TEMA 1 Anestezia in medicina dentara (suport curs e-learning

TEMA 1

Anestezia in medicina dentara

(suport curs e-learning,

Carmen Gabriela Stelea, Eugenia Popescu, Otilia Boisteanu - Anestezia loco-regionala

in medicina dentara; Ed. "Gr.T.Popa " U.M.F. Iasi, 2014)

1. *Teritoriul oro-maxilo-facial este delimitat:

A. Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioară a mușchiului

sternocleidomastoidian, marginea posterioară a apofizei

mastoide, înconjură pavilionul urechii și apoi trece vertical

prin tragus unindu-se cu planul superior.

B. Superior: de un plan orizontal ce trece prin rebordurile orbitare

inferioare.

C. Inferior: de planul orizontal ce trece prin marginea bazilară a

mandibulei.

D. Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioară a mușchiului

sternocleidomastoidian, marginea anterioară a apofizei

mastoide, înconjură pavilionul urechii și apoi trece vertical

prin tragus și se unește cu planul superior.

E. Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioară a mușchiului

sternocleidomastoidian, marginea anterioară a apofizei

pterigoide, înconjură pavilionul urechii si apoi trece vertical

prin tragus unindu-se cu planul superior.

D slide 3 curs

sistematizare;

pag7 carte

2. Nervul maxilar:

A. Este un nerv mixt, senzitiv și motor.

B. Are un singur ram colateral.

C. Prezintă o rădăcină senzitivă, voluminoasă și o rădăcină

motorie antero-laterală

D. Se desprinde de pe marginea posterioară a ganglionului

Gasser.

E. Este un nerv exclusiv senzitiv.

CE slide 13 curs

tehnici; pag

34 carte

3. *Din regiunile superficiale laterale nu face parte:

A. Zigomatică.

B. Maseterină.

C. Infraorbitară.

D. Parotidiană.

E. Labială.

E slide. 8 curs

sistematizare;

pag. 8 carte

4. *Inervația senzitivă a mucoasei gingivale inferioare între premolarul 2 și

molarul de minte este asigurată de:

A. Ramurile temporo-facial.

B. Nervul auriculo-temporal.

C. Nervul bucal, ram terminal din nervul mandibular.

D. Nervul milohioidian.

E. Nervul bucal, ram colateral din nervul mandibular.

C slide 26.

Curs tehnici;

pag 38 carte

5. “Tripla infirmitate fiziologică” este caracterizată prin:

A. Rezerve reduse;

B. Nevoi metabolice mari;

C. Mecanisme de reglare imperfecte;

D. Variabilitatile anatomice ale viscerocraniului;

E. Reactivitate psiho-emoțională.

ABC slide 22 curs

teren;pag.60

carte

6. În cazul terenului fiziologic la bătrân aparatul respirator prezintă o serie

de modificări:

A. Atrofia parenchimului pulmonar;

B. Proliferarea țesutului conjunctiv ce determină scleroemfizemul

ABCD slide 27 curs

teren 64 carte

pulmonar;

C. Scăderea capacității ventilatorii;

D. Creșterea respirației abdominale;

E. Scăderea rigidității cutiei toracice.

7. *La pacientul cu infarct miocardic se va ține cont de următoarele, cu

excepția:

A. Avizul cardiologului înaintea procedurilor stomatologice sau

chirurgicale;

B. Premedicație sedativă obligatorie cu jumătate de oră înaintea

începerii tratamentului;

C. Reprezintă o contraindicație pentru tratamentele stomatologice

dacă a avut loc în mai puțin de 6 luni.

D. Anestezie locală prin injecție fără anestezie de contact;

E. Medicația coronaro-dilatatoare nu va fi întreruptă.

D slide 42 curs

teren; pag. 68

carte

8. Presiunea arterială este influențată de:

A. Capacitatea cardiacă;

B. Puls;

C. Volum;

D. Vâscozitatea sângelui;

E. Elasticitatea vasculară.

ACDE slide 43 curs

teren pag 69

carte

Tema 2. Extractia dentara

(Eugenia Popescu - „Chirurgie Orala”,vol. 1, Editura Cantes,1999 - pag 42-200)

1. *Cand intervalul de timp de la ultimul infarct miocardic este mai mic sau

egal cu 6 luni se pot efectua:

A. toate interventiile chirurgicale cu anestezie loco-regionala

B. toate interventiile chirurgicale cu anestezie generala

C. toate interventiile chirurgicale doar cu sedare

D. doar urgentele chirurgicale numai in conditii de spitalizare

E. toate interventiile chirurgicale in conditii de ambulator

D 65

2. *La pacientii cu diabet zaharat incadrati in categoria de risc crescut, se

pot efectua interventii de chirurgie orala daca:

A. glicemia este de 200 mg/dl

B. controlul metabolic este deficitar

C. nivelul hemoglobinei A1c>9%

D. statusul metabolic este stabilizat

E. prezinta istoric frecvent de cetoacidoza si hipoglicemie

D 77

3. *In categoria cu risc crescut de aparitie a endocarditei bacteriene sunt

incluse urmatoarele afectiuni:

A. prolapsul de valva mitrala cu regurgitare

B. defectul septal ventricular

C. defectul septal atrial

D. suflurile functionale

E. endocarditele bacteriene in antecedente

E 72

4. *Utilizarea clestelui de radacini are indicatii in urmatoarele situatii:

A. radacina se afla sub limita procesului alveolar

B. radacina se afla la jumatatea inaltimii procesului alveolar

C. radacina se afla la limita procesului alveolar

D. radacina se afla in portiunea apicala a alveolei

E. radacina cu traseu de fractura la unirea 1/3 apicale cu 1/3

C 147

medie

5. In categoria cu risc crescut de aparitie a endocarditei bacteriene sunt

incluse urmatoarele afectiuni:

A. prolapsul de valva mitrala cu regurgitare

B. defectul septal ventricular

C. defectul septal atrial

D. Endocarditele bacteriene in antecedente

E. Proteze valvulare

DE 72

6. La pacientii cu diabet zaharat se pot efectua interventii de chirurgie

dento-alveolara daca:

A. controlul metabolic este satisfacator

B. prezinta simptome frecvente ale diabetului

C. glicemia este sub 200mg/dl

D. nivelul hemoglobinei A1c este intre 7-9%

E. prezinta numeroase complicatii ale diabetului

ACD 77

7. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de

factori legati de :

A. leziuni patologice preexistente

B. particularitati morfologice ale regiunilor invecinate

C. starea generala a pacientului

D. particularitati morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras

E. starea de igiena a cavitatii orale

ABD 175

8. Utilizarea clestelui de radacini are indicatii in urmatoarele situatii:

A. radacina se afla sub limita procesului alveolar

B. radacini separate la pluriradiculari

C. radacina se afla la limita procesului alveolar

D. radacina se afla in portiunea apicala a alveolei

E. radacina are traseu de fractura la unirea 1/3 apicale cu 1/3

medie

BC 147

Tema 3. Patologia eruptiei

1. *Cauzele locale ale incluziei dentare incud si obstacole in calea de eruptie

a dintelui reprezentate de:

A. malformatii corono-radiculare

B. hiperplazii gingivale

C. fracturi ale oaselor maxilare

D. sindromul compresiei de maxilar

E. pozitia ectopica a germenului dentar

B 116

2. *Simptomatologia ce poate sugera o incluzie dentara este reprezentata de:

A. absenta tremelor

B. absenta diastemelor

C. existenta pe arcada a unui spatiu

D. anclavarea dentara

E. mobilitate accentuata a dintelui temporar

C 117

3. *Factorii locali in etiopatogenia molarului de minte inferior sunt in

legatura cu:

A. angularea

B. relatia cu canalul mandibular

C. morfologia radacinii

D. natura tesutului acopritor

E. topografia locului de eruptie si morfologia molarului inclus

E 131

4. *In general morfologia radacinii influenteaza dificultatea extractiei C 136

molarului de minte inclus prin urmatoarele, cu o exceptie:

A. lungimea radacinii

B. curbura radacinilor

C. dimensiunea vestibulo-orala a radacinilor

D. raportul cu unghiul mandibular

E. spatiul periodontal

5. Principalele date in incluzia dentara sunt furnizate de investigatia

radiologica:

A. existenta dintelui inclus

B. existenta spatiului pe arcada

C. starea generala a pacientului

D. chisturi foliculare

E. raporturile cu dintii vecini

ABDE 117

6. Cauzele locale ale incluziei dentare sunt:

A. pozitia ectopica a germenului dentar

B. factori toxici

C. tulburari metabolice

D. malformatii coronare

E. fibromucoasa densa si renitenta

ADE 116

7. Pe ortopantomografie in incluzia dentara sunt vizibile:

A. arcadele dento-alveolare

B. dintele inclus

C. sinusurile frontale

D. dintii in eruptie

E. apofizele pterigoide

ABDE 118-119

8. CBCT-ul ofera :

A. imagine cu rezolutie foarte inalta

B. imagine intr-un singur plan

C. grad de iradiere mare

D. premite reconstructia 3D

E. planurile anatomice se suprapun

ABD 120

Tema 4. Tratamentul leziunilor periapicale (pg.174-194)

1. *Rezectia apicala propriu-zisa :

A. are ca obiectiv eliminarea țesutului parodontal patologic

B. are ca obiectiv eradicarea procesului patologic apical si

periapical

C. are ca obiectiv extractia dintelui

D. are ca obiectiv indepărtarea marginii gingivale in exces

E. nici unul din obiectivele de mai sus nu este adevarat.

B 186

2. *Prepararea cavitatii retrograde in rezectia apicala:

A. trebuie sa fie superficiala pentru a nu afecta structura dintelui

B. trebuie sa fie paralela cu axul dintelui, centrata si cu peretii

suficienti de grosi

C. trebuie sa fie centrata si cu peretii subtiri

D. trebuie sa fie perpendiculara pe axul dintelui

E. se realizeaza o cavitate de clasa a II-a

B 189

3. *Cavitatea rezultata din preparatia retrograda in rezectia apicala:

A. nu trebuie sa contina detritusuri, inclusiv gurtaperca

B. trebuie sa contina doar gutaperca

C. se obtureaza cu un surplus de material pentru asigurarea

A 189

etanseitatii

D. trebuie sa contina gutaperca si ciment de obturatie

E. nici una din afirmatiile de mai sus nu este adevarata

4. *Prepararea cavitatii retrograde in rezectia apicala:

A. se poate prepara cu excavatorul

B. o alternativa moderna este prepararea cavitatii cu ultrasunetele

C. se realizeaza cu o freza efilata

D. se realizeaza cu piesa dreapta

E. nu se realizeaza niciodata cu ajutorul ultrasunetelor

B 189

5. Rezectia apicala are urmatoarele obiective:

A. indepartarea apexului

B. extractia uneia dintre radacini

C. indepartarea tesuturilor patologice periapicale

D. conservarea dintelui pe arcada

E. toate obiectivele de mai sus sunt adevarate

ACD 174

6. Rezectia apicala are urmatoarele obiective:

A. stoparea difuzarii agentilor microbieni din spatial endodontic

B. diagnosticarea unor leziuni apicale (de alta natura) prin

examen histo-patologic

C. indepartarea dintelui o data cu procesul periapical

D. vindecarea si reabilitarea osoasa in zona de rezectie

E. conservarea dintilor pe arcada

ABDE 174

7. Indicatiile rezecției apicale sunt determinate de urmatoarele situatii:

A. prezenta unui pivot pe canal cu reactie apicala

B. dezobturarea canalului este imposibila din cauza unui

instrument fracturat pe canal

C. canale drepte cu procese de osteita periapicala reduse

D. obturatie endodontica etansa

E. perforatii apicale

ABE 174

8. Situatiile in care se realizeaza obturatia de canal dupa indepartarea

apexului, sub control direct visual sunt urmatoarele:

A. canale cu secretie persistenta

B. formarea de praguri in timpul tratamentului endodontic

C. radacini cu canale/apexuri curbe

D. ramanerea unui corp strain pe canal

E. toate afirmatiile de mai sus sunt false

ABCD 188

Tema 5. Tratamentul chirurgical preprotetic

1. *Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este:

A. trapezoidala

B. la nivelul insertiei alveolare a frenului

C. in „baionetă”

D. tip Pichler

E. in „L”

B 199

2. *Interventiile chirurgicale preprotetice asupra planului osos sunt indicate

in :

A. creasta alveolara cu neregularitati

B. fibromatoza gingivala

C. hipertrofia gingivala

D. frenuri labiale scurte sau voluminoase

E. hiperplazia epitelio-conjunctiva

A 198

3. *Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este:

A. in „L”

B. in „V”

C. in „Z”

D. in „H” inversat

E. in „W”

D 218

4. *În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă

realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită:

A. pericolului lezării nervului bucal

B. pericolul lezării limbii

C. pericolul lezării arterei faciale

D. pericolul lezării nervului lingual

E. pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator

D 215

5. Metodele chirurgicale preprotetice asupra partilor moi sunt indicate in :

A. torusuri palatine proeminente

B. fibromatoza gingivala

C. hipertofie gingivala

D. frenuri labiale scurte sau voluminoase

E. parodontita marginala cronica superficiala

BCD 198

6. Frenul labial superior sau inferior

A. este format dintr-un strat subtire de tesut fibros

B. este acoperit de mucoasa

C. atunci cand prezinta ulceratii reprezinta o indicatie pentru

chirurgia preprotetica

D. se insera la nivelul buzei si a periostului procesului alveolar

E. patologic poate cobori pina la nivelul marginii bazilare,

impiedicand adaptarea corecta a protezei

ABD 198

7. Hiperplazia inflamatorie:

A. este o hiperplazie de proteza

B. este produsa prin traumatizarea cronica a mucoasei fundului

de sac vestibular de catre o lucrare protetica mobila

C. este intalnita doar la nivelul maxilarului superior

D. se mai numeste epulis fissuratum

E. necesita o inteventie chirurgicala preprotetica

ABDE 203

8. Hiperplazia gingivala:

A. reprezinta o crestere asimptomatica,lenta si progresiva a

gingiei

B. poate fi localizata sau generalizata

C. poate acoperi total sau partial coroanele dentare

D. reprezinta o leziune hiperplazica localizata la nivelul mucoasei

palatine

E. este cel mai frecvent situata in zona maxilara a premolarilor

ABC 206

Tema 6. Infectii oro-maxilo-faciale

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-

faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

1. *Care dintre următoarele repere este greşit în delimitarea spaţiului

submandibular?

A. Medial: muşchii milohioidian, hioglos, stiloglos

B. Lateral: mucoasa vestibulară

B

C. Superior: mandibula, muşchii milohioidian şi maseter

D. Inferior: osul hioid

E. Anterior: pântecele anterior al muşchiului digastric, spaţiul

submental

2. *Între cauzele supuraţiilor laterofaringiene nu se află:

A. Parodontitele apicale acute ale caninilor mandibulari

B. Pericoronaritele supurate ale molarilor de minte

C. Amigdalite

D. Otite medii

E. Parotidite supurate

A

3. *Etiologia supuraţiilor spaţiului parotidian nu cuprinde:

A. Parotidita supurată

B. Litiaza parotidiană supurată

C. Litiaza submandibulară supurată

D. Adenita intraparotidiană ce însoţeşte stafilococia cutanată

parieto-occipitală

E. Extinderea unei infecţii mastoidiene în spaţiul parotidian

C

4. *Care afirmaţie despre abcesul limbii nu este adevărată?

A. Abcesul limbii face parte dintre infecţiile spaţiilor fasciale cu

localizări particulare

B. Supuraţiile limbii pot fi cauzate de leziuni traumatice, cu sau

fără retenţie de corp străin

C. În diagnosticul diferenţial se discută tumorile maligne

suprainfectate ale limbii

D. Incizia va fi plasată întotdeauna cutanat, între menton şi hioid

E. Incizia orală este indicată în supuraţiile celor două treimi

anterioare ale limbii (partea mobilă)

D

5. Imaginile radiologice descrise în osteomielite sunt:

A. „Os marmorat”

B. Osteoliză rotundă, cu un contur precis

C. „Miez de pâine”

D. „Os muşcat”

E. „sarcofag”

ACE

6. Agenţii chimici implicaţi în apariţia osteonecrozei maxilarelor sunt:

A. Plumbul

B. Arsenicul

C. Sulful

D. Bifosfonaţii

E. Bismutul

BDE

7. Bifosfonaţii sunt utilizaţi în:

A. Tratamente stomatologice

B. Tratamente endodontice

C. Tratamentul multimodal al tumorilor maligne

D. Tratamentul parodontopatiilor marginale

E. Tratamentul osteoporozei

CE

8. Osteonecroza postiradiere poate apărea:

A. Precoce

B. Tardiv (după o lună de la radioterapie)

C. Tardiv (după 3 luni)

D. Tardiv (după 6 luni)

E. Tardiv (1-10 ani după radioterapie)

AE

Tema 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR



1. *O parte importantă a patologiei sinusale este legată de:

A. Leziunile periapicale ale premolarilor şi molarilor superiori

B. Leziunile parodontale marginale ale premolarilor şi molarilor

superiori

C. Unele manevre de tratament stomatologic aplicate

premolarilor şi molarilor superiori

D. Unele manevre de tratament chirurgical aplicate premolarilor

şi molarilor superiori

E. Toate de mai sus

E

2. *Cea mai frecventă afecţiune sinusală rezultată în urma interacţiunilor

patologice dintre structurile dento-parodontale învecinate şi sinusul

maxilar este:

A. Sinuzita maxilară

B. Chistul mucoid intrasinusal

C. Chistul periapical cu evoluţie sinusală

D. Adenocarcinomul de sinus maxilar

E. Osteomielita maxilarului

A

3. *Sinuzita maxilară se întâlneşte de obicei la:

A. Sugari

B. Copii

C. Tineri

D. Adulţi

E. Bătrâni

D

4. *Dimensiunea subantrală:

A. Este mică la naştere

B. Este mică la copii

C. Este mică la tineri

D. Este mică la adulţi

E. Niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat

D

5. *Dintre factorii favorizanţi locali ai sinuzitei maxilare de cauză dentară

face parte:

A. Inflamaţia cronică a mucoasei rino-sinusale

B. Diminuarea rezistenţei organismului faţă de infecţii

C. Fumatul

D. Expunerea la medii cu noxe

E. Parodontita apicală acută a dinţilor sinusali

A

6. *Dintre factorii favorizanţi generali ai sinuzitei maxilare de cauză

dentară face parte:

A. Chistul radicular suprainfectat

B. Parodontita apicală cronică a dinţilor sinusali

C. Diminuarea rezistenţei generale a organismului faţă de infecţii

(pacienţi cu HIV sau tumori maligne)

D. Afecţiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale

E. Osteita procesului alveolar

C

7. *Factorii determinanţi ai sinuzitei maxilare de cauză dentară pot fi:

A. Afecţiuni dento-parodontale ale dinţilor sinusali

B. Eşecuri ale tratamentelor endodontice

C. Accidente şi complicaţii ale extracţiei dentare

D. Eşecuri în implantologia orală

E

E. Toate categoriile enumerate mai sus

8. *Dintre afecţiunile dento-parodontale ale dinţilor sinusali care pot

determina sinuzita maxilară nu face parte:

A. Chistul radicular suprainfectat

B. Obturaţia de canal cu depăşire la un dinte cu raport sinusal

C. Pungi parodontale adânci la nivelul premolarilor şi molarilor

superiori

D. Complicaţii infecţioase ale incluziei caninului superior

E. Complicaţii infecţioase ale incluziei molarului de minte

superior

B

Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA



1. *Factorii generali care conduc la „fracturi în os patologic” ale mandibulei

sunt:

A. Osteoporoza

B. Displazia fibroasă

C. Cherubismul

D. Variantele A, B, C sunt corecte

E. Variantele A, B, C sunt incorecte

D

2. *Mecanismul cel mai frecvent întâlnit în producerea fracturilor de

mandibulă este:

A. Mecanismul de flexie

B. Mecanismul de presiune

C. Mecanismul de tasare

D. Mecanismul de forfecare

E. Mecanismul de smulgere

A

3. *Traumatismul prin armă de foc la nivelul mandibulei recunoaşte

mecanismul de:

A. Flexie

B. Presiune

C. Tasare

D. Forfecare

E. Smulgere

B

4. *Fractura intracapsulară a capului condilului mandibular recunoaşte

mecanismul de:

A. Flexie

B. Presiune

C. Tasare

D. Forfecare

E. Smulgere

C

5. Fractura de maxilar tip Le Fort II se mai numeşte:

A. Disjuncţia cranio-maxilară înaltă

B. Disjuncţia cranio-maxilară joasă

C. Fractura piramidală a maxilarului

D. Fractura transversală joasă

E. Fractura tip Guerin

BC

6. Fractura Le Fort I a maxilarului se mai numeşte:

A. Fractura transversală joasă

B. Disjuncţia cranio-maxilară joasă

AD

C. Fractura piramidală a maxilarului

D. Fractura tip Guerin

E. Disjuncţia cranio-maxilară înaltă

7. Dintre fracturile mixte de maxilar fac parte:

A. Fractura Wassmund

B. Fractura Huet

C. Fractura Guerin

D. Fractura Le Fort IV

E. Fractura Richet

BE

8. Suspendările scheletice de tip Adams se fac la următoarele repere osoase:

A. Arcada zigomatică

B. Bosa frontală

C. Rebordul orbitar inferior

D. Spina nazală posterioară

E. Rebordul orbitar superior

AC

Tema 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI

CERVICO-FACIALE



1. *Chisturile părţilor moi orale şi cervico-faciale au (în general) originea:

A. În glandele salivare

B. Embrionară

C. În foliculul pilos

D. În glandele sebacee

E. Niciuna dintre variante nu este corectă

B

2. *Chisturile părţilor moi orale pot fi următoarele, mai puţin unul:

A. Chistul dermoid

B. Chistul teratoid

C. Chistul branhial

D. Chistul gastrointestinal heterotopic

E. Chistul limfoepitelial oral

C

3. *Doar unul dintre chisturile enumerate mai jos poate fi localizat cervical:

A. Chistul canalului tireoglos

B. Mucocelul

C. Sialochistul

D. Chistul limfoepitelial

E. Chistul gastrointestinal heterotopic

A

4. *Chistul dermoid este un chist de dezvoltare şi se datorează transformării

chistice a:

