T.A.T., T.A.C. T.A.B. n utilizarea deLeopold Bellak Traducere de Elena Albu EdituraPROFEX - 2008 The T.A.T., C.A.T., and S.A.T. inClinica!Use byLeopold Bellak, c.P.S. Inc.,1991 Copyright 2008 pentru Editura Profex, Descrierea CIP a Biblioteciia Romniei BELLAK, LEOPOLD T.A.T, T.A.C. T.A.B. n utilizareaILeopoldBellak; trad.:Elena Albu.- Profex, 2008 Bibliogr. Index ISBN 978-973-86978-7-4 1. Albu,Elena (trad.) 159.9 MULTUMIRI , DavidM.Abrams,Ph.D.,este laCenterforPreventive Psychiatry,WhitePlains,NewYork,profesor supervizorlaPostgraduate CenterforMentalHealth,NewYork,NewYork, are nNew Rochelle,NewYork.L-amcunoscut apreciatprima peDavidAbrams cndl-amsupervizatca candidatnfonnaren psihoterapien cadrulProgramuluiPostdoctorallaNew YorkUniversity.Areo asupradomeniului,delalaneuropatologie, apreciez salela cafiindchiarmaimaridectla Am colaborat de-alungulanilor mi-afurnizatexcelenteidei fundamentaleasuprasubiectelorn cumesteindi catdefiecare ntext, a ajutat la traducerea n la editarea LorinPeritzamanifestatmultangajament pricepereca editorasistent la acest proiect, ceea ce nua fosto MylanJaixen,editorulmeu, DeborahReinke,asistentasa,aufost suportivi , cumsuntdeobicei, afosto lucrezcuei. speciale datorez LyndeiGriffiths,nu numaipentruexcelenta tehnoredactare,cipentru a faceacest proces maidureros dect deobicei . MarleneKolbertacoordonatlucrurilecadeobicei mi-aamenajat n felnct pot concentra asuprameleprofesionale. f l i II CUPRINS la a V-a la a IV-a la a viii xii laII-uaxiv, la 1xix CAPITOLUL 1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE PROIECTIVE1 . o psihologie a eului pentru tehnicile proiective n general pentru T.A.T.nparticular Distorsiunea o teorie privind cumapar nspecial n T.A.T.17 de pentru diagnostice din T.A.T. din alte metode similare40 CAPITOLUL 2 UTILIZAREA AT.A.T.49 T.A.T. metodele nrudite49 pentru utilizarea T.A.T.52 Studiulcaracterului aldefenselor n T.A.T.53 Variante ale procedurilor de administrare a T.A.T.62 T.A.T. n n diverse alte 67 CAPITOLUL 3 IMAGINILE T.A.T. CA STIMULI70 standard de10 T.A.T.70 Temele tipice evocate72 CAPITOLUL 4 INTERPRETAREA T.A.T.85 trecere na literaturiiasupra metodelor deinterpretare86 Diagnosticulprin observare-de:aproape prin 96 Cum se versiunea a formularuluiT.A.T.98 iiCUPRINS CUPRINSiii ProtocolulT.A.T.alunuipsihotic activ228 Categoriidecotare (zece variabile) 99 I Rezumatul raportultinal 109 CAPITOLUL 10 Formaa formularullfjBellak pentru I.A.T. I.A.c. 110 BORDERLINE NARCISICE N T.A.T., decaz 112 T.A.C. T.A.B. (cuDavidM.Abrams)237 Literaturadespre T.A.T. 158 r trecere na conceptelor diagnostice detulburareborderline I detulburare237 CAPITOLUL 5Indicatoricaracteristiciai la nivelpre-oedipal oedipal238 UNELE PROBLEME CLINICE AL TE PROBLEMEProtocoale I.A.c. ilustrnd la nivel pre-oedipal oedipal242 r SPECIALE ALE T.A.T . . .. 160Indicatorispecificiaipatologiei borderline247 Despre grupurile de 160Protocol T.A.T.ilustrnd tulburarea borderline eu unele aspecte de evenimentelor curente asupra pqvestirilor T.A.T. 173psihoticism,248 , Indicatorispecifici aipatologiei narcisice254 \ CAPITOLUL 6 Protocol T.A.C.ilustrnd patologia 254 IUTILIZAREA T.A.T. N PSIHOTERAPIE 181 terapeutice speciale ale T.A.I. 181CAPITOLUL 11r Utilizarea a T.A.I. ndeprincipalele fazeale terapiei 185T.A.T., C.A.T.SIS.A.T.NEVALUAREA I ' I .. I Utilizarea T.A.T.n programele de terapie de grup . 190 (cuDavid M. Abrams)261 Aspecte diagnostice ncu terapia 190Cteva remarcigeneraleasupra neuropsihologice261 Unele n utilizarea testelor psihologice 192Identificarea aspectelor deficitului neuropsihologic nlaI T.A.I. T.A.C.263 CAPITOLUL 7 TRECERE NA LITERATURII REFERITOARE CAPITOLUL 12 I LA T.A.T. 194T.A.C.269 Valoarea ca stimul a T.A.T. 194Natura scopul testului269 195Istoricul T.A.C. alT.A.C.-U272 Agresivitate ostilitate 198Teoria I.A.C.279 201Despre unele ntre la T.A.C. T.A.I.281 Administrarea I.A.C.282 CAPITOLUL 8 Descrierea tipice la imagini283 APLICAREA ANALIZEI TEMATICE LA aspectelor perceptuale alestimulilor asupra 286 LITERARE 207 Somerseth Maugham - analiza 208 CAPItOLUL 13 Rezumat 215 T.A.C.-U287 r Raportulfinal 216 Dezvoltarea T.A.C.-U287 I 217Trecere n a studiilor careimaginile cu animale imaginile cu oameni287 CAPITOLUL 9 aleimaginilor utilizate n T.A.C.-U288 TEORIA DE OBIECT EVALUAREA CU Studiidespre T,A.C.-U288 T.A.T., T.A.C. T.A.B.(cu David M.Abrams) 219 Perspectiva teoriei de obiect 219 CAPITOLUL 14 O abordare a analizei T.A.T.din perspectiva de obiect 220 INTERPRETAREA T.A.C.298 ProtocolulI.A.T. alunui adolescent nevrotic 221 Zece variabile299 Utilizarea formeiscurte af()J"IllldaruluiI.A.T. I.A.C.304 r r f r r 1 IVCUPR1NS decaz Exemple suplimentare Probleme clinice speciale Ilustrare de dateclinicelongitudinale CAPITOLUL15 UN SUPLIMENT LAT.A.C. ScopulT.A.C.-S Administrarea Ancheta Descrierea imaginilor a tipicelaacestea Interpretare Nonne decaz CAPITOLUL16 TRECEREA N ALITERATURII RELEVANTE PENTRU INTERPRETAREA T.A.C. Utilizarea T.A.C.nevaluarea copiilor normali studiisocio-culturale Studiidiagnostice Fundamente pentru interpretare Liniigenerale de interpretare CAPITOLUL17 T.A.B. Natura scopultehnicii Administrarea Descrierea imaginilor a tipicela acestea rnterpretare Date privind tehnica pentru Patrustudii-pilot bazate pe T.A.B. Sugestii pentruviitoare CAPITOLUL 18 FORMULARUL DE RAPORT N SCOP PSIHODIAGNOSTIC Bibliografie 305 350 354 358 361 361 363 363 364 367 367 371 375 375 376 378 381 382 384 385 389 391 400 400 402 406 407 415 LA EDITIA A ,, CINCEA Adoua nflorire atehnicilor aperceptive Tehnicile proiective,inclusiv tehnicileaperceptiv'e discutate nacest volum aunregistrato nultinliicinciani.Estemotivulpentrucare editorul a scos dezvoltareesteunfenomeninteresant,constndnnumerc"se studii,cumarficelalluiPiotrowski Keller(1985).Aceststudiua inventarierea moduluideutilizare adiverselorinstrumente de testare inclusivatehnicilorproiective.Eiauconstatat n36declinici,ceamai erascalaWechsler, detestulRorschach.Deasemenea,MMPIse situapealtreilealoc,iarT.A.T.'peloculpatru.C.A.T.2 erapeanoua. Oricum, cineva ar doartesteleutilizatepentru copii,T.A.C.ar fpe primul loc. Unaltsetdedateimpresionante se lafaptul lantlnirea a pentruEvaluarea din1991,aufostprezentate52de 21de postere, n timp ce n1990 aufostprezentate doar 47de9 postere. Maimult, nultimii10 ani,s-a dublat demembriai n prezent ajungndla peste 2000 de membri. Deasemenea,niulie1990,amparticipatca deonoarela Congresul al Rorschach alAltor TehniciProiectivede laParis, amfostcu impresionatdefaptul auparticipat630de persoanedintoate globului,carenus-audesprinsdepescaune,sauchiar austatnpicioare,nciudatuturor pari ziene. ceicareau prezentat au dovadauneipaletelargideinterese LaCongres, am ntlnituncelebrueditor de de psihologie,cucarevorbisemultima n cu20ani,cnd ntrebamaingrijorat nucumva interesul pentruRorschachnumoare nStatele Unite' Tehnicileproiective aucunoscut o ntre1945 1955, nparte psihologieicliniceca lanevoileannctein celde-aldoilea mondial.Acest faptafostllImat, deo tThematic Apperception Test(eng.) =TestuldeApercepiie (TAT.) (n.!.) 2Children's ApperceptionTest(eng.)=Testul pentruCopii(TAC.) (n.!.) vi ainteresOilui deeliminareaamultetehnicibunencepndcu1950, a treifactori: 1. terapiei2.Dezvoltarea aeforturilor dindomeniul mintale,ceeaeeagenerat,deasemenea, interesuluipentru diagnostic 3.Dezvoltarea psihiatrieibiologice, careadusla interesului depsihodJagnostic, dengeneral nultimiiani,multedintreaceste s-auinversat. pentru a fost nmarepZlrtenejusti ficat, capartea . prostplanificateancomunitate. Psihofmmacologia, de marevaloare,s-adoveditanufiunpanaceu universal.Defapt,nprezent,nespeciflcitateapareaseconstitui ca oregulftn . domeniulpsihofarmacologiei,maidect deargintdestinaten modspecificschizofrenieisaupsihozelormaniaco-depresive.Dincencemai mult,laacestmoment,suntutilizateanticonvulsivantele,ca antidepresivele,. pentrutratamentulschizofreniei.Niciipotezacatecolaminelor,niciceaa dopaminein-aufostconfirmatenmaibinede deanidecndsunt cercetate. ndiagnosticelechimice,precumtestulsupreSlel dexametazoneiaufostinvestitenpunctulroz,punctulmov multealte naceste chiar ceimaiconservatoripsihiatri aurevenitlainteresulpentrupacientcantreg,ca Dinacest motiv,cred, odezvoltareatehnicilorproiective de Dateleproiectivedateprimareunice,nealteratedeanaliza n la 1 dinT.A.T.,cu napoiaviorii,cineva mispune: se vioara,"pe o astfelde voiface prin deaproape acea este deproblematica ncomportamentul luimanifest,estegenulde carencorulbisericii,amputeaaveao chiar aici:acest paciento mare cantitate de furie.Unclinicianatentvacontinua precautcumaimulte diagnostice bazate pedela observat psih010gii ceidinpsihologia vorfifost nperioadadenceput,maialesdeideea tehnicileproiectivesuntcevamisterios nclcit.Cred ndoieli lelorse datoraunprincipalclinicienilorcare construiesc suficientde clar ordonat. Cred uneledinlegatede testeleproiectiveprovindinfaptul efinimicnuseinterpunentrenoi pacient.T.A.T. testulRorschachse constituie, ntr-odepentrudiagnostician, acesta este detip "aha!",de-a vedea lucrurile unsens- o nevoiede-a care este, probabil, o de la clinicienii. Vll Tehnicileaperceptive pentru!a?tul sunt respectivdatelebrutese latotfeluldeabordan. a avntconsiderabil,jninteresulc:escut d: culturalebazatepetehnicileaperceptlve.Amfostdem alstudiilorculturaleprezentatenultimultimp.Nune YorkTimes nmodcorect, 15milioanededlfente culturisuntpecalede-amigradin care"nuau,m"careau lumii.PareoVoelkerwanderungaceasecolulcinci,cndfoameaamnathoardeledinplatoulPamlr. spr:fertile dinsud.Tehnicileaperceptivearputeafurnizaun .aJutorcrucialm determinate de . ... I Maiaproapede aria. meade seaflam a sihoterapiilorscurte importantep.e careapercepttvele aduce nacest domeniu.Amdiscutat despreutlltzareastmlllhlor psihoterapie ngeneral, depreocuparea mea pSlhoterapla den nmodspecific&1984), despredezvoltareasacamodalitateterapeuttca:Indefimttv,terapiascurtaeste doar cinevapoate un conCIS,pentruaaveao conceptualizare ca ghid pentru:.... nacestsens, tehnicileproiective vorUnificadm noudiagnostician caterapeut.Similar, delegatura psihodiagnosticulprintehnicilenoastre,nunumaipentru ci ca pentrutratament. cinevaomtensa preoperatorie,saudepresiepostoperatone,povestmle spuse la T.A.T.nearfurnizaunbogatinsightasupra dinam_Iceaboltipentru ncazul psihosomattce,lucranle:ecen.teca T.A.T. poate fifoarteutil n clarificarea aspecte.lor pSlhodmamlce mrudlte. Tehnicileaperceptive nmodmcontesta?ll,..datepnmarecare sunt utile pentru (virtuala) aspectal aceea esteprobabilcaacestctehnicicele cuelesaram anapartedm domeniul psihologic psihiatnc, once s-ar mtampla. Larchmont,NewYork Mai199/ L.B. r r f r f r viii LAA PATRA Pentru _mine,este .?modcertomare potscrieo pen.trupatra la30deanidelaprimapublicarea Numai faptul tehnicileproiective,celeaperceptiveau supravlefUit !mel penoade ncareaexistat foarteinteres deoricefelde diagnostic.Inprezent,eleunlocbinedefinitndomeniulaflatntr-o alscalelor chestionarelorcomputerizate,ca nraport cunoua deIgnorapsihodinamica deaconsidera panicaesteun rezultatalvalvelor mltrale prolapsate,fobiile doar ale nuau nu vor gandlrea