Suport Curs Bazele Contabilitatii Anul I FIN BANCI

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI BAZELE CONTABILITAII BAZELE CONTABILITAII -SUPORT DE CURS-

DIN IASI

Titular disciplina:lect.univ.Gabriela Lazar -IASI 2009 1

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI BAZELE CONTABILITAII CUPRINSUL CURSULUI

DIN IASI

Capitolul 1. Introducere in studiul contabilitatii. Fundamentele teoretice. Conventii contabi le. 1.1 Geneza si evolutia contabilitatii. 1.2 Entitatea patrimoniala Principii, norme si conventii contabile. 1.3 Circuitul economic; notiunea de flux, notiunea de stoc. 1.4 Contabilitatea-sistem informational. Capitolul 2 Obiectul contabilitatii 2.1 Patrimoniul obiect de studiu pentru contabilitate 2.2 Categorii specifice obiectului contabilitatii 2.2.1 Structuri patrimoniale de Activ 2.2.2 Structuri patrimoniale de Pasiv 2.2 Modelarea si modelul in contabilitate. 2.2.1 Bilantul si modificarile bilantiere. 2.2.2 Contul de profit si pierdere. 2.2.3 Situatia fluxurilor de numerar. 2.3 Recunoasterea elementelor si tranzactiilor in contabilitate. Capitolul 3. Metoda contabilitatii 3.1 Categorii de procedee ale metodei contabilitatii-prezentare si clasificare 3.2 Procedee specifice ale metodei contabilitatii 3.2.1 Bilantul si reprezentarea cifrica a miscarilor de valori ca un bilant mobi l 3.2.2 Contul sau sistemul de calcul digrafic 3.2.3 Balanta de verificare Capitolul 4. Partida dubla si sistemul de conturi 4.1 Principiile partidei duble. 2

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI BAZELE CONTABILITAII

DIN IASI

4.2 Contul instrument al partidei duble 4.2.1 Contul: definitie, forme de prezentare, criterii de clasificare 4.2.2 Tehnici de inregistrare in conturi a tranzactiilor economice 4.2.3 Analiza si functionarea conturilor. 4.3 Registrele de contabilitate: Registrul Jurnal, Registrul Carte Mare, Registr ul Inventar Capitolul 5. Documentarea, evaluarea, calculatia si inventarierea procedee ale metodei contabilitatii 5.1 Documente justificative in contabilitate 5.1.1 Documente justificative: notiune, continut, intocmire 5.1.2 Verificarea, circulatia si pastrarea documentelor. 5.2 Evaluarea si calculatia in contabilitate. 5.2.1 Reguli si conventii privind evaluarea n contabilitate 5.2.2 Modelul analitic de calculatie a costurilor si rezultatelor. 5.3 Inventarierea: notiunea, formele inventarierii, etapele inventarierii 3

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI BAZELE CONTABILITAII Obiectivele cursului:

DIN IASI

-Initierea cursantilor in domeniul contabilitatii si insusirea cunostintelor teo retice in vederea formarii aptitudinilor globale in contabilitate. -Aplicarea cunostintelor teretice in practica in scopul identificarii, analizei, interpretarii, sintetizarii, evaluarii si comunicarii informatiilor contabile. 4

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI BAZELE CONTABILITAII Capitolul 1.

DIN IASI

Introducere in studiul contabilitatii. Fundamentele teoretice. Conventii contabile. 1.1 Geneza si evolutia contabilitatii. 1.2 Entitatea patrimoniala Principii, norme si conventii contabile. 1.3 Circuitul economic; notiunea de flux, notiunea de stoc. 1.4 Contabilitatea-sistem informational. CUVINTE CHEIE: . Informaie contabil . Circuit economic . Flux real . Flux monetar . Flux patrimonial . Flux financiar Contabilitatea joac un rol crucial n dezvoltarea economic a unei naiuni. Succesul unei dezvoltari este strns legat de performanele sistemelor contabile utilizate la nivel micro si macroeconomic. Contabilitatea a existat mai intai ca practica si mult mai tarziu ca stiinta. Prima lucrare de contabilitate a fost publicata la Venetia, in anul 1494, aparti nea unui calugar franciscan, pe nume Luca Paciolo. In tratatul sau Summa de Aritmetica , Proportioni et Proportionalita , Paciolo consacra un capitol contabilitaii ( Tractatu s particularis de computis et scripturis ) prin care pune bazele utilizarii ulterioa re a tehnicii contabile n partid dubla. Cu toate c termenul francez compter (a socoti) si are originea n latinescul computare (a calcula), contabilitatea (din fr. Comptabilite) nu este un calcul p ropriu-zis si cu att mai puin o socotire sau o numarare. Astazi, contabilitatea are, prin natura sa , calitatea de a fi o stiin fundamentalasi aplicativa, teorie si practica, stiin si tehnica. 5


DIN IASI

Contabilitatea1 are ca scop proiectarea structurii, situaiei si activitaii unei ntr eprinderi n planul valorilor traducnd printr-un limbaj propriu realitatea economicasi juridi c a acesteia. Particularitaile contabilitaii, ca disciplinastiinific sunt permanena si universalitatea: Este permanenta, n sens c se bazeaz pe o serie de legi proprii (legitai contabile) valabile att timp ct vor exista condiiile care au generat-o; respectiv, producia si schimbul de bunuri; Este universal prin faptul c a aparut si se conduce pe baza acelorasi legi si principii peste tot, oriunde s-ar folosi. Utilizatorii de informaii contabile Utilizatorii de situaii financiare includ: a) investitorii; ofertanii de capital si consultanii lor snt preocupai de riscul ine rent tranzaciilor si de beneficiul adus de investiiile lor. b) angajaii; personalul angajat si grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) snt interesate de informaii privind stabilitatea si profitabilitatea ntreprinderilor l or. c) creditorii financiari snt interesai de informaiile care le permit s determine dac mprumuturile acordate si dobnzile aferente vor fi rambursate la scadena; d) furnizorii si ali creditori comerciali snt interesai de informaiile care le permi t s determine dac sumele care le snt datorate vor fi platite la scadena. e) clienii snt interesai de informaii despre continuitatea activitaii unei ntreprinderi, n special atunci cnd au o colaborare pe termen lung cu ntreprinderea respectiv sau snt dependeni de ea; f) Guvernul si instituiile sale snt interesate de alocarea resurselor si, implicit , de activitatea ntreprinderilor. g) publicul; Responsabilitatea principal de a ntocmi si de a prezenta situaiile financiare ale ntreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii ntreprinderilor snt interesai si de

informaiile cuprinse n situaiile financiare, chiar dac au acces la informaii financiare si de gestiune suplimentare, care ajut la nfaptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor si de control. 1 Belverd E Needles, Jr. Henry R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de ba z ale contabilitaii, editia a cincea, Editura ARC, Chisinau, 2002, pg 134 6


