23
Timpii si perioadele nasterii Perioadele nasterii I. Dilatatia colului II. Expulzia fatului III. Expulzia anexelor fetale ( delivrenta ) IV. Lauzia imediata Diagnosticul pozitiv si diferential Travaliul - CUD progresive ca intensitate si durata; - Col dilatat ≥ 2 cm; - CUD nu pot fi oprite prin antispastice; Fals travaliu - CUD neregulate, cu interval lungi intre CUD si intensitate nemodificata; - Col nedilatat; - CUD se opresc la antispastice. Fenomene active si pasive in travaliu fenomene active contractiile uterine contractiile musculaturii abdominale fenomene pasive definitivarea formarii segmentului inferior scurtarea si stergerea colului dilatatia colului formarea pungii apelor si ruperea membranelor

Suport Curs Obstetrica 2

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Suport Curs Obstetrica 2

Timpii si perioadele nasterii

Perioadele nasterii

I. Dilatatia colului

II. Expulzia fatului

III. Expulzia anexelor fetale ( delivrenta )

IV. Lauzia imediata

Diagnosticul pozitiv si diferential

Travaliul- CUD progresive ca intensitate si durata;- Col dilatat ≥ 2 cm;- CUD nu pot fi oprite prin antispastice;

Fals travaliu- CUD neregulate, cu interval lungi intre CUD si intensitate nemodificata;- Col nedilatat;- CUD se opresc la antispastice.

Fenomene active si pasive in travaliu

fenomene active

contractiile uterine

contractiile musculaturii abdominale

fenomene pasive

definitivarea formarii segmentului inferior

scurtarea si stergerea colului

dilatatia colului

formarea pungii apelor si ruperea membranelor

formarea filierei pelvigenitale: dilatarea vaginului, planseului pelvi-perineal si vulvei

Fenomene active

Contractiile uterine in travaliu sunt:

Page 2: Suport Curs Obstetrica 2

1. involuntare

2. ritmice

3. progresive ca durata, frecventa si intensitate

4. dureroase

Contractiile musculaturii abdominale

1. voluntare

2. in expulzie 5

I DILATATIA

Precedata de faza de latenta

De la debutul travaliului → dilatatie completa

Debutul travaliului :

- col sters

- dilatatie 2 cm

- contractii uterine cu caracterele celor de travaliu

Parametrii de urmarit:

- contractiile uterine dureroase

- stergerea colului si dilatatia

- curba progresiunii prezentatiei in excavatie

- starea membranelor amniotice

- aspectul LA

- monitorizarea cordului fetal

- monitorizarea starii materne

Monitorizarea dilatatiei

- se apreciaza prin tuseu vaginal (TV) si se masoara in cm;- la primipare, scurtarea si stergerea colului preced dilatatia;- la multipare, acestea sunt simultane;

Page 3: Suport Curs Obstetrica 2

Conduita in perioada I

- monitorizarea materna;- monitorizarea fetala;- monitorizarea progresiunii travaliului:

CUD Starea colului Starea membranelor Progresiunea prezentatiei

Monitorizarea starii materne

puls, TA la 1 – 2 ore ( TA se masoara in afara contractiei deoarece in timpul CUD esta de obicei crescuta )

temperatura la 1 – 2 ore sau mai des atunci cand membranele sunt rupte de peste 12 ore (se adauga si antibioterapia pentru profilaxia corioamniotitei)

diureza (se evita supradistensia vezicii urinare)

Monitorizarea cordului fetal

cu stetoscopul obstetrical la interval de 30 min

monitorizare cardiotocografica

Modificari ale BCF :

a) tahicardia = frecventa cordului fetal > 160 b/min cu o durata > 10 min

usoara : 160 – 180 b / min

severa : 180 – 200 b / min

extrema : > 200 b / min

b) bradicardia = frecventa cordului fetal < 120 b/min cu o durata > 3 min

usoara : 120 – 100 b / min

severa : < 100 b / min

Starea membranelor

Punga apelor – portiunea de membrane (amnios si corion) si lichid amniotic situate inaintea prezentatiei