Maimultundeautogratulare,vreauca la felca sa o.fereo trecere n a nregistratedela ultima cumultde anin ofereoasupra flmdamentamteoretIceatehmclloraperceptivenmomentulactual.Vreau aducla un numitor comun utilizarea acestOr tehnici,cu evolutii cum ar tIcele din domemulteoriei deobiect, pentru c01:ceptuldeborderlme alte recente.Maipresusdeoricevreau rahez lapunctelemeledevedereasupra m general asupra psihanalizei, n mod specific. .. fost pe altelucruri,o teorie De obicei, nu lucruridesprepsihologia pentru a acestlucru,Iar dintrepsihologinu suficientdemulte desprebazelepsihanalizeipentruavedeaacestlucru.Imageriade exel:1plu,estededepartecelmaibinentenneniiuneicombinatiiintre teona teoria aGestaltului .Visulesteunmai dectsumaunOranterioare, denumeroasecl;1puri de atuncicndnuesteprea fieo a sauoteone sau,nliniimarivorbind,oteoriea sauo teonea _unAor n. sauoteorieasistemelor, cumse... mmedlcma este dee fectul tlmpuruasupra actuale.Ceeacestudiemnoince1ctrei I ix tehniciaperceptive sela individuale ndistorsiuneaa stimulilorstandard. denominatoriiintrapersonalicomuni,ca interpersonale, unicealeunui individ saledecopingnraportcuceeacepercepe.Estectse poatedesimplu.Analizade nueste suficient pentruapermite acestor peo Cineva ar putea gndi un specialist ndomeniulcomputerelor arputea programagadget-urilenudoarpentruafaceo acuvintelor,ci pentru odeclusteripentruceeaceHenry Murraynumeasindroamede presiune nevoie- destimuli pulsiuni. clusteriartrebui ofere oimaginefoartevieaunei pepsihologii de aluiFreudladomeniulteoriei a afostaceeadea stabiliocontinuitate ntre perioadantregndireanstaredeveghe gndireadinvis,ntre"normalitate"psihopatologie.Elafostcelcareapostulatcauzalitatean Aceastaestesaprecedent, paralelism, deneegalat. Tehnicileaperceptiv.e,tehnicileproiective,suntconstruitepeacesteipotezede speci ficelastimulisuntgeneratedefactorispecifici . Nueste nevoie apelezilacelmaiprecistipdedetenninismpentrua aceste Ungradnaltdeprobabilitatea constituieo foarte pentru muncaTeoriasistemelorne input-ulpoateprovenidindomeniifoarte variatecarese cauzebiologice(ex.deficitulneurologic),fondul etnic,evenimenteleactuale(cumarfitrecereaprintr-o careteface foartefurios),saudateleale factoritrebuie nanaliza aperceptive. Teoria "personalitatea"esteunsistemrelativ stabil.Ne caTomJones fieaproximativ mine anulviitor, cumafostieri, cuo n Pede parte, desigur,TomJonesputeafifostdepresivierifieanxiosmine administrarea aunortestc,cumesteT.A.T,arreflectaaceste punnd n structurasa laproba deT.A.T.-urileliderilorStreicher Rosenberg,n monograric.l11biiseconfruntaucuposibilitateaspnzurftrii ,darau oferit povestirifoartediferitela T.A.T. ninterpretarea aperceptive,estenecesar se cte ceva despre de asubiectului.Vrem fimsiguri nuareo de103r (39,SOC- n.t.)atuncicndfacetestul.n ncare toatecelelalteaspectesuntsimilare,putemparia organizarea a a fost nmod sigur valid. ntrepovesteade apacientului saleaperceptive. denominatoricomunintremaimulte presupunem suntsemnificativi i cudiverselesale x sisteme,cumarfifonduletnic,structura ntr-unsens mailarg,estefoarteutil subiectuluilastimuli la capeocucaresubiectultrebuie sedescurce. Personalitatea,simptomatologia stilulvorputealiastfelcelmaibinestudiate camecanismedecoping.Adecvarealor,utilitateasaupatologiaconstituiecele maico!nplet suport pentru noastre diagnostice. Inultima teoria deobiectastrnitunintereslarg. Volumulde cuprindeuncapitolcare aspectelelegatedede obiectntehnicileaperceptive.ncontextul de acum,acestlucru pur simplu anumiteaspecteperceptive,respectivpercepfele privindreprezentareadesine,ca interactiunearelatiilorobiectuluiinternalizat aubeneficiatdemaintiltilha deperioada Teoria deobiectaaccentuat,nformediferiteladiferitiautori,efectul specificallordesinenmomentediferiteale uneipersoane efectulspecifical obiectuluindiferitestadiiasupraactuale.PentruafolositermenulluiHenryMurray, selfului ale obiectului auunefect "de dominare" asupra Estefoarteutil acestlucrunminte,utilnstudierea laT.A.T,T.A.C. S.A.T. 3, afinconflictcuteoria de saucumodulncareaminterpretatntotdeauna la stimuli.CeicareagreeazluiKohutla psihologiasineluipot unordovezialepsihologieisineluin tematice. Neuropsihologiaesteunaltdomeniucareacunoscutodezvoltare nultimii10ani.Caorice dezvoltare arecevadin calitateaunuistarsauunstatutsuperior, cumauavut,dcexemplu,psihanaliza,farmacoterapiasaupsihiatria Areaceststatutmaiales n biologieilanivelulntreguluidomeniude interes al mintale.Balansareaacestuipendula nceput deja se n ' sensinvers, mea. neuropsihologiavacontinua joace unrolimportant.Eanuconstituie,oricum,unsubstitutpentrualtemetode deevaluare;doar valoareatehnicilorproiectivepentruevaluarea este Destuldeinteresant,neuropsihologia nu estechiar attde - ea a avut doaroizbucnire Ca absolventdepsihologie,n1940, lucrndsubsupervizarealuiF.L.WellsnDepartamentuldePsihiatrieStanley CobblaGeneralHospitalMassachussetts,foloseampensete,SeguibForm Boards maimultetestede Testamcufiecarecopilpentru lateralitate, orice deinversarealiterelorsubcoordonarealui KurtGoldstein,am folosimcuburileKohs,pentrustudierea abstracte concretealegndirii.Aceste num-au mpiedicat folosesc,n timp,testeleT.A.T. Rorschach.Atttestarea 3Senior ApperceptionTest (eng.)=Testul pentru (T.A.B.) (n.t.) XI ct evaluarea p!"intehniciaperceptive au meritele limitele lor se completeaza reciproc. DavidM.Abrams,a colaborareampomenit-opentru revizuitii,acontribuitcumulteideiutil easupratemelornouabordate.De-a lungulmaimultor ani,el cu mine am adesea saupentru evaluare ceeafie-afurnizato foarte dedateclinicesolidepentru noastreasupra tematic-aperceptivenevaluarea deobiect, a borderline,ca a altor pre-oedipiene,precum cazurilecareconstituiedomeniulmeu specialdeinteres,ADD4 la Tulburareaborderlineatrezitunmareinteresnultima din acestmotiv,aminclusuhcapitolnoupentru"volumulde Autori definesc criteriidiferite auideidiferite privindstabilitatea valoareasaca Volumulde nuesteloculpotrivitpentruo pe problematica - diagnosticulacestei- n tehnicileaperceptive. un"clivaj" acestaesteconsiderat patognomic,elpoatefi nunelepovestiri;lafel pentru"identificarea . Povestirilespusede suntdocumenteprimare:elesuntproduse unicealepovestitorului .Criteriul carese unicitateaestealegereainvestigatorului.nacestsens,T.A.T.,T.A.C. T.A.B. suntmonumentedeumanitate.PentruaparafrazaceeacespuneaFreuddespre vise,eleconstituie regal epentruindividului, pentru ntreguluispectacoluman. Mis-aspusadesea, de colegi de T.A.T-ul uisuntposomorte,triste,demodate,nedistinctedinpunctdevedereal artistice- suntdeacordcutoateacestea.Eleautriumfat,nciuda ctorva deaficoncurate.Eu nsumiamidentificat doar10 utile, cumsentext.Acesteoricum,paraaveaunfeldeabilitate deastimulaoferireaunor bogate utile.Pentruaospunesub formaunuivechiproverb- fipeo aveaposibilitateadea alegeunsingurinstrumentdediagnostic, doricaacesta fie Idin testul T.A.T, cu Jehudi Menuhin n spatele viorii. Potdoar sper acestvolum vaajuta proeminentealeinfinitei anaturiiumane.Maimult,sperca aceststudiualtehnicilor aperceptive tot atta mi-aadus miepentru multe zecide ani! Larchmonf,NewYork, F ehruarie1986 AttentionDeficitDesorder (eng.)= Tulburarea deficituluide(n.L) L.B. r r xii LA EDITIA A TREIA ,, Schimbareaestesemnuldistinctivalepociinoastre.Editorultrebuie pentru amabilitateadeafisuportat costul uneinoi revizuite,attdecurnd ultima cuscopuldea uti Iitatea acestei 5 . Schimbarea acestei revizuiteeste aunei a noastre,respectivlongevitatea.La momentul scrierii acestei persoanelor cu vrstadepeste 65deani nStatele Unitea pragulde demilioanecu maimult de4000 n fiecarezi.Asta dincencemai oamenitrebuie o npluscontrolezeo deidentitate. Acestlucruare sociale,economice,politice,medicaledincolode toate, individuale. Pentrupsihologiic1inicieni dindomeniiconexe,acest lucruo preocupare pentru problemele oamenilor n a celorcareingrijesc.Indiferent nspital,npracticasau ntr-uncentru comunitar de nevoile persoanelor n fac n lor. SeniorApperceptionTechnique6 (S.A.T.)afost pentruaface, nscopulpersoanelorn ceeaceT.A.T. T.A.C.au pentrugrupurilemaitinerede nacestvolumrevizuit, descoperi pentruprima tehniciperceptivecare,prinspecificulstimulilor,extind psihodinamicalatot parcursul nu chiar dinatuncicelde la treiani la moarte. Pecompletare,atreia includerevizuireadin 1973afromularuluiT.A.T.normal,publicat de PsychologicalCorporation ncepnddin1947, forma deminepentruT.A.C. T.A.T. n1974).nambelecazuri,schimbarea esteprevedereaunei scheme. practice descorare pentrueului, cuma fostean datele dinaplicareatestului prinintermediulcomportamentuluin timpul 5miexprim pentru deCaroline Birenbaum n celeide-atreia6Tehnica de pentru (n.t.) I I 1 \ 1I XIJl Acestlucruestevalabil pentruPsychodiagnosticTestReportBlank7 -revizuit,cao a sporite acordate nmod justificat problemelor neurologice.Cuconvingerea dinplin attatimpctcel15% dinpoatesuferideodedislexiesaudeun _ minim,esteimportant secautedovezialeacestortulburarI,saselaIn considerarenecesitatea aunei pedagogIce,cat auneI psihodinamice, ca a stabiliriiunuiplan terapeutic nceledin aufost cteva bIbliograficealese specialpentrua uniidintrefactorii anterior,versiunilor animale umane ale T.A.C..._ simtpedeplin prinfaptul cartea .fost.larg u.tlhzata ncepnd din1954 sper ca prezenta o malfolOSItoare. Larchmont,NewYork, Februarie1975 7FormularulRaportului n scop Psihodiagnostic (eng.)(n.t.) L.B. xiv LAA DOUA "8Cu17anin cnd. acestvolumafostpublicatpentruprima data,.evaluareamalales,testarea constituiauun domeTllucare oexpansiune Fiecareanaduceao de teste;dmtreacestea npracticadinzilelenoastre. T.A.T.sunt,actualmente, nicio celemaifrecvent utilIzatetesteproiective,urmatedeBenderVisualMotorGestaltTest,de Testul DesenulUIFlg:ll'llUmane deT.A.C.Mu ltealtetcstesuntdisponibil e,darnu suntutilizateInmoduzual;celemaimultedintreelesuntfolositedectiva pSihologicarelaacesteteste,sunt ninterpretarealorle extrem de eficiente. .N-arfIpreaspunem psihologiaaluatn tnnpulceluI DOilea Mondial;psihiatria psihanalizaau multm Laanilor'40 nceputulani lor'SOne aflammtr-un. fel . de aacestordomenii:abundaud:scopennle nOItehTllcIletehnicideevaluarea Oricum,secatoat.enoile sunt suprainvestite ntr-orelatie deIUbIre unfinalpentruspiritulluniidemiere.Uneori,unuldintre partenen o aici,uneleindezirabile,acolo, al.teon,unuldmtre partenen tmdeconsidere preamultedintrelucrurilebune ca fimdde .lasine poatefiidentificat n Respectiv, multenOI . amide aufostintegratecompletn chmca pSlhlatne;acestlucrueste nasemenea meat,m sunt de totsprijinu l confortulpecareipotezele pSlhodmamlcenile-au.fumlza.t.Nu pract icnimenicare nufiapli catn mod concepte pSlhanalitIce,chiar ntinipcesemani festantotalitatecritic laadresalor. .. problemelepsihologieipsihodinamice ale manllde careacontribuitla unoran cu "ele,afost, faptul utilitatealorafostSemneledmRorschachsau T.A.T.nuconstituieocale pSihanalIzanutoateproblemele,maialesproblemelesociale.Aceste teste,metode conceptenuaufostconceputenacestescopuri, nicinusunt 8mi.exprim pentru deDr.MarjorieBrisloinpnmel a acestei xv considerateastfelde ceicaresuntfoartebine Cucto estemaislab cuatt salevorfimaicrescute,iar sa