DIN IASI

Viaa economic poate fi definit prin totalitatea activitailor care urmaresc direct sau indirect satisfacerea nevoilor de bunuri si servicii ale membrilor societaii. Act ivitaile economice, la rndul lor presupun efectuarea unor tranzacii, respectiv, transferuri de bunuri si valori de la o entitate la alta. Succesiunea diferitelor tipuri de tranzacii s e concretizeaz n formarea unor circuite economice. Circuitul economic poate fi descompus ntr-un circuit real sub form de bunuri si servicii si un circuit monetar sub form de cheltuieli si venituri. Noiunea de flux, n contabilitate, corespunde celei de relaie de schimb din teoria economica. Contabilitatea grupeaza, totalitatea fluxurilor, n funcie de impactul acestora asu pra lichiditailor firmei, n: Fluxuri monetare -au impact imediat asupra disponibilitailor banesti (aprovizionari sau vnzari cu plata pe loc); Fluxuri financiare -au impact ulterior derularii tranzaciei asupra disponibilitailor banesti (aprovizionari sau vnzari pe credit); Fluxuri patrimoniale -nu influeneaz nivelul disponibilitailor banesti, indiferent de momentul n care se produc (reevaluarea imobilizarilor corporale). 7

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI BAZELE CONTABILITAII Capitolul 2 Obiectul contabilitatii

DIN IASI

2.1 Patrimoniul obiect de studiu pentru contabilitate 2.2 Categorii specifice obiectului contabilitatii 2.2.1 Structuri patrimoniale de Activ 2.2.2 Structuri patrimoniale de Pasiv 2.2 Modelarea si modelul in contabilitate. 2.2.1 Bilantul si modificarile bilantiere. 2.2.2 Contul de profit si pierdere. 2.2.3 Situatia fluxurilor de numerar. 2.3 Recunoasterea elementelor si tranzactiilor in contabilitate. CUVINTE CHEIE: . Patrimoniu . Subiectul patrimoniului . Obiectul patrimoniului . Bunuri economice . Relaii de drepturi . Relaii de obligaii 2.1 Patrimoniul obiect de studiu al contabilitaii Contabilitatea, ca disciplinastiinific independenta, are un obiect propriu de studiu sio metod specific de lucru. Dintotdeauna la baza obiectului de studiu al contabilitaii a stat patrimoniul. Prin patrimoniu, n general, se nelege totalitatea bunurilor aparinn unei persoane fizice sau juridice, dobndite n cadrul relaiilor de drepturi si a relaiilor de oblig aii. Din 8


DIN IASI

modul de definire rezult c sunt necesare dou elemente interdependente pentru a putea vorbi de patrimoniu: subiectul de patrimoniu si obiectul patrimoniului. . Subiectul patrimoniului poate fi o persoan fizic sau juridica, care are capacitatea de folosin si capacitatea de exerciiu (si exercit drepturi sisi asum obligaii); . Obiectul patrimoniului l reprezint bunurile economice, ca obiecte de drepturi si obligaii, precum si relaiile de drepturi si relaiile de obligaii n cadrul carora au fost dobndite bunurile respective. Bunurile economice formeaz averea, adic acea parte a patrimoniului cu coninut concret material. Bunurile pot fi determinate din punct de vedere fizic si din p unct de vedere economic. Din punct de vedre fizic bunrile economice pot fi: -bunuri materiale (masini, utilaje, instalaii, cladiri); -serviciile de diverse categorii; -avuia spiritual (stocul de stiin si tehnologie, stocul de informaii); -alte bunuri atrase n circuitul economic (solul sizacamintele sale). Din punct de vedre economic, bunurile pot fi determinate n funcie de cele dou componente ale lor: valoarea de utilitate, dat de faptul c orice bun este creat ntr-un anumit scop, pentru a satisface anumite nevoi, si, valoarea (bunurile exprimate n bani p ot fi schimbate n cadrul circuitului bani-marfa-bani). n ceea ce priveste cel de-al doilea aspect sub care se reflect patrimoniul, relaiile de drepturi si relaiile de obligaii, precizam urmatoarele: Relaiile de drepturi presupun ca titularul de patrimoniu sa-si procure o parte din avere pe seama resurselor proprii, acele bunuri i aparin de drept; Relaiile de obligaii au n vedere situaia n care, titularul de patrimoniu si

procur o parte din avere din resurse aparinnd altor persoane fizice sau juridice, bunurile nu i aparin de drept. Structura de ansamblu a patrimoniului se prezint astfel: PATRIMONIU AVERE (BUNURI PATRIMONIU PROPRIU (D) 9

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI BAZELE CONTABILITAII ECONOMICE) PATRIMONIU STRAIN (O) Concepii privind patrimoniul

DIN IASI

Potrivit concepiei juridice, patrimoniul reprezint totalitatea bunurilor economice ca obiecte de drepturi si obligaii precum si raporturi de drepturi si obligaii n cadru l carora au fost dobndite. Concepia economic defineste patrimoniul prin prisma categoriei economice de capital, si anume, patrimoniul este privit sub aspectul destinaiei capitalului pr ecum sia provenienei acestuia. Potrivit teoriei financiare, patrimoniul se compune att din bunurile economice n c are s-au investit fondurile ntreprinderii, ct si din sursa de finanare a acestor fondur i (proprii, straine). Contabilitatea, potrivit concepiei economico-juridice, studiaz ansamblul miscarilor de valori exprimabile n bani, dintr-un perimetru contabil de mic sau mare ntindere, precum si raporturile economico-juridice care iau nastere ntre diferite entitai economice si care genereaz decontari banesti. Calculele contabilitaii reflect deopotriv att mijloacele, n ordinea miscarii si transformarii lor, ct si resursele, n ordinea lor de formare s i dup destinaie. Din concepiile prezentate anterior rezult principalele trasaturi ale obiectului contabilitaii si anume: . Contabilitatea studiaz patrimoniul n expresie valorica; . Contabilitatea studiaz modul de gestionare al patrimoniului; . Contabilitatea studiaz echilibrul patrimonial. Echilibrul patrimonial poate fi redat cu ajutorul ecuaiei: B. E. = D + O Ehilibrul global al patrimoniului este expresie a dublei determinari a patrimoni ului:

-de bunuri economice, ca purtatori materiali ai proprietaii si, -de drepturi si obligaii ca expresie a raporturilor de proprietate cu privire la aceste bunuri. 10


DIN IASI

2.2.1.Structuri patrimoniale de activ CUVINTE CHEIE: . Lichiditate . Activ . Imobilizari . Stocuri . Creane . Disponobilitaibanesti Activul patrimonial cuprinde mijloacele economice ca avere concretasi drepturile de creana. Coninutul activului patrimonial se determin n baza a dou criterii:modul de valorificare si gradul de lichiditate. Modul de valorificare se refer la modul cum particip mijloacele economice la procesul de producie, cum se consumasi cum si transmit valoarea asupra produselor obinute, inclusiv la felul n care se asigur reproducia lor. Lichiditatea desemneaz calitatea unui mijloc economic de a parcurge calea normal a ciclului de exploatare pn la transformarea lui n bani. Gradul de lichiditate reprezint timpul necesar unui bun pentru a se transforma n bani. Un activ reprezint o resurs controlat de ntreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapt s genereze beneficii economice viitoare pentru ntreprindere. Beneficiile economice se refer la capacitatea activelor de a se transforma n numerar sau n echivalente ale numerarului (de exemplu, prin vnzare) sau de a reduce iesirile de numerar (de exemplu o nou tehnologie de producie care micsoreaz costurile). n baza criteriilor menionate, delimitam urmatoarele structuri patrimoniale de acti v:

activele imobilizate si activele circulante. Activele imobilizate 11


DIN IASI

Activele imobilizate cuprind toate acele valori economice de investiie a caror pe rioad de utilizare si lichiditate este mai mare de un an. Se difereniaz trei categorii de imobilizari: imobilizari necorporale, imobilizari corporale, imobilizari financiare. Imobilizarile necorporale cuprind acele valori economice care nu mbrac forma de bunuri fizice concrete si sunt reprezentate de : cheltuieli de constituire, chel tuieli de dezvoltare, concesiunile, brevetele, licenele, marcile de fabricasi alte drepturi similare pr imite, fondul comercial si alte imobilizari necorporale. n structura imobilizarilor necorporale sunt incluse: (1) cheltuieli de constituir e, (2) cheltuieli de dezvoltare, (3) concesiuni, brevete, licene, marci, drepturi si val ori similare si alte imobilizari necorporale, (4) fondul comercial si (5) avansuri si imobilizari nec orporale n curs de execuie. 1. Cheltuielile de constituire sunt reprezentate de cheltuielile cu nfiinarea, dez voltarea si fuziunea ntreprinderii (taxe de nregistrare si nmatriculare, cheltuieli privind emiterea si vnzarea de aciuni, cheltuieli de prospectare a pieei si de publicitate) numai cnd reglementarile permit imobilizarea acestora. Amortizarea acestor active se reali zeaz sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. 2. Cheltuielile de dezvoltare sunt reprezentate de costurile efectuate pentru re alizarea unor obiective strict individualizate, a caror fezabilitate tehnologic a fost demonstratasi care vor fi utilizate n ntreprindere sau comercializate. Amortizarea se realizeaz sistematic pe durata util de viaa. 3. Concesiunile, brevetele, licenele, marcile, drepturile si valorile similare si alte imobilizari necorporale includ costurile efectuate pentru achiziionarea drepturil or de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu n cazul concesiunilor, a unui brev et, a unui knowhow, a unei licene, a unei marci si a altor drepturi similare de proprietate indu strialasi intelectuala. Alte imobilizari necorporale includ active nenominalizate n grupele menionate, cum ar fi: programele informatice create de ntreprindere sau achiziionate de la te ri n scopul utilizarii pentru nevoile proprii etc. Amortizarea acestor active se realizeaz sistematic pe durata ct ntreprinderea a achiziionat dreptul de exploatare sau de utilizare a unor astfel de imobilizari.

4. Fondul comercial este recunoscut ca activ necorporal atunci cnd rezult din achiziia unei alte ntreprinderi al carei cost de achiziie este superior valorii de pia a activelor nete dobndite (activele dobndite mai puin datoriile preluate). Cauza existenei fondu lui comercial o constituie existena unor elemente necorporale generate de ntreprindere care nu 12


DIN IASI

sunt recunoscute distinct n contabilitate (de exemplu: reputaia, clientela, vadul comercial, firma etc.) Fondul comercial este supus unei amortizari sistematice pe durata de utilizare si n nici un caz nu poate depasi 20 de ani de la data achiziiei. 5. Avansurile si imobilizarile necorporale n curs de execuie sunt active imobiliza te care nu au fost terminate la sfrsitul exerciiului financiar, inclusiv sumele de ba ni achitate n contul activelor necorporale. Imobilizarile corporale (numite active fixe sau active tangibile) cuprind bunuri le materiale de folosin ndelungat n activitatea unei ntreprinderi. Ele se gasesc sub form de terenuri si mijloace fixe (cladiri, construcii speciale, masini, utilaje si insta laii de lucru, aparate si instalaii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, mobi lier si aparatur birotica). 1. Terenuri si construcii. Terenurile reprezint imobilizari corporale ce cuprind dou categorii: terenuri si amenajari de terenuri. Terenurile au durat de utilizare nelimitata, fiind singurele elemente ale imobilizarilor corporale care nu se supun amortizarii. n s chimb, investiiile efectuate pentru amenajarea terenurilor si alte lucrari similare se s upun amortizarii. Construciile sunt mijloace fixe reprezentate de cladiri achiziionate de la teri sau din producie proprie, care se supun amortizarii, deoarece ele au durat de utilizare limitata. Cu toate c o construcie nu poate fi separat de terenul pe care l ocupa, este important s se evidenieze separat terenurile si construciile. 2. Instalaiile tehnice si masini sunt mijloace fixe reprezentate de echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalaii de lucru), aparate si instalaii demasura re, control si reglare, mijloace de transport, animale si plantaii. Potrivit legislaiei din ara noastra, sunt considerate mijloace fixe obiectul singu lar sau complexul de obiecte ce se utilizeaz ca atare si ndeplineste cumulativ urmatoarele condiii: are o valoare mai mare dect limita stabilit prin lege (n prezent 1800 lei); are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru obiectele care sunt folosite n loturi, seturi sau formeaz un singur corp, la

