43
TEHNICI DE FORMARE A IMAGINILOR MENTALE Săritorul în înălţime ia linia startului şi rămâne nemişcat. Secundele par ore. Mulţimea aşteaptă cu răsuflarea întretăiată. întrebat de ce îi trebuie atâta timp pentru efectuarea unei sărituri, sportivul mărturiseşte că încearcă să se vadă cu ochii minţii trecând peste bară. Dar de ce are nevoie de un timp atât de lung? Pentru că uneori, explică sportivul, nu reuşeşte să se vadă treacând peste bară - aşa că exersează mental până când săritura îi reuşeşte. Numai atunci o efectuează cu adevărat. Este vorba de americanul Dwight Stones, campion olimpic la Săritura în înălţime. Întins pe bancă în singurătatea vestiarului, un alergător de cursă lungă aşteaptă startul în cursa de 10.000 metri. îşi derulează cursa în minte, vizualizând posibilele momentele dificile, modul în care îşi va pune în practică strategia şi finişul care îi va aduce victoria. Repetă mai ales finişul, pentru că îşi revine cu greu după ce a fost depăşit de un alt alergător. Cu ochii minţii, se vede întrecut, dar se aşează chiar în spatele adversarului, care îl apără de vânt ca un scut. Apoi, ca într-un raliu, se vede accelerând, virând şi depăşindu-şi adversarul. Sportivul 1

Tehnici de Formare a Imaginilor Mentale

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Tehnici de Formare a Imaginilor Mentale

Citation preview

TEHNICI DE FORMARE A IMAGINILOR MENTALE

Sritorul n nlime ia linia startului i rmne nemicat.

Secundele par ore. Mulimea ateapt cu rsuflarea ntretiat. ntrebat de ce i trebuie atta timp pentru efectuarea unei srituri, sportivul mrturisete c ncearc s se vad cu ochii minii trecnd peste bar.

Dar de ce are nevoie de un timp att de lung? Pentru c uneori, explic sportivul, nu reuete s se vad treacnd peste bar - aa c exerseaz mental pn cnd sritura i reuete. Numai atunci o efectueaz cu adevrat. Este vorba de americanul Dwight Stones, campion olimpic la Sritura n nlime.

ntins pe banc n singurtatea vestiarului, un alergtor de curs lung ateapt startul n cursa de 10.000 metri. i deruleaz cursa n minte, vizualiznd posibilele momentele dificile, modul n care i va pune n practic strategia i finiul care i va aduce victoria. Repet mai ales finiul, pentru c i revine cu greu dup ce a fost depit de un alt alergtor. Cu ochii minii, se vede ntrecut, dar se aeaz chiar n spatele adversarului, care l apr de vnt ca un scut. Apoi, ca ntr-un raliu, se vede accelernd, virnd i depindu-i adversarul. Sportivul este Dick Burkel, fost.recordman mondial de sai n cursa de o mil.

naintea fiecrei curse, merg la film. Filmul ruleaz n mintea mea. lat ce vd. Mai nti vd mingea, exact acolo unde o vreau, ntr-o anumit poriune de teren. Apoi vd cum mingea se ndreapt exact spre locul respectiv - vd traiectoria pe care o urmeaz i modul se lovete de pmnt. n sfrit, m vd pe mine, executnd lovitura care va transpune n realitate cele dou imagini anterioare. Aceste documentare de familie sunt pentru mine cheia concentrrii i abordrii pozitive a fiecrei lovituri. Juctorul de golf care vorbete nu e aitul dect marele Jack Nicklaus (1976).

Un schior st n vrful pantei, pregtindu-se pentru cea mai important curs de slalom din viaa sa. Lupt pentru aurul olimpic. Nu a reuit s efectueze dect dou coborri de antrenament din cauza vremii nefavorabile, aa nct i-a repetat n minte coborrea de nenumrate ori. Cu cteva clipe nainte de plecarea n curs, vede cu ochii minii fiecare cotitur, simte reacia corpului i schimbarea de direcie la fiecare ridictur a pistei. Schiorul este Jean Claude Kiily {1977), un adept fervent ai tehnicii de formare a imaginilor mentale.IMAGINILE MENTALE

Ce mister este acesta, al imaginilor mentale care l ajut pe un schior s cucereasc dou medalii olimpice de aur, pe un juctor de golf s ctige sute de mii de dolari i pe un sritor n nlime s doboare recorduri mondiale? Nu este un mister, ci o capacitate pe care marea majoritate a oamenilor o posed, dar nu o folosesc. Este o tehnic pe care puini sportivi au dezvoltat-o la potenialul ei maxim.

nainte de descoperirea limbajului, omul gndea numai n imagini. Dar odat cu evoluia umanitii i utilizarea pe scar tot mai larg a limbajului, aceast funcie a creierului uman de formare a imaginilor s-a atrofiat. Copiii dau dovad adesea de o mare capacitate de formare a imaginilor. Dar angrenai fiind n procesul educaional, care pune cu prioritate accentul pe dezvoltarea emisferei stngi a creierului (centrul analitic i al limbajului), nva cu mare uurin s renune aceast form de gndire. Din fericire, utilizarea emisferei drepte, n care e situat centrul nostru de formare a imaginilor, poate fi exersat. La fel cum se exerseaz un muchi, i capacitatea de formare a imaginilor mentale, atrofiat din lips de utilizare, poate fi recuperat prin gimnastic mental.Capitolul de fa face o prezentare a tehnicilor de formare a imaginilor i a multiplelor lor aplicaii n activitile sportive. Se ofer o serie de argumente personale i tiinifice care confirm valabilitatea i utilitatea imaginilor mentaie n domeniul sportului. ntr-adevr, tehnicile de formare a imaginilor sunt extrem de importante, ele putnd fi utilizate, ia fe! ca i energia nuclear, ntr-un mod constructiv sau distructiv, la libera alegere a sportivilor. Acetia se pot vedea cu ochii minii realiznd performane extraordinare i trecnd peste orice obstacol, sau eund n mod lamentabil. Secretul utilizrii constructive a imaginilor mentale este canalizarea eficient a acestei puteri a minii omeneti. In ultima parte a capitolului de fa se face o descriere a Programului de perfecionare a tehnicilor de formare a imaginilor mentale la sportivi, un program pe care orice antenor poate implementa cu succes.

Ce sunt imaginile mentaleImaginile mentale sunt o form de trire, foarte asemntoare tririlor de natur senzorial (cum ar fi vzul, auzul, pipitul), dar care se face cunoscut n absena stimulilor externi obinuii. Nu vezi cu adevrat mingea de baschet, nu o auzi cum se lovete de podea i nici nu o simi n mn, tot aa cum nu simi nici micarea propriului corp cnd loveti mingea de podea, dar pe toate acestea i Ie poi reprezenta mental. Imaginile mentale sunt esenialmente un produs a! memoriei, care se formeaz prin vie readucere aminte i, foarte adesea, restructurare a unor experiene anterioare.

