SUPORT contabilitate

Embed Size (px)

Citation preview

SUPORT DE CURSCAPITOLUL 1 NOTIUNI DE ECONOMIE1. ACTIVITATEA ECONOMICA 1.1 Nevoile umane si resursele economiceNevoile umane apar sub forma dorintelor, a asteptarilor, a aspiratiilor oamenilor. Toate acestea reprezinta latura subiectiva a nevoilor umane. Intiparite in constiinta oamenilor si intrate in obiceiurile lor, nevoile umane dobandesc caracter obiectiv. Nevoile (preferintele) umane constau in doleantele, resimtirile, asteptarile oamenilor de a avea, de a fi, de a sti, de a crede, de a si insusi bunuri, toate acestea devenind nevoi efective in functie de gradul dezvoltarii economice la un moment dat, precum si de nivelul de cultura si de civilizatie al oamenilor. Multitudinea nevoilor umane si continua lor diversificare au determinat clasificarea acestora, astfel : a) nevoi fiziologice - sunt primele resimtite de oameni si inerente acestora (nevoi de hrana, apa etc) b) nevoi sociale, de grup sunt resimtite de oameni ca membrii ai diferitelor grupuri sociale si pot fi satisfacute numai prin actiunea lor conjugata c) nevoi rationale, spiritual-psihologice decurg din trasaturile interioare ale oamenilor si devin deosebit de importante pe masura progresului in instructie, in relatiile morale, ele presupunand rationalitate, gandire elevata. Nevoile umane prezinta urmatoarele trasaturi : - sunt nelimitate ca numar pe masura satisfacerii unor nevoi, apar altele noi - sunt limitate in capacitate satisfacerea unei nevoi presupune consumarea unei cantitati date dintr-un bun. De exemplu, nevoia de hrana se manifesta, pe masura consumarii de alimente, sub forma de: foame, satietate, dezgust. - sunt concurente - unele nevoi se extind in detrimentul altora, se inlocuiesc (nevoia de a bea alcool) - sunt complementare nevoile evolueaza in sensuri identice (un meniu rafinat servit la un restaurant de lux presupune o gama larga de instrumente cu care unii consumatori nu stiu ce sa faca) - se sting momentan prin satisfacere viciul antreneaza noi si noi consumuri de bunuri prin satisfacerea lui. Nevoile satisfacute vor renaste in timp, cu periodicitati diferite, ele fixandu-se in obiceiuri si traditii de consum.

1

In stransa legatura cu nevoile umane se afla interesele economice care sunt constientizate si devenite mobiluri directe sau indirecte ale oamenilor pentru existenta, ale confruntarii si cooperarii lor in vederea dobandirii bunurilor necesare satisfacerii nevoilor. Daca bunul pentru satisfacerea unei nevoi a fost gasit, nevoia in cauza genereaza eforturi pentru procurarea lui. In baza acestei relatii s-a impus principiul hedonist maximum de satisfactie cu minimum de efort considerat ca baza a economiei si a stiintei economice. Resursele economice constau in totalitatea elementelor, a premiselor, a actiunilor sociale practice care sunt efectiv utilizate la producerea si obtinerea de bunuri. Premisa primara a satisfacerii nevoii umane este natura. Mediul natural este cel dintai izvor al resurselor economice si cadrul existentei oamenilor si al activitatii lor. Direct sau indirect, natura ofera aproape toate cele necesare existentei omului si progresului societatii. Desprinderea resurselor naturale din mediul lor este rodul activitatii umane. Volumul, diversitatea si calitatea acestei activitati sunt conditionate de resursele umane. Acestea, la randul lor, depind de factorul demografic, de numarul, structura si calitatea fortei de munca. Resursele naturale, impreuna cu cele demografice, formeaza resursele primare. Alaturi de acestea, o importanta deosebita o au resursele economice derivate. Rezultat al folosirii elementelor naturale, resursele derivate potenteaza eficienta cu care sunt utilizate toate resursele economice. Clasificarea cea mai generala a resurselor consta in delimitarea acestora in: - resurse materiale includ resursele naturale primare si cele derivate (echipamente si tehnologii de fabricatie, stocuri de materii prime etc). - resurse umane cuprind resursele primare de acest gen si pe cele derivate (stoc de invatamant).

1.2. Activitatea economica forma a actiunii umaneActivitatea economica se defineste prin lupta impotriva raritatii, ca proces complex ce reflecta faptele, actele, comportamentele si deciziile oamenilor, privitoare la atragerea si utilizarea resurselor economice, in vederea producerii, circulatiei, repartitiei (distributiei) si consumului de bunuri, in functie de nevoile si de interesele economice. Exista optiuni conform carora cercetarea stiintifica, protectia si ameliorarea mediului natural indeplinesc asemenea functii, incat acestea pot fi considerate activitati economice, cu trasaturi distincte. Criteriul delimitativ al activitatii economice in actiunea sociala consta in lupta oamenilor pentru satisfacerea trebuintelor lor nelimitate prin folosirea rationala si eficienta a resurselor si a bunurilor relativ rare. Economia reprezinta intreg sistemul de activitati la care participa si in care se inscriu toate unitatile economice de productie, de consum, de intermediere bancara, etc. Economia nu exista si nu se desfasoara in forma pura. Ea interfereaza cu toate celelalte genuri de actiuni social culturale, politice, tehnice, etc. Ca rezultat al dezvoltarii societatii s-au concretizat urmatoarele tipuri de activitati: - productia consta in transformarea resurselor in bunuri economice, de catre societati specializate, in scopul satisfacerii nevoilor;

2

-

-

-

-

prestarea de servicii consta in transformarea intrarilor in rezultate specifice care nu au forma concreta de obiect (ex: transporturi, activitati turistice, intretinere si reparatii); schimbul (circulatia) reprezinta totalitatea activitatilor de deplasare in spatiu a bunurilor materiale, trecerea lor de la o persoana la alta pe calea vanzarii cumpararii, depozitarea si schimbul de servicii intre participantii la viata economica (comunicatii, telecomunicatii, servicii distributiv-comerciale); repartitia cuprinde acele activitati prin care bunurile materiale si serviciile sunt orientate spre destinatiile lor, prin care venitul se distribuie si se redistribuie participantilor la viata economica; consumul reprezinta folosirea efectiva a bunurilor, act care verifica utilitatea acestora si concordanta lor cu nevoile, cu dorintele si interesele oamenilor.

Economia, ca entitate complexa, este abordata si cercetata din unghiuri diferite, ca macro si microeconomie. Microeconomia consta in procesele, faptele, actele si comportamentele ce se manifesta intre participantii individuali la fluxurile economice (firme, banci, administratii). Macroeconomia reprezinta acea parte a economiei care studiaza marimile globale dintr-o economie, numite agregate (ex: productia nationala, venitul national, ocuparea si somajul, inflatia etc), interdependentele intre diferitele variabile globale ale economiei si sistemul economic in totalitatea sa. Unitatile economice (organizationale) reprezinta o persoana sau o grupare de persoane fizice si sau juridice, dintr-o economie nationala, care indeplineste roluri si functii specifice, autonomizate pe baza diviziunii muncii, persoana ce foloseste resurse si instrumente adecvate. Unitatile organizationale din cadrul economiei nationale (macroeconomia) sunt reprezentate de: -societati comerciale; -regii autonome; -unitati cooperatiste; -institutii publice; -asociatii; -celelalte persoane fizice si juridice care desfasoara activitati economice. In cadrul unitatilor economice, societatea comerciala reprezinta cadrul organizatoric principal de desfasurare a unei activitati economice. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane care se organizeaza si functioneaza, potrivit legii nr. 31/1990 Legea societatilor comerciale. Astfel, exista urmatoarele tipuri de societati comerciale: 1) SNC - societate in nume colectiv (societate de persoane); 2) SC - societate in comandita; 2.1) SCS societate in comandita simpla (societate de persoane); 2.2) SCA societate in comandita pe actiuni (societate de capitaluri); 3) SA societate pe actiuni (societate de capitaluri); 4) SRL societate cu raspundere limitata (societate mixta de persoane si de capitaluri).

3

1) SNC este o asociere intre persoane fizice care dispun de resurse materiale si financiare modeste. Obligatiile sociale sunt garantate cu intreg patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. Fiecare din asociati poate sa execute activitati economice in numele societatii. Teoretic, SNC se poate constitui prin asocierea persoanelor fizice si juridice. Practic, asocierea se face numai intre persoane fizice, pt. persoanele juridice existand forme de asociere mai complexe. Un avantaj al SNC il constituie faptul ca legea nu prevede conditii restrictive referitoare la nr. asociatilor si la marimea capitalului social. Actul de constituire a SNC este contractul de societate. Capitalul social este in numerar sau in natura si este divizat in parti sociale. 2) SC este o forma avansata fata de SNC. Membrii asociati se grupeaza in comanditati si comanditari. Comanditatii dispun de pregatire profesionala, iar comanditarii dispun de bani si de alte mijloace materiale. Este o asociere intre capital si munca. Comanditatii pot contribui la formarea capitalului social cu aport in bani sau in natura. Ei angajeaza patrimoniul individual prin raspunderea nelimitata si solidara pe care si-o asuma. Comanditarii sunt responsabili fata de obligatiile societatii doar pana la nivelul aportului de capital si nu au drept sa participe la administrarea societatii. Comanditatii au dreptul de a participa la administrarea societatii. 2.1) SCS Legea nu prevede conditii restrictive referitoare la nr. asociatilor si la marimea capitalului social. Actul de constituire este contractul de societate. Capitalul social este in numerar sau in natura si este divizat in parti sociale. 2.2) SCA are aceleasi caracteristici cu SCS, cu deosebirea ca aportul comanditarilor, respectiv capitalul social, este divizat in actiuni. Legea stabileste conditii restrictive cu privire la marimea capitalului social si la nr. asociatilor, numiti actionari. Astfel, capitalul social minim este de 25 de milioane lei, iar nr. minim de actionari este 5. Actul de constituire este format din contract de societate si statutul societatii. 3) SA - asociatii se numesc actionari si raspund de obligatiile societatii numai in limita valorii actiunilor pe care le-au subscris. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul, SA avand o raspundere limitata. In cazul SA, actionarii sunt lipsiti de importanta si primeaza elementul stabil, real si obiectiv, respectiv capitalul. Legea stabileste restrictii in ceea ce priveste marimea capitalului social si nr. de asociati. Astfel, capitalul social minim este de 25 de milioane lei, iar nr. minim de asociati este 5. Capitalul social poate fi in numerar sau in natura si este divizat in actiuni. Posedarea de catre o persoana a unui nr. de actiuni constituie baza juridica a dreptului de proprietate asupra unei parti din patrimoniul societatii Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul societatii. 4) SRL este o forma de organizare de tip hibrid care imprumuta caracteristici de la SNC si de la SA. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii, iar asociatii raspund numai cu cota lor sociala. Capitalul social este divizat in parti sociale. Legea stabileste restrictii in ceea ce priveste nr. de asociati si marimea capitalului social. Astfel, capitalul social minim

4

este de 2 milioane, iar nr. maxim de asociati este 50. Acestia sunt responsabili de obligatiile societatii in limita aportului pe care l-au adus ca capitalul social.. Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul, exceptie in cazul SRL cu asociat unic in care actul constitutiv este statutul societatii.