maimare. Privindretrospectiv,uneledintreproblemeledindomeniul par aproapecomice.Aufostemisecereridestabilirea pentru tehn icile proiect ive,care ignorau lucrurifundamentale. Prima, verificitidelitateaaresensdoar vreunmotiv se stabi le;doaratuncicnd este poatefi Personalitatea esteun sistem de dinamice,carestructuricvasi-stabi ledinpunctdevedere temporal,caresepotdeplasapecont inuumuldiagnostic,ntrelimitenormale, nevroticesaupsihotice,saupottrecen'alta:Deci, legatedefidelitatepotfiluatenconsideraredoar cinevale n interiorul unuicadru care cont de dinamice inteme exteme. Adoua,testelepsihologicenupotidenti ficantr-o ps ihopatologicecare,nsine,suntinsuficientdefinite.ncazul schizofreniei,deexemplu,niciuntestnupoateidentifica sa,prinnici unadintremetodelevalidate,attavremeetnu unacordasupra necesare suficientepentrudiagnosticareaacestei Defapt, schizofrenianuoentitate cimaiunsindrom caracterizatprin severeale eului ,datorate adintre maimultecauzeposibi le. cinevaestedeacordcumea,devine ntructvaposibil se cegrad cemodeldeperturbareaeuluivaficonsideratsindromschizofrenic, apo itestelepotfiutilen identificareaaacestuia. Atreia,apunen a manifestcu latent ntestera lipsei a patologieieului.Omarepartedin ndeapunen lelatent manifest ntestsedatora nceeace priveaeuluicavariabilecareintervin.ntimp,celmaiimportant beneficiuavenitdelavalorii ntreceeacesepetrece relativlatent ceeaceestemanifest: laevaluarea controlului a celor ale la clinice. Acesteproblememetodologiceau nmarepartenprezent, deoarecetehnicil eproiectivesunt maibinentregul concept de distorsiune nudoar i-abulversatpepsihologii cii-a dezvolteon cuel. n1944,eunsumi luptamexperimentalcu La nceput,amrezolvatproblemavorbinddespreaspecteleadaptat i ve,expresiveproiectiveale Iateste(BeIIak,1944).Apoi,amfolositpsihologia euluipentru aavea cu prin studierea defenselor n T.A.T.apoiamschimbatabordarea,trecnd delaavorbidesprela distorsiunea (Bel lak,19S0c).nceledin amdescoperit poatecelmai utilnprocesuluicreativimplicatnelaborarea este r r I r xvi conceptulluiKris,deregresie \nserviciulcuiui. nserviciuleuluipoatefica ,,0reducere aunor anumiteadaptativealeeuluinserviciul(deex.pentrufacilitarea)altor respectiv'sintetice'aleEului".cognitivc,sclcctivc, adaptati vedescrescnacelemomente.Acestlucru strict definitealefigurii fondului,alelogicului ,temporalu lui , altor pem1itmaterialului conducla reorganizareannoi cunoi subsupravegherea adaptati ve,care dinnou cu (Bellak,1952e). Peunplanmailarg, ntrepsihologiapsihologiaaajuns,nmodsimilar, considere latestele proiectiveca individualen decarcse reciproc.Ceeaceamncercat descriucaaspecteexpresiveafost ulteriordezvoltatlanivelnaltndomeniulstiluluicognitiv. dintre adaptati ve aleeului, mediu pulsiune adevenit omaterie a psihologice,delaasupra lapsihologia la psihologia Metodelcproiectivecainstrumentediagnostice nacestcaz, multmaio comparativcumodulncarecrauprivite acum20aniprinaceasta,multmaio cinevaardori prelucrezepecomputer lateste leproiective,ar trebuidoar rezolveproblemaunorbunedeutili zatn studiiloranalitice(bazatcpe cuvintelor a decuvinte) pentruafacecaacestetehnici lieacceptabilepentruceimaibuni din domeniul hardware-uluipsihologic. Problemanoriceevaluarea nzilelenoastre,este ainteresului ndomeniulpsihologia ndiagnosticul tratamentulpsihodinamic.Otrecerena factorilormajorinacestdomeniuafostde Molish( 1969),n cuvntul rostit ca Societatca pentru TchniciProiectivc. npaJie,schimbaresepur s implutreceriitimpului, lanivelulvalori lorcare deobiceifi ecaremoment,mai ales,devalorizarii valorilortrecutului,careaufostidentificatecu Ceea ceera ochestie n1950, pur simplunumaiestela felde n1970.Peacestcursnaturalalistoriei, unor factoriattde ca terapia mintalecomunitare medicamentelepsihotropeaconduslaundec lin nepotrivit al diagnostice. Terapia caunauxi li ar n anumite selectate,poate fi Ca ncercare, deatratamajoritateaprin estelafeldelogicca ancerca tratezisifilisulpunndalifiacu pe sifiliticsuperficial;devremeceTreponemaeste proFundIn toatetratamentulsuperficialarputeacelmultdoarS[I1ll :lscho .c tulburarea XVII Medicamentelepsihotropesuntocompletare,unadaosfoartevalorosla tratamentul,practic,altuturor dindomeniul mintale.Ale folosi nmodnediscriminatoriu capeunremediunsine,mai dectcape unmij locdeabordareapacientului, ntimpce sefolosescaltefonne deterapie, adeseaunabuz.Lafelca ncazulterapiei comportamentale,o aacestuiabuzeste,l1modsigur,faptul asemeneapracticieni,carelucreazflnfelulacesta, uninterespentru cu uneidiagnozesuperficialedescriptivedeci,nici uninteres nevaluarea prin tehnicipsihologice. este,nmulteaspecte,diametralopustratamentului medicamentosaleatoriu terapieicomportamentale. uninteresprofund vizavideceea cesimtepacientul.nmodpractic, toatese nvrt n junii ' sent imentuluideidentitate a 'sale,prezentndoatitudine aproape o deneologismevagi. inacestcaz,natura estenceeace preocupareapentruo linpasnainte.caun aspectal publice,punndnunaccentpe singuraabordarecarepromitescmnificativentr-osocietate ncaretulburarca aatinsviliualepidemice. Cutoateacestea, practicienidindomeniul mintalecomumtarese ca cndnevoia dcepidemiologie, controlal imunologie n cadrulmedicinei publicearfaceinuti ledomeniicumsunt, cl1lfurglacardiologia,ca numaivorbimdesprefiziologie biochimie.Indomeniul mintalecomunitare, dezi,a de farmaci ilesauorice alt demerssunt insuficiente nu exista o a psihodinamicii sistematicedediagnosticareaceeacelpe pacient.... Unconceptdiagnosticesteo EIartrebUI IInpltce propuneriprivindetiologia,tratamcntul prognozaboliisausindromuluiluatn discutie.Ipoteza trebui e ti e princriteriile de validitatensensulcel mailarg,utilitatea uneiipoteze este n decapacitateasadeapelmiteprognoza controlul; avedeasetulparticularde implicatendiagnosticarencontextulmatriciiunei deevemmente cauzale.nacestsens,se despre ncu pacientu l, nconsiderareaspectelebiosociopsihologiceale salc s[\dintrepulsiunilesale,controlulexercitatdeeusupraeu, sistemele sale de valori problemele sa leadaptative plngerile care I aduclanoi. Pentruaatingeunmaximumdeutilitate,Ulldiagnostictrebuie prezinte aspectenOll1otetice idiografice.Trebuie existesuficientegenerale careS;Iperlllit:iidentificareasimptomelorpacientuluica uneiclasede tulburflri- maiales, tipde sau XVIII categorieden felnct putemfaceunele generale n ceea ce(prognoza) Oricum, ninteriorulgrupuluinomotetic i persoana, trebuie existepentruidiografice,identiticarea -acelorfactoricare lfacunic,dincolo decalitatea sa de membru algrupului. Unaltreileaaspectimportantaldiagnozeidinamiceestefaptul avem de-afacecu dinamice.Diagnoza faptul ne cucelo - unGestaltalpulsiunilor, lorde stimulilordinmediu,care individualitatepentruaasiguramaiosimilaritateintragrup,ntre oamenii dincadrulunuigrupnosologicdat,dectosimilaritateintergrup, ocalitatesuficientde pentruafi o Oricum,caunmeritalgndiriintermeni dinamici,trebuie fieevident clarstabilit o maimult saumaio deasendrepta alte aleformatiuniide compromis ntrediferitelen aceste diagnoza trebuie nu claseinosologice,caresuntutilepentrucatalogarea persoaneinscopuristatistice desprecarepotfi ctevaafirmatii generale,ea trebuie,deasemenea, uniceladiagnozei probabilitateadeacontinuasaudeatrece,dinfericire saudin nefericire,la o deadaptare - mai sau mai sau pur simpludinpunct de vederecalitativ (Bellak,1963a). Nuntotdeaunaesteposibil realizezioasemenea- dindiverse motive.Estete realizeziacest obiectiv,fiindde-adreptul deplorabil propui mai Evaluarea cuajutorulT.A.T. T.A.C.,printrealte instrumente,cao carepermitestudierea perceptive individuale lorcaunprodusunical dintreistoria factoriiexterni interninprezent,ntrecut ndiferitemomente n viitor,constituie o activitate pentru unbun clinician. Sper ca carteun mic ajutor n D-ra Lynn Lustbader mi-a fostde folosmaialesprinrevizuirea aducerea lazialiteraturiidespecialitatedintext.D-naAnnNol! asumato responsabilitate nceeace toatesarcini le,nu implicatederevizuireaacestuivolum.Lesuntfoarte ambelor pentru n propriilor mele neajunsuri ameliorarea acestora. Larchmon/,NewYork, Februarie1971 L.B. XIX LA PRIMA EDITIE ,' cartedespreT.A.T.esterezultatulmuncii cuacest instrumentdin1940.Laacelmoment,amvenitlaHarvardncurnd, mi-amstabilitcartierulgenerallaHarvard PsychologicalClinic.Ar ficorectfaco prezentare a momentelor stimulative pe carele-am petrecut acolo. Studiasemanteri ormedicinalaUniversitateadinViena,undeam deasemenea, cte cevadespre fundamentelepsihanalizei.Luasem dejacontact cupsihologia maintilaBostonUniversity apoila Harvard.LaEmersonHal!(Harvard),ammaiales 'supervizare dela profesoriiG.W.Allport,E.G. Boring S.S.Stevens . . HarvardPsychologicalClinic,subconducerealuiHenryAMurray,a devenitceamai integrarentreEmersonHalI psihanaliza n nspirit.GoldCoast,care peatunciclini ca camere principala aacestorcamereerafaptul erauntotdeaunadeschise(sau aproape ntotdeauna;uneori,deveneao stare deizolare); munca se prin colaborare, prin schimb deidei.Clinica era foartevie;era lafeldeposibilca cinevandela6 lamiezul nevoia - apoiera posibil nulapentru cteva zile,atunci cnd spiritul lmna n parte. Seminariilese adesea subformaunor mesedeprnz sau aunor ceaiuride ideileeraupartedinmeniulafeldemultcamncarea.Uneori,senregistraoactivitate persoanecareerau testateexperimental,urmndunanumitalgoritm,delao laalta,cacnd senvrteau ntr-unlabirint, cu decalcul laetaj cucamere ascunse microfoane care nregistrauAceasta eraatmosferalacare am avut privilegiul dealua parte. omuluincursdematurizarepentrunoi noi domeniiadetem1inatacestei fericite.T.A.T.atrecut eldela nlumea a Armate a nevoilorlordepersonal,caparteamareluiavntdinpsihologia s-a modificat,delao maialesnjurulluiHarvardSquare,cuo bibliografiecarecuprindeaIItitlurin1941(Bellak Murray,1941)lao caunadintrecele celemaifolositetestedepersonalitate, cu o bibliografie de780detitluri,n1953(Bellak,1954). r r I r xx Auexistat deafaceT.A.T.maieconomic mai deutilizat. Aufostelaboratemaimultemetode multedintreeleaufostpublicate.Am progresat pe drumulmeu dea devenipsihiatrupractician psihanalist, astfelaproapedeutilizareaaT.A.T.Amparticipatlacursuri seminarii dedicateexclusivacesteitehnici laNewYorkUniversity,TheNewSchoolfor SocialResearch,laVeteranAdministrationinstallation,etc.,pentruclinicieni psihologi psihiatri practicieni.Afostvorba decel omie decursanti.cetrebuie ncarteeste aacestor de..care,nschimb,s-aula Sugestiilemele pnvmd. T.A.T.