Suport Curs Drept Funciar Si Pub. Imob. an IV. Sem. II(1)

5/17/2018 Suport Curs Drept Funciar Si Pub. Imob. an IV. Sem. II(1) - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/suport-curs-drept-funciar-si-pub-imob-an-iv-sem-ii1

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE DREPT

DREPT FUNCIAR ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

Lect. univ. dr. Dan-Constantin TUDURACHE

- Suport de curs -

Anul IV

Semestrul II

2011-2012



2

CUPRINS

CAPITOLUL I. NOŢIUNEA ŞI OBIECTIVELE PUBLICITĂŢII IMOBILIARE. ..................................................3

CAPITOLUL AL II-LEA. SISTEMUL REGISTRULUI DE TRANSCRIPŢIUNI ŞI INSCRIPŢIUNI. .................5

CAPITOLUL AL III-LEA. SISTEMUL CĂR ŢII FUNCIARE POTRIVIT LEGII NR. 115/1938. ..........................8

1. Principiile căr ţ ilor funciare. ................................................................................................................................10 2. Înscrierile în cartea funciar ă. ..............................................................................................................................12

CAPITOLUL AL IV-LEA. SISTEMUL CĂR ŢII FUNCIARE POTRIVIT LEGII NR. 7/1996. ............................16

1. Legea cadastrului şi a publicit ăţ ii imobiliare nr. 7 din 13 martie 1996 ..............................................................16 2. Cadastrul general ................................................................................................................................................17 3. Cadastrele de specialitate ....................................................................................................................................23 4. Cadastrele locale .................................................................................................................................................23 5. Regulamentul de organizare şi func ţ ionare a birourilor de carte funciar ă ale judecătoriilor ............................24 6. Imobilul................................................................................................................................................................25 7. Cartea funciar ă. ...................................................................................................................................................25

8. Alcătuirea căr ţ ii funciare.....................................................................................................................................26 9. Efectele înscrierii .................................................................................................................................................27 10. Felurile înscrierilor............................................................................................................................................28 11. Procedura înscrierii ...........................................................................................................................................30 12. Rectificarea şi modificarea căr ţ ii funciare ........................................................................................................32

ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI CADASTRALE...............................................................................................35

NUMEROTAREA CADASTRALĂ ..............................................................................................................................45

Procedura privind atribuirea numerelor cadastrale imobilelor din planul parcelar în vederea înscrierii în cartea funciar ă ....................................................................................................................................................................47 Con ţ inutul documenta ţ iilor necesare intabul ării dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciar ă ....................................................................................................................................................................49

Con ţ inutul documenta ţ iilor necesare înscrierii dezlipirii unui imobil.....................................................................50

Continutul documentatiilor necesare inscrierii alipirii a doua sau mai multe imobile cu limite comune ........... ....51 Con ţ inutul documenta ţ iilor necesare înscrierii unei construc ţ ii definitive pe un teren înscris în cartea funciar ă ..52 Con ţ inutul documenta ţ iilor necesare înscrierii modificării limitei de proprietate ......... ........... .......... ........... .........53 Con ţ inutul documenta ţ iilor necesare înscrierii modificării suprafe ţ ei imobilului...................................................54 Con ţ inutul documenta ţ iilor pentru descrierea dezmembr ămintelor dreptului de proprietate ......... ........... .......... ...55 Con ţ inutul documenta ţ iilor pentru reconstituirea căr ţ ii funciare pierdute, distruse sau sustrase, prin reînscriere pe baza de documenta ţ ie cadastral ă ........................................................................................................................55

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................................57



3

Capitolul I. Noţiunea şi obiectivele publicităţii imobiliare.

Obiective

Prezentarea scopurilor si a obiectivelor publicitătii imobiliare.

Să se identifice principalele sisteme de publicitate imobiliar ă ce au funcţionat înteritoriul tării noastre si limitele temporale ale aplicării lor.

Publicitatea imobiliar ă desemneaz ă totalitatea mijloacelor juridice prev ăzute de lege

prin care se evidenţ iaz ă situaţ ia material ă şi juridic ă a imobilelor, în mod public, pentru a

ocroti securitatea static ă şi securitatea dinamic ă a circuitului civil referitor la asemenea

bunuri. Prin „securitate static ă” se înţelege ocrotirea drepturilor existente în prezent asupra

unui bun, iar prin „securitate dinamic ă” se înţelege ocrotirea drepturilor ce se vor dobândi

în viitor, în conformitate cu legea, asupra acelui bun.

Prin organizarea publicităţii imobiliare se realizează următoarele obiective sau

scopuri:

a) de a da o cât mai mare siguranţă drepturilor reale existente, precum şi

transmisiunilor imobiliare prin aducerea la cunoştinţa ter ţilor interesaţi a situaţiei juridice a

acestor bunuri;

b) de a constitui o evidenţă clar ă şi cuprinzătoare a tuturor bunurilor mobile înscopul utilitzării şi exploatării lor cât mai eficiente, în acord cu legea şi interesele întregii

societăţii;

c) de a permite organelor competente ale statului să exercite un control riguros şi

permanent referitor la schimbările care se produc în situaţia materială (împăr ţeli, schimbări

de destinaţie, transformări, adăugiri, etc.) şi în situaţia juridică a imobilelor (transmisiuni,

grevări).

Datorită condiţiilor istorice în care a avut loc formarea, precum şi evoluţia statuluinaţional român, pe teritoriul ţării noastre au existat următoarele sisteme de publicitate

imobiliar ă:

a) sistemul registrelor de transcripţ iuni şi inscripţ iuni reglementat de Codul civil şi

Codul de procedur ă civilă, aplicabil în marea majoritate a localităţilor din vechea ţar ă



4

(România înainte de 1918);

b) sistemul c ăr ţ ilor funciare, reglementat de Legea nr. 115/1938 şi Decretul nr.

241/1947, care s-a aplicat în Transilvania, Banat şi Bucovina;

c) sistemul intermediar al c ăr ţ ilor de publicitate funciar ă, reglementat de Decretul nr.

242/1947 şi de unele dispoziţii ale Legii nr. 115/1938. El s-a aplicat într-un număr redus delocalităţi din fostul judeţ Ilfov şi în Bucureşti.

d) sistemul c ăr ţ i de evidenţă financiar ă reglementat prin Decretul nr. 163 din 14

martie 1946. Au fost înfiinţate cu scopul de a înlocui pentru unele localităţi din Transilvania,

căr ţile funciare distruse, sustrase sau pierdute în timpul şi din cauza r ăzboiului. Căr ţile de

evidenţă funciar ă se închid pe măsur ă ce se întocmesc noi căr ţi funciare sau se găsesc

căr ţile funciare originare. Ele reprezintă tot un sistem de publicitate intermediar ă,

asemănător „căr ţilor de publicitate funciar ă”.

Prin Legea nr. 7/1996 s-a dat o nouă reglementare căr ţilor funciare, ca sistem unic

şi unitar de publicitate imobiliar ă pe întreaga ţar ă.

Întrebări

Care sunt principalele sisteme de publicitate imobiliar ă ce au funcţionat în ţara

noastr ă?

Care sunt efectele pe care le produce înregistrarea în sistemele de publicitate

imobiliar ă?



5

Capitolul al II-lea. Sistemul registrului de transcripţiuni şi inscripţiuni.

Obiective

Însuşirea regulilor de funcţionare a sistemului de publicitate a registrului detranscripţiuni şi inscripţiuni.

Identificarea modului în care se produce efectul de opozabilitate al înregistr ării în

reigstrul de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare.

Determinarea limitelor pe care le prezintă înregistrarea în registrul de transcripţiuni

şi inscripţiuni.

Acest sistem de publicitate imobiliar ă este alcătuit din registre de transcripţiuni

(transcrieri) şi registre de inscripţii (înscrieri), care s-au ţinut la judecătorii.

Este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare, deoarece

registrele se ţin pe numele proprietarilor. Prin urmare, transcrierile şi înscrierile se fac pe

numele persoanelor (păr ţile actelor juridice) şi nu pe imobile. De aceea, situaţia juridică a

imobilului poate fi aflată numai cunoscând proprietarii săi succesivi şi cercetând în registre

la numele lor, dacă şi ce drepturi au transmis sau constituit referitor la un anumit bun,

operaţie deosebit de dificilă şi anevoioasă. În acest sistem se efectuau două feluri de înregistr ări: transcrieri şi înscrieri.

Transcrierile se efectuau în registrul de transcriepţiuni şi constau în copierea

integrală a actelor juridice prin care se transmitea dreptul de proprietate asupra unui

imobil, se constituiea un drept real principal sau se stingeau astfel de drepturi reale. Erau

supuse transcrierii toate actele juridice enumerate de art. 711 Cod procedur ă civilă.

Nu erau supuse transcrierii: transmisiunea succesorală (legală şi testamentar ă);

actele de împăr ţeală, dacă imobilul revenea unuia dintre copărtaşi; hotărârile judecătoreştideclarative de drepturi. De asemenea, erau exceptate de la transcriere şi dobândirile de

drepturi reale prin fapte juridice: uzucapiunea şi accesiunea imobiliar ă.

Transcrierea se f ăcea în ordinea depunerii cererilor de transcriere şi a actelor

supuse acestei operaţii. Ulterior, registrele de transcripţii au fost înlocuite cu mape în care



6

sunt păstrate actele supuse transcrierii, împreună cu cererile şi petiţiile care le însoţesc, în

ordinea intr ării lor.

Înscrierea se f ăcea în registrul de inscripţiuni şi consta în consemnarea sau

reproducerea unor păr ţi sau clauze din actele juridice. Făceau obiect al înscrierii acele

clauze care se refer ă la privilegiile speciale imobiliare şi la ipoteci. De la această regulă,f ăcea excepţie privilegiul vânzătorului de imobile, care era suspus transcrierii în registrul

de transcripţiuni.

Efectul acestor înregistr ări este acela de a face opozabil faţă de ter ţi, actul juridic

translativ sau constitutiv de drepturi reale. Între păr ţi şi faţă de succesorii lor în drepturi,

actul juridic produce efecte de îndată ce a fost încheiat, f ăr ă a fi necesar ă transcrierea sau,

după caz, înscrierea. Lipsa transcrierii sau înscrierii este sancţionată cu inopozabilitatea

faţă de ter ţi a transmiterii ori constituirii dreptului real.

Sistemul de publicitate prin registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni a fost criticat

datorită caracterului personal şi incomplet al înregistr ărilor:

a) publicitatea drepturilor este par ţială, deoarece o serie de acte şi moduri de

dobândire nu sunt supuse înregistr ării, ceea ce face ca aceste registre să nu oglindească

situaţia juridică exactă a imobilelor. S-a spus că se creează nesinguranţă asupra

proprietarului imobilului;

b) sancţiunea neîndeplinirii formalităţilor de transcriere şi înscriere constă doar în

inopozabilitatea faţă de ter ţi a drepturilor;c) având în vedere că judecătorul nu avea obligaţia de a cerceta valabilitatea şi

legalitatea actului juridic prezentat pentru transcriere sau înscriere şi nici existenţa

dreptului transmiţătorului, aceste înregistr ări au o valoare relativă. Altfel spus, se aduce la

cunoştinţa ter ţilor un anumit act juridic f ăr ă a se garanta valabilitatea sa şi existenţa

dreptului dobândit;

e) deoarece înregistr ările se fac pe numele proprietarilor şi nu pe imobile, în

individualitatea lor, este foarte greu de cunoscut situaţia juridică a fiecărui imobil şi de

stabilit cine este adevăratul proprietar. Pentru aceasta, trebuie cunoscuţi toţi proprietarii

succesivi ai imobilului şi cercetate, la numele lor, transmisiunile f ăcute şi sarcinile

constituite de către ei. Verificarea este deosebit de dificilă. Omiterea unui singur proprietar

anterior are ca efect o cunoaştere eronată a situaţiei imobilului de către cel interesat, mai



7

ales, când acel proprietar a f ăcut transmisiuni sau a constituit sarcini importante.

Întrebări

Prezentati comparativ efectele înregistr ării în registrul de transcriptiuni si inscriptiuni,pe de-o parte, si efectele înregistr ării în cartea funciar ă, pe de altă parte.

Care este deosebirea dintre transcrieri faţă de înscrieri?



8

Capitolul al III-lea. Sistemul căr ţii funciare potrivit Legii nr. 115/1938.

Obiective

Identificarea diferenţelor dintre diferitele sisteme de publicitate bazate pe carte

funciar ă.Să se determine felurile înscrierilor în cartea funciar ă.

Identificarea principiilor sistemului de carte funciar ă şi influenţa acestora asupra

corectei funcţionări a publicităţii prin cartea funciar ă.

Căr ţile funciare constituie un sistem de publicitate real deoarece are la bază

identitatea topografică a imobilelor. Toate înscrierile se fac pe imobile. Fiecare imobil are

propria carte funciar ă în care sunt evidenţiate orice schimbări ce intervin în situaţia sa

materială şi juridică. Căr ţile funciare alcătuiesc un sistem de publicitate complet , fiindcă

realizează o publicitate integrală a tuturor transmisiunilor şi constituirilor de drepturi reale

imobiliare, iar în anumite cazuri expres prevăzute de lege, se înregistrează fapte sau alte

raporturi juridice în legătur ă cu bunurile imobile.

Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciar ă se numesc „drepturi tabulare”.

Înscrierile privitoare la drepturile tabulare formează „starea tabular ă”.

Prima reglementar ă unitar ă a căr ţilor funciare în ţara noastr ă, o constituie Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la căr ţile funciare, pus în

aplicare prin Legea nr. 241/1947.