Cuprinsul contractului de societate 1) Clauze de identificare a partilor In cazul pers. fizice, in contract trebuie sa se prevada numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor. In cazul pers. juridice, trebuie sa se prezinte denumirea, sediul si nationalitatea pers. juridice in cauza. 2) Clauze privind identificarea societatii comerciale a) Denumirea sau firma societatii Acest atribut de identificare se stabileste cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la regimul formelor soc. com. (art. 30-36 din Legea nr. 26/1990 legea Registrului Comertului). b) Forma juridica Trebuie sa fie una dintre formele de societate reglementate de lege (art. 2 din Legea 31/1990). c) Sediul societatii Este locul care situeaza in spatiu soc. com; este stabilit de partile contractante, avand in vedere locul unde societatea isi va desfasura activitatea comerciala sau vor functiona organele sale. d) Emblema societatii Are caracter facultativ si consta in semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen (art. 30 din Legea nr. 26/1990). 3) Clauze privind caracteristicile societatii a) Obiectul societatii Trebuie sa se prezinte obiectul de activitate a societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale. b) Durata societatii Se poate stabili fie un termen in cadrul caruia sa existe societatea sau se poate conveni ca durata societatii sa fie nelimitata. c) Capitalul social Trebuie precizat capitalul social subscris nevarsat si varsat, cu respectarea plafoanelor minime stabilite de lege. 4) Clauze privind conducerea si gestiunea societatii Asociatii trebuie sa stabileasca persoanele, din randul asociatilor sau din afara societatii, care vor administra si reprezenta societatea, cu precizarea puterilor ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. 5) Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor In cazul SNC, SCS si SRL, legea cere sa se stabileasca partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi (art. 7 din Legea 31/1990). In cazul SA si SCA, trebuie sa se prevada modul de distribuire a baneficiilor si de suportare a pierderilor (art. 8 din Legea 31/1990). 6) Clauze privind sediile secundare ale societatii Sediile secundare sunt unitati fara personalitate juridica ale societatii, care poarta denumirea de sucursale, agentii sau reprezentante. 7) Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii Trebuie sa se prevada clauze privind incetarea existentei societatii; cel mai adesea, asociatii reproduc dispozitiile legale sau fac trimitere la ele.

5

Cuprinsul statutului

Statutul dezvolta elementele contractului de societate, privind organizarea, conducerea si functionarea societatii: - modul de constituire si functionare a organelor de deliberare si administrare a societatii, - conditii de adoptare a hotararilor, - organele de control asupra gestiunii societatii, - intocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere, - repartizarea beneficiului. Titlurile sociale (parti sociale si actiuni) Capitalul social al unei societati este divizat in titluri sociale numite actiuni sau parti sociale, in functie de forma juridica a societatii comerciale. Actiunile si partile sociale sunt titluri de valoare ce ofera detinatorului dreptul de proprietate la averea societatii si dreptul sa participe la profitul societatii. Actiunile sunt hartii ce reprezinta titluri de valoare emise de o societate pt. constituirea, majorarea sau reducerea capitalului social. Notiunea de actiune este definita de existenta a doua elemente: dreptul de actionar ce exprima dreptul detinatorului asupra societatii emitente si acest drept este documentat prin certificat de actionar; actiunea, ca o unitate a dreptului actionarului, este o parte indivizibila de valoare egala din capitalul social al unitatii emitente. Caracteristicile unei actiuni pp. existenta unei societati emitente; da dreptul asupra unei parti din capitalul social; este negociabila, indiferent daca este cotata la bursa sau nu; poate fi rascumparata de societate; detinatorul actiunii se numeste actionar si poate fi persoana fizica sau juridica; actiunea este considerata ca o valoare de specula datorita sperantei ce o da actionarului intr-un plasament profitabil ; valoarea nominala minima este de 1.000 lei.

6

Statutul de actionar ii ofera acestuia o serie de drepturi: de a primi un certificat de actionar; de a dispune liber de actiuni, in sensul ca-si poate transfera dreptul de proprietar cand doreste, prin vanzare, mostenire, schimb sau donatie; de a incasa dividende; de control si informare asupra documentelor de sinteza ale societatii (balanta contabila, bilantul, contul de profit si pierdere); de mentionare a statutului de proprietar in cadrul societatii, in functie de marimea capitalului investit in societate. Clasificarea actiunilor 1) Din punct de vedere al titularului ce-l reprezinta si al modului de transfer 1.1.) Actiuni la purtator numele detinatorului nu este cunoscut si transferul se face la dorinta purtatorului. 1.2.) Actiuni nominative numele detinatorului este inscris intr-un registru special tinut in sediul societatii, numit Registrul actionarilor. Transferul acestui tip de actiuni se face prin mentionarea in Registrul actionarilor si el poate fi transfer de ordin care se face la decesul actionarului sau transfer de garantie care este intalnit la folosirea actiunii drept gaj. 2) Din punct de vedere al modului de plata a dividendelor 2.1) Actiuni comune sau ordinare dau drept de vot in AGA si dreptul de a incasa dividende variabile in functie de profitul societatii. 2.2) Actiuni privilegiate sau preferentiale nu dau drept de vot in AGA si dau drept la un dividend fix ce este platit inaintea dividendelor pt. actiunile ordinare.

Evaluarea actiunilor Evaluarea partilor sociale si a actiunilor corespunde, in fapt, cu evaluarea societatii comerciale. La constituire, valoarea societatii este egala cu valoarea capitalului social, respectiv cu suma tuturor actiunilor sau a partilor sociale la valoarea lor nominala. Un patrimoniu in miscare duce la modificarea valorii reale a capitalului, respectiv a valorii societatii. In aceste cazuri, valoarea actiunilor sau a partilor sociale este apreciata dupa mai multe criterii:-

-

piata pe care se negociaza valoarea actiunilor; patrimoniul societatii, ca ansamblu al performantelor trecute si acumulate;

7

-

imaginea societatii in fata tertilor; perspectivele pe termen mediu; modul in care societatea isi stapaneste tehnologia; calitatea personalului.

Tipuri de evaluari ale actiunilor Evaluare bursiera se face la valoarea bursiera care reprezinta valoarea ultimei cotatii. Cotatia este valoarea rezultata din raportul cerere-oferta. Valoarea bursiera a societatii = cotatia actiunii * nr. de actiuni1) 2)

Evaluare bazata pe elemente patrimoniale se face la valoarea matematica contabila (VMC). VMC este pretul la zi al actiunii.

capital propriu cap. soc + rezerve legale VMC = ------------------ = ----------------------------------nr. de actiuni nr. de actiuni VMC se mai numeste si valoare bilantiera.3)

Evaluare bazata pe rezultate are la baza valoarea determinata de capitalizarea profitului (acumularea profitului). Aceasta valoare poate fi valoare financiara care se refera la totalul actiunilor sau valoare de randament care se refera la o singura actiune.

Partile sociale sunt titluri de valoare ce nu sunt negociabile si pot fi cedate la valoarea lor nominala (valoarea inscrisa pe ele). Valoarea nominala minima a unei parti sociale este de 100.000 lei.

Titlurile de credit (obligatiuni)

Obligatiunile sunt titluri de valoare financiara negociabila. Ele confera detinatorului calitatea de creditor si ii dau dreptul de a incasa de la emitent o suma fixa, sub forma unei dobanzi platita periodic, iar la scadenta acesta isi redobandeste suma imprumutata. Emiterea de obligatiuni reprezinta o cale de finantare a marilor intreprinderi. Obligatiile sunt vandute publicului chiar de societatea emitenta sau prin intermediul unor institutii financiare specializate.

8

Titularul de patrimoniu care emite un astfel de imprumut se angajeaza sa ramburseze la termen sau esalonat ratele scadente si sa plateasca si dobanda aferenta. Caracteristicile obligatiunilor - sunt titluri de valoare cu venit fix pt. ca sunt purtatoare de aceeasi dobanda, indiferent de rezultatul activitatii unitatii emitente; - sunt rambursabile; - obligatiunile achitate nu mai pastreaza nici o datorie asupra unitatii emitente ; - obligatarii (creditorii care au subscris imprumutul) nu se pot amesteca in administrarea societatii; - obligatiunile din aceeasi emisiune au o valoare egala si acorda posesorilor drepturi egale.

