SUPORT de CURS 3 Introd.in Contabilitate Publica BILANTUL

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFacultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune

DEPARTAMENTUL de Contabilitate şi Audit

CURS CICLUL I LICENŢĂ.

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC

ANUL I ZI SERIA A

CURSUL 3 VINERI 18 octombrie 2013.

Disciplina : INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA PUBLICA

Titular : Conf.univ.dr.Ştefan Iuliu GRIGORESCU

Ø Bilanţul - este procedeul cel mai reprezentativ al metodei contabilităţii prin care se înfăptuieşte dubla reprezentare a patrimoniului. Prin bilanţ se prezintă la un moment dat, în expresie valorică, patrimoniul unităţii sub dublul său aspect şi anume, pe de o parte sub aspectul destinaţiei economice (activul patrimonial) şi pe de altă parte, sub aspectul surselor de provenienţă ( pasivul patrimoniului). Prin bilanţ se prezintă totodată şi rezultatele finale ale unităţii la un moment dat sub formă de rezultat , în structura capitalului,excedent sau deficit patrimonial.

„Termenul de bilanţ vine de la cuvântul italienesc “bilancia” care are la bază latinistele “bi” (două) şi “lanx” (talere), simbolizând astfel o balanţă cu două talere. Valori de mărime egale – activul şi pasivul - stau faţă în faţă şi se egalează reciproc, respectiv într-un taler apare valoarea activului iar în celălalt taler, valoarea pasivului.” [5 p.76] Aşadar, structurile calitative folosite în cadrul bilanţului pentru modelarea poziţiei financiare sunt cele de activ şi pasiv.

Elementele de activ sunt cuprinse în bilanţ după destinaţia şi gradul lor de lichiditate şi sunt grupate în: - active imobilizate;- active circulante;- active de regularizare şi asimilate.

În activul bilanţului, ordinea de dispunere a poziţiilor bilanţiere este cea inversă a lichidităţii activelor (gradul de reînnoire sau durata de transformare în bani).

În ce priveşte elementele mulţimii de pasiv, acestea se grupează în raport de căile de formare a surselor de finanţare (sau după natură) în: - capital propriu;- datorii;- provizioane;- pasive de regularizare,iar în funcţie de gradul lor de exigibilitate (durata de plată) în:- surse permanente- surse curente.

Ordinea de dispunere a poziţiilor bilanţiere, în pasiv, este cea inversă a exigibilităţii surselor.

Formele bilanţului contabila) tablou bilanţier sau bilanţ cu două secţiuni separate:

Bilanţ contabilîncheiat la data …………………..

ACTIVExerciţiul financiar PASIV Exerciţiul financiarN-1 N N-1 N

I. Active imobilizate

- imobilizări necorporale- imobilizări corporale- imobilizări financiare

I. Capital propriu

- capital social- rezerve- alte elemente de capital propriu

II. Active circulante (curente)

- stocuri - creanţe- investiţii pe termen scurtcasa şi conturi la bănci

II. Datorii

- pe termen lung- pe termen scurt

III. Provizioane

IV. Pasive de regularizare şi asimilate

III. Active de regularizare şi asimilate

TOTAL ACTIV * ** TOTAL PASIV * **

Ecuaţia fundamentală este :

Activ = Pasiv

dar,

Pasiv = Capital propriu + Datorii

rezultă:

Activ = Capital propriu + Datorii

b) listă sau diferenţă 1 :

Bilanţ contabilîncheiat la data ………………….

Exerciţiul financiar

N-1 NA. Active imobilizate

I.II.

III.

Imobilizări necorporaleImobilizări corporaleImobilizări financiare

B. Active circulanteI.

II.

III.IV.

StocuriCreanţe (sumele ce urmează a fi încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element).Investiţii pe termen scurtCasa şi conturi la bănci

A. C. Cheltuieli în avansB. D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de

până la un anC. E. Active circulante nete / Datorii curente neteD. F. Total active minus datorii curenteE. G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă

mai mare de un anH. Provizioane

G. I. Venituri în avansH.

J. Capital şi rezerveI.

II.III.IV.V.

VI.

Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevărsat)Prime de capitalRezerve din reevaluareRezerveProfitul sau pierderea reportat(ă)Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

Ecuaţia acestei forme de bilanţ este:

Activ – Datorii = Capital propriu

Exemplu privind încadrarea valorilor economice în structurile de activ şi pasiv şi întocmirea bilanţului contabil

Se consideră următoarea situaţie patrimonială la societatea comercială „X”:

Nr. crt.