-uluisepefaptul pareafi la predare este n modcorect din punct devedere clinic.' Scepticiciimetodologici(care adesea nmoderonat pentru cuoatitudine sterilitatea cu eclect1smul)nusuntfoarte deTA.T.nmare o justificarepentrumodullordeaprivilucrurile:T.A.T,lafelcaalteteste proiective,estedepartedeafiuninstrumentbinefundamentat.Problemelede validitate,fidelitate,normele standardele necesarenuaufost rezolvaten modNueste clarceanumearconstituiofundamentare cumamocazia discutnacesttext.carte nprimulrnd, ofereoutilitate studentuluipracticianului din domeniul psihologiei clinice psihiatriei . NewYork City Iunie1954 L.B. CAPITOLUL1 FUNDAMENTE TEORETICE '-' ALE TESTARII PROIECTIVE A. opsihologieaeuluipentrutehnicileproiectivengeneralpentru T.A.T. nparticular Peperioadaceluide-aldoilea mondial,problemeledepersonalale Armateauconstituito provocare.Tinericuo foarte aufost npsihologian cteva iarceimain cu npsihologie nposturiacademiceaudevenitc1inicieni Toate noiletehniciproiectiveaufostprodusentotdeaunasuboasemeneapresiunea evenimentelor,ducndlaacceptarealorca delege,nmomentencare chiar celemai"vechi"dintreeleerauaproapenntregimenevalidate staredelucruriamersnparalel , cudezvoltareatestelorde peparcursulprimului mondial. astfeldeperioadede presiune,produsedeambele seimpuneaodepionierat pentrustudierea investigareainstrumentelorastfelelaborate. ntr- studicmliteraturadespecialitate,sepoateobserva aceste perioadeau doar testenoi ,eforturisporitefiindndreptate validareatestelorelaborate, testarealimiteloracestora decantarea favorite.Astfeldeexemplesuntdatede marede consacratenaturii culoarelaRorschach(Lazarus,1949;Meyer, 1951;Rockwell,1948;Siipola,1950);alteasemeneaexemplesuntreprezentate detrecereanpecareofaceLindzeyasupraThematicApperceptionTest (Testulde TA.T.,n.t. )(1952),studiulluiMeltzoff (1952) asupratestului defraze studiulluiWeisskopf Dieppa(1951) asupra de devaliditate pentrutehnicileproiectivepotfi sub aspecte:se delametodeleproiective ca instrumente ale nomotetice idiografice 1. de Windleband(1904)nmodremarcabildeAllport(1937), sedelegitatea (ex.n chimieetc.).se dcunuievenimentparticular (ex.evenimente IEsteposibilcaodespre nufiefoartenschimb,poatetifoarteutil despre"punctuldevedere"primar nomoteticprimar idiograficasuprauneiseriideevenimente. 2CAPITOLUL1 istorice,cumarfi,deexemplu,ceanumeaconduslaevenimentulunical Bastiliei?).Eforturileprincipalealepsihologieiamericanesunt orientatespreafacedinmetodeleproiectiveinstrumenteale nomotetice: BasicRorschachScores(Exner,1986;Judson,1963),dezvoltareasemnelor (Hertz,1939;Piotrowski,1950) muncacugrupurileRorschach(Harrower, 1950;Munroe,1951)constituiedovezinacestsens.Scopul- foartevaloros,pe deoparte, pede parte, trecndpesteconcepteledelaborator psihologicde "medie" psihometrie - esteaceladease ajungelacriteriicaresuntaplicabileunorgrupurideoamenisausindroamc. Atuncicndacestesemnesuntidentificate,elepsihologul atribuieo unuianumit grup:d-nulloneso deapercepe faptele,pebaza trebuie fieconsideratafiunschizofren,sauun criminal,sauuninginer.Dinpunctdevedereidi ografic,arputeafi descriemped-nullonescaunspecimenunic,carepercepe ntr-unanumitfel tinde controlezeimpulsurilenanumite constituind,lamodulgeneral,unmodunic de care nu vafireprodus exact deniciun alt individ. Uneledintremetodeleproiectivese maibinela abordarea dectaltele.Sepoategeneralizafaptul metodele expresive cele care dispun descheme decotare orientate bazal pe caracteristici fomulese maibinela vaii de,nraportcutehnicilecare privescmaiales nmodcert,esterelativmai pentrutestulRorschach,comparativcu T.A.T.-ul(careeste,probabil,cel maiidiograficdintreinstrumenteleproiective).Defapt,dinpunctdevedere clinic,tehniciledetestarepotfialesendetipulde carese afi sau nmodcert,abordarea esteextremde limitelemetodelor proiectivecainstrumentenomoteticeconstituieprincipalulimpulspentru continuarea pentrudearealizaoconceptualizaremai esteadesea ntermenii deaface delalatent(dateletestului)lamanifest(nivelulcomportamental). Desigur, psihiatrul unpacientestesauareun criminal,eldoricapsihologul fiecapabil i semnele dinamicilesuiciduluisau cumaparelendatele testului,punerea nactaimpulsuluidistructiv.Deasemenea,personalul deconducerevadori unindividvafiunbun (angajat)n realitate, nun Estefoarteposibil,oricum, ca o ne neroaredin punct de vedereidiografic.Amavutocazia studiez nprincipaldela T.A.T.,aleunor pecareamajuns icunoscntreianide Studiulapusn faptul ntimpcenmulte testele 2"Diagnoza" fieidentificarea uneipersoanecuunanumit grupnosologie,fieo privind de care nindividulrespectiv. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PROIECTIVE3 erauextremdevaloroase precise,ele naoferivreo asupra anumitor ariiale sau, nu acestlucru,deplasaun directie.Astfel,ntimpce poateficelmalbme statistic, poatefi,probabil,celmai prinstudierea comparativcudatele.. dintr-opSihanalIza de care estecea maidintre toate studnle.___ limiteletehnicilorproiectiveaufostad:sea. puse legatura (Bellk,1951;Rapaport,1947)cu1ipsaunei co.nslstente.La momentulncarcFrank(1939)inventiitermcnulde metode prOIect/ve,acestaera probabilcelmaipotrivitconceptvalabillavremea dars-adoveditn scurttimp esteuntennen preluatadelaFreud,afost lamodulgeneral,npsihologia(Bellak&Chassan,1964),.ca un dcnserviciulEului,avndca eVite unor gnduri impulsuriinacceptabilc,prinatribuireaunorasemeneafenomenesubiective lumiiobiective. a afost dll1 discutiapecareFreudofaceasupraparanoieincazulSchreber(Freud,1943). Doar 'maitrziu, aidomeniului(BeII,1948;Bellak,1944) faptul Freud (1938)vedeantr-un.senslarg, ca un proces perceptiv general,devreme centreaga semnificativa sepe este deurmelemneZlcealeanterioare.Acestconceptmailarg,fonnulatdeBellak(Bellak&Brower,1951) ca distorsiune ar puteaservica uncadrude maiutilpen.tru uneledintre metode proiective.Oricum, lectura aantologllior va tehniciinclusesubdenumirecaresuntcugreu aplicabile:grafologia,TestulBender-Gestalt,Szondi,Mira,persoanei, chiar testulRorschach,naspectelesalecarenu de nu sepe . OncercarededecelareaproceselorimplicatentoatetesteleconSiderate nmodcurent"proiective"acondusla5categoriidestudiu 1951):(1) (2)datcexpresivc;(3)formareaGestaltulUl;(4)llnagll1ea (5) un studiu alalegerilor (Szondi).3 1.Metodebazatepestudiul Aicinecespune pacientul. T.A.T.-ul testulMakeAPictureStory (M.A.P.S.) sunt cele .mal exemple.ntr-o anchetadelaRorschach,metodaplctumcu degetul deasemenea,acesteicategorii... 2.Studiereaaspectelorexpresive,structurale.Pnnclpalapreocupare este sprea vedea cumspunesaucumfacesubiectulceva.Ne alCIla tehnicicumsuntMiraMozaic,Rorschach grafologie,care I11velunlor subsemanticeale mioneuronale,n felnctacestetehnicisunt proceduri vaii de factorilor structurii 3 Pentruelaborarea acesteiidei,vezi C a acestuicapitol. 4CAPITOLULl 3.Gestaltului.AcesteasuntexemplificatenBender-Gestalt, Mozaic, dinnounRorschach(W,d,dd,Setc.).nT.A.T., aparedoarrarntr-unanumitgrad,atuncicndsubiectulesteincapabil caunntreg sau atuncicnd stillluliintotalitat e. 4.Imagineasauimagineadesine.Testuldesenuluipersoanei estebazat pe abordare.Apare nRorschach,atuncicnd, de exemplu, subiectul se cu nTA.T, atuncicnd subiectul vede eroulcainfirm 3BM), sau vioara ca 1),sau secu un atlet 17BM). 5.Metodeale nprincipal,Szondisepeunsistemde alegeriselective,caindicatoriai Alegereaculorii,npicturacu degetul,selectareafigurilor,n joculcu ca nM.A. P.S. altele,toate n categorie. Esteevident toatecelecinciaspectenfi ecaredintremetodel e proiective,ngrade diferite. Problema care sepune estedea un corpteoreticconsistent, fisubsumateacestecinciaspectedivergenteale psihice.Toate acestevariabile-fantasmat,canT.A.T;organizarea ca nRorsehach;abilitatea deavedea Gestalturile, ca nBender;desine expresiamotorie,cantestuldesenuluipersoanei,testulMirasaugrafologic; realizareadealegeri,canSzondi- suntaleeuluirezultante ale salecu pulsiuni le. nacestcaz- un suficientdelargpentruaacoperi casa proiective- se ntr-oteorieaeului.Tehnicile proiective,lafelcapsihanalizatimpurie,s-aucufundatmaintiInpsihologia sinelui,preocupndu-sedepulsiuni de deexprimareaacestora. Psihanalizaa unpasmajornainteatuncicndatrecutdelaafidoaro psihologieapulsiunilor laostudierea acestorpulsiuni cueul(Freud,1937).Esten necesarcatestarea acestpas,pentruaputea ntotalitatedateleobtinute printeste limitele acestora.' Roluleului n Pentruastudiaparticipareaeuluilaimaginati ve,avemnevoie nprimulrnddeo trecereoa psihanaliticeprivind natura eului,celmaisuccintde Hartmann(1950)de Bellak (1952b), maialesdin punctuldevedereal eului . Numim"eu" acelaspect al care: nr.6); 1. motilitatea 2. caoprotectoarempotrivastimulilorexcesivi interni(vezi 1 I I FUNDAMENTELE TEORETICE ALETEST PROIECTIVE5 3. realitatea nde(conceptuldegndireallui Freud) trimite nexterior semnale depericol(anxietatea); 4.aredeorganizare autoreglare,careincludmediereantreeusupraeu sine,pedeoparte, realitate toatevariabilele,pede parte.Aceasta include la!i'ustrare, capacitatea dea aveauncomportament deocolire tot ceeo ce sub denumirea dedefense; 5.areanumite autonome",careinclud un nespecificat decaracteristici incluzndposibil eului; 6.arecapacitateadeauto-excludere;bunaa euluinutrebuiedoarsa fie reprime(ex.excluderea)impulsurileperturbantealesinelului supraeului),dedragulbuneiaorganismului cum,deexemplu,un nutrebuie fiedistrasdeo ntr-unmomentnepotrivitsau se obligat,Inmodnerezonabil, eviteo denoroi),ci ' trebuie fie unelesauaproapetoatedintrepropri ilesale Hartman(1951)mai devreme,Kris(1950),careaudescriscapacitateadeau'toexcludereaeului regresian serviciuleului(unadintreultimeledescoperite celemaiimportantealeeului), auestenecesarcacognitivealeeu lui fieexcluse,pentruaputea adormi.O cameste deoanxidatenraportcustimuli (temerioedipiene) activecognitive,vaavea vaauziceasul vavedealuminaplpind,va o In anumiteretragerea cognitivepoatefinmod subiectiv (fenomenulhipnagogic,maialesfenomenul alluiSilberer (1951 )). Testele noastre proiective,cu punctelelortari culimitelelor,aunevoie actualmente deoexplorarenluminaacestoraleeului. ncare eul ladiversele tipuldeaeului dela la delacaz lacaz. Eulngradediferitelaimaginative,ntr-unmodcare uncontinuumdelaparticipare laparticipare n vis,fenomenehipnagogice, reveria, asociere artistice,comportamentultestareacomportamentuluila tehnicile proiective, rezolvarede probleme. Visul.S-avorbitdestulden despreroluleuluinvis. DescriereapecareFreudoface"travaliuluivisului"(condensare,simbolizare, deplasare elaborare arputeafideuniicadatorndu-se eforturilor defensiveale eului.(Teoria euluinufusese atuncicnd afost Interpretareaviselor).npropriamea am descoperit alteaspecteale euluinvise.Unii pot relataun devisentr-onoapte,oripatrusaucinci diferitealeunui vis,legatenmodmanifestsaunu.Analizaviselor toatevisele sau visu luiau uneori,primul/primapoatefi cea mai ceil:carepotfidinceneemaicamutlate.naltecazuri, analizavaopusul-- oadistorsiuniidefensivea latent,naltelepoateexistao nainte napoi.Actstp, se nmare cufenomeneleobservaten TA.T.