ncadrarea lor ca mijloace fixe se are n vedere valoarea ntregului lot, set sau corp . Costul de achiziie sau de producie al mijloacelor fixe se include treptat n cheltuielile acti vitaii prin procesul amortizarii, cu scopul masurarii corecte a rezultatelor activitaii. Amor tizarea se determin pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii acestora n funciune si pn la expirarea duratei utile de viaa, innd seama de condiiile specifice de utilizare a mi jloacelor fixe. 13


DIN IASI

3. Alte instalaii, utilaje si mobilier includ active nenominalizate n grupele menio nate, cum ar fi: mobilier, aparatur birotica, echipamente de protecie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. 4. Avansurile si imobilizarile corporale n curs de execuie includ imobilizarile n c urs de execuie (care nu au fost terminate) pentru nevoile proprii efectuate de ntrepri ndere sau de teri, inclusiv sumele de bani achitate n contul activelor corporale. Imobilizari financiare (numite si investiii financiare pe termen lung) , cuprind valorile financiare investite de ntreprindere n patrimoniul altor societai sub forma titluri lor de participare, creanelor atasate participaiilor, mprumuturilor acordate si alte imobi lizari financiare. 1. Titlurile de participare si interesele de participare reprezint drepturile sub form de aciuni sau alte titluri de valoare n capitalul altor ntreprinderi, care asigur ntreprinderii deinatoare exercitarea controlului, respectiv a unei influene semnificative n gesti unea ntreprinderii emiatoare de titluri. Ele pot fi deinute si din alte motive strategic e. 2. Alte titluri imobilizate includ titlurile de valoare, altele dect categoriile menionate, pe care ntreprinderea le deine si nu are nici intenia, nici posibilitatea s le revnda. 3. Creanele imobilizate reprezint creanele legate de participaii, mprumuturi acordate pe termen lung si alte creane imobilizate. Creanele legate de participaii sunt acele creane ale ntreprinderii create cu ocazia acordarii de mprumuturi ntreprinderilor la care deine titluri de participare. mprumuturile acordate pe termen lung sunt sumele aco rdate de ntreprindere terilor n baza unor contracte pentru care ntreprinderea percepe dobnzi, potrivit normelor legale. La alte creane imobilizate se includ garaniile si cauiunile depuse de ntreprindere la teri n vederea garantarii bunei execuii a unor obligaii. Activele circulante Denumite si active curente, activele circulante cuprind toate activele de exploa tare si cele de trezorerie a caror durat de lichiditate este de pn la un an, deinute de catre o societate sub forma stocurilor si a produciei n curs de execuie, a creanelor, a plasamentelor si disponibilitailor banesti.

Stocurile si producia n curs de execuie cuprind acele valori economice care intervin n ciclul de exploatare al unitaii patrimoniale pentru a fi consumate ca materii prime si materiale, vndute cnd mbrac forma de produs finit sau marfa, sau n curs de execuie dac au calitatea de producie neterminata. 14


DIN IASI

n sfera stocurilor se includ (1) materii prime si materiale consumabile (2) produ cia n curs de execuie, (3) produse finite simarfuri si (4) avansuri pentru cumparari de stocuri. 1. Materiile prime si materialele consumabile includ: materiile prime, materiale le consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, stocurile aflate la t eri, ambalajele. Materiile prime sunt destinate utilizarii n procesul de producie, particip direct la generarea produselor, regasindu-se n produsul finit integral sau parial, fie n star ea lor iniiala, fie transformata. Materialele consumabile (de exemplu, materiale auxiliare, combustibili, material e pentru ambalat, piese de schimb, semine si materiale de plantat, furaje si alte m ateriale consumabile) sunt destinate utilizarii n procesul de producie si particip sau ajut la procesul de fabricaie sau de exploatare far a se regasi, de regula, n produsul finit. Materialele de natura obiectelor de inventar reprezint bunuri cu o valoare mai mic dect limita prevazut de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durat mai mic de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecie, echipamentul de lucru, mbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de masurasi control, matr iele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare). Stocurile aflate la teri reprezint diverse bunuri de natura stocurilor aflate n proprietatea ntreprinderii, dar care fizic se gasesc n custodie, prelucrare, consi gnaie la teri. Ambalajele sunt bunuri utilizate n scopul proteciei pe timpul transportului sau depozitarii diverselor active. 2. Producia n curs de execuie reprezint producia care nu a parcurs toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute n procesul tehnologic, precum si produsele ne supuse probelor si recepiei tehnice sau necompletate n ntregime. Se includ, de asemenea, l ucrarile, serviciile n curs de execuie. 3. Produsele finite simarfurile sunt bunuri reprezentate de semifabricate, produ se finite, produse reziduale, animale simarfuri. Semifabricatele sunt produse al caror proces tehnologic a fost terminat ntr-o faz

de fabricaie (segment organizaional) si care trec n continuare n procesul tehnologic al altor faze de fabricaie (segment organizaional) sau se livreaz terilor. Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele de fabricaie prevazu te de procesul tehnologic al ntreprinderii, fiind depozitate n vederea vnzarii catre teri. 15