Căr ţile funciare sunt întocmite şi numerotate pe comune, oraşe şi municipii. Căr ţile

funciare privitoare la imobilele din aceeaşi comună, acelaşi oraş sau municipiu, alcătuiesc

registrul funciar al acelei unităţi administrative. Dacă o comună este alcătuită din două sau

mai multe sate, căr ţile funciare se numerotează pe sate, fiecare având un registru financiar

propriu.Căr ţile funciare se ţin într-un singur exemplar la biroul de carte funciar ă din

circumscripţia judecătoriei de la locul situării imobilului.

Cartea funciar ă este alcătuită dintr-un titlu şi trei păr ţi sau foi.

Titlul c ăr ţ ii funciare cuprinde: numărul căr ţii respective şi denumirea comunei,



9

oraşului sau municipiului în care este situat imobilul.

Partea a I-a (foaia de avere) privind descrierea imobilului.

Partea a II-a (foaia de proprietate) în care se fac înscrierile cu privire la dreptul de

proprietate asupra imobilului.

Partea a III-a (foaia de sarcini) În această parte se înscriu: drepturile de superficie,

servitute propriu-zisă, uz, uzufruct, abitaţie, ipotecă, locaţiune, precum şi cesiunea de

venituri sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale.

Cartea funciar ă se întregeşte cu planul, înscrisurile privitoare la înscrieri şi registrul

de intrare.

a) planul cuprinde toate parcelele dintr-o localitate cu ar ătarea numărului topografic

al ficăreia. Orice schimbare în întinderea unei parcele se va evidenţia pe plan în temeiul

schiţei prezentate de păr ţi (art. 7);

b) înscrisurile privitoare la înscrieri constituie proba drepturilor înscrise în cartea

funciar ă. De pe fiecare înscris, în temeiul căruia se f ăcea o înscriere în cartea funciar ă, se

reţinea o copie a cărei conformitate cu originalul era certificată de judecătorul de carte

funciar ă. Aceste copii se păstrează în arhivă, alcătuind, împreună cu cererile de înscriere,

dosarul căr ţii funciare (art. 8);

c) registrul de intrare este utilizat pentru înregistrarea cererilor de înscriere. Ordinea

înregistr ării cererilor constituie criteriul după care se stabileşte rangul înscrierilor f ăcute în

cartea funciar ă.Pe lângă acestea, este obligatoriu să existe completate la zi: repertorii alfabetice;

repertorii parcelare; alte registre, condici de evidenţă prev ăzute de lege.

a) repertoriul alfabetic cuprinde numele şi prenumele proprietarilor cu indicarea, în

dreptul fiecăruia, a numărului de carte funciar ă în care sunt înscrişi (art. 9 pct. 2);

b) repertoriul parcelar în care se evidenţiază numărul topografic al parcelelor,

numărul planşei din plan pe care se află fiecare parcelă, precum şi numărul căr ţii funciare

în care sunt înscrise. Aceste repertorii se ţin pe localităţi.

Obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar, fiind descris în partea I a căr ţii

funciare. Corpul funciar poate fi alcătuit dintr-una sau mai multe parcele. Aceeaşi carte

funciar ă poate cuprinde mai multe corpuri funciare.

Prin corp funciar se înţelege o unitate economică distinct alcătuită, după criteriul



10

naturii imobilului ori a scopului economic urmărit de proprietar. El este, în acelaşi timp, şi o

unitate juridică, în sensul că operaţiile juridice – înscrierile de drepturi tabulare – se pot

face, de regulă, numai cu privire la întregul corp funciar.

Corpul funciar din două sau mai multe parcele se notează cu un număr roman, după

care urmează ar ătarea fiecărei parcele ce intr ă în componenţa sa. Corpul funciar estealcătuit dintr-o singur ă parcelă se notează cu semnul crucii.

Art. 13 din aceeaşi lege dispune că un corp funciar poate fi modificat. Operaţiile prin

care se modifică sunt: alipirea şi dezlipirea.

Alipirea are loc de regulă prin unirea mai multor parcele într-un corp funciar sau prin

adăugarea mai multor parcele la un corp funciar. De asemenea, alipirea se poate realiza şi

prin mărirea suprafeţei unei parcele.

Pot fi unite în acelaşi corp funciar:

- parcele situate una lângă alta, indiferent de felul de cultur ă, dacă apar ţin aceluiaşi

proprietar;

- parcele situate în locuri diferite, dacă au aceeaşi destinaţie economică;

- toate parcelele unui proprietar, indiferent de aşezarea lor şi de felul de cultur ă.

Dezlipirea are loc atunci când se desparte sau desprinde o parcelă de la un corp

funciar ori se micşorează întinderea unei parcele.

1. Principiile căr ţilor funciare. La baza regimului juridic al căr ţilor funciare există

anumite reguli fundamentale care se numesc principii. A. Principiul efectului constitutiv de drepturi reale al înscrierii în cartea funciar ă.

Potrivit art. 17-18 din Legea nr. 115/1938, drepturile reale cu privire la imobile pot fi

constituite, modificate sau stinse numai prin înscriere în cartea funciar ă. Prin urmare,

înscrierea dă naştere, modifică sau stinge drepturile reale şi le face opozabile faţă de ter ţi.

De la acest principiu există şi câteva excepţii. Astfel, art. 26 din lege prevede că

drepturile reale imobiliare se dobândesc f ăr ă înscriere în cartea funciar ă în următoarele

cazuri: dobândirea prin succesiune legală şi testamentar ă; dobândirea prin succesiune;vânzare silită şi expropriere. Totuşi, titularul unui drept real dobândit prin unul dintre aceste

mijloace juridice, nu va putea să încheie acte de transmisiune sau de grevare a bunului,

decât după ce s-a f ăcut înscrierea.

B. Principiul publicit ăţ ii integrale. Potrivit acestui principiu, toate operaţiunile juridice



11

prin care se transmite, constituie, modifică sau stinge un drept real imobiliar sunt supuse

înscrierii în cartea funciar ă, cu excepţiile ar ătate mai sus. De asemenea, este obligatorie

evidenţierea tuturor schimbărilor sau modificărilor ce intervin prin alipire, dezlipire etc., în

situaţia materială a imobilului.

C. Principiul legalit ăţ ii. Aceasta înseamnă că judecătorul de carte funciar ă eraobligat, înainte de a dispune prin încheiere sau a face orice înscriere, să verifice legalitatea

titlului pe baza căruia a fost solicitată înscrierea în cartea funciar ă. Dacă el constata că

titlul nu era conform cu dispoziţiile legale în vigoare, era obligat să refuze efectuarea

înscrierii.

D. Principiul oficialit ăţ ii. Cererea odată introdusă şi înregistrată nu poate fi

completată cu date sau înscrisuri noi. Atunci când cererea este incompletă sau înscrisurile

pe baza cărora se întemeiază nu sunt valabile, judecătorul o va respinge. În acelaşi mod

proceda şi în situaţia în care faţă de datele înscrise în cartea funciar ă, cererea nu putea fi

admisă.

E. Principiul priorit ăţ ii. Potrivit art. 31 din Legea nr. 115/1938, înscrierile în cartea

funciar ă î şi produc efectele de la data înregistr ării cererilor de înscriere. Ordinea

înregistr ării cererilor determină sau stabileşte rangul înscrierii (qui prior tempore potior

jure). Prin rang tabular se înţelege efectul unei înscrieri în raport cu alte înscrieri din

aceeaşi carte funciar ă.

F. Principiul relativit ăţ ii. Conform acestei reguli, înscrierea unui drept se poate facenumai:

a) împotriva aceluia care la data înregistr ării cererii este înscris ca titular al dreptului

asupra căruia înscrierea urmează să fie f ăcută;

b) împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, şi-a grevat dreptul, dacă ambele

înscrieri se cer deodată.

Dacă mai multe persoane şi-au cedat succesiv, una celeilalte, dreptul de a dobândi

prin înscriere un bun imobiliar, iar înscrierile respective nu s-au f ăcut, ultimul dobânditor va

putea cere înscrierea tuturor dobândirilor succesive, concomitent cu aceea a dreptului său,

dacă dovedeşte, prin înscrisuri originale, actele juridice care pot sta la baza acelor înscrieri

(art. 20 din Legea nr. 115/1938).

G. Principiul for ţ ei probante a înscrierii în cartea funciar ă. Acest principiu rezultă din



12

economia prevederilor art. 32 şi 33 ale Legii nr. 15/1938. Art. 32 instituie două prezumţii, şi

anume: dacă în cartea funciar ă s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se

prezumă că dreptul există în folosul ei; dacă un drept s-a radiat din cartea funciar ă, se

prezumă că acel drept nu există. Suntem în prezenţa a două prezumţii legale relative,

putând fi combătute prin probă contrar ă. Ele se aplică numai drepturilor reale. Art. 33 prevede că înscrierile din cartea funciar ă au o putere doveditoare absolută în

folosul ter ţului care a dobândit un drept real prin act juridic cu titlu oneros şi a fost de bună-

credinţă. Aşadar, ter ţul va fi apărat de orice cauză de evicţiune derivând din titlurile de

dobândire anterioare înscrierii dreptului său, cu excepţia situaţiei când împotriva sa s-a

introdus, în termen legal, o acţiune în rectificarea întabulării.

2. Înscrierile în cartea funciar ă. Art. 5 din Legea nr. 115/1938 prevede că

înscrierile sunt de trei feluri: întabularea, înscrierea provizorie şi notarea.

A. Întabularea. Întabularea este înscrierea prin care se transmite, constituie sau

stinge un drept real cu titlu definitiv de la data înregistr ării cererii de înscriere. Întabularea

este o înscriere definitivă, f ăr ă să fie nevoie de vreo justificare ulterioar ă. Ea are efect

constitutiv de drepturi.

Întabularea se face pe baza actului juridic în temeiul căruia se cere înscrierea, a

unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unui act administrativ individual. Actul juridic

trebuie dovedit prin înscris original. Dovada hotărârii judecătoreşti şi a actului administrativ

individual se face prin copii legalizate.B. Înscrierea provizorie. Înscrierea provizorie este înscrierea prin care se str ămută,

constituie, modifică sau stinge un drept real sub condiţia şi în măsura justificării sale

ulterioare. Ea se numeşte „înscriere provizorie” sau „întabulare imperfect ă”.

Înscrierea provizorie are loc atunci când înscrisul original nu îndeplineşte cerinţele

speciale prevăzute de lege pentru întabulare sau în cazul în care înscrierea este cerută în

temeiul unei hotărâri judecătoreşti supusă apelului ori recursului.

Dacă înscrierea provizorie este justificată, în sensul că înscrisul original îndeplineşteulterior cerinţele prevăzute pentru întabulare sau, după caz, hotărârea judecătorească

devine irevocabilă, ea se transformă într-o întabulare perfectă. Justificarea înscrierii se

nota în cartea funciar ă.

C. Notarea. Notarea este acea înscriere care are ca obiect menţionarea în cartea



13

funciar ă a unor drepturi personale, fapte sau alte raporturi juridice strâns legate de

drepturile tabulare pentru a le face opozabile ter ţelor persoane. Astfel, de exemplu, puteau

fi notate în cartea funciar ă: minoritatea şi punerea sub interdicţie a titularului dreptului;

interdicţia înstr ăinării sau grevării unui drept întabulat; contractul de locaţiune încheiat pe o

durată mai mare de 3 ani; separaţia de patrimonii; acţiunea în anularea hotărârii judecătoreşti declarative de moarte; acţiunea pauliană; acţiunea de partaj; faptul că

imobilul a fost dobândit prin împroprietărire etc. (art. 81-82).

Acţiunile de carte funciar ă. În legătur ă cu înscrierile care se fac în cartea funciar ă,

pot fi exercitate două acţiuni: ac ţ iunea în prestataţ ie tabular ă şi ac ţ iunea în rectificarea

înscrierilor în cartea funciar ă.

A. Ac ţ iunea în prestaţ ie tabular ă. Cel care s-a obligat la constituirea, transmiterea

sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat să predea înscrisurile necesare

pentru întabularea dreptului în cartea funciar ă, iar dacă este vorba de stingerea unui

asemenea drept, să predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciar ă. În

cazul în care se refuza să-şi îndeplinească această obligaţie, persoana îndreptăţită se

putea adresa instanţei de judecată, pentru ca aceasta să dispună, prin hotărâre,

întabularea sau, după caz, radierea dreptului real. Hotărârea judecătorească r ămasă

definitivă şi irevocabilă înlocuia înscrisurile necesare pentru întabularea sau radierea

dreptului.

Acţiunea în prestaţie tabular ă putea fi intentată împotriva celui care a consimţit laconstituirea, transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv, precum şi împotriva

ter ţului subdobânditor înscris în cartea funciar ă, dacă erau îndeplinite următoarele trei

condiţii:

a) cel care cere prestaţia tabular ă să fi fost în posesia imobilului la data când ter ţul

subdobânditor a contractat;

b) actul juridic cu dată certă, în temeiul căruia se cere prestaţia tabular ă, să fie

încheiat anterior actului pe baza căruia ter ţul şi-a înscris dreptul în cartea funciar ă;

c) ter ţul să fie dobândit dreptul cu titlu gratuit sau să fi fost de rea-credinţă. În cazul

în care ter ţul a dobândit cu bună-credinţă şi pe baza unui act cu titlu oneros, acţiunea în

prestaţie tabular ă se respinge.

Acţiunea în prestaţie tabular ă nu se confundă cu acţiunea în executarea unui



14

antecontract de vânzare-cumpărare.

