu pompe elicoidale

#chipamentul de suprafa! cuprinde sistemul de acionare al pr!&inilor de pompare, respecti%al rotorului pompei, cupla&ul dintre sistemul de acionare i capul de antrenare, capul de antrenare isistemul de susinere al (ntre*ului echipament de fund capul de pompare."

Documents

Subiecte Rezolvate Extractie Petrol