Procesul de formare a imaginilor mentale nu este o simpl vizualizare a unui eveniment, dei vizualizarea are un rol dominant. Formarea de imagini mentale poate angrena fiecare sim n parte i toate simurile mpreun, n special cel vizual, auditiv i kinestezic, extrem de importante pentru sportivi. Simul kinestezic este percepia poziiei n spaiu a corpului, a prezenei sau a micrii care se nate prin stimularea terminaiilor nervoase senzoriale ale muchilor, tendoanelor i articulaiilor.

Omul asociaz evenimentele trite cu diverse stri emoionale sau dispoziii sufleteti. Un sportiv poate simi anxietate naintea unui concurs dificil sau tristee atunci cnd l pierde. Dar aceleai emoii pot fi trite i cnd imaginezi cu mare intensitate anumite situaii pe care ai nvat s le asociezi cu strile de spirit respective. Este una din dimensiunile importante ale procesului de formare a imaginilor mentale, care i confer valoarea de instrument extrem de util n perfecionarea tehnicilor psihologice.

Care sunt domeniile de aplicaie a imaginilor mentaleDac formarea imaginilor mentale este o tehnic psihologic att de important, de ce sportivii nu au descoperit-o pn acum? n realitate, muli dintre ei au descoperit-o. Sportivii au aplicat tehnicile de formare a imaginilor mentale nc de la nceputurile practicrii sportului i continu s le aplice i n prezent, dar nu n mod sistematic. Pentru obinerea efectului dorit, tehnicile de formare a imaginilor mentale trebuie practicate regulat i corect.

O piedic n calea utilizrii pe scar larg n sport a tehnicilor de formare a imaginilor mentale a fost atitudinea negativ adoptat ani de-a rndul de psihofogi. De la nceputul secolului i pn n anii '60, fenomenele neobservabiie, aa cum sunt imaginile mentale, au fost privite ca nedemne de a fi studiate, deci inexistente. Dar oamenii de tiin care s-au ocupat de studiul comportametului observabil deseori s-au gsit n situaia de a nu putea explica de ce oamenii se comport att de diferit n situaii similare.

Desigur, rspunsul ia aceast ntrebare este c oamenii percep (urnea fizic n mod diferit. Fiecare dintre noi avem vise - sau comaruri - i imagini mentale despre trecut i viitor, care ne modeleaz comportamentul. Oamenii de tiin n cauz, care au primit numele de behavioritii au neglijat aceste aspecte. Abia n anii '70 psihologii au ajuns la concluzia c nu nelege comportamentul uman fr a lua n calcul capacitatea de formare a imaginilor mentale. n ziua de azi, imaginile mentale sunt un important instrument psihotera-peutic i fac parte integrant din multe programe de antrenament sportiv.

Capitolul de fa ia n discuie multiplele aplicaii ale tehnicilor de formare a imaginilor mentale care pot fi dezvoltate ia sportivi prin intermediul Programului de perfecionare a tehnicilor de formare a imaginilor mentale. Cele mai importante sunt urmtoarele:

nsuirea sau dezvoltarea unor tehnici motorii complexe (pe care le vom denumi imagini mentale motorii);

Exersarea stategiilor care urmeaz a fi aplicate n condiii de concurs;

nsuirea tehnicilor psihologice luate n discuie in Partea III a lucrrii de fa.

Aceast a treia funcie presupune dezvoltarea unei mai bune contiine de sine, prin care sportivii s poat aduce la nivel contient ceea ce simt cnd particip la evenimentele sportive. Imaginile mentale ajut i la perfecionarea unor tehnici psihologice, cum ar fi controlul energiei psihice i al stresului prin exersarea tehnicilor descrise la capitolele 7 i 8. Tot imaginile mentale contribuie i la mbuntirea capacitii de concentrare a ateniei (Capitol 9), ct i la creterea ncrederii n sine pe msur atingerii obiectivelor (Capitol 10).

PROCESUL DE FORMARE A IMAGINILOR MENTALE

Rolul imaginilor mentale n nsuirea de ctre sportivi a tehnicilor fizice i psihologice poate strni scepticismul. Eu nsumi am fost sceptic la primul meu contact cu acest subiect, familiarizat fiind cu psihologia experimental american, n care numai rezultate semnificative din punct de vedere statistic ai unor studii experimentale conduse atent aveau valoare.

Activitatea de cercetare tiinific este fr ndoial o important surs de cunoatere, dar nu este i singura. Prin experien sau ceea ce se numete nvare prin experien proprie am ajuns s cunoatem multe lucruri noi despre lumea n care trim. n cele ce urmeaz, vom prezenta o serie de informaii cu privire la imaginile mentale obinute prin experimentare i ca rezultat al efortului de cercetare tiinific.

Date obinute prin experimentare

n lucrarea sa The Mind of a Mnemonist (o persoan cu o memorie superioar), marele psiholog sovietic Dr. A. R. Luria (1968) a descris cazul unei persoane care putea s-i modifice ritmui cardiac de la 70 la 100 de bti pe minut, i napoi la valoare normal.

Cum faci asta? s-a mirat Luria.

Pur i simplu mi imaginez c alerg dup un tren care tocmai a pornit din staie. Trebuie musai s m urc n ultimul vagon. de mirare c inima mi bate mai repede? i cum faci s-i ncetineti ritmul btilor inimii? a ntreabat Luria.

mi imaginez c stau ntins n pat, perfect linitit, i c ncerc s adorm ... Simt c ncep s aipesc.

Ani de zile ne-au sosit din India relatri despre yoghini care fceau tot felul de lucruri extraordinare, mergeau cu picioareis goale pe crbuni aprini sau se culcau pe paturi de ace, dovedind astfe! o capacitate remarcabil de reglare a sistemului nervos autonom - sistemul care regleaz ritmul cardiac, respiraia, temperatura pielii i alte funcii ale corpului. Nu demult, publciul a avut ocazia s vizioneze un documentar despre Swami Raja fcnd dovada unor astfel de capaciti ieite din comun n prezena unei echipe de cercettori.Lui Swami i s-au aplicat pe corp electrozi pentru monitorizarea ritmului cardiac, a respiraiei, a temperaturii pielii i a undelor cerebrale. Yoghinul a intrat apoi ntr-un container ermetic, cu rezerv de oxigen pentru cinci minute. Funciile corporale nainte de nchiderea uii erau urmtoarele: ritm cardiac - 68 de bti pe minut, respiraie - 12 cicluri pe minut, temperatura pielii - 91 F, EEG - model beta, indicnd o activitate a creierului normal.

