Tehnici de Modificare a Comportamentului

  • View
    36

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Tehnici de modificare a comportamentului

Text of Tehnici de Modificare a Comportamentului

  • 1

    Tehnici de modificare a comportamentului

    Dr. Podina Ioana

    Cercettor Postdoctoral, Universitatea Babe-Bolyai

    Lect. Univ. Dr., Universitatea din Bucureti (Asociat)

    Obiectiv central:

    - Dezvoltarea cunotinelor i competenelor n tehnici de modificare a comportamentului

    cu aplicaii n psihopatologie

    Evaluare - Practic 3 ABC uri cognitive i 3 ABC uri comportamentale

    Examen redacional Dou subiecte redacionale din ceea ce s-a predat pe parcurs

    Bibliografie de referin pentru acest suport de curs.

    Daniel David . Tratat de psihoterapii cognitiv-comportamentale

    Daniel David. Psihologie clinic i psihoterapie

    Introducere

    Mecanisme ale schimbrii

    Modelul A-B-C cognitiv (Paradigma Cognitiv-Comportamental) (Beck, 1976; Ellis, 1994)

    Principii generale

    A

    Evenimente

    B

    Gnduri

    C

    Consecine

    (Comportamente,

    Emoii)

  • 2

    1. Cogniiile disfuncionale/iraionale (cele care nu au un suport logic, empiric nu au

    dovezi - i pragmatic nu ajut) sunt cele care stau la baza raspunsurilor dezadaptative

    (emoii, cogniii, comportamente)

    S lum un exemplu: dac nu trec examenul acesta, nseamn c sunt o persoan lipsit

    de valoare. Un astfel de mod de a gndi este incorect formulat din punct de vedere logic,

    ntruct dac nu trec un examen, asta s-ar putea datora unei multitudini de ali factori (de

    exemplu: poate corectarea lucrrilor nu este corect) i n plus, extragem o concluzie

    general pe baza unui singur exemplu.

    Acelai gnd nu este susinut nici din punct de vedere empiric, ntruct nu ia n considerare

    alte examene pe care este posibil s le fi trecut i care dovedesc tocmai contrariul (c sunt o

    persoan capabil). Nu n ultimul rnd, acelai gnd este unul care mi va provoca mult stres

    i tensiune naintea examenului, ceea ce nu m va ajuta s mobilizez resursele de care

    dispun pentru pregtirea acestuia (deci este lipsit i de valoare pragmatic / nu m

    ajut).

    Folosind aceleai criterii, cel logic, empiric i pragmatic, putem defini un gnd ca fiind

    functional/raional atunci cnd acesta respect criteriile logicii, cnd este susinut empiric i

    cnd acesta genereaz consecine adaptative.

    De exemplu, gndul: mi-a dori foarte mult s trec examenul, iar dac nu l trec,

    nseamn c nu m-am pregtit suficient, dar nu i c sunt incapabil este o alternativ

    raional a celui prezentat mai sus n acest paragraf.

    2. Cogniiile disfuncionale sunt generate de mediu i genetic (asumpie pentru ultima)

    3. Psihopatologia este n mare parte rezultatul interaciunii dintre stresori i vulnerabilitatea

    cognitiv

    4. Cogniiile ca mecanism al schimbrii pot fi modificate, ca atare si psihopatologia

  • 3

    (A) Activating Events

    (B) Beliefs

    (C) Consequences

    (A) Evenimentul activator (intern sau extern) (situaii, gnduri, comportamente, emoii)

    Evenimentul activator poate fi subliminal (nu este perceput contient) sau supraliminal.

    Situatiile declansatoare pot fi:

    Evenimente discrete (ca de exemplu - a primi o nota mica la o lucrare/examen).

    Un sir de ganduri (ca de exemplu - ganduri intruzive).

    O amintire (ca de exemplu - o nota mica in trecut).

    O imagine (ca de exemplu - figura dezaprobatoare a unui profesor).

    O emotie (ca de exemplu - a observa cat de intensa este disforia).

    Un comportament (ca de exemplu - statul in pat).

    O reactive fiziologica (ca de exemplu - bataile rapide ale inimii).

    Idee central a modelului ABC cognitiv - Evenimentul activator amorseaz cogniiile,

    cogniiile declaneaz rspunsurile (nu evenimentul activator declaneaz rspunsurile)

    (B) Cogniiile/credinele mediaz modul n care este perceput evenimentul activator i

    rspunsul care reiese

    (C) Consecine comportamente, rspunsuri psihofiziologice, emoii

  • 4

    Studiu de caz (exemplu de legtur B-C)

    Doi oameni ateapt, n gar, acelai tren. Trenul are o ntrziere de 30 de minute. Unul dintre ei

    i deschide servieta, se aeaz pe bagaje i lucreaz pe laptop, n timp ce altul crede c se

    ntmpl un lucru dezgusttor i este indignat de incompetena firmei de transport. Acelai

    stresor, dou rspunsuri complet diferite. La o persoan se vor activa rspunsurile de stres, iar la

    alta nu. Ce face diferena?

    A-B-C cognitiv

    Reminder identific emoiile negative, apoi leag

    eventimentul-situaia de emoie, apoi identific gndurile

    asociate emoiei.

    A B C

    Am un examen important,

    n curnd.

    l voi pica. Este de

    nesuportat. Nu voi putea

    s m pregtesc pentru el.

    Nici nu tiu de ce m mai

    ncerc.

    Anxietate.

    Probleme de concentrare

    a ateniei.

    Probleme legate de somn.

    Prietenul meu s-a

    desprit de mine.

    Nu pot s triesc fr

    el/ea. Nu voi gsi pe

    nimeni ca el/ea vreodat.

    Toat lumea m

    prsete. Nu m poate

    iubi nimeni.

    Depresie: evitare,

    neglijarea vieii personale,

    oboseal, modificarea

    regimului de via si

    somn.

    Amicul meu a primit jobul

    Nici mcar nu e artos sau

    detept. Angajatorii sunt

    nite idioi. E posibil ca eu

    s fiu mai prost ca el. l

    Furie, agresivitate, iritare.

  • 5

    pe care mi l-as fi dorit eu.

    ursc. Nu e corect.

    Exemplu de educare n modelul ABC cognitiv (legtura B-C)

    Terapeut: Putem sa dicutam cateva minute despre modul in care gandirea ta iti afecteaza starea

    de spirit? Iti amintesti vreun moment in ultimele zile in care ai observat o schimbare a starii de

    spirit? Cand ai remarcat ca esti suparata in mod special?

    Pacient: Cred ca da.

    Terapeut: Imi poti vorbi putin despre aceasta?

    Pacient: Luam pranzul cu cateva persoane din clasa de Engleza si am inceput sa ma simt foarte

    rau. Discutau despre ceva ce a spus profesorul in clasa, ce eu nu prea am inteles.

    Terapeut: Iti amintesti la ce te gandeai?

    Pacient: Aaaa, ca ei sunt mult mai destepti decat mine. Cel mai probabil voi pica acest curs.

    Terapeut: (folosind exact cuvintele lui pacientului) Deci gandurile tale erau Ei sunt mult mai

    destepti decat mine. Cel mai probabil voi pica acest curs, si cum te-au facut aceste ganduri sa te

    simti emotional? Vesel, trist, ingrijorat, nervos...?

    Pacient: O, trista, foarte trista.

    Terapeut: Ce ai zice sa facem o diagrama? Tocmai ai dat un bun exemplu despre cum, in situatii

    specifice, gandurile iti influenteaza emotiile. .......................................Aadar, modul in care tu ai

    vazut aceasta situatie a condus la ganduri disfunctionale care pe urma au influentat cum te

    simti?

    Situatie: La pranz cu colegii de clasa

    Gand: Sunt mult mai destepti decat mine. Cel mai probabil voi pica cursul.

    Reactie (emotional): Trista

  • 6

    Terapeut: Haide sa vedem daca mai putem gasi cateva exemple din ultimele zile. Iti mai

    amintesti vreun alt moment in care te-ai simtit suparat in mod particular?

    Pacient: Pai, cu cateva minute in urma, cand asteptam in sala de asteptare. Ma simteam foarte

    abatuta.

    Terapeut: Si ce iti trecea prin minte in acel moment?

    Pacient: Nu imi amintesc cu exactitate.

    Terapeut: [recurgem la imaginatie] Poti sa iti imaginezi ca esti in acest moment din nou in sala

    de asteptare? Poti sa iti imaginezi ca stai si astepti acolo? Descrie-mi scena ca si cum s-ar

    intampla in momentul acesta.

    Pacient: Pai, stau pe scaunul de langa usa, departe de receptionista. O femeie intra, zambeste si

    vorbeste cu receptionista. Pare a fi fericita si ... normala.

    Terapeut: Si cum te simti uitandu-te la ea?

    Pacient: Intr-un fel, trista.

    Terapeut: Ce iti trece prin minte?

    Pacient: Ea nu este ca mine. Ea este fericita. Eu nu voi mai fi asa niciodata.

    Terapeut: [intarind modelul cognitiv] Bine. Acesta este un alt bun exemplu. Situatia a fost ca tu

    ai vazut o femeie ce parea fericita in zona receptiei si te-ai gandit, Eu nu voi mai fi asa

    niciodata, si asta te-a facut sa te simti trista. Ai inteles?

    Pacient: Da. Asa cred.

    Terapeut: Imi poti spune cu cuvintele tale despre conexiunea dintre ganduri si sentimente?

    Pacient: Pai, se pare ca gandurile influenteaza cum ma simt.

    Sursa: Judith Beck Cognitive Behavior Therapy: Basics and Beyond. Second Edition

  • 7

    Conceptualizarea general - Modelul stres vulnerabilitate

    STRESORI

    VULNERABILITATE

    psihosociali si/sau

    biomedicali

    Psihologic & Bio-Medical

    Anumite evenimente stresante x cu vulnerabilitatea psihologic i/sau medical pentru a genera

    tabloul clinic.

    Stresorul stimulul/evenimentul care este perceput ca dincole de resursele persoanei.

    Raportul dintre intensitatea stresorului i vulnerabilitate este diferit n funcie de tulburri.

    n cazul PTSD este suficient un stresor intens i o vulnerabilitate mai mic pentru a

    declana tulburarea.

    n cazul depresiei, un stresor minor combinat cu o vulnerabilitate mare poate declana

    tulburarea.

    Alteori avem combinaia stresor puternic x vulnerabilitate puternic psihoz reactiv

  • 8

    Acest model folosete unei conceptualizri clinice generale De ce a aprut tulburarea?

    Distincii fine n materie de B uri

    1. Descrieri i Inferene

    - Descrierile sunt cogniii care descriu A-urile prin propoziii tip observaie (Ex: .

    Descrierea poa