DIN IASI

Produsele reziduale sunt produsele rezultate din procesul de fabricaie: rebuturi, materiale recuperabile, deseuri. Animalele includ animale sipasari nascute sau cele tinere de orice fel (viei, mie i, purcei, mnji si altele), crescute si folosite pentru reproducie, animale sipasari la ngrasat pentru a fi valorificate, colonii de albine, precum si animale pentru producia de lna, lapte si blana. Marfurile sunt acele bunuri care au fost cumparate de ntreprindere n vederea revnzarii. 4. Avansurile pentru cumparari de stocuri reprezint sume de bani platite cu anticipaie furnizorilor n contul aprovizionarii cu bunuri si servicii. Creanele sau valorile n curs de decontare reprezint valori economice avansate temporar de catre titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice pentru care urmeaz s se primeasc un echivalent valoric. Principalele creane urmarite si evideniate de contabilitate sunt: . Avansuri acordate furnizorilor reprezint creane sub forma unor finanari temporare acordate furnizorilor nainte ca datoria fa de acestia s existe. Dac aceste finanari sunt acordate dup executarea parial a unei comenzi sau a onorarii unui contract, vor fi denumite aconturi. . Clienii reprezint creanele fa de teri determinate de vnzarea pe credit a bunurilor, lucrarilor sau serviciilor care fac obiectul de activitate al firmei. Decontarea dintre firmasi client intervine ulterior. . Efectele comerciale de primit(polie, cambii, instrumente de platasi credit), reprezint titluri de valoare negociabile, care fac dovada unei creane ntr-o sum determinatasi platibil imediat sau ntr-un termen scurt; fiind negociabile, pot fi cedate, vndute sau transmise. . Decontarile cu asociaii privind capitalul, reflect un drept (creana) asupra acionarilor sau asociailor care au subscis s

participe la constituirea sau la marirea capitalului social si care, nu au varsat integral contribuia la care s-au angajat. . Alte creane reflect drepturi ale unitaii patrimoniale rezultate din relaiile de decontare cu personalul, bugetul statului si alte instituii publice, creanele privind decontarile n cadrul grupului, debitorii diversi. Plasamentele si disponibilitaile banesti cuprind toate valorile 16


DIN IASI

economice care mbrac forma sau ndeplinesc funcia de bani. Structural, se pot delimita n: . titluri de plasament sau investiii financiare temporare, . disponibilitaibanesti (numerarul din casierie si depozitele din conturile la banci) si, . alte valori financiare sau de trezorerie. Disponibilitaile banesti se delimiteaz sub forma numerarului din casieria unitaii, depozitele din conturile bancare, acreditivele si avansurile de trezorerie. Acreditivele reprezint lichiditai aflate ntr-un cont la banca, la dispoziia unui furnizor, din care se vor efectua plaile catre acesta pe masura executarii lucrarilor sau a prestarii serviciilor. Avansurile de trezorerie reflect sume acordate unor persoane care urmeaz a fi justificate sau restituite(n cazul utilizarii pariale a sumei primite ca avans). Alte valori de trezorerie cuprind timbre fiscale si postale, tichete si bilete d e calatorie, bilete de tratament si odihna. 17


DIN IASI

2.2.2. Structuri patrimoniale de pasiv CUVINTE CHEIE: . pasiv . exigibilitate . capital permanent . capital propriu . datorii Pasivul, prin componena sa reflect modul de finanare a mijloacelor economice si gradul de exigibilitate al surselor de finanare. Finanarea poate fi proprie sau st raina, iar exigibilitatea se refer la termenul de decontare al surselor de finanare. n funcie de gradul de exigibilitate al surselor de finanare, pasivele se grupeaz n: . Capital permanent, format din capitalurile proprii, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si datoriile pe termen lung; . Datorii pe termen scurt, sau curente, formate din datoriile cu termen de decontare mai mic sau egal cu un an. Capitalurile proprii corespund finanarii proprii a bunurilor economice si sunt delimitate prin: Capitalul individual sau social, se constituie la nfiinarea societaii si se difereniaz n capital subscris nevarsat(nedepus) si capital subscris varsat (depus). Odat constituit, capitalul poate fi majorat prin: emisiune de noi aciuni sau pari sociale, aportul ntreprinzatorului, fuziune, operaii interne de majorare, sau, diminuat prin rambursarea catre 18


DIN IASI

asociai a unei pari din capital precum si prin acoperirea pierderilor suferite n exerciiile financiare enterioare. Primele de capital sunt generate de operaiuni de crestere a capitalului si n funcie de metoda de majorare folosita, mbrac forma primelor de emisiune, prime de fuziune, prime de aport si prime de conversie a obligaiunilor n aciuni. Rezervele din reevaluare reprezint plusul de valoare creat prin reevaluarea imobilizarilor. Rezervele ntreprinderii se delimiteaz sub forma rezervelor legale, rezerve pentru aciuni proprii, rezerve statutare, alte rezerve. Rezultatul reportat sub form de profit nerepartizat sau pierdere neacoperita. Rezultatul exerciiului sub form de profit sau pierdere. Subveniile penru investiii obinute de la buget pentru achiziionare sau creare de active imobilizate. Provizioanele ocazionate de litigii, amenzi si penalitai, cheltuieli legate de ac tivitatea de service n perioada de garanie, cheltuielile cu reparaiile capitale esalonate,sun t prelevari din rezultate pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de patrimoniu a caro r realizare sau plat este probabila, sau pentru cheltuieli care devin exigibile n perioada urmatoare. Caracteristic provizioanelor este faptul c producerea riscului este incert sau probabilasi n contabilitate se vorbeste de o depreciere reversibilasi incerta. Reglementarile introduse prin Programul de Dezvoltare a Contabilitaii din Romnia l e definesc ca fiind datorii cu exigibilitate sau valoare incerta. Recunoasterea provizioanelor se face numai n momentul n care: o ntreprindere are o obligaie curent (legal sau implicita) generat de un eveniment anterior; este probabil ca o iesire de resurse care s afecteze beneficiile economice s fie necesar pentru a stinge obligaia respectivasi

poate fi realizat o bun estimare a valorii obligaiei. Datoriile sau capitalul strain reprezint resurse atrase temporar de catre unitatea patrimonial sub form de : 19