Roluri: excitator al receptorilor colului uterin, termic, protectie antimicrobiana, lubricant pentru fat

Page 4: Suport Curs Obstetrica 2

Ruperea pungii apelor: Spontan Artificial Prematur = inainte de travaliu Precoce = la inceput de travaliu (dilatatie mica) Tempestiv la dilatatie de 4-5 cm Tardiv la dilatatie complet

Riscurile rupturii membranelor

Prolabarea cordonului ombilical, daca prezentatia nu este fixa Infectie amniotica, daca nasterea se prelungeste › 24H Declansarea imediata a nasterii, daca sarcina nu este la termen

Aspectul LA

culoare galbena : suferinta fetala cronica

culoare verde inchis “in piure de mazare” : suferinta fetala acuta

cand membranele sunt intacte si exista suspiciunea unei suferinte fetale este indicata amnioscopia pt. vizualizarea LA

Mecanismul de nastere

Timpul 1: Angajarea cu orientarea si flexia craniului fetal Timpul 2: Coborarea cu rotatia interna Timpul 3: Degajarea cu extensie si rotatia externa

Perioada a II-a (expulzia fatului)

Incepe in momentul cand dilatarea colului este complete si si se termina cu nasterea fatului Durata medie: - 40-50 min - primipare;

- 20 min – multipare; CUD se succed la intervale scurte (1-2 min) si dureaza 50-60 sec BCF-urile trebuie monitorizate in expulzie dupa fiecare contractie Bradicardia – normala daca BFC-urile revin la normal dupa contractie (apare prin compresiunea

capului fetal in canalul de nastere)

In cursul expulziei medicul trebuie

sa corecteze dinamica uterina prin perfuzie ocitocica atunci cand contractile uterine devin ineficiente

sa se pregateasca pt. asistarea nasterii ca pentru o interventie chirurgicala ( spalarea mainilor, manusi si halat sterile, masca, boneta )

Page 5: Suport Curs Obstetrica 2

sa urmareasca asigurarea campului steril ( toaleta vulvo-vaginala cu solutii dezinfectante + coapse in ½ sup., suprapubian si reg. anala )

sa invete parturienta sa foloseasca eficient fiecare contractie prin asocierea concomitenta a efortului de screamat

sa efectueze anestezia loco-regionala si , in momentul destinderii maxime a perineului posterior, sa execute perineotomia / epiziotomia

Conduita

- infiltratia cu anestezice a partilor moi, realizand la nevoie sectionarea lui (epizio-/perineo-tomie)

- dupa expulzia capului sa verifice prezenta unei eventuale circulare pericervicale de cordon ombilical si apoi sa stearga gura si nasul nou-nascutului de mucozitati cu un tampon si sa aspire nasul, gura si orofaringele

- sa prinda craniul fetal cu ambele maini ca 2 linguri fixate pe regiunile parieto-zigo-malare si sa tractioneze in jos pana la nasterea umarului anterior, apoi in sus pana la degajarea celui posterior iar apoi sa schimbe priza si directia de tractiune pentru extragerea trunchiului si pelvisului fetal

- sa penseze, sectioneze si ligatureze cordonul ombilical - sa arate nou-nascutul mamei ( sexul, eventuale malformatii )- sa predea nou-nascutul medicului neonatolog.- se completeaza rotatia externa a craniului, tractionandu-l, in acelasi timp, in jos, pana la

degajarea umarului anterior, apoi se schimba sensul de tractiune (in sus) cu degajarea umarului posterior si apoi al intregului corp al fatului

Bradicardia in expulzie

compresiunea normal a capului fetal dezlipirea placentei in unele locuri circulara de cordon sau cordon scurt

III Delivrenta

Delivrenta spontana = decolarea si expulzia placentei si anexelor in totalitate fara nici o interventie din partea operatorului

Delivrenta naturala = expulzia placentei pana la nivelul regiunii cervico-vaginale de unde sunt extrase prin interventia obstetricianului