Cinci minute mai trziu, funciile vitale ale lui Swami s-au modificat spectaculos: ritm cardiac - 24, respiraie - 3 cicluri pe minut, temperatura pielii - 68F, EEG - modei alfa, specific activitii cerebrale nainte de instalarea somnului. Yoghinul i ncetinise funciile corpului - care nu pot controlate de voin, aa cum se consider n mod tradiional - pn la un nivel aproape incredibil. Swami a rmas n container treizeci de minute, o durat de ase ori mai mare dect cea ngduit de rezerva de oxigen unei persoane care respir normal. Dup deschiderea uii, funciile corpului au revenit foarte repede la normal, fr ca Swami s dea vreun semn de disconfort fizic.

Cum reuesc yoghinii s fac astfel de lucruri? Printr-un remarcabil control mental al sistemului nervos autonom, care se dobndete dup ani de aplicare sistematic a tehnicilor de formare a imaginilor mentale.

In ce grad se poate exercita acest control asupra funciilor corpului? Este posibil oprirea voluntar a inimii sau a altor funcii vitale? Poate fi moartea un rezultat al voinei? Se pare c da. La tribul nord-australian Murngin s-a constatat existena aa-numitei mori tabu. Dac unui membru al acestui trib i se spune c i s-a furat sufletul i faptul ajunge la cunotina celorlali membri ai tribului, omul va muri n numai cteva zile, fr ca organismul su s vdeasc vreun semn de boal. Pe de alt parte, dac unui membru al tribului Murgin care se apropie de moartea tabu i se spune c blestemul s-a risipit, sau c farmecele s-au desfcut, acesta ya putea reveni la via (Samuels i Samuels, 1975). Oare se poate muri dintr-un blestem, atunci cnd crezi n puterea lui?

n revistele medicale americane sunt publicate din ce n ce mai multe cazuri n care tehnicile de formare mental a imaginilor mentale a jucat un rol important n tratarea unor maladii. Tinerii doctori, aflai la nceput de carier, ajung foarte repede s-i dea seama c bolile fizice se asociaz deseori cu o serie de probleme psihologice. i nu puini sunt aceia care consider c toate afeciunile ar trebui privite ca fiind de natur psihosomatic (psihologice i fiziologice n acelai timp).

Rezultatele terapeutice obinute prin administrarea unor simple pastile de zahr - efectul placebo - sunt binecunoscute n medicin. Aa cum arat un studiu, pensularea negilor cu un colorant inert din punct de vedere chimic, n condiiile n care pacienilor li se spune c este vorba de o substan medicamentoas puternic, s-a dovedit ia fel de eficient ca excizia chirurgical. La 70% din pacienii spitalizai cu ulcere hemoragice, evoluia pe o durat de un an a fost extrem de favorabil n condiiile administrrii de injecii cu ap distilat (Samuels i Samuels, 1975).

Care este mecanismul efectului placebo? Dr. Jerome Frank (1961), medic psihiatru, consider c medicamentele de acest gen au o putere simbolic. Administrarea lor de ctre un doctor, deci de ctre o autoritate n domeniul medicinii, antreneaz la pacient o vizualizare a eficienei substanei i, n ultim instan, a vindecrii.

O aplicaie spectaculoas a tehnicilor de formare a imaginilor mentale n medicina de azi se regsete n tratamentul cancerului pus la punct de Dr. O. Cari Simonton (Fort Worth, Texas). Simonton, Matthews-Simonton i Creighton (1978) au observat c majoritatea bolnavilor de cancer manifestau o puternic stare de depresie i de stres cu mai multe luni nainte de declanarea bolii. S-a formulat astfel ipoteza c sistemul imunitar al corpului poate fi afectat de stres i depresie, cancerul fiind o reacie la nivel celular.

Dr. Simonton le cere pacienilor s-i imagineze corpul ca un cmp de btlie pe care celulele sntoase nfrng celulele maligne. Oameni disperai, crora medicina tradiional nu le acord mai mult dect cteva sptmni sau luni de via, sunt adui la convingerea c lupta mpotriva bolii printr-o atitudine pozitiv poate fi sperana lor de via.

Metodele Dr. Simonton, atacate de medicina tradiional i aprate de pacienii si cu ndrjire, au condus.la o serie de vindecri miraculoase ale unor cancere n faz terminal. Trebuie remarcat faptul c tehnicile de formare a imaginilor mentale nu suplinesc tratamentul convenional, ci l completeaz. Dei nu puini sunt specialitii care se arat sceptici fa de valoarea metodelor de tratament ale doctorului

Simonton, aiii considerndu-le pur arlatanie, studiile tiinifice confirm rolul important pe care l poate avea puterea minii n prevenirea i vindecarea maladiilor. Devine din ce n ce mai evident faptul c puterea omului de a se vedea sntos este un prim pas spre a fi sntos.

Dac tehnicile de formare a imaginilor mentale i fac cu dificultate locul n tratamentul bolilor fizice, n domeniul psihoterapiei ele au devenit principala metod de tratare a bolilor mentale. Exist actualmente nu mai puin de treizeci i cinci de terapii n care tehnicile de formare a imaginilor mentale ocup un loc centra!. Tehnicile de formare a imaginilor mentale stau la baza perfecionrii autogene, practicate pe scar larg n Europa i mai puin pe continentul american. Desensibilizarea progresiv, terapia inploziv i hipnoza se bazeaz i ele ntr-o anumit msur pe tehnicile de formare a imaginilor mentale.

Cercettorii Theodore Barber i Sheryl Wilson (1978) au artat c nu se poate pune n eviden nici o diferen semnificativ ntre persoanele despre care se afirm c au fost hipnotizate i cele care i utilizeaz din plin capacitile de formare a imaginilor mentale. Exist dovezi tiinifice care arat c rezistena unor subieci la hipnoz se leag de o incapacitate de a dezvolta imagini intense i bine controlate. Nu demult, n aplicarea tratamentelor medicale se pornea de la premisa greit c tehnicile de formare a imaginilor mentale sunt bine stpnite de orice persoan. Muli terapeui din ziua de azi ncep prin a face o evaluare a acestor tehnici, iar atunci cnd constat un grad de dezvoltare insuficient, i ajut pacienii s i le perfecioneze ntr-o etap preliminar aplicrii tratamentului propriu-zis.

V vei ntreba ce legtur au toate acestea cu sportul. E foarte adevrat c yoghinii fac tot felul de lucruri ciudate i c tehnicile de formare a imaginilor mentale pot ajuta pe bolnavii de cancer i persoanele cu probleme de natur psihic. Numai c marea majoritate a sportivilor nu sunt yoghini i, slav Domnului, nici nu sufer de cancer sau de boli mintale. Exist dovezi tiinifice care s arate c tehnicile de formare a imaginilor mentale sunt eficiente n sport?