(Bellak,1952e).ngeneralvorbind,oricum,visulestepredominantun 6CAPITOLULI proces primar facedovada aeuluimaidect norice alt fenomen mintal, cu pOate,a psihotice. nfie ." spus, "acestIUCf1.iesten cuproblemavalorii diagnosticeaviselor,ntermenii unorsindroamenosologiceprin intermediulviselor.Ceimai printrecare eu, nu sepoatediagnosticaoprinintemlediul manifestalvisului (ex.viselepsihoticilornupotfi lanivelmanifestdeviselenon-psihoticilor).Uniipsihiatrii,maialesKant(Piotrowski,1952),ausugerat visetipicealepsihoticilor. pot exista "proceseprimpre"maipu'resaumaipurencadrulvisuluiastfel, n defensemaimultsau 'maincadrulvisului. fi dispus presupun npsihozeleavansatesaucronice,putemvorbidespreb attdea travaliulalvisului,nct existeo sunt,nparte,deacordcu 'atuncicnd admit o ntreviselecopiilor decele ale viselecopi ilorfiindla modulmanifestmaiprimitive nmodmaidirect nmod similar, ntr-o UI). pacient ar trebui relatezeunvisevident incestuos nainte ca procesulanalitic fi defensele, psihanalistular trebui , celianconsiderare .cuatravaliuluivisuluicao de . Fenomenelehipnagogice4.Suntacelefenomeneasociatecuprocesul adormirii.Descrise maialesde Silberer (1951)ca fenomeneautosimbolice, 4 ntrefenomenulhipnagogic,fantasmele reverienueste cumnu niciunacordasupraSilbererafirma fenomenul autosimbolicaparentr-ostaredentreveghe somn,n unei ntrecele (elnua conceptualizat nternleniieului).El exemplu: ncerca selao dincareopartencepea scapepe cndera gata a avuto ca prin vis,ncare cerea unele unei secretare care-lignora El simbolizat concretizatsolicitaredeiluminare,clarificare,prinstareasa de Ca launstimulintern,ofantezies-adezvoltatn modindependent,fiindposibil fie ncuprocesele Pede parte,marepartedeceeacearaportatVarendonck(1931)cafantezie aavutlocnprocesuldeinstalareasomnului .Rapaport(1951)crede Varendonck vorbeadefanteziintimpceera vorbadereverie(daydreams norig.,n.t.).noricecaz,eupersonal vrea fanteziileprin calitatealordeafi deeu,lafelcafenomenelemai deobsesie,n cuacele fanteziiegosint onice, pentru careprefer termenuldereverie.Este, oricum,foarteposibilpentru cinevalaunmomentdat ntregulcontinuumde lagndirealagndirea reverie rezolvareadeprobleme, toatelegatede Kris( 1950)ntr-o asupraproceselormintale adiscutatacestcontinuum sacuprocesulcreativ salemetapsihologice, TEORETICE ALE PROIECTIVE7 de Isakower (1938), aceste fenomene sepe cognitive ale euluicarese o aprocesuluideadormire,a retragerii cognitive, a externe,Celmaifrecventtipde esteaceeadenchidereaunei sauaunuiecran- ntunericbrusc indicndnchidereaochilorsaungustare a vizuale.Defapt,asemenea proceseaulocnprimulrndatuncicndprocesuldeadonnireeste perturbat,fie ntr-o ncarepersoanatrebuie luptndastfelmpotriva adormirii,fieatuncicndanxietateaautoexcluderea aeului.Un fenomen mai de acest tip, pe care lconsider de asemenea afi un fenomenhipnagogic,esteaceladeafiadormit dease trezicuo de' deAcestfenomense ul)ei a autoexcluderiilinea eului, cucontrolulmuscular cu starea de veghe. Fantezia Prin fanteziilesunt procese care nu suntpemoment,dar care pot deveni se faceun efort nacestsens.Aufostpelargdescrisede Varendonck(1931) auloc maialesatuncicndesteo sau Adesea,sub impactulunor stimulisuplimentari; persoana vine n fire devine dintr-o defanteziilecare atuncio aproape Astfeldefantezi i pot debuta ca reverii sau se pot ' dezvolta n cuuniistimuliinternisaudiilmediuexterior, ': carepotfi cafiindde ceicareauexersat Oamenii n oameniiprofund prepsihoticiipotexperimentadin plinasemeneafantezii,caresunt,ntr-o oaeului (deoarecesuntntr-ocustimulidinmediusaucustimulicareaufost putnd deveni prin depunerea de efort nacest sens. Reveriile.Reveriilese ntr-omare subcontroluleului. oamenivor apelalareveriiprefabricate,pecarele banale n frustrante. vor reveriilenanumitelimiteale reveriilecontrolatepotfiprecursoriicomportamentuluiderezolvareaproblemelor(ex. care , arereverii privind succesulnacest proces,o care Asocierea Pacientului isecere asociezeliberntr-o i secerendepl o lasemintea - ceeace decontrolaeuluin timp,sauntr-osuccesiunefoarte a euluicare de desine. esteoattde pentruuniinaturiiacesteisarcinicomplexe, anume aceeadeaimplicaosauabilitateaeuluideatrecedela autoexcluderelacontrol.Maialespersoaneleobsesiv-compulsive foarte dificil "deadrumul" prezentndastfelun redus r 8CAPITOLULI deidei.Putemspune nastfeldecazuri,rigiditateaestendirectcontrastcu flexibilitatea eului, pentruasocierea Foartefrecvent, dobndescabilitateadeaasociacu liberntimpulcurei loranalitice. probabilmaiistericidect potconsidera este dificil o pentrua sedescurcecufunctiade (sarcinilepentrueudevinmaicomplexeatuncicndapareneces'itatea nauneiatreia pe observare, insight-ul presupune abilitatea deavedeanoi (Bellak,1961). Procesulasocieriiliberepoatefiexplicatmaibineprinreformularea deautoexcludereaEuluisau, maibine,deregresie n serVICIUleului(Bellak,1961).Asocierea O reducereaunor adaptati ve,unadintreelereferindu-selareducereaacelor ale gndiriidetipsecundar, o agndiriidetipprimar a Prima aacestuiproceseste sausesuprapu;1ecuo lanivelul adaptative s inteticeaeului.Pecale, apareinsight-ul,datoratnparte delaregresia specificeale euluilao la nivelulaltorFazapresupune aspecte:unulestereprezentatderegresia a euluilanivelecaracteristiceunorvrstemaitimpurii, sela regresia delaopredominant la olanivelele Regresia aunor anumitealeeului,adeseanmodsimultan,oregresiea adesea,oregresie amodurilor zonelor libidinale. Inprocesul libere,suntimplicate alteprobleme metapsihologice,peceletopicc;acestease laaspectelestructurale dinamice, genetice energetice (Bellak,196 1).' Acestproces,similarasociatieilibere elatt abilitateadeautoexcludereaeului ,ct schimbar'ea agndiriicritice. Krisasemnalatfaptul doarn unorintactealeeului(regresia nserviciuleului)sepoatevorbide (o decomunicarea depsihoticilor).ncazulunorborderline sau al unor psihoticicu tratament nambulatoriu,care sunt se suficient dineului pentru ca lorfieconsiderate artistice. Tehnicile proiective.ntr-untestcumeste T.A.T.,subiectuluiisecere,de asemenea, realizezeo icerem lasemintea acest lucru presupuneinducereauneiauto excluderi aeului . Apoi,ne instructajul,nsensuldea-icere opovestirepemarginea necese ceadusla cumseva ncheia.Ii cerem aderelastimulirespectecadrulstabilitdenoi.La felca n n ncadrultestuluiT.A.T. al altortehniciproiective presupuneaeului.Unpacientexcesiv derigidnuva controlul,oferinddoardatedescriptive absolut FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PROIECTIVE9 "insuficiente";unpacientcare uncontrolinsuficientaleuluiva "abandona stim ului va abandona sarcina". "cedare" ne pulsional, studiat de la bun nceput de tehnicileproiective.Observndoscilante defenselempotriva materialuluipulsional,putemface asupraeului putem adesea pulsionalcarepoate nufievizibilnmodmanifest. Povestirile pot ilustra acest punct de vedere: 9BM:Grupde patru carefugdeceva - cevacare se din stnga.Probabil auevadatdintr-onchisoare.- modulncaresunt nupareindice s-ar afla ntr-o staredestres sau detensiune. Ar putea fi la . feldebinepatrudinstnga arputeaseuite ceva ce ei, o sauoricefeldevnat.O efectuat o oarecare ntr-un anumit loc. Acest alunuiadolescent defaptceltreipovestiri: Fugdeceva,posibil fievadatdintr-onchisoare;apoi(opovestiremultmai dectprima),eidoar (chiar mai nfinal, a este imaginea devineuna de pace pasivitate - siesta. Putem vedea astfel,omodalitate de aluacontact, cu ajutorul unei obsesionale, cu (propriei) Printr-unasemenea studiupotfidescoperitesubtilealedefensei caracterului. Prinintermediulelipscisauomisiunii,sauporninddelasuccesiunea defenselor,putem Studiereaechilibruluidintrepulsiunecontrol ceamaiuti de nmodsimilar,nRorschach,studiemabilitateaeuluideapercepe, organiza ndeplinisarcinicomplexe(vezi desprela culoare) de acontrola anxietatea, agresivitatea impulsurile sexuale. ntestulpersoanei,ngrafologie ntestulMira,studiem executiv-motricealeeului.ntestulBender-Gestalt, ntr-o n celelalteteste,suntstudiateabilitateadeapercepenmodadecvatfigurafondul, capacitateadeainterpreta(vezi asuprasemnelor).nSzondi, baza pentrustudierea indicatorilor este desistemulde alegeriselective.Naturaalegerilorimplicateestesubiectdedezacord,darnu nicio asuprafaptului activitateadeaalegedintremaimulte alternativeeste ntotdeauna, ntr-o de eu;acestlucru se a fi din punct de vedere cognitiv conativs. j Rezolvareadeprobleme,caactivitate estetipuldeactivitatecare participareaEuluintr-o maimaredecttoatecelelalte.Suntimplicatetestarea adaptarea, cu toateresursele eului.Cutoateacestea, chiar n o abilitate deautoexcludere a euluisepoatedovedi Nu sunt cazurile ncareolao iapareuneipersoanechiarnainte " 10CAPITOLULI proiectivecaproduse indicatoriai patrufactoricentralicarepermitrealizareade porninddela proiectiveca produsecreative,diferitedecelecare nalte nprimulrang, necesarepentrucreativitatea adeseao setare deacrea,carepoate nu nsituatiile obiective .. Inaldoilea rnd, pevreme proceslJIcreativ (atinge')n generalmvelulemergent doar.n propriul curs,n testarea celcare testuliceresubiectului creeze. nmod similar,ninterpretarea protocoalelor proiective,se presupune creativitatea,atuncicnd este estedinvariabile depersonalitate care continuu.Acest lucru mi estevalabilpentru oameniicreativi;creativitatea poateficicli(veziitemul 4,posibileale sporiteamaterialuluiT.A.T.d'intr-o a psihologieieului",mai jos).Atreia dificultate ninferareacreativedintesteleproiectivesepefaptul produsuleste rezultatulmaimultorfactori,incluzndfactori naturastimulilor Ceade-apatra nrealizareade desprecreativitatese faptului sindroamele nusunt lamomente graduldevariabilitatede-alunguluneiperioadedetimpesteun mdlcatordeceamai valoareal Luareanconsiderarea acestor patru probleme conduce Iaconcluziapoate fiimposibil fimsiguride creativ prin intermediul testelor standard (BeIlak,1958). Latentul manifestul Posibilitateadensprenivelullatent dimpreacestasprecel manifest(comportamental)- deladateletestuluiproiectivlacomportamentul actual - a fostadesea problemaa proiective.Oricum, eunusuntdeacord lucrurilestau npractica attavremectn psihologiinuar trebui fie diagnostice oal:be. Unanalistbunnuarfaceointerpretareaunuivisporninddela manifestalvisului, a de resturilediurne lucrurideacestfel.Lafel,unpsihologartrebui interpretezedatele doarnlumina ncompletareadatelorcomportamentale.O poatefi doarprincombinatiacelor nivele' unuiomlaT.A.T.sede' atta' snge cheaguri,pacIentulsea fiunCasper Milquetoastsensibiltimidchiar n.tl, am putea face asupra naturii tensiunilor sale, maideparte.' sau,aparent,chiar ntimpul somnului.Capacitateadeinsight - dea vedea nointreguri-presupune o.flexibilitateapercepute pentru ntregurile deja existente. CasperMtlquetoastesteunpersonajde creatdeHaroldWebster1924 (n.t.) FUNDAMENTELE TEORETICE ALE TE PROlECTIVEII ncarenisecerenmodlegitim facem pornind de l,a latent spre manifest:nscopuriteoretice,experimentale, pentruun,ele clinice,cumarfiprognozaunuicomportamentcriminalsuicidar, probleme legate dede personal. Eultrebuieconsideratcafi indvariabi lacareintervinentre latentUnstudiual euluincupulsiur.ta nepoate impulsuri lor agresivelisepermite sau nu la Acestlucru poatefiilustrat prinpovestireacare aunuipacient obsesiv, carela 17BM: dinimagineesteunartistdecirc faceastade ani.sa dintotdeaunaafostaceeadeaaveaun solo,nloc partedintr-un triola trapez.acum,nuaavutoportunitatea acestlucru.nsa dinseara aceasta,ellva salvapeunuldintre colegii de delaunaccident foartegravca pentm curajul i se va oferide face singur. Putem astfel : seaflenlumina reflectoarelor scape decompetitori;acestgnd nupoatefiexprimat.n locul gnduluiagresiv,eroulntr-unaccident,agresivitateafiindnfelulacesta ncevaimpersonal,ajutorulaparemanifest, scopuloriginaleste oferitcao Cualtecuvinte,derulareapovestirii modul ncaresubiectul pentru evita exprimarea manifeste.Uneori,T.A.T.poate pune clar n ntreaga a structurii caracteriale.. Ca n trebuie micileizbucniriale originale,pentrua caresuntaspectele decarepacientul Deexemplu,npovestirileunui este odeexprimare npovestirea deella 8BM: doi aulaEi au o de - vreau zic,animale, audecis o iapedrumuridiferiteca mai fazani.S-au