TABEL SINTETIZATOR CU TIPURI PE DE MEDII DIN ZONA CALDA
TABEL SINTETIZATOR CU TIPURI PE DE MEDII DIN ZONA CALDATipuri de
mediiMediul pdurilor ecuatorialeMediul pdurilor musoniceMediul de
savanMediul stepei
i al deerturilor tropicale
Caracteristici ale mediilor geografice
Poziia geografic
- desf.n latitudine
- rsp. regionalSe desfasoara intre aprox. 0-5 grade lat. N si S.
Are o raspandire mai mare in bazinul Amazonului, bazinul fluviului
Congo, coastele golfului Guineii, arhipelagul Indonezian si
peninsula Malaca Are un caracter mai mult regional decat zonal,
fiind caracteristic regiunii Asiei de S si SE (pen. India si
Indochina)Se desfasoara intre aprox. 5-15 grade lat. N si S, ca o
fasie de tranzitie intre zone ecuatoriala si cea tropicala. Are o
raspandire mai mare in podisurile din Africa, America de Sud (pod.
Guyanelor si pod. Braziliei), in Indochina si NE AustralieiSe
desfasoara de-o parte si de alta a celor doua tropice, intre aprox.
15-30 grade lat. N si S, unde in conditiile unui climat foarte arid
s-au dezvoltat marile deserturi tropicale ale globului: de-a lungul
tropicului Racului Sahara; Rub-al-Khali si Marele Nefud, Thar (NV
Indiei); de-a lungul tropicului Capricornului Atacama(coasta
pacifica a Americii de S), Kalahari si Namib (S si SV Africii) ;
Gibson si Victoria (Marele Desert Australian)
In podisul Iranului, in SV Africii(la marginea desertului Namib)
si in America de N(pe litoralul vestic al Mexicului) se intalneste
o zona de stepa tropicala
Cond. climatice
- temperaturi
- precipitaii
- vnturiTemperaturile sunt constant ridicate : 25-27
gradePrecipitatiile sunt abundente : peste 2000-4000 mm/an
Lipsa vanturilor (sunt specifice calmele ecuatorile)
Sunt impuse de vanturile periodice numite musoni: musonul de
vara(bate dinspre Oc. Indian spre continent si aduce ploi bogate)
si musonul de iarna(bate dinspre int. continentului spre ocean,
provocand secete)T.m.a sunt ridicate tot timpul anului, dar cu
diferente termice de 5-7 grade in cursul anuluiSunt specifice
climatului subecuatorial si sunt impuse de cele doua sezoane : unul
secetos (det. de actiunea alizeelor dinspre tropice) si unul ploios
(det. de deplasarea calmelor ecuatoriale), dar ambele sunt calde,
t.m.a osciland intre 18-24 grade CelsiusClimatul din aceasta zona
este unul foarte arid, cu precipiatii foarte reduse in deserturi
(sub 100 mm/an). In stepele tropicale (fasii de zone semiaride de
la marginea deserturilor), precipitatiile sunt de 200-300 mm/an.
Atat in stepe cat si in deserturi sunt caracteristice amplitudini
diurne foarte mari(peste 40 grade) datorate lipsei
nebulozitatii.
Vegetaia
- caracteristici generale-specii valoroase/reprezentative-
arbori inalti (pana la 35-40m)-desimea mare, amplificata de
prezenta plantelor lemnoase agatatoare(liane) si a plantelor
epifite(cu radacini aeriene, de ex: orhideele)
-strat de ierburi dezvoltat in mod discontinuu
-etajarea/stratificarea ca urmare a luptei pentru lumina(pot fi
deosebite un eraj la 40-50m, altul la 15-40m si unul inferior intre
5-15m)
-multimea speciilor de arbori(peste 3000 de specii de arbori, cu
un numar foarte mare de specii de palmieri 1500)-specii
reprezentative: abanosul, mahonul, indigotierul, palmierul de ulei,
de cocos sau arborele de cafea, cacao, cauciuc s.a.
-pe tarmurile joase, mlastinoase, se dezvolta padurea de
mangrove (care apara tarmurile de eroziunea valurilor)
-aceste paduri ecuatoriale poarta denumiri diferite: selva
(Brazilia), hilaea (Africa Centrala), bosanes(America Centrala)
-padurea musonica este mai deschisa si mai putin umbroasa decat
padurea ecuatoriala, iar speciile mai rare; arborii sunt mai
scunzi(15-35m), au tulpini mai masive, iar ramificatia incepe de
jos.-specificul acestor paduri il da caderea frunzelor in sezonul
secetos
-specii caracteristice:teck-ul(arborele de fier), santalul,
palmierul de zahar, arborele de scortisoara-este data de ierburi
inalte (iarba elefantilor si imperata), printre care apar
raspanditi specii de arbori intre care se remarca baobabul si
accacia-in cautarea de umezeala persistenta, de-a lungul raurilor,
fluviilor si vailor mai inainteaza padurile galerii, ca prelungiri
ale padurii ecuatoriale in savane
-vegetatia de savana din America de S cu ierburi mai scurte se
numeste llanos (pod. Guyanelor) si campos (pod. Braziliei).