Delivrenta dirijata = expulzia placentei cu ajutorul ocitocicelor

Delivrenta artificiala = placenta si anexele sunt decolate si extrase manual

Page 6: Suport Curs Obstetrica 2

- Expulzia placentei =delivrenta- Dureaza aproximativ 30 min (15-45 min)- Presupune: dezlipirea, coborarea si expulzia placentei

In perioada a III-a a nasterii medicul trebuie

sa urmareasca descensul cordonului ombilical la nivelul introitului vulvar

sa supravegheze sangerarea

sa intervina prin extragerea manuala a placentei in caz de sangerare abundenta sau in cazul in care placenta nu s-a decolat in 30 – 45 min

sa controleze integritatea placentei dupa expulzie si sa efectueze controlul manual al cavitatii uterine cu extragerea resturilor de membrane si/sau cotiledoane in cazul in care placenta prezinta lipsuri de substanta

sa constate si sa sutureze toate solutiile de continuitate de la nivelul filierei pelvi-genitale materne si sa sutureze transa de epiziotomie sau perineotomie

sa execute toaleta regiunii vulvo-perineale

sa execute sondajul vezical si golirea vezicii urinare

sa aplice pansament steril la nivelul plagii perineale

sa urmareasca starea lauzei in postpartumul imediat ( primele 2 ore ):

puls

TA

sangerare vaginala ce trebuie sa fie redusa si cu sange rosu inchis

prezenta “globului de siguranta” al lui Pinard si mentinerea acestuia cu ajutorul masajului extern

sa verifice transa de epiziotomie si eventualele solutii de continuitate ale vaginului pt. ca la acest nivel se pot dezvolta hematoame

TRUSA DE ASISTENTA LA NASTERE

1. Instrumentar steril :

foarfece

2 pense Kocher

o pensa port – tampon

Page 7: Suport Curs Obstetrica 2

2 valve obstetricale

un port – ac

2 pense pt. prinderea colului ( Museaux )

o sonda urinara

cureta

2. Material moale steril :

campuri mari sterile

comprese sterile

3. Material de sutura :

neresorbabil

resorbabil

Primele ingrijiri acordate nou nascutului

Primele ingrijiri incep in sala de nastere si se deruleaza intr-o anumita succesiune:

• Sala de nastere trebuie sa indeplineasca conditiile unei sali aseptice, cu temperatura de 24 - 26°C.

Nou nascutul este primit in campuri sau cearceafuri sterile.

Aspirarea secretiilor nazofaringiene, imediat dupa expulzie pentru usurarea respiratiei. Aspirarea secretiilor se face cu o sonda Nelaton sterila, in modul cel mai bland, pentru a evita lezarea mucoaselor.

Page 8: Suport Curs Obstetrica 2

Ligaturarea cordonului ombilical la 3 cm de insertia sa ombilicala, dupa incetarea pulsatiilor (legarea tardiva mai aduce 50-60 ml sange). Bontul se atinge cu iod si se panseaza steril cu comprese inmuiate in alcool 70°. Dupa caderea cordonului, plaga se panseaza zilnic pana la completa epidermizare.

Spalarea nou nascutului imediat dupa nastere nu se indica pentru a nu indeparta vernix caseosa. Se face exceptie la nou nascutii cu tegumentele patate de sange sau meconiu.

LEHUZIA FIZIOLOGICA

Definiţie

Perioada după expulzia placentei până la 6 săptămâni postpartum.

Page 9: Suport Curs Obstetrica 2

Perioade

Lăuzia imediată – primele 24h - pot apare complicaţiile hemoragice şi hemodinamice

Lăuzia imediată propriu-zisă – până în ziua 10-12

Lăuzia tardivă – restul primelor 6 săptămâni

Modificările anatomice şi fiziologice din lăuzie

Modificările organelor genitale

a. Involuţia uterului

după naştere fundul uterin se situează la nivelul ombilicului (sau 2cm sub ombilic);

involuează cu 1cm pe zi, după 10 zile devine organ pelvin şi nu mai poate fi palpat deasupra simfizei;

în postpartum-ul imediat uterul cântăreşte 1000g, la o săptămână de la naştere 500g, la 2 săptămâni 300g iar la sfârşitul lăuziei mai puţin de 100g.