sela8:30searaca numerefazaniiplece Acest nLa10metrideelaauzitceva S-adus seuitelacea prins prietenul s-a l ladoctor.Doctomla spus se va facebine nfinal se facebine lpentru ceeacea deexprimare impulsulagresivslabcontrolat,careeste absorbitntr-opovestede absolut ca dinnoula n O asupra miculuidetaliualorei8:30seara scoaten aceastaeraoralacaresestingluminilelainternat,nmodevidentacesta este momentullacarefantasmelesale pot la nmod similar,el ncepe povestireala Infelul Acestui nuiplace cntela - vreau spun,iplace cntela r r r 12CAPITOLUL1 Aschimbat imediatun negativnunulpozitiv.Povestea pecare a 3PUS-Ola 15esteUn gropar; estefoarte trist pentrui peoameni.Merge ntr-o noapteculamuncapecarea depus-o. aflecumst"poate de cei pe carei-a.ngropat. Nu poate facenimic n cuasta. npoveste, groparulseca cumelarfiucis oamenii pecarei-angropat,revelndimpulsurileagresive doarprinceeace,de altfel, esteincongruentcu sentimentele de uneintrepulsiune,eu supraeupoatepermite prognosticareasuicidului;povestirilencarepedeapsa cumult ncare pedeapsa este (sau constituieindicii clare,conformmele, pentru unui pericol suicidar real. ncareeroulface sarciniiconstruitedesubiect un criteriu excelent pentru eului.Cu ct eroulsemaibinesarciniicuctrezultatulesteunuladecvat,realist fericit,cuattputemconcluziona mai siguravem de-a facecuocare va duce labunalte sarcini. Nuiauacumnconsiderareaspectelespecificeale euluinecesarepentru anumitesarcinispecifice; eului unui se la abilitateadeadezvoltauncomportamentdeocolirecomparativcu ceruteunui activ(ex.capacitateadeatoleraanxietateaabilitatea dealibidiniza anxietatea). Alte probleme lacare poateo psihologie a eului pentru metode proiective Protocoalelesterile: Amavutocazia maidiscut n cuunadintre ncarepot tehnicileproiective.Murray (1951 b)despre nevoiadea separa "grul" de npovestirile de la T.A.T.Cu tot respectul,trebuienu fiude acord cu A vorbi despreesteo azilelor ncare vedeaun unmod deaalpacientului,pecaretrebuiau O cu analiza eului,analistula multedinanaliza EIadefapt,modulncaresuntstructurateeul defensele,lucrupecarenul-arfi nmodsimilar,analizaneghinei,aceeaceeste consideratsteril,vaoferiocantitatemarede privinddefenseleeului, cumam nexempleleanterioare.Dinpunctuldevedereal determinismului,ca a psihologice,orice - nfelulacesta,oriceexprimare- trebuiecusensn structuradeansamblua Este dinpunctdevedere practic clinic,deobiceinuestefolositorsauposibil investighezifiecare detaliu. Am avut ocazia,ncazulpe care i-amanalizat celtreiani la care aveam,de asemenea,dateledelaT.A.T. delaalteteste proiective, comparlorpecanapea lateste.nscopuristrictpractice,poatefi FUNDAMENTELE TEORETICE ALETEST PROIECTIVE13 generalizatfaptul defenselefolositen lateh.nicile proiectiveerauidentice:ceicarefol.oseau.eVitarea,negarea Izolarea care protocoale sterile, prezentau dea m.ulteore pe canapea relatnd aparent caretrebUIaull1terpretate sensdoarn ncaresededuceadesprecenuvorbeau pacienti..._ Studiiexperimentalerecente faptul ,cunoscutdemultn evitarea agresivelastimuliagresiviesteindicatoruluneiman Rezultatul nanumitecazuri, nunor date poatefintermeniipsihologieieului . . De la culobotomiesautopectomie7,tehnicileproiectivepot nidentificarea deficitcomportamental.Lobot?mllle, particular, topectomiile,nmai sunt oa:bedmpunctvedereneurologicnspecial,dinpunctdevederepSihologic. efectele multdelacazlacaz, mea,uneonmtanndalteorieul.Atuncicndprocedura nvreun cu"presiunea apacientului,eulpoatefi nmodniciunadintrefunctiilesaleintegrative nu estenasemeneamcat determineoperturbarea euluicare semanifesten comportamentpetimpul psihologice.Cualtecuvinte, noastrenrelevareauneipatologiiexpectatelegatedetraumachIrurgicalase faptului niciuna dintreeuluiimplicatencomportamentul la testare nueste n Semne."Semneleorganice",nopinia mea,suntsimptomeale.unu.ialeuluinsituatiincareleziunea euluI.Fldehtateavaliditateaorganice"vorficonsistent elefi expectatedoar ncazulacelorleziunicareeulUItestateprll1tr-o .A_. AlteinconsistentenrezultateletestuluIconstaunudoar111 anugasIceea cetrebuie" fieaco'locinurareori,na datecare"nuar treb'ui" fieacolo,n'sensul multmaipatologiedects-ar justifica.Deexemplu, peste50%dintreel:viiunui semne schizofrene" laRorschach,nmod cert este ceva Inneregula cu semnele. "Semnelesuntunrezultatalpresiuniipentrudatenomotetice,n omului"mediu" adeviantuluicel . vnat.Multe ele doar.utilizareaunor eronatede deanaltzafactonala: Schizofreniafiindcelmaila diagnostic,falsealeacestUI 7Topectomie= aunei dinlobulfrontalalcerebral,cadetratamentpentruanumitemintale(cumarfiepllepsladiverse psihiatrice) (n.t.) 14CAPITOLUL1 constituie?probabil,majoritateadiagnosticelor face, general!zarea cuctestemaiexperimentatpsihiatrulsau pSlhologul,cuattmaifrecventva puneundiagnosticdeschizofrenienciuda faptului va rata acestdiagnostic,atuncicnd el Principala misepareafifaptul "semnele"schizofrenieisuntnmajoritate semneale eului,cumarfiuncontrolslab,otestarea .ammerspeideea euluiesteprincipalulfactorn schlzofreme alte(Bellak,1952b), trebuie amintim acesta nu este singurulcriteriu(cathexis-uljucnddeasemeneaunrol)alteconditiide aeuluipotgeneraindicatorisimilariaieului .Maiales slabe, multefenomenedin arputeafiinterpretateschlzofremelaaltegrupuride (ceeacefacecadiagnosticarea realmente schizofren fiecea mai diagnosticare pe careo cunosc).In ordinedeidei,unartistcarea functiile euluin creative,poate"dadrumul"acesteiatitudinin de testarenasemenea nctpoatefurnizasemnede acare ar putea fi nmodinadecvat caschizofrenice.Eron(1948)a ceeacea, fostIdentificatcanT.A.T.de Rapaport(1946)ar puteafi,mmodfrecvent,descopentIanonschizofrenicideoricefelincluznd oamenii care trebuie normali.' Unaltgrupcareestefrecventdiagnosticatcaschizofrenicpebaza este celalmintal. eiundefect al eulUl,careseadesea, el,printr-uncontrolslab,printr-o percepere a chiar printr-ointerpretare a unuimediudecare autoatemotivele selsuspecteze sau Nuesteutilcastarealor fie .la culoare.laculoareeste unuldintre celemaiinteresante mai . "semu.e"dincadrultestuluiRorschach.nceeace sunt puternicImpresIOnatdemuncaluiSiipola(1950)asupraacestuifenomenn cndculoarea formadife;ite, dlfente dea rezolva Individulnorn1alpoateficapab.11saomtegrare:unobiectcare unurs,prindarfimd la .culoare,poatefirapid cauncameleon.Nevroticulpoate fi nde conflictulconceptual;psihoticul poateavea Judecata n nctva cu urs verde ca iarba".Siipolala culoare areloc doar atuncicnd fo';ma culoarea nu sepotrivescelconstituieun Iaomai n:ai acestlucruestecelmaiclarexprimatn termenupSlh?loglel anume eulnormalestesuficientdeputernic pentruarealiza,ao.integrare eulnevroticuluiestepreaslab pentruarealizaacestlucru,Iardealeeuluipsihoticsuntatt deafectate, nct elcu forma culoarea ntr-un modinadecvat. FUNDAMSdTELE TEORETICE ALE PROIECTIVE15 Pe liniecuceeaces-aspusanteriorprivindninterpretarea semnelor,trebuie faptul unartistfamiliarizat cudiminuarea eului afipsihotic,arputea Iafeldebine nu naspune "urs verdecaiarba"unsubiect psihanalizat ar putea pe picior deegalitate detestare determineo "cadru"deexcludereaeului,care Simularea.nlocuindchestionarele scaleledeevaluare,psihologilor proiectivileplace selaei calaoamenide autentici lainstrumentelelor,practic,calainstrumenteimunela Cuattsuntmaiperturbatoarepentruei despre laRorschach, TATsaulaalteteste.Asemeneasimulare poatefi la eiprin dintr-unpunctdevedere aleului:n ncarepotfiintroduseatitudini uncontrol aleului,subiectulpoatealteraprotocolulntr-o relativ ntr-o saualta,nceeace variabilecumarfilv'iai alesnceeace muncaluiWeisskopf Dieppa(1951)cuTAT,trebuie reamintitfaptul eraufolositedoarcteva ceamai pentrusubiectarfi simulezenmodconsistentde-alungultuturorseriilor de nplus,oadefenselorar probabil,structura a caracterului,subiectulnmare doarseprefacenefortul dea seimplica.Desigur, caracteristicile care, aflate sub controlul eului, nu se subcontrolul nula nivel semantic,sunt probabil afectate n vreun fel.. posibileale sporitelamaterialulT.A.T.,dintr-o abordare lipsihologiei eului alegemrelativa"sterilitate" a protocoalelor ca plngereaa psihologi lor,amputea un de dea productivitatea. 1.O a defenselor, cum apar ele nprotocolul T.A.T. a fostdeja oarecum pelarg ca mijloc dea spori rezultatele. sterilitateaesterezultatulunuicontrolexagerataleului,oseriede capabile acestcontrolartrebuiatunci productivitatea. Acest lucrupoatefirealizat prin: 2. Oferireaunor stimulimai puternici. stimulii omaimare eulva maidificilderealizatcontrolulafectului.nT.A.T., acestlucrucoincidecunevoiade "maibune"-- nprincipal,o mai destimulipentruafacilitastudiuldistorsiuniloraperceptiveale nvarianta actualmente r 16CAPITOLUL1 3.Orice de a presiuniipoate,deasen ,enca, creasca productivitatea. Folosirea de Stein (1949) a expuneriila tahitoscop este unul dintremodurilencarepoatefirealizatacestlucru,oexpuneremai genernd mai multetensiuni crescnd ambiguitatea (vezimai jos).Att abordare,ct ceaastimulilormaiputernicisepotdovediosabiecudoua ntimpcepoate controluleuluilauniipotdeveni chiarmai Eusugerezpentrunceputabordareastandarddoar aceasta nunicio (cum ar fioanxi etate va fi presiunii. 4.Ambiguitatea afostde Weisskopf(1950a)Wiesskopf Lynn(1953)cuT.A.T. Children'sApperceptionTest(Testul pentruCopii,T.A.C.,n.t.).Prezentareaunorunneale ntrerupereacontururilorpentruageneraGestalturimaibune, poate-launpunct -productivitatea,ntr-o ModificareadeMurray(1951 b),prinprezentarea pentru doar 30 secunde apoilor deasemenea,ambiguitatea previne excesiv dedestimuli. Alte studii faptul careoambiguitate medie sunt cele mai bune pentru Murstein (1965) asugerat fotografiilecelemai utilepentru suntcelecaresuntclarstructuratenceeace personajeledinfotografie,darcaresuntrelativambiguenceeace cese Astfelde suntmediuambigue.Multestudiiau indicat cuunnivelnaltdeambiguitatesuntmaifolositoare pentru studierea Lazarus(1953)a dincauza nalteastimulilorntesteleproiective, unoranumitenevoi (ex.agresivitatea)s-arputeadatorafielipseivaloriistimulativeastimulilor,fie defenselor eului mpotriva impulsuri lor aferente. 5.Mijloacelefiziologicedeaeului,cumarfibarbituricelesau alcoolul, s-au dovedit utile ntotdeauna n mea. 6.O subfonnauneicereridecontrolatela oricaredintre maialeslaorice specificeconcretencadrul acestoracetoatepovestirileaufostspuse)poateconstituiunmijloc eficient de a spori unui protocol altfelsteril. 