Dac Dwight Stones, Dick Burkel, Jack NichSaus i Jean Ciaude Killy susin c tehnicile de formare a imaginilor mentale sunt eficiente, asta nu dovedete nimic. Dac Nancy Lopez, juctoarea de golf, sau Steve Stone, fost lansator la echipa de basebil Baltimore Oriole, sau Fran Tarkenton, marele juctor de fotbal american, o confirm, nici asta nu nseamn mare lucru.

La fel de lipsit de importan poate aprea i faptul c tehnicile de formare a imaginilor mentale fac parte din metodele de antrenament aplicate de aproape toi marii antrenori de golf i de tenis. Ca s nu mai pomenim de zecile de lucrri i articole care recomand utilizarea n sport a tehnicilor de formare a imaginilor mentale. Poate c nici Petei Karns, antrenor al echipei americane de biatlon ctigtoare a medaliei olimpice de aur n 1976, care a atribuit mbuntirea performanelor sportivilor si metodei Visuo Motor Behavior Rehearsal - un program de antrenament pe baza tehnicilor de formare a imaginilor mentale i relaxare nu pare destul de convingtor. Ca de altfel nici Richard Suinn (1976), care afirm c rezultatele aplicrii metodei Visuo Motor Behavior Rehearsal n antrenamentul echipei de schi de la Colorado State University, echip de categoria B, au fost de aa natur nct muli dintre sportivi i-au ctigat un loc n echipa A.Date puse la dispoziie de cercetare tiinific

Nu la fel de uor pot fi respinse datele oferite de de John Lane (1980) cu privire la eficiena programului Visuo Motor Behavior Rehearsal. Studiul su se refer la un grup de juctori care au exersat aruncarea liber la co n condiiile aplicrii tehnicilor de relaxare i a programului de formare a imaginilor mentale Visuo Motor Behavior Rehearsal i la un grup martor, care a exersat aceleai aruncri, fr aplicarea tehnicilor psihologice n cauz. Rezultatele au fost urmtoarele: performanele juctorilor din grupul de studiu s-au mbuntit cu 11-15% n raport cu cele ale grupului martor.

Un alt studiu, la fel de interesant, a fost fcut de Barbara Kolonay (1977) pe acelai subiect, ai aruncrii libere la co n baschetul universitar. Performanele sportivilor din grupui de studiu, n antrenamentul crora s-a inclus programul Visuo Motor Behavior Rehearsal, au nregistrat o mbuntire semnificativ din punct de vedere statistic fa de cele ale sportivilor din grupui martor. De asemenea, s-a putut constata c sportivii din grupul care a practicat relaxarea, dar nu i formarea de imagini mentale i cei dintr-un al treilea grup, care a practicat formarea de imagini mentale, dar nu i relaxarea, nu s-au mbuntit la fel de mult ca performanele sportivilor n antrenamentul crora au fost incluse att tehnicile de relaxare ct i cele de formare a imaginilor mentale.

Dovezile tiinifice care confirm eficiena tehnicilor de formarea a imaginilor mentale motorii sunt extrem de elocvente. Prima cercetare extensiv n acest domeniu i aparine lui Allan Richardson (1987 a i b). Cinci ani mai trziu, Charles Corbin a realizat o trecere n revist a rezultatelor experimentale publicate n literatura de specialitate (1972).

Ambii autori au ajuns la-concluzia c valoarea tehnicilor de formare a imaginilor mentale n nvarea i executarea tehnicilor motorii are un fundament tiinific. Nu mai puin adevrat este c valabilitatea acestor tehnici este strns legat de ndeplinirea unui numr de condiii, la care ne vom referi cu ocazia prezentrii Programului de perfecionare a tehnicilor de formare a imaginilor mentale n sport.

La zece ani de la publicarea studiului lui Corbin, am trecut personal n revist treizeci i patru de studii aprute ntre timp (Martens, 1982). Marea majoritate a acestora confrimau valabilitatea tehnicilor de formare a imaginilor mentale motorii, din nou cu ndeplinirea anumitor condiii. Datele tiinifice furnizate de aceste studii i cunotinele acumulate n munca direct cu sportivii stau la baza Programului de perfecionare a tehnicilor de formare a imaginilor mentale. Dar nainte de a prezenta n detaliu elementele acestui program, va trebui s nelegem modul de desfurare a procesului de formare a imaginilor mentale.

CUM SE DESFOAR PROCESUL DE FORMARE A IMAGINILOR MENTALE

Procesul de formare a imaginilor mentale se apropie mai mult de modul de funcionare al unui sistem video dect de cel al unui aparat de proiecie. Spre deosebire de pelicul, banda video nu nregistreaz imagini propriu-zise, ci un proces electronic de aranjare a unor particule magnetice. Reproducerea imaginii se face prin intermediul unui aparat video, care scaneaz aceste particule i le transform n imagini.

Creierul funcioneaz la fel, nregistrnd inputul senzorial ca proces i nu ca imagine, i reactivnd acest input n condiiile unei scanri corecte a procesului de nregistrare iniial. La unii oameni capacitatea de nregistrare a acestor procese este remarcabil, iar alii este mai redus, datorit lipsei de exerciiu. Procesul de nmagazinarea i rechemare a datelor implic nu numai informaiile vizuale, ci informaiilor furnizate celelalte simuri. Astfel, creierul uman este nu numai un aparat video, ci un aparat multisenzorial. Rechemarea i rearanjarea datelor multisenzoriale poate da natere unor triri extrem de intense.

Formarea de imagini mentale motorii

Cum poate imaginea unei aruncri libere sau a lovirii unei mingi de golf sau de fotbal s-i ajute pe sportivii s-i mbunteasc performanele? Psihologia sportiv nu este nc n msur s ofere un rspuns precis n acest sens. Exist ns o serie de teorii foarte utile pentru o mai bun nelegere a folosirii tehnicilor de formare a imaginilor mentale. Maxwell Maltz (1960), care a contribuit la o larg popularizare a tehnicilor de formare a imaginilor mentale prin cartea sa de mare succes, Psychocybernetics, ofer urmtoarea explicaie: creierul i sistemul nervos uman posed un servomecanism complex, asemntor unui sistem de urmrire automat a obiectivului, care se ghideaz spre obiectivul respectiv prin intermediul feedbackului i ai informaiilor nmagazinate.