A. Glandelor salivare

B. Foliculului pilos

C. Glandelor sebacee

D. Incluziilor epiteliale restante la locul de unire a arcurilor

branhiale, pe linia mediană

E. Niciuna dintre variante nu este corectă

D

5. Despre malformaţiile capilare se pot afirma:

A. Se manifestă sub formă de leziuni cutanate „în pată de vin de

Porto”

B. Apar la 1% dintre nou-născuţi

C. Se localizează cel mai frecvent pe faţă, în special în zonele de

ABC

emergenţă trigeminală

D. În sindromul Sturge-Weber se asociază cu malformaţii

vasculare cardiace

E. Leziunile „în pată de vin de Porto” au o coloraţie violacee

6. Despre tratamentul chirurgical al malformaţiilor vasculare se pot afirma:

A. Nu este necesară evaluarea preoperatorie a leziunii prin

angiografie superselectiva

B. Cu 24-48 ore preoperator se practică embolizarea temporară,

sub control angiografic

C. Intervenţia chirurgicală constă în extirparea completă a leziunii

D. Nu este necesară reconstrucţia defectului postexcizional

E. Se recomandă intervenţia chirurgicală efectuată după o lună de

la embolizarea temporară preoperatorie

BC

7. O complicaţie severă în evoluţia hemangioamelor este sindromul

Kasabach-Merritt, caracterizat prin:

A. Purpură trombocitopenică

B. Coagulopatie de consum

C. Hemoliză microangiopatică

D. Fibrinoliză marcată intralezională

E. Insuficienţă renală cronică

ABCD

8. Tratamentul medicamentos este preferabil celui chirurgical pentru

hemangioamele:

A. Gigante

B. Mici

C. În etapa proliferativă, când prezintă ulceraţii, hemoragii

repetate

D. Cu creştere marcată

E. Când induc tulburări funcţionale importante

CDE

Tema 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR

MAXILARE



1. *Dintre tumorile epiteliului odontogen (conform clasificării OMS 1992 a

tumorilor benigne ale oaselor maxilare) face parte:

A. Fibromul ameloblastic

B. Ameloblastomul

C. Odontomul compus

D. Odontomul complex

E. Odontoameloblastomul

B

2. *Care dintre următoarele tumori benigne ale oaselor maxilare nu face

parte dintre tumorile mixte odontogene:

A. Fibromul ameloblastic

B. Fibro-odontomul ameloblastic

C. Odontoameloblastomul

D. Mixomul odontogen

E. Tumora odontogenă adenomatoidă

D

3. *Referitor la tumorile benigne odontogene ale oaselor maxilare, tumorile

ectomezenchimului odontogen, cu sau fără epiteliu odontogen inclus, nu

cuprind:

A. Fibromul odontogen central

E

B. Fibromul odontogen periferic

C. Mixomul odontogen

D. Cementoblastomul

E. Ameloblastomul

4. *Ameloblastomul oaselor maxilare prezintă mai multe forme anatomo-

clinice, mai puţin una:

A. Ameloblastomul intraosos solid

B. Ameloblastomul intraosos multichistic

C. Ameloblastomul hemoragic

D. Ameloblastomul intraosos unichistic

E. Ameloblastomul periferic

C

5. Aspectul radiologic al ameloblastoamelor poate cuprinde:

A. Radiotransparenţă uniloculară cu margini regulate

B. Aspect de „fagure de miere”

C. Aspect de „baloane de săpun”

D. Frecvent la nivelul leziunii este prezent un dinte inclus

intraosos (molar de minte mandibular)

E. Dinţii adiacenţi tumorii nu prezintă resorbţie radiculară

BCD

6. Care sunt caracterele clinice şi radiologice distincte ale ameloblastomului

desmoplastic?

A. Se localizează mandibular, zona anterioară

B. Se localizează maxilar, zona anterioară

C. Aspect de radiotransparenţă uniloculară

D. Aspect de radiotransparenţă cu zone radioopace

E. Se localizează mandibular la nivelul ramului ascendent

BD

7. Cele mai frecvente forme anatomo-patologice de ameloblastom

multichistic sunt:

A. Folicular

B. Acantomatos

C. Plexiform

D. Cu celule granulare

E. Desmoplastic

AC

8. Despre evoluţia ameloblastomului intraosos solid (multichistic) se pot

afirma:

A. Rata de recidivă după chiuretajul leziunii este de 25%

B. Rata de recidivă după rezecţia osoasă marginală este de 1%

C. Recidivele pot apărea şi după 10 ani postoperator

D. Sunt descrise metastazări în ganglionii loco-regionali

E. Sunt descrise metastazări în alte structuri osoase

CDE

Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE



1. *Dintre oncogenele activate cel mai frecvent în formele tumorale oro-

maxilo-faciale, se citează oncogena:

A. Mxc

B. Res

C. Bcl

D. Moc

E. Brc

C

2. *Cea mai reprezentativă antioncogenă este gena:

A. P53

B. P17

A

C. P1

D. P34

E. P4

3. *Metastazarea loco-regională a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

apare în majoritatea situaţiilor prin:

A. Diseminare hematogenă

B. Diseminare limfatică

C. Diseminare mixtă (limfatică-hematogenă)



B

4. *Metastazarea la distanţă a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale se

produce de cele mai multe ori pe cale:

A. Hematogenă

B. Limfatică

C. Mixtă (hematogenă-limfatică)



A

5. În evoluţia osteosarcomului de mandibulă, factorii importanţi de

prognostic sunt:

A. Vârsta pacientului

B. Forma histologică

C. Sexul pacientului

D. Gradul formării de spiculi de ţesut osos

E. Gradul de diferenţiere

BE

6. Dintre afirmaţiile despre sarcomul Ewing sunt adevărate doar:

A. La nivelul oaselor maxilare este localizat cu predilecţie la

nivelul corpului mandibulei

B. Grupa de vârstă cel mai afectată este cuprinsă între 5-30 ani

C. Deformarea mandibulei evoluează lent, fără durere

D. Sarcomul Ewing metastazează în creier

E. Rata de supravieţuire pe termen lung (după tratamentul

multimodal) este de 10%

AB

7. Care dintre următoarele imagini radiologice reprezintă descrieri corecte

pentru diferite sarcoame?

A. „sarcofag” în osteosarcom

B. „foi de ceapă” în sarcomul Ewing

C. „soare care răsare” în sarcomul periostal

D. „pernă de ace” în condrosarcom

E. „fagure de miere” în angiosarcom

BD

8. Cele mai frecvente localizări pentru tumorile primare care metastazează

în oasele maxilare sunt:

A. Stomacul

B. Plămânii

C. Sânul

D. Rinichii

E. Pancreasul

BCD

Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE



1. *Cea mai recentă metodă de diagnostic pentru afecţiunile ATM este:

A. Radiografia în incidenţă Parma

B. Rezonanţa magnetică nucleară

C

C. Artroscopia

D. Examenul CT

E. Scanarea PET

2. *Care dintre medicamentele enumerate mai jos este miorelaxant cu

acţiune centrală?

A. Baclofen

B. Ibuprofen

C. Ketoprofen

D. Voltaren

E. Diazepam

A

3. *După Rosser, ameliorări semnificative ale durerilor şi disfuncţiilor

musculare în sindromul algodisfuncţional temporomandibular s-au obţinut

cu:

A. Methocarbamol

B. Toxină botulinică

C. Celestone

D. Diprophos

E. Antidepresive triciclice

B

4. *Metodele uzuale de fizioterapie în sindromul algodisfuncţional temporo-

mandibular sunt următoarele, mai puţin una:

A. Terapia prin căldură superficială

B. Terapia prin căldură în profunzime

C. Crioterapia

D. Stimularea nervoasă electrică transcutanată

E. Mecanoterapia

D

5. După un traumatism articular direct/indirect, timpul mediu de instalare a

unei anchiloze temporomandibulare posttraumatice este de:

A. 3 luni pentru traumatismul direct

B. 6 luni pentru traumatismul direct

C. 12 luni pentru traumatismul direct

D. 12 luni pentru traumatismul indirect

E. 18 luni pentru traumatismul indirect

BE

6. Factorii infecţioşi implicaţi în apariţia anchilozei temporo-mandibulare nu

cuprind:

A. Supuraţiile geniene

B. Supuraţiile oto-mastoidiene

C. Osteomielite la nivelul ramului ascendent mandibular

D. Artroza temporomandibulară

E. Artrite traumatice suprainfectate

AD

7. Anchilozele temporo-mandibulare extraarticulare pot apare după:

A. Fractura cavităţii glenoide

B. Fractura intraarticulară a condilului

C. Fractura arcadei temporo-zigomatice

D. Hipertrofia apofizei coronoide

E. Parotidite

CD

8. Formele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare sunt:

A. Anchiloza intracapsulară unilaterală

B. Anchiloza intracapsulară bilaterală

C. Anchiloza temporomandibulară ireversibilă

D. Pseudoanchiloza unilaterală

E. Pseudoanchiloza bilaterală

ABDE

Tema 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE



1. *Despre fistulele salivare se pot afirma următoarele, mai puţin una:

A. Fistulele salivare constituie leziuni permanente

B. Se închid spontan doar excepţional

C. Tratamentul acestora constă în extirparea chirurgicală a

orificiului şi traiectului fistulos

D. Consecutiv, se diminuă sau se suprimă temporar secreţia

salivară

E. Excizia fistulei va fi urmată de sutura într-un singur plan

E

2. *Sialoreea neurologică nu apare în:

A. Iritaţia oro-faringiană

B. Boala Parkinson

C. Sifilisul terţiar cu afectare cerebrală

D. Encefalite

E. Tumori situate la baza ventriculului IV

A

3. *Principalele clase de substanţe medicamentoase implicate în apariţia

xerostomiei nu cuprind:

A. Antihistaminice

B. Blocante ale canalelor de calciu

C. Antiinflamatorii nesteroidiene

D. Decongestive

E. Antidepresive

C

4. *Dintre bolile sistemice care afectează glandele salivare, influenţând

cantitatea şi calitatea salivei nu face parte:

A. Sindromul Sjögren

B. Sarcoidoza

C. SIDA

D. HTA

E. Diabetul zaharat

D

5. Fluxul salivar poate fi stimulat prin:

A. Rehidratare

B. Macrolide

C. Sialogoge (citrice)

D. Lincomicine

E. Evacuarea mecanică a glandei prin masaj

ACE

6. În formele cronice, recidivante ale parotiditelor sialografia poate decela

următoarele imagini:

