TESTtr GRILA ppNTRU DISCIPLINATEHNoLocTE FARMACEUTTcA

ANUL IV, SEM. I

TITULAR CURS$.L. DR. FLORENTINA RONCEA

i t ,L ' l

TITULAR LUCRARI PRACTICEPREP. UNIV. DRD. VALERIU IANCIJ

Jv."/

$EF CATEDRACONF. TJNIV. DR. LAURA BUCTJR

r'

JL

, ft-c

1

FACULTATEA DE FARMACIE

BAZA DE DATE

FARMACIE IV, SEMESTRUL I, 2010 - 2011

PREPARATE PARENTERALE

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de farmacopee in una din urmatoarele situatii: A. cind exista riscul contaminarii microbiene B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos

2. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la mijloace de verificare a eficientei sterilizarii A. termocupluri B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare C. cu manometre D. cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare E. cu indicatori biologici

3. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii este folosit de FR X: A. factorul F B. factorul Z C. factorul de letalitate D. constanta de viteza a inactivarii E. valoarea D

4. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-unul din urmatoarele situatii: A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare B. nu dispunem de aparatura necesara C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare E. din considerente economice

5. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul uneia din urmatoarele procedee: A. nomogramelor B. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului

2

C. graficelor D. cifrelor Sprowl E. echivalentilor in clorura de sodiu

6. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile A. izotonia B. izohidria C. toleranta D. stabilitatea E. apirogenitatea

7. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere curate de diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza termic in recipientul final: A. camere de clasa A B. camere de clasa B C. camere de clasa C D. camere de clasa D E. camere sterile

8.

B. pierderi de lichid extracelular,

E. edem cerebral.

9. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile: A. sticla sodica B. sticla borosilicat C. sticla sodica cu suprafata tratata D. sticla silico-sodica-calcica E. sticla sodico-calcica

10. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt: A. eliminate B. distruse C. atenuate D. coagulate E. inactivate

11. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu: A. clorura de sodiu B. uree C. bicarbonat de sodiu D. clorura de potasiu E. sulfat de magneziu

12. Procedeul aseptic utilizeaza: A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile

3

B. temperatura ridicata C. umiditate D. radiatii ionizante E. gaze

13. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta: A. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile B. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile C.valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 85% a numarului initial de microorganisme viabile D. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile E. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 80% a numarului initial de microorganisme viabile

14. Conform FR X la ob auxiliare:

15. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii

mult 5micrometri

A. sterilizare la autoclav

C. tindalizare D. sterilizare prin filtrare E. sterilizare cu gaze

obieni n cazul preparatelor injectabile:

E. c

A. 121 C timp de 15 minute B. 128C timp de 10 minute

4

C. 180C timp de 30 minute D. 134C timp de 3 minute E. 98C timp de 30 minute

19. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza n industrie n tancuri de capacitate mare, la temperatura de cca: A. 50 C B. 60 C C. 70 C D. 80 C E. 90 C

20. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate n FR X: A. perfuzie cu arginina B. perfuzia cu trometamol C. perfuzia de lactat de sodiu D. perfuzia cu clorura de amoniu E. perfuzia cu clorura de sodiu

21. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor se poate efectua: A. prin autoclavare la 115-121 C timp de 5-8 minute B. prin autoclavare la 115-121 C timp de 15 minute C. cu ajutorul caldurii uscate, la 140 C, 30 de minute D. cu ajutorul caldurii uscate la 160 C, 30 de minute E. prin fierbere la 100 C

22. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. levuloza E. sulfat de sodiu

23. Izotonizarea este obligatorie la: A. solutii perfuzabile B. solutii injectabile coloidale C. solutii injectabile uleioase D. suspensiile injectabile E. solutii injectabile cu administrare subcutanata

24. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul caldurii uscate la: A. 180 C, timp de 30 de minute B. 190 C, timp de 1 ora C. 200 C, timp de 3 ore D. 250 C, timp de 30 de minute E. 280 C, timp de 30 de minute

25. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul: A. caldurii uscate

5

B. aerului cald C. vaporilor sub presiune D. autoclavarii E. oxidului de etilen

26. Sterilizarea cu aer cald provoaca: A. deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizare B. denaturarea prin oxidare a proteinelor bacteriene C. coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii vaporilor de apa D. distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteia E. distrugerea microorganismelor prin efect mecanic

27. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent: A. medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml) B. medicamente folosite in imunoterapie C. medicamente utilizate in scopuri de urgenta D. medicamente utilizate in angiografie E. medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml (pag. (8) 398)

28. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt valabile, cu exceptia: A. sunt sterile B. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi C. sunt divizate in fiole sau flacoane D. se administreaza parenteral

29. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt: A. bacterii gram-pozitive B. bacterii gram-negative C. virusuri D. endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica E. fungi

30. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul porilor de cel mult: A. 5 micrometri B. 2,5 micrometri C. 1 micrometru D. 0,22 micrometri E. 0,1 micrometri

31. Care sunt caile de administrare a medicamentelor parenterale in care nu are loc un proces de absorbtie din depozitul de la locul de administrare al medicamentului A. intramuscular B. subcutanat C. intravenos D. intraperitoneal E. intraarticular

6

32. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare termica A. ordinul zero B. ordinul intii C. ordinul doi D. neliniara E. imposibil de definit

33. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se calculeaza concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX A. nomograme B. factorul de izotonie al serului, sau formula De Vries C. scaderea punctului crioscopic D. grafice E. echivalentii de clorura de sodiu

34. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza: A. presiune B. vid C. umiditate D. convectia fortata a aerului cald E. gravitatie

35. A. emulsii U/A, B. emulsii A/U, C. D. E. suspensii.

36. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici: A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate, B. spori de Bacillus subtilis var. niger, C. Bacillus stearotermophilus, D. tuburi cu indicatori de fuziune, E. ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu.

37. Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt: A. costul mare al operatiei de sterilizare, B. durata mare de timp pentru desorbtie, C. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat, D. functionarea la temperaturi inalte, E. nici un raspuns nu este corect.

38. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este: A. bactericid, B. fungicid, C. virulicid, D. sporocid, E. un lichid de culoare galbena.

7

39. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva: A. vaccinurile, B. pulberile liofilizate, C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala, D. preparatele care contin substante termolabile, E. preparatele care contin substante termostabile.

40. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce: A. hiperglicemie, B. glicozurie, C. anemie hemolitica, D. diureza osmotica, E. pierderea apei si electrolitilor.

41 - A. suspensiile injectabile B. suspensiile cu administrare i.v. C. emulsiile de uz intern

42. Toate prevederile d

A. sunt sterile,

C. sunt divizate n fiole sau flacoane,

E. se admite adaos

43. A. plesnire, B. C. zbrcire, D. E.

telor fenomenul de : A. crenelare,

C. aglutinare, D. umflare,

45.

B. Chamberland C. Jena D. Seitz E. Berkefeld.

8

46. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este:

C. -propiolactona, D. oxid de etilen, E. azot.

A. m/m, B. m/V, C. V/m, D. V/V, E. mol/L.

48. A. 0,9%, B. 5%, C. 20%, D. 33%, E. 40%.

49. A. intradermic, B. i.m. C. i.v., D. s.c. E. nazal.

50. a lichidului extracelular al organismului uman:

A. B. NaCl 0,9%, C. D. E. Lactat de sodiu.

51. dente de: A. B. pH, C. Polaritatea solventului, D. E.