Mecanismul involuţiei uterine se datorează revenirii fibrelor uterine (hipertrofiate în gestaţie) la dimensiunile din afara gestaţiei, prin dispariţia edemului interstiţial. Numărul fibrelor miometriale este acelaşi - se reduc numai dimensiunile fibrei.

b.Modificările colului:

Colul involuează lent, după 2 zile admite un deget, se închide după aproximativ 2 săptămâni de la naştere;

c. Modificările vaginului:

vaginul revine treptat la dimensiuni normale (după 3 săptămâni) – epiteliul vaginal devine mai neted, columnele vaginale se reduc;

la nivelul orificiului vulvar, himenul se cicatrizează rezultând carunculii mirtiformi, caracteristici femeilor multipare.

Conduită

Temperatura

măsurarea curbei termice: hipertermie fiziologică (până la 38 grade C) ziua 3-4 prin angorjarea sânilor („furia laptelui”);

orice altă stare febrilă în lăuzie trebuie investigată fiind considerată expresia unei infecţii.

Page 10: Suport Curs Obstetrica 2

Pulsul şi tensiunea: urmărite în special în lăuzia imediată. Pulsul poate fi uşor bradicardic în primele 2 zile

Involuţia uterului:

După naştere fundul uterin – la ombilic sau 2 cm sub ombilic;

Ziua a 6-a - la ½ distanţei ombilic-simfiză;

Ziua a 12-a – la nivelul simfizei pubiene;

După ziua 12 - organ pelvin;

6-8 săptămâni - aspect normal.

Aspectul lohiilor:

lohii sanguinolente: hematii, leucocite, celule epiteliale şi celule deciduale - în primele 3-4 zile;

lohii serosanghinolente: mai palide – zilele 5-10;

lohii gălbui-albicioase: leucocite - după ziua 10.

Persistenţa lohiilor serosanghinolente peste 8-10 zile semnalează un aspect patologic,posibil resturi placentare în cavitatea uterină.

Mirosul lohiilor este fad, asemănător sângelui proaspăt.

Modificarea culorii (maronie), mirosului (lohii fetide): infecţie pueriperală.

Sâni

Aspect: sâni angorjaţi, fără fisuri sau ragade;

Toaleta înainte de fiecare alăptat prin spălarea areolei şi mamelonului cu apă şi săpun;

Ungerea areolei şi a mamelonului cu soluţie de glicerină cu stamicină;

Fisuri şi ragade: oprirea alăptării minim 24 ore (+ golirea artificială).

LACTAŢIA

- reprezintă fenomenul prin care se realizează şi se menţine secreţia lactată în glandele mamare.

Lactogeneza: iniţierea lactaţiei după naştere; după naştere – ziua a 5 – colostrul; se transformă treptat în lapte în 4 săptămâni.

Page 11: Suport Curs Obstetrica 2

Compoziţia colostrului:

proteine 2,7%;

grăsimi 2,9%;

lactoza 5,3%;

săruri minerale 0,3%;

apă 88,8%;

imunoglobiline IgA, macrofage, complement, limfocite, lizozimi – cu rol în protecţia nou-născutului;

Lactopoieza - menţinerea secreţiei lactate pe parcursul perioadei de alăptare: începe din ziua a 5 pe o perioadă variabilă: secreţia lactată se automenţine prin actul suptului care eliberează prolactină. La 2 săptămâni de la naştere secreţia lactată are un volum de 500ml. La 2 luni – 800-1000ml.

Galactochineza - ejecţia laptelui: se realizează prin contracţia celulelor mioepiteliale care are la bază un reflex neuroendocrin.

Compoziţia laptelui matern

Apă 87,8%;

Proteine 1,2% (lactoalbumină, lactoglobulină, cazeină);

Grăsimi 3,8%;

Lactoză 7%;

Săruri minerale 0,2%;

Citokine, prolactină, factor de creştere epidermal, toate vitaminele (excepţie vitamina K), IgA, limfocite T şi B, Fe în cantitate scăzută (administrare de Fe la nou născut).