Asemanari intre actiuni si obligatiuni 1) Sunt titluri de valoare tranzactionate pe piata financiara. 2) Sunt titluri negociabile. 3) Pot fi cotate la bursa. 4) Confera tuturor detinatorilor aceleasi drepturi, avnd o valoare identica (o actiune sau o obligatiune detinuta de o firma X la o firma Y ofera aceleasi drepturi ca o actiune sau o obligatiune detinuta de o firma Z la firma Y). 5) Sunt hrtii de valoare numite si titluri mobiliare. 6) Prin emiterea sau vnzarea lor, firma n cauza si procura mijloace banesti de care are nevoie pentru derularea diferitelor activitati. Deosebiri intre actiuni si obligatiuni 1) Emisiunea de actiuni este expresia majorarii sau reducerii capitalului social al unei firme, iar emisiunea de obligatiuni este expresia contractarii unor imprumuturi. 2) Emitentul de obligatiuni se angajeaza sa le rascumpere, rambursand astfel imprumutul si dobanda aferenta, ceea ce nu este cazul actiunilor. 3) Actiunea ordinara aduce un venit variabil numit dividend ce nu poate fi stabilit dinainte, ci la sfarsitul exercitiului financiar, dupa ce se cunoaste rezultatul exercitiului (dividendul se acorda numai in cazul in care se obtine profit), iar obligatiunea aduce un venit fix numit dobanda, ce se cunoaste dinainte de a achizitiona obligatiunea respectiva, dobanda ce se stabileste la emiterea si vanzarea obligatiunilor. 4) Cumparatorii de actiuni devin coproprietari (asociati) ai societatii care le-a emis si prin drept de vot in AGA pot influenta gestiunea societatii astfel: influenta nesemnificativa data de detinerea a sub 5 % din capitalul social; influenta notabila (semnificativa) - data de detinerea a peste 5 % din capitalul social;

9

pozitie de control peste 1/3 din capitalul social; pozitia dominanta peste 51 % din capitalul social;

Cumparatorii de obligatiuni devin creditori ai firmei care a emis obligatiunile si nu pot hotari asupra destinului societatii pentru ca nefiind proprietari nu pot participa la luarea deciziilor in AGA.

2. ECONOMIA DE PIATA CONTEMPORANA 2.1. Economia de schimb forma principala de organizare a activitatii economiceEconomia contemporana este, in general, o economie de schimb monetar care reprezinta o forma moderna a vietii economice, in care oamenii isi desfasoara activitatea in mod liber si autonom. Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agentii economici produc bunuri in vederea vanzarii lor, obtinand in schimbul lor alte bunuri necesare satisfacerii trebuintelor.

2.2. Caracteristicile economiei de schimb cu piata concurentiala-

-

-

-

specializarea agentilor economici economia de schimb are la baza diviziunea sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati ; autonomia si independenta agentilor economici aceasta trasatura presupune faptul ca agentii economici sunt abilitati cu dreptul de decizie, iar instrainarea bunurilor are la baza o contraprestatie economica echivalenta ; activitatea economica graviteaza in jurul pietei fiecare individ ajunge sa fie complet dependent de bunurile furnizate de altii, iar majoritatea covarsitoare a bunurilor este destinata schimburilor. Piata devine institutia centrala in jurul careia graviteaza viata economica, nici un individ nu se poate izola de aceasta datorita schimbului care are loc intre indivizi in cadrul pietei ; tranzactiile intre agentii economici sunt bilaterale de piata in cadrul economiei de schimb intre subiectii economici se deruleaza permanente tranzactii de bunuri sau de bani. Astfel, se disting tranzactiile unilaterale si cele bilaterale. Tranzactiile unilaterale reprezinta miscari univoce de bunuri (donatii, subventii, impozite, taxe). Tranzactiile bilaterale constau in miscari reciproce, biunivoce de bunuri intre doi agenti economici (vanzare-cumparare). bunurile imbraca forma de marfa marfa este orice bun economic care este supus vanzarii, respectiv cumpararii

2.3. Piata continut, functii generale, clasificare

10

Piata este locul de intalnire dintre oferta vanzatorilor si cererea cumparatorilor. Astfel, oferta vanzatorilor este forma de manifestare a productiei in conditiile economiei de schimb, iar cererea cumparatorilor exprima nevoile umane. Functiile generale ale pietei sunt: - verifica concordanta sau neconcordanta dintre volumul, structura si calitatea bunurilor oferite cu componentele si calitatea bunurilor cerute, respectiv necesare; - ofera informatii obiective si rapide tuturor agentilor economici piata apare ca un asamblu de mijloace de comunicatii prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc despre ceea ce ei au, despre ceea ce ei au nevoie, despre preturile pe care le cer si pe care le propun pentru ca tranzactiile dintre ei sa se incheie Criterii de clasificare a pietei 1) Dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectul tranzactiilor a) piata satisfactorilor bunuri corporale de folosinta zilnica, indelungata, servicii de consum personal b) piata prodfactorilor piata muncii, piata resurselor naturale, piata capitalului 2) Dupa forma obiectelor schimbate a) piata omogena - uniforma b) piata eterogena - diversificata 3) Dupa existenta sau inexistenta bunurilor in momentul tranzactiei a) piata reala reprezentata prin cererea si oferta de bunuri de consum, prin factorii de productie b) piata fictiva reprezentata prin cererea si oferta de titluri de proprietate 4) Dupa locul desfasurarii relatiilor de schimb a) piata locala b) piata regionala c) piata nationala d) piata internationala 5) In functie de raportul dintre cererea si oferta unui bun a) piata vanzatorului (absorbtia) b) piata cumparatorului (presiunea) 6) Dupa gradul de cunoastere a mediului economic de catre subiectii pietei a) piata transparenta participantii cunosc efectiv factorii pietei b) piata caracterizata prin opacitate agentii pietei nu sunt informati asupra mecanismului ei

CAPITOLUL 2 BAZELE CONTABILITATII1. PATRIMONIUL 1.1. Definie si structuraObiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul unei unitati organizationale.

11

Bunurile materiale si banesti aduse de fiecare din asociati drept aport, precum si acelea pe care societatea le dobandeste ulterior formeaza impreuna patrimoniul societatii comerciale. Literatura de specialitate a dat notiunii de patrimoniu 3 conceptii: una juridica, una economica si una economico- juridica: 1) Din punct de vedere juridic, patrimoniul reprezinta toate drepturile si obligatiile cu continut ec. ale unui subiect de drept. 2) Din punct de vedere economic, patrimoniul reprezinta totalitatea bunurilor economice apreciabile in bani, inclusiv rezultatul folosirii lor, bunuri ce apartin unei persoane juridice sau fizice care satisface acte de comert. 3) Prin asocierea celor doua conceptii s-a ajuns la definirea ec.-jur. a patrimoniului. Astfel, patrimoniul este format din ansamblul bunurilor corporale si necorporale, a drepturilor si a obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat. Patrimoniul este atasat unei persoane juridice sau fizice care desfasoara acte de comert, persoana numita titular de patrimoniu. Ecuatia fundamentala a patrimoniului apare sub forma: Bunuri economice = drepturi + obligatii

PATRIMONIU

Bunuri economice ca obiecte de drepturi si obligatii exprimabile in bani

PERSOANA FIZICA SAU JURIDICA

Drepturi si obligatii exprimabile in bani

A A = ACTIVUL, P = PASIVUL

P

Activul formeaza realitatea (substanta materiala a patrimoniului) si are o determinare existentiala si una economica. Determinarea existentiala consta in faptul ca bunurile au o forma concreta ca structura si apar ca bunuri materiale sau corporale si ca bunuri nemateriale sau necorporale. Ex. de bunuri corporale: imobile, masini, marfuri, materiale, numerar. Ex. de bunuri necorporale: creante, brevete, concesiuni, marci.

12

Determinarea economica se exprima prin utilitatea si valoarea bunurilor. Utilitatea reprezinta capacitatea de a satisface o nevoie. Valoarea reprezinta calitatea ce se manifesta prin faptul ca bunurile se prezinta ca marfa sau sunt exprimate in bani. Pasivul exprima raportul de proprietate in cadrul careia se procura si se gestioneaza bunurile. Drepturile se intalnesc atunci cand titularul de patrimoniu este proprietar si nu trebuie sa acorde nici un echivalent valoric pt. bunurile aflate in posesia sa. Obligatiile sunt intalnite in cazul cand, pt. bunurile componente ale patrimoniului, titularul tb. sa indeplineasca o anumita prestatie sau sa dea un echivalent valoric. Acest patrimoniu, privit ca un tot unitar, este reflectat si reprezentat in contabilitate sub dublu aspect. Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului constituie o trasatura esentiala, de baza ce determina continutul metodei contabilitatii. Ea poate fi reprezentata sintetic sub forma aceleasi ecuatii: Bunuri economice = drepturi + obligatii Ecuatia generala a patrimoniului este : Activul patrimonial = Pasivul patrimonial In concluzie, drepturile si obligatiile (pasivul) patrimoniului explica provenienta bunurilor economice (activul). Ecuatia dublei reprezentari reflecta numai situatia patrimoniului societatii la un moment dat, dar pentru analiza activitatii mai este necesara si cunoasterea situatiei rezultatului activitatii la un moment dat. Aceasta situatie poate fi cunoscuta prin intermediul cheltuielilor si al veniturilor. Prin compararea cheltuielilor si a vanzarilor se determina rezultatul final. Daca veniturile > cheltuielile, rezultatul imbraca forma de profit. Daca veniturile < cheltuielile, rezultatul imbraca forma de pierdere. Ca urmare, ecuatia rezultatului apare sub forma: cheltuieli +/ - rezultat = venituri Prin reunirea celor doua ecuatii, cea a situatiei patrimoniului si cea a rezultatului, se poate scrie egalitatea fundamentala a contabilitatii. Activ + Cheltuieli = Pasiv + Venituri - ecuatia dublei reprezentari

1.2. Inventarierea patrimoniului

13

Unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceperea activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii. Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ si valoric sau numai valoric, la data la care acestea se efectueaza. La inceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul in natura adus la capitalul social. Etapele desfasurarii inventarierii 1) 2) 3) 4) stabilirea perioadei in care se face inventarierea; organizarea si numirea persoanelor imputernicite sa faca inventarierea; efectuarea faptica a inventarierii; determinarea rezultatelor inventarierii.

Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si pe categorii de bunuri se inscriu in liste de inventariere. Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere in care se inscriu: - perioada si gestiunile inventariate; - persoanele care au efectuat inventarierea; - plusurile sau minusurile constatate; - valorificarea rezultatelor inventarierii; - constituirea si actualizarea provizioanelor.