52. A. B. pH-ului, C. D. E.

9

53. A. B. pH, C. Vscozitate, D. E.

54. 1. -0,520C sunt izotonice cu eritrocitele, 2. Ele sunt de asemenea izoosmotice.

A. B. C. D. E.

55. Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce: A. hiperglicemie B. glicozurie C. anemie hemolitica D. diureza osmotica E. pierderea apei si electrolitilor

56. Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc: A. substante active B. agenti de suspendare C. solutii tampon D. coloranti E. conservanti antimicrobieni

57. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X: A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri E. in FR X nu se regaseste nicio prevedere in acest sens

58. Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza: A. preparatele injectabile B. preparatele perfuzabile emulsie A/U C. concentratele pentru solutii injectabile D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile E. implanturile

59. In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia: A. agentilor pentru cresterea solubilitatii B. agentilor coloranti C. agentilor izotonicizanti D. agentilor pentru ajustarea pH-ului E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico chimice a substantelor active.

60. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:

10

A. fenoplaste B. aminoplaste C. polimeri termoplastici D. poliizoprena E. siliconici

61 A. poliacetalii

C. cauciucurile

E. poliuretanii

62. Sticla silico-sodo- A. tip I B. tip II C. tip III D. tip IV

63. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia: A. stabilizantilor chimici B. bachelitei C. plastifiantilor D. antioxidantilor E. colorantilor

64. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia: A. este o macromolecula anorganica, B. este formata din silicati, C. are structura semiorganizata, D. este formata din tetraedri de SiO4, E. poate contine atomi de sodiu.

65. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta lor hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia: A. I, B. V, C. II, D. IV, E. III.

66. Sticla de tip IV este: A. sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata, B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta, C. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta, D. sticla neutra de borosilicat. E. sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa.

67. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla:

11

A. tip I, B. tip II, C. tip III, D. tip IV, E. tip I si II.

6 A. tip III B. tip II C. tip I D. tip IV E. de toate tipurile

6 -sodico-

D. sunt destinate a fi refolosite

PREPARATE OFTALMICE

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. In ce mod se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal A. prin izotonizare B. prin adaugare de borat fenilmercuric C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5) D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati E. nu se intervine deoarece molecula este stabila

2. In ce mod se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal A. adaugare de pirosulfit de sodiu B. adaugare de clorhidrat de cisteina C. adaugare de acid ascorbic D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric

3. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei printr-una din metodele enuntate: A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric C. se foloseste clorura de benzalconiu D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea E. cu o metoda adecvata

4. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in Colire prevazute in FR X si sunt usor oxidabile:

12

A. sulfat de atropina B. azotat de pilocarpina C. rezorcinol D. adrenalina E. fizostigmina

5. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza: A. polisorbat 80 B. sapun de sodiu C. lecitina D. bromocet E. tego-betaina

6. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de: A. 1g % B. 0,1 g% C. 0,5 g% D. 2 g % E. 0,05 g%

7. O picatura de colir are un volum de: A. 40-50 microlitri B. 10 microlitri C. 1 microlitru D. 7 microlitri E. 20 microlitri

8. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de: A. 7-9 microlitri B. 10 microlitri C. 30 microlitri D. 0,1 microlitri E. 1 microlitru

9. Valorile de pH tolerate de ochi sunt: A. 6,4-7,8 B. 4,5 C. 8 D. 3 E. 8,5

10. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR.X: A. colirul cu cloramfenicol 0,5% B. colirul cu clorhidrat de pilocarpina 4% C. colirul cu fizostigmina 0,25% D. colirul cu sulfat de atropina 1% E. colirul cu protargol 2%

11. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de 1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind:

13

A. formula prezentata in monografia Injectabilia B. tabele cu scaderea punctului de congelare C. tabele cu echivalentii in clorura de sodiu D. metoda hematocritului modificat E. diferite nomograme

12. Conservantii admisi de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ochi sunt: A. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil B. borat de fenilmercur, p-hidroxibenzoat de propil, p-hidroxibenzoat de metil C. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin D. clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil, diacetat de clorhexidin E. numai borat de fenilmercur si clorura de benzalconiu

14. FR X prevede monografii de general A. pulberi oftalmice B. creioane oftalmice C. unguente oftalmice D. comprimate oftalmice E. inserte oftalmice

face prin:

ce sterile

A. autoclav la 121C timp de 15-20 minute -20 minute

C. autoclav la 115C timp de 25-30 minute 115C timp de 25-30 minute

E. la 98-100C timp de 30 de minute

14

18. Steril A. sterilizare

19. Conservarea picaturilor pentru ochi se face: A. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurator B. la loc racoros C. n flacoane bine nchise D. ferit de lumina E. ferit de umiditate

20. n cazul picaturilor de ochi suspensie, marimea a 90 % din particulele suspendate trebuie sa fie de cel mult: A. 10 micrometri B. 25 micrometri C. 50 micrometri D. 100 micrometri E. 150 micrometri

21. n legatura cu preparatele oftalmice este adevarat ca: A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate dect cele hipertone B. tonicitatea influenteaza biodisponibilitatea C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active D. agentii de crestere a vscozitatii influenteaza nefavorabil absorbtia substantelor active E. pH-ul nu influenteaza toleranta

22. Oculoguttae atropini sulfatis FR X: A. are concentratia 0,1 % B. se pastreaza la Separanda C. prezinta pH cupris ntre 6,5 - 7,5 D. are efect miotic E. se conserva cu diacetat de hexidina

23. Unguentele oflalmice se conserva: A. n recipiente sterile de cel mult 20 g B. n recipiente bine nchise C. la cel mult 25 C D. ferit de lumina E. la loc racoros

24. Valorile de pH bine tolerate de ochi sunt cuprinse ntre: A. 2 - 7,3 B. 4 - 7,5 C. 3 - 6,9 D. 6,4 - 7,8 E. 6,5 - 9

15

25. Dintre eventualii contaminanti microbieni ai solutiilor oftalmice cel mai periculos este: A. Pseudomonas fluorescens B. Staphilococcus aureus C. Escherichia coli D. Proteus vulgaris E. Pseudonomas aeruginosa

26. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR X: A. colir cu cloramfenicol 0,5 % B. colir cu clorhidrat de pilocarpina 4 % C. colir cu fizostigmina 0,25 % D. colir cu sulfat de atropina 1 % E. colir cu protargol 2 %

27. Conform FR X, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in solutii izotonice sterile: A. cand cantitatea de substanta activa este peste 3 g % (m/m) B. cand cantitatea de substanta activa este peste 2 g % (m/m) C. cand cantitatea de substanta activa este peste 1 g % (m/m) D. cand cantitatea de substanta activa este sub 1 g % (m/m) E. cand se obtine o solutie saturata

28. Din care forma farmaceutica oftalmica are loc eliberarea substantei medicamentoase cu cea mai mica viteza A. colire apoase B. suspensii apoase C. suspensii uleioase D. unguente E. inserte cu cedare controlata

29. Care este natura predominanta a straturilor corneei, prin care se explica traversarea sa numai de catre unele substante medicamentoase din colire A. hidrofila B. descuamata C. cheratinizata D. mucina E. lipofila

30. Care este riscul administrarii unui colir infectat cu Pseudomonas aeruginosa in cazul in care corneea este lezata A. nici un risc B. iritare C. conjunctivita D. blefarita E. pierderea vederii