Contraindicaţiile alăptării la sân

infecţiile sânului tratate chirurgical;

plastii mamare cu autotransplantarea mamelonului;

mame purtătoare de agenţi virali transmisibili prin lapte:

citomegalovirus;

herpes simplex;

Page 12: Suport Curs Obstetrica 2

hepatita B;

HIV.

boli materne grave (boli infecţioase, TBC pulmonar evolutiv, cardiopatii decompensate, nefropatii, psihoze);

administrare de medicamente care trec în lapte.

ABLACTAREA

Indicaţii

boli materne: boli infectioase (bacteriene, virale), TBC pulmonar evolutiv, cardiopatii decompensate, nefropatii severe;

mameloane ombilicate;

infecţii mamare grave;

făt mort intra sau postpartum;

raţinui sociale, estetice

Îngrijirea vulvei şi perineului (epiziotorafie): spălături de două ori/zi cu soluţii antiseptice, folosirea torşoanelor sterile; torşonul trebuie schimbat după micţiuni şi tranzit, cu toaletă locală riguroasă; plaga perineală: suplă, nedureroasă, cu tegumente normale; firele se suprimă la 5 zile.

Diureza

prima micţiune - după 4 ore de la naştere;

cantitate - > 400ml în primele 24-48 ore;

retenţia acută de urină (după traumatisme obstetricale) necesită sondaj vezical sau administrare de Miostin 2 fiole a 1ml/zi + perfuzii cu vitamine. Dacă după 4 ore lăuza nu a urinat sau cantitatea este mai mică de 100ml se realizează cateterism vezical.

Tranzit intestinal: se reia după 36-48 ore de la naştere. La femeile cu epiziotomie şi fără tranzit, se recomandă administrarea unui laxativ cu 2 ore înainte de suprimarea firelor.

Dieta

Fără restricţii;

Alimentaţia începe la o oră după naştere;

Page 13: Suport Curs Obstetrica 2

Lichide în cantitate normală - pentru a evita „furia laptelui”;

Creşterea ponderii proteinelor.

Mobilizare precoce primele 24 ore pentru ameliorarea stării generale, prevenirea complicaţiilor urinare, şi a bolii tromboembolice.

Stare depresivă posibilă în primele 2-3 zile, care dispare treptat, fără tratament. Dacă persistă peste 10 zile sau se agravează - consult psihiatric.

Externarea din spital

3-4 zile după naştere şi lăuzie fiziologică;

după rezolvarea şi cicatrizarea soluţiilor de continuitate;

după reluarea diurezei şi a tranzitului intestinal.

Reluarea menstruaţiilor

Pentru femeile care nu alăptează - 6-8 săptămâni după naştere;

Pentru cele care alăptează -variabil, la 2-3 luni după naştere sau după oprirea lactaţiei.

Probleme:

Posibil :

- deficit de cunostinte privind ingrijirea;

- disconfort legat de secretia lactata;

- - deficit de cunostinte privind igiena sanilor,alaptarea si alimentatia in lehuzie;

Alterarea eliminarilor

Obiective:

Lehuza :

- Sa fie capabila sa se autoingrijeasca;

- Sa nu apara complicatii infectioase sau hemoragice;

- Sa cunoasca semnele ,,furiei laptelui”;

Page 14: Suport Curs Obstetrica 2

- Sa elimine normal, sa revina la orarul propriu;

- Sa- si efectueze igiena sanilor.

Interventii:

Cu rol propriu:

- Explicam lehuzei importanta ingrijirilor igienice pentru prevenirea infectiilor puerperale;

- Efectuam toaleta locala, schimbam tampoanele,

observam aspectul lohiilor si plaga perineala.Se anunta medicul in caz de modificari.

- Instruim lehuza cum sa se autoingrijeasca.

- Controlam involutia uterina ( scade cu 1-1,5 cm pe zi ), devine organ pelvin dupa 12 zile.

- -masuram pulsul, tensiunea, temperatura pentru depistarea eventualelor complicatii.

