Suportul vital de bazĂ pe etape de

vârstĂ

Suportul vital de bază la adult- SVB

1. Asiguraţi-vă că dvs.(salvator), victima şi persoanele din jur nu sunt în pericol;

2. Se evaluează starea de conştienţă a victimei: se scutură uşor de umeri şi se întreabă cu voce tare: S-a întâmplat ceva?

3. Dacă victima răspunde: - se lasă în poziţia în care a

fost găsită cu condiţia să fie în siguranţă.

- se evaluează starea victimei şi se solicită ajutor dacă este nevoie.

- se reevaluează periodic.

4. Dacă victima nu răspunde: - se strigă după ajutor; - victima se pozitionează în

decubit dorsal şi apoi se deschid căile aeriene prin hiperextensia capului şi ridicarea bărbiei:

- se plasează o mână pe frunte şi se împinge cu blândeţe capul pe spate;

- pentru deschiderea căilor aeriene se va ridica bărbia victimei cu vârful degetelor plasate sub menton.

5 Menţinând căile aeriene deschise salvatorul încearcă să stabilească dacă victima respiră utilizând: priveşte-ascultă-simte: - priveşte mişcările peretelui toracic; - acultă zgomotele respiratorii la nivelul gurii victimei; - simte fluxul de aer pe obraz; - decide dacă respiraţia este normală, anormală sau absentă.În primele minute după oprirea cordului victima poate avea mişcări respiratorii rare sau “gasp-uri” zgomotoase ineficiente ce nu trebuie confundate cu respiraţiile eficiente. Aceste demersuri nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde. Dacă salvatorul nu este sigur că victima respiră normal trebuie să acţioneze ca şi cum ea nu ar respira normal.

6. Dacă victima respiră normal, dar este inconştientă: - se aşează victima în poziţie laterală de siguranţă(secvenţele de mai jos); - salvatorul va trimite sau va pleca după ajutor-va apela 112; - va continua să evalueze respiraţia victimei urmărind dacă aceasta rămâne normală.

Poziţia laterală de siguranţă

1

2

3

4

7. Dacă victima nu respiră sau respiră anormal: - salvatorul va trimite după ajutor, să găsească şi să aducă un DEA(dacă acesta este disponibil), sau dacă este singur va alerta 112, folosind telefonul mobil - salvatorul nu va părăsi victima dacât dacă nu are alternativă. - se încep compresiile toracice după cum urmează: a. Se îngenunchează de o parte a toracelui victimei; b. Se plasează podul unei palme pe centrul toracelui victimei(care este în jumătatea inferioară a sternului victimei); c. Podul palmei celeilalte mâini se plasează peste cea aflată pe torace; d. Se întrepătrund degetele pentru a evita compresia pe coastele victimei. Nu se îndoiesc coatele. Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior sau la nivelul apendicelui xifoid.

e. Salvatorul se va poziţiona vertical deasupra toracelui victimei şi va efectua comprimarea toracelui victimei cu cel puţin 5 cm( fără a depăşi însă 6 cm); f. După fiecare compresie va permite revenirea completă a toracelui fără a pierde contactul cu acesta; e. Repetaţi compresiile cu o frecvenţă de cel puţin 100 pe min (fără a depăşi 120 pe min); g. Compresiile şi decompresiile trebuie să fie egale ca intervale de timp.