2. CONTABILITATEA DISCIPLINA A STIINTELOR ECONOMICE 2.1. Metoda contabilitatiiContabilitatea, ca orice disciplina stiintifica, are o metoda specifica de lucru pentru analizarea obiectului ei de studiu (patrimoniul). Metoda contabilitatii se numeste partida dubla si ea stabileste modul de studiu si de cercetare a patrimoniului, arata si mijloacele si procedeele care trebuie utilizate pentru realizarea sarcinilor contabilitatii. Partida dubla consta in abordarea globala si structurala, periodica si continua a miscarilor de valori economice separate patrimonial, ca un sistem ce este echilibrat in permanenta (A = P). Elementele patrimoniului unitatii economice se afla intr-o continua miscare si transformare, ramanand totusi intr-un echilibru permanent in cadrul unitatii respective. Acest echilibru este evidentiat in contabilitate prin dubla inregistrare. Dubla inregistrare este determinata, in primul rand, de dubla reprezentare, prin faptul ca, in timpul miscarii si transformarii lor, elementele patrimoniului nu inceteaza a fi privite sub dublul lor aspect, adica al destinatiei economice (bunuri economice) si al provenientei (surse de finantare).

14

In al doilea rand, dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuitului economic genereaza operatii economice si financiare de iesire dintr-o faza si de intrare in alta, de transformare dintr-o forma in alta, dintro stare in alta, de trecere dintr-un loc de gestiune in altul. Astfel, bunurile sub forma de materii prime si materiale consumabile se transforma in semifabricate => produse finite =>marfa => disponibilitati banesti. Atat dubla reprezentare, cat si dubla inregistrare, ca trasaturi esentiale ale metodei contabile, sunt specifice numai acesteia, fara a se mai intalni la alte dicipline economice.

2.2. Principiile si regulile partidei duble1) Principiul de gestionare Patrimoniul, luat in totalitatea sa, este reprezentat ca o entitate gestionara sau ca un ansamblu inchis. Patrimoniul este un ansamblu intern de schimb intre cele doua laturi ale sale, respectiv bunuri economice, pe de o parte, si drepturi si obligatii, pe de alta parte. Patrimoniul este gospodarit si administrat de un singur titular de patrimoniu. Ex: Aprovizionarea cu materii prime de la furnizor se inregistreaza atat in contabilitatea furnizorului, cat si in contabilitatea beneficiarului, dar la fiecare dintre ei intalnim alte modificari structurale. 2) Principiul periodizarii si continuitatii Se pp. ca unitatile patrimoniale au o durata de viata nedefinita. Evolutia situatiei financiare si a rezultatelor obtinute este impartita in perioade numite exercitii financiare. Fiecare ciclu contabil incepe cu starea initiala a elementului patrimonial la care se aduna intrarile (cresterile) intervenite si se scad iesirile (micsorarile), rezultand astfel starea finala care devine stare initiala pt. exercitiul financiar urmator. Stare initiala + Intrari Iesiri = Stare finala De regula, exercitiul financiar este un an calendaristic si incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand exercitiul financiar incepe la data inmatricularii societatii la Registrul Comertului. Exercitiul financiar este oglindit in documentul contabil de sinteza numit bilant.

15

3) Principiul dublei reprezentari Este fundamental pt. metoda contabilitatii. Potrivit acestui principiu, relatia dintre structura patrimoniului, la un moment dat, precum si miscarile de valori economice intervenite in masa patrimoniului sunt evidentiate intr-un raport de echivalenta, ca o ecuatie valorica intre 2 termeni: Destinatie = Provenienta Investitie = Finantare Activ = Pasiv 4) Principiul inregistrarii cronologice si sistematice Inregistrarea cronologica consta in ordonarea succesiva, in timp, a operatiilor economice si financiare. Inregistrarea sistematica consta in gruparea dupa un anumit sistem pe elementele si structurile componente ale patrimoniului. Operatiile contabile se trec in jurnale, asigurand analiza contabila, pe baza de documente justificative, a modificarilor intervenite in masa patrimoniului. 5) Principiul inregistrarii analitice si sintetice Inregistrarea analitica pp. individualizarea patrimoniului pe partile sale componente, in scopul cunoasterii trasaturilor specifice. Inregistrarea sintetica pleaca de la trasaturile comune si generale ale elementelor patrimoniale. Acest principiu asigura o cunoastere a patrimoniuului de la parte la intreg.

2.3. Procedeele partidei duble1) Documentatia Este procedeul cu ajutorul caruia se observa, se culeg si se inregistreaza individual, in scris, la locul si momentul producerii lor, operatiile ec. si fin. intervenite. Prin documente si prin culegerea datelor se asigura datele primare de intrare in sistemul contabil, date care vor fi prelucrate, in vederea obtinerii documentului contabil de sinteza privind situatia patrimoniului (bilantul) si a documentului contabil de sinteza privind rezultatul (contul de profit si pierdere). 2) Evaluarea Este procedeul prin care se realizeaza masurarea in etalon monetar a elementelor patrimoniale si a operatiilor la care acestea participa. Ea da posibilitatea sintetizarii si integrarii informatiilor contabile, atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul economiei nationale. 3) Calculatia Este un ansamblu de operatii si algoritmi matematici cu ajutorul carora se determina marimea costurilor si a rezultatelor obtinute. 4) Inventarierea

16

Consta in masurarea si aprecierea valorii tuturor elementelor de activ si de pasiv si asigura caracterul real al cunoasterii contabile 5) Analiza Prin intermediul ei se interpreteaza in mod analitic si se valorifica informatia contabila. Se explica acele cauze care au dus la rezultate pozitive sau negative si se stabilesc masurile sau strategiile care sa conduca, in etapele urmatoare, la rezultate favorabile 6) Contul si sistemul de conturi Prin intermediul lor se realizeaza inregistrarea si evidentierea cronologica, gruparea, sistematizarea si calculul miscarilor si starii patrimoniului. Fiecarui element patrimonial i se asociaza cate un cont contabil care arata starea, relatia si miscarea elementului respectiv. 7) Balanta contabila Se mai numeste si balanta de verificare. Prin intermediul ei se realizeaza: a) centralizarea datelor din conturile folosite pt. inregistrarea operatiilor economice si financiare; b) verificarea exactitatii acestor inregistrari prin sistemul de egalitati, obtinut pe baza dublei inregistrari (debit = credit). 8) Bilantul Prin intermediul lui se inchide procesul cunoasterii contabile la nivelul unui agent economic. El asigura sintetizarea si centralizarea datelor, stabilirea rezultatelor obtinute si arata care este situatia patrimoniului la sf. exercitiului financiar, in raportul cu inceputul sau. Din sistemul de procedee prezentat, contul contabil, balanta contabila si bilantul sunt specifice metodei contabile.

2.4. Principiile generale ale contabilitatii1)

Principiul prudentei potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior. Principiul permanentei metodelor conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Principiul continuitatii activitatii potrivit caruia se pp. ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii. Principiul independentei exercitiului pp. delimitarea in timp a veniturilor si a cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera.

2)

3)

4)

17

5)

Principiul intangibilitatii - bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar tb. sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar anterior. Principiul necompensarii potrivit caruia elementele de activ si de pasiv tb. sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de profit si pierdere. 7) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si a tranzactiilor, nu numai forma lor juridica. 8) Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv in vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv. 9) Principiul pragului de semnificatie orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare; elementele cu valori nesemnifi cative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate, nefiind necesara prezentarea lor separata.

6)

3. EXPERTII CONTABILI, CONTABILII AUTORIZATI, ADMINISTRATORII, CENZORII, REGIA AUTONOMA 3.1. Expertii contabili si contabilii autorizatiProfesia de expert contabil este definita de normele legale, astfel: Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii ec.fin. si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatii comerciale si de a verifica legalitatea situatiilor financiare. Expertul contabil poate, de asemenea, sa organizeze si sa conduca contabilitatea societatilor comerciale si sa analizeze, prin procedee specifice contabilitatii, situatia ec., financiara si fiscala a acestora. (Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati). Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi situatiile financiare. Calitatea de expert contabil si cea de contabil autorizat se dobandesc prin examen. Expertii contabili si contabilii autorizati pot sa-si desfasoare activitatea ca salariati in compartimentele financiar contabile ale diferitelor tipuri de intreprinderi si institutii, ca profesionisti independenti (persoane autorizate sa desfasoare independent o activitate ec.) si ca angajati in societatile comerciale de expertiza contabila. Activitatile de expert contabil si de contabil autorizat pot fi exercitate numai de persoanele fizice si juridice care sunt membre ale Corpului Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati din Romania (C.E.C.C.A.R.).

18

Expertul contabil poate executa pt. persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari: - tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si certifica situatiile financiare; - acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii; - efectueaza analize ec.fin. si evaluari patrimoniale; - efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fiz. sau jur.; - executa alte lucrari cu caracter fin.-contabil, fiscal, de organizare administrativa si informatica; - indeplineste atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale. Contabilul autorizat poate executa pt. persoanele fiz. si jur. urmatoarele lucrari: - tine contabilitatea operatiilor ec.-fin.; - intocmeste situatiile financiare; - contabilul autorizat cu studii superioare poate sa verifice si sa certifice situatiile financiare si sa indeplineasca obligatiile legale pt. cenzorii de la societatile comerciale. Pt. actiunile lor, expertii contabili si contabilii autorizati raspund disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz.

3.2. AdministratoriiAdministratorul poate fi persoana fizica sau juridica. In cazul in care o persoana juridica a dobandit calitatea de administrator al unei societati, ea trebuie sa-si desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica prin care sa-si indeplineasca functia. Persoana fizica desemnata ca reprezentant al administratorului persoana juridica trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii si are obligatiile si raspunderile pe care legea le instituie pt. administratorul pers. fizica. Indiferent de forma juridica a societatii comerciale, administratorul poate fi asociat sau neasociat. In cazul societatilor in comandita, calitatea de administrator o pot avea numai asociatii comanditati. Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori. Atunci cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membrii alesi dintre administratori. Presedintele consiliului de administratie este si director general sau director al societatii, in care calitate conduce si comitetul de directie. O persoana nu poate functiona in mai mult de trei consilii de administratie concomitent. Administratorii sunt desemnati la constituirea societatii si sunt stabiliti in actul constitutiv sau, ulterior, de catre adunarea generala. In ceea ce priveste societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni, legea prevede ca fiecare persoana care este administrator trebuie sa depuna o garantie baneasca pt. administratia sa. Scopul depunerii garantiei este acela de a asigura posibilitatea despagubirii societatii, in cazul in care aceasta ar fi prejudiciata prin actele administratorului. Legea prevede faptul ca garantia depusa nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. Garantia se va restitui la incetarea functiei administratorului.