31. Ce reactie de degradare poate suferi sulfatul de atropina din colirul oficinal, pentru care FRX a luat masuri de evitare printr-o formulare adecvata A. oxidare B. racemizare

16

C. hidroliza D. reducere E. decarboxilare

32. Care dintre solventii urmatori nu sunt indicati in colire din cauza efectului iritant A. apa distilata B. uleiul de floarea soarelui C. propilenglicolul D. tampon fosfat E. tampon acid boric

33. Cite picaturi de colir este bine sa se administreze in functie de capacitatea de retinere in sacul conjunctival A. 1-2 picaturi B. 1picatura C. 32 picaturi D. 4-5 picturi E. lavaj continuu

34. Care este efectul adaugarii de agenti de crestere a viscozitatii in colirele apoase asupra biodisponibilitatii oculare A. nici un efect B. efect moderat C. efect insemnat D. impiedica miscarea pleoapelor E. sunt contraindicati

35. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prelucreaza sub forma de suspensie in colire A. gentamicina B. azotatul de argint C. polimixina D. fluoresceina E. acetatul de hidrocortizona

36. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos se folosesc in colire pentru tratamentul glaucomului A. atropina B. pilocarpina C. efedrina D. nistatina E. sulfacetamida

37. Care este zona de interes terapeutic a ochiului, pentru care colirele trebuie sa asigure o biodisponibilitate oculara A. iris B. corpii ciliari C. umoarea apoasa D. cristalinul E. nervul optic

17

38. Ce proprietate fizico-chimica a substantelor medicamentoase folosite in colire este importanta pentru o buna absorbtie prin cornee A. solubilitatea in apa B. pKa C. natura legaturilor intermoleculare D. ionizarea E. coeficient de repartitie lipide/apa crescut

39. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de: A. 7-10 microlitri B. 10 microlitri C. 30 microlitri D. 0,1 microlitri E. 1 microlitru

40. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de: A. 40-50 mPa.s B. 10 cP C. 100 cP D. 500 cP E. 1000 cP

41. Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia: A. sterilizarii, B. prepararii pe cale aseptica, C. filtrarii sterilizante, D. adaosului de substante colorante, E. combinarea procedeelor a), b) si c).

42. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune are loc: A. 180 C - 30 minute, B. 140 C - 60 minute, C. 160 C - 60 minute, D. pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice, E. pentru solutiile apoase.

43. Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul: A. colirelor multidoza, B. mioticelor, C. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara, D. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor, E. colirelor unidoza.

44. FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele: A. solutiile coloidale se izotonizeaza, B. solutiile hipertonice se izotonizeaza, C. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia, D. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile. E. solutiile hipotonice se izotonizeaza.

18

45

C. glicer

E. apa pentru preparate injectabile

90% A.< 250 B. < 125 C. < 120 D. < 100

E. < 25

47. Colirul oficinal n care boratul f tratie de 1: 100000 este: 'A. colirul cu azotat de argint B. C. D. colirul cu cloramfenicol E. colirul cu sulfat de zinc

48. -

A. B. azotat de sodiu C. D. acid boric E. acid boric - borax

49. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune: A. are loc la 180 C - 30 minute, B. are loc la 140 C - 60 minute, C. are loc la 160 C - 60 minute, D. se aplica pentru solutiile apoase, E. se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice.

50. Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este: A. valoarea pH-ului sanguin B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal C. egala cu 7 D. valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima E. egala cu 10

51. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. diferite metode de sterilizare B. preparare pe cale aseptic C. adugare de conservanti antimicrobieni D. sunt corecte doar raspunsurile a si b E. sunt corecte rspunsurile a, b si c

52. In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca: A. 15 zile B. 4 saptamani C. 8 saptamani D. 30 zile

19

E. 45 zile

53. Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot ficonditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult: A. 50 ml B. 100 ml C. 150 ml D. 200 ml E. 250 ml

EMULSII

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Care enunt referitor la determinarea tipului emulsiei, este corect A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se coloreaza daca emulsia este de tip ulei in apa E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara

2. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la emulsii:precizati la care A. pentru administrare interna se folosesc nmai emulsiile apa in ulei B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui gram de faza uleioasa D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins

3. Precizati factorul esential care este implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor: A. sarcina electrica B. viscozitatea C. umectarea D. densitatea E. tensiunea interfaciala

4. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori:care este enuntul corect A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei C. perechile de tensioactivi folosite ca emulgator reprezinta 8-10% fata de cantitatea fazei interne D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor

5. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena: A. 10 % B. 74,02 % C. 50 %

20

D. 30 % E. 75 %

6. Conform FR.X, raportul intre componentele emulsiei primare, folosita la obtinerea emulsiei uleioase, este: A. 7,5 p ulei : 5 p guma arabica : 10 p apa B. 5 p ulei : 7,5 p guma arabica : 10 p apa C. 10 p ulei : 5 p guma arabica : 7,5 p apa D. 7,5 p ulei : 10 p guma arabica : 5 p apa E. 10 p ulei : 7,5 p guma arabica : 5 p apa

7. In general, ordinea desfasurarii etapelor de preparare a emulsiilor in industrie, este: A. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; dezaerarea; omogenizarea B. incalzirea fazelor in acelasi tanc; amestecarea prin agitare; omogenizarea; dezaerarea C. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; omogenizarea;dezaerarea D. incalzirea impreuna a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea E. incalzirea separata a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea

8. Regula generala, conform careia emulgatorul emulsioneaza faza in care nu se dizolva este stabilita de: A. fenomenul Marangoni B. teoria filmului complex C. teoria lui Bankroft D. teoria lui Harkins E. teoria penei

9. Alegerea unui emulgator nu depinde de:

B. natura fazei uleioase

E. culoarea fazei apoase

i

B. toxici C. de tip A/U D. de tip U/A

A. densitatea fazelor B. vscozitatea mediului de dispersie

21

D. gradul de hidratare E. gustul fazei apoase

14. Antioxidanti solubili n ulei utilizati n emulsii: A. acid ascorbic B. clorhidrat de cisteina C. metabisulfit de sodiu D. butilhidroxitoluen E. tioglicerol

15. Emulsia uleioasa contine: A. 10 parti ulei de floarea-soarelui B. 7,5 parti apa distilata C. 5 parti ulei de floarea-soarelui D. 7,5 parti guma arabica E. 10 parti apa distilata

16. Emulsiile sunt sisteme disperse: A. omogene B. eterogene C. grosiere D. ultramicroeterogene E. macroeterogene

17. Pentru administrare interna se folosesc numai emulsii de: A. apa n ulei B. ulei/apa/ulei C. ulei n apa D. ulei de parafina E. ulei de ricin

18. Sapunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii: A. U/A B. A/U C. emulsii instabile D. microemulsii E. emulsii mutiple

19. Precizati care dintre urmatorii tensioactivi au caracter amfoter: A. monostearat de gliceril B. dioctilsulfosuccinat de sodiu

22

C. sapunuri de trietanolamina D. lecitina E. clorura de benzalkoniu

A. tipul de emulsie B. natura emulgatorului C. temperatura de conservare D. conservatorul antimicrobian folosit E. "A se agita nainte de administrare"

21. Insta

22. A. naturii fazei uleioase B. tipului de emulsie dorit

23. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei C. o pereche de tensioactivi folosita ca emulgator se utilizeaza in proportie de 8-10% din cantitatea fazei interne D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor

24. In farmacopee, la monografia Emulsii, se fac referiri la urmatoarele exemple de emulsii: A. emulsia cu bromoform B. emulsia de ulei de vaselina C. emulsia uleioasa D. emulsia de ulei de peste E. emulsia cosmetica antisolara

25. Care este teoria prin care se explica mecanismul formarii emulsiilor cu ajutorul sapunurilor A. Marangoni B. Harkins C. Bankroft D. teoria filmului complex E. cu ajutorul particulelor solide

26. Cu ce aparat se poate numara si evalua marimea picaturilor unei emulsii A. numaratorul Coulter B. dspozitivul Ocusert

23

C. balanta Figurovski D. pipeta Andreasen E. nefelometru

27. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor sunt urmatorii cu exceptia: A. galat de propil B. clorura de benzalconiu C. acid benzoic D. bromura de cetiltrimetilamoniu E. nitrat fenil mercuric

28. Elementul cel mai important pentru stabilitatea emulsiilor este : A. sarcina electrica B. diametrul picaturilor fazei dispersate C. tensiunea interfaciala D. densitatea fazelor E. vascozitatea madiului de dispersie

29.Linimentele sunt: A. suspensii in compozitia carora intra sapunuri sau alte substante cu actiune emolienta B. emulsii ce contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva C. destinate aplicarii pe mucoase D. alcatuite din doua faze lichide miscibile E. emulsii ce contin mucilagii

30. Emulsiile de uz extern: A. sunt preparate numai lichide B. se utilizeaza doar cele A/U C. se folosesc mucilagiile cu rol protector D. cele U/A sunt lavabile E. necesita tensioactivi puternici, mai ales ionici

31. La obtinerea emulsiilor de uz intern emulgatorii folositi trebuie sa fie: A. de tip U/A B. iritanti C. de tip A/U D. toxici E. incompatibili cu substantele active

32. Tensioactivi neionici sunt urmatoarele substante cu exceptia: A. bromura de cetiltrimetilamoniu B. monostearat de glicerol C. span D. stearat de etilenglicol E. tween

33. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cu exceptia: A. se folosesc in cantitati mari B. au actiune fungicida

24

C. se aleg in functie de faza apoasa si cea uleioasa D. in alegerea lor se tine cont de coeficientul de perartitie U/A E. au actiune bacteriostatica

34. A. sunt preparate farmaceutice formate din 2 faze lichide nemiscibile

B. sunt destinate administ C. D. 1: 10

35. A. raportul dintre par B. C. D. E. toate cele de mai sus

36. Pentru a forma emulsii stabile de tip AlU A. de 3 B. ntre 3 si 6 C. ntre 1 si 15 D.

10

37. A. solubilitate mare n lipide, B. valoare HLB sub 6, C. valoare HLB ntre 8 18, D. le faze, E.

38. Emulsiile parenterale sunt exclusiv emulsii de tipul: A. A/U, B. U /A C. U /A /U D. A /U /A E. toate tipurile de mai sus.

39. Pentru a forma emulsii stabile de tip UlA A. B. ntre 3 si 6 C. ntre 6 8 D. ntre 8 18 E.

40. Tipul de emulsie este determinat mai ales de: A. raportul volumetric al fazelor, B. agentul de emulsionare folosit,

D. temperatura la care se face prepararea, E. echipamentul utilizat.

25

41. A. - B. ,

E. dau emulsii de tip A/U.

AEROSOLI

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1 A. liofilizare B. precipitare C. antrenare cu vapori de D.dispersare cu aer sub presiune (cu ajutorul duzelor) E.E. dispersare cu un gaz propulsor F.

A. B. C. D.

uz

A. cele mai multe preparate sunt de tip spray B. C. D. re ridicat E.

A. B. C. Ia p D. sub presiune, la cald E. la vid

5. A. propulsorul poate fi: CO2, N20, Ar, N2 B. gazele comprimate pot fi partial solubile sau insolubile n produsul dispersat C. D. E. lui din recipient

A. fie inerte din punct de vedere chimic B. fie neinflamabile

ZoeTypewritten TextCDE

ZoeTypewritten TextABC

ZoeTypewritten TextABCE

ZoeTypewritten Text

ZoeTypewritten TextAC

ZoeTypewritten TextABCE

ZoeTypewritten TextABCE

26

C. D. E.

7. Care A. - B. -o emulsie

de tip UlA C. cu gaze comprimate D. E.

propulsorul

valabile pentru aerosoJii cu gaze lichetiate: A.

cantitatea acestuia B. C.presiunea n recipie -

E. se obtin printr-un proces tehnologic s

9. Din categoria gazelorpropulsoare lichefiate fac parte: A. azot B. freon 11 C. argon D. freon 12 E. freon 114

A.bronhodilatatoare B. antibiotice C. vasoconstrictoare D.antipiretice E.anestezice

11.

A. ntre 1- B. ntre 30- C. < D.ntre 3- E. >

A. re B. C. resort D.tub p1onjor E. dop

13. Valva are rolul de a: A. asigura utilizarea continutului aflat sub presiune B. C. permite distributia continutului printr- D.asigura disp

ZoeTypewritten Text

ZoeTypewritten Text

ZoeTypewritten Text

ZoeTypewritten TextACDE

ZoeTypewritten TextABCD

ZoeTypewritten TextBDE

ZoeTypewritten TextABCE

ZoeTypewritten TextAC

ZoeTypewritten TextABCD

ZoeTypewritten TextABC

27

C. D.viteza de emisie E.

15. A. B. cardiotonice vasodilatatoare C. se folosesc exclusiv pentru efect sistemic D. E.

A. sunt dispersii coloidale de particule lichi de sau solide ntrun mediu de dispersie gazos B. C.

expansiunea particulelor dispersate D.

preparatului E.

i referitoare la gazele propul A. B. pot ti gaze comprimate C. pot ti gaze lichefiate D. E.

18. Propul A. gaze comprimate B. lichide sub presiune C. gaze lichefiate D. aer

A. < 30, le nazale B. 20-30 m ajung la nivelul traheei C. 10-20 m ajung la nivelul bronhiilor D. 3-10 E. < 3

A. B. C. mecanica respiratorie D. timpul de contact ntre aerosol E.

ZoeTypewritten TextABDE

ZoeTypewritten TextABDE

ZoeTypewritten TextABC

ZoeTypewritten TextABCD

ZoeTypewritten TextAC

ZoeTypewritten TextABCE

ZoeTypewritten Text

ZoeTypewritten TextABCD

28

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU PREPARATE PARENTERALE

1. Administ A. B. C. D. este comod E. -intestinal.

ABCE

2. A.umflare, B. C. crenelare, D. aglutinare, E. toate fenomenele de mai sus.

AB

3. Conform F.R. X

B. materiale din fibre celulozice,

E. suspensii apoase termostabile. AD

4. Conform F. R.

B. pulberilor termostabile, C. materialelor plastice termostabile,

E. materialelor textile. ACE

5. Medicamentele perfuzabile

lsii U/A ABDE

6 -R- X, astfel:

C. g/g,

29

E. calorii ABDE

7. Care dint

C. perfuzia de sorbitol,

E. perfuzia de lipide ACDE

8 A. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu, B. perfuzia de lactat de sodiu,

D. perfuzia de acetat de amoniu, E. perfuzia de trometamol.

ABDE

9 : 0,

0, C. perfuzia de manitol 100%0, D. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu 13%0, E. perfuzia de sorbitol 50%0.