A. „Pom înflorit”

B. Modificările arborelui salivar nu sunt specifice

C. Acumulări radioopace de substanţă de contrast de mari

dimensiuni, cu un contur neregulat

D. „Şirag de mărgele” pe canalul Stenon

E. Lacună

AD

7. Despre sialadenita bacteriană TBC se pot afirma următoarele:

A. Infectarea glandelor salivare este de cele mai multe ori primară

B. Infectarea glandelor salivare este de cele mai multe ori

secundară, pe cale hematogenă

C. Infectarea glandelor salivare se produce de cele mai multe ori

retrograd, prin arborele salivar, de la leziunile orale

D. Infectarea glandelor salivare se produce de cele mai multe ori

pe cale limfatică, de la leziunile orale sau orofaringiene

BE

E. Există două forme clinice de parotidită bacteriană TBC:

circumscrisă şi difuză

8. Parotidita sifilitică terţiară recunoaşte următoarele forme clinice:

A. Parotidita difuză

B. Goma sifilitică parotidiană

C. Parotidita gangrenoasă

D. Parotidita supurată

E. Forma pseudotumorală

ABE

Tema 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-

MAXILARE SEVERE



1. *Protocolul standard privind etapizarea tratamentului anomaliilor dento-

maxilare severe prevede ca după tratamentul chirurgical să se efectueze

un tratament ortodontic post-chirurgical cu durata de:

A. 3-6 luni

B. 6-9 luni

C. 9-12 luni

D. 12-16 luni

E. 16-24 luni

D

2. *Pentru completarea examenului clinic facial şi măsurarea exactă a

parametrilor morfologici este necesar să se efectueze:

A. Chestionarul de motivaţie

B. Examenul fotostatic

C. Examenul funcţional

D. Analiza modelelor de studiu

E. Istoricul bolii

B

3. *Examenul fotostatic se efectuează în normă:

A. Frontală

B. Laterală

C. Semiprofil



D

4. *Din norma frontală a examenului fotostatic se analizează următoarele,

mai puţin:

A. Proporţia etajelor figurii

B. Simetria facială

C. Unghiul mandibular

D. Raportul interlabial

E. Raportul bizigomatic/bigoniac

C

5. *Din norma laterală a examenului fotostatic se evaluează următoarele,

mai puţin:

A. Profilul în etajul inferior al feţei

B. Treapta labială

C. Unghiul mandibular

D. Conturul osului malar

E. Raportul bizigomatic/bigoniac

E

6. *Unghiul funcţional masticator este un parametru care se măsoară în

cadrul:

A. Aprecierii ocluziei dinamice

B. Evaluării spaţiului interlabial

A

C. Evaluării liniei surâsului

D. Aprecierea câmpului de profil facial

E. Evaluarea treptei labiale

7. *Cum se numeşte unghiul care se formează între o linie orizontală şi o

linie oblică înclinată variabil ce materializează deplasarea laterală a

punctului interincisiv inferior din poziţia de intercuspidare maximă?

A. Unghiul nazo-labial

B. Unghiul labio-mentonier

C. Unghiul funcţional masticator

D. Unghiul submento-cervical

E. Unghiul mandibular

C

8. *Analiza modelelor de studiu furnizează următoarele informaţii, mai

puţin:

A. Dezvoltarea sagitală şi transversală a arcadelor dento-alveolare

superioară şi inferioară

B. Conturul genian

C. Dezvoltarea verticală a arcadelor dento-alveolare

D. Simetria, forma arcadelor

E. Ocluzia statică habituală, în cele trei planuri

B

Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE



1. *Embrionul de 34 zile prezintă următoarele structuri, mai puţin una:

A. Procesul nazal lateral

B. Procesul nazal medial

C. Procesul nazo-maxilar

D. Procesul nazo-mandibular

E. Procesul mandibular

D

2. *Dezvoltarea feţei este aproape încheiată la sfârşitul săptămânii:

A. A 5-a

B. A 6-a

C. A 7-a

D. A 8-a

E. A 9-a

D

3. *Palatul primar se formează prin fuzionarea proeminenţelor nazale

mediane, în săptămâna:

A. A 5-a

B. A 6-a

C. A 7-a

D. A 8-a

E. A 9-a

A

4. *Palatul secundar se va forma în săptămâna:

A. A 5-a

B. A 6-a

C. A 7-a

D. A 8-a

E. A 9-a

C

5. *Când procesele laterale palatine, palatul primar şi septul nazal vor

fuziona pe linia mediană, se încheie procesul de fuziune. Ce vârstă

aproximativă are embrionul uman?

A. 5-7 săptămâni

B

B. 7-12 săptămâni

C. 12-15 săptămâni

D. 15-18 săptămâni

E. 18-24 săptămâni

6. *Cum se numeşte sindromul clinic caracterizat prin: micrognaţie,

retrognaţie, glososptoză şi despicătură palatină?

A. Pierre-Robin

B. Patau

C. Klippel-Feil

D. Edwards

E. Down

A

7. *Cum se numeşte sindromul clinic caracterizat prin: despicătură labio-

palatină, malformaţii cardiace, malformaţii oculare şi arinencefalie?

A. Pierre-Robin

B. Patau

C. Klippel-Feil

D. Edwards

E. Down

B

8. *Cum se numeşte sindromul clinic caracterizat prin cheilo-palato-schizis

şi sudarea vertebrelor cervicale?

A. Pierre-Robin

B. Patau

C. Klippel-Feil

D. Edwards

E. Down

C

Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE

TRIGEMEN



1. *Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată despre nevralgia

trigeminală simptomatică?

A. Se mai numeşte idiopatică

B. Se însoţeşte de deficitul motor sau atrofia muşchilor masticatori

C. Se datorează unei leziuni structurale a ganglionului Gasser

D. Se însoţeşte de tulburări de sensibilitate în teritoriul de distribuţie

al trigemenului

E. Se însoţeşte de afectarea altor nervi cranieni adiacenţi

A

2. *Nevralgia trigeminală simptomatică poate fi produsă de următoarele

tumori localizate la nivelul unghiului ponto-cerebelos, mai puţin:

A. Neurinom de acustic

B. Neurinom de trigemen

C. Meningiom

D. Compresia ggl. Gasser printr-o arteră cerebeloasă postero-

inferioară tortuoasă, aterosclerotică

E. Chist epidermoid

D

3. *Criteriile de diagnostic pentru nevralgia trigeminală simptomatică nu

cuprind:

A. Atacuri paroxistice de durere afectând una sau mai multe ramuri

ale nervului trigemen

B. Durerea este declanşată de ariile trigger sau de factorii trigger

C. Atacurile sunt stereotipe la fiecare individ

E

D. O leziune cauzală a fost demonstrată prin investigaţii speciale

E. O leziune cauzală nu a fost demonstrată prin explorarea fosei

posterioare

4. *Care dintre următoarele afirmaţii nu este reală?

A. Diagnosticul de nevralgie de trigemen se stabileşte pe baze clinice

B. Examenul obiectiv poate evidenţia punctele „trigger”

C. Hipoestezia pe una din ramurile trigemenului semnalează o

nevralgie primară

D. Evaluarea imagistică trebuie să includă RMN

E. Explorarea RMN trebuie să acorde o atenţie sporită unghiului

ponto-cerebelos şi foramenului de ieşire a nervului trigemen din

craniu

C

5. *Diagnosticul diferenţial al nevralgiei de trigemen se face cu următoarele

entităţi clinice, mai puţin una:

A. Nevralgia trigeminală din scleroza multiplă

B. Nevralgia nervului laringeu inferior

C. Nevralgia nervului facial

D. Nevralgia occipitală

E. Nevralgia trigeminală postherpetică

B

6. *Diagnosticul diferenţial al nevralgiei de trigemen se face cu următoarele

entităţi clinice, mai puţin una:

A. Nevralgia de nerv glososfaringian

B. Nevralgia nervului intermediar Wrisberg

C. Nevralgia vidiană (Vail)

D. Nevralgia trigeminală luetică

E. Nevralgia nazociliară

D

7. *Despre tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen se pot

afirma următoarele, mai puţin una:

A. Dacă există o leziune structurală decelată se iniţiază tratament

medicamentos

B. Nevralgia trigeminală clasică răspunde de obicei la farmacoterapie

C. În nevralgia trigeminală secundară trebuie tratată şi cauza

subjacentă

D. Tratamentul medicamentos utilizează medicaţie anticonvulsivantă

E. Unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite în

tratamentul nevralgiei de trigemen este oxcarbamazepina

A

8. *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen vizează următoarele,

mai puţin:

A. Blocajul chimic anestezic

B. Injectarea percutanată a ganglionului Gasser

C. Infiltraţii cu acizi la nivelul ggl. Gasser

D. Ganglioliza prin radiofrecvenţă

E. Decompresia microvasculară a fosei posterioare

C

Tema 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete

Stomatologie pediatrică (Stomatologie comportamentală pediatrică - pag. 43-57, 129-177;

Elemente introductive în pedodonție - pag. 62-81; Pedodonție, traumatisme dento-

parodontale - pag. 29-50, 98-104, 111-141; Pedodonție, distrofii dentare - pag. 20-48;

Periodontologie pediatrică - pag. 43-54, 80-107; Practica pedodontică - pag. 219-248, 207-

216, 251-259, 261-280) 1. *Printre caracteristicile perioadei 3-6 ani NU se numără:

A. egocentrism C Stomatologie

comportamen

B. afectivitate

C. lipsa caracterului imitativ în acțiune și comportament

D. negativism excesiv episodic

E. teama auditivă, optică, tactilă

tală, pg.50

2. *La dinții permanenți tineri, în cazul sigilărilor lărgite și a cavităților

superficiale, protecția pulpo-dentinară este asigurată de:

A. grosimea stratului de dentină

B. grosimea stratului de smalț

C. grosimea stratului de smalț și dentină

D. grosimea stratului de liner

E. E. grosimea materialului de obturație definitivă

B Practica

pedodontică,

pg.258

3. *Tratamentul cariei dentare la nivelul incisivilor temporari este

recomandat pâna la vârsta de:

A. 7 ani

B. 4 ani

C. 5 ani

D. 6 ani

E. 8 ani

C Practica

pedodontică,

pg.207

4. *La prepararea cavității proximale la dinții temporari trebuie evitate:

A. unghiurile rotunjite la nivel proximal

B. fragilitatea pereților linguali prin orientarea greșită a axului

cavității către vestibular

C. menținerea smalțului susținut

D. unghiurile ascuțite la nivel proximal

E. nici o afirmație din cele de mai sus nu este adevărată

D Practica

pedodontică,

pg.212

5. *În prepararea cavităților de clasa I pentru restaurarea cu amalgam a

dinților temporari ideal, adâncimea peretelui pulpar este de:

A. 0.5 mm în smalț

B. 1.5 mm în dentină

C. 0.5 mm în dentină

D. 1 mm în dentină

E. 2 mm în dentină

C Practica

pedodontică,

pg.210

6. *Indicațiile de utilizare a coroanelor pedodontice sunt următoarele:

A. dinți temporari sau permanenți tineri cu leziuni carioase

extinse

B. dinți cu hipoplazii

C. dinți cu tratament endodontic

D. pacienți cu disabilități, cu o igienă orală defectuoasă

E. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte

E Practica

pedodontică,

pg.215

7. *În prepararea cavităților de clasa I pentru restaurarea cu amalgam a

dinților temporari pentru a nu deschide coarnele pulpare se va evita

folosirea frezelor :

A. 330

B. con invers

C. sferice

D. efilate

E. nici o afirmație din cele de mai sus nu este corectă

B Practica

pedodontică,

pg.210

8. *Gradul 2 de erupție clinică este considerat atunci când:

A. vârful cuspidului perforează mucoasa

B. 2/3 din coroană a erupt

C. ¼ din coroană a erupt

D. ½ din coroană a erupt

E. dintele a erupt în totalitate

D Elemente

introductive

în

pedodonție,

69

TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete

1. *Care dintre enunțurile următoare este corect?

A. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure

dentare cu relief ocluzal accentuat efectuată la pacienți cu risc

carios mare;

B. Sigilarea este o metodă utilizată pentru suprafețele aproximale

efectuată la pacienți cu risc carios mare ;

C. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure

dentare cu relief ocluzal accentuat la pacienți cu risc carios

mic;

D. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure


mic;

E. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor aproximale

la pacienți cu risc carios mare.

A

2. *Care este obiectivul principal al sigilării suprafețelor dure dentare?

A. Închiderea reliefurilor retentive coronare a dinților imediat

după erupție;

B. Închiderea reliefurilor retentive proximale a dinților imediat

după erupție;

C. Închiderea reliefurilor coronare a suprefețelor dinților care nu

sunt retentive imediat după erupție;

D. Închiderea reliefurilor retentive de la nivelul fețelor vestibulare

a dinților imediat după erupție;

E. Nici un răspuns de mai sus nu este corect.

A

3. *Care dintre următoarele afirmații este falsă?

A. După sigilare 95% dintre microorganisme își pierd viabilitatea

prin absența substratului nutritiv;

B. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure


scăzut;

C. Obiectivul principal al sigilării este închiderea reliefurilor

retentive coronare;

D. În caz de diagnostic incert de carie trebuie adoptată sintagma

“când ai dubii sigilează în loc de când ai dubii obturează”

deoarece nu se cunoaște nici un efect secundar al sigilării;

E. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure


ridicat.

B

4. *Care dintre următoarele afirmații este falsă?

A. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată la

pacienţi cu risc crescut de îmbolnăvire prin carie;

B. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată pentru

fosetele spra-cingulare;

C. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată la

pacienţi cu risc scăzut de îmbolnăvire prin carie;

D. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicate pentru

șanţurile şi fosetele ocluzale ale premolarilor;

E. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicate pentru

fisurile și fosetele ocluzale, vestibulare şi orale ale molarilor

temporari şi definitive.

C

5. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată în următoarele

situaţii:

A. Pacienţi cu risc scăzut de îmbolnăvire prin carie;

BCDE

B. Şanţurile şi fosetele ocluzale, vestibulare şi orale ale molarilor

temporari şi definitivi (de elecţie suprafaţa ocluzală a primului

molar definitiv imediat după erupţie);

C. Şanţurile şi fosetele ocluzale ale premolarilor;

D. Fosetele supracingulare;

E. Şanţurile şi fosetele ce prezintă coloraţii intrinseci ale

smalţului la care nu s-au pus în evidenţă carii dentinare

subiacente prin examen clinic şi radiologic.


situaţii:


B. Şanţurile şi fosetele proximale, (de elecţie suprafaţa proximală

a primului molar definitiv imediat după erupţie);

C. Şanţurile şi fosetele proximale ale premolarilor;

D. Fosetele supracingulare;

E. Şanţurile şi fosetele cu smalţ colorat şi decalcifiat dar fără carii

dentinare la acelaşi dinte, evidenţiate clinic şi radiologic.

DE


situaţii:

A. Şanţurile şi fosetele cu smalţ colorat şi decalcifiat dar fără carii

dentinare;

B. Pacienţi cu igienă orală riguroasă;

C. Pacienţi cooperanţi.

D. Dinți care prezintă concomitent leeziuni carioase proximale;

E. Şanţuri puţin exprimate, care sunt apreciate ca zone de risc

scăzut.

ABC


situaţii:


B. Şanţurile şi fosetele ce prezintă coloraţii intrinseci ale

smalţului la care nu s-au pus în evidenţă carii dentinare

subiacente prin examen clinic şi radiologic;

C. Pacienţi cu igienă orală riguroasă;

D. Pacienţi cu malocluzie;

E. Pacienți care au o igiena orală și alimentară deficitară.

BC

Tema 18 - Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-maxilar 1. *Dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibulei are loc ca urmare a

activitatii accentuate a muschilor

A. maseter si pterigoidian intern

B. maseter si pterigoidian extern

C. maseter si milohioidian

D. maseter si hioidian

E. pterigoidian extern si intern

A Gh. Boboc,

Pg. 405

2. *Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este:

A. imobil

B. temporar

C. absolut

D. relativ

E. permanent

D Gh. Boboc,

Pg. 411

3. Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia:

A. Prodentiei superioare AD Gh. Boboc,

Pg. 443

B. Prodentiei inferioare

C. Retrodentiei superioare

D. Retrodentiei inferioare

E. Biprodentiei

4. Interpozitiile heterotrope presupun interpunerea intre arcadele

dentare:

A. A unor elemente ce nu apartin aparatului dentomaxilar

B. A unor elemente ce apartin aparatului dentomaxilar

C. A degetelor

D. A creionului

E. A limbii

ACD Gh. Boboc,

Pg.437

5. Pentru producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase

trebuie intrunite mai multe conditii ce intereseaza:

A. Intensitatea obiceiului vicios

B. Durata obiceiului vicios

C. Frecventa obiceiului vicios

D. Factorul teren- teren deformabil constitutional

E. Nici un raspuns corect

ABCD Gh. Boboc,

Pg 444

6. Zonele faciale de sprijin in contextul atitudinilor anormale de postura sunt:

A. Mentonul

B. Regiunea bilabiala

C. Zonele laterale ale partii inferioare a fetei

D. Pavilionul auricular

E. Unghiul goniac

ABC Gh. Boboc,

Pg 436

7. *Alimentația rafinată a omului modern are drept consecință:

A. Atriția proximala

B. Atriția ocluzală

C. Avansarea mandibulei

D. Supraocluzia grupului incisivo-canin

E. Over-bite normal

D Dorobat,

Stanciu –

Ortodontie si

ortopedie

dento-facială,

2009, pg. 68

8. *Respirația orală produce:

A. Dezvoltare în exces a maxilarului

B. Compresiune de maxilar

C. Rotație mandibulară anterioară

D. Ocluzie adancă acoperită

E. Retrodenția incisivilor superiori

B Dorobat,

Stanciu –

Ortodontie si

ortopedie

dento-facială,

2009, pg. 68

Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare

1. *În timpul dezvoltării ocluziei dentare mixte se produce:

A. prima înălţare de ocluzie

B. prima mezializare a mandibulei

C. a treia înălţare de ocluzie

D. a doua mezializare a mandibulei

E. a doua înălţare de ocluzie

E Dorobat,

Stanciu, pg.

45

2. *În perioada predentară se produce în mod normal:

A. a doua înălţare de ocluzie

B. a doua mezializare a mandibulei

C. a treia înălţare de ocluzie

D. prima înălţare de ocluzie

E. prima mezializare a mandibulei

E Dorobat,

Stanciu,, pg

38

3. Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata:

A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de AC Dorobat,

Stanciu,

12 luni

B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se

inalta datorita dezvoltarii mugurilor dentari

C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre

lingual micsorand perimetrul arcadei

D. atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei

E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei

temporari

pg.40-42

4. Planul postlacteal:

A. in treapta meziala conduce la un raport mezializat

B. in treapta usor mezializata ofera raport cuspid in santul

intercuspidian

C. in treapta meziala ofera raport cuspid la cuspid

D. in linie dreapta ofera raportul cuspid la cuspid al molarului 1

E. in treapta distalizata conduce la o relatie ocluzala distalizata la

nivel molar

ABDE Dorobat,

Stanciu, Pg.

43

5. Eruptia molarului 1 permanent:

A. produce a doua inaltare de ocluzie

B. modifica forma arcadei

C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat

D. modifica lungimea arcadei

E. modifica forma arcadei de la semielipsa la semicerc

ABD Dorobat,

Stanciu, Pg

45

6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la dezvoltarea ocluziei de la

6 luni la 30 luni:

A. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula

B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula

C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii

ocluzale

D. eruptia molarilor 1 deciduali determina prima inaltare de ocluzie

E. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni

ACDE Dorobat,

Stanciu, Pg.

39

7. *Spațiul de rezervă Nance ( lee-way space) reprezintă:

A. suma diametrelor mezio-distale ale incisivilor permanenți

B. suma diametrelor mezio-distale ale caninilor și molarilor

temporari

C. suma diametrelor mezio-distale ale caninului permanent și

premolarilor pe o hemiarcadă

D. diferența dintre suma diametrelor mezio-distale ale caninului și

molarilor temporari si suma diametrelor mezio-distale ale

caninului permanent și premolarilor pe fiecare hemiarcadă

E. Nici una din afirmațiile de mai sus nu este adevărată

D Dorobat,

Stanciu –

Ortodontie si

ortopedie

dento-facială,

2009, pg. 46

8. *Valorile normale pentru spațiul de rezervă Nance la maxilar sunt:

A. 0,5-1 mm

B. 0,7-0,9 mm

C. 0,9-1,5 mm

D. 2 mm

E. 1,7-2,4 mm

C Dorobat,

Stanciu –

Ortodontie si

ortopedie

dento-facială,

2009, pg. 46

Tema 20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare

1. *Sindromul Pierre- Robin se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte, cu o

exceptie:

A. microretrognatie mandibulara

C Zegan, Pg.85

B. despicaturi palatine

C. ocluzie inversa frontala

D. distrofie osteo-musculara

E. glosoptoza

2. *Pierderea prematura a dintilor temporari poate avea urmatoarele

consecinte, cu exceptia:

A. Tulburari grave tridimensionale in arcada dentara

B. Incongruente dento-alveolare

C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti

D. Absenta angrenajelor inverse

E. Contacte si interferente ocluzale

D Dorobat,

Stanciu, Pg

74

3. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte:

A. retrognatie mandibulara

B. anomalii dentare de numar

C. ocluzia mezializata

D. anomalii dentare de forma

E. prognatie mandibulara

ABD Zegan, pg. 85

4. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte:

A. retrognatie mandibulara

B. hipertelorism

C. facies rotund

D. prognatie mandibulara

E. ocluzia distalizata

ABCE Zegan, pg. 85

5. Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de:

A. Tipare genetice

B. Factori teratogeni

C. Cauze generale

D. Bariere fibroase

E. Bariere osoase

ADE Dorobat,

Stanciu, Pg

75

6. Pierderea prematura a dintilor temporari determina:

A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau

orala

B. Incongruente dento-alveolare

C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti

D. Dilatari ale arcadei

E. Angrenaje inverse

ABCE Dorobat,

Stanciu, Pg

74

7. *Trisomia 21 se mai numește:

A. Sindrom Edwards

B. Sindrom Patau

C. Sindrom Ellis van Creveld

D. Sindrom Klinefelter

E. Sindrom Langdon Down

E Dorobat,

Stanciu –

Ortodontie si

ortopedie

dento-facială,

2009, pg. 61

8. *Care din următoarele caracteristici nu corespunde sindromului Turner?

A. Hipertelorism

B. Prognatism mandibular

C. Pterigium coli

D. facies rotund

E. disgenezie ovariană

B Dorobat,

Stanciu –

Ortodontie si

ortopedie

dento-facială,

2009, pg. 61

Tema 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

1. *Diviziunea 1 a clasei a II-a se caracterizeaza prin:

A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita E Dorobat,

Stanciu, Pg.