De multe ori, în aceeaşi cerere de chemare în judecată, reclamantul formulează

două capete de acţiune: unul prin care cere să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de

contract autentic de înstr ăinare şi altul prin care solicită ca instanţa să dispună, pe cale de

consecinţă, şi înscrierea dreptului dobândit în cartea funciar ă, împotriva refuzului pârâtuluide a consimţi la întabulare.

B. Ac ţ iunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciar ă. În cazul în care există

neconcordanţe între starea tabular ă şi realitate, acestea pot fi înlăturate prin acţiunea în

rectificare. Este reglementată în art. 34-40 din Legea nr. 115/1938.

a) Rectificarea întabul ării şi a înscrierii provizorii. Potrivit art. 34 din Legea nr.

115/1938, rectificarea unei întabulări sau înscrieri provizorii se poate cere, de orice

persoană interesată, în următoarele cazuri:

- dacă înscrierea sau titlul pe baza căruia s-a f ăcut nu au fost valabile (de pildă, titlul

este nul sau anulabil);

- dacă prin înscriere, dreptul a fost greşit calificat (de pildă, s-a înscris dreptul de

uzufruct în loc de dreptul de abitaţie);

- dacă nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat

efectele actului juridic în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea (s-a împlinit termenul

extinctiv sau s-a realizat condiţia rezolutorie).

În urma admiterii acţiunii, operaţia rectificării se face, la cerere, în temeiul hotărârii judecătoreşti r ămase definitive şi irevocabile. Acţiunea în rectificare poate fi introdusă

împotriva celui în favoarea căruia s-a f ăcut înscrierea respectivă, precum şi împotriva

succesorilor săi, indiferent dacă este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular.

În legătur ă cu prescripţia acestei acţiuni, art. 36 şi 37 din Legea nr. 115/1938

prevăd:

- acţiunea în rectificare este imprescriptibilă, sub rezerva prescripţiei acţiunii de

fond, atunci când este introdusă faţă de dobânditorul nemijlocit, precum şi faţă de ter ţul

care a dobândit cu rea-credinţă dreptul înscris în favoarea sa;

- acţiunea în rectificare poate fi introdusă în termen de 10 ani, faţă de ter ţul

dobânditor cu titlu gratuit, de bună-credinţă, care începe să curgă de la data înregistr ării

cererii de înscriere a acestuia;



15

- împotriva ter ţului dobânditor cu titlu oneros, de bună-credinţă, acţiunea în

rectificare poate fi introdusă numai în primele două cazuri prevăzute de art. 34 din Lege

(titlul nu este valabil sau dreptul a fost greşit calificat), în următoarele termene: şase luni de

la data comunicării către cel îndrituit a încheierii prin care s-a dispus înscrierea ce face

obiectul acţiunii în rectificare; trei ani de la data înregistr ării cererii de înscriere a dreptuluia cărei rectificare se solicită prin acţiune.

b) Rectificarea not ării. Potrivit art. 39 din Legea nr. 115/1938, rectificarea notării se

poate cere în următoarele cazuri: greşita calificare a dreptului personal, faptului sau

raportului juridic notat; dacă nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului

personal, faptului sau raportului juridic notat sau au încetat efectele actului juridic în

temeiul căruia s-a f ăcut notarea (minorul a devenit major, contractul de locaţiune a ajuns la

termen); dacă notarea, indiferent din ce cauză, a încetat să mai fie exactă sau în

conformitate cu realitatea.

Acţiunea în rectificarea notării este imprescriptibilă.

Întrebări

Care este efectul întabulării în sistemul de publicitate al Legii nr. 115/1938?

Care sunt principiile de carte funciar ă?



16

Capitolul al IV-lea. Sistemul căr ţii funciare potrivit Legii nr. 7/1996.

Obiective

Identificarea modului în care, de la punerea în aplicare a Legii nr. 7/1996 şi până înprezent, a fost stabilită competenţa de îndeplinire a operaţiunilor de publicitate imobiliar ă

prin cartea funciar ă.

Determinarea modului de atribuire a numărului cadastral.

Identificarea etapelor elabor ării documentaţiei cadastrale.

Să se prezinte felurile înscrierilor şi efectele lor, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 7/1996,

în urma modificărilor ce au fost aduse, în timp, acestei legi.

Să se determine condiţiile, termenele şi efectele acţiunilor de carte funciar ă.

1. Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7 din 13 martie 1996, a

fost publicată în Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996. A suferit modificări substanţiale

prin O.U.G. nr. 41 din 27 mai 2004, publicată în M. Of. nr. 509 din 7 iunie 2004, şi prin

Legea nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005. În temeiul

articolului II al Titlului XII al Legii nr. 247/2005, Legea cadastrului şi a publicitaţii imobiliare

a fost republicata în M. Of. nr. 201 din 3 martie 2006.

Prin instituţia cadastrului se urmăreşte realizarea unui cadastru general al ţării, încă

nerealizat, cu toate că au existat mai multe tentative în acest sens (Legea cadastrului nr.

93/1933; Legea fondului funciar nr. 59/1974), iar prin instituţia căr ţilor funciare, se

urmăreşte crearea la nivelul întregii ţări a unui sistem real, unic şi unitar de evidenţă

juridică a str ămutării, constituirii şi stingerii drepturilor reale imobiliare.

Baza tehnică a căr ţilor funciare o constituie documentele cadastrale ce cuprind dateşi informaţii referitoare la imobile, drepturile de proprietate asupra acestora şi la proprietari.

Făr ă măsur ători şi evidenţe cadastrale nu se poate trece la un sistem real de publicitate

imobiliar ă.

Sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de



17

publicitate imobiliar ă.

2. Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică,

economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării.

Funcţiile cadastrului:

- func ţ ia tehnic ă constă în determinarea, pe bază de măsur ători, a poziţiei,configuraţiei şi mărimii suprafeţelor terenurilor pe destinaţii, categorii de folosinţă şi pe

proprietari, precum şi ale construcţiilor;

- func ţ ia economic ă în cadrul căreia se evidenţiază elementele tehnice necesare

stabilirii valorii de impozitare a imobilelor şi calculării impozitelor asupra veniturilor realizate

din tranzacţii imobiliare. Agenţia Naţională şi oficiile teritoriale din subordine au obligaţia de

a furniza, la cerere, organelor abilitate, evidenţele necesare stabilirii valorii de impunere;

- func ţ ia juridic ă realizată prin identificarea proprietarilor pe baza actelor deproprietate, şi prin înscrierea în cartea funciar ă.

Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale:

comună, oraş sau municipiu, judeţ şi la nivelul întregii ţări.

Prin sistemul de cadastru general se realizează:

a) identificarea, descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor

prin natura lor, măsurarea şi reprezentarea acestora pe hăr ţi şi planuri cadastrale, precum

şi stocarea datelor pe suporturi informatice;

b) asamblarea şi integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;

c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de

imobile, în vederea înscrierii în cartea funciar ă cu caracter definitiv;

d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea

corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate.

Organizarea şi conducerea cadastrului general la nivel central au fost încredin ţate

Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, instituţie publică cu personalitate

juridică aflată în subordinea Guvernului, care a fost înfiinţat prin H.G. nr. 1038/1996,

publicată în Monitorul Oficial nr. 284 din 12 noiembrie 1996, iar oficiile de cadastru şi

organizarea teritoriului aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, au fost

reorganizate ca oficii de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol .

Potrivit art. 3 din Legea nr. 7/1996, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr.



18

41/2004, s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliar ă, instituţie

publică cu personalitate juridică, unica autoritate în domeniu, aflată în subordinea

Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea Oficiului Naţional de Cadastru,

Geodezie şi Cartografie, şi preluarea activităţii privind publicitatea imobiliar ă de la

Ministerul Justiţiei. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitatea Imobiliar ă a fost înfiinţată prin H.G. nr. 1210/29 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 718 din 9 august 2004

(republicată în M.Of. nr. 386 din 5 mai 2006).

La nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti s-au înfiinţat oficiile de cadastru şi

publicitate imobiliar ă ca unităţi cu personalitate juridică în subordinea Agenţiei Naţionale,

prin reorganizarea oficiilor judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului

Bucureşti şi a birourilor de carte funciar ă de pe lângă judecătorii.

Prin Legea nr. 247/2005, acestea au primit denumirea generică

de oficii teritoriale.

Oficiul teritorial controlează, avizează şi recepţionează, după caz, lucr ările de

geodezie, topografie, cadastru şi cartografie. Modul de avizare, verificare şi recepţie a

lucr ărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei, topografiei şi cartografiei se

stabileşte prin regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale,

cu consultarea uniunii profesionale înfiinţată prin lege specială.

În cadrul oficiilor teritoriale funcţionează baza de date a cadastrului.

La nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale s-au înfiinţat birouri de cadastru şi

publicitate imobiliar ă, denumite în continuare birouri teritoriale, în subordonarea oficiilor

teritoriale. Modul de organizare şi funcţionare, numărul, precum şi arondarea birourilor

teritoriale pe unităţi administrativ-teritoriale, se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al

directorului general al Agenţiei Naţionale.

S-a înfiinţat Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi

Teledetecţie ca unitate cu personalitate juridică în subordinea Agenţiei Naţionale, prin

reorganizarea Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi Cartografie.

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliar ă are următoarele atribuţiiprincipale:

a) coordonează şi controlează executarea lucr ărilor de cadastru şi asigur ă

înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliar ă la nivelul întregii ţări;

b) controlează executarea lucr ărilor de cartografie, topografie, geodezie,



19

fotogrammetrie şi teledetecţie la nivelul întregii ţări;

c) elaborează regulamente şi norme, promovează tehnici, procedee şi metodologii

de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene, conform progreselor ştiinţifice şi

tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei şi publicităţii imobiliare;

d) autorizează persoanele fizice şi juridice care pot executa lucr ări de specialitatedin domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, pe teritoriul României, în condiţiile legii

speciale care reglementează înfiinţarea uniunii profesionale a acestora;

e) organizează şi administrează fondul naţional de geodezie şi cartografie, precum

şi baza de date a sistemului de cadastru general;

f) asigur ă, în condiţiile legii, executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea

în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale;

g) asigur ă executarea şi actualizarea hăr ţilor oficiale;

h) avizează conţinutul topografic al hăr ţilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor

documente cartografice destinate uzului public;

i) pune la dispoziţia autorităţilor publice şi a altor instituţii interesate, în condiţiile

legii, situaţii statistice de sinteză privind terenurile şi construcţiile;

j) îndeplineşte sarcinile ce rezultă din angajamentele internaţionale în domeniul său

de activitate;

k) participă la organizarea şi coordonarea măsur ătorilor în vederea aplicării legilor

funciare;

l) avizează tehnic expertizele efectuate de către exper ţii judiciari în specialitatea

topografie, geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la

solicitarea instanţelor de judecată. Avizele menţionate mai sus vor fi date de oficiul

teritorial în baza unui regulament comun, elaborat de Agenţia Naţională şi Ministerul

Justiţiei;

m) asigur ă înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifică sau

se sting, la cererea notarului public sau a titularului dreptului ori a celorlalte persoaneinteresate;

n) asigur ă înscrierea căilor de atac împotriva înregistr ărilor de carte funciar ă;

o) asigur ă înscrierea altor raporturi juridice, drepturi personale, interdicţii,

incapacităţi şi litigii judiciare în legătur ă cu bunul imobil;



20

p) asigur ă formarea şi specializarea personalului de specialitate în publicitate

imobiliar ă prin intermediul Institutului Naţional al Registratorilor; structura, organizarea şi

modul de administrare ale institutului se stabilesc şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului,

în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi;

r) îndeplineşte şi alte atribuţii ce au legătur ă cu activitatea specifică. Atribuţiile şi r ăspunderile oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliar ă, precum şi ale

Centrului Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie se stabilesc

prin regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, aprobate prin ordin al


Potrivit art. 13 din H.G. nr. 1210/2004, republicată, Oficiile de cadastru şi publicitate

imobiliar ă îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

a) înscriu imobilele în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliar ă;

b) asigur ă înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifică sau

se sting, la cererea titularului dreptului, a notarului public ori a celorlalte persoane

interesate;

c) înscriu alte raporturi juridice, drepturi personale, interdicţii, incapacităţi şi litigii

judiciare în legătur ă cu bunul imobil; asigur ă înscrierea căilor de atac împotriva

înregistr ărilor de carte funciar ă;

d) înscriu radierea drepturilor reale, la cererea titularului dreptului sau a celorlalte

persoane interesate;e) avizează tehnic, înainte de depunerea lor în instanţa de judecată, expertizele

topocadastrale întocmite de exper ţii judiciari, în baza unui regulament elaborat în comun

de Agenţia Naţională şi de Ministerul Justiţiei;

f) avizează planul urbanistic general;

g) avizează documentaţiile de scoatere din circuitul agricol al terenurilor;

h) autorizează persoanele fizice care execută lucr ări tehnice de cadastru;

i) organizează, coordonează şi execută măsur ătorile pentru punerea în posesie a

titularilor prevăzuţi de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, şi de Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

j) verifică periodic starea fizică a punctelor din reţelele de sprijin, conform normelor

şi regulamentelor emise de Agenţia Naţională;



21

k) pune la dispoziţia autorităţilor publice şi a altor instituţii interesate, în condiţiile

legii, situaţii statistice şi de sinteză privind terenurile şi construcţiile;

l) furnizează persoanelor fizice şi juridice, contra cost, servicii şi informaţii conform

tarifelor în vigoare;

m) avizează împreună cu instituţiile de specialitate de la nivelul judeţean şi localproiectele de organizare a teritoriului pe categorii de folosinţă agricolă şi stabilirea reţelei

de drumuri agricole;

n) îndrumă activitatea desf ăşurată de serviciile comunitare pentru cadastru şi

agricultur ă, constituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;

o) asigur ă evidenţa documentaţiilor de schimbare a categoriei de folosinţă a

terenurilor şi a suprafeţelor aferente.