DIN IASI

datorii financiare care cuprind credite bancare pe termen lung si mediu, si, datorii ce privesc investiiile financiare; datorii comerciale, delimitate sub forma furnizorilor si a efectelor de platit; datorii fiscale, salariale si sociale; alte datorii cuprind datorii fa de asociai si acionari, creditori diversi. O datorie reprezint o obligaie actual a ntreprinderii, ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapt s rezulte o iesire de resurse, care ncorporeaz beneficii economice. Iesirea beneficiilor economice pentru decontarea unei dator ii presupune plata n numerar, transferul altor active, prestarea de servicii sau nlocuirea resp ectivei datorii cu o alta. Structuri privind valorile rectificative si valorile de regularizare Valorile rectificative corecteaza, prin adunare sau scadere, valoarea celorlalte structuri patrimoniale, obinndu-se valoarea real a activelor si pasivelor. n categoria valorilor rectificative se includ amortizarile, ca structuri de pasiv (valori rectificativ e de pasiv contra activ) si ajustarile privind deprecierea activelor (valori rectificative de pasi v contra activ). Valorile de regularizare reprezint structuri de activ sau pasiv, create prin activarea cheltuielilor sau pasivizarea veniturilor. Aici se includ cheltuielile nregistrat e n avans (chirii, abonamente, prime de asigurare), cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciii (reparaii capitale neprevizibile, reparaii curente si revizii tehnice), precum si venituril e nregistrate n avans (chirii, taxe, dobnzi ncasate). NTREBARI DE CONTROL 1. Definii categoria de patrimoniu potrivit concepiei juridice. 2. Ce este lichiditatea? 3. Ce sunt imobilizarile si care sunt principalele categorii de imobilizari? 4. Care este componena activelor circulante? 5. Care sunt elementele capitalului permanent? 6.

Ce sunt provizioanele? 7. Ce este exigibilitatea? 8. Care sunt principalele categorii de datorii? 9. Ce sunt valorile de regularizare? 10. Definii valorile rectificative. 20

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI BAZELE CONTABILITAII Capitolul 3. Metoda contabilitaii

DIN IASI

3.1 Categorii de procedee ale metodei contabilitatii-prezentare si clasificare 3.2 Procedee specifice ale metodei contabilitatii 3.2.1 Bilantul si reprezentarea cifrica a miscarilor de valori ca un bilant mobi l 3.2.2 Contul sau sistemul de calcul digrafic 3.2.3 Balanta de verificare CUVINTE CHEIE: . bilan iniial . silogism . ecuaii bilaniere . miscari permutative . miscari opuse . dubl reprezentare 3.1. Categorii de procedee ale metodei contabilitatii-prezentare si clasificare Metoda contabilitaii reprezint totalitatea procedeelor interdependente, pe care le foloseste aceasta n scopul cunoasterii situaiei patrimoniului si a rezultatelor obi nute. 21


DIN IASI

n scopul realizarii obiectului contabilitaii, metoda acesteia foloseste o serie de procedee care permit furnizarea de informaii cu privire la fenomenele si procesel e economice ce se petrec n cadrul unitailor economice. Aceste procedee se mpart n: Procedee comune tuturor stiinelor: observaia, raionamentul, comparaia, clasificarea, analiza, sinteza; Procedee specifice metodei contabilitaii: bilanul, contul, balana de verificare; Procedee ale metodei contabilitaii, comune si altor discipline economice: documentarea, evaluarea, calculaia si inventarierea. 3.2.Procedee specifice metodei contabilitaii 3.2.1. Bilantul si reprezentarea cifrica a miscarilor de valori ca un bilant mob il Termenul de bilan vine de la bilancia (it.), care are la baz cuvintele latinesti bi si lancia , adic dou talere ; ntr-unul apare valoarea activului, iar n celalalt, valoarea pasivului. Bilanul este procedeul specific al metodei contabilitaii prin care se realizeaz dubla reprezentare a situaiei patrimoniului si a rezultatelor obinute, punnd fa n fa activul cu pasivul. Altfel spus, patrimoniul firmei este reprezentat static si valoric prin intermediul bilanului. n cadrul bilanului, patrimoniul este evideniat prin prisma activului si pasivului. n activ, elementele patrimoniale sunt dispuse n ordinea invers a lichiditaii, de la cele mai puin lichide(imobilizarile) la cele cu lichiditate maxim (disponibilitaibanesti); n pasiv ordonarea elementelor se face n funcie de exigibilitatea surselor de finanare, ncepnd cu elemen tele capitaluli propriu (exigibilitate maxima) pn la datoriile pe termen scurt (exigibilitate minima). Tabelul 2.1 Bilan contabil ncheiat la data de.................... -simplificat-

ACTIV PASIV 22


DIN IASI

Specificare activ EXERCIIUL Specificare pasiv EXERCIIUL N N-1 N N-1 I. ACTIVE IMOBILIZATE II. ACTIVE CIRCULANTE III. ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE I. CAPITALURI PROPRII II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI III.DATORII IV. PASIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE Ecuaia fundamental a bilanului se exprim prin relaia: ACTIV=CAPITAL PROPRIU+DATORII Bilanul iniial prezint situaia elementelor patrimoniale si a rezultatului obinut, la nceputul exerciiului financiar, sau la nceputul activitaii (pentru firmele nou nfiinat e). Activitatea desfasurat de orice unitate patrimonial implic modificari att n activul, ct si n pasivul acesteia, modificari determinate de operaiile economice si financia re n masa patrimoniului. Pentru exemplificarea mobilitaii bilanului sub influena operaiunilor economice, consideram urmatoarea situaie a patrimoniului unei firme, situaie prezentat sub form de bilan iniial asfel: Bilan iniial ntocmit la data de ....... (RON) ACTIV PASIV Nr. crt. Denumire element(post) Suma Nr. crt. Denumire element (post) Suma 1. Utilaje 10000 1. Capital social 18100 2. Materii prime 2000 2. Rezerve 1000 3. Produse finite 1500 3. Furnizori 1800 4. Clieni 2400 4. Credite bancare pe 8000