- Explicam modul de instalare al secretiei lactate, a furiei laptelui care poate fi insotita de cresterea temperaturii .

- O instuim sa-si spele minile si sanii inainte si dupa supt, sa evite suptul prelungit pentru a preveni aparitia ragadelor.

- O mobilizam precoce pentru a preveni aparitia complicatiilor.

- O atentionam sa nu consume bauturi alcoolice, excitante ( ceai, cafea,cacao), alimente flatulente si sa evite constipatia.

- Instruim lehuza sa foloseasca tampoane vulvare sterile.

- Sa nu ia medicamente fara indicatia medicului deoarece unele se elimina prin secretia lactata.

- Dupa externare trebuie sa evite raporturile sexuale 6-8 saptamani.

- O incurajam sa colaboreze cu familia in ingrijirea copilului.

Cu rol delegat;

- Efectuam sondajul vezical daca lehuza nu a urinat in primele ore dupa nastere.

- Administram medicatia prescrisa de medic.

Page 15: Suport Curs Obstetrica 2

GRAVIDA CU PLACENTA PRAEVIA

Placenta este un organ care se formeaza pe peretele intern al uterului imediat dupa conceptie, prin intermediul ei se face trecerea oxigenului si nutrientilor de la mama la fat si diferiti produsi de la fat la mama.

Placenta praevia – este insertia placentei , mai mult sau mai putin intinsa la nivelul segmentului inferior. Poate fi depistata prin examen ecografic.

CLASIFICARE

Placenta praevia laterala : insertie la nivelul segmentului, la distanta de orificiul intern al colului. (80% din cazuri)

Placenta praevia marginala – marginea inferioara a placentei atinge orificiul cervical intern al colului.

Placenta praevia centrala- acopera orificiul cervical partial sau total.

Cauze :

Nasteri prin cezariana

Nasteri multiple

Varsta inaintata a mamei, peste 35 ani

Sarcina gemelara

Malformatii uterine

Istoric de placenta praevia

Fumatul care se asociaza in 1 din 4 cazuri

Consumul de droguri

Fumatul creste riscul de placenta praevia prin mecanism hipoxic. Nicotina are efect vasoconstrictor asupra vascularizariei uteroplacentare, iar placenta incearca sa contrabalanseze deficitul vascular prin cresterea suprafetei.

Simptome

Sangerare vaginala brusca, nedureroasa, sange de culoare rosie a carei cantitate poate varia de la mica la abundenta, prima sangerare apare intre 27 – 32 saptamani.

Page 16: Suport Curs Obstetrica 2

Apar semne de nastere prematura – 1 din 5 gravide are si contractii uterine.

Sangerarile din placenta praevia se pot diminua sau chiar opri pentru un timp, dar in majoritatea cazurile apar din nou ,dupa cateva zile sau saptamani.

Examinarea vaginala nu este indicata pentru ca exista riscul de a producere leziuni suplimentare ale placentei si poate cauza hemoragie masiva.

Stabilirea starii de sanatate a copilui se face prin monitorizare cardiaca fetala.

Probleme

Alterarea starii generale ( datorita hemoragiei )

Alterarea starii fatului

Obiective

Oprirea sangerarii;

Activitate cardiaca fetala in limitele normale.

Interventii

Evitarea activitatii fizice intense

Sa se prezinte de urgenta la medic in cazul sangerarilor;

Evitarea contactului sexual ;

Nu face dusuri intravaginale si nu foloseste tampoane interne;

In spital :

- urmarim prezenta durerilor si a contractiilor uterine

-supraveghem sangerarea;

-monitorizare fetala ( CTG );

-repaus la pat obligatoriu;

-administram tratamentul indicat;

- pregatim pacienta pentru interventir chirurgicala ( cezariana ) la indicatia medicului.

Daca fatul are intre 24 – 34 saptamani de gestatie se pot administra corticosteroizi pentru a grabi dezvoltarea pulmonara fetala si pregatirea nasterii premature, se pot administra suplimente de

Page 17: Suport Curs Obstetrica 2

fier pentru a preveni si trata anemia si se recomanda o dieta bogata in fibre pentru a preveni constipatia.