Elemente patrimoniale

Sume(lei)

Structura în care se încadrează elementele patrimoniale

1. Disponibilităţi băneşti în conturi la bănci

100.000 Active circulante – Casa şi conturi la bănci

2. Construcţii 400.000 Active imobilizate – imobilizări corporale

1 Structura bilanţului, aşa cum este ea prezentată mai sus, este stabilită de Reglementările contabile adoptate prin OMFP nr. 1752/2005 publicate în Monitorul Oficial nr. 1080 bis/ 30 noiembrie 2005.

3. Materii prime 152.000 Active circulante – Stocuri

4. Materiale consumabile

43.000 Active circulante – Stocuri

5. Instalaţii şi utilaje de lucru

200.000 Active imobilizate – Imobilizări corporale

6. Materiale de natura obiectelor de inventar

16.000 Active circulante – Stocuri

7. Furnizori 100.000 Pasiv – Datorii comerciale (Furnizori)

8. Salarii datorate personalului

80.000 Pasiv – Datorii salariale (Personal – salarii datorate)

9. Produse finite 40.000 Active circulante – Stocuri

10. Datorii faţă de bănci pentru sume împrumutate pe termen scurt

31.000 Pasiv – Datorii financiare (Credite bancare pe termen scurt)

11. Impozit pe profit datorat

20.000 Pasiv – Datorii fiscale (Impozit pe profit)

12. Capital social vărsat 720.000 Pasiv – Capital propriu

Pe baza datelor de mai sus, bilanţul contabil se prezintă astfel:

Bilanţul prezintă elementele patrimoniale (valorile economice sub cele două aspecte, al destinaţiei şi provenienţei) existente la un moment dat. Activitatea desfăşurată de orice entitate patrimonială presupune operaţii economico-financiare ce determină mişcări de valori şi în consecinţă modificări în masa patrimoniului.

Aceste modificări se prezintă fie sub formă de creşteri, fie sub formă de micşorări, dar în permanenţă se menţine egalitatea bilanţieră : ACTIV = PASIV.

În literatura de specialitate se prezintă diferite variante ale modificărilor bilanţiere, dar toate au la bază dubla reprezentare a valorilor economice din cadrul patrimoniului unei entităţi.

Dacă se are în vedere egalitatea bilanţieră Activ = Pasiv, rezultă patru tipuri de modificări bilanţiere. Dacă operaţiile care modifică bilanţul sunt grupate conform structurilor

Bilanţ contabil (variantă simplificată)

ACTIV PASIV1. Construcţii 400.000 1. Capital social

vărsat720.000

2. Instalaţii şi utilaje de lucru

200.000 2. Furnizori 100.000

3. Materii prime 152.000 3. Personal – salarii datorate

80.000

4. Materiale consumabile 43.000 4. Impozit pe profit 20.0005. Materiale de natura

obiectelor de inventar16.000 5. Credite bancare

pe termen scurt31.000

6. Produse finite 40.0007. Conturi la bănci în lei 100.000

TOTAL ACTIV 951.000 TOTAL PASIV 951.000

bilanţului direct legate de evaluarea poziţiei financiare (active, capital propriu şi datorii), atunci ecuaţia fundamentală devine Activ = Capital propriu + Datorii, rezultând nouă tipuri de modificări bilanţiere.

Tipurile de modificări bilanţiere se prezintă astfel:

Activ = Pasiv(A = P)

Activ = Capital propriu + Datorii(A = C + D)

A+X=P+X

creşterea simultană cu aceeaşi mărime a unui element de activ şi a unui elemente de pasiv

A+X=(C+X)+D

creşterea simultană cu aceeaşi mărime a unui element de activ şi a unui element de capital propriu;

A+X=C+(D+X)

creşterea simultană cu aceeaşi mărime a unui element de activ şi a unui element de datorii;

A–X=P-X

micşorarea simultană cu aceeaşi mărime a unui element de activ şi a unui element de pasiv

A-X=(C-X)+D

micşorarea simultană cu aceeaşi mărime a unui element de activ şi a unui element de capital propriu;

A-X=C+(D-X)

micşorarea simultană cu aceeaşi mărime a unui element de activ şi a unui element de datorii;

A+X–X=P

creşterea unui element de activ concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mărime a unui element tot de activ