8. Combinarea compresiilor cu ventilaţiile: - după 30 de compresii se deschide calea aeriană prin hiperextensia capului şi ridicarea mandibulei; - se pensează nările cu policele şi indexul mâinii de pe frunte; - se deschide cavitatea bucală a victimei menţinând însă bărbia ridicată; - salvatorul inspiră normal şi pune buzele în jurul gurii victimei asigurând o bună etanşeitate; - salvatorul expiră constant în gura victimei preţ de 1 sec, ca într-o respiraie normală, urmărind ridicarea peretelui anterior al toracelui; - menţinând hiperextensia şi bărbia ridicată, se îndepărtează gura de gura victimei şi se urmăreşte revenirea toracelui la poziţia iniţială ca într-un expir normal; aceasta este o ventilaţie eficientă; - se inspiră normal şi se repetă ventilaţia pentru a obţine două ventilaţii eficiente. Cele 2 ventilaţii trebuie să fie efectuate în mai puţin de 5 sec. Apoi fără întârziere se repoziţionează corect mâinile pe sternul pacientului şi se efectuează încă 30 de compresii toracice; - se continuă efectuarea compresiilor şi a ventilaţiilor într-un rapot de 30:2.

Algoritmul utilizării DEA1. securitatea salvatorului şi a celor din jur;2. urmaţi algoritmul SBV de la adulţi: - dacă victima este inconştientă şi nu respiră/ nu respiră normal trimiteţi pe cineva după ajutor şi să aducă un DEA dacă acesta este disponibil; - dacă sunteţi singur folosiţi telefonul mobil pentru a alerta serviciul de ambulanţă. Nu părăsiţi victima decât dacă nu aveţi altă soluţie;3. Începeţi RCP. Dacă sunteţi singur şi DEA este în apropierea dvs ., aplicaţi mai întâi DEA;4. Imediat după sosirea DEA: - deschideţi DEA şi ataşaţi electrozii direct pe toracele pacientului; - dacă sunt prezenţi mai mulţi salvatori, RCP trebuie continuat în timpul ataşării padelelor pe toracele pacientului;

Algoritmul DEA continuare

- vor fi urmate comenzile vocale sau cele afişate; - asiguraţi-vă că nimeni nu atinge victima în timp ce DEA analizează ritmul;

- dacă există indicaţie de şoc asiguraţi-vă că nimeni nu atinge victima ; - salvatorul va apăsa butonul şoc conform indicaţiilor aparatului( DEA complet automate vor livra şocurile direct);

Algoritmul DEA continuare - continuaţi RCP imediat după livrarea şocului în raport compresii: ventilaţii 30:2; - se va continua conform indicaţiilor vocale sau a celor afişate.Dacă nu există indicaţie de şoc: - reîncepeţi RCP; - continuaţi conform indicaţiilor vocale sau a celor afişate. Continuaţi să urmaţi comenzile DEA pînă când: - resuscitarea este preluată de personal calificat; - victima dă semne de viaţă: se mişcă, deschide ochii, respiră normal; - salvatorul este epuizat fizic.

Emblema universală pentru defibrilatorul extern automat DEA

Obstrucţia cu corp străin a căilor aeriene superioare OCSCA

• Moartea accidentală prin OCSCA , deşi rară este potenţial tratabilă. Deoarece majoritatea OCSCA apar frecvent în timpul mesei aceste evenimente au frecvent martori. Totuşi este nevoie de intervenţie rapidă atât timp cât victima este încă responsivă. Recunoaşterea OCSCA reprezintă cheia succesului rezolvării acesteia; important a nu se cofunda cu leşinul , infarctul miocardic, epilepsia sau alte situaţii care pot duce la insuficienţă respiratorie acută, cianoză sau pierderea stării de conştienţă.

• OCSCA poate fi uşoară sau severă; semnele ce diferenţiază obstrucţia uşoară de una severă sunt prezentate în tabelul de mai jos:

SEMN OBSTRUCŢIE MODERATĂ

OBSTRUCŢIE SEVERĂ

V-aţi înecat? “ Da” Incapabil să vorbească, poate încuviinţa dând din cap

Alte semne Poate vorbi/tuşi/respira

Nu poate respira/wheezing/tentative tăcute de a tuşi/ inconştienţă

Semnul internaţional al sufocării Tehnica dezobstrucţiei în caz de OCSCA la adultul conştient

Suportul vital de bază pediatric

Salvatorii instruiţi pentru SVB la adult şi care nu au cunoştinţe legate de resuscitarea pediatrică ar trebui să utilizeze secvenţa de la adult deoarece rezultatul este mult mai rău dacă nu se face nimic.Cadrele nemedicale care doresc să înveţe resuscitarea pediatrică(ex profesori, asistente med şcolare, salvatori şi alţii care prin natura profesiei au contact cu copii), trebuie instruiţi că este preferabil să se modifice secvenţa BLS de la adult şi să se administreze 5 ventilaţii iniţiale urmate de aproximativ 1 minut RCP, înainte de a se merge după ajutor.