19

Obligatiile administratorului sunt: - de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii; - de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii; - de a administra societatea, adica de a face toate operatiile cerute pt. indeplinirea obiectului societatii; - de a urmari efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate; - de a tine corect registrele cerute de lege; - de a lua parte la toate adunarile societatii si la consiliile de administratie; - de a aduce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor; - de a indeplini indatoririle prevazute de actul constitutiv, precum si indatoririle stabilite de lege.

3.3. CenzoriiNotiunea de cenzori se intalneste numai in cadrul SA, SCA si SRL. Astfel, in cadrul SA si SCA, controlul asupra actelor si operatiilor administratorilor se exercita de catre cenzori. Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti (inlocuitori), daca prin contractul de societate sau statut nu se prevede un nr. mai mare. In toate cazurile, nr. cenzorilor tb. sa fie impar. Cenzorii se aleg la inceput de adunarea constitutiva, ulterior ei sunt alesi de adunarea generala ordinara (se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 3 luni de la incheierea ex. fin). Durata mandatului lor este de 3 ani si ei pot fi realesi. Intinderea si efectele raspunderii lor sunt determinate de regulile mandatului. Cenzorii tb. sa-si exercite personal mandatul lor. Cel putin unul din ei tb. sa fie contabil autorizat sau expert contabil. La societatea in care statul detine cel putin 20 % din capitalul social, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul Finantelor. Cenzorii tb sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili. Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, stabilita prin statut sau de catre AGA. Cenzorii au dreptul sa obtina lunar de la administratori o situatie despre mersul activitatii societ. si au drept sa participe la sedintele consiliului de administratie, dar fara drept de vot. In caz de moarte, incetare sau renuntare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai in varsta il inlocuieste. In cazul SRL, va exista un cenzor si un supleant si daca exista mai multi, nr. lor tb. sa fie impar. Unul dintre cenzori tb. sa fie contabil autorizat. Cenzorii tb. sa fie asociati, cu exceptia cenzorului contabil care poate fi si neasociat. In cazul in care nr. de asociati este mai mic de 15, alegerea cenzorilor este facultativa. Daca exista mai mult de 15 asociati, alegerea lor devine obligatorie. Cenzorii sunt alesi de catre Adunarea asociatilor. In cazul in care nu exista cenzori, controlul gestiunii se poate face de catre asociati. Fiecare dintre asociati care nu este administrator va exercita dreptul de control. Cenzorii sunt obligati: - sa supravegheze gestiunea societatii; - sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite; - sa verifice daca registrele societ. sunt regulat tinute; - sa prezinte un raport AGA ii asupra constatarilor facute;

20

-

sa aduca la cunostinta administratorilor neregularitatile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actelor constitutive ale societatii. Cenzorii raspund solidar pt. nerespectarea obligatiilor prevazute de lege.

3.4. Regia autonomaRA are ca obiect exploatarea si valorificarea bunurilor aflate in proprietatea statutului Fiind unitate a statului, capitalul RA este pus la dispozitie de catre stat sau Prefectura care au drept de control asupra activitatii acesteia RA se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale ec. nat. (industria de armament, energetica, mine si gaze, posta, comunicatii, transporturi). Este o unitate economica ale carei venituri si cheltuieli sunt incluse in bugetul de stat. Anual, regia autonoma intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul si contul de profit si pierdere. Din venitul realizat, dupa acoperirea cheltuielilor, regia autonoma isi constituie fonduri de rezerva, de dezvoltare, social- cultural, sportiv, fond de reciclare si cointeresare a personalului. Pt. acoperirea eventualelor pierderi, RA poate obtine de la bugetul de stat sau bugetul local diferite subventii. Conducerea regiei autonome este asigurata de un Consiliu de administratie format din 7 pana la 15 persoane din care una este directorul general. Consiliul de administratie isi desfasoara activitatea in conformitate cu propriul sau regulament de organizare si functionare si hotaraste in toate problemele privind activitatea regiei autonome. .

4. Sectiunile contabilitatii 4.1 Contabilitatea operatiilor de capitalConturile de capitaluri cuprind totalitatea surselor de finantare aflate la dispozitia unitatii patrimoniale si sunt formate din: 1) Capital propriu 2) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalului propriu 3) nprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai mare de un an 1) Capitalul propriu Este compus din:

21

a) Capital social Este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale, respectiv cu valoarea aportului in natura sau in numerar. El se prezinta sub forma de: a1) capital subscris nevarsat - capitalul pe care proprietarii societatii s-au angajat sa-l puna la dispozitia acesteia; a2) capital subscris varsat - partea din capitalul subscris care a fost fizic pusa la dispozitia societatii de catre proprietari (varsat in contul societatii) Operatii privind modificarea capitalului social Modificarea capitalului social se face atunci cand evenimente exceptionale in viata societatii sau a mediului ec. impun acest lucru sau cand aceasta operatie devine o conditie de realizare a scopurilor societatii. Modificarea se face pe baza hotararii AGA si este supusa instantelor judecatoresti si formelor de publicare in MO. Modificarea capitalului social consta in majorarea, reducerea si reintragirea acestuia. 1) Modificari privind majorarea capitalului social 1.1) Majorarea capitalului social prin aport in numerar Motivul cresterii procurarea de noi surse de finantare a investitiilor; - pt. intarirea situatiei financiare Realizare concreta se emit actiuni noi care se vor vinde pe piata la un pret de vanzare numit pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune 1.2) Majorarea capitalului social prin aport in natura Motivul cresterii integrarea actiunilor aduse ca aport la capitalul social Realizare concreta se emit actiuni noi a caror valoare teoretica este apropiata de valoarea activului adus ca aport. Pretul de emisiune = valoare nominala + prima de aport 1.3) Majorarea capitalului social prin operatiuni interne (incorporarea primelor de emisiune la capitalul social, incorporarea rezervelor din reevaluare la capitalul social, incorporarea profitului la capitalul social) Motivul cresterii - fondurile proprii devin indisponibile, - credibilitatea fin. a societatii Realizare concreta se emit actiuni noi care vor fi repartizate, in mod gratuit, vechilor actionari 1.4) Majorarea capitalului social prin conversia unui angajament financiar in capitalul social Motivul cresterii anularea sau reducerea unor datorii fara a se apela la trezorerie

22

Realizare concreta emiterea de actiuni la o valoare apropiata de cea a datoriilor si la un pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune Conditie obligatarii tb. sa doreasca sa devina actionari 1.5) Dubla crestere simultana a capitalului social este o combinatie intre 1.1) si 1.3) Realizare concreta - In faza I se aduce un aport in numerar prin emiterea de actiuni noi care vor fi vandute pe piata la un pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune. In faza a II-a are loc incorporarea primei de emisiune rezultata din faza I, prin emiterea de actiuni noi care vor fi impartite in mod gratuit actionarilor. 2) Modificari privind reducerea capitalului social 2.1) Anularea sau compensarea pierderilor exercitiilor anterioare sau a celui recent incheiat Motivul reducerii pierderile nu pot fi acoperite pe alta cale Realizare concreta se reduce nr. de actiuni sau se reduce valoarea nominala a acestora Observatie: Reducerea valorii nominale a actiunilor sau reducerea capitalului social nu se poate face sub valoarea minima legala (val. nominala min. a unei actiuni este de 1.000 lei, iar capitalul social minim este de 25 mil. lei). 2.2) Rambursarea capitalului social catre actionari Motivul reducerii - retragerea unor actionari Realizare concreta - reducerea valorii nominale a actiunilor sau reducerea nr. de actiuni sau rascumpararea actiunilor la bursa de catre societate si anularea lor. 3) Modificari privind reintregirea capitalului social 3.1) Caz particular de acoperire a pierderilor prin cresterea si micsorarea capitalului social Operatia se evidentiaza in doua etape: a) majorarea capitalului social fie prin emiterea de actiuni ca aport in numerar sau prin incorporarea rezervelor; b) reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor; Aceasta operatie este cunoscuta sub denumirea de miscarea acordeonului. b) Prime de capital Reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune, de fuziune sau de aport si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale. Sunt utilizate pt. majorarea rezervelor si pt. acoperirea cheltuielilor ocazionate de vanzarea de actiuni. Primele de capital sunt reprezentate de: b1) prime de emisiune b2) prime de fuziune b3) prime de aport

23

b4) prime de conversie a obligatiunilor in actiuni prima de emisiune = valoare de emisiune valoare nominala prima de fuziune = valoarea bunurilor primite prin fuziune suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante prima de aport = valoare de aport capital social dupa emisiune prima de conversie = valoare de rambursare a obligatiunii valoarea nominala a actiunii in urma realizarii op. de conversie c) Rezerve din reevaluare Reprezinta plusuri de valori economice create prin reevaluarea activelor, de regula a imobilizarilor corporale si financiare. Rezervele din reevaluare apar numai in cazul in care cresterea de valoare fata de valoarea anterioara este apreciata ca sigura si durabila. Rezerva din reevaluare modifica valoarea contabila a imobilizarii si este utilizata pt. cresterea capitalului si a rezervelor. d) Rezerve Sunt reprezentate de: d1) rezerve legale d2) rezerve statutare sau contractuale d3) rezerve pt. actiuni proprii d4) alte rezerve Rezervele legale se constituie anual din profitul brut al exercitiului financiar in procent de 5%, dar sa nu depaseasca 20% din capitalul social sau din primele de capital, fiind destinate protejarii capitalului in cazul in care exercitiul financiar se incheie cu pierderi. Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al societatii, conform prevederilor din statut si sunt folosite pentru acoperirea pierderilor. Rezervele pt. actiuni proprii se constituie potrivit legii. Alte rezerve se constituie pe baza hotararii AGA din profitul net al exercitiului financiar, din prime de capital si din rezerve din reevaluare. Se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor din rascumpararea propriilor actiuni, sau in cazul operatiilor de micsorare a capitalului social. e) Rezultatul reportat Poate imbraca urmatoarele doua forme : e1) profit nerepartizat profitul obtinut intr-un exercitiu financiar, a carui repartizare a fost amanata de catre AGA ; e2) pierdere neacoperita pierderea care nu a fost acoperita in exercitiul in care s-a constatat si urmeaza sa fie acoperita intr-o perioada viitoare. f) Rezultatul exercitiului Poate fi : f1) profit f2) pierdere