Activitatea de publicitate imobiliar ă în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită de

registratori de carte funciar ă, denumiţi în continuare registratori, numiţi prin ordin al

directorului general al Agenţiei Naţionale, în urma unui concurs organizat de aceasta.

Numărul registratorilor pentru fiecare oficiu teritorial se stabileşte prin ordin al


În cadrul oficiilor teritoriale, activitatea de publicitate imobiliar ă este în

responsabilitatea unui registrator - şef iar în cadrul birourilor teritoriale în responsabilitatea

unui registrator coordonator, numiţi prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale,

în urma unui concurs.Poate fi numită registrator persoana care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele

condiţii:

a) are cetăţenia română şi are capacitatea drepturilor civile;

b) este licenţiat în drept;

c) nu are antecedente penale;

d) se bucur ă de o bună reputaţie;

e) cunoaşte limba română;

f) este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea func ţiei;

g) a îndeplinit timp de 5 ani funcţia de asistent-registrator sau a exercitat timp de 3

ani funcţia de notar, judecător, procuror, avocat, consilier juridic sau altă funcţie de

specialitate juridică.



22

Absolvenţii Institutului Naţional al Registratorilor au prioritate la ocuparea posturilor

vacante de registratori. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de

registratori se va face numai dacă acestea nu au fost ocupate de absolvenţii Institutului.

Până la data organizării concursului, registratorii puteau fi numiţi din cadrul

angajaţilor serviciilor de publicitate imobiliar ă care, deşi nu îndeplineau condiţiile de studii,aveau cel puţin 5 ani de experienţă în domeniul publicităţii imobiliare.

Registratorul r ăspunde pentru activitatea sa în condiţiile legii.

În cadrul Agenţiei Naţionale funcţionează Direcţia de publicitate imobiliar ă care

organizează, coordonează şi controlează activitatea de publicitate imobiliar ă din cadrul

oficiilor teritoriale, în vederea respectării legilor şi reglementărilor în materie.

Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie

îndeplineşte următoarele atribuţii principale (art. 14 din H.G. nr. 1210/2004, republicată):

a) proiectarea, execuţia şi întreţinerea reţelelor geodezice naţionale şi a sistemului

naţional de staţii permanente GPS;

b) realizarea şi întreţinerea hăr ţilor oficiale ale României în format analogic şi digital

şi a modelului digital al terenului, în colaborare cu alte instituţii abilitate;

c) realizarea şi întreţinerea evidenţelor limitelor administrative ale teritoriului

României;

d) prelucrarea imaginilor fotoaeriene şi a înregistr ărilor de teledetecţie;

e) participarea la realizarea şi administrarea bazei de date cartografice naţionale;f) realizarea de produse cartografice derivate din datele existente în Fondul Naţional

Geodezic;

g) participarea la integrarea în baza de date geodezice şi cartografice naţionale a

datelor obţinute din recepţia lucr ărilor tehnice de specialitate;

h) participarea la realizarea metodologiilor şi specificaţiilor tehnice, respectiv

propunerea de standarde tehnologice, a modelelor şi structurilor de date geodezice-

cartografice;

i) verificarea şi etalonarea aparaturii de specialitate, în colaborare cu Institutul

Naţional de Metrologie;

j) asigurarea cercetării în domeniile de activitate ale geodeziei, fotogrammetriei,

cartografiei şi teledetecţiei;



23

k) crearea şi dezvoltarea sistemelor, tehnologiilor şi a bazelor de date prin surse

proprii şi/sau în colaborare cu ter ţii;

l) participarea la realizarea proiectelor internaţionale angajate de Agenţia Naţională.

3. Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenţă şi inventariere

sistematică a bunurilor imobile sub aspect tehnic şi economic, cu respecarea normelor tehnice elaborate de O.N.C.G.C. şi a datelor de bază din cadastrul general, privind

suprafaţa, categoria de folosinţă şi proprietarul.

Potrivit art. 4, ministerele, alte instituţii centrale de stat, regiile autonome şi alte

persoane juridice organizează cadastrul de specialitate în domeniile: agricol, forestier,

apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale,

aeriene, turismului, zonelor protejate, naturale şi construite, celor cu risc ridicat de

calamităţi naturale ori supuse poluării şi degradării şi altele asemenea.

Prin O.U.G. nr. 41/2004, a fost abrogat art. 4 al Legii nr. 7/1996, iar noţiunea de

cadastru de specialitate a fost redefinită ca „sistem informaţional specific domeniului de

activitate.

4. Cadastrele locale. Cadastrele întocmite la nivelul unităţilor administrativ-

teritoriale - comună, oraş şi municipiu - alcătuisc baza tehnică a căr ţilor funciare, deoarece

acestea se întocmesc, se numerotează şi se ţin pe aceste localităţi.

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comună, oraş şi municipiu - lucr ările

tehnice de cadastru constau în (art. 10):

a) stabilirea, potrivit legii, a hotarelor unităţii administrativ-teritoriale şi a limitelor

intravilane componente;

b) identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate sau, în

lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar şi determinarea formei

şi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale;

c) consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti;

d) întocmirea documentelor tehnice cadastrale.Delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale

- comună, oraş şi municipiu -, precum şi limitele intravilanelor localităţilor se face de către

comisia stabilită în acest scop prin ordinul prefectului; regulamentul de organizare şi

funcţionare a comisiei de delimitare se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi



24

internelor.

Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul

comunelor, oraşelor şi municipiilor, sunt:

a) registrul cadastral al imobilelor;

b) indexul alfabetic al proprietarilor;c) registrul cadastral al proprietarilor;

d) planul cadastral şi anexele la partea I a căr ţii funciare.

Planul cadastral conţine reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale,

referitoare la imobilele din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi

municipii - şi se păstrează la oficiul teritorial.

Registrele, planurile cadastrale şi anexele la partea I a căr ţii funciare vor sta la baza

completării sau, dup

ăcaz, a întocmirii din oficiu a c

ăr ţilor funciare, la finalizarea

măsur ătorilor cadastrale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. O copie a acestora se

păstrează în arhiva oficiilor teritoriale. Un exemplar din planurile şi registrele cadastrale se

transmite cu titlul gratuit la consiliile locale.

Planurile, registrele cadastrale şi anexele la partea I a căr ţii funciare se ţin la zi, în

concordanţă cu documentaţiile cadastrale întocmite pentru înscrierea actelor şi faptelor

juridice, în baza cererilor şi comunicărilor f ăcute potrivit legii.

Completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice

naţionale necesare întocmirii şi ţinerii la zi a planurilor cadastrale şi hăr ţilor topografice se

realizează sub coordonarea Agenţiei Naţionale.

5. Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cartefunciar ă ale judecătoriilor

Pentru punerea în aplicare a legii, sub aspectul reglementării publicităţii imobiliare, a

fost adoptat Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte

funciar ă ale judecătoriilor , aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2371/C/1997,

publicat în Monitorul Oficial nr. 84 din 23 februarie 1998. În prezent, este în vigoare

Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliar ă,

aprobat prin Ordinul nr. 633 din 13 octombrie 2006, emis de directorul general al Agenţiei

Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliar ă publicat în Monitorul Oficial nr. 1049 din 29

decembrie 2006.



25

Prin ordinul ministrului justiţiei, nr. 1330/C/25.06.1999, s-a dispus ca începând cu

data de 1 iulie 1999, să se treacă la înfiinţarea căr ţilor funciare cu caracter nedefinitiv, în

baza art. 61 din lege, urmând ca la momentul definitivării lucr ărilor cadastrului general

pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, să se procedeze la deschiderea căr ţilor

funciare definitive.Sunt aplicabile toate principiile mai puţin principiul efectului constitutiv al înscrierii în

cartea funciar ă.

Potrivit art. 58 alin. (2), în regiunile de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare, până la

deschiderea căr ţii funciare, privilegiile şi ipotecile legale, sechestrul, urmărirea imobilului, a

fructelor şi veniturilor sale, punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi acţiunile pentru

apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciar ă vor continua

să fie înscrise în vechile registre de publicitate imobiliar ă.

6. Imobilul.

Prin imobil se înţelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau f ăr ă construcţii,

apar ţinând aceluiaşi proprietar. Una sau mai multe parcele alăturate, de pe teritoriul unei

unităţi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinţă, apar ţinând aceluiaşi

proprietar, formează imobilul definit la art. 1 alin. (3), se identifică printr-un număr cadastral

unic şi se înscrie într-o carte funciar ă. Este ceea ce anterior era definit ca fiind corpul de

proprietate.Prin parcelă se înţelege suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă.

Corpul de proprietate era format din unul sau mai multe imobile alipite, de pe

teritoriul unei localităţi, apar ţinând aceluiaşi proprietar.

Partida cadastral ă era constituită din mai multe corpuri de proprietăţi, de pe teritoriul

aceleiaşi localităţi, apar ţinând unui proprietar, şi se înscrie în aceeaşi carte funciar ă.

7. Cartea funciar ă.

Publicitatea imobiliar ă întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general are

ca obiect înscrierea în cartea funciar ă a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele

din acelaşi teritoriu administrativ şi se realizează de către oficiile de cadastru şi publicitate

imobiliar ă, pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora.

Căr ţile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităţi



26

alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliar ă al acestui teritoriu, ce se

ţine de către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de

activitate este situat imobilul respectiv.

Acest registru se întregeşte cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu registrul

cadastral al imobilelor, indicând numărul cadastral al imobilelor şi numărul de ordine alcăr ţilor funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapă în

care se păstrează cererile de înscriere, împreună cu un exemplar al înscrisurilor

constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii.

Imobilele ce apar ţin domeniului public şi domeniului privat al statului sau, după caz,

al unităţii administrativ-teritoriale, se vor înscrie în căr ţi funciare speciale ale unităţii

administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevăzute de lege. Înscrierea în

evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliar ă a terenurilor din domeniul public al statului,

amplasate în incintele unor imobile proprietate a persoanelor fizice/juridice deja înscrise în

cartea funciar ă, se face în baza unei documentaţii cadastrale de dezmembrare a imobilului

înscris în cartea funciar ă. Documentaţia cadastrală se va întocmi conform prevederilor art.

15 din regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 634/2006, cu modificările ulterioare, şi nu va

conţine actul autentic de dezmembrare şi certificatul fiscal.

Căr ţile funciare speciale se ţin de către birourile teritoriale ale oficiului de cadastru şi

publicitate imobiliar ă.

8. Alcătuirea căr ţii funciare. Cartea funciar ă este alcătuită din titlu, indicândnumărul ei şi numele localităţii în care este situat imobilul, precum şi din trei păr ţi:

A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:

a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului;

b) suprafaţa imobilului, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz, construcţiile;

c) planul imobilului cu vecinătăţile, descrierea imobilului şi inventarul de coordonate

al amplasamentului, pentru fiecare imobil în parte, constituie anexa la partea I, întocmită

conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale.B. Partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, care

cuprinde:

a) numele proprietarului;

b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum şi



27

menţionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;

c) str ămutările proprietăţii;

d) servituţile constituite în folosul imobilului;

e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile

privitoare la proprietate;f) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a

a căr ţii funciare, cu privire la înscrierile f ăcute.

C. Partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembr ămintele dreptului de

proprietate şi sarcini, care va cuprinde:

a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinţă, abitaţie, servituţile în sarcina fondului

aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare, precum şi locaţiunea şi cesiunea de venituri pe

timp mai mare de 3 ani;

b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile

privitoare la drepturile reale înscrise în această parte;

c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale;

d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile

f ăcute în această parte.

9. Efectele înscrierii. Înscrierile în cartea funciar ă î şi vor produce efectele de

opozabilitate faţă de ter ţi de la data înregistr ării cererilor; ordinea înregistr ării cererilor va

determina rangul înscrierilor.Dacă mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodată la

biroul teritorial, ele vor primi provizoriu acelaşi rang, urmând ca instanţa să hotărască

asupra rangului fiecăreia.

Dacă au fost depuse deodată mai multe cereri având ca obiect înscrierea mai

multor drepturi de ipotecă asupra aceluiaşi imobil, ele vor primi acelaşi rang.

Dobânditorul anterior poate cere instanţei judecătoreşti să acorde înscrierii sale

rang preferenţial faţă de înscrierea efectuată la cererea unui ter ţ, care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinţă la data încheierii actului.

Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile faţă de ter ţi, f ăr ă

înscrierea în cartea funciar ă, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită şi

uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înţelege să dispună



28

de ele.

Potrivit art. 26 alin. (3), care nu constituie decât o repetare a frazei finale a

alineatului (1) al aceluiaşi articol, titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate, nu

poate însă dispune de ele, decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea

funciar ă.

În aceleaşi condiţii sunt opozabile faţă de ter ţi şi drepturile reale dobândite de stat şi

de orice persoană, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşti.

În conformitate cu prevederile art. 32 din lege, Efectul de opozabilitate al înscrierilor

este inoperant cu referire la:

a) suprafaţa terenurilor, destinaţia, categoria de folosinţă, valoarea sau alte

asemenea aspecte;

b) restricţii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinătate, expropriere

sau prin prevederi legale privind protecţia ecologică, sistematizarea localităţilor şi alte

asemenea aspecte.