Terminologie: În următorul text referitor la SVB pediatric forma masculină de exprimare o include pe cea feminină iar copil se referă atât la sugar cât şi la copil atâta timp cât nu se specifică altfel. Termenul nou-născut se referă la perioada de imediat după naştere până la 4 săptămâni. Un sugar este un copil cu vârsta până la un an iar termenul copil cuprinde grupa de vârstă 1 an până la instalarea pubertăţii.

SVB pediatric1.Asiguraţi-vă că atât copilul cât şi salvatorul sunt în siguranţă; 2.Verificaţi dacă copilul este conştient: - scuturaţi uşor copilul şi întrebaţi cu voce tare: eşti bine?

3.Dacă copilul răspunde verbal sau printr-o mişcare: - lăsaţi copilul în poziţia în care l-aţi găsit(cu condiţia să fie în siguranţă); - verificaţi în ce stare e şi chemaţi ajutor dacă e necesar; - verificaţi starea copilului cu regularitate.

4.Dacă copilul nu răspunde: - strigaţi după ajutor; - întoarceţi cu grijă copilul pe spate; - deschideţi căile aeriene ale copilului ;

5.Menţinând căile aeriene deschise şi folosind tehnica “priviţi, ascultaţi, simţiţi”descrisă la SVB adulţi încercaţi să stabiliţi în max 10 sec dacă copilul prezintă respiraţii normale. În primele minute după instalarea stopului cardiac copilul ar putea prezenta o respiraţie gâfâită , lentă, neregulată;

Copil mai mare de 1 an

Sugar 4 săptămâni -1 an

SVB pediatric 6. Dacă copilul respiră nomal: - întoarceţi copilul pe o parte în poziţie laterală de securitate; - trimiteţi sau mergeţi după ajutor, apelaţi 112; - verificaţi dacă respiraţia este continuă.

Poziţia laterală de siguranţă( PLS): Există câteva poziţii de siguranţă; acestea au ca scop să menţină căile respiratorii deschise şi să reducă probabilitatea ca anumite lichide (ex saliva,secreţiile, lichidul de vărsătură)să pătrundă în căile aeriene superioare. PLS de la adult poate fi folosită şi la copil

Variantă poziţie de securitate sugar

SVB pediatric

7. Dacă respiraţia nu este normală sau absentă: - îndepărtaţi cu grijă orice obstacol evident din căile respiratorii; -administraţi 5 ventilaţii de salvare iniţiale; - în timp ce administraţi ventilaţiile de salvare încercaţi să stabiliţi dacă există vreo obstrucţie sau dacă pacientul tuşeşte ca răspuns la acţiunea dvs.

SVB pediatric Ventilaţia artificială pentru copilul mai mare de un an: • Asiguraţi-vă că victima are capul în hiperextensie şi bărbia ridicată;• Pensaţi nările cu ajutorul policelui şi indexului mâinii de pe fruntea victimei;• Deschideţi gura victimei menţinând bărbia ridicată;• Inspiraţi şi plasaţi-vă buzele în jurul gurii victimei asigurând o bună etanşeitate;• Insuflaţi constant în gura victimei timp de aprox. 1-1,5sec urmărind ridicarea toracelui;• Menţineţi capul în hiperextensie, îndepărtaţi-vă gura de victimă şi priviţi revenirea toracelui la dimensiunile de repaus(expirul pasiv);• Inpiraţi din nou şi repetaţi această secvenţă de 5 ori. Observaţi efecienţa ventilaţiei prin mişcările de expansiune şi revenire a cutiei toracice care trebuie să fie similare cu cele produse de o respiraţie normală.