A+X–X=C+D

creşterea unui element de activ concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mărime a unui element tot de activ

A=P+X-X creşterea unui element de pasiv concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mărime a unui element tot de pasiv

A=(C+X-X)+D

creşterea unui element de capital propriu concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mărime a unui element tot de capital propriu

A=C+(D+X–X )

creşterea unui element de datorii concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mărime a unui element tot de datorii

A=(C+X)+(D–X)

creşterea unui element de capital propriu concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mărime a unui element de datorii

A=(C-X)+(D+X) creşterea unui element de datorii concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mărime

a unui element de capital propriu

În scop demonstrativ se consideră bilanţul iniţial al unei entităţi patrimoniale (Bilanţul contabil 0 ) într-o formă simplificată şi patru operaţii economice şi financiare simple, câte una pentru fiecare tip de modificare bilanţieră fundamentală 2.

Bilanţul contabil 0

ACTIV PASIV1. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)


3. Clienţi

4. Conturi la bănci

5. Casa

500.000

100.000100.00050.0001.000

1. Capital social2. Rezerve legale

3. Furnizori

4. Credite bancare pe termen scurt

700.00010.00021.00020.000


Se constată că există egalitatea bilanţieră:

ACTIV total = PASIV total

( 751.000) (751.000)

respectându-se deci, ecuaţia dublei reprezentări (Activ = Pasiv).

Presupunem că pe parcursul perioadei au loc următoarele operaţii economico financiare:

Operaţia 1: Se cumpără materiale consumabile în valoare de 40.000 lei, conform facturii, cu decontare ulterioară. Se face abstracţie de TVA.

În urma acestei operaţii se modifică următoarele elemente:Ø elementul “Materiale consumabile” (activ) creşte cu suma de 40.000 lei, respectiv

de la 100.000 lei la 140.000 lei;Ø elementul “Furnizori” (pasiv) creşte tot cu 40.000 lei, respectiv de la 21.000 lei la

61.000. lei. Tipul de modificare bilanţieră : A+X=P+X După această operaţie, situaţia patrimoniului se prezintă astfel:

Bilanţ contabil 1

întocmit după înregistrarea operaţiei nr. 1

ACTIV PASIV1. Echipamente tehnologice

500.000

140.000

1. Capital social

2. Rezerve legale

700.00010.00061.000

2 În literatura de specialitate sunt prezentate şi aşa numitele modificări bilanţiere derivate.


(100.000 + 40.000)

3. Clienţi


5. Casa

100.00050.0001.000

3. Furnizori

(21.000 + 40.000)


20.000


Se constată că faţă de bilanţul iniţial , în acest bilanţ, operaţia înregistrată a produs:

Ø modificarea concomitentă, cu aceeaşi sumă (40.000 lei) şi în acelaşi sens (creştere) a două poziţii bilanţiere, una din activ şi alta din pasiv;

Ø totalul bilanţului s-a modificat în ambele părţi cu aceeaşi sumă şi în acelaşi sens;Ø egalitatea bilanţieră se menţine .Introducând în ecuaţia dublei reprezentări (Activ = Pasiv) modificările determinate de

operaţia nr. 1, egalitatea bilanţieră se prezintă astfel:

791.000 Activ 1 = 791.000 Pasiv 1

751.000 + 40.000 751.000 + 40.000 Activ iniţial Materiale

consumabilePasiv iniţial Furnizori

Operaţia 2: Se rambursează un credit bancar în sumă de 10.000 lei.

În urma acestei operaţii se modifică următoarele elemente patrimoniale: Ø elementul “Conturi la bănci“ (activ) scade cu 10.000 lei, respectiv de la 50.000 lei

la 40.000 lei; Ø elementul „Credite bancare pe termen scurt” (pasiv) scade cu 10.000 lei, respectiv

de la 20.000 lei la 10.000 lei. Tipul de modificare bilanţieră: A–X=P–X După această operaţie, situaţia patrimoniului se prezintă astfel :


întocmit după înregistrarea operaţiei nr. 2

ACTIV PASIV1. Echipamente tehnologice 2. Materiale consumabile

3. Clienţi


(50.000 – 10.000)

5. Casa

500.000

140.000100.00040.000

1.000

1. Capital social

2. Rezerve legale

3. Furnizori


(20.000 – 10.000)