10. Felurile înscrierilor . Se pot face mai multe feluri de înscrieri.

Intabularea, având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale. Este înscrierea

prin care se realizează opozabilitatea faţă de ter ţi a dreptului de proprietate şi a celorlalte

drepturi reale.

Potrivit art. 20 alin. (1) dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unuiimobil se vor înscrie în cartea funciar ă pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au

transmis în mod valabil.

Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciar ă, cu

consimţământul titularului dreptului; acest consimţământ nu este necesar dacă dreptul se

stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului ar ătat în înscriere;

dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va

face cu păstrarea dreptului acestei persoane.

Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de

lege, actul autorităţii administrative, vor înlocui acordul de voinţă cerut în vederea înscrierii

drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor

Modificarea conţinutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie,



29

dacă legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea şi stingerea

drepturilor reale (de exemplu, reducţiunea inscripţiei ipotecare).

Înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condi ţ ia justific ării ulterioare. Înscrierea

provizorie poate fi cerută în următoarele situaţii:

a) când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condi ţie suspensivă;b) când se solicită intabularea unui drept real în temeiul unei hotărâri judecătoreşti

ce nu a r ămas irevocabilă;

c) dacă se dobândeşte un drept tabular care, anterior, a fost înscris provizoriu;

d) dacă debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca ori

privilegiul imobiliar;

e) dacă pentru soluţionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare, care nu

aduc însă atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris şi nu fundamentează noi capete

de cerere. În acest din urmă caz, solicitantul va fi înştiinţat pentru a depune într-un termen

stabilit, după caz, de registrator, înscrisurile necesare, sub sancţiunea radierii înscrierii

provizorii. Dacă înscrisurile vor fi depuse în termenul fixat, se va proceda la justificarea

înscrierii provizorii, printr-o încheiere dată de registratorul de carte funciar ă.

Înscrierea provizorie devine opozabilă ter ţilor cu rangul determinat de cererea de

înscriere, sub condiţie şi în măsura justificării ei.

Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimţământului celui în

contra căruia s-a efectuat înscrierea provizorie, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile ori

a încheierii registratorului de carte funciar ă, în situaţia ultimului caz de înscriere provizorie

menţionat.

Justificarea radierii dreptului de ipotecă se va face în baza consimţământului dat în

formă autentică al titularului dreptului de ipotecă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti

definitivă şi irevocabilă.

Justificarea unei înscrieri provizorii î şi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor care

s-au f ăcut condiţionat de justificarea ei; nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage, lacererea celui interesat, radierea ei şi a tuturor înscrierilor care s-au f ăcut condiţionat de

justificarea acesteia.

Notarea, având ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor

juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi căilor de atac în



30

justiţie, precum şi a măsurilor de indisponibilizare, în legătur ă cu imobilele din cartea

funciar ă. Prevederile art. 38 din lege arată: „Actele şi faptele juridice, privitoare la drepturile

personale, la starea şi capacitatea persoanelor în legătur ă cu imobilele cuprinse în cartea

funciar ă, vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de opozabilitate pentru ter ţe persoane."

Înscrierea intenţ iei de a înstr ăina sau ipoteca. Potrivit art. 39, proprietarul unui imobilpoate cere ca intenţia sa de a înstr ăina sau de a ipoteca să fie înscrisă, ar ătând, în acest

din urmă caz, suma ce urmează să se garanteze prin ipotecă. Dacă se săvâr şeşte

înstr ăinarea sau ipotecarea, dreptul înscris va avea rangul înscrierii intenţiei.

Înscrierea intenţiei de a înstr ăina sau de a ipoteca î şi pierde efectul prin trecerea

unui termen de două luni de la data înregistr ării cererii. Data la care această înscriere î şi

pierde efectul se menţioneaza atât în înscriere, cât şi în încheierea care a ordonat-o.

11. Procedura înscrierii. Înscrierea se face în următoarele cazuri:

- dacă este cerută de cel îndreptăţit în legătur ă cu un drept real sau personal, un

fapt sau un raport juridic referitor la un drept;

- dacă notarul public a cerut din oficiu efectuarea înscrierii;

- dacă instanţa a transmis din oficiu o hotărâre r ămasă defintivă şi irevocabilă

r ămasă definitivă şi irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept real.

Cererea de înscriere în cartea funciar ă se va depune la birourile teritoriale ale

oficiului teritorial şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta,

prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se vapăstra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliar ă.

În cazul hotărârii judecătoreşti, se va prezenta o copie legalizată, cu menţiunea că

este definitivă şi irevocabilă.

Cererile de înscriere se vor înregistra de îndată în registrul de intrare, cu

menţionarea datei şi a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor.

Dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la acelaşi birou teritorial, drepturile

de ipotecă şi privilegiile vor avea acelaşi rang, iar celelalte drepturi vor primi numaiprovizoriu rang egal, urmând ca prin judecată să se hotărască asupra rangului şi asupra

radierii încheierii nevalabile.

Înscrierile în cartea funciar ă se efectuează la cererea păr ţilor interesate, cu excepţia

cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de înscriere se îndreaptă la



31

biroul unde se află cartea funciar ă în care urmează să se facă înscrierea.

Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit

înscrisului original, hotărârii judecătoreşti sau hotărârii autorităţii administrative, urmează

să str ămute, să constituie, să modifice, să dobândească sau să stingă un drept tabular.

Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:a) de mandatarul general al celui îndrituit;

b) de oricare dintre titularii aceluiaşi drept.

Creditorul a cărui creanţă certă şi exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-

o hotărâre judecătorească, ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a

autorităţii administrative, va putea cere instanţei, în numele şi în folosul debitorului său,

înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini.

Debitorul care a plătit valabil creanţa ipotecar ă a unui cesionar neînscris în cartea

funciar ă poate cere radierea ipotecii, dacă înf ăţişează înscrisul original al cesiunii şi

chitanţa doveditoare a plăţii.

Cererea se rezolvă prin pronunţarea unei încheieri f ăr ă citarea păr ţilor.

În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea

provizorie prin încheiere.

Înscrisul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;

b) indică numele păr ţilor;

c) individualizează imobilul printr-un identificator unic;

d) este însoţit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba

română;

e) este însoţit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciar ă pentru

autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului. În

conformitate cu prevederile art. 54 alineatul (1) fraza finală din Legea nr. 7/1996,

republicată, pe perioada de valabilitate a extrasului de carte funciar ă pentru autentificare,registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciar ă, cu excepţia aceleia

pentru care a fost eliberat extrasul. Potrivit articolului 58 alineatul (3) din Regulamentul de

organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliar ă, perioada de

valabilitate a extrasului de carte funciar ă pentru autentificare, perioadă în care cartea



32

funciar ă este blocată, este de 5 zile lucr ătoare (în care se include şi ziua depunerii cererii

de eliberare a menţionatului extras).

Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului

cadastral al imobilului şi al căr ţii funciare, precum şi a păr ţii căr ţii funciare în care urmează

a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica poziţiile ce au fost radiate şi numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au f ăcut înscrierile, indiferent de felul lor.

În cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă, pe baza datelor

existente, vor fi folosite documentaţii cadastrale întocmite şi recepţionate conform

prevederilor prezentei legi.

Dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciar ă nu întruneşte condiţiile

legale, se va respinge printr-o încheiere motivată. Despre respingerea cererii se face

menţiune în registrul de intrare, în dreptul înregistr ării acesteia, precum şi în cartea

funciar ă (art. 55 din regulament).

Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt

juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciar ă, cu

privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunţarea încheierii, dar nu mai

târziu de 30 de zile de la data înregistr ării cererii.

Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de

15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la

biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciar ă. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul,

însoţită de dosarul încheierii şi copia căr ţii funciare.

Hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată cu apel. În conformitate cu

prevederile art. 299 C. pr. civ., decizia pronunţată în apel este supusă recursului.

Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului

teritorial de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului.

Înscrierea f ăcută în temeiul acestei hotărâri judecătoreşti î şi produce efectele de la

înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.

În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă,

notările f ăcute se radiază din oficiu.

12. Rectificarea şi modificarea căr ţii funciare. În cazul în care cuprinsul căr ţii



33

funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere

rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

Erorile materiale săvâr şite cu prilejul înscrierilor în cartea funciar ă pot fi îndreptate la

cerere sau din oficiu.

Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice aleimobilului, schimbare care nu afectează esenţa dreptului care poartă asupra acelui imobil.

Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.

Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei

operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciar ă.

Rectificarea înscrierilor în cartea funciar ă se poate face fie pe cale amiabilă prin

declaraţie autentică, fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă şi

irevocabilă.

Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciar ă, a modificărilor şi cea de

îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al

Agenţiei Naţionale. Evident, acest regulament se refer ă la operaţiunile juridice şi tehnice

pe care le vor realiza birourile teritoriale şi nu se va referi la aspectele ce ţin de rezolvarea

de către instanţe a acţiunii în rectificare.

Potrivit art. 34, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din

cartea funciar ă, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat

că:1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;

2. dreptul înscris a fost greşit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat

efectele actului juridic în temeiul căruia s-a f ăcut înscrierea;

4. înscrierea din cartea funciar ă nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală

a imobilului.

Acestea sunt, deci, cazurile în care se poate promova acţiunea în rectificare.

Termenul de promovare a ac ţ iunii în rectificare. Regula stabilită de prevederile art.

35 alin. (1) este aceea că sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiunea în fond,

acţiunea în rectificare este imprescriptibilă. Excepţii:

- faţă de ter ţele persoane care au dobândit cu bună-credinţă un drept real prin



34

donaţie sau legat, termenul este de 10 ani şi curge din ziua când s-a înregistrat cererea lor

de înscriere, afar ă de cazul în care acţiunea în fond nu s-a prescris mai înainte;

- acţiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la

baza acesteia sau pe greşita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta şi împotriva

ter ţelor persoane care şi-au înscris un drept real, dobândit cu bună-credinţă şi prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul căr ţii funciare, în termen de trei ani de la

data înregistr ării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui

rectificare se cere, afar ă de cazul când dreptul material la acţiunea de fond nu s-a prescris.

Dacă acţiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciar ă, hotărârea judecătorească va

fi opozabilă şi ter ţelor persoane care au dobândit dreptul după înscriere.

Hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă

persoanelor împotriva cărora acţiunea nu a fost admisă.

Întrebări

Care este efectul înscrierii în cartea funciar ă?

Prezentati modul în care este reglementată prescriptia actiunii în rectificarea

înscrierilor din cartea funciar ă.

Felurile înscrierilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996.Care sunt etapele procedurii de rezolvare a cererii de înscriere în cartea funciar ă?



35

ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI CADASTRALE

Obiective

Identificarea etapelor elabor ării documentatiei castrale si atribuirii numărului

cadastral.

Determinarea pieselor care trebuie să fie cuprinse în cadrul documentatiei

cadastrale.

Identificarea regulilor de atribuire a numărului cadastral.

Stabilirea continutului documentatiilor cadastrale.

Prin documentaţii se realizează identificarea, măsurarea şi descrierea imobilelor ladata întocmirii lor, şi asigur ă înregistrarea actelor şi faptelor juridice referitoare la acestea.

Procedurile şi modalităţile de întocmire a documentaţiilor cadastrale sunt stabilite de

Ordinul nr. 634 din 13 octombrie 2006, publicat în M.Of. nr. 1048 din 29 decembrie 2006.

Documentatiile cadastrale, stau la baza inscrierii in cartea funciara a actelor si

faptelor juridice referitoare la:

a) imobile care necesita documentatie pentru prima inscriere;

b) imobile care necesita documentatie pentru dezlipire;c) imobile care necesita documentatie pentru alipire;

d) imobile care necesita documentatie pentru inscrierea unei constructii definitive,

pe un teren inscrisa in cartea funciara;

e) imobile care necesita documentatie pentru modificarea limitei de proprietate;

f) imobile care necesita documentatie pentru modificarea suprafetei;

g) imobile care necesita documentatie pentru descrierea dezmembramintelor

dreptului de proprietate;

h) imobile care necesita documentatie pentru reconstituirea cartii funciare pierdute,

distruse sau sustrase.

Documentatiile se intocmesc intr-un dosar unic, ce include atat partea tehnica

necesara receptiei cadastrale cat si actele juridice necesare inscrierii in cartea funciara.

Dupa receptia cadastrala si inscrierea documentatiilor in cartea funciara



36

beneficiarului i se elibereaza incheierea de carte funciara, extrasul de carte funciara pentru

informare si planul de amplasament si delimitare a imobilului.

Realizarea documentaţiilor necesare inscrierii in cartea funciara a actelor si/sau

faptelor juridice referitoare la imobilele prevazute la art. 2 alin. (1) literele a), d), e), f), g) si

h) din regulament, presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) stabilirea amplasamentului imobilului;

b) realizarea lucrarii de catre persoana autorizata, care presupune documentarea

tehnica, executia lucrarilor de teren si birou, elaborarea documentatiilor;

c) depunerea documentatiilor, la oficiul de cadastru si publicitate imobiliara

(denumit in continuare oficiu teritorial) sau la biroul de cadastru si publicitate imobiliara

(denumit in continuare birou teritorial) si inregistrarea in Registrul General de Intrare;

d) receptia documentatiilor, cu inregistrarea in registrul cadastral al imobilelor,

denumit in continuare index cadastral, receptia cadastrala, transmiterea documentatiei

asistentului-registrator;

e) inscrierea in cartea funciara.