24

g) Subventii pentru investitii Sunt sume obtinute de la buget sau din alte surse nerambursabile, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate (ex : subventii pt echipament) sau pt a finanta actiuni pe termen lung (ex: prime de dezvoltare pt intreprinderi care creaza noi locuri de munca). 2) Provizioane pt riscuri si cheltuieli asimilate capitalului propriu Sunt constituite in conditiile aplicarii principiului prudentei pe feluri de provizioane, in functie de natura, scopul sau obiectul pt care au fost create. Un provizion pentru riscuri si cheltuieli va fi inregistrat daca sunt indeplinite cumulativ uramatoarele conditii: - exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior - exista posibilitatea efectuarii unei plati pentru acoperirea obligatiei respective - suma poate fi estimata Cazurile tipice pt. constituirea provizioanelor sunt: litigii, amenzi, penalitati, garantii acordate clientilor (ch. privind service-ul in per. de garantie).

3) Imprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai mare de 1 an Acestea sunt concretizate in: - imprumuturi din emisiuni de obligatiuni - credite bancare pe termen lung - alte imprumuturi si datorii asimilate - datorii ce privesc imobilizarile financiare - dobanzile aferente acestor imprumuturi Contabilitatea operatiilor de capital se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa I numita conturi de capitaluri.

4.2. Contabilitatea imobilizarilorImobilizarile se mai numesc si active imobilizate sau active pe termen lung si constituie suportul tehnico-material al activitatii unei unitati patrimoniale. Imobilizarile cuprind bunuri economice de investitii a caror utilizare este mai mare de un an. Imobilizarile isi mentin val de intrebuintare si participa in mod repetat la circuitul economic si nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima lor utilizare. Clasificarea imobilizarilor

25

I. Dupa structura lor a) Imobilizari necorporale b) Imobilizari corporale c) Imobilizari financiare II. Dupa natura lor a) de natura financiara (Imobilizari financiare) b) de natura nefinanciara (Imobilizari corporale si necorporale) Imobilizarile necorporale Sunt denumite si active intangibile si cuprind acele valori economice de investitii care nu imbraca forma concreta de bunuri materiale. Sunt reprezentate de: a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii unitatii patrimoniale. Ele sunt reprezentate de taxe si alte chelt de inmatriculare a soc, chelt privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, chelt cu prostectarea pietei si de publicitate. b) Cheltuieli de dezvoltare - sunt cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de dezvoltare a unitatii patrimoniale (ex: proiecte de dezvoltare pt diversificarea gamei sortimentale de produse). c) Concesiunea se refera la contractul prin care o parte numita concedent cedeaza contraplata unei alte parti numita concesionar, pe o perioada determinata, dreptul de exploatare a unor bunuri sau de executare a unei activitati. Brevetul este un titlu care da inventatorului unui produs sau al unui procedeu, monopolul de exploatare pe o perioada de timp. Licenta este un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza, contra plata, unei alte persoane, dreptul de a folosi sau valorifica inventia brevetata. Marca se refera la pseudonime, forma caracteristica a produsului, etichete, aspecte exterioare, embleme, timbre, combinatii sau dispozitii de culori, schite. d) Fondul comercial (engl.goodwill) este format din acele elemente care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului economic al unei unitati (ex: clientela, reputatia, vadul comercial). e) Alte imobilizari necorporale se refera la programele informatice pe care societatea le creeaza sau le achizitioneaza de la furnizori. Imobilizarile corporale Sunt denumite si active tangibile si cuprind acele bunuri de folosinta indelungata, durabile in activul unei unitati. Ele constituie acea componenta a unitatii economice care defineste capacitatea tehnica sau de productie si potentialul de a crea venituri in functie de obiectul de activitate. Sunt reprezentate de: a) Terenuri care, la randul lor, pot fi: a1) Terenuri agricole si silvice

26

a2) Terenuri fara constructii a3) Terenuri cu zacaminte a4) Terenuri cu constructii b) Mijloace fixe Mijlocul fix reprezinta obiectul singular sau complexul de obiecte care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii : - are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita de lege (in prezent = 1.800 ron) - are o durata normala de utilizare mai mare de 1 an Clasificarea mijloacelor fixe I) Dupa apartenenta 1. Mijloace fixe proprii (numite active bilantiere) 2. Mijloace fixe inchiriate (sunt elemente extrapatrimoniale sau extrabilantiere) II) Dupa structura materiala si destinatia economica 1. Constructii 2. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 3. Mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale Evaluarea mijloacelor fixe 1. 2. 3. 4.

se realizeaza in 4 momente carora le corespund 4 valori:

Evaluare la data intrarii in folosinta - acesteia ii corespunde valoarea de intrare Evaluare la inventar - valoarea la inventar Evaluare la inchiderea exercitiului financiar - valoarea la inchiderea ex financiar Evaluare la iesirea din patrimoniu - valoarea la iesire

1. Valoarea la intrare se mai numeste si valoare contabila si poate fi reprez de: 1.1) Costul de achizitie pt. bunuri ec. procurate cu titlu oneros, pe baza de factura. 1 1.2) Costul de productie pt. bunuri ec. produse de unitate. 2 1.3) Valoarea de utilitate pt. bunuri ec. obtinute cu titlu gratuit. 1.4) Valoare de aport pt. bunuri ec. aduse ca aport la capitalul social 2.Valoarea la inventar este reprez de valoarea actuala si ea se stabileste in functie de pretul pietei si de utillitatea bunurilor in unitate. Val la inventar = val neta contabila = val contabila amortizare Evaluarea activelor la inventar se face individual pt fiecare obiect de evidenta contabila.

27

3.Valoarea la inchiderea exercitiului financiar se mai numeste si val bilantiera. La finele ex fin, val de intrare se compara cu val actuala sau de utilitate stabilita cu ocazia inventarului. In urma acestei comparari => 2 situatii: a) constatarea unor plusuri de valoare intre val la inventar si val contabila b) constatarea unor minusuri de valoare intre val la inventar si val contabil 4. Valoarea la iesire trebuie sa fie egala cu val la intrare (val contabila). Iesirea bun. din gestiune poate fi cauzata de: scoaterea din functiune la sfarsitul perioadei de utilizare constatarea unor minusuri in gestiune cu ocazia inventarierii scoaterea din folosinta ca urmare a situatiei de forta majora (calamitati naturale) vanzarea bunurilor respective cedarea cu titlu gratuit sub forma de donatie sau subventie Amortizarea mijloacelor fixe Amortizarea este procesul de recuperare treptata a cheltuielilor facute cu achizitionarea mijlocului fix respectiv. Mijloacele fixe se uzeaza n timpul utilizarii lor n proc de prod. Valoarea acestei uzuri se transmite treptat asupra produselor la a caror realizare au contribuit mijl. fixe. Amortizarea este legata de valoarea de intrare a mijloacelor fixe si de transferul treptat al acesteia n cheltuieli de exploatare. Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza ncepand cu luna urmatoare punerii n functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare. Exista 3 metode de calcul al amortizarii: 1) Metoda amortizarii liniare se realizeaza prin includerea uniforma in chelt de exploatare a unei sume fixe stabilita proportional cu durata normala de functionare a mijl. fix. Se calculeaza prin 2 procedee: valoare contabila a) Amortizare anuala = ---------------------------------durata normala de functionare amortizare anuala Amortizare lunara = ------------------------------12 luni b) Amortizare anuala = cota de amortizare x valoare contabila 100 Cota de amorizare liniara = ----------------------------------------durata normala de functionare (exprimata in procente)

28

2) Metoda amortizarii degresive consta in multiplicarea cotei de amortizare liniara cu unul din urmatorii coeficienti si obtinerea unei cote de amortizare degresive, pt. primul an de functionare. - 1,5 pt mijl. fixe cu durata normala de functionare cuprinsa ntre 2 si 5 ani - 2 5 si 10 ani - 2,5 peste 10 ani Pt. urmatorii ani, amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare degresive la valoarea ramasa de amortizat. In momentul in care nivelul amortizarii obtinuta prin inmultirea cotei de amortizare degresive cu valoarea ramasa de amortizat este mai mic sau egal cu amortizarea anuala obtinuta prin raportarea valorii ramase de amortizat la numarul anilor ramasi de functionare, atunci se va lua in calcul valoarea rezultata din raportarea valorii ramase de amortizat la numarul anilor de functionare ramasi. 3) Metoda amortizarii accelerate consta in includerea in primul an de functionare, n chelt de exploatare, a unei amortizari de pana la 50 % din valoarea de intrare a mijl. fix. Amortizarea anuala pt. exercitiile fin. urmatoare este calculata la valoarea ramasa de amortizat dupa metoda liniara, prin raportare la nr anilor de utilizare ramasi.