23


DIN IASI

termen scurt 5. Conturi la banci n lei 12000 6. Casa n lei 1000 TOTAL ACTIV 28900 TOTAL PASIV 28900 n bilanul iniial prezentat se observ respectarea ecuaiei dublei reprezentari: ACTIV = PASIV Bilanul iniial va suferi modificari permanente n urma derularii operaiunilor concret e. Indiferent de natura acestora, de diversitatea cauzelor care le provoaca, mulimea operaiunilor economice se ncadreaz ntr-un numar finit de silogisme (legitai) contabile. Silogismul reprezint raionamentul format din trei etape, n care, ultima etapa, numit concluzie, se deduce din prima prin intermediul celei de-a doua. Pornind de la relaia cauzalasi funcional A=P, redam modificarile bilaniere sub forma ecuaiilor bilaniere fundamentale si a ecuaiilor bilaniere derivate. Ecuaii bilaniere fundamentale: 1. A+X-X=P 2. A+X=P+X 3. A-X=P-X 4. A=P+X-X Unde, A este activul bilanului, P este pasivul bilanului, X marimea modificarii Din punct de vedere al gradului de afectare a celor dou pari ale bilanului, modificarile se grupeaz n: -miscari permutative n activ(ec.1) si miscari permutative n pasiv(ec.4), care determin modificarea unei pari a bilanului (A, respectiv, P) modificari de structura; -miscari opuse de sporire (ec.2) si miscari opuse de reducere (ec.3), care provo ac modificari, concomitent n ambele pari ale bilanului modificari de volum. 24


DIN IASI

Ecuaiile bilaniere derivate se obin din ecuaiile fundamentale prin combinarea unei miscari permutative cu o miscare opusasi sunt n numar de patru: 1. A+X-x =P+x 2. A-X+x =P-x 3. A+x =P+X-x 4. A-x =P-X+x Unde, . A este activul, . P este pasivul, . X modificarea totala, . x sporirea si . x reducerea; X=x +x Operaiunea nr.1. Se primeste n contul la banc suma de 1000 lei, reprezentnd parte din creana asupra clienilor. Ca urmare a derularii acestei operaiuni, se modific elementul 5 de activ, n sensul cresterii, concomitent cu diminuarea nregistrat de elementul 4 de activ, cu aceeasi valoare. (A+X-X=P) Bilanul ntocmit2 dup efectuarea si nregistrarea acestei operaiuni se prezint astfel: Bilan dup operaiunea 1. (RON) ACTIV PASIV Nr. crt. Denumire element(post) Suma iniial Modificare Suma final Nr. crt. Denumire element (post) Suma iniial

Modificare Suma final 1. Utilaje 10000 -10000 1. Capital social 18100 -18100 2. Materii prime 2000 -2000 2. Rezerve 1000 -1000 2 Din motive didactice, pentru vizualizarea modificarilor bilaniere vom ntocmi dup fiecare tranzacie (tranzacia 1, 2,3 si 4 ) cte un bilan. n practica, bilanul se ntocmeste obligatoriu anual si n al te situaii potrivit reglementarilor n vigoare si nu dupa fiecare eveniment sau tranzactie. 25


DIN IASI

3. Produse finite 1500 -1500 3. Furnizori 1800 -1800 4. Clieni 2400 -1000 1400 4. Credite bancare pe termen scurt 8000 -8000 5. Conturi la banci n lei 12000 +1000 13000 6. Casa n lei 1000 -1000 TOTAL ACTIV 28900 0 28900 TOTAL PASIV 28900 0 28900 Modificari de structura Operaiunea nr.2 Se nregistreaz achiziionare de materii prime n valoare de 2000 lei. Ca urmare a derularii acestei operaiuni, se modific att activul patrimonial ct si pasivul; sporesc elementele : materii prime din activ cu 2000, respectiv, din pasiv cu aceeasi valoare. (A+X=P+X) Bilan dup operaiunea 2 (RON) ACTIV PASIV Nr. crt. Denumire element(post) Suma iniial Modificare Suma final Nr. crt. Denumire element (post) Suma iniial Modificare Suma final 1. Utilaje 10000 -10000 1. Capital social 18100 -18100 2. Materii prime 2000 +2000 4000 2. Rezerve 1000 -1000 3. Produse

furnizori

finite 1500 -1500 3. Furnizori 1800 +2000 3800 4. Clieni 1400 -1400 4. Credite bancare pe termen scurt 8000 -8000 5. Conturi la banci n lei 13000 -13000 26


DIN IASI

6. Casa n lei 1000 -1000 TOTAL ACTIV 28900 +2000 30900 TOTAL PASIV 289.000 +2000 30900 X=2000 Modificari de volum Nota: Soldurile finale din bilanul nr. 2 devin solduri iniiale pentru bilantul nr. 3 Operaiunea nr.3 Se nregistreaz rambursarea creditului bancar pe termen scurt n valoare de 8000 lei, ajuns la scadena. Operaiunea enunat produce modificari n ambele pari ale bilanului: se diminueaz concomitent elementul de activ conturi la banci n lei si elementul de pasiv bancare pe termen scurt cu aceeasi valoare. (A-X=P-X), X=8000. Bilan dup operaiunea 3 (RON) ACTIV PASIV Nr. crt. Denumire element(post) Suma iniial Modificare Suma final Nr. crt. Denumire element (post) Suma iniial Modificare Suma final 1. Utilaje 10000 -10000 1. Capital social 18100 -18100 2. Materii prime 4000 -4000 2. Rezerve 1000 -1000 3. Produse finite 1500 -1500 3. Furnizori 3800 -3800 4. Clieni 1400 -1400 4. Credite bancare pe termen scurt

credite

8000 -8000 0 27


DIN IASI

5. Conturi la banci n lei 13000 -8000 5000 6. Casa n lei 1000 -1000 TOTAL ACTIV 30900 -8000 22900 TOTAL PASIV 30900 -8000 22900 X=8000 Modificari de volum Operaiunea nr.4 Se nregistreaz ncorporarea rezervelor n capital, valoarea rezervelor fiind de 1000 lei. Derularea operaiunii determin miscari permutative n pasiv prin modificarea elementelor 1 si 2 cu aceeasi valoare, (+)1000 respectiv (-)1000, bilanul interme diar prezentndu-se astfel: Bilan dup operaiunea 4 (RON) ACTIV PASIV Nr. crt. Denumire element(post) Suma iniial Modificare Suma final Nr. crt. Denumire element (post) Suma iniial Modificare Suma final 1. Utilaje 10000 -10000 1. Capital social 18100 +1000 19100 2. Materii prime 4000 -4000 2. Rezerve 1000 -1000 3. Produse finite 1500 -1500 3. Furnizori 3800 -3800 4. Clieni 1400 -1400 4. Credite bancare pe termen scurt