Maltz afirm c acest servomecanism nu poate funciona dect n condiiile existenei unui obiectiv bine definit. Acelai autor consider c programarea servomecanismului se face prin vizualizarea obiectivului cu ajutorul imaginilor mentale. Odat obiectivul vizualizat, servomecanismul preia ntreaga conducere: el se mic n direcia atingerii obiectivului cu o eficien mai mare dect aceea pe care ar putea-o asigura efortul contient sau voina.

Dei teoria lui Maltz cu privire la procesul de formare a imaginilor mentale ar putea fi valabil, ea nu este confirmat de nici o dovad tiinific. De ea ns se leag o alt explicaie, cu un bun suport tiinific. Aa cum afirm David Marks (1977) n Journal of Mental Imagery, exist probe tiinifice cu privire la faptul c stimulii imaginari i cei senzoriali sau reaii au un statut calitativ similar n viaa contient a oamenilor (p. 285).

Cu alte cuvinte, prin intermediul simurilor, omul primete informaii de la mediul extern, pe care le prelucreaz n creier. i totui, informaiile se pot produce i n minte, crend propriul mediu intern. Creierul uman va prelucra aceste informaii ca i cnd ar proveni din experiene reale. Astfel, evenimentele imaginare pot avea asupra sistemului nervos sau creierului un efect asemntor cu cel al experienelor reale. Exist n prezent dou teorii tiinifice legate de acest subiect.

Teoria psihoneuromuscular

Teoria psihoneuromuscular pornete de la premisa c un comportament sau eveniment imaginat cu mare intensitate poate produce reacii neuromusculare similare experienei reale. Astfel, imaginile produse n creier trasmit impulsuri muchilor n vederea executrii micrilor imaginare, dei impulsurile po fi att de slabe nct micare propriu-zis s nu se produc sau s se produc att de slab nct s fie de nedetectat.

O confirmare a acestei teorii provine de la Edmund Jacobson (1932), care a artat c micarea imaginar a ndoirii braului se asociaz cu o mic dar msurabil contracie a muchilor flexori ai braului. Cercettorul M. B. Arnold (1946) a observat i el c atunci cnd unei persoane i se cere s-i imagineze cum cade n fa sau pe spate, aceasta face o mic micare n direcia sugerat. Pentru punerea n eviden a micrilor infinitezimale care nsoesc imaginile mentale vii, se poate apela la experimentul cu pendulul.

Se confecioneaz un pendul cu ajutorul unei sfori de zece oii pe care se plaseaz un inel. Se deseneaz apoi un cerc mprit n patru, aa cum arat Figura 1.

Figura 1. Experiment n vederea punerii n eviden a stimulrii activitii muchilor prin intermediul unor imagini mentale vii.

Sfoara se apuc bine, cu ajutorul degetelor mari. La nceput, pendulul se va mica n diverse direcii. Dar direcia sa de micare poate i influenat de persoana care efectueaz experimentul. Se va putea constata c pendulul se mic n direcia dorit n minte. nchidei ochii i concentrai-v asupra vizualizrii micrii pendulului ntr-o direcie anume, inei degetele ct se poate de fix - nu micai minile intenionat. Deschidei ochii i vei vedea c experimentul a reuit (adaptat dup Lindermann, 1973).

ntr-un articol publicat n Scientific America n 1958, Eccles prezint o serie de probe cu privire la faptul c emisia de trasee neurale deseneaz un plan care ulterior l ajut pe subiect s execute micarea respectiv. Pentru a verifica ipoteza c imaginile vii produc o activitate electric la nivelul muchilor, Richard Suinn (1980) a amplasat electrozi pe muchii picioarelor unui schior, cruia i-a cerut s-i imagineze c particip ntr-o curs de slalom. Electrozii au fost ataai la un. eletromimograf (EMG), prin intermediul cruia se pot face nregistrri exacte ale activitii electrice Ia nivelul muchilor. S-au putut astfel obine modelele electrice produse la nivelul muchiilor schiorului n timpul edinei de formare a unor imagini mentale, aceste modele dovedindu-se foarte asemntoare cu cele care s-ar fi produs n cazul n care sportivul ar fi schiat cu adevrat.

Teoria nvrii simbolice

Valabilitatea teoriei psihoneuromusculare este pus la ndoial datorit faptului c nu toate studiile au reuit s pun n eviden o activitate neuromuscular n condiiile imaginrii de ctre subieci a unor activiti motorii. A aprut astfel o teorie alternativ, conform creia imaginile mentale l-ar ajuta pe sportiv s dezvolte un sistem de codificare a modelelor de micare. Conform acestei teorii a nvrii simbolice, imaginile mentale contribuie la elaborarea unui plan mental nu prin micri infime ale muchilor n timpul efortului de imaginare, ci prin crearea unui program motor n creier. Dei aceast din urm teorie este mai bine confirmat de rezultatele publicate n literatura de specialitate (Feltz i Landers, 1983. Ryan i Simons, 1983), problema e departe de a fi soluionat.

Ambele teorii duc la o concluzie important: procesul de formare a imaginilor mentale poate juca un rol important, chiar i n condiiile unor subieci care nu se supun unui efort contient i bine direcionat de dezvoltare a capaciti de care dispun. Ele pot juca un rol important deoarece ajut ia elaborarea unui plan mental de execuie a micrilor.

Reglarea sistemului nervos autonom

Dac imaginile mentale motorii pot juca un rol important prin elaborarea unui plan mental, care este rolul lor n modificarea funciilor corporale, controlate dup cum se tie de sistemul nervos autonom? Cum se explic extraordinarele performane ale yoghinului Swami Raja? Spre deosebire de ceea ce se credea nu demult, oamenii de tiin au ajuns la concluzia c ntre centrul de formare a imaginilor mentale al creierului i sistemul nervos autonom exist ci de legtur. Dispunem n ziua de azi de multiple dovezi privind faptul c o persoan i poate controla sistemul nervos autonom, dovezi care stau la baza unui nou domeniu de cercetare cunoscut sub numele de biofeedback (Lang, 1970). Biofeedbackul i imaginile mentale, aa cum se arat n Capitolul 8, constituie metode eficiente prin care se poate exercita un control asupra sistemului nervos central, lucru care pn nu demult era considerat imposibil.