SVB pediatric

Ventilaţia artificială la sugar:• asiguraţi-vă că sugarul are capul plasat în poziţie neutră şi că bărbia este ridicată;• inspiraţi şi acoperiţi nasul şi gura sugarului cu gura dvs asigurându-vă că aveţi o bună etanşeitate;• insuflaţi constant în gura şi nasul victimei timp de 1-1,5 sec, suficient pentru a face toracele să se ridice vizibil;• menţinându-i capul în poziţie şi bărbia ridicată, îndepărtaţi-vă gura de victimă şi observaţi cum toracele revine la dimensiunile de repaus în timp ce aerul iese.• inspiraţi din nou şi repetaţi această secvenţă de 5 ori.

SVB pediatric

Dacă aveţi dificultăţi în a obţine o ventilaţie eficientă atât în cazul sugarilor cât şi în cazul copiilor este posibil să existe o obstrucţie a căilor aeriene:• deschideţi gura copilului şi îndepărtaţi orice obstacol vizibil. Nu curăţaţi “în orb”cu degetul;• asiguraţi-vă că hiperextensia este adecvată şi că bărbia este ridicată evitând ca gâtul să fie suprasolicitat de extensie;• dacă hiperextensia şi ridicarea bărbiei nu au deschis căile aeriene utilizaţi subluxarea mandibulei;• încercaţi să administraţi 5 ventilaţii eficiente, dacă nu aveţi succes treceţi la compresiile toracice.

Subluxaţia mandibulei la sugar

SVB pediatric Verificaţi circulaţia. Folosiţi cel mult 10 sec pentru a căuta semne de viaţă (acestea includ orice mişcare tusea sau respiraţia normală- nu şi “gasp-urile” ocazionale); verificaţi pulsul (nu mai mult de 10 sec): la copilul mai mare de 1 an se verifică la carotidă; la sugar căutaţi pulsul la nivelul arterei brahiale( faţa medială a braţului). Atât la sugar cât şi la copil se poate palpa pulsul femural (la nivelul plicii inghinale la jumătatea distanţei dintre spina iliacă anterosuperioară şi simfiza pubiană); dacă sunteţi sigur că puteţi detecta semne de viaţă într-un interval de 10 sec, continuaţi ventilaţia dacă este necesar până când copilul începe să respire eficient; dacă rămâne inconştient întoarceţi-l pe o parte; reevaluţi-i periodic starea.

Dacă nu există semne de viaţă, dacă nu sunteţi sigur că puteţi detecta un puls cu o frecvenţă mai mare de 60/min într-un interval de 10 sec: - începeţi compresiile toracice; -combinaţi ventilaţia artificială cu compresiile toracice

SVB pediatric

Compresiile toracice: În cazul tuturor copiilor comprimaţi jumătatea inferioară a sternului. Pentru a evita comprimarea abdomenului inferior, identificaţi apendicel xifoid găsind unghiul unde coastele inferioare se întâlnesc pe linia mediană; comprimaţi sternul la o lăţime de deget deasupra acestuia. Comprimaţi cca 1/3 din diametrul anteroposterior. Nu vă fie frică să apăsaţi:”apasă tare şi repede”. Relaxaţi complet presiunea şi repetaţi la o rată de cel puţin 100/min (fără a depăşi 120/min); după 15 compresii redeschideţi căile aeriene şi administraţi 2 ventilaţii; continuaţi în raport compresii/ventilaţii 15:2

SVB pediatric Compresiile toracice la sugar: salvatorul singur comprimă sternul cu vîrful a două degete. Dacă sunt doi sau mai mulţi salvatori se poate folosi tehnica încercuirii: • plasaţi ambele police unul lângă altul pe marginea inferioară a sternului cu vârfurile înspre capul copilului;• restul ambelor mâini încercuiesc toracele inferior al sugarului cu degetele susţinând spatele acestuia;• pentru ambele metode se comprimă sternul cu aprox 1/3 din diametrul anteroposterior al toracelui ritmic cu aceeaşi frecvenţă descrisă mai sus.