BDE

10. Vehiculele pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa

BCD

11. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale F.R. X prevede:

0 0 ata de folosire,

ABC

12. Referitor la la calitatea suspensiilorinjectabile F.R. X prevede:

de maximum 50 m,

2 minute,

CDE

30

13. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt:

D. perfuzii cu lipide, E. perfuzii cu aminoacizi.

AE

14 A. hemoliza eritrocitelor,

E. modificarea pH-ului sanguin. BC

15

B. administrare prin injectare,

D. sensibilizare la locul de administrare,

AC

16

B. ad C. folosirea unui solvent lipofil, D. folosirea de geluri lipofile,

BCD

17. A. , B. C. D. E.

AD

18. de : A. 100 ml, B. 250 ml, C. 500 ml, D. 1000 ml, E. 2000 ml.

ABCD

19.

31

A. B. C. emulsii A/U, D. emulsii U/A, E. suspensii

AD

20. A. B. la rece, C. D. la temperatura camerei, E. n recipiente incolore.

AB

21. niciun fel de presiune

A. fe B. C. alcool, D. propilenglicol, E. uree.

ACDE

22

B. hipopotasemie,

ACE

23

B. edem cerebral, C. glaucom acut congestiv,

BCD

24

B. re C. aport energetic,

E. combaterea stenozei pilorice. AB

25. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:

32

A. confectionarea fiolelor B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate C. conditionarea unguentelor D. conditionarea comprimatelor E. conditionarea capsulelor

AB

26. n starea de alcaloza se administreaza A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, n formele usoare B. carbonat acid de sodiu C. acetat de sodiu D. lactat de sodiu E. solutii acidifiante pe cale orala, n formele mai grave.

AE

27. In starea de alcaloza nu se administreaza: A. carbonat acid de sodiu B. acetat de sodiu C. lactat de sodiu D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave

ABC

28. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca: A. are un pH egal cu cel al sangelui B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5 C. are un pH usor acid D. are un pH usor alcalin E. are un pH 7,35-7,40

AE

29. Emulsiile perfuzabile: A. sunt de tip A/U B. sunt de tip U/A C. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. contin emulgatori tip A/U

BD

30. Amestecul tampon acid boric-borax: A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile

BCD

31. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile: A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600 B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000 C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa D. se asociaza cu alcoolul si apa E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa

33

ACD

32. Se folosesc ca inlocuitori de plasma: A. gelifundolul B. polividona C. dextranul 1 D. hemacelul E. plasmagelul

ABDE

33. Formele parenterale cu eliberare conventional sunt: A. solutiile injectabile apoase B. comprimatele pentru solutii injectabile C. pudrele sterile D. emulsiile uleioase E. solutiile injectabile uleioase

ABC

34. Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza: A. monogliceride acetilate B. lactat de sodiu C. lecitine obtinute din galbenusul de ou D. acetat de sodiu E. lecitine obtinute din soia

ACE

35. Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueaz prin: A. urmrirea numrului de globule rosii la iepuri B. msurarea hipertermiei la soareci, conform FR X C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri dup injectarea unui preparat pirogen D.testul Limulus E. msurarea hipertermiei la iepuri

AB

36. Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale nlocuitoare de volum plasmatic sunt:

A. s prezinte presiune coloid-osmotic B. mas molecular relativ corespunztoare C. solubilitate n ap D. solubilitate n lipide E. s nu fie filtrabile renal

ABC

37. A. emulsiilor de uz intern B. suspensiilor cu administrare i.v. C. solutiilor injectabile D. suspensiilor injectabile E. pulberilor pentru solutii injectabile

34

ABCE

38. Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventional: A. emulsiile uleioase B. solutiile injectabile uleioase C. solutiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru solutii injectabile

AB

39. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari:

A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust

BC

40. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru:

A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile

BCDE

41. Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt: A. izotonie B. izohidrie C. capacitate tampon D. culoare verde E. toleranta

ABCE

42. Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta: A. filtre din retele poroase solide B. filtre de sticla fritata C. filtre de azbest D. filtre presa cu rame E. filtre Millipore

ABCE

43. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale:

A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile

35

E. se regasesc in monografia Parenteralia ABDE

44. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze:

A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene

ACDE

45. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee

A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee

ABC

46. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la solutiile perfuzabile

A. sterilitate B. apirogenitate C. izotonie D. administrare in volume mai mici de 100 ml E. limpiditate

ABCE

47. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa sub presiune

A. la 121 C timp de cel putin 15 minute B. la 121 C timp de cel putin 30 minute C. D. la 115 C timp de cel putin 15 minute D. la 115 C timp de cel putin 30 minute E. in autoclave

ADE

48. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile

A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea

ABCD

49. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz

36

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici

ABC

50. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul medicamentelor parenterale

A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi E. implante

ABCD

51. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care:

A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis

AB

52. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza: A. vase de sticla B. aparatura din portelan si metal C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi D. recipiente din plastomer transparent E. recipiente din plastomer opac

ABC

53. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen: A. umiditatea B. presiunea C. temperatura D. gravitatia E. lumina

ABC

54. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante

ABCD

55. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:

37

A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml B. in solutiile perfuzabile C. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile D. in preparatele aseptice E. in preparatele tindalizate

ABC

56. Solutiile perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura

AE

57. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin: A. vapori de apa sub presiune la 121 C 15 minute B. vapori de apa sub presiune la 134 C 3-5 minute C. caldura uscata la 160-170 C D. radiatii ionizante E. gaze

ABCD

58. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt: A. 180 C, 30 minute B. 170 C, 1 ora C. 160 C, 3 ore D. 150 C, 4 ore E. 120 C, 5 ore

ABC

59. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt: A. 115-116 C, 1-7 bar, 30 minute B. 121-123 C, 2 bar, 15 minute C. 126-129 C, 2,4 bar, 10 minute D. 123-138 C, 3 bar, 3 minute E. 140 C, 3,5 bar, 2 minute

ABCD

60. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in: A. autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioara B. autoclave echilibrate cu aer C. autoclave cu vid D. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara E. autoclave cu orientarea vaporilor lateral

ABC

61. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final

38

C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate

BCDE

62. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii: A. la 120 C timp de cel putin 3 ore B. la 140 C timp de cel putin 3 ore C. la 160 C timp de cel putin 3 ore D. la 170 C timp de cel putin 1 ora E. la 180 C timp de cel putin 30 minute

CDE

63. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile

BCE

64. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata

ABE

65. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate cu exceptia:

A. este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari B. se aplica si in cazul solutiilor coloidale C. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice D. este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice E. reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice

BDE

66

B. nu- -chimice prin sterilizare la autoclav

BC

67

39

B. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant C. emulsii A/U

E. emulsii U/A BD

68 A. oxigenul B. formaldehida C. oxidul de etilen D. dioxidul de carbon E. -propiolactona

BCE

69. P A. numai perfuziile sunt preparate sterile B. volumul perfuziilor este mai mic C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)

CDE

70. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuzi E. perfuzii cu hidrolizate de proteine

BDE

71. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza

ABDE

72. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal

ABDE

73. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan

40

D. pulberi E. solutii uleioase

ACDE

74. ntr-o ncapere sterila fluxul de aer se poate deplasa: A. ntr-o curgere tubulenta B. unidirectional C. laminar D. bidirectional E. tangential