Tehnici psihologice

Cum pot contribui imaginile mentale la dezvoltarea tehnicilor psihologice? Foarte probabil, prin elaborarea unui plan mental de aciune. Cnd un sportiv i imagineaz c face o aruncare, sau c discut n contradictoriu cu un arbitru, sau c se pregtete naintea unei execuii, efectul asupra sistemului nervos poate fi aproape identic cu experiena propriu-zis. Pornind de !a aceasta, Joseph Cautela i Leigh McCullough (1978) au formulat ipoteza c imaginile mentale pot urma aceleai principii ale nvrii ca i comportamentul observabil. Cercetrile lor extensive au adus i o confirmare n acest sens. Implicaiile sunt extrem de importante. S considerm principiul fixrii, conform cruia fixarea pozitiv a unui comportament determin o cretere a probabilitii reproducerii comportamentului respectiv. Ceea ce nseamn c succesul duce la alte succese pe viitor. Deci imaginile mentale i pot ajuta pe sportivi s ias din cercul vicios al evoluiilor slabe i al fixrii negative a eecului, care determin o scdere a ncrederii n sine i creaz anxietate, duce la o evoluie slab a sportivului etc. Sportivii trebuie s se vad cu ochii minii evolund bine i s fac efortul de a-i fixa mental aceast evoluie. Dat fiind faptul c imaginile vii urmeaz aceleai legi comportamentale ca experienele propriu-zise, prin reglarea imaginilor mentale se poate realiza o ''programare pentru victorie.

PROGRAMUL DE PERFECIONARE A TEHNICILOR DE FORMARE A IMAGINILOR MENTALE N SPORT

Programul de perfecionare a tehnicilor mentale n sport are la baz descoperirile tiinifice de ultim or i experiena practic privind utilizarea imainilor mentale n sport. Cel mai important p?.s este far ndoial recunoaterea faptului c aceast capacitate de formare a imaginilor mentale este o tehnic. Cu diferene de la o persoan la alta, oamenii i pot mbunti capacitatea de formare a' imaginilor mentale prin exerciiu. Ca orice alt tehnic, formarea de imagini mentale este fi mai eficient n cazul n care este practicat corespunztor.

Obiectivul Programului de perfecionare a tehnicilor mentale n sport este mbuntirea intensitii i capacitii de controlare a imaginilor mentale prin practicarea unor exerciii. Se pornete de la evaluarea capacitii sportivilor de formare a imaginilor mentale printr-un test de msurare a intensitii imaginilor mentale n raport cu percepia vizual, auditiv i kinestezic, i cu starea emoional n diverse situaii recurente n sport. Pe baza acestui test se pot determina care sunt aspectele deficitare ce vor trebui mbuntite la sportivul respectiv. Testul se gsete n Study Guide.

Trebuie s reinem c nu se poate pune semnul egalitii ntre imaginile mentale i vizualizarea, cele dinti find rezultatul unui proces multisenzorial. Cu ct sportivul poate stimula mai multe simuri prin intermediul imaginilor mentale, cu att acestea din urm vor fi mai intense. La fel, cu ct este mai mare gradul de contientizare a percepiilor senzoriale i a strilor emoionale stimulate prin imaginile mentale, cu.att capacitatea sportivului de a utiliza aceste imagini n propriul su beneficiu va crete.

Dei intensitatea joac un rol esenial, la fel de important este i abilitatea sportivilor de a-i controla imaginile mentale. O minte productiv manipuleaz, modeleaz i direcioneaz imaginile spre obiectivul urmrit. De exemplu, o juctoare de baschet ncearc s-i imagineze c execut lovituri libere la co, dar ceea ce vede este cum se lovete mingea de podea nainte c!e aruncare. Incapacitatea ei de a vedea mingea altundeva dect pe podea i submineaz puterea de concentrare i nu o ajut cu nimic n a plasa mingea n co atunci cnd execut cu adevrat lovitura.

Controlul imaginilor mentale presupune i perspectiva din care subiectul imagineaz - ea poate fi intern (subiectul se vede pe sine executnd activitatea respectiv) sau extern (subiectul se vede din perspectiva unei caemere de luat vederi care l filmeaz). Dei n acest sens cercetrile nu sunt concludente, n opinia mea perspectiva intern este de preferat, deoarece ea aproximeaz mai bine ceea ce sportivii execut n mod real. Sunt ns cazuri n care se recomand perspectiva extern. Dac un sportiv ntmpin dificulti n executarea unei sarcini, analiza erorilor se poate face mai bine dintr-o perspectiv extern. Din proprie experien, pot spune ns c perspectiva intern este n general mai benefic pentru majoritatea sportivilor.

Utilizarea eficient a imaginilor mentale presupune i un alt tip de control. Astfel, sportivii trebuie s-i dezvolte capacitatea de a accesa centrul de formare a imaginilor mentale dup voie i dup necesiti. Aa cum oricine i poate uor imagina, n sport exist momente mai mult sau mai puin propice de utilizare a imaginilor mentale. Din incapacitatea de a accesa centru! de formare a imaginilor mentale dup necesiti decurge neputina sportivilor de a exersa mental la momentul oportun, sau complacerea n efectuarea exerciiilor mentale atunci cnd de fapt se cere o execuie sau analiza unei execuii.

Programul de perfecionare a tehnicilor de formare a imaginilor motorii mentale n sport comport trei etape:

1. Creterea gradului de contientizare a percepiilor senzoriale.

2. Creterea gradului de intensitate a imaginilor mentale.

3. Creterea gradului de control asupra imaginilor mentale.

Etapa 1: Creterea gradului de contientizare a percepiilor senzoriale

Imaginile pe care sportivii le utilizeaz n sport se formeaz pe baza propriei experiene. Sportivii trebuie s acceseze aceste informaii nmagazinate n memorie i s le utilizeze n crearea unor imagini pe care le pot modela i controla. Ei vor trebui astfel s-i prelucreze mental propriile experienele, s experimenteze la nivel intern ceea ce vor s fac pe viitor i apoi s transpun imaginile n realitate.

Primul pas spre perfecionarea tehnicilor de formare a imaginilor mentale este o mai bun contientizare a experienelor senzoriale i emoionale. Cu ct sportivul vede, simte i aude mai mult, cu ct este mai contient de emoiile i strile sale sufleteti, cu att imaginile mentale pe care i le formeaz despre aceste experiene vor fi mai vii. Majoritatea sportivilor sunt pe deplin contieni de experienele prin care au trecut. tiu ce au fcut. i amintesc ce au vzut, ce au simit i ce au auzit. Dar exist o sumedenie de lucruri pe care oamenii le fac n mod incontient. De exemplu, te ndrepi spre main i, n mod automat, bagi mna n buzunar pentru a cuta cheia. Cineva i vorbete, iar tu i dai dreptate, dar de fapt nu ai auzit ce a spus pentru c te gndeai la altceva. Citeti o carte i dai paginile fr a fi contient de aceast aciune, pentru c eti atent la ceea ce citeti.

i n sport se poate ntmpla la fel. Execuia elementelor tehnice devine att de automat nct sportivul ajunge n situaia de a efectua o serie de aciuni fr a lua n seam ceea ce face. Cnd execuia devine- automat sau cnd atenia se ndreapt spre altceva n momentul execuiei, sportivul pierde contiina propriilor sale aciuni. Dei execuia automat este de dorit n sport, ea poate duce la scparea din vedere a unor elemente eseniale.