Exemple de calcul al amortizarii Un mijloc fix are o valoare contabila de 50.000.000 lei si are o durata normala de functionare de 5 ani. Sa se calculeze amortizarea mijlocului fix prin intermediul fiecarei metode. 1) Amortizarea liniara Amortizare liniara = Valoare contabila = 50.000.000 = 10.000.000 anuala durata normala de functionare 5 sau Cota anuala de = 100 = 100 = 20% = 0,2 amortizare durata normala de functionare 5 Amortizarea anuala liniara = cota anuala de amortizare * valoarea contabila = 0,2 * 50.000.000 = 10.000.000 Amortizarea lunara = amortizarea anuala = 10.000.000 12 luni 12 luni = 833.333

Cota lunara de amortizare = cota anuala a amortizarii = 20% = 1,66% 12 luni 12 luni

29

Amortizarea lunara = cota lunara a amortizarii * valoare contabila = 1,66 % * 50.000.000 = 833.333 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 5 Amortizarea calculata 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 2) Amortizarea degresiva Cota de amortizare in regim degresiv = cota de amortizare in regim liniar *1,5 = = 20% * 1,5 = 30% = 0,3 Amortizarea degresiva in primul an = cota de amortizare in regim degresiv * valoare contabila = 0,3 * 50.000.000 = 15.000.000 Amortizarea degresiva in al doilea an = 35.000.000 * 0,3 = 10.500.000 Amortizarea degresiva in al treilea an = 24.500.000 * 0,3 = 7.350.000 < 24.500.000/3 => 7.350.000 < 8.166.667 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 5 Amortizarea calculata 15.000.000 10.500.000 8.166.667 8.166.667 8.166.666 Amortizarea totala 15.000.000 25.500.000 33.666.667 41.833.334 50.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 35.000.000 24.500.000 16.333.333 8.166.666 0 Amortizarea totala 10.000.000 20.000.000 30.000.000 40.000.000 50.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 40.000.000 30.000.000 20.000.000 10.000.000 0

3) Amortizarea accelerata Amortizarea accelarata pt. I an = 50.000.000 * 50% = 25.000.000 Amortizarea accelarata pt. al II-lea .IV-lea an = (50.000.000 25.000.000) : 4 = 6.250.000 Program de amortizare Anul 1 2 Amortizarea calculata 25.000.000 6.250.000 Amortizarea totala 25.000.000 31.250.000 Valoarea ramasa de amortizat 25.000.000 18.750.000

30

3 4 5

6.250.000 6.250.000 6.250.000

37.500.000 43.750.000 50.000.000

12.500.000 6.250.000 0

- Hot. 2139/2004 pt. aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixeUn mijloc fix are o valoare contabila de 60.000.000 lei si are o durata normala de functionare de 4 ani. Sa se calculeze amortizarea mijlocului fix prin intermediul fiecarei metode. 1) Amortizarea liniara Amortizare liniara = Valoare contabila = 60.000.000 = 15.000.000 anuala durata normala de functionare 4 sau Cota de = 100 = 100 = 25% = 0,25 amortizare liniara durata normala de functionare 4 Amortizarea anuala liniara = cota anuala de amortizare * valoarea contabila = 0,25 * 60.000.000 = 15.000.000 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 Amortizarea calculata 15.000.000 15.000.000 15.000.000 15.000.000 Amortizarea totala 15.000.000 30.000.000 45.000.000 60.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 45.000.000 30.000.000 15.000.000 -

2) Amortizarea degresiva Cota de amortizare degresiva = cota de amortizare liniara *1,5 = = 0,25 * 1,5 = 0,375 Amortizarea degresiva in primul an = cota de amortizare degresiva * valoare contabila = 0,375 * 60.000.000 = 22.500.000 Amortizarea degresiva in al doilea an = 37.500.000 * 0,375 = 14.062.500

31

Amortizarea degresiva in al treilea an = 23.437.500 * 0,375 = 8.789.063 < 23.437.500 / 2 => 8.789.063 < 11.718.750 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 Amortizarea calculata 22.500.000 14.062.500 11.718.750 11.718.750 Amortizarea totala 22.500.000 36.562.500 48.281.250 60.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 37.500.000 23.437.500 11.718.750 -

3) Amortizarea accelerata Amortizarea accelarata pt. I an = 60.000.000 * 50% = 30.000.000 Amortizarea accelarata pt. al II-lea .IV-lea an = (60.000.000 30.000.000) : 3 = 10.000.000 Program de amortizare Anul 1 2 3 4 Amortizarea calculata 30.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 Amortizarea totala 30.000.000 40.000.000 50.000.000 60.000.000 Valoarea ramasa de amortizat 30.000.000 20.000.000 10.000.000 -

Imobilizarile financiare Cuprind valorile fin investite de intreprindere in patrimoniul altor societati sub forma de: Titluri de participare reprezinta titlurile de valoare sub forma de actiuni si parti sociale investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati. b) Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu cuprind titlurile sub forma de actiuni si obligatiuni rambursabile achizitionate pt. a realiza la o scadenta pe termen lung sau scurt o anumita rentabilitate, fara a se putea interveni in gestiunea societatii unde sunt detinute c) Creante legate de interese de participare sunt drepturi generale ale operatiei de acordare a imprumuturilor pe termen lung sau mediu, intreprinderii asociate, societatii de grup cu care intreprinderea are un contract de asociere in participatiune. d) Creante imobilizate cuprind garantiile si cautiunile depuse de unitatea patrim. la terti in vederea garantarii unei bune exec. a unei obligatii.a)

Contabilitatea imobilizarilor se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa II numita conturi de imobilizari.32

4.3. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executieStocurile si productia in curs de executie sunt definite drept ansamblul bunurilor si al serviciilor din cadrul unitatilor patrimoniale, destinate fie vanzarii in aceasta stare sau prelucrate in procesul de productie, fie consumate dupa prima lor utilizare. In cadrul lor se includ urmatoarele categorii: 1) marfuri pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii in aceeasi stare; 2) materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in stare initiala, fie transformate; 3) materiale consumabile sunt bunuri care participa sau ajuta la procesul de fabricare sau exploatare, fara a se regasi, de regula, in produsul finit; 4) produse 4.1) semifabricate sunt acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie sau faza de fabricatie si care trec in continuare in procesul de productie al altei sectii sau in alta faza de fabricatie; 4.2) produse finite sunt produsele care au parcurs in intregime fazele de fabricatie si nu mai au servicii de prelucrare ulterioara; 4.3) produse reziduale sunt reprezentate de rebuturi, materiale recuperabile si deseuri; 5) animale si pasari sunt reprezentate de animale tinere, crescute pt. reproductie, puse la ingrasat, colonii de ovine pt. produsele de lana, lapte si blana; 6) ambalaje reprezentate de materiale refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate productiei vandute si care pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii lor; 7) materiale de natura obiectelor de inventar reprezinta o categorie aparte in cadrul stocurilor si sunt reprezentate de: echipamente de protectie, echipamente de lucru, imbracaminte speciala, SDV URI (scule, dispozitive si verificatoare), AMC-URI (aparate de masura si control); 8) productia n curs de executie - reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele de fabricatie, fie productie terminata si neomologata, fie lucrari sau servicii n curs de executie.

Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de executie 1) Evaluarea la intrarea n patrimoniu se face la valoarea contabila, valoare reprezentata de: - costul de achizitie pt bunuri de natura stocurilor achizitionate de la terti pe baza de factura; - costul de productie pt bunuri de natura stocurilor produse de catre unitate; 2) Evaluarea la iesirea din patrimoniu se realizeaza prin existenta mai multor metode din care fiecare contabil isi alege metoda potrivita n functie de propria dorinta, dar tinnd cont de natura bunurilor, de necesarul unitatii si de dotarea tehnica detinuta. Exista mai multe metode privind evaluarea stocurilor la iesire:

33

a) Metoda costului mediu ponderat prin aceasta metoda se poate calcula costul mediu ponderat (CMP), fie dupa fiecare intrare, fie lunar, astfel: val. stoc initial + val. intrari CMP = -------------------------------------------------------cantitate stoc initial + cantitate intrari b) Metoda prima intrare prima iesire (FIFO = first inter - first out)) - bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari a primului lot. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din stoc se evalueaza la valoarea de intrare a lotului urmator, in ordine cronologica. c) Metoda ultima intrare prima iesire (LIFO = last inter first out) la iesirea din gestiune bunurile sunt evaluate la costul de achizitie sau productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din stoc sunt evaluate la valoarea de intrare a lotului anterior, n ordine cronologica. In conditii de relativa stabilitate a preturilor, este recomandata metoda CMP. In cazul cresterii preturilor, prin aplicarea FIFO, iesirile sunt evaluate la valorile cele mai scazute, valoarea stocurilor finale la valorile cele mai ridicate, rezultand o majorare a rezultatului intreprinderii. Cand preturile scad, iesirile sunt evaluate la preturi mari, iar beneficiul scade. In conditii de scadere a preturilor, prin aplicarea LIFO, valorile iesirilor se diminueaza, stocul final si beneficiul au valori maxime. In perioada de inflatie, LIFO este considerata cea mai adecvata determinarii rezultatului exercitiului. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa III numita conturi de stocuri si productie in curs de executie.

4.4. Contabilitatea tertilorSe folosesc urmatoarele notiuni: Creantele reprezinta un drept personal care permite titularului sa pretinda altei persoane executarea unei obligatii, remiterea unui bun, realizarea unui serv. Datoriile reprezinta resurse externe de finantare puse la dispozitia intreprinderii de o institutie de credit (datorie financiara), de un furnizor (datorie comerciala), sau de alti terti (datorie fiscala, sociala). Datoriile sunt reprezentate de: - datorii catre furnizorii de materii prime, materiale, marfuri, prestari servicii; - datorii sub forma de salarii si alte drepturi cuvenite salariatilor; - datorii sub forma de contributii (somaj, asigurari sociale, sanatate); - impozite si taxe catre bugetul de stat si alte institutii (TVA, impozit pe sal, impozit pe profit). Drepturile de personal reprezinta drepturi banesti si in natura cuvenite salariatilor pt. munca prestata sau acordate ca urmare a calitatii lor de salariati. Marimea dreptului de personal se stabileste cnf. legislatiei, prin negocieri colective sau individuale intre persoane juridice sau

34

fizice numite patronat si sindicat. In urma negocierii se stabileste un contract colectiv de munca ce contine sistemul tarifar, sistemul de sporuri, forme de salarizare, forme de premiere. Pe baza contractului colectiv de munca se intocmesc negocierile individuale care se incheie cu contractul individual de munca. Contabilitatea tertilor se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa IV numita conturi de terti.

