Zona Regiunea Localizare Clima Vegetație și faună Modelarea reliefului Solul

Caldă

1. Ecuatorială - de o parte si de alta a ecuatorului, trecând și dincolo de 5º până la 10º lat nordică și sudică

- temp. medii anuale între 25º și 28º C = amplitudini termice reduse- precipitații între 1000 și 3000 mm/an

- pădurea ecuatorială cu acvariu suspendat,stratificare în lupta pentru lumină- la altitudini mari(5º-10º) se realizează trecerea de la pădurea tipic ecuatorială la vegetația de savană- numeroase specii de palmieri, bananieri, alți copaci cu valențe economice- predomină fauna arboricolă: nenumărate specii de maimuțe, păsări, reptile, insecte.

- procesul chimic principal este hidroliza prin care mineralele primare din rocă sunt intens descompuse- în desfășurarea modelării reliefului se înregistrează două etape distincte: de tinerețe și de final

- tipuri specifice se soluri: feralsolurile, acrisoluri, plintosoluri, andosoluri.- procesul de solidificare este permanent și intens

2. Subecuatorială - de o parte și de alta a regiunii ecuatoriale,

- două sezoane distincte: unul cald și umed (vara), unul cald și uscat(iarna)

- pădurile tropicale cu frunze căzătoare, savana și pădurile musonice

- gradul diferit de acoperire cu vegetație (există areale în care aceasta este densă sau

- lixisoluri în Africa- acrisoluri în China de S-

1

frecvent pâmă la latitudinea de 20º

- precipitații: 1000-1500mm/an- un anotimp polios- un anotimp secetos

- numeroase maimuțe, veverițe zburătoare, trigri, ursul malayez, reptile, insecte, papagali, elefanți etc.

în care ea lipsește).- un raport bine definit între altcătuirea substratului, asociațiile vegetale și dinamica proceselor.- principalii agenți modelatori: oscilațiile termice și de umiditate, viețuitoarele, apa de ploaie, apa curgătoare.

E, America de Sud- în regiunile de savană: soluri roșii folosite în culturi și soluri negre.

3. Tropical-uscată

- include suprafețe situate în zona tropicelor, la latitudini de 15º-25º- 2 subregiuni : aridă și semiaridă

- uscăciune excesivă- temperaturi mari- radiație totală de 180-200 kcal/cm²/an- amplitudini termice ridicare îndeosebi diurne- precipitații extrem de puține sub 200 mm/an- umiditate relativ redusă (sub 50%).- temperaturi medii anuale 15-16ºC

- în aceste condiții climatice, vegetația aproape lipsește- specii caracteristice oazelor

- dominarea acțiunilor mecanice, fizice și în mică măsură a celor biochimice- impactul lent între rocă și agenți

- soluri inexistente,

1. Mediteraneeană

- ocupă suprafețe la

- temperaturi medii lunare de 15º-20ºC

- păduri xerofile: stejarul, pin și brad

- este complexă datorită nuanței climei

- luvisoluri albice,

2

latitudini de 30º-40º, precumpănitor în insulele și în statele riverane M. Mediterane.-areale mai strânse sunt pe țărmul californian, în Chile, sud-vestul Republicii Africa de Sud, în sudul Australiei.

maximele absolute putând ajunge la peste 33ºC- cantitatea anuală de precipitații variază destul de mult de la o regiune la alta, în medie ea fiind de 500-1000 mm, dar în anumite condiții, local, ajung la valori mult mai mari (peste 1500 mm ) sau foarte mici (sub 350 mm).

- tufărișuri xerofile: maquis, frigana, garriga, mattora, tomilares, chaparal

de la aridă spre temperată și de relieful variat de la cămpii înguste la munți tineri înalți- rezultă că în regiunile cu nuanță climatică mai aridă și cu vegetație săracă evoluția ei va fi activă: dezagregări(vara) și alterări (iarna) și prin intense procese de spălare în suprafață, șiroire și transport bogat de aluviuni în sezonul umed.

fluviosoluri, cambisoluri, andosoluri,leptosoluri, vertisoluri, calcisoluri,etc.

2. Temperat-oceanică

- sunt caracteristice regiunilor situate în vecinătatea oceanelor- Europa(Europa Vestică, Europa Centrală, parțial Europa Estică); America( Regiunea Atlantică);

- amplitudini termice anuale moderate- precipitații bogate 1500-3000 mm- temperatura medie anuală 7-10º

- păduri de foioase, cu frunze căzătoare- în Europa: fagul, stejarul, gorunul, paltinul de câmp, mesteacănul, teiul, carpenul- în Asia de Est: stejarul, frasinul, magnolia, arborele de catifea- în America de Nord: stejarul alb, roșu, negru, fagul,

- sectoarelor cu altitudini reduse și medii, bine acoperite de pădure le coespunde o modelare lentă în care pantele suferă o atenuare treptată- se produc procese biochimice variabile în raport de sezon- tendința generală a modelării ese netezirea reliefului

- brune, podzolice,

3

Tempe- rată

Asia castanul, arțarul- în general fauna mediului temperat este mai puțin abundentă comparativ cu vegetația.- fauna variază destul de mult de la regiune la regiune, de la continent la continent, de la habitat la habitat.

prin diminuarea pantelor mari de la partea superioară a versanților și extinderea celor concave de la baza lor.