0 -0 28


DIN IASI

5. Conturi la banci n lei 5000 -5000 6. Casa n lei 1000 -1000 TOTAL ACTIV 22900 0 22900 TOTAL PASIV 22900 0 22900 Modificari de structura Pentru a se demonstra meninerea permanent a egalitaii bilaniere, toate cele patru tipuri de operaii economice exemplificate se vor prezenta ntr-o singur schem care va cuprinde att bilanul iniial, ct si modificarile si bilanul contabil final, ilustrnd as tfel, esena reprezentarii cifrice a miscarilor de valori ca un bilan mobil. Bilan final (RON) ACTIV PASIV Nr. crt. Denumire element(post) Suma iniial Modificare Suma final Nr. crt. Denumire element (post) Suma iniial Modificare Suma final 1. Utilaje 10000 -10000 1. Capital social 18100 +1000 19100 2. Materii prime 2000 +2000 4000 2. Rezerve 1000 -1000 3. Produse finite 1500 -1500 3. Furnizori 1800 +2000 3800 4. Clieni 2400 -1000 1400 4. Credite bancare pe termen scurt 8000 -8000 0 29


DIN IASI

5. Conturi la banci n lei 12000 (+1000 -8000) 5000 6. Casa n lei 1000 -1000 TOTAL ACTIV 28900 -6000 22900 TOTAL PASIV 28900 -6000 22900 Modific.total A =Modific.total P NTREBARI DE CONTROL 1. Ce tipuri de miscari bilaniere cunoastei? 2. Prezentai ecuaiile bilaniere fundamentale. 3. Ce sunt miscarile permutative? Exemplificai. 4. Ce sunt miscarile opuse? Exemplificai. 5. Prezentai ecuaiile bilaniere derivate. 3.2.2 Sistemul de calcul contabil digrafic CONTUL CUVINTE CHEIE: . Cont . Dubla nregistrare . Debit . Credit . Rulaj . Sold . Cont corespondent . Formul contabil . Articol contabil 30


DIN IASI

nregistrarea tuturor miscarilor si transformarilor mijloacelor economice si a res urselor dintr-un perimetru contabil dat, determin realizarea unei serii de bilanuri succesive. Existena unei mulimi considerabile de fenomene care se produc si se nregistreaz n cursul unei perioade scurte, face imposibil evidenierea lor numai cu ajutorul bilanului. De aceea, contabilitatea si-a creat un mijloc propriu de calcul, numit cont. Contul reprezint un procedeu al metodei contabilitaii care permite evidenierea si urmarirea grupata, ordonatasi sistematizat a informaiilor referitoare la elementele componente ale patrimoniului. Contul se refer la un singur element din bilan, evideniaz situaia acestuia la un moment dat, dar si modificarile succesive care s-au produs n decursul unei perioade asupra acelui element. Dac prin bilan se nfaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului si a rezultatelor obinute, prin cont se realizeaz dubla nregistrare. Orice cont deschis n contabilitatea curent are un anumit coninut economic, determinat de elementul patrimonial care este evideniat si urmarit cu ajutorul contului resp ectiv. Contul poate avea ca obiect: -un bun economic cu o anumit destinaie (utilaje, materii prime, produse finite, disponibilitaibanesti); -o surs de finanare (capital, rezerve, datorii); -un proces economic, care antreneaz venituri si cheltuieli n fazele circuitului economic (aprovizionare, producie, vnzare); -un rezultat financiar, care se prezint sub form de profit sau pierdere. Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curent pentru reflectarea obiectului sau de studiu constituie sistemul conturilor. Ca elemente distincte ale sistemului d e conturi si ca instrumente curente de lucru ale contabilitaii, conturile trebuie s raspund

tuturor cerinelor acesteia, ndeplinind anumite funcii dintre care cele mai importante sunt: funcia funcia funcia funcia funcia funcia funcia 31 economica; contabila; de grupare; de sistematizare; de calcul; de control; statistica.


DIN IASI

Cresterile sau diminuarile suferite de elementele patrimoniale pe care le reflec t conturile, sunt evideniate separat n cadrul contului (funcia de sistematizare). For ma care corespunde cel mai bine necesitailor de evideniere separat a acestor modificari este forma bilateral a contului, prezentat simplificat (forma abreviat a contului, asemanatoare cu a literei T ) sau dezvoltat (forma clasic a contului). Contul Casa n lei Debit (RON) Credit Nr.crt. Data Explicaia Sume Nr.crt. Data Explicaia sume 1 1.01 Existent iniial 1000 3 7.01 Plat 400 2 4.01 ncasare 500 Total cresteri 500 Total micsorari 400 Total cresteri+ existent iniial 1500 Pe lng aceast form bilateral a contului, n activitatea practic existasi alte forme cum ar fi: forma unilaterala, forma sah, forma contului cu duble valori, s.a. Structura contului are n componen urmatoarele elemente: . denumirea sau titlul contului indic numele elementului patrimonial a carui eviden se ine cu ajutorul contului respectiv; . debitul si creditul indic cele dou pari opuse ale contului care permit evidenierea separat a celor dou tipuri de modificari (+ sau -), convenional s-a stabilit ca partea stng s se numeasc debit si partea dreapta, credit; . miscarea sau rulajul contului totalul modificarilor nregistrate n debitul (rulaj debitor Rd) sau creditul unui cont (rulaj creditor Rc); . explicaia operaiunilor nregistrate n cont poate fi explicaie descriptiv

(prezentarea pe scurt a operaiunii nregistrate, a documentului justificativ n baza caruia s-a consemnat efectuarea ei si a datei cnd a avut loc), sau explicaie contabil (indicarea contului corespondent); . soldul contului existentul valoric stabilit la un moment dat ca diferen ntre total sume debitoare si total sume creditoare. Dac Tsd.>Tsc soldul final este 32


DIN IASI

Sfd, daca, Tsd

Documents

Suport Curs Bazele Contabilitatii Anul I FIN BANCI