Întocmirea şi înscrierea documentaţiilor in cartea funciara a actelor si faptelor

juridice prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) presupune parcurgerea etapelor prevazute la

art. 4 alin. (1), cu precizarea ca receptia documentatiilor prevazute la art. 4 alin. (1) lit. d)

se finalizeaza cu transmiterea acestora persoanei autorizate sau beneficiarului urmand ca

inscrierea in cartea funciara a dezlipirii sau alipirii sa se efectueze dupa intocmirea actuluiautentic.

Identificarea amplasamentului imobilului se realizeaza inaintea executiei

lucrarilor si consta in:

a) pentru imobilele care fac obiectul unor acte si fapte juridice aflate la prima

inscriere, proprietarul impreuna cu persoana autorizata procedeaza la identificarea

amplasamentului imobilului pe limite naturale sau conventionale, in vederea efectuarii

masuratorilor. Inainte de efectuarea masuratorilor este obligatorie materializarea punctelor

ce definesc limitele imobilului de catre persoana autorizata in prezenta proprietarului, cu

picheti de metal, tarusi de lemn sau prin marcare cu vopsea. Materializarea cu borne de

beton se efectueaza doar la solicitarea proprietarului.

b) pentru imobilele care fac obiectul unor acte si fapte juridice ulterioare primei



37

inscrieri ce necesita intocmirea unei documentatii, proprietarul impreuna cu persoana

autorizata, pe baza documentelor existente precum documentatii cadastrale, extrase de

carte funciara pentru informare, planuri de amplasament si delimitare, verifica si valideaza

amplasamentul conform datelor tehnice. Rematerializarea punctelor ce definesc limitele

imobilului se efectueaza doar la solicitarea proprietarului.In cazul imobilelor aflate la prima inregistrare pentru care nu se poate realiza

identificarea amplasamentului si limitele acestuia, in conformitate cu elementele tehnice

continute in actele de proprietate, puse la dispozitie de proprietar, persoana autorizata, nu

realizeaza documentatia.

Proprietarul suporta costurile aferente materialului si manoperei operatiunilor de

materializare a limitelor imobilului.

Materializarea limitelor bunului imobil, conform actelor de proprietate prezentate

de proprietar, este in responsabilitatea persoanei autorizate care executa lucrarea.

Masuratorile pentru intocmirea documentatiilor se efectueaza in sistemul national de

proiectie Stereografic 1970.

In situatii extreme, prezentate si argumentate in scris de persoana autorizata,

lucrarile se pot incadra in sistemul national de proiectie Stereografic 1970 pe baza de

coordonate aproximative, determinate grafic prin identificarea si extragerea coordonatelor

planimetrice ale punctelor de detaliu (minim 3 puncte comune intre plan si teren) pe baza

de planuri/harti/ortofotoplanuri existente.In acest caz, cele trei puncte sunt reprezentate prin borne sau detalii topografice de

mici dimensiuni (stalpi, capace canal, colturi de bazin, stanci, etc.) si vor avea descrierile

topografice corespunzatoare.

Documentarea tehnică consta in:

a) analizarea situatiei existente, conform datelor si documentelor detinute de

proprietar;

b) solicitarea de informatii aflate in baza de date a oficiului teritorial/biroului

teritorial conform anexei nr. 1 (inventare de coordonate, planuri de incadrare in zona, plan

parcelar, ortofotoplan, coordonatele punctelor de vecinatate, extras de carte funciara

pentru informare, copii ale proceselor verbale de punere in posesie si schitele anexe ale

acestora in cazul imobilelor dobandite in baza legilor proprietatii);



38

Solicitarea de date şi informaţii aflate in baza de date a oficiului sau biroului

teritorial se face la cererea persoanei autorizate, conform tarifelor in vigoare, pentru

activitatile desfasurate de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si

institutiile sale subordonate.

In cazul in care imobilul care face obiectul intocmirii documentatiei este limitrof cuunul sau mai multe imobile deja inscrise in cartea funciara, persoana autorizata solicita, iar

biroul teritorial pune la dispozitie, conform tarifelor in vigoare, toate punctele din reteaua de

ridicare, si gratuit, punctele determinate pe limita comuna a acestora, consultativ. In acest

caz, persoana autorizata are obligatia sa utilizeze punctele din retea, sa verifice punctele

de pe limita comuna si sa confirme corectitudinea acestora. Daca se constata

neconcordante, erori sau greseli ori se impun unele concluzii cu privire la utilizarea acestor

date, ele vor fi explicitate si argumentate in descrierea lucrarilor topografice si geodezice.

Daca punctele din reteaua de ridicare si de pe limita comuna sunt determinate in sistem

local, coordonatele vor fi calculate in sistemul national de proiectie Stereografic 1970.

c) stabilirea termenului de realizare a lucrarilor.

Execuţia lucr ărilor consta in:

a) masuratori pentru realizarea retelelor geodezice de indesire si ridicare in

sistem national de proiectie Stereografic 1970, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale

aflate pe limita si in interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificari si validari ale

datelor existente. Punctele retelei de ridicare vor fi materializate, conform normelor tehnicepentru introducerea cadastrului general, prin tarusi metalici in intravilan si tarusi de lemn in

extravilan, a caror descriere topografica trebuie sa se regaseasca in documentatie.

Acestea vor fi vopsite cu vopsea rosie.

b) La ridicarea detaliilor planimetrice se va avea in vedere:

- limitele imobilelor sa se determine la jumatatea grosimii gardului, cu exceptia

cazurilor in care cei doi proprietari vecini indica altceva; in anexa nr. 11 la rubrica mentiuni,

punctul "A. Date referitoare la teren", se va nota daca imobilul este sau nu imprejmuit;

- pentru constructiile situate in interiorul imobilelor sa se determine limitele

constructiilor permanente la nivelul solului.

Se va calcula suprafaţa construită desf ăşurată, stabilita conform prevederilor

codului fiscal, prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale



39

balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu

sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite. Aceasta suprafata

se va nota in anexa nr. 11 la rubrica mentiuni, punctul "B. Date referitoare la constructii".

c) prelucrarea datelor.

d) elaborarea documentatiilor, prin redactarea si intocmirea dosarului lucrarii informat analogic si digital.

Erorile admise sunt:

Eroarea de identificare a punctului de contur:

- in cazul imobilelor imprejmuite ±10 cm

- in cazul imobilelor neimprejmuite ±30 cm.

Eroarea pozitiei reciproce a punctelor de contur ale imobilelor ±10 cm.

Eroarea de pozitie absoluta a punctelor, incluzand erorile de idnetificare a

punctelor de contur si erorile punctelor retelei geodezice de sprijin, nu va depasi:

- in cazul imobilelor imprejmuite ±20 cm

- in cazul imobilelor neimprejmuite ±40 cm.

In cazul realizarii masuratorilor intr-un sistem local de coordonate, cu integrarea

in sistemul national de proiectie Stereografic 1970 cu ajutorul unor puncte determinate

grafic, conform articolului 23 aliniatul (2) din regulament, eroarea de pozitie absoluta a

punctelor nu va depasi ±1,50 m.

Dacă suprafaţa din măsur ători este diferită de suprafaţa înscrisă în cartea funciar ă,suprafaţa din cartea funciar ă se va modifica în baza documentaţiei cadastrale de

actualizare a suprafeţei. În cartea funciar ă se va înscrie suprafaţa rezultată din măsur ători,

în condiţiile prezentate în cele ce urmează.

Pentru imobilele înscrise în cartea funciar ă:

a) dacă suprafaţa determinată în urma efectuării măsur ătorilor este mai mică

decât cea înscrisă în cartea funciar ă, documentaţia va fi recepţionată, iar suprafaţa

măsurată se va înscrie în cartea funciar ă în baza declaraţiei proprietarului conform anexei

nr. 5 din regulament;

b) dacă suprafaţa determinată în urma efectuării măsur ătorilor este mai mare

decât cea înscrisă în cartea funciar ă, documentaţia cadastrală va fi recepţionată, iar

suprafaţa măsurată se va înscrie în cartea funciar ă cu condiţia prezentării procesului-



40

verbal de vecinătate, întocmit conform anexei nr. 18 din regulament.

Pentru imobilele neînscrise în cartea funciar ă, dacă suprafaţa măsurată este

diferită de suprafaţa din documentaţia cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis

carte funciar ă sau de cea din actele de proprietate, se procedează astfel:

a) dacă diferenţa este mai mică sau egală cu 2%, documentaţia se recepţionează şi suprafaţa din măsur ători se înscrie în cartea funciar ă, dacă cererea este însoţită de

declaraţia pe propria r ăspundere privind identificarea limitelor de proprietate şi de luare la

cunoştinţă a suprafeţei rezultate din măsur ători a imobilului, întocmită conform anexei nr. 5

din regulament;

b) dacă diferenţa este mai mare cu peste 2%, documentaţia se recepţionează şi

suprafaţa din măsur ători se înscrie în cartea funciar ă, dacă cererea este însoţită de

declaraţia pe propria r ăspundere privind identificarea limitelor de proprietate şi de luare la

cunoştinţă a suprafeţei rezultate din măsur ători a imobilului, întocmită conform anexei nr.

5, şi de procesul-verbal de vecinătate, întocmit conform anexei nr. 18 din regulament;

c) în situaţia în care suprafaţa determinată prin măsur ători este mai mică cu

peste 2% decât cea din actele de proprietate, documentaţia se recepţionează şi suprafaţa

din măsur ători se înscrie în cartea funciar ă, dacă documentaţia cadastrală va conţine

declaraţia întocmită conform anexei nr. 5 din regulament.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul terenurilor situate în extravilan, retrocedate

conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completărileulterioare, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi

ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu

modificările şi completările ulterioare.

Convocarea păr ţilor se face după cum urmează:

a) proprietarii vecini vor fi convocaţi de către persoana autorizată prin scrisoare

recomandată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 19 din regulament, cu confirmare

de primire, şi prin afişare la domiciliul/sediul proprietarului vecin, la locul situării imobilului,

la sediul primăriei sau prin publicare într-un ziar local, cu cel pu ţin 5 zile înainte de data

stabilită pentru identificarea limitelor;



41

b) absenţa proprietarului vecin, convocat în modalitatea prevăzută la lit. a), va fi

menţionată în procesul-verbal de vecinătate şi nu este o piedică la întocmirea

documentaţiei cadastrale; în acest caz, dovada convocării se anexează procesului-verbal

de vecinătate. La cerere, în măsura în care sunt disponibile, oficiul teritorial va furniza

informaţiile privind domiciliul proprietarului vecin, în vederea convocării acestuia, cu platatarifelor legale;

c) în cazul în care una sau mai multe vecinătăţi ale parcelei sunt drumuri

clasificate, căi ferate, ape, procesul-verbal de vecinătate trebuie semnat şi ştampilat de

reprezentantul instituţiei care le are în administrare.

În conformitate cu prevederile art. 26 din regulament, pentru terenurile din

extravilan retrocedate conform Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii

nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se va proceda astfel:

a) în situaţia în care într-o tarla nu există niciun imobil înscris în cartea funciar ă,

atunci la prima înregistrare a unui imobil din extravilan autorizatul are obligaţia de a stabili

poziţia reală a acestuia după măsurarea şi parcelarea întregii tarlale. Autorizatul are

obligaţia, înainte de a prezenta documentaţia cadastrală la oficiul teritorial, să

materializeze cu ţăruşi şi să indice proprietarului poziţia exactă a parcelei în teren;

b) în situaţia în care suprafaţa rezultată din măsurarea întregii tarlale este mai

mică decât suprafaţa rezultată în urma însumării suprafeţelor din toate titlurile deproprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, atunci suprafaţa fiecărei parcele

va fi diminuată direct propor ţional cu suprafaţa ei, astfel încât să se realizeze o închidere

exactă a suprafeţelor în toată tarlaua. Parcelele astfel diminuate vor putea fi înscrise în

cartea funciar ă, dacă toţi proprietarii lor dau declaraţii potrivit anexei nr. 5 din regulament.

Planul parcelar astfel întocmit, avizat de comisia locală de fond funciar, va fi

recepţionat de oficiul teritorial, dacă respectă normele tehnice în vigoare;

c) în situaţia în care suprafaţa rezultată din măsurarea întregii tarlale este mai

mare decât suprafaţa rezultată în urma însumării suprafeţelor din toate titlurile de

proprietate pentru toate parcelele din tarlaua respectivă, atunci surplusul de teren va fi

trecut ca o rezervă a comisiei locale de fond funciar şi se va stabili poziţia acesteia de

către comisia locală;



42

d) în situaţia în care surplusul de suprafaţă este mic şi comisia locală de fond

funciar consider ă că poate fi redistribuit proprietarilor imobilelor din tarlaua respectivă,

suprafaţa rezultată va fi înscrisă în cartea funciar ă;

e) în situaţia în care în tarla există imobile înscrise în cartea funciar ă, ele pot fi

modificate din punct de vedere al suprafeţei şi dimensiunilor numai cu acordulproprietarului, conform anexei nr. 5 din regulament, la convocarea comisiei locale;

f) în situaţia în care pe imobilul respectiv nu există construcţii sau alte investiţii,

oficiul teritorial poate modifica coordonatele imobilului, cu excepţia dimensiunilor, f ăr ă

acordul proprietarului, dar respectând planul şi registrul parcelar, vizate de comisia locală,

în baza unui referat întocmit de inspector şi aprobat de inginerul-şef. Această modificare

va fi adusă la cunoştinţa proprietarului prin încheiere de carte funciar ă;

g) în situaţia în care pe un imobil înscris în cartea funciar ă există construcţii sau

alte investiţii, atunci coordonatele nu pot fi modificate f ăr ă acordul proprietarului.