BC

75. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu

ABCD

76. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau suspensiilor injectabile, se face prin:

A. cristalizare n conditii de sterilitate B. liofilizare C. aerosolizare si uscare D. granulare E. evaporare a solventului prin ncalzire

ABC

77. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru nchiderea flacoanelor se face: A. cu vapori de apa sub presiune B. cu oxid de etilen C. prin iradiere D. cu caldura uscata E. prin fierbere

AC

78. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu:

A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV

ABE

79. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:

A. sterilizarea prin filtrare B. sterilizarea termica

41

C. sterilizarea cu gaze D. sterilizarea cu radiatii E. prepararea pe cale aseptica

AE

80. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin coagularea proteinelor germenilor prin actiunea:

A. fortei de penetratie a umiditatii B. fortei de penetratie a temperaturii C. presiunii vaporilor de apa D. vitezei mari de circulatie a aerului E. curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului cald

ABC

81. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate

CDE

82. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte: A. sisteme prefuzoare B. pompe perfuzabile neimplantabile C. pompe implantabile D. implante E. microemulsii

ABC

83. Caile subcutanate se utilizeaza pentru: A. intradermoreactie B. imunoterapie C. administrarea produselor de contrast D. administrarea antianginoaselor E. preparatelor pe baza de insulina (retard)

ABE

84. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile

AB

85. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelor A. de contrast B. vasopresoare C. anestezice generale

42

D. hipotensoare E. antianginoase

BDE

86. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale reprezinta cai secundare:

A. calea intracardiaca B. calea intravenoasa C. calea intramusculara D. calea subcutanata E. calea intraarticulara

AE

87. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile

injectabile E. confera o mai mare stabilitate

BCDE

88. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea preparatelor parenterale:

A. lipsa particulelor insolubile in solutie B. apirogenitatea C. sterilitatea D. izohidria E. izotonia

ABC

89. Asepsia: A. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor

substante chimice B. reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme

intr-un preparat medicamentos C. se realizeaza prin metode fizice si chimice D. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni E. este o metoda curativa

BC

90. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin: A. filtrare sterilizanta B. caldura C. agenti chimici D. radiatii ionizante E. procedeul de preparare aseptica

BCD

91. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele:

43

A. sterilizarea prin caldura umeda B. sterilizarea cu radiatii ionizante C. filtrarea sterilizanta D. sterilizarea cu gaze E. sterilizarea prin caldura uscata

ABCE

92. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:

A. sterilizarea prin caldura B. sterilizarea cu gaze C. sterilizarea prin radiatii D. sterilizarea prin filtrare E. prepararea pe cale aspetica

ABC

93. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale

AE

94. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii: A. sunt solutii apoase sau emulsii U/A B. se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mari

D. continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l solutie, calorii

E. sunt preparate sterile si apirogene ABDE

95. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi

intr-un preparat medicamentos C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante

chimice

fizici E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau

indepartate din produs AE

96. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori biologici: A. Bacillus subtilis (var.niger) B. Candida albicans C. Bacillus stearothermophilus D. Bacilus pumilus

44

E. Bacillus sphaericus AC

97. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. perfuzia de lactat de sodiu B. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. perfuzia de clorhidrat de arginina D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. perfuzia de glucoza

CD

98. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele: A. se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritoneal B. se administreaza in volume mari C. pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/A D. este obligatoriu sa fie sterile E. au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabile

ABCE

99. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul: A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum C. solutiilor injectabile coloidale D. solutiilor perfuzabile hipertonice E. solutiilor perfuzabile hipotonice

AE

100. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea

ABCD

101. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare la solutiile perfuzabile

A. sterilitate B. apirogenitate C. izotonie D. administrare in volume mai mici de 100 ml E. limpiditate

ABCE

102. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR X A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica

45

E. cind nu dispunem de indicatori biologici ABC

103. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabile A. apa distilata B. apa demineralizata C. apa sterilizata D. apa distilata pentru preparate injectabile E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat

DE

104. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee

ABC

105. Ce este sterilizarea A. desemneaza producerea starii de sterilitate B. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omorite C. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt indepartate dintr-

un produs D. asepsie E. dezinfectie

ABC 106. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. caldura uscata B. caldura umeda C. radiatiile ultraviolete D. radiatiile ionizante E. ultrasunetele

ABCD

107. Ce este valoarea D A. timpul de reducere zecimal B. timpul echivalent C. valoarea sterilizatoare D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic

AD

108. Ce este valoarea inactivarii termice A. factorul Z B. cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii D C. se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperatura D. reflecta rezistenta termica a microorganismelor E. arata rezistenta germenilor in functie de pH

ABCD

46

109. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. este un procedeu sigur D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. este putin folosit

ABDE

110. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizare A. formaldehida B. acid peracetic C. oxidul de etilen D. oxipropilciclohexanul E. oxidul de azot

ABCD

111. Sterilizare prin radiatii ionizante A. utilizeaza raze gama sau beta B. ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137 C. sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelor D. radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laborator E. sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din plastic

ABCE

112. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. se aplica numai la solutii apoase B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica

ABCD

113. Ce sunt pirogenele A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale B. provin mai ales de la bacterii gram negativ C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor

distruge sau indeparta ABCD

114. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lor A. partea lipidica A B. nucleul endotoxinei din oze C. lantul-O-specific cu efect antigenic D. grupari fosfat E. lipozomi terminali

ABCD

47

115. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxinei A. hidroliza B. caldura umeda C. alchilarea D. oxid de etilen E. clatire cu apa apirogena

ABCD

116. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogenelor A. adsorbtia B. respingere electrostatica C. interactiuni hidrofobe D. distilarea E. ultrafiltrarea

ACDE

117. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A. trebuie sa asigure stabilitatea B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. valoarea se determina pH-metric

ABCE

118. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate apirogene A. adsorbtie pe carbune activ B. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu C. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni D. tratare cu acid clorhidric E. se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite contaminarea

microbiologica AE

119. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. etanol B. alcool benzilic C. propilenglicol D. uleiuri vegetale E. dimetilsulfoxid

ABCD

120. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. soia B. ricin C. floarea soarelui D. masline E. oleat de etil

ABCD

121. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale

48

A. alcool benzilic B. clorbutanol C. fenol D. nipagin E. EDTA disodic

ABCD

122. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. polisorbat 80 B. lecitina C. metacrezol D. dioctilsulfosuccinat de sodiu E. alcool etilic

ABDE

123. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. acid ascorbic B. bisulfit de sodiu C. butilhidroxitoluen D. acid citric E. dezoxicolat de sodiu

ABCD

124. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?

A. sterilizeaza aerul B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s D. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. fluxul de aer este laminar

BCDE

125. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabile A. fiole B. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala C. fiolele se fabrica din sticla sodica D. fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizare E. pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea

ADE

126. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industrie A. pulverizare cu apa rece, sub presiune B. spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiune C. suflare cu aer filtrat,sub presiune D. repetarea operatiilor descrise E. spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiu

ABCD

127. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale

49

A. polietilena B. polipropilena C. clorura de polivinil D. azotatul de celuloza E. politetrafluoroetilena

ABC

128. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor A. se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 ml B. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosm C. toate perfuziile sunt izotonice D. nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieni E. in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservanti

ACD

129. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari

A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic

B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma

ACDE

130. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala A. glucide B. uleiuri vegetale emulsionate in apa C. aminoacizi D. oligoelemente, vitamine E. inlocuitori de singe

ABCD

131. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase A. cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi posibila cu

injectiile B. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt C. pentru cresterea tolerantei la administrare D. in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral E. asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice

periculoase ABCD

132. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt: A. 180 C, 30 min. B. 170 C, 1 h. C. 160 C, 2h. D. 150 C, 4 h. E. 120 C, 5 h.