Suportul vital pediatric

Defibrilatoarele; Automate sau manuale, monofazice sau bifazice. Cele automate DAE sunt presetate pentru toate variabilele inclusiv doza de energie;• pentru 1-8 ani se utilizează padele autocolante pediatrice;• pentru copii peste 8 ani se pot utiliza defibrilatoare DAE stadard cu padele standard pentru adulţi;

Următoarea secvenţă ar trebui urmată de cei care au datoria de a răspunde la urgenţe pediatrice (de obicei echipe medicale).

Obstrucţia cu corp străin a căilor aeriene superioare la copil – OCSCA pediatric

Diferenţa semnificativă faţă de algoritmul pentru adult este că la sugar nu trebuie utilizate compresiile abdominale. Recunoaşterea OCSCA: instalarea bruscă a suferinţei respiratorii cu tuse, înec , stridor apărute în circumstanţe specifice: alimentaţie, joaca cu obiecte mici. Atunci când un obiect străin pătrunde în căile respiratorii, copilul reacţionează rapid tuşind în încercarea de a-l expulza. Este posibil ca o tuse sănătoasă să fie mult mai eficientă şi sigură decât orice manevră pe care ar putea-o face salvatorul. Oricum dacă tusea este absentă sau ineficientă copilul se va asfixia repede; în acest caz se intervine prin măsuri specifice grupei de vârstă.

Semne generale pentru OCSCA pediatric: Martor la episod Tuse / înec Instalare bruscă Istoric recent de alimentare / joaca cu obiecte mici

Tuse ineficientăNu vorbeşte Nu scoate nici un sunet sau tuşeşte fără zgomotIncapabil să respireCianozăScade nivelul de conştienţă

Tuse eficientăPlânge cu răspuns verbal la întrebăriTuse zgomotoasăCapabil să inspire înainte de a tuşiReacţionează adecvat

SVB pediatric

SVB pediatric

Etapele de dezobstrucţie a căilor aeriene la sugar

Resuscitarea nou-născutului la naştere Ca urmare a evaluării primare nou-născutul poate fi plasat într-una din următoarele 3 categorii: 1. respiră viguros sau plânge tonus bun frecvenţă cardiacă peste 100 bpm(bătăi pe minut). Acest copil necesită doar ştergere, înfăşare în scutece calde şi dacă se consideră potrivit ,aşezarea lângă mamă. 2. respiră ineficient sau este apneic tonus normal sau redus frecvenţa cardiacă sub 100bpm. Ştergeţi şi înfăşaţi. Starea copilului se va putea îmbunătăţi în urma ventilaţiei pe mască, dar dacă frecvenţa sa cardiacă nu creşte corespunzător va necesita şi compresiuni toracice. 3. respiră ineficient sau este apneic copil moale frecvenţa cardiacă scăzută sau nedetectebilă deseori paloare, sugerând perfuzie slabă Ştergeţi şi înfăşaţi. Acest copil necesită imediat asigurarea căii aeriene, inflaţie pulmonară şi ventilaţie. Odată realizate aceste manopere, nou-născutul va necesita probabil şi compresiuni toracice şi posibil administrare de medicamente. Rămâne o categorie rară de copii, care deşi respiră eficient şi au frecvenţă cardiacă adecvată, rămân hipoxemici. Acest grup include o serie de diagnostice posibile; hernia diafragmatică, deficitul de surfactant, pneumonia congenitală, pneumotoraxul sau malformaţiile cardiace cianogene.