-in N Braziliei se dezvolta tipul de savana denumit caatinga ,
unde cactusii ramificati in candelabru cresc printre smocurile de
iarba-cuprinde ierburi marunte in strat discontinuu, cu specii
xerofile (ex: pelinul) si tufisuri frecvente-in deserturile aride,
vegetatia nu lipseste cu desavarsire, cuprinzand plante adaptate la
conditiile aride, fiind lipsite de foliajul ce umbreste solul,
numite plante afile si solziforme-unele plante au tulpini foarte
groase in care acumuleaza rezerve de apa(ex: cactusii din desertul
Mojave)
-o vegetatie ceva mai bogata este prezenta in oaze, unde se
intalnesc palmieri, curmali etc.
Fauna-numeroase specii de maimulte-lilieci de talie mare
-feline (jaguari, pantere)-reptile (soparle de talie mare :
iguana)
-serpi (anaconda, boa, pitonul)
-numeroase specii de pasari : papagali si pasarea colibri
-aici traieste si cel mai mare rozator din lume, capybara(1 m
lungime si cca. 50 kg)
-numeroase specii de maimute mici-feline de prada (tigrul,
galopitecul)
-soparla zburatoare
-serpi (cobra)-fauna cea mai caracteristica este data de
ierbivorele mari: elefanti, girafe, zebre, antilope, rinocer-feline
de prada: leul, ghepardul, hiena
-pe langa fluvii traiesc hipopotamul, crocodilul
-se adauga pasari alergatoare ca strutul african, sud american
(mandu) si australian(emu)
-in savana australiana se adauga animalele marsupiale (cangurul
si cainele dingo) si ornitorincul-este saraca in specii-camile cu o
cocoasa (dromader)
-scorpioni
-serpi(crotalul sau sarpele cu clopotei)
-la marginea deserturilor traiesc hiene si sacali
Soluri-solurile sunt lateritice, de culoare rosiatica, cu foarte
putin hummus si deci de slaba fertilitate, formate predominant prin
alterarea profunda si continua a rocilor
-solurile sunt lateritice de culoare rosiatica sau
galbuie-solurile sunt lateritice de culoare galbuie sau rosiatica,
dar unde sezonul secetos se prelungeste, se pot forma cruste
calcaroase sau feruginoase-solurile sunt scheletice, cu un foarte
subtire orizont de hummus, avand tendinte de calcizare si
salinizare
Intervenia antropicS-a intensificat in ultimul secol,
manifestata prin defrisari si incendieri, fie din nevoia pentru
lemn si pentru exploatarea unor resurse minerale ale subsolului,
fie pentru extinderea suprafetelor agricole, a cailor de
comunicatii sau pentru asezari. Acceste terenuri defrisate,
abandonate dupa o vreme datorita slabirii fertilitatii solului, se
acopera la scurt timp cu o vegetatie mai scunda dar la fel de deasa
si incalcita, constituita din bambusi, palmieri spinosi si liane,
ce formeaza jungla
Este resimtit de sute de ani si materializat prin suprafete
intinse, defrisate sau incendiate. Populatia numeroasa de aici face
ca necesarul de produse vegetale dar si de terenuri agricole, de
suprafete pentru locuit sa fie in continua crestere.S-a
materializat prin incendieri ale ierburilor uscate, prin defrisari
care in unele locuri au favorizat procesul desertificarii. Aici,
practicarea unei agriculturi sezoniere dar cu tehnici primitive a
dus la reducerea fertilitatii solului si chiar la aridizarea lui.
In prezent, practicarea unei agriculturi de subzistenta, irigatiile
fiind prezente doar pe suprafete restranse, a facut ca cresterea
animalelor sa fie mai importanta decat cultura plantelorEste
reflectat de anumite practici agricole, de multe ori rudimentare,
practicate indeosebi in oaze sau pe vaile fluviilor permanente; se
adauga exploatarea unor resurse minerale : petrol, gaze,
fosfati.
SERLAU STEFAN CRISTIAN
CLASA XI A
174127