7.nunanumittest nfurnizareadatelornecesare, alt test. Nusuntfoartemult nfavoareafolosiriirutiniereabaterii lor. Esteo a hazardatealemedicinei Medicul pune maimulteingredientenfiecare nunanu oaltaar putea acestlucru.Cred testulartrebui fieadaptatla nevoi. cinevaarenevoiede psihodinamicilor,artrebui testeaperceptive; oa euluingeneral, factoricantitativi,artrebui testeexpresiveformale.Dar de exemplu,agresivitateanuestentr-unmodsemnificativnT.A.T., poatefifoarteutil studiezidesenulpersoanei.Exprimareaa poatefi cusucces,ntimpceexprimareasa FUNDil.Tv1ENTELETEORETICE ;\LE PROIECTIVE17 este nmodclar.Destuldcfrecvent,problemapoatefigeneralizare,cumarfi, o nu sa datelanivelul semantic,testelecareariasubsemanticpotproduce Este unmotivbun,pede parte, nusesistematic testelesemantice,de vremeceelepotextrageo multmai maidectcea carepoatefi dinmetodelesubsemanticedeevaluarea B.Distorsiunea oteorieprivind cum apar nspecial nT.A.T. n amdiscutatcadrulgeneralalteorieipsihologicea euluipentrutehnicileproiective, variateledimensiunialetestelorsubsumate tennen.ntructvreau descriunmoddeosebitT.A.T.,iaracestaeste caracterizatnprimulrndcauntestde artrebui nereferimacum maispecific la teoria referitoare la spusele pacientului . Suntnecesareuneleteoriicarese lacomportamentuladaptati vexpresivfonnaldintimpultestului.Vafi utilizareaunor speciale aleteorieipsihologicegeneraleaeuluiasupra (care fiepostulate verificate)pentruadetenninadecenexteriordelatestulMiraar trebui fieasociatecu extravertite,agresive,saudece extensordinRorschachartrebui fieasociatecuo Motivulpentrucareo pentruDdlaRorschachar trebui cu obsesiv-compulsivearputeafiexplicatnmod prinipotezepsihanalitice.motivuluipentru care culoarea unrolspecialarputea necesiteipoteze celoraleluiSiipola (1950) ale altora.Oricum, nsensul originar, anume, referindu-sela este principala preocupare. Tennenuldeafostintroduspentruprima de Freud (1940a)n1894,nlucrarea"Nevroza ncareelspunea:"Psihicul nevroza atuncicndsimte nupoaterealizasarcinadea controla endogen.Cualtecuvinte,el cacumarfiproiectat nlumea n1896,ntr-olucrare,"Despre neuropsihozeledefensive" (Freud,1940a), elaborndncontinuareconceptulde Freud maiexplicitfaptul esteunprocesdeatribuireapulsiunilor, sentimentelor uneipersoaneunor oamenisaulumiiexterioare, ca unproces defensiv care-i permitepersoanei nu acestorfenomene"indezirabile" nsine.Freud elaborezeconceptuldenlucrareadespre cazulSchreber(Freud,1943),n cuparanoia.Pescurt,paranoiculare anumite homosexuale,pecarele subpresiuneasupraeului, din"Iiubesc"n"Io EIapoi sauoatribuiefostuluiobieetaliubirii,caredevineacumpersecutoru!. Atribuireauriiareloc,probabil,pcntru n realizarea 18CAPITOLUL1 uriiestede supraeu p("Jltru unpericolexternalizalestemai degestionatdectunulintern.Supraeul exprimareaurii,deoarece, dinpunct de vedere moral,o afost nfelulacestacafiindn cu psihozele cu nevrozele,conceptulafostaplicat maitrziude Freudaltor formedecomportament,deexemplu,caprincipalmecanismnfonnarea convingerii religioase, cum apare n"Viitorul uneiiluzii" (1940) n"Totem tabu" (1938). Chiar nacestcontext cultural, fie caunprocesdefensivmpotriva ntimpceFreudconsidera refulareaestesingurulmecanismde nprezent,nliteratura suntcel10mecanisme. este nmod ferm caunuldintrecelemaiimportantemecanisme defensive, doar despecialitatepeacestsubiect.Sears (1943)spune:"Probabil termenuldefinitcelmaiinadecvat dinntreagateorie este odedespre mai alesde cteva academice. camecanismdefensivaservitcusuccesscopurilor noastre, lamomentulncareaintervenitunaspectcrucial,n cu tentativeledeinvestigareafenomenului,raportatenalte (Bellak,1944).Primulexperimentaconstatnprovocareaunui de lis-auaplicat delaT.A.T.n controlate.nal doileaexperiment,le-afost comandadea agresivitateafinmoddirect deaceasta)ntimpcerelatau pemarginea nambele s-aucomportatn conformitatecuipoteza aumanifestatoagresivitatesemnificativ comparativcu pecarele-auoferitatuncicndnuaufost seagresivi.nmodsimilar,atuncicndse aflausub comenzilorposthipnotice lisespusese erauextremde depresivi des-aconstatat auproiectatacestesentimenten povestirile lor.Din acest moment, nu a maifostmodificarea conceptului de caatribuire lumea asentimentelorcarenusunt acceptabile pentru eu. Cndexperimentulafostmodificat, comanda subiectuluiafostaceeadease foartencntat,s-adescoperit ncntarea afost eanpovestirile oferitela T.A.T.nacelmoment,mi-adevenitclar acestlucrunuarputeafisubsumatconceptuluideca mecanismdefensiv,devremecenuexista,nmodevident,nicionevoie aeuluidea seproteja mpotriva efectelor "disruptive" alebucuriei.O astfelde arputeafi deexemplu,atuncicndbucuriaeste cancazul uneipersoane decarecineva un sentimentde nexperiment,nuera vorbadespre ceva. Deci,era necesar maideparteconceptuldefenomenproiectiv oexaminare a proceselor subiacente. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PROIECTIVE19 cumse adesea,laomai aluiFreud (uilllndo adr.ErnstKris)s-adescoperit acestaanticipase degndire.EIspunea, nTotem tabu (1938), pag. 857: Dar nu este special pentru ea ia acolo unde nu niciunconflict.Proiectareanexteriora lorinterneeste unmecanismlabaza se deexemplu, noastresenzorialecare,nmodnornlal,ceamaimareparten configurarealumiinoastreexterne.n carenusunt bine precizate, interne aleunor procese afective degndirevor fi proiectatenexterior,lafelca senzoriale, vorfifolositela configurarealumiiexterne,ntimpceeleartrebui nlumea (lapag.879): Ceea cenoi,lalel ca primitivul, nrealitatea nupoate fi altceva dect uneincare leeste datunlucru,decare, o stare,ncare lucrueste latent,darpoate respectiv ntre amintire sau,pentruageneraliza,despre proceselor psihice alaturi de celeCred ideealuiFreud,carenuafostmaipelarg,nici sistematicn parte, careesteclar, sofisticarea moderne, totceeaceestenecesaruneiteoriiconsistentea a generale. PrincipalaaluiFreudeste amintirileobiectelorpercepute stimuli/oractuaU8InterpretareaT.A.T.-uluise peoasemeneapresupunere.Cred a subiectuluinraportcupropriul modulncareacestapercepe figurilepaternedin T.A.T.,acestlucruconstituieo a saleuzualeasuprafigurilorpateme. lafel ca auconfinnatacestaspect.Propriilemele experimenteaucomportamentulexperimentatoruluipoatescoatela sentimentecare,laorigini,eraulegatedefigura aceste sentimenteauexercitato dar intimp,asupra perceperiistimulilor, individuales-au nconformitatecu structura genetic a Separe,deci, amintirileaceeaceafostperceput perceperea stimulilor actuali nu doar n scopul defensiv abia definit, cUmse postulanaSuntempresupunem ntreagaeste de 8Herbartl-aanticipatpeFreudnceeace idee(vezip.16dinRunes, 1955) I i I r I -1r 20CAPITOLUL1 realmente,natura dintreacesteaconstituiedomeniul de studiu alpsihologiei Se impune necesitatea descrieriinaturiiacestor procese perceptive apoi, a deaformulaopsihologiea pe aceste caa adevenit o parte a psihologiei (Vezimai jos). distorsiunc Folosireatermenuluipentruadefiniproceseleperceptuale generaledescrisemaisusnupareafifoartefolositoarepentruconturareaunei istoriiaconceptului a saleclinice.Pede parte, a fostattdeclar deunsistemalpsihologieicarenus-apreocupatde ntreagapersonalitate,nctamezitat ofolosescmaideparte ncontextul psihologieidinamice.ntructtenninologianueste,cucertitudine,n acestcaz,propun folosimncontinuaretennenulde Vorbesc despre cadespreinterpretareacusensaunei(dinpunctde vedere dinamic)de organism,ull11ndluic.P. Herbart,nlucrarea saPjychologiealsWissenschaji(ParteaaIII-a, 1,Capitolul5,p.15), nDagobert D.Runes,editor alDiclionary ofPhilosophy:(lat. ad pluspercipereapercepe)npsihologie:Procesulprincare estede urmelelreziduurileanterioarea unuiindivid,pentruafonnaunnountreg.Reziduurileanterioare masa folosireatermenului nepermit doarcutitluldedelucru, poateexistaunprocesipoteticalne interpretateoriceinterpretare constituieodistorsiune dinpunctdevederedinamic 10. Invers,putem stabilim,deasemenea,dinpunctdevedere o aunei aproapepur dinpunctdevederecognitiv,ncareo majoritatede deacordasupra exacteaunuistimul.De exemplu,majoritateasuntdeacord 1dinT.A.T.un cntndla nfelulacesta,putemstabilica 9teorie,n sale celemailargi-anume este constituie noricepsihologie- nui,desigur,luiFreud. luiHume,,,Nihilestininte/lectuquidnonantea fi/erilinsensibus"este,la modulvirtual,o teoriea aacestlucru.n fel,idealismulfilosofic, cumapareelInlucrarealuiSchopenhauer DieWellalsWille aneiVorstellung starea a luiKant, o 10 Amputea atta timpct fonnareauneinoi estelarg ca putem o numimastfel(ex.apercept iaunuianumitestructurilemnoaseca vreoasupranaturi lunei probabil persoana se 11\ distorsiune aperceptiva. FUNDi\MENTELE TEORETICE ALE PROJECTIYE21 putem spune oricecare,deexemplu,descrieimagine ca Uil . careestepeunlac cuma unpacientschizofrenic) dinpunctdevcdereapcrceptiv stimul. i pe perseverezendescriereastimulilor,oricum,descoperim fiecaredintreeistimuliinmoddiferit,deexemplu,capeun fericit,un trist,un sauun suprasolicitatde De aceea,trebuie pur o fiecare produce distorsiunidinpunctdevedereaperceptiv,distorsiuni le fiinddiferite doar ca grad. nutilizarea a T.A.T.-ului, a deven itdestuldeclarne cudistorsiuniaperceptivengradediferite.Subiectul adeseaorice npovesteapecareospune.npractica s-a .descoperit simplulfaptdea-iceresubiectului povesteasa pehrtieipoateoferiacestuiao de n felnct faptul aspectelebrutealeacesteiase lael.Oricum,doar o depsihoterapie,eldevinecapabil identifice pulsiunile salemailatente este posibil nu capabil celemaiacceptabiledintredistorsiunilesalesubiective,caresuntvizibile pentruoriceobservatorindependent.Devine,atunci,introducerea unui determenipentru di storsiuneadediverse grade,pentru a permite identificarea comunicarea 1\ Fomlclc distorsiunii apcrccptivc S-asugeratcatermenulde fierezervat pentrucelmainaltnivelaldistorsiuniiapercept ive,cumarfin paranoide. Polul opus arti,ipotetic,o complet Proiectia a fost nclinicaca depsihoze,nparticula'r,deanumitedefensenevrotice,ngeneral,ca deuneleprocese"nonnale"de maturizare.Putem ncazul reale, ne nudoarcuoatribuireaunor sentimentecare nserviciulci cufaptul acesteasuntinacceptabile pentrueu sunt,dinacestmotiv,atribuiteobiectelordinlumea Mai putem faptul elenu pot{t dectcuajutorulunor tehnici terapeutice folosite timp ndelungat.Acest concept fenomenele observate launparanoid,putnd fi,n consideratecaschimbarea "l iubescpeel"n "El nacestcaz,este defaptunprocesfoartecomplex,implicnd probabil patru (1) "l iubescpeel"(unobiecthomosexual)- opulsiuneasinelui;(2) IITrebuie acesteformevariate dedistorsiuncnu n ci adeseaunel e cualtele. 22CAPITOLUL1 - "I(3)agresivitate,este eaeste (4)ncele din perceptulesteschimbatn De doar ultimul pasatinge nivelulde Sugerezcaacestproces fienumit pentruase de anterior.Primulpasdinacestproces de obicei, unuialtmecanism Este suficientspunem aici ncazulparanoidului,"Il esteacceptat, n timpce"Iiubesc"(homosexual)estedezaprobatlanivelsocial,indiv.idul detimpuriu,ncu aceastaesteopuls JUne Deci,nacestcaz,"l sentimentulde iubire.Astfel,n ne realmentecuprocesul abiaapoicuodistorsiune care n atribuirea sentimentului subiectiv lumii 'exterioare,ca o 12 Acestmecanismnuareeste un aspect cotidian a fostbinedescris ngluma JoeSmith vrea mprumutedelaJimJoneso cositoare.Mergndpe sa, se cumivacereacestlucruluiJones.Darapoi,se "Jonesvaspune ultima cndammprumutatcevadela el,i-amdat-onapoi Joe nmintealui,replicnd a napoiatobiectulrespectivn starencare l-aprimit.ApoiJones nmintealuiJoe,spunnd Joeiva probabil gardul,atuncicndvaridicacositoarea.Maideparte,Joc... nfelulacesta.Cndajunge,n lacasaluiJim,Jimpe spunebine dispus, Joe,cepot facpentru tine?"lacare Joe furios,"N-ai dect nenorocita decositoare". povestiresepoatetraduceastfel:Joeceva, dar readucen mintea luiunrefuzanterior.A (deladelaprieteni etc.) cerereapoate mifie Acestlucrulnfurie.Pe ell percepepeJimcafiindfuriospeel, laagresivitatea este:"Ipe Jim, pentruIim pe inine". Maipelarg,povestireare Joe ceva delaJim.nacest momeTitirevinenminteimaginealuicerndcevaunui congener,deexemplufratele care este cagelos carearrefuzafurios cerereantr-oastfeldesituatie.nacestcaz,procesularputeacam imaginealuiJimesteaperceptivde imaginea reafratelui,acestlucruconstituinduncazdetransferneadecvatal Va trebui ncerc explicmaitrziucaresuntmotivelepentrucare Joe'nu o devremecerealitateai saeste S-astabilitempiric unasemenea comportament nevrotic nu se dectprinpsihoterapie. 12 Veziconceptele luiMurray,p.25 . FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PROIECTIVE23 Joe deunparanoidnudoarpringradulmai derigiditatecu carelasale,ci prin mai caracterulmai exclusiv,ca prinnivelulmai alpierderii altfelspus inabilitateadeadeveni dectde este distorsiunea. Procesul este,cucertitudine,destuldefrecvent:Cineva cu ntrzierelantr-o deluni crede,nmoderonat, se urtlaelziua.Acestlucru despreo altfelspus,el ca cum ar aajunstrziu,cnd,n realitate,nu nimicdespreacestlucru.Asta ellvedepe attde pectse el fie,n .. Acest comportament poatefi deasemenea,cao distorsiune transferului sau,n maicomplexe,ca a imaginilor anterioareasupra celor prezente. Senzitivizarea. cazulanterior,celaluneipersoanecare vinetrziula n felnct avem o ncarefacedovada unuinivelfOaJ1e defurielaadresaceluicarentrzie,putemobservaun nou fenomen.Unii pot nuobserve delocfuria nu la ea, ntimpcepotoobserve laea.nacestdin caz,vom descoperi sunt cei care tind furiachiar cnd ea nu nrealitate.Esteo bine afostsub denumireade"senzitivitatea"nevroticiloLnloc avemde-afacecucrearea unuiperceptinexistentdinpunctdevedereobiectiv,ne acumcuo maiaunorstimuli