4.5. Contabilitatea trezorerieiRaporturile ec.-juridice care iau nastere intre agentii ec. referitoare la mutatiile de mijloace banesti dintr-un patrimoniu in altul se numesc decontari. Ele pot fi cu numerar sau fara numerar. Decontarile cu numerar Operatiile de decontare cu numerar se refera la operatiile de incasare si de plata cu numerar. Documentele justificative care stau la baza inreg. platilor si incasarilor cu numerar sunt: Pt. incasari: - chitanta; - dispozitii de incasare catre casierie; - bonuri fiscale; Pt. plati: - dispozitii de plata pt. casierie; - liste de avans pt. salarii; - state de plata pt. salarii; - chitante; - bonuri fiscale Decontarile fara numerar Principalele instrumente utilizate sunt: - ordinul de plata este o comanda data bancii de a achita o suma de bani din contul ag. ec., in favoarea altui agent ec; - ordinul de plata catre trezorerie este o comanda data bancii de a achita sumele datorate de ag. ec. catre bugetul de stat si alte organisme publice; - acreditivul este forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura livrarii marfurilor, a executarii lucrarilor si a prestarilor de servicii, dintr-o suma rezervata in acest scop si tinuta la dispozitia furnizorului de catre unitatea bancara la care acesta isi are deschis contul; - efectele comerciale sunt reprezentate de: a) efectele de comert, b) valorile mobiliare, c) titlurile reprezentative ale mf. a) Efectele de comert sunt inscrisuri care dau posesorilor legitimi dr. la plata unei sume de bani. In aceasta categ. se includ a.1) Cambia este un inscris prin care o pers. da dispozitie altei pers. sa plateasca o suma de bani, la scadenta, unei terte pers sau la ordinul acesteia (implica prezenta a trei persoane). Tragator emitent

35

Tras intermediar Beneficiar a.2) Biletul la ordin este un inscris prin care o pers. se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta altei pers. sau la ordinul acesteia (implica prezenta a doua persoane). Subscriitor emitent Beneficiar a.3) Cecul este un inscris prin care o pers da ordin unei banci la care are un disponibil sa plateasca o suma de bani unei pers. b) Valorile mobiliare sunt inscrisuri care atribuie titularilor anumite drepturi si sunt reprez. de: b1) actiuni b2) obligatiuni c) Titlurile reprezentative ale mf sunt inscrisuri care confera un drept real (de proprietate) asupra unor mf aflate in depozite. Din acesta categ. fac parte: c.1) Recipisa de depozit este un inscris care confera titularului dr. de proprietate asupra mf depozitate in magazii specializate (docuri). c.2) Warantul este inscrisul care confera calit de titular al unui drept de gaj asupra mf depozitate spre pastrare la un magazin sau depozit. Contabilitatea trezoreriei se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa V numita conturi de trezorerie.

4.6. Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor si a rezultatuluiExista urmatoarele categorii de cheltuieli si de venituri: - cheltuieli si venituri din exploatare - se refera la activitatea curenta a unitatii patrimoniale (ch. cu salariile, cu achizitionarea de bunuri economice, venituri din vanzari, venituri din prestari de servicii, amenzi, penalitati, donatii); - cheltuieli si venituri financiare se refera la operatiile financiare efectuate de intreprindere (ch. cu dobanzile, venituri din dobanzi, diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar); - cheltuieli si venituri extraordinare - se refera la activitatea extraordinara, imprevizibila a unit. patrim. (ch privind calamitatile, venituri din subventii pt. evenimente extraordinare). Rezultatul activitatii poate imbraca forma de rezultat curent si rezultat extraordinare. Rezultatul curent = (venituri din exploatare + venituri financiare) (ch. din exploatare + ch. financiare) Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare ch. extraordinare Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor si a rezultatului se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa VI numita conturi de cheltuieli si cele din clasa VII numita conturi de venituri.

4.7. Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente nepatrimonialeAceasta asigura evidenta acelor elemente care nu pot fi integrate in activul sau pasivul patrimoniului, inregistrate in contabiliate in conturi in afara bilantului. Exemplu de elemente

36

nepatrimoniale: mijloace fixe luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau pastrare. Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente nepatrimoniale se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa a VIII a numita conturi speciale.

4.8. Contabilitatea de gestiuneSe refera la colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii (produs, faza de fabricatie, comanda, atelier, sectie, etc.), stabilirea rentabilitatii produselor, stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli. Organizarea contabilitatii de gestiune nu este obligatorie. Aceasta se poate inregistra cu ajutorul conturilor din clasa IX numita conturi de gestiune.

4.9. Inchiderea si deschiderea conturilorExercitiul financiar se inchide cu situatiile financiare si cuprinde urmatoarele lucrari: 1) intocmirea balantei de verificare preliminara a lunii decembrie; 2) inventarierea tuturor elementelor patrimoniale; 3) corectarea datelor din balanta de verificare a lunii decembrie cu rezultatele obtinute la inventariere si obtinerea unei balante de verificare finala; 4) aprobarea conturilor anuale (bilantul, contul de profit si pierdere si note) de catre AGA si hotararea modului de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderii 5) completarea situatiilor financiare (bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative).

5. SITUATIILE FINANCIARE ALE UNITATILOR PATRIMONIALEFiecare unitate patrimoniala are obligatia sa intocmeasca situatii financiare. Acestea trebuie sa ofere o imagine reala a pozitiei financiare, a performantei, a modificarilor capitalului propriu si a fluxurilor de trezorerie ale unitatii respective pt. respectivul exercitiu financiar. In cazul persoanelor juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu directivele Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate, aceste situatii financiare trebuie sa cuprinda: a) bilantul; b) contul de profit si pierdere; c) situatia modificarilor capitalului propriu; d) situatia fluxurilor de trezorerie; e) note explicative; f) politici contabile. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pt. aplicarea acestor reglementari armonizate intocmesc situatii financiare anuale simplificate, armonizate cu directivele europene, care se compun din a) bilant; b) cont de profit si pierdere;

37

c) politici contabile; d) note explicative. In cazul microintreprinderilor, situatiile financiare se compun din bilant si cont de profit si pierdere. Pt. ca o unitate sa fie considerata microintreprindere, ea tb. sa indeplineasca cumulativ urm. conditii: 1) sa fie producatoare de bunuri materiale, sa presteze servicii sau sa desfasoare activitate de comert; 2) sa aiba pana la 9 salariati; 3) sa realizeze venituri reprezentand echivalentul in lei de pana la 100.000 euro inclusiv; 4) sa aiba capital integral privat (Ordonanta nr. 24 din 26 iulie 2001 privind impunerea microintreprinderilor). Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale sau anuale care se compun din a) bilant; b) cont de executie bugetara; c) anexe. Situatiile financiare se vor semna de persoana responsabila cu elaborarea acestora si de catre administratorul unitatii patrimoniale. Un exemplar al situatiilor financiare se depune la Administratia Financiara din localitatea unde este inregistrata unitatea, in termen de 60 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar, un exemplar va primi numar de evidenta de la Administratia Financiara si se va pastra in unitate, iar un alt exemplar se depunde la Oficiul Registrului Comertului pana la data de 31 decembrie a anului urmator pentru care s-au intocmit situatiile finaciare. Situatiile financiare se pastreaza in unitate timp de 50 de ani.

5.1. Continutul bilantuluiActivul bilantului cuprinde bunurile economice existente la sfarsitul exercitiului financiar si este format din: I) Active imobilizate 1) Imobilizari necorporale a) Cheltuieli de constituire b) Cheltuieli de dezvoltare c) Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale d) Fondul comercial (in cazul in care a fost achizitionat) e) Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie 2) Imobilizari corporale a) Terenuri si constructii b) Instalatii tehnice si masini c) Alte instalatii, utilaje si mobilier d) Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie 3) Imobilizari financiare

38

a) Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului b) Creante asupra societatilor din cadrul grupului c) Titluri sub forma de interese de participare d) Creante din interese de participare e) Titluri detinute ca imobilizari f) Alte creante g) Actiuni proprii (cu indicarea in notele explicative a valorii lor contabile) II) Active circulante 1) Stocuri a) Materii prime si materiale consumabile b) Productia in curs de executie c) Produse finite si marfuri d) Avansuri pt. cumparari de stocuri 2) Creante (sumele ce tb. sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an, tb sa fie prezentate separat pt. fiecare element) a) Creante comerciale b) Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului c) Sume de incasat de la societatile la care se detin interese de participare d) Alte creante e) Creante privind capitalul subscris si nevarsat (decontari cu asociatii privind capitalul) 3) Investitii financiare pe termen scurt a) Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului b) Actiuni proprii c) Alte investitii financiare pe termen scurt 4) Casa si conturi la banci III) Cheltuieli in avans Pasivul bilantului reprezinta surse de finantare a activului si este format din: I) Datorii ce tb. platite intr-o perioada de un an (datorii curente) 1) Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (prezentandu-se separat imprumuturile in monede convertibile) 2) Sume datorate institutiilor de credit (credite bancare) 3) Avansuri incasate in contul comenzilor (clienti creditori) 4) Datorii comerciale 5) Efecte de comert de platit (cambie, bilet la ordin, cec) 6) Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7) Sume datorate privind interesele de participare 8) Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pt. asigurarile sociale II) Datorii ce tb. platite intr-o perioada mai mare de un an (datorii pe termen lung) 1) Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

39

2) Sume datorate institutiilor de credit 3) Avansuri incasate in contul comenzilor 4) Datorii comerciale 5) Efecte de comert de platit 6) Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7) Sume datorate privind interesele de participare 8) Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pt. asig. soc. III) Provizioane pt. riscuri si cheltuieli IV) Venituri in avans V) Capital si rezerve 1) Capital subscris (se prezinta separat capitalul varsat si cel nevarsat) 2) Prime de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie a oblig. in actiuni) 3) Rezerve din reevaluare 4) Rezerve a) Rezerve legale b) Rezerve pt. actiuni proprii c) Rezerve statutare sau contractuale d) Alte rezerve 5) Rezultatul reportat (profit nerepartizat sau pierdere neacoperita) 6) Rezultatul exercitiului financiar (profit sau pierdere)

Ex