Iat de ce o prim etap n perfecionarea tehnicilor de formare a imaginilor mentale este mai buna contientizare de ctre sportivi a experienelor senzoriale care nsoesc execuia elementelor tehnice: poziia corpului, micrile picioarelor, ritmul, micrilor, schimbarea de direcie, micrile pregtitoare nainte de aplicare unei lovituri, ct i o serie de alte percepii vizuale, kinestezice i auditorii.

Creterea contientizrii se poate obine prin intermediul unui program de direcionare a ateniei (Goleman, 1976). n iucrarea Study Guide se prezint o serie de proceduri de direcionare a ateniei sportivilor asupra acelor elemente n execuia crora este nevoie de un grad mai mare de contientizare, deci de o ncetinire a ritmului de execuie.

Etapa 2: Creterea gradului de intensitate a imaginilor mentale

Creterea gradului de intensitate a imaginilor mentale se poate realiza prin exersarea acelor simuri care joac un rol important n sport. Nu se are n vedere numai o mai mare intensitate a imaginilor vizuale, ci a imaginilor construite pe baza tuturor percepiilor senzoriale. Exerciiile de cretere a intensitii imaginilor mentale pot fi uor puse la punct att de antrenori sau psihologi, ct i de sportivi. Nu e nevoie dect de un pic de imaginaie. Lucrarea Study Guide ofer cteva exemple privind modul n care poate fi stimulat imaginaia. La fel de util ar putea fi i lucrarea lui Richard DeMilIe, Put Your Mother on the Ceiling (1973).

Sportivii ale cror tehnici de formare a imaginilor mentale sunt slab dezvoltate vor ncepe prin efectuarea unui exerciiu simplu (vezi Study Guide). Li se va cere s-i aduc aminte camera n care dormeau la vrsta de 12 ani. Imaginile astfel readuse n memorie sunt ntotdeauna extrem de vii. Se vor efectua apoi o serie de exerciii specifice pentru disciplina sportiv practicat. n continuare, sportivii vor fi ncurajai s-i elaboreze propriile exerciii de cretere a intensitii imaginilor mentale i s-i asume pe deplin responsabilitatea pregtirii psihologice.

Etapa 3: Creterea controlului asupra imaginilor mentale

Prin exerciiile de control asupra imaginilor mentale se urmrete creterea capacitii de manipulare a acestor imagini n scopul producerii rezultatului dorit. Se ncepe prin efectuarea unor exerciii mentale nelegate de sport, cum ar fi mnuirea imaginar a unui cub din lemn, simirea unei greutii n brae sau introducerea imaginar a picioarelor n ap rece (vezi Study Guide). Sportivul este apoi ndemnat sai pun la punct propriile exerciii de cretere a controlului asupra imaginilor mentale, direct legate de sportul practicat. De exemplu, un baschetbalist se poate imagina driblnd, aruncnd la co din diverse poziii sau perfecionndu-i tehnicile defensive specifice.

Pregtirea n vederea aplicrii tehnicilor de formare a imaginilor mentale

Cercetrile din domeniul formrii imaginilor mentale au artat c rezultatele efortului de mbuntire a intensitii i a gradul de control depind de o serie de. condiii:

Alegerea mediului corespunztor

Starea de atenie relaxat a subiectului

Motivaia subiectului

Atitudinea i ateptrile sale

Practicarea sistematic.

Alegerea mediului corespunztor

Persoanele care stpnesc ntr-un nalt grad tehnicile de formare a imaginilor mentale, cum ar fi yoghinii, ie pot exersa i aplica n orice cadru extern. Deoarece sportivii nu stpnesc aceste tehnici dect n mic msur, se recomand ca practicarea lor s se fac la nceput ntr-un cadru propice concentrrii ateniei. Pe msura dezvoltrii tehnicilor de formare a imaginilor mentale, sportivii vor putea nva s le foloseasc i n mediul extrem de solicitant al evenimentelor competiionale, eliminnd toate sursele de distragere a ateniei i concentrndu-se n exclusivitate pe imaginile dezvoltate n propria ior minte.Starea de atenie relaxat a subiectului

Relaxarea constituie o component esenial a perfecionrii tehnicilor de formare a imaginilor mentale. naintea fiecrui exerciiu de formare a imaginilor mentale, sportivul va trebui s se relaxeze, dar nu att de mult nct s adoarm. Astfel, el i va relaxa muchii i mintea, totodat concentrndu-se asupra activitii pe care o desfoar. Cu alte cuvinte, sportivii trebuie s se gseasc ntr-o stare de atenie relaxat.

Relaxarea este extrem de important datorit faptului c o activitate cerebral intens - efortul de a analiza greelile fcute sau evenimentele petrecute n ziua respectiv, anxietatea provocai de un examen care se apropie, starea emoional negativ provocat de o ceart - blocheaz activitatea centrului de formare a imaginilor mentale din partea dreapt a creierului. Starea de atenie relaxat favorizeaz formarea de imagini mentale, n timp ce o stare de tensiune interioar acioneaz n sens contrar.

Tensiunea muscular sau activitatea corporal sunt i ele o surs de distragere a ateniei de la ceea ce se petrece n minte. Starea de linite detemin o cretere a efectului imaginilor mentale asupra sistemului nervos. Studiile arat c procesul de formare a imaginilor mentale este mai eficient cnd undele cerebrale sunt n faz alfa, indicnd o stare de linite (Wallace i Benson, 1972). O serie de cercettori susin c tehnicile de relaxare i de formare a imaginilor mentale acioneaz mai bine n combinaie dect fiecare luat separat (Kolonay, 1977; Weinberg, Seabourne i Jackson, 1981).

Motivaia subiectului

Aa cum tim deja, cei mai buni sportivi sunt cei care au o motivaie intrinsec, care gsesc n ei nii resursele de a se antrena luni de zile sau chiar ani naintea unui mare eveniment sportiv. Sportivii trebuie s posede acest tip de motivaie pentru a-i putea perfeciona tehnicile fizice i psihologice. Un aspect esenial al Programului de perfecionare a tehnicilor de formare a imaginilor mentale este dezvoltarea la sportivi a motivaiei de practicare a lor sistematic, n special n condiiile n care acest tip de pregtire nu se bucur n prezent de o recunoatere unanim.

Atitudinea i ateptrile subiectului

Perfecionarea tehnicilor de formare a imaginilor mentale este cu att mai eficient cu ct sportivii cred n eficiena lor.

Imaginile mentale vor fi mai vii i mai durabile dac sportivii cred n ele cu adevrat.