Ipoteza se doar lafaptul unobiect care se unuipatternprefonnat este perceput mai dectunulcarenucorespundepatternuluipreformat.Acestlucrueste acceptatnmare nproblemeleperceptivedecitire,deexemplu,ncare cuvintele anteriorsuntmai de perceput nansamblu, patternul lor,dectrostirea cu Senzitivizarea, cred eu,este procesul implicat nexperimentulrealizat de Levine colegii (1943).ncadrulacestuiexperiment,experimentatoriiau nfometat, un de ulterior,acestora,ntr-o expunere foarte fotografi i ncare,printrealteobiecte, elemente legatedemncare.Eiaudescoperit procese:(a)atuncicndaufost au mncarenfotografiileexpusefoartescurtnlor,chiar atuncicnd nfotografiinu ceva;(b)au perceput cu o mai mare nmodcorect imaginile realeale atuncicnd erau Separe ntr-oasemenea starededeprivare,areloco a cognitiveaeuluin obiectelorcarearputearezolva deprivarea, deasemenea,apareo compensatoriedesatisfacerea pecareautoriionumesc Astfel,organismuleste J3 Unproces similar a fostdescrisde EduardoWeissca obieetivare. r 1 f I r I 24CAPITOLUL1 echipat pentruadecvare alarealitate,dar pentrugratificare atuncicndgratificareanu Avemde-aface,realmente, cuo a euluica laostaredenecesitate- o maimarea nstareadenfometare.Cred acest procespoatefi,deasemenea,subsumat conceptuluidesenzitivizare,devremece imaginile suntrechemate,reactualizatedestareadenfometarestim uliialimentarirealisunt mai Unexperimentrealizatde Bruner Postman(1954)esteposibil urmeze principiu.Autoriilecereaulor ajustezeo de pentruasepotrivica unuidisccircularn perceptive s-aurealizat subimpactulunorgradediferitede pe parcursulreveniriidinacesta.Rezultatele nregistratentimpul de nuauvariatnmodsemnificativ.Peparcursulperioadei percepute de audevenitmaievidente.Autoriiau propusntr-ooteoriea selective.ntermeniiacesteiteorii, organismul celemaiprecise n destres.Atunci cndtensiunilesuntexpansivitatea apareposibilitateadea comitemaimulteerori.Putem ipoteza tensiunea imediat,o mai aimaginiinmemorie, realizndu-se maipreciseasupra de ntre imaginea a discului pata de Conceptuldemecanismalpaiuluidinochiulvecinului,alluiIchheiser (1947)poatefi elsubsumat conceptuluidesenzitivizare.Tchheiserpropune sedespremecanismulpaiuluidinochiulvecinuluincazurilede distorsiunea sociale,atuncicndO esteexageratde de uneianumiteindezirabilelao a lapropria Cualtecuvinte,putemspune osenzitivizarea culipsade aprocesuluinsine a respective lapropria noricemecanismdefensiv), care lapersoana distorsiuniiaperceptive. Faptul perceperea unor obiecte alimentarervnite n stareadenfometare,printrestimulicarenucuprind,nmodobiectiv,constituieode sauunprocescareartrebuidescriscao presupuneo foarte AttSanford(1936)ctLevine colegii(1943)audemonstrat nmodexperimentalacestproces.Putem vedea nevoia demncareconducelaoreactivare,reamintirea obiecteloralimentare,acesteamintirialeunorobiecteperceputeanterior aperceptivoriceobiectperceputnprezent.Singurulargumentpe carelpotaducenfavoareaunei nraportcu este faptul aiciavemde-afacemaicupulsiunibazale,careconducla simpledistorsiunigratificante',dectcu maicomplexe,posibilen FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PROIECTIVE25 Externalizarea. senzitivizareasunt procesedecaresubiectulnueste nmodnormal,starecareeste nordinea Este,n dificil facio proceselecarecareaulocninteriorul Pede parte,oricecliniciana unuipacientcare-ispuneopovestirela unadintre T.A.T., cu povestire:"Esteo care se n ca Johnny terminattemele, l esteatt delent".La uitndu-sepeste povestiri,subiectul poate spune n modspontan:"Cred defapt, lucrurilecumine cumama mea, numi-am dat seama de acest lucru ntimp ce spuneam povestirea". nlimbajpsihanalitic,s-arputeaspune procesuldepovestirearfifost nuera nmomentulncareavealoc,dar putea devenicu Acestlucrufaptul avemdecafacecuunpattern de imaginirefulatntr-odestul avndunefectorganizatorfoarte ' dereactivat.Pentruadenumiasemeneafenomene,afostsugerattennenul deexternalizare,caredescriereaaunuiprocesnregistrat frecvent. Murray(1951 a)aformulatoseriedeipotezeprivind caresecer aici.nprimulrnd,elalege ntre eronatedeuntippecarel-amnumifieudian) cucarenenopiniasa,ntehnicileproiective.El atuncicnd icerempacientului imagineze ceva,procesulimplicato deconceptulclinicde poatefi pentruasesizaniveluldeseveritateal cumapareeanprotocol, darnu probabil,elaborareaunei lanivelteoretic. care,aluncidndleesteprezentatT.A.T.,creddespreei lanivelcognitiv pecareledaucorespund realalncellllaibuncaz,s-arputeaspune nivelulde participareaeuluisauexcludereaa sale detestarea ncazul latehnicileproiective.Oricum,Murrayaoferito foartentre EI primultermenpentru pentru distorsiuneaobiectelorinternesubimpactulnevoilor,pulsiunilor, temeri loruneipersoane.Putemvorbidespreca fiindo a ceeaceel fIguri,pecare ica care fIgurile(obiecteleimaginate)acelor oamenicare se ncentrulgndurilor subiectului cucareel n n mareparte,suntimaginialeunorobiectesemnificative prieteni,inamici)cucaresubiectuls-aalIatntr-o ...Pescurt, suntcapabili atribuieunuipersonajspunem, eroul)alpovestirii altorpersonaje".Cualtecuvinte, Murrayerapreocupatnprincipaldedefinireasubtipurilor pe cUI/rin1l11l1specificalpecnd de acumafost 26.CAPITOLULI maialespegraduldeseveritatesaucomplexitate,saurelativade adistorsiunii.Combinarea celor punctedevedere ar putea fi .Problemagraduluidistorsiuniiamaifost deWeisskopf.Ea erll d: de,laT ,A.T,se elenselela malmultdecatsimplaEaa dezvoltatun"mdlcede cao aacestuifactoL erau descriefiecaredintre T.A.T.,nloc o poveste despreele. Pentrua indicelede al uneiera contabilizat decomentariidespre caremergeaudincolode descrierea Indicelede alestereprezentatdemedia acestorcomentariipersubiect. cuunindicederidicat observarea l pesubiectde sarcina princonsemne,obligndu-l proiecteze.Weisskopfa careaveauindici de eraucelecarese pretaulamterpretarentermenii sauntermeniirelatiilor heterosexuale ntre persoane de .' pur alteaspecteale esteprocesulipoteticnraportcucareIloi distorsiullca deuntipsubiectiv,sau asupra unuistimul,cucaresuntcomparatealte ::anepunctulterminusalunuicontinuumde-alungul carUlavanazatoateraspunsunle.Deoarececomportamentulesteconsideratn modunanim,afi adecvatunei date,putemvorbi' de COmpO!famenf adaptafiv la stimuli "obiectivi", cums-adiscutat anterior. .Inexperimentelemeletimpurii,amdescoperit agresivitateaputeafi la agresivitateera npovestirilelor conformipotezeiMaitrziu,amdescoperit unele malfrecventpovestiriagresive,chiarn normale,experimentatorul altcevadect soliciteopovestiredespreAmmaidescoperit caacele care,prmnaturalor,sugerauagresivitate,sepret aumaibine dectaltecarenusugerauagresivitateaprin lor. , primulaspect - acela o ncarese poatevede o lllgramadita unpistol,deexemplu,maimultepovestiricucontinut agresivde,cto careo dela - eoconcluzi'ede bun Inlimbajpsihologic, acestlucru majoritatea subiectilor au o astimulilor,acestacordlanivelulreprezentand ceea cedefillimca natura astimuliloLComportamentul generatdeacesteaspecte"obiective"ale stimulilorafostdenumitde Allport Vernon(1942),comportamentadaptativ.n 1aT.A.T.,deexemplu, se la faptul oPot fiformulatecteva ipoteze: FUNDAMENTELE TEORETICE ALE TESTARTIPROIECTIVE27 1.Graduldecomportament adaptativinvers cu gradul deexactitateadefiniriistimulului . T.A.T. testulRorschachalpetelor de suntintentionatrelativnestructuratepentruastrnictmaimulte apreceptiv.Pede parte, este una dintreimaginileTestuluiStanfordBinet (aceeareprezentndontreunalb indieni), estedestuldebinenct pe care l-ar da majoritatea copiior cu vrstele ntre10 12ani. 2.Gradulexactdeadaptareeste,deasemenea,determinatde sauA4gabe. iseceresubiectului descrieimaginea,elva manifestamaimultcomportamentadaptativdect is-arcere o povestedespreea.ncazuldineltinde desconsideremultedintre as'pecteleobiectivealestimulului. este o unui raidaerian,comportamentulsubiectuluivafiprobabilsemnificativdiferitn cazulncareel desprerespectiveleraiduriaeriene se sirenele, ce nastfelde EI va netdiferit desubiectul carenu sunetuluirespectiv carepoateinterpreta caputnd fieorice,delasunetuluneitrompetedinZiua deApoi la muncii sepoatecomportande interpretare. 3.Naturaorganismuluicareperecpedetcrm i deasemenea,rata comportamentuluiadaptivversusproiectiv, cumam maidevreme. ExperimentulluiLevine alcolegilor ademonstratsenzitivizarea am descoperitoamenii aperceptiv ndiversegrade.Chiar poatenmoddiferitlaunstimulcndestedinsomn, dect cnd este pedeplin Alteaspecteale - deexemplu,acelea pecarele-au datntimpul cu T.A.T.- aufostmaisimplistdiscutatentr-o lucraremaiveche (Bellak,1944).M-am referitacololaoceeaceAllport numea comportament expresiv. Prinaspecteleexpresivealecomportamentuluise deexemplu, ovarietatedesunt la nunevom ca creative.Arexista interindividuale exprimatenmodulncare cupensulelelorsaucudaltele;ar exista lanivelulculorilor pe carele-ar preferact naranjamentul Cu altecuvinte,anumitecaracteristicimioneurale,cumle Mira(1940),ardeterminaanumiteparticularealelor. Comportamentulexpresivestediferitca decomportamentul adaptativ dedistorsiuneafiindo deadaptaredistorsiunen subiectuluilaoricaredintre testului Stanford-Binet,indiviziipotfi ndestilullor demodullorde organizare. Unulpoatefolosi lungicunumeroase adjective;altulpoate folosi scurte cu frazeaflate ntr-o indivizii scriu eipot difere gradulde ntrernduri. r I r r I 28CAPITOLULI vorbesc,eipotfi prin vitalitate volum."Coateacesleasunt caracteristicipersonalede relativpentrufiecare nmod similar,artistulpoatecizelandetaliimicicupreciziesaupoate o formularemai EIpoatearanjalucrurilefienmodsimetric,fie decentrate.o ca lasemnalulraiduluiaerian,o poatefugi,se poate ghemui, poate merge,vorbi- poate facefiecaredintre aceste lucrurin modul propriu particular. .. apoiadaptarea distorsiunileaperceptiveceanumeface cineva,iarexpresiacum