700.00010.000.61.00010.000


Se constată că faţă de bilanţul contabil precedent (Bilanţul contabil 1), în acest bilanţ, operaţia înregistrată a produs:

Ø modificarea concomitentă, cu aceeaşi sumă (10.000 lei) şi în acelaşi sens (scădere) a două poziţii bilanţiere, unul din activ şi altul din pasiv;

Ø totalul bilanţului s-a modificat în ambele părţi cu aceeaşi sumă şi în acelaşi sens;Ø egalitatea bilanţieră se menţine.Introducând în ecuaţia dublei reprezentări (Activ = Pasiv) modificările determinate de


781.000 Activ 2 = 781.000 Pasiv 2

791.000 - 10.000 791.000 - 10.000 Activ 1 Conturi

la bănciPasiv 1 Credite

bancare pe termen scurt

Operaţia 3: Se ridică de la bancă suma de 500 lei.

În urma acestei operaţii se modifică următoarele elemente patrimoniale: Ø elementul “Casa”(activ) creşte cu 500 lei, respectiv de la 1.000 lei la 1.500 lei;Ø elementul “Conturi la bănci” (activ) scade cu 500 lei, respectiv de la 40.000 lei la

39.500 lei. Tipul de modificare bilanţieră: A+X–X=P După această operaţie, situaţia patrimoniului se prezintă astfel :


întocmit după înregistrarea operaţiei nr. 3ACTIV PASIV

1. Echipamente tehnologice 2. Materiale consumabile

3. Clienţi

4. Conturi la bănci (40.000 – 500)5. Casa (1.000 + 500)

500.000

140.000100.00039.500

1.500

1. Capital social

2. Rezerve legale

3. Furnizori4. Credite bancare pe termen scurt

700.00010.00061.00010.000


Se constată că faţă de bilanţul precedent (Bilanţul contabil 2), în acest bilanţ, operaţia înregistrată a produs:

Ø modificarea concomitentă, cu aceeaşi sumă (500 lei) dar în sens opus (creştere, scădere) a două poziţii din aceeaşi parte a bilanţului şi anume din activ;

Ø totalul bilanţului rămâne neschimbat; Ø egalitatea bilanţieră se menţine.

Introducând în ecuaţia dublei reprezentări (Activ = Pasiv) modificările determinate de operaţia nr. 3, egalitatea bilanţieră se prezintă astfel:

781.000 Activ 3 = 781.000 Pasiv 3

781.000 + 500 - 500 781.000 Activ 2 Casa Conturi

la bănciPasiv 2

Operaţia 4 : Se achită datoria faţă de un furnizor pe seama unui credit bancar pe termen scurt în sumă de 30.000 lei.

În urma acestei operaţii se modifică următoarele elemente patrimoniale:Ø elementul “ Furnizori” (pasiv) scade cu 30.000 lei, respectiv de la 61.000 lei la

31.000 lei; Ø elementul „Credite bancare pe termen scurt” (pasiv) creşte cu 30.000 lei, respectiv

de la 10.000 lei la 40.000 lei. Tipul de modificare bilanţieră: A=P+X-X După această operaţie, situaţia patrimoniului se prezintă astfel :


întocmit după înregistrarea operaţiei a IV-a

ACTIV PASIV1. Echipamente tehnologice 2. Materiale consumabile

3. Clienţi

4. Conturi la bănci5. Casa

500.000

140.000100.00040.0001.000

1. Capital social

2. Rezerve legale

3. Furnizori (61.000 – 30.000)4. Credite bancare pe termen scurt (10.000 + 30.000)

700.00010.00031.000

40.000


Se constată că, faţă de bilanţul precedent (Bilanţul contabil 3), în acest bilanţ operaţia înregistrată a produs:

Ø modificarea concomitentă, cu aceeaşi sumă (30.000 lei) dar în sens opus (creştere, scădere), a două posturi din aceeaşi parte a bilanţului şi anume din pasiv;

Ø totalul bilanţului rămâne neschimbat; Ø egalitatea bilanţieră se menţine.Introducând în ecuaţia dublei reprezentări (Activ = Pasiv) modificările determinate de


781.000 Activ 4 = 781.000 Pasiv 4

781.000 781.000 + 30.000 – 30.000 Activ 3 Pasiv 3 Credite bancare Furnizori

pe termen scurt

Documents

SUPORT de CURS 3 Introd.in Contabilitate Publica BILANTUL