Suportul vital al nou-născutului

Dacă evaluarea iniţială nu detectează respiraţi spontane adecvate sau frecvenţa cardiacă este sub 100 bpm se începe suportul vital al nou-născutului. Deschiderea căii aeriene şi aerarea plămânilor sunt de obicei singurele manevre necesare. Mai mult intervenţii mai complexe vor fi zadarnice dacă nu au fost realizate aceste prime două etape. Căi aeriene: decubit dorsal capul în poziţie neutră - rulou de scutec/pătură de 2 cm grosime sub umerii copilului; la cei cu tonus scăzut poate fi necesară ridicarea mandibulei sau folosirea unei pipe orofaringiene adecvate. Aspirarea doar dacă este necesară (mucus, meconiu, cheaguri, vernix gros) şi numai prin vizualizare directă; cu sondă flexibilă 14-16FG sau o sondă Yankauer conectate la aspirator (presiunea de aspirare să nu depăşească-100mmHg).

Suportul vital al nou-născutului

Respiraţia Dacă după primele etape efortul repirator este absent sau inadecvat, aerarea plămânilor este următoarea prioritate. La nn. la termen începeţi resuscitarea cu aer. Semnul principal al unei distensii pulmonare adecvate este dat de creşterea frecvenţei cardiace. Pentru primele ventilaţii menţineţi presiunea iniţială timp de 2-3 sec. Marea majoritate a nn. răspund printr-o creştere rapidă a frecvenţei cardiace în primele 30 sec de la expansionarea plămânilor. Fără o aerare pulmonară corespunzătoare compresiunile toracice vor fi ineficiente şi de aceea, confirmaţi expansiunea pulmonară înainte de a trece la suportul circulator. Dacă frecvenţa cardiacă creşte dar copilul nu respiră adecvat continuaţi cu 30 respiraţii pe min până apare o ventilaţie spontană adecvată.

Suportul vital al nou-născutului Suportul circulatorEfectuat prin compresiuni toracice este eficient doar în cazul în care plămânii sunt expansionaţi. Administraţi compresiuni toracice dacă frecvenţa cardiacă este mai mică de 60 bpm în ciuda ventilaţiei adecvate. folosiţi un raport de 3 compresiuni la o ventilaţie, urmărind obţinerea a aproximativ 120 evenimente pe min (de ex 90 compresiuni şi 30 ventilaţii) verificaţi ritmul cardiac după aprox 30 sec şi apoi periodic; dacă frecvenţa cardiacă creşte peste 60 bpm se întrerup compresiile toracice.

Recomandare

Se recomandă ca fiecare medic de familie şi asistentele medicilor de familie să

se instruiască privind măsurile de RN(resuscitare neonatală) pentru a putea oferi asistenţă promptă şi

corectă nou-născutului născut la domiciliu

ORDIN Nr. 1232 din 2 august 2011 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea neonatologie http://www.ms.ro/documente/05%20reanimarea%20neonatala_9180_7484.pdf (vezi www.ms.ro Ghiduri clinice).

Elementele ce compun un RCP de calitate la adult(dupăAHA BLS for healthcare provider)

• Frecvenţa compresiilor de cel puţin 100/minut(nu mai mult de 120/min);

• Profunzimea compresiilor de 5cm (nu mai mult de 6cm);

• Permiteţi toracelui o revenire completă după fiecare compresie;

• Schimbarea salvatorilor la fiecare 2 min;• Întreruperea compresiilor cât mai puţin posibil;• Evitaţi ventilaţia excesivă.

Vă mulţumesc!

Bibliografie: Recomandările Consiliului European de Resuscitare 2010; www.erc edu; Recomandările Consiliului Naţional Român de Resuscitare(traducere versiune în lucru; Manual de prim ajutor calificat; pdf adobe reader MS; şef lucrări dr. Raed Arafat.

Autor slide-uri: as. med. pr. formator Nicolae ŢeranuTel 0745018939 ; 0766227603