Unii sportivi adopt o atitudine negativ fa de activitile netradiionala, printre care i perfecionarea tehnicilor de formare a imaginilor mentale. In opinia lor, bunele rezultate se datoreaz n exclusivitate efortului fizic i muncii ndrjite, nicidecum filmelor proiectaie n minte! Las-m, omule, n pace s-mi fac treaba! rezum foarte bine o astfel de atitudine. Negativismul i nencrederea neutralizeaz imaginile mentale, tot aa cum influeneaz negativ performanele sportivilor. Un lucru extrem de important este evitarea oricrei evaluri n cursul desfurrii procesului de formare a imaginilor mentale.

Ali sportivi se arat dispui s aplice tehnicile de formare a imaginilor mentale, dar se ateapt s ating performanele yoghinului Swami Raja peste noapte. Desigur c ateptrile lor sunt lipsite de orice raiune, dar ar fi bine s tim c sportivii i pot mbunti n mod considerabil tehnicile de formare a imaginilor mentale n numai cteva sptmni, aceasta mai ales datorit faptului c n majoritatea cazurilor tehnicile n cauz sunt extrem de subdezvoltate. Dup primele rezultate spectaculoase, progresele vor fi adesea mai lente, la fel ca n cazul nvrii tehnicilor specifice disciplinei sportive practicate, lat de ce sportivii vor trebui s adopte o atitudine raional n abordarea procesului de perfecionare a tehnicilor de formare a imaginilor mentale. Imaginile mentale nu vor reui niciodat s transforme un om de 43 de ani, cu o nlime de 5'6 i o greutate de 140 de livre, intuit n scaunul cu rotile, n funda central la echipa Pittsburgh Steelers. Imaginile mentale nu au nimic comun cu magia, dar i pot dovedi eficiena atunci cnd sunt folosite ntr-un mod corespunztor.

Aplicarea n practic a tehnicilor de formare a imaginilor mentaleOrice sportiv este contient de importana pe care o are antrenamentul. Dar nu toi sportivii tiu sau pstreaz viu n minte faptul c important este nu cantitatea, ci calitatea antrenamentului. Simpla executarea a micrilor nu produce n mod automat rezultatele dorite, ba chiar poate influena negativ performanele sportivilor prin introducerea unor erori tehnice datorate lipsei de concentrare. La fel, simpla efectuare a exerciiilor de formare a imaginilor mentale nu poate duce la rezultatele dorite.

FORMAREA DE IMAGINI MENTALE MOTORII: CTEVA OBSERVAII SUPLIMENTARE

Cercetrile din domeniul formrii imaginilor mentale i experiena n aplicarea lor practic au pus n eviden o serie de infomaii extrem de utile. n aceast seciune vom analiza roiul imaginilor mentale n nvarea unor tehnici motorii noi i n perfecionarea tehnicilor motorii pe care sportivii deja le stpnesc.

Rolul imaginilor mentale n procesul de nvare a unor elemente tehnice sportive noi

Rolul imaginilor mentale n nvarea unor tehnici motorii noi nu este ndeajuns de bine cunoscut. Nu tim dac oamenii pot nva s joace baseball sau s cnte la pian n exclusivitate prin intermediul imaginilor motorii.

Dar exist suficiente dovezi tiinifice care confirm eficiena imaginilor motorii n perfecionarea unor tehnici sportive complexe la sportivii care i-au nsuit elementele de baz i i-au format un plan mental de executare a acestora.

Dei prin observarea execuiei altor sportivi sau prin respectarea instruciunilor antrenorului sportivii i pot schia un plan mental, ntreaga informaie senzorial kinestezic nu se obine dect prin executare propriu-zis. Asfel, imaginile mentale devin eficiente numai atunci'cnd sportivii posed informaiile senzoriafe necesare despre tehnica sportiv respectiv.

Am putea asemna imaginile motorii cu un supliment de vitamine, care nu nlocuiete necesarul de hran al organismului, dar are o aciune benefic. Imaginile mentale ofer o modalitate eficient i intensiv de exersare, odat ce sportivii i-au schiat un pian mental de executare a elementelor tehnice, si contribuie la perfecionarea acestui pian mental.

Procesul de perfecionare a planului mental se aseamn cu exersarea unei tehnici pn n momentul n care execuia ei devine automat, activitate extrem de familiar oricrui sportiv. Imaginile mentale au un rol important n transformarea unei tehnici insuficient dezvoltate ntr-o tehnic bine coordonat i automatizat.

Avantajele acestei forme de antrenament sunt rapiditatea, evitarea oboselii fizice i eliminarea riscului de accidentare. O serie de sportivi afirm c apeleaz la pregtirea prin imagini mentale pentru a-i menine tehnicile de joc la un nivel nalt n perioadele cnd sunt accidentai.

Practicarea tehnicilor de formare a imaginilor mentale se:;; poate face aproape oriunde i oricnd, fr echipament sportiv, n condiii meteorologice nefavorabile sau cnd antrenamentul fizic este contraindicat.

Exist i un alt avantaj, mai puin cunoscut. Foarte adesea, antrenamentul sportiv care vizeaz nsuirea unui element tehnic pn la nivelul n care execuia sa devine automat este extrem de monoton. Exersarea repetat poate duce la o pierdere a puterii de concentrare. Ea nu contribuie la o perfecionare a planului mental, dat fiind fptui c sportivii nu se concentreaz asupra aciunii pe care o execut. Este momentul n care se poate produce fixarea unor obiceiuri proaste i introducerea involuntar a unor erori n planul mental. Tehnicile de formare a imaginilor mentale pot ntrerupe monotonia antrenamentului, oferind o benefic schimbare de ritm.

Care este aportul imaginilor mentale motorii n fiecare stadiu de dezvoltare a unei tehnici sportive? Dei nu dispunem de probe experimentale solide, din informaiile pe care le deinem se poate formula un rspuns.

In stadiul de nvare a unei tehnici, sportivii trebuie s apeleze ia tehnicile de formare a imaginilor mentale pentru a-i pstra vie n minte execuia corect, observat la un performer cu experien. Practicarea imaginilor mentale va fi minim, pn cnd sportivul dobndete informaiile necesare din sfaturile oferite de antrenor i execuia nemijlocit la antrenament. Odat ce sportivui ajunge s simt tehnica respectiv, imaginilor mentale li se poate acorda o pondere mai important n antrenament.

Cnd sportivul i-a nsuit elementele tehnice vizate, accentul pe cantitatea antrenamentului poate descrete uor n favoarea calitii. Se poate trece la o utilizare mai larg a tehnicilor de formare a imaginilor mentale, n aa fel nct sportivul s beneficieze de avantajele menionate mai sus. n acest stadiu, pregtirea fizic i mental pot avea aceeai pondere n timpul de antrenament.2