SARCINA ECTOPICA (SARCINA EXTRAUTERINA – SEU)

DEFINITIE

SARCINA EXTRAUTERINA (SARCINA ECTOPICA SAU SARCINA TUBARA) ESTE ACEA SARCINA CARE SE DEZVOLTA IN AFARA CAVITATII UTERINE.

FACTORI DE RISC antecedente de boala inflamatorie pelvina chirurgie tubara si uterina aderente pelvine sarcina ectopica anterioara dispozitivul intrauterin

MORFOPATOLOGIESarcina tubara implica in mod inegal segmentele trompei. Oul este localizat in portiunea ampulara (55%), portiunea istmica (25%), pavilionara (17%) si interstitiala (2%). Avortul tubar este caracteristic localizarii pavilionare iar inundatia peritoneala este frecventa in sarcina istmica. Ruptura peretelui trompei se produce ca urmare a invaziei trofoblastului intr-o structura anatomica inadecvata nidatiei. Evolutia unei sarcini tubare poate merge pana la aproximativ 4 luni, mai redus daca localizarea este istmica.

SEMNE SI SIMPTOME dureri abdominale cu caracter colicativ, cu iradiere in umarul drept amenoreee urmata de sangerare vaginala redusa cantitativ, brun-negricioasa disconfort abdominal tenesme rectale formatiune anexiala dureroasa tensiunea si bombarea fundului de sac Douglas la tuseul vaginal semnele socului hipovolemic in sarcina tubara cu hemoperitoneu

Pe masura ce sarcina extrauterina progreseaza pot aparea si alte simptome cum ar fi: - durere abdominala sau pelvina (de obicei la 6-8 saptamani de la absenta menstruatiei); iar

durerea poate creste in intensitate cand gravida se misca sau se incordeaza. - sangerare vaginala usoara sau abundenta - durere in timpul actului sexual sau in timpul examinarii pelvine - semne de soc - ameteala, senzatie de lesin sau chiar lesin (sincopa) cauzate de o hemoragie interna - durere la nivelul umerilor determinata de hemoragia intra-abdominala subdiafragmatica. Sangele

irita diafragmul (principalul muschi respirator) si aceasta iritatie este resimtita ca durere la nivelul umerilor

Orica sarcina care evolueaza cu durere este suspecta de sarcina extrauterina .

-Tuseul vaginal pune in evidenta :

Page 18: Suport Curs Obstetrica 2

-coloratia violacee a vaginului si colului uterin;

Orificiul cervical inchis;

Uter usor marit de volum ( volum care este inferior varstei sarcinii );

Tumora latero-uterina,mobila,care se deplaseaza cu uterul, foarte sensibila la palpare;

Durere ascutita la tactului de fund Douglas-,, tipatul Douglas-ului “.

Examinari paraclinice in spital:

Ecografia;

Punctia fundului de sac Douglas.

Cea mai frecventa si grava complicatie este hemoragia interna.

O punctie in Douglas este dovada unei hemoragii si ne indica totdeauna o interventie chirurgicala.

In inundatia peritonela avem un tablou de abdomen acut hemoragic.

Debutul este brusc cu :

-junghi extrem de violent,localizat in una din fosele iliace;

-pierderea cunostintei ( lipotimie );

-Ta prabusita;

Puls accelerat 120-140 / min,slab batut;

-paloarea tegumentelor si mucoaselor,transpiratii reci,extremitati reci.

dispnee,anxietate,sete accentuta ( stare de soc hemoragic ).

abdomen balonat, sensibil la palapare.

punctiaDouglasului este pozitiva

Conduita de urgenta :

Repaus absolut in pozitie Trendelenburg;

Abordarea unei vene si recoltatrea sangelui pentru Grup si Rh;

Mentinerea echilibrului hidroelectrolitic.

Tratamentul chirurgical consta in extirparea trompei compromise ( salpingectomie )

Page 19: Suport Curs Obstetrica 2

La femeile care nu au copii se incearca conservarea trompei.