ABC

50

133. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt: A. intravenoasa B. intramusculara C. subcutana D. intracardiaca E. intraarticulara

ABC

134. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza: A. vase de sticla B. aparatura din portelan si metal C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi D. recipiente din plastomer transparent E. recipiente din plastomer opac

ABC

135. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni: A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml. B. in solutiile perfuzabile C. in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si peridural D. in preparatele aseptice E. in preparatele tindalizate

ABC

136. Metodele netermice de sterilizare sunt: A. radiatii UV B. gaze C. filtrarea sterilizanta D. radiatii ionizante E. sterilizarea in autoclav

ABCD

137. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a solutiilor injectabile sunt:

A. sterilizarea prin caldura B. sterilizarea prin substante antiseptice si gaze C. sterilizarea prin radiatii D. sterilizarea prin filtrare E. prepararea aseptica

ABC

138. Tindalizarea este o metoda de sterilizare: A. repetata B. fractionata C. discontinua D. bazata pe principiul osmozei E. care distruge virusurile

ABCD

51

139. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare: A. cu vapori fluenti sau destinsi B. in autoclav cu robinetul deschis C. la temperatura de 100 C, 60 min. D. la temperatura de 121 C, 15 min. E. mult folosita

ABCD

140. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele: A. efectul de cernere B. efectul de adsorbtie C. efectul de osmoza D. efectul de difuzie E. clarificare a solutiei

ABE

141. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in: A. solutii apoase, B. solutii uleioase, C. emulsii U/A, D. emulsii A/U, E. suspensii apoase.

AC

142. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea medicamentelor:

A. permeabilitate la gaze, vapori B. adsorbtia C. cedarea de aditivi D. elasticitatea E. inertia chimica

ABC

143. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru: A. preparate parenterale de orice tip B. preparate parenterale neapoase C. pulberi de uz parenteral D. preparate de uz neparenteral E. ambalaje de conditionare secundara

BCD

144. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea solutiilor injectabile apoase

A. borosilicica B. calcica C. sodo calcica D. sodo calcica cu suprafata tratata E. sodica

AD

52

145

B. caracterele dielectrice bune

E. sensibilitate la U.V. ABCD

146. Sticla de tip III: A. este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de

suprafata B. este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata C. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase D. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si

pulberilor de uz parenteral E. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz

neparenteral BD

147. Dezavantajele sticlei se refera la: A. volum mare B. impermeabilitate absoluta C. greutate mare D. suprafata neteda E. fragilitate

ACE

148. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje: A. au volum redus B. au rezistenta mica la temperatura C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor D. au greutate redusa E. prezinta soliditate mecanica inalta

ADE

149. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase A. tip I, borosilicica B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat

AB

53

PREPARATE OFTALMICE

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. A.S B. -

(m/m); C. - -un material filtrant adecvat; D. ile hipotonice se izo ; E.

ABCD

2. Conform A. B. C. sterilitate; D. testul de acantoz E. pH.

ABC

3. A.dextranii; B.alcoolul polivinilic; C.hidroxietilceluloza; D.tiomersalul; E. hidroxipropilmetilceluloza.

ABCE

4. A.acetatul de fenilmercur; B. C.carbopolii; D.dextranii;

ABE

5. A. colirul cu azotat de argint; B. C. colirul cu azotat de pilocar D.colirul cu rezorcinol; E. colirul cu protargol.

CD

6.

54

B. laurilsulfat de sodiu; C. D. ulei de tim; E. ulei de eucalipt.

BCDE

7. . A. B acid boric; C. borax; D. c1oramfenicol; E. sulfat de zinc.

ABCE 8. C

'!

'

D. E.

ABC

9. ftalmice introduse n sacul conjunctival:

A izotonie; B. izohidrie; C. sterilitate; D. E.

CDE

10. a medicamentelor la nivelul ochiului depinde de : A. B. C. integritatea corneei D. tonicitatea solutiilor

BCDE

11. A. tura corpului B. pH-ul apropiat de pH-ullichidului lacrimal C. particule solide n suspensie D. E. vscozitate de maximum 40-50 cP

ABDE

12. c: A.

55

B.azotat de potasiu C.propilenglicol D.acid boric E.sorbitol

ABDE

13. : A. B. C. ,9 g% D. E.

ABD

14. A. lumina B. temperatura C. natura solventului D. aerul E. pH-

ABD

15. Factorii interni care influen oftalmice sunt:' , A. natura solventului B. pH- C. oxigenul D. natura substantelor auxiliare folosite E. sistemul de nchidere a flacoanelor

ABD

A. colire u B. C. D. E.unguente oftalmice

AC

B. C. sibilizant sau alergic D.

ABCE ' :

A. B. C. a preparate lor D. eficacitatea preparatelor E. stabilitatea n timp a preparatelor

BCDE

A. te B. " , C. ' , D.

56

E. ABCE

20. A. B. borat de fenilmercur C. alcool polivinilic D. clorbutanol E.

ACE

21. : A. B. C. D. E.

AC 22. Asigurarea steri A. sterilizarea cu aer cald B. adaos de conservanti C. sterilizarea cu oxid 'de etilen D.

BE 23. Bazele de unguent folosite la prepararea unguentelor oftalmice trebuie: A. iritante B. " , > C. D.

BCDE

A. B.sterilitate

C. izotonie D.

ABCE

25. Suspensiile apoase folosite n oftalmologie permit:

B. adminis C. D. realizarea unui efect prelungit E.

BD

26. A. B. folosirea de sisteme tampon cu pH apropiat de neutralitate C. D. utilizarea colirelbr ulei oase E.

BCD

57

mentionati n FR.X: A. borat de fenilniercur B. C. parahidroxibenzoat de etil D. E. alcool feniletilic

ABD

28. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. preparare pe cale aseptic B. sterilizare C. filtrare sterilizant D. adugare de conservanti antimicrobieni E. sunt corecte rspunsurile a, b, c.