3.1. Temperat-continentală

semiaridă

- Europa de Est, pampasul argentinian, la exteriorul Podișului Marelui Bazin

- temperaturi medii anuale între 5º și 10º- ierni reci și veri foarte calde- amplitudini termice anuale 30º-40ºC: rezultă continentalismul climatului- precipitații reduse: sub 400mm

- vegetație ierboasă: stepa, pampasul, presia- în funcție de volumul precipitațiilor covorul vegetal diferă

- este destul de lentă datorită predominării suprafețelor cu înclinare extrem de mică

- cernoziomurile, soluri bălane, castanii

3.2. Temperat-continentală

aridă

- deșerturile situate în Asia Centrală și Marele Bazin din SUA

- precipitații extrem de puține- temperaturile medii anuale 4º-12ºC- două sezoane

- perioada vegetativă este scurtă- plante xerofite- în vecinătatea albiilor râurilor

- dezagregarea, deflația, acumulările eoliene și doar în lungul marilor râuri și cele fluviatile.

- cea mai mare parte a deșerturilor sunt lipsite de soluri, la suprafață

4

principale: iarna rece și cu o oarecare umiditate și vara lungă, caldă și uscată.

vegetația e mult mai bogată.

fiind nisipuri, argile, săruri

4. Temperat-continentală rece

- America de Nord și Eurasia

- anual cad 400-600 mm precipitații care au o repartiție inegală- sezonul rece este lung, cu temperaturi scăzute ce variază între limite foarte largi, umiditate și nebulozitate ridicate- vara temperaturile ajung pânâ la 20ºC, amplitudinile termice anuale ajung la valori tot mai ridicate- iarna, ninsorile, destul de dese, dau un strat de zăpadă gros care datorită temperaturilor joase se menține mult timp.

- păduri de conifere = formațiunea vegetală caracteristică- Europa: molidul, pinul, mesteacănul, - Siberia: brad, zâmbu, zadă, - America de Nord: specii de molid, pin, tuia, bradul de balam

- modelarea reliefului este variată- procesele chimice, deși au desfășurare slabă și inegală pe parcursul anului, rămân procesele principale- în ținuturile mai înalte acțiunea principală va fi cea a proceselor de îngheț și dezgheț

- podzolurile

5

Rece

1. Subpolară - în Emisfera nordică în extremitățile polare ale Americii de Nord și în Eurasia

- climat rece determinat de prezența maselor de aer polar- temperaturi medii anuale de la 0º la 1,4ºC- amplitudine termică redusă, precipitații puține, nebulozitate accentuată, vânturi intense.- 2 sezoane: cel rece coincide cu noaptea polară, cu valori termice negative(sub - 40ºC) și precipitații sub formă de zăpadă- sezonul de vară corespunde zilei polare, deși rece, are valori termice ce depășesc 10ºC

- singura vegetație care se dezvoltă este cea ierboasă la care se asociază câteva specii de arbuști; aceasta se numește tundra

- modelarea reliefului se integrează spațiului preglaciar- ea se face atât prin dezagregări intense, dar și prin solifluxiuni, avalanșe.

- solurile formate au grosimi reduse(până la 0,5 m) și un profil cu un orizont turbos la suprafață și unul glrizat în bază.

2. Polară - o mare parte din Groelanda, unele insule din Arctica și

- reprezintă regiunile cele mai reci de pe Glob- iarna, sezonul

- în sectoarele cu material intens mărunțit vegetează câteva specii de

- o modelare activă prin dezagregări

-

6

Antarctica nopții polare, temperaturile scad mult, amplitudinile diurne sunt reduse- vara deși în anumite inter vale de timp temeperaturile pot fi pozitive favorizând topirea unei cantități mici de zăpadă sau gheață

licheni, mușchi, alge, diatomee.- fauna redusă: unele specii de păsări, foci, morse, ursul polar și pinguini pe țărmurile Antarticei.

Bibliografie: 1. Ielenicz M. , Comanescu L. , Geografie fizică generală cu elemente de cosmologie, 2009, Editura Universitară,

Bucuresti 296 pag2. Marin M. , Marin I., 2002, Medii și Regiuni Geografice pe Glob, Editura Universității din București, București,

209 pag3. Marin M. , Marin I., 2009, Medii și regiuni geografice, Editura Universitară, București 263 pag.

7