B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis

C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa

D. Raport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis

E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis

78

2. *Diviziunea 2 a clasei a II-a se caracterizeaza prin:

A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita

B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita

C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa

D. Raport distalizat unilateral si ocluzie deschisa

E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis

A DS, Pg. 78

3. Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta

urmatoarele variante:

A. De conducere fortata

B. Protruzie cu spatiere

C. Cu ocluzie adanca acoperita

D. Cu inghesuire

E. Protruzie fara spatiere

BDE Dorobat,

Stanciu, Pg.

79

4. Scoala germana clasifica malocluziile in:

A. Sindromul cu compresie de maxilar

B. Disarmonii

C. Sindromul cu ocluzie incrucisata

D. Sindromul progenic

E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis

ACD Dorobat,

Stanciu, Pg.

79,80

5. Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi:

A. De conducere condiliana

B. De conducere fortata

C. Fals (prognatism mandibular)

D. Adevarat

E. Fals (retrognatism maxilar)

BDE Dorobat,

Stanciu, Pg.

80

6. Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor

ocluziei in sens vertical sunt:

A. infrapozitie

B. suprapozitie

C. infraocluzie

D. vestibulopozitie

E. supraocluzie

CE Dorobat,

Stanciu, Pg.

82

7. *În clasificarea școlii franceze termenul ”exoalveolie” reprezintă:

A. extruzia dinților din zona lateral a arcadei

B. arcadă dento-alveolară micșorată în sens transversal (îngustată)

C. arcadă dento-alveolară alungită

D. arcadă dento-alveolară mărită în sens transversal(lărgită)

E. supraocluzia dinților frontali

D Dorobat,

Stanciu –

Ortodontie si

ortopedie

dento-facială,

2009, pg. 81

8. *Care din următoarele afirmații nu este adevărată?

A. Anomalia de clasa a III se caracterizează prin rapoarte molare și

canine mezializate

B. În anomalia de clasa I Angle rapoartele molare și canine sunt

neutrale

C. Anomalia de clasa a II a diviziunea 1 se caracterizează prin

rapoarte distalizate și ocluzie deschisă frontală

D. Anomalia de clasa a II a diviziunea a 2 a se caracterizează prin

rapoarte distalizate și ocluzie adîncă acoperită

E. Clasificarea Angle utilizează ca reper molarii de 6 ani maxilar și

mandibular.

C

Tema 22. Examenul radiologic în ortodonție 1. Rotaţia mandibulară posterioară se caracterizează prin:

A. etaj inferior crescut

B. unghi goniac deschis

C. etaj inferior micşorat

D. condil mandibular robust, dezvoltat în sus şi înainte

E. tendinţă la ocluzie adâncă

AB Zegan, Pg 61

2. Planurile de referinta utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil sunt

urmatoarele:

A. Planul Frankfurt- Po-Or

B. Planul bazei craniului- Po-Or

C. Planul bazal mandibular- Nsa-Nsp

D. Planul bazal maxilar- Nsa-Nsp

E. Axa Y de crestere- S-N

AD Dorobat,

Stanciu,

Pg155

3. *Punctul Gn (de pe teleradiografia de profil) este:

A. Punctul cel mai inferior al simfizei mentoniere

B. Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere

C. Punctul cel mai posterior al simfizei mentoniere

D. Punctul cel mai anterior si inferior al simfizei mentoniere

E. Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere

D Dorobat,

Stanciu,

Pg154

4. In analiza teleradiografie de profil, cele 3 laturi ale triunghiului lui Tweed

sunt reprezentate de :

A. Planul de la Frankfurt

B. Planul Simon

C. Axa incisivului superior

D. Planul mandibular

E. Axa incisivului inferior

ADE Dorobat,

Stanciu,

Pg163

5. Despre distanta Ao-Bo sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Reprezinta decalajul interbazal sagital absolut

B. Este in relatie directa cu unghiurile SNA, SNB

C. Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ

D. Este in relatie invers proportionala cu unghiul ANB

E. Completeaza notiunea de clasa scheletala

ABE Dorobat,

Stanciu,

Pg164

6. *Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt

este reprezentat de :

A. FMIA

B. FMA

C. IMPA

D. IMFA

E. ANB

B Dorobat,

Stanciu,

Pg169

7. *Unghiul SNA arată :

A. poziția maxilarului față de baza craniului

B. poziția mandibulei față de baza craniului

C. raportul maxilar/mandibulă

D. angulația bazei craniului

E. profilul

A Georgeta

Zegan –

Metode și

tehnici de

diagnostic

din

ortodonție și

ortopedia

dento-facială,

Ed

Tehnopress,

2004, pg.102

8. *Punctul B Down reprezintă:

A. punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar mandibular

pe linie mediană

D Dorobăț,

Stanciu-

Ortodonție și

B. punctul cel mai proeminent al simfizei mentoniere

C. centrul simfizei mentoniere

D. punctul cel mai înfundat al procesului alveolar mandibular pe

linie mediană

E. vârful incisivului inferior

ortopedie

dento-facială,

2009, pg. 154

Tema 23. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1

1. *Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizează prin raport

molar bilateral:

A. neutral şi ocluzie adâncă

B. mezializat şi ocluzie inversă frontală

C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;

D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită

E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală

C Zegan, pg

183

2. *Factorul etiopatogenic disfuncţional al malocluziei clasa a II-a diviziunea

1 este:

A. rahitismul

B. nanismul hipofizar

C. sindromul Marfan

D. sindromul lingual protruziv anterior incomplet

E. pierderea prematură a dinţilor temporari în zona de sprijin

D Zegan, pg

184

3. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se

produc următoarele modificări ale bazei alveolare față de baza coronară a

arcadei:

A. Baza apicală este mică

B. Baza apicală este mare

C. Baza coronară este largă

D. Baza coronară este îngustă

E. Nici un raspuns corect

AC Dorobat,

Stanciu, pg.

385

4. Aspectul facial în anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se

caracterizează prin:

A. Tegumente palide

B. Buza superioară este groasă

C. Buza superioară este subțire

D. Fantă labială întredeschisă

E. Mentalis hiperton

ACDE Dorobat,

Stanciu, pg.

383

5. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se

observă:

A. Hipotonie uni- sau bilaterală a mușchilor narinari

B. Hipertonie uni- sau bilaterală a mușchilor narinari

C. Hipertonia muschiului mentonier

D. Hipertonia buzei inferioare

E. Hipotonia buzei inferioare

ACD Dorobat,

Stanciu, pg

385-386

6. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, arcada

dento-alveolară își modifică forma, în funcție de nivelul compresiunii,

având aspect de:

A. Omega

B. ”V”

C. ”U”

D. ”M”

E. ”Z”

ABCD Zegan, pg

185

7. *În anomalia de clasa a II a diviziunea 1 întâlnim:

A. endoalveolie și proalveolie superioară A Dorobăț,

Stanciu-

B. endoalveolie și retroalveolie superioară

C. exoalveolie și retroalveolie maxilară

D. exoalveolie și proalveolie mandibulară

E. biretroalveolie

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

2009, pg. 385

8. *Care din afirmațiile de mai jos nu sunt caracteristice anomaliei de clasa a

II a diviziunea 1?

A. rapoarte ocluzale molare și canine distalizate

B. mușchiul mentalis hiperton

C. mușchiul pterigoidian extern hipoton

D. inocluzie sagitală pozitivă

E. mușchiul orbicular al buzei superioare hiperton

E Zegan G. –

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

pg.159

Tema 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2

1. *Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizează prin raport

molar bilateral:

A. neutral şi ocluzie adâncă

B. mezializat şi ocluzie inversă frontală

C. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită

D. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;

E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală

C Zegan, pg 189

2. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:

A. genetici

B. funcţionali

C. constituţionali

D. generali

E. locali

A Dorobat,

Stanciu, pg 396

3. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot întâlni:

A. Reducerea diametrelor premolare si molare

B. Retrodenție cu supraacoperirea grupului incisiv

C. Diferite grade de spațiere dentară

D. Ocluzie deschisă

E. Diferite grade de înghesuire dentară

ABE Dorobat,

Stanciu, pg 398

4. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot întâlni următoarele semne clinice:

A. Sanț labiomentonier șters

B. Etajul inferior al feței mărit

C. Menton aplatizat

D. Fanta labiala inchisa ferm

E. Sanț labiomentonier accentuat

DE Zegan, pg 190

5. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa diferite grade de abraziune

pe:

A. Fața vestibulară a incisivilor superiori

B. Fața vestibulară a incisivilor inferiori

C. Fața linguală a incisivilor inferiori

D. Fața palatinală a incisivilor superiori

E. Toate răspunsurile sunt corecte

BD Dorobat,

Stanciu, pg. 398

6. La examenul facial in malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa:

A. tipar euriprosop

B. fanta labiala inchisa ferm

C. buza superioara groasa, eversata

D. buza superioara scurta, subtire

E. sant labio-mentonier accentuat

ABDE Zeganpg 190

7. *În etiopatogenia anomaliei de clasa II/2 întâlnim: B DorobățStanciu-

A. respiratia orală

B. factori genetici

C. sindromul lingual protruziv (deglutiția infantilă)

D. obiceiul vicios de interpoziție

E. mușcarea buzei inferioare

Ortodonție și

ortopedie dento-

facială2009pg.

396

8. *În anomalia de clasa a II a scheletală unghiul ANB este:

A. 2-4˚

B. ˃ 4˚

C. ˂ 2˚

D. 0˚

E. negativ

B G. Zegan-

Metode si

tehnici de

diagnosticpg.109

Tema 25. Malocluzia de clasa a III-a

1. *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin:

A. raporturi distalizate și ocluzie în acoperiș

B. raporturi mezializate și ocluzie inversă frontală

C. raporturi distalizate și ocluzie acoperită

D. raporturi normale și inghesuire frontală

E. nici un răspuns corect

B Dorobat,

Stanciu,

Pg.405

2. *In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in

evidenta:

A. unghiul SNA mai mare de 800

B. unghiul SNB mai mic de 780

C. unghiul SNA mai mic de 800

D. unghiul ANB pozitiv

E. nici un raspuns corect

C Dorobat,

Stanciu, Pg.

406

3. La examenul facial in malocluzia de clasa a III-a se observa:

A. fata aplatizata

B. obraji infundati

C. profil convex

D. profil concav

E. profil drept

ABD Dorobat,

Stanciu,

Pg.406

4. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata

sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt

caracterizate de:

A. proalveolodontie inferioara

B. retroalveolodontie superioara

C. proalveolodontie superioara

D. pretroalveolodontie inferioara

E. nici un raspuns nu e corect

AB Dorobat,

Stanciu, Pg

408

5. Aspectul facial în prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaza prin:

A. profil concav

B. treapta labiala inversată

C. aspectul dur, voluntar al fetei

D. profil convex

E. facies aplatizat

ABCE Zegan, pg

207

6. Aspectul facial în retrognatia maxilara se caracterizeaza prin:

A. profil concav

B. regiunea buzei superioare infundata

C. retrocheilie superioara

D. profil convex

E. procheilie superioara

ABC Zegan, pg

211

7. *Care din semnele clinice de mai jos nu caracterizează anomalia de clasa a

III a?