Prin excepţie de la prevederile art. 26, la recepţia documentaţiilor cadastrale

pentru imobile situate în extravilan unde nu există plan parcelar în arhiva oficiului teritorial

sau a primăriei, acesta va fi înlocuit cu un "plan de încadrare în tarla", pe care sunt

reprezentate limitele tarlalei, limitele imobilelor care au numere cadastrale anterior

atribuite, limitele imobilului în cauză şi orice alte detalii fixe din teren.

Planul de încadrare în tarla va fi întocmit în format analogic şi digital, va fi semnat

de persoana autorizată, de proprietar sau de deţinătorul legal şi vizat de preşedintelecomisiei locale de fond funciar.

Planul de amplasament şi delimitare întocmit în condiţiile art. 26^1 va purta

menţiunea "Imobil înregistrat în planul cadastral f ăr ă localizare certă datorită lipsei planului

parcelar".

Menţiunea "Imobil înregistrat în planul cadastral f ăr ă localizare certă datorită

lipsei planului parcelar" se va nota din oficiu în cartea funciar ă.

Proprietarul va da o declaraţie pe propria r ăspundere că a fost informat cu privire

la consecinţele ulterioare ale lipsei planului parcelar.

Oficiile teritoriale vor pune la dispoziţia persoanelor autorizate, cu titlu gratuit, în

baza solicitării de informaţii, următoarele:

a) limitele tarlalei în format .dxf, determinate prin măsur ători (dacă există în



43

arhivă) sau digitizate de pe ortofotoplan;

b) geometriile imobilelor anterior recepţionate în format .dxf;

c) lista titlurilor de proprietate aferente tarlalei.

Informaţiile analogice furnizate de către oficiile teritoriale vor fi anexate cererii de

recepţie şi înscriere în cartea funciar ă.Dacă două sau mai multe planuri de amplasament şi delimitare ale imobilelor

recepţionate sau pentru care se solicită recepţia sunt reprezentate pe planul cadastral de

carte funciar ă în format digital, cu suprapunere totală sau par ţială a suprafeţelor imobilelor,

se va proceda după cum urmează:

a) în situaţia în care este necesar pentru lămurirea situaţiei, inspectorul poate

convoca persoanele autorizate care au executat documentaţiile, pentru verificarea la teren

a situaţiei şi stabilirea tipului de suprapunere, reală sau virtuală. În acest sens,

suprapunerea virtuală, existentă în baza de date grafică a oficiului teritorial, este o

suprapunere generată de erori de măsurare şi prelucrare a datelor, iar suprapunerea reală

este suprapunerea efectivă în teren datorată existenţei mai multor acte juridice diferite

pentru acelaşi amplasament, identificării diferite a limitei comune sau lipsei materializării

limitei la momentul identificării, fapt ce conduce la nesemnarea procesului-verbal;

b) dacă în urma verificărilor la teren se constatată că este o suprapunere virtuală,

aceasta se soluţionează de către inspectorul de cadastru. Imobilele se vor repoziţiona în

baza unui referat întocmit de inspector şi aprobat de inginerul-şef.Referatul de constatare a suprapunerii descrie suprapunerea virtuală din planul

cadastral de carte funciar ă, propune modalitatea de corectare a acesteia, se înregistrează

în registrul general de intrare şi are anexate extrase din planul cadastral de carte funciar ă,

cu situaţia anterioar ă şi ulterioar ă îndreptării erorii de poziţionare din planul cadastral de

carte funciar ă. În baza referatului oficiul teritorial va nota din oficiu în cartea funciar ă

repoziţionarea imobilului. Încheierea, extrasul de carte funciar ă de informare şi extrasul din

planul cadastral de carte funciar ă se comunică tuturor persoanelor interesate, potrivit

menţiunilor din cartea funciar ă.

În cazul în care suprapunerea este reală, aceasta se va soluţiona pe cale

amiabilă prin declaraţie autentică şi documentaţie cadastrală de actualizare sau de către

instanţele de judecată şi nu face obiectul prezentei reglementări. Oficiul teritorial va nota



44

din oficiu suprapunerea în căr ţile funciare, în baza încheierii de carte funciar ă, a referatului

întocmit de inspector şi aprobat de inginerul-şef.

Autorizaţii au obligaţia să se prezinte la oficiul teritorial la data şi ora convocării.

Autorizaţii care, din motive obiective, nu pot fi prezenţi la data convocării la oficiul teritorial

vor comunica în scris, motivat, imposibilitatea de prezentare cu cel puţin două zile înaintede data stabilită pentru întâlnire. Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu

suspendarea autorizaţiei pe o perioadă de 3 luni.

Recepţia cadastrală constă în:

a) verificarea conţinutului documentaţiei;

b) verificarea existenţei în baza de date ANCPI a persoanei autorizate care a

întocmit documentaţia şi valabilitatea autorizaţiei;

c) verificarea concordanţei între persoana autorizată care a întocmit

documentaţia, cea care solicită recepţia şi cea menţionată în declaraţia pe proprie

r ăspundere întocmită conform anexei nr. 5;

d) localizarea amplasamentului imobilului în baza de date grafică, cu verificarea

corectitudinii încadr ării limitelor acestuia;

e) verificarea modului de calcul al suprafeţelor;

f) corespondenţa între atributele descriptive şi elementele grafice;g) alocarea numărului cadastral în indexul cadastral, dacă documentaţia este

corectă.

În cazul în care se consider ă necesar, OCPI/ANCPI poate efectua verificări pe

teren, cu privire la corectitudinea întocmirii documentaţiei de către persoana autorizată.

După alocarea numărului cadastral, consemnarea recepţiei documentaţiei

cadastrale va consta în aplicarea parafei OCPI, conform anexei nr. 6 din regulament.

Documentaţia recep

ţionat

ăse transmite de către angajatul căruia i s-a repartizat

lucrarea, asistentului-registrator, iar în cazul dezlipirilor sau alipirilor persoanei autorizate

sau beneficiarului.

În cazul în care documentaţia este incompletă, se întocmeşte referatul de

completare cu toate datele, documentele sau informaţiile care lipsesc sau care necesită



45

refacere/modificare, împreună cu motivaţiile corespunzătoare, conform anexei nr. 7 din

regulament.

Dacă documentaţia nu a fost recepţionată datorită nerespectării prevederilor cu

privire la convocarea pentru lămuriri sau depăşirii termenului stabilit prin referatul de

completare, sau a fost întocmită incorect persoana care a verificat documentaţiacompletează nota de respingere din referatul de completare şi o transmite împreună cu

documentaţia, asistentului-registrator în vederea întocmirii încheierii de respingere.

Numerele cadastrale atribuite imobilelor în faza de recepţie a documentaţiei care au primit

încheieri de respingere la cartea funciar ă, vor fi anulate.

Prin documentaţie întocmită incorect se inţelege:

a) integrarea imobilului în sistemul reţelei geodezice de referinţă şi ridicarea

punctelor de detaliu pe bază de măsur ători greşite;

b) calcule efectuate greşit;

c) neconcordanţe între detaliile topografice conţinute în planul de amplasament şi

delimitare şi cele existente pe teren.

Răspunderea privind cunoaşterea limitelor imobilului, indicarea, şi conservarea

acestora revine proprietarului.

Răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentaţiei şi corespondenţa

acesteia cu realitatea din teren, precum şi pentru identificarea şi materializarea limitelor

imobilului în concordanţă cu actele doveditoare a dreptului de proprietate puse la dispoziţiede proprietar, revine persoanei autorizate.

Răspunderea pentru atribuirea numărului cadastral, confirmarea suprafeţei rezultată

din măsur ători şi integrarea imobilului în baza de date revine specialistului care a efectuat

recepţia cadastrală.

NUMEROTAREA CADASTRALĂ

Numerotarea cadastrală se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială,

care se identifică prin codul SIRSUP extras din "Registrul permanent al unităţilor

administrativ-teritoriale" publicat de Comisia Naţională pentru Statistică.



46

Una sau mai multe parcele alăturate de pe teritoriul unei unităţi administrativ-

teritoriale, indiferent de categoria de folosinţă, apar ţinând aceluiaşi proprietar, formează

imobilul, se identifică printr-un număr cadastral şi se înscrie într-o carte funciar ă.

Numărul cadastral al imobilului este identificatorul unic de legatur ă între baza de

date grafică şi baza de date textuală în sistemul informatic integrat de cadastru şipublicitate imobiliar ă.

Imobilele se numerotează pe unităţi administrativ-teritoriale în ordinea înregistr ării

solicitărilor cu numere de la 1 la n folosind cifre arabe.

Atunci când imobilul nu a mai fost înscris în cartea funciar ă i se acordă număr

cadastral întreg, în continuarea ultimului număr atribuit pe unitatea administrativ-teritorială

respectivă.

În situaţia în care imobilele care fac obiectul unei documentaţii noi au fost înscrise

în cartea funciar ă cu numere cadastrale întregi, fracţionare, fracţionare multiple sau atipice

(numere topografice provenite din cartea funciar ă, din comasări de numere întregi etc.)

acestea se numerotează cu numere cadastrale noi, în continuarea ultimului număr

cadastral întreg atribuit pe teritoriul administrativ respectiv.

Parcelele componente ale imobilelor care au diferite categorii de folosin ţă se

determină prin metode expeditive, asigurându-se închiderea pe suprafaţa imobilului şi se

reprezintă pe planul de amplasament şi delimitare prin linii întrerupte şi coduri. În interiorul

imobilelor vor fi reprezentate numai parcelele care au categoriile de folosinţă în suprafaţă mai mare de 50 mp în intravilan şi mai mare de 300 mp în extravilan.

În cadrul fiecărui imobil, construcţiile se identifică printr-un cod ataşat numărului

cadastral, alcătuit din litera "C" urmată de un număr de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3,..). Tipul

şi componenţa construcţiei, pe destinaţii şi tronsoane, se evidenţiază în planul de

amplasament şi delimitare.

În cazul construcţiilor-condominiu, proprietăţile individuale se numerotează astfel:

la numărul cadastral al imobilului (teren) şi codul construcţiei, se adaugă codul proprietăţii

individuale (ex.: 178-C1-U25 pentru imobilul format din teren cu număr cadastral 178,

construcţia C1 şi unitatea individuală 25). Tipurile de unităţi individuale se evidenţiază în

cartea funciar ă colectivă, conform anexei nr. 9.



47

Procedura privind atribuirea numerelor cadastrale imobilelor din planulparcelar în vederea înscrierii în cartea funciar ă

Prin Ordinul nr. 415 din 16 septembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL

nr. 675 din 8 octombrie 2009, s-a completat regulamentul cu procedura privind atribuirea

numerelor cadastrale imobilelor din planul parcelar în vederea înscrierii în cartea funciar ă.

Procedura se refer ă la modalitatea de recepţie a planurilor parcelare şi atribuirea

numerelor cadastrale imobilelor situate în extravilan retrocedate conform Legii fondului

funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,

solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cumodificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile

proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările

ulterioare.

Potrivit art. 21^2, planul parcelar se întocmeşte de către persoane autorizate,

cu respectarea normelor şi regulamentelor în vigoare, la solicitarea autorităţilor publice

locale şi centrale sau a altor persoane interesate.

Dacă în cadrul tarlalei există imobile cu numere cadastrale atribuite anterior

care nu pot fi integrate în planul parcelar nou-întocmit, se vor aplica prevederile art. 26 şi

27 din regulament.

Ppotrivit art. 21^5 pentru planurile parcelare existente în arhiva oficiilor teritoriale,

realizate cu respectarea normelor şi regulamentelor tehnice în vigoare, directorul oficiului

teritorial poate declanşa procedura de atribuire a numerelor cadastrale imobilelor, în baza

referatului întocmit de şeful serviciului arhivă şi informatică şi de inginerul-şef.

În vederea declanşării procedurii menţionate la art. 21^5 se întocmeşte un dosar

tehnic pentru fiecare tarla, care va conţine:

a) referatul aprobat de directorul oficiului teritorial prin care se confirmă că planul

parcelar respectă normele şi regulamentele tehnice în vigoare;

b) planul parcelar existent în arhiva oficiului teritorial;

c) tabelul parcelar care conţine ordinea imobilelor în cadrul tarlalei şi numerele



48

cadastrale aferente, conform anexei nr. 2;

d) fişiere .cp pentru imobilele care nu au avut alocate numere cadastrale.

După întocmirea dosarului tehnic se atribuie numere cadastrale imobilelor care

nu au avut alocate numere cadastrale.

Dosarul tehnic completat cu dovada transmiterii la primărie a documentelor menţionate la art. 21^6 lit. b) şi c), în copie, se arhivează la oficiul teritorial, în vederea

înscrierii imobilelor în cartea funciar ă, la solicitarea proprietarilor.

Procedura de atribuire a numerelor cadastrale este declanşată şi în cazul

întocmirii planului parcelar de către persoane autorizate, la cererea autorităţilor publice

locale şi centrale sau a altor persoane interesate, în condiţiile legii.

În vederea atribuirii numerelor cadastrale prin utilizarea noului plan parcelar

întocmit în condiţiile art. 21^9, oficiul teritorial va proceda astfel:

a) pune la dispoziţia executantului, cu titlu gratuit, informaţiile disponibile

necesare, pentru tarlaua în care s-a declanşat procedura de întocmire a planului parcelar

(lista titlurilor de proprietate, inventare de coordonate ale PAD-urilor recepţionate, fişiere

.cp, .dxf, copii ale planurilor de amplasament şi delimitare recepţionate, planuri parcelare

existente etc.);

b) verifică şi recepţionează planul parcelar şi atribuie numere cadastrale

imobilelor, potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.

Documentaţia cadastrală pentru atribuirea numerelor cadastrale pe baza planuluiparcelar se întocmeşte în două exemplare şi va cuprinde:

a) cererea de informaţii întocmită conform anexei nr. 3 din regulament;

b) cererea de recepţie;

c) documentele furnizate de oficiul teritorial în faza de documentare;

d) planul parcelar la scara 1:500-1:5.000, conform anexei nr. 1 din regulament,

analogic şi digital;

e) tabelul parcelar, întocmit conform anexei nr. 2 din regulament, analogic şi

digital;

f) planul de încadrare în zonă, cu evidenţierea tarlalei pentru care s-a întocmit

planul parcelar;

g) fişierele .cp pentru imobilele cărora li se vor atribui numere cadastrale;



49

h) memoriul tehnic, conform anexei nr. 4 din regulament.

După încheierea procedurii privind atribuirea numerelor cadastrale imobilelor din

planul parcelar, oficiul teritorial comunică primăriei unităţii administrativ-teritoriale de care

apar ţine tarlaua în cauză următoarele documente:

a) planul parcelar recepţionat cu numere cadastrale, în copie;b) tabelul parcelar completat cu toate numerele cadastrale aferente imobilelor din

tarla, în copie.

Documentele menţionate vor fi utilizate în activităţile administrative specifice,

precum şi pentru informarea proprietarilor în vederea demar ării, individual, a procedurii de

înscriere în cartea funciar ă.

Conform art. 21^13 alin. (1), Numerele cadastrale se vor atribui inclusiv imobilelor

care au la bază procese-verbale de punere în posesie eliberate conform legilor proprietăţii.

Titlurile de proprietate ce se vor emite în conformitate cu prevederile legilor

fondului funciar, în baza planului parcelar recepţionat cu numere cadastrale atribuite,

devenit plan cadastral, se înscriu din oficiu în cartea funciar ă, înaintea transmiterii acestora

către proprietari.

Conţinutul documenta

ţiilor necesare intabul

ării dreptului de proprietate

asupra unui imobil neînscris în cartea funciar ă

Documentaţia pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil

neînscris în cartea funciar ă cuprinde:

a) cererea de solicitare informaţii şi convenţie, conform anexei nr. 1;

b) cererea de recepţie şi înscriere, conform anexei nr. 2;

c) declaraţia pe proprie r ăspundere cu privire la înstr ăinarea şi identificarea

imobilului măsurat, conform anexei nr. 5;d) descrierea lucr ărilor topografice şi geodezice, întocmită conform anexei nr. 10;

e) plan de încadrare în zona sc. 1:2000 - 1:5000, în mod excepţional, pentru

imobilele de mari dimensiuni admiţându-se scara 1:10000, după caz;

f) plan de amplasament şi delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, după caz -



50

conform anexei nr. 11;

g) extras din planul parcelar avizat pentru conformitate de primar (prin Ordinul nr.

134/2009, a fost eliminată această piesă a documentaţiei cadastrale);

h) releveele sc. 1:50 - 1:500, după caz, pentru construcţiile care fac obiectul unor

sarcini, construcţiile care au mai mulţi proprietari sau la solicitarea proprietarului - conformanexei nr. 12;

i) tabel de mişcare parcelar ă cu indicarea situaţiei actuale din titlul de proprietate

şi a situaţiei viitoare, cu atribuirea numărului cadastral pentru fiecare imobil din titlu -

conform anexei nr. 13;

j) măsur ători efectuate în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea

detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 şi prin

tehnologia GPS (Global Positioning System), prezentate conform anexei nr. 15;

k) calculul suprafeţelor;

l) descrierile topografice ale punctelor noi din reţeaua de îndesire şi ridicare;

m) dovada plăţii tarifelor pentru recepţie şi înscriere în cartea funciar ă;

n) actul de proprietate;

o) certificatul fiscal.

În cazul apartamentelor situate în clădiri pentru care există deschisă carte

funciar ă colectivă, partea 1 a documentaţiei cuprinde elementele enumerate la lit. a), b), c),

e), h), m), n) si o).Daca nu există deschisă carte funciar ă colectivă, documentaţia se completează

cu o foaie colectivă care conţine datele din cartea de imobil a asociaţiei de locatari cu

privire la lista apartamentelor, suprafaţa blocului, suprafaţa utilă a apartamentelor,

descrierea păr ţilor comune, suprafaţa terenului aferent blocului - conform modelului

prevăzut în anexa nr. 9 la regulament.

Conţinutul documentaţiilor necesare înscrierii dezlipirii unui imobil

Dezlipirea este operaţia tehnică de împăr ţire a unei suprafeţe de teren înscrisă în

cartea funciar ă în mai multe suprafeţe egale/inegale.

Toate imobilele rezultate în urma dezlipirii trebuie să aibă acces la un drum sau



51

să aibă îndeplinită condiţia de servitute, dacă este cazul.

Documentaţia pentru dezlipire conţine:

a) cererea de solicitare informaţii şi convenţie, conform anexei nr. 1;

b) cerere de recepţie a documentaţiei pentru dezlipire, conform anexei nr. 3;

c) declaraţie pe propria r ăspundere cu privire la înstr ăinarea şi identificareaimobilului măsurat, conform anexei nr.5;

d) extras de carte funciar ă pentru informare;

e) descrierea lucr ărilor topografice şi geodezice, întocmită conform anexei nr. 10;

f) planul de amplasament şi delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000 cu

propunerea de dezlipire conform anexei nr. 16, în două exemplare;

g) planurile de amplasament şi delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din

dezlipire - conform anexei nr. 11, în două exemplare;

h) măsur ători efectuate în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea

detaliilor topografice, pentru fiecare imobil ce rezultă din dezmembrare, prin metode

clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin tehnologie GPS, prezentate conform

anexei nr. 15;

i) calculul suprafeţelor;

j) descrierile topografice ale punctelor noi din reţeaua de îndesire şi ridicare;

k) dovada plăţii tarifelor pentru recepţie şi înscriere în cartea funciar ă.

Operaţiunea de dezmembrare a unui imobil este considerată finalizată înmomentul în care persoana care a verificat documentaţia validează operaţiunea în baza de

date grafică şi textuală pe baza încheierii de înscriere în cartea funciar ă.

Continutul documentatiilor necesare inscrierii alipirii a doua sau mai multeimobile cu limite comune

Documentatia pentru alipirea a doua sau mai multe imobile cu limite comune

inscrise in cartea funciara, va cuprinde:

a) cerere de solicitare informaţii şi convenţie, conform anexei nr. 1;

b) cerere de recepţie a documentaţiei pentru alipire, conform anexei nr. 3;



52

c) extras de carte funciar ă pentru informare;

d) declaraţie pe propria r ăspundere cu privire la înstr ăinarea şi identificarea

imobilului măsurat, conform anexei nr. 5;

e) descrierea lucr ărilor topografice şi geodezice, întocmită conform anexei nr. 10;

f) planul de amplasament şi delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000 cupropunerea de alipire conform anexei nr. 16, în două exemplare;

g) plan de amplasament şi delimitare pentru imobilul rezultat din alipire - conform

anexei nr. 11, în două exemplare;

h) măsur ători efectuate în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea

detaliilor topografice, pentru fiecare imobil ce rezultă din alipire, prin metode clasice,

prezentate conform anexei nr. 14 sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr.

15.

i) calculul suprafeţelor;

j) descrierile topografice ale punctelor noi;

k) dovada plăţii tarifelor pentru recepţie şi înscriere în cartea funciar ă.

Operaţiunea de alipire a imobilelor este considerată finalizată în momentul în care

persoana care a verificat documentaţia validează operaţiunea în baza de date grafică şi

textuală pe bază încheierii de înscriere în cartea funciar ă.

Conţinutul documentaţiilor necesare înscrierii unei construcţii definitive peun teren înscris în cartea funciar ă

Documentaţia pentru înscrierea unei construcţii noi sau a unei extinderi de

construcţii pe un imobil înscris în cartea funciar ă - construcţii definitive cuprinde:



c) descrierea lucr ărilor topografice şi geodezice, întocmită conform anexei nr. 10;d) copie după planul de amplasament şi delimitarea imobilului existent pe care se

edifică o construcţie definitivă nouă sau se extinde o construcţie;

e) plan de amplasament şi delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, după caz,

întocmit pe baza planului de amplasament iniţial, pe care s-a transpus / extins noua



53

construcţie - conform anexei nr. 11, în două exemplare;

f) măsur ători efectuate în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea

detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin

tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15;

g) calculul suprafeţelor;h) descrierile topografice ale punctelor noi din reţeaua de îndesire şi ridicare;

i) extrasul de carte funciar ă pentru informare;

j) dovada plăţii tarifelor pentru recepţie şi înscriere în cartea funciar ă;

k) autorizaţie de construire şi proces-verbal de recepţie la terminarea lucr ărilor

sau, după caz, certificat de atestare a edificării/extinderii construcţiei, eliberat de primăria

localităţii unde este situat imobilul, în condiţiile art. 55 alin. (1) din Legea cadastrului şi

publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată - conform anexei nr. 17.

Conţinutul documentaţiilor necesare înscrierii modificării limitei deproprietate

Documentaţia pentru înscrierea modificării limitei de proprietate cuprinde:



c) descrierea lucr ărilor topografice şi geodezice, întocmită conform anexei nr. 10;

d) copii după planurile de amplasament şi delimitare ale imobilelor care sunt

supuse modificării limitelor;

e) planuri de amplasament şi delimitare ale imobilelor, întocmite pentru fiecare

imobil a cărui limită se modifică, sc. 1:200 - 1:5000, după caz - conform anexei nr. 11, în

două exemplare;

f) măsur ători efectuate în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicareadetaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 sau prin


g) calculul suprafeţelor;

h) descrierile topografice ale punctelor noi;



54

i) extrasele de carte funciar ă pentru informare;


k) hotărâre judecatorească, definitivă şi irevocabilă sau declaraţie autentică de

voinţă între păr ţi, după caz;

Conţinutul documentaţiilor necesare înscrierii modificării suprafeţeiimobilului

Documentaţia pentru înscrierea modificării suprafeţei imobilului cuprinde:




d) copie după planul de amplasament şi delimitare a imobilului care este supus

modificării suprafeţei;

e) planul de amplasament şi delimitare întocmit pentru imobilul a cărui suprafaţa

se modifică, sc. 1:200 - 1:5000, după caz - conform anexei nr. 11, în două exemplare;

f) măsur ători efectuate în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea

detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 sau prin






k) hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sau declaraţie autentică de

voinţă şi proces-verbal de vecinătate cu semnăturile vecinilor conform anexei nr. 18;



55

Conţinutul documentaţiilor pentru descrierea dezmembr ămintelor dreptuluide proprietate

Documentaţia pentru descrierea dezmembr ămintelor dreptului de proprietate: uz,

uzufruct, servitute şi abitatie, dacă acestea au ca obiect o parte dintr-un imobil, va

cuprinde:




d) copie după planul de amplasament şi delimitarea imobilului existent;

e) plan de amplasament şi delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, după caz,

întocmit pe baza planului de amplasament iniţial, conform anexei nr. 11, în două

exemplare;f) măsur ători efectuate în reţeaua de îndesire şi ridicare şi pentru ridicarea

detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin






k) actul autentic sau hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de

constituire a dezmembr ămintelor dreptului de proprietate, după caz.

Conţinutul documentaţiilor pentru reconstituirea căr ţii funciare pierdute,distruse sau sustrase, prin reînscriere pe baza de documentaţie cadastrală

Documentaţia pentru reconstituirea căr ţii funciare pierdute, distruse sau sustrase,

prin reinscriere pe baza de documentaţie cadastrală va cuprinde aceleaşi elemente care

au fost stabilite în capitolul 4 din regulament.

Întrebări

Care au fost modalitătile de atribuire a numărului cadastral în perioada cuprinsă

între data punerii în aplicare a Legii nr. 7/1996 si până în prezent?



56

În ce constă receptia cadastrată?

Care sunt solutiile de rezolvare a diferentelor de măsur ătoare?



57

BIBLIOGRAFIE

1) Eugeniu Safta-Romano, Dreptul de proprietate privat ă şi public ă în România,Editura Graphix, Iaşi, 1993.

2) Paul Mircea Cosmovici, Drept civil. Drepturi reale, obligaţ ii, legislaţ ie, Editura

ALL, Bucureşti, 1994.

3) Liviu Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembr ămintele sale, Ediţie revăzută şi

completată, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001.

4) Ion Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Editura

Actami, Bucureşti, 1996.

5) Teodor Sâmbrian, Drept civil. Moduri originare de dobândire a propriet ăţ ii , Editura

Europa, Craiova, 1996.

6) Corneliu Bârsan, Maria Gaiţă, Mona Maria Pivniceru, Drept civil. Drepturile reale,

Editura Institutul European, Iaşi, 1997;

7) Corneliu Bârsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura ALL Beck,

Bucureşti, 2001;

8) Nicolae Boş, Cadastru general, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2003.

9) Valeriu Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura Humanitas,

Bucureşti, 2004.

10) Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu, Drept civil. Drepturile reale, Editura

Rosetti, Bucureşti, 2005.

11) Marian Nicolae, Tratat de publicitate imobiliar ă, vol I-II, Editura Universul Juridic,

Bucureşti, 2006.

Documents

Suport Curs Drept Funciar Si Pub. Imob. an IV. Sem. II(1)