ABCD

29. Dextranii: A. se folosesc numai la obtinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape D. sunt macromolecule E. se obtin prin fermentatia zaharozei

BDE

30. Zefirolul: A. este clorura de benzalconiu B. este acetat de clorhexidina C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02% D. se foloseste in concentratii 1-2% E. este bactericid pe germeni gram - si gram +

ACE

31. Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. solutia de metilceluloza 1% B. alcoolul polivinilic C. gelatina D. uleiul de ricin E. uleiul de arahide

DE

32. Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de: A. comprimate B. suspensii C. capsule D. solutii E. geluri

BE

33. Sistemul OCCUSERT: A. contine pilocarpina baza

58

B. contine pilocarpina nitrica C. contine un element de control al cedarii substantei D. este un sistem terapeutic transdermic E. contine nitroglicerina

AC

34. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. sterile B. cu particule in suspensie C. izotonice D. izohidrice E. conditionate in recipiente nesterile

BE

35. Metodele folosite n practic pentru izotonizarea colirelor sunt: A. metode ce utilizeaz formule de calcul B. metode grafice C. metode ce utilizeaz tabele D. metoda celor mai mici ptrate E. metoda dreptunghiului

ABC

36. Lentilele de contact moi: A sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat) B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat) C. au pori de 0,1-0,2 nm D. au pori de 2,2-3 nm E. se aplica pe partea interioara a globului ocular

AD

37. Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:

A. s permit sterilizarea preparatului oftalmic B. s nu obstrueze cile lacrimale C. s fie tolerati de mucoasa ocular D. s fie liposolubili E. s fie inerti din punct de vedere chimic

ABCE

38. Eliberarea substantei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat depinde de:

A. natura suportului n care este introdus substanta medicamentoas B. culoarea ochilor C. factori biologici D. propriettile fizico-chimice ale substantei medicamentoase E. firma productoare

ACD

39. Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezint urmtoarele dezavantaje:

59

A. sunt mai transparenti dect sticla B. se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare C. se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare D. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer E. sunt dificili de sterilizat prin cldur

CDE

40. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile: A. sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice, B. indicate cnd substantele medicamentoase au solubilitate limitat n ap, C. sunt sterile, D. nu sunt prevzute de FR X, E. sunt forme farmaceutice solide.

ABC

41. Latexurile oftalmice: A. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat B. se instileaz n fundul de sac conjunctival C. sunt dispersii stabile de particule polimerice n faza apoas D. sunt forme farmaceutice cu eliberare conventional E. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit

BCE

42. Pentru conditionarea colirelor se folosesc: A. celofanul, B. plastomerii, C. bachelita, D. sticla, E. elastomerii.

BDE

43. Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt: A. scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile B. cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva C. cresc tensiunea superficiala D. scad rezistenta barieiei epiteliale E. scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva

ABD

44. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti

antimicrobieni B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de

vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa

BE

45. Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:

60

A. sunt unguente, crme sau geluri sterile B. sunt unguente sau crme sterile C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de

unguent corespunzatoare D. au un aspect omogen E. se conserva in recipiente bine inchise

ACD

46. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte: A. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival B. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile, de marime si

forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival C. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local D. implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic E. implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile

BD

47. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. picaturi auriculare B. solutii bentru bai oculare C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. preparate oftalmice semisolide E. implanturi oftalmice

BCDE

48. Alegeti dintre enunturile de mai jos factorii care favorizeaza biodisponibilitatea oculara a picaturilor pentru ochi

A. excesul de colir B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat D. pH care favorizeaza ionizarea E. forma ionizata a alcaloizilor

BC

49. Alegeti proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire A. bacteriostatici B. bactericizi C. fungicizi D. care asigura si pH-ul de stabilitate E. care realizeaza concomitent si izotonia

BC

50. Care din enunturile d emai jos sunt prevederi ale FRX cu privire la izotonizarea picaturilor pentru ochi

A. nu se izotonizeaza B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)

61

D. cind masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile

E. cind masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile BD

51. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in colire oficinale

A. solutii B. emulsii C. suspensii D. microsfere E. aerosoli

AC

52. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi

A. lipsite de impuritati mecanice B. sterile C. apirogene D. cele hipotonice se izotonizeaza E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare

ABDE

53. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului colirelor A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul

neutru E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru

CE

54. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu pilocarpina

A. se aplica dupa incizie chirurgicala B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta

DE

55. Conservanti utilizati de farmacopee la colirele multidoza:precizati care sunt A. nipagin B. cloretona C. borat de fenilmercur D. acetat de clorhexidina E. clorura de benzalconiu

CDE

62

56. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi; alegeti-le

A. apa distilata B. dizolvant pentru solutii oftalmice C. apa pentru preparate injectabile D. apa proaspat fiarta si racita E. ulei de floarea soarelui neutralizat

CDE

57. In care dintre colirele incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon

A. cloramfenicol B. rezorcinol C. sulfat de atropina D. azotat de pilocarpina E. nafazolina

CD

58. Sterilitatea colirelor se asigura, conform farmacopeei, prin citeva din metodele enuntate mai jos:precizati-le

A. printr-unidoza

B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul colirelor unidoza C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de

clorhexidin E. fara adaus de conservant la colirele multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida,

lizozim ACD

59. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati: A. sa fie hidrosolubili B. sa formeze solutii transparente C. sa formeze solutii viscoase D. sa fie bine tolerati E. sa nu obstrueze caile lacrimale

ABDE

60. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. sterilitatii colirului B. stabilitatii chimice a substantei active C. tolerantei la administrare D. eficientei terapeutice E. lipsei particulelor in suspensie

ABCD

61. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de: A. structura chimica a substantei active B. viscozitate mare C. pH-ul mediului

63

D. gradul de ionizare a substantei active E. temperatura

ACD

62. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza: A. colirele hipotonice B. colirele hipertonice C. suspensiile D. emulsiile E. solutiile apoase

ACE

63. Colire oficinale in F.R.X. sunt: A. colirul cu cloramfenicol B. colirul cu resorcinol C. colirul cu sulfat de atropina D. colirul cu nitrat de pilocarpina E. colirul cu nitrat de argint

BCD

64. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti: A. borat fenilmercuric B. nipagin C. clorobutanol D. clorura de benzalconiu E. diacetat de clorhexidina

ADE

65. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropina sunt false:

A. contin sulfat de atropina in concentratie de 1% B. contin sulfat de atropina in concentratie de 0,5% C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D. se conserva la Separanda E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu

BDE

66. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare, sunt: A. puritate B. stabilitatea chimica a substantei active C. inocuitate D. eficienta terapeutica E. numai puritate

ABCD

67. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A. viscozitatea crescuta a colirului B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. reflexul de lacrimare D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic

64

E. lezarea corneei BCD

68. Implantele oculare: A. sunt forme farmaceutice lichide B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. nu se aplica pe cornee D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide

BDE

69. Picaturile pentru ochi cu rezorcinol: A. sunt oficinale in FR.X B. contin sistemul tampon acid boric/tetraborat de sodiu C. au o concentratie de 2% rezorcinol D. se conserva la Separanda E. se elibereaza in recipiente incolore

AD 70

D. apa pentru preparate injectabile

BCDE

71 - -

C. factori biologici

E. culoarea ochilor ACD

72.

D. pulberi pentr

BDE

73. Latexurile oftalmice:

D. sunt fo

ABC

65

74 A. metoda dreptunghiului

C. metode ce utiliz

E. metode grafice BDE

75 -7,5

-9,5 -5

BD

76. Plastomerii

ACE

77 A. sunt forme farmaceutice solide B. sunt sterile

BCD

78. Agentii de crestere a vscozitatii preparatelor oftalmice se folosesc: A. la suspensii B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea C. pentru usurarea manipularii D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact E. la baile oculare

ABCD

79. Baile oculare: A. se prescriu n cantitati de cel putin 50 g B. trebuie sa fie izohidrice C. se prezinta sub forma de solutii sau suspensii D. se utilizeaza n termen de 7 zile de la deschiderea flaconului E. trebuie sa fie sterile

AE

80. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizeaza:

66

A. clorura de sodiu B. clorura de calciu C. acidul boric D. fosfati E. sulfatul de sodiu

ACD

81. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoza sunt: A. nipaesterii B. acetatul de clorhexidina C. fenoseptul D. clorura de benzalconiu