A. rapoarte ocluzale mezializate

B. angrenaje inverse frontale

C. profil convex

D. șanț labio-mentonier șters

E. ocluzie inversă laterală

C Zegan G. –

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

pg.181

8. *Care din semnele clinice de mai jos nu caracterizează anomalia de clasa a

III a?

A. inocluzie sagitală pozitivă

B. rapoarte ocluzale mezializate

C. facies aplatizat

D. profil concav

E. menton proeminent

A Zegan G. –

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

pg.181

Tema 26. Sindromul de inocluzie verticală

1. *Fonemele dentale perturbate in sindromul de inocluzie verticala sunt:

A. ‘’B’’

B. ‘’D’’ si ‘’T’’

C. ‘’M’’ si ‘’T’’

D. ‘’D’’

E. ‘’C’’ si ‘’T’’

B Dorobat,

Stanciu, Pg

431

2. *Tulburarile musculare in sindromul de ocluzie deschisa apar cel mai

frecvent la nivelul muschiului:

A. pterigoidian intern

B. maseter

C. buccinator

D. pterigoidian extern

E. temporal

D Dorobat,

Stanciu, Pg

433

3. Care dintre urmatoarele modificari fizionomice sunt prezente in sindromul

de ocluzie deschisa:

A. facies hiperleptoprosop

B. fanta labiala inchisa fara efort

C. sant labio-mentonier sters

D. sant labio-mentonier acentuat

E. profil dizarmonios caracteristic

ACE Dorobat,

Stanciu, Pg

434-435

4. Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie

deschisa se intalnesc la nivelul:

A. bazei craniului

B. mandibulei

C. maxilarului superior

D. dentar

E. proceselor alveolare

ABCE Dorobat,

Stanciu, Pg

436-438

5. In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:

A. rahitism

B. sindrom Down

C. condrodistrofii

D. persistenta deglutitiei de tip infantil

E. nici un raspuns corect

BC Dorobat,

Stanciu, Pg

419

6. Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa:

A. functionale

B. parodontale

C. dentare

ABCD Dorobat,

Stanciu, Pg

431

D. musculare

E. neurologice

7. *Care din următoarele aparate au indicații în tratamentul ocluziei deschise?

A. placa palatină platou retroincizal

B. gutieră inferioară plan înclinat

C. placă palatină scut lingual

D. aparat Frankel tip III

E. placă palatină plan înclinat anterior

C Zegan G. –

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

pg.144

8. *Care din următoarele semen clinice nu corespunde sindromului de ocluzie

deschisă?

A. șanț labio-mentonier șters

B. fanta labial deschisă

C. deglutiție atipică

D. etaj inferior micșorat

E. frecvent carii la nivelul grupului frontal superior

D Zegan G. –

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

pg.140

Tema 27. Anomalii ale sistemului dentar

1. *Transpoziţia dentară completă presupune:

A. inversarea parţială a locului pe arcada a doi dinţi vecini

B. eruptia unui dinte la distanta de arcada dentara

C. inversarea parţială a locului pe arcada a doi dinţi antagonisti

D. inversarea totală a locului pe arcada a doi dinţi vecini

E. ramanerea in interiorul osului a unui dinte cu radacina complet

formata si apexul inchis

D Zegan, Pg

168

2. *Dinţii supranumerari erupţi nu produc:

A. incluzia dinţilor normali de serie

B. malpoziţii dentare

C. dezechilibre ocluzale

D. rizaliza radiculară patologică a dinţilor antagonisti

E. diastema patologică

D Zegan, Pg

158

3. In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt implicati urmatorii factori locali:

A. tulburari in exfolierea dintelui temporar

B. tulburari in formarea germenilor dentari

C. secvente inversate de eruptie

D. traumatisme dentare

E. intarzieri in eruptia dentara

ABCE Zegan, Pg

168

4. Diagnosticul diferential al heterotopiei se face cu:

A. eruptia dentara intarziata

B. incluzia dentara

C. ectopia

D. extractia dentara

E. hipodontia

ABCE Zegan, Pg

168

5. Tratamentul chirurgical –ortodontic al incluziei dentare presupune:

A. crearea spatiului pe arcada

B. indepartarea cauzelor etiologice

C. descoperirea chirurgicala a dintelui inclus

D. ancorarea si tractionarea dintelui la arcada dentara

E. reimplantarea dintelui

ABCD Zegan, Pg

167

6. Formele clinice ale anomaliilor dentare de forma coronare sunt

urmatoarele:

A. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-palatinala a molarilor

temporari

ABD Zegan, pg

162

B. tubercul Bolk- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permenenti

secunzi sau de minte superiori

C. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-vestibulara a molarilor

permanenti

D. Sixtum- - la nivelul molarului prim permanent inferior

E. tubercul Bolk- pe fata mezio-linguala a molarilor permenenti

secunzi inferiori

7. *Termenul “ transpoziție dentară” semnifica:

A. întârziere în erupție

B. un dinte erupe vestibularizat

C. un dinte își schimbă locul cu un alt dinte vecin pe aceeași arcada

D. un dinte supraerupt

E. nici una din afirmații nu este adevărată

C Zegan G. –

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

pg.120

8. *Care din următoarele anomalii ale sistemului dentar nu sunt anomalii de

sediu?

A. transpoziția

B. ectopia

C. heterotopia

D. incluzia

E. rotația

E Zegan G. –

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

pg.114

9. Care anomalii ale sistemului dentar nu pot fi diagnosticate pe modelul de

studiu?

A. incluzia dentară

B. heterotopia

C. anodonția

D. macrodonția

E. ectopia dentară

ABC Zegan G. –

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

pg.120

10. Care din următoarele anomalii sunt anomalii de poziție?

A. rotația

B. ectopia

C. versia

D. transpoziția

E. microdonția

AC Zegan G. –

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

pg.114

Tema 28. Examenul clinic în ortodonție 1. *Examinarea clinică facială a pacientului apreciază:

A. bolile cronice generale

B. indicaţia generală a tratamentului ortodontic

C. egalitatea etajelor fetei

D. dezvoltarea psihică

E. instalarea pubertăţii

C Zegan, pg

101

2. *Examinarea clinică funcţională a pacientului:

A. stabileste normalitatea sau anormalitatea functiilor aparatului

dento-maxilar

B. depisteaza parafunctii

C. depisteaza obiceiuri vicioase

D. toate raspunsurile sunt corecte

E. nici un raspuns nu este corect

D Zegan, pg

105

3. La examinarea clinică faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale:

A. Euryprosop

B. Mesocephal

C. Mesoprosop

D. Brachycephal

ACE Zegan, pg

100

E. Leptoprosop

4. La examinarea clinică faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri cefalice:

A. Euryprosop

B. Mesocephal

C. Mesoprosop

D. Brachycephal

E. Leptoprosop

BD Zegan, pg

100

5. Functia respiratorie poate fi evaluata prin urmatoarele teste functionale :

A. Comandarea a 35 de inspiratii ritmice

B. Comandarea de inspir si expir profund

C. Pensarea narinelor

D. Comandarea a 20 de inspiratii ritmice

E. Testul oglinzii

BCDE Zegan, pg

105

6. La examinarea clinică faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale:

A. Euryprosop- fata joasa

B. Leptoprosop- fata joasa

C. Mesoprosop- fata medie

D. Leptoprosop- fata inalta

E. Euryprosop- fata inalta

ACD Zegan, pg

100

7. *Distanța subnasalis-stomiom reprezintă:

A. 1/3 din înălțimea etajului inferior al feței

B. ½ din înălțimea etajului inferior

C. 2/3 din înălțimea etajului inferior

D. ¼ din înălțimea etajului inferior

E. nici una din afirmații nu este adevărată

A Dorobăț,

Stanciu, Ed

2009, pag.88

Tema 29. Analiza modelului de studiu în ortodonție 1. *Valorile normale ale sumei incisive sunt cuprinse intre:

A. 28-35 mm

B. 22-34 mm

C. 27-37 mm

D. 26-39 mm

E. 28-38 mm

A Zegan, pg

111

2. *In analiza Pont a modelelor de studiu, suma incisiva se calculeaza prin

masurarea cu compasul a celei mai mari dimensiuni mezio-distale coronare

a :

A. Celor patru incisivi inferiori

B. Celor doi incisivi centrali superiori

C. Celor doi incisivi centrali inferiori

D. Celor patru incisivi superiori

E. Celor patru incisivi inferiori si a celor patru incisivi superiori

D Zegan, pg

111

3. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea anterioara maxilara:

A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor

primi superiori

B. Se calculeaza cu formula SIx100/80

C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor doi

superiori

D. Se calculeaza cu formula SIx100/64

E. Se calculeaza cu formula SIx100/65

AB Zegan, pg

111

4. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara maxilara:

A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi

superiori


AD Zegan, pg

111

C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor doi

superiori



5. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara mandibulara:

A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor

primi inferiori


C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi

inferiori



CD Zegan, pg

111

6. Punctele de referinta pentru analiza Pont pe modelul de studio sunt

urmatoarele:

A. Mijlocul santului sagital al premolarului prim superior

B. Foseta centrala a molarului secund superior

C. Punctul de contact vestibular interpremolar inferior

D. Varful cuspidului disto-vestibular al molarului prim inferior

E. Varful cuspidului centro-vestibular al molarului prim inferior

ACE Zegan, pg

111

7. *Valoarea sumei incisive care descrie normodonția este:

A. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori să

fie cuprinsă între 28-35 mm

B. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori să

fie mai mare de 35 mm

C. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi inferiori să

fie mai mică de 28 mm

D. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi inferiori să


E. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori să


A Zegan,

Metode și

tehnici de

diagnostic în

ortodonție ți

ortopedie

dento-facială,

pg.35

8. *În analiza Pont formula de calcul pentru diametrul interpremolar superior

este :

A. suma incisivă x 100/80

B. suma incisivă x100/64

C. suma incisivă x 0,83

D. suma incisivă x100/ 128

E. (suma incisivă x0,83)-2

A Dorobat,

Stanciu, pg.

108

Tema 30. Principii în terapia ortodontică

1. *Clasificarea tratamentului ortodontic în funcţie de mijloacele utilizate

cuprinde:

A. tratamentul profilactic, interceptiv şi curativ

B. tratamentul biomecanic, funcţional şi chirurgical

C. tratamentul precoce, normal şi tardiv

D. tratamentul etiologic şi morfo-funcţional

E. tratamentul morfo-funcţional şi chirurgical

B Zegan, pg

226

2. *Ingresia este o mişcare dentară:

A. în axul lung, către planul de ocluzie

B. de translaţie a dintelui

C. în jurul axului lung radicular

D. în axul lung, către baza maxilară

E. de înclinare a dintelui

D Zegan, pg

249

3. Fortele ortodontice se clasifica dupa intensitate in: BD Zegan, pg

A. Forte extraorale

B. Forte usoare

C. Forte intraorale

D. Forte medii

E. Forte intermitente

246

4. Fortele ortodontice se clasifica dupa ritmul de aplicare in:

A. Forte extraorale

B. Forte continue

C. Forte intraorale

D. Forte medii

E. Forte intermitente

BE Zegan, pg

246

5. Versia este o mişcare dentară:

A. de înclinare a dintelui


C. în care coroana si radacina se deplaseaza simultan, dar in sens

contrar


E. în axul lung, către planul de ocluzie

AC Zegan, pg

248

6. Gresia este o mişcare dentară:

A. de înclinare a dintelui


C. în care coroana si radacina se deplaseaza paralel cu axa dintelui


E. în axul lung, către planul de ocluzie

AC Zegan, pg

250

7. *Forțele ortodontice ușoare, optime, se descriu ca fiind cele cu valori de:

A. 15-20g

B. 20-30g

C. 10g

D. 30-40g

E. ˃ 50g

B Zegan,

Aparate

ortodontice ,

pag, 47

8. *În mișcarea de versie :

A. coroana și rădăcina se deplasează în același sens după o direcție

paralelă

B. coroana și rădăcina se deplasează simultan, dar în sens invers

după o direcție orizontală

C. coroana și rădăcina se deplasează în sens vertical

D. coroana rămâne pe loc și se deplasează numai rădăcina

E. dintele se deplasează în jurul axului sau lung

B Dorobat,

Stanciu,

Ortodonție și

ortopedie

dento-facială,

207

Tema 31. Aparate ortodontice mobilizabile

1. *Arcul Coffin are urmatoarea actiune:

A. Expansiune radiala a arcadei maxilare

B. Expansiune asimetrica a arcadei maxilare

C. Distalizarea dintilor din zona laterala maxilara

D. Mezializarea dintilor din zona laterala mandibulara

E. Derotarea dintilor din zona frontala maxilara

A Zegan, pg

267

2. *Surubul ortodontic dezvolta forte ortodontice:

A. Medii si continue

B. Usoare si intermitente

C. Medii si intermitente

D. Usoare si continue

E. Usoare si medii

C Zegan, pg

267

3. Elementele de ancoraj ale aparatelor biomecanice mobilizabile sunt :

A. Crosetul Stahl

B. Crosetul Adams

C. Arcul secera

D. Scutul vestibular

E. Arcul Coffin

AB Zegan, pg

264-265

4. Arcul in bucla dubla este indicat in:

A. Palato-versia incisivului

B. Vestibulo-versia incisivului

C. Rotatia incisivului

D. Mezializarea incisivului

E. Ectopia incisivului

AC Zegan, pg

270

5. Despre placuta Schwarz sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Este un aparat mobilizabil mixt

B. Este indicata in compresiunea simetrica de maxilar cu

retropozitie mandibulara functional

C. Este formata din placa palatina si plan inclinat anterior

D. Este formata din placa linguala si platou retroincizal

E. Este indicata in prognatismul mandibular functional

ABC Zegan, pg

273

6. Arcul in diapazon este indicat in:

A. Deplasarea meziala a unui incisiv

B. Vestibularizarea unui incisiv

C. Deplasarea distala a unui incisiv

D. Inchiderea diastemei

E. Ectopia unui incisiv

ACD Zegan, pg

270

7. *Placa palatină plan înclinat anterior are drept scop:

A. intruzia incisivilor inferiori

B. avansarea mandibulei

C. corectarea angrenajelor inverse frontale

D. corectarea tulburărilor de fonație

E. corectarea respirației orale

B Zegan,

Aparate

ortodontice,

124

Tema 32. Aparate ortodontice funcționale

1. *Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la reglatorul Frankel tip

III, cu o excepție:

A. este un activator elastic

B. este indicat pentru corectarea malocluziei clasa III de cauze

funcționale, din dentiția mixtă

C. este indicat pentru corectarea malocluziei clasa II/2 de cauze

funcționale, din dentiția mixtă

D. este un activator miodinamic

E. principiul de acțiune se bazează pe conceptul recuperării

spațiului oral funcțional

C Zegan, pg

285

2. *Monoblocul lui Robin prezintă următoarele caracteristici, cu o excepție:

A. este un aparat funcțional mobil

B. este un aparat funcțional bimaxilar

C. este un aparat funcțional elastic

D. este un aparat funcțional pasiv

E. este un aparat funcțional rigid

C Zegan, pg

280

3. După efectele produse asupra grupelor musculare, aparatele funcționale se

clasifică în:

A. aparate miotonice

B. aparate active

AD Zegan, pg

278

C. aparate pasive

D. aparate miodinamice

E. aparate bimaxilare

4. După sediu, aparatele funcționale se clasifică în:


B. aparate orale

C. aparate pasive


E. aparate vestibulare

BE Zegan, pg

278

5. După modul de acțiune, aparatele funcționale se clasifică în:


B. aparate active

C. aparate pasive


E. aparate bimaxilare

BC Zegan, pg

277

6. Indicațiile clinice ale aparatelor funcționale sunt următoarele:

A. în tratamentul etiologic

B. în tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare de cauze

funcționale

C. în tratamentul activ al anomaliilor dento-maxilare de cauze

funcționale

D. în tratamentul chirurgical-ortodontic

E. la pacienții la care creșterea este încheiată

ABC Zegan, pg

277

7. *Ce element nu se întâlnește la activatorul Andreasen-haupl?

A. placa palatină

B. placa lingual

C. arc vestibular

D. arc Coffin

E. pelote labiale inferioare

E Dorobaț,

Stanciu, pag.

306

Tema 33. Contenția și recidiva în ortodonție

1. *Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu

exceptia:

A. Tipul constitutional al pacientului

B. Tipul de crestere faciala al pacientului

C. Varsta la care s-a tratat malocluzia

D. Durata tratamentului activ ortodontic

E. Sexul pacientului

E Zegan, pg

376

2. *Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu

exceptia:


B. Antecedentele heredo-colaterale

C. Durata tratamentului activ ortodontic

D. Tipul de crestere faciala al pacientului

E. Varsta la care s-a tratat malocluzia

B Zegan, pg

376

3. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele:


B. Tipul facial al pacientului

C. Eruptia molarilor de minte

D. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase

E. Tulburarile endocrine ale pacientului

ABE Zegan, pg

375

4. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: ABD Zegan, pg

A. Tipul facial al pacientului

B. Tipul de crestere faciala al pacientului

C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase

D. Tipul constitutional al pacientului

E. Hipocorectia malocluziei

375

5. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele:


B. Modificarea distantei intercanine



E. Hipocorectia malocluziei

BCE Zegan, pg

375

6. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele:


B. Modificarea distantei intercanine



E. Lipsa de coincidenta a relatiei centrice cu intercuspidarea

maxima

BCE Zegan, pg

375

7. *Care din următoarele afirmații este adevărată?

A. contenția face parte din tratamentul activ

B. aparatele de contenție se aplică numai la adulți

C. aparatele de contenție sunt pasive

D. aparatele de contenție se pun în timpul tratamentului precoce

E. tratamentul de contenție este opțional

C Zegan,

Aparate

ortodontice ,

136

TEMA 34 – Tratamentul cariei dentare

1. Funcţia antimicrobiană a salivei este dată de:

A. lizozim

B. lactoferină

C. mucine

D. fosfat

E. amilază

ABC

2. Sistemele tampon majore atât în cazul salivei nestimulate cât şi ala salivei

stimulate sunt:

A. ionii bicarbonat

B. histatin şi mucine, cistatine

C. ioni fosfat

D. peroxidaza

E. proteine

ACE

3. Mărimea coroanei dentare:

A. nu influenţează cariosusceptibilitatea

B. influenţează cariosusceptibilitatea ca urmare a variaţiei grosimii

smalţului

C. este invers proporţională cu cariosusceptibilitatea

D. influenţează cariosusceptibilitatea prin suprafaţa expusă atacului

E. influenţează cariosusceptibilitatea prin timpul necesar erupţiei

dentare

DE

4. Caracteristicile morfologice dentare care determină cariosusceptibilitate

sunt:

A. şanţurile şi fosetele abrazate

B. convexităţile coronare atenuate

C. joncţiunea smalţ-dentină deschisă

CE

D. tuberculul Carabelli la molarii primi mandibulari

E. şanţuri şi fosete înguste şi adậnci

5. Microorganismele implicate în cariogeneză sunt:

A. Streptococul mutans, lactobacilli

B. Streptococul sobrinus, mitis

C. Actinomyces

D. Candida

E. Legionella

ABCD

6. Placa bacteriană cariogenă se caracterizează prin:

A. concentrarea unui mare număr de microorganisme acidurice şi

acidogenice

B. pH de repaus scăzut

C. permebilitate diminuată pentru salivă

D. concentraţie scăzută a ionilor de calciu şi fosfat

E. concentraţii crescute de uree

ABCD

7. Prin catabolism, bacteriile cariogene de la nivelul plăcii bacteriene produc:

A. acid fosforic

B. acid lactic

C. acid propionic

D. acid clorhidric

E. acid piruvic

BCE

8. Streptococii mutans sunt consideraţi cei mai cariogeni germeni bacterieni

deoarece:

A. elaborează acid la un pH cuprins între 4,3 şi 3,8

B. produc cantitatea cea mai mare de acid/unitate de timp atunci

când li se furnizează zaharoza

C. sintetizează polizaharide astfel încât, chiar după întreruperea

alimentaţiei carbohidrate, pot supravieţui şi produce acizi

D. produc acidul cel mai nociv: acidul carbonic

E. au o doză prag foarte redusă pentru colonizare

BC

TEMA 35. Etiopatogenia cariei dentare

1. *Indepartarea dentine infiltrate se face prin urmatoarele metode:

A. rotative

B. manuala

C. mecano-chimica

D. laser

E. toate variantele corecte

E

2. *Realizarea formei de retentie pentru o cavitate de clasa I Black in vederea

restaurarii cu amalgam consta in:

A. preparararea bazei cavitatii in smalt ori de cậte ori este posibil

B. bizotarea marginilor de smalţ pentru a mări suprafaţa de contact

C. pereti laterali divergenti spre ocluzal

D. pereti laterali paraleli sau convergenti spre ocluzal

E. plansee convexe

D

3. Forma de adeziune a cavitatilor in vederea restaurarilor cu materiale

compozite este realizata prin:

A. bizotarea marginilor cavitatii

B. conditionarea acida

C. aplicarea adezivilor amelo-dentinari

D. aplicarea linerilor pe baza de Ca(OH)2

E. aplicarea lacurilor

ABC

4. Forma de retentie in cavitatea proximo-ocluzala restransa se realizeaza ABD

prin :

A. lacasuri aproximale de retentie

B. sant gingival

C. santuri ocluzale

D. convergenta peretilor vestibular si oral spre ocluzal,

E. realizarea unei cavitati ocluzale in formă de “coadă de

rậndunică”

5. In cazul cavitatilor de clasa aII-a Black, preparatia conventionala bizotata

(pentru obturare cu material compozit ?) :

A. asigura o suprafata mai mare de adeziune, permitand o

conditionare a capetelor prismelor, crescand retentia

B. reduce percolarea

C. creste rezistenta peretilor si a dintelui in general

D. creste rezistenta obturatiei

E. impiedica contractia materialului

ABC

6. *In cazul preparaţiei de tip tunel:

A. creasta marginală este întreruptă doar parţial pentru crearea

accesului

B. unul dintre dezavantaje este incapacitatea relativa de a controla

excizia tesuturilor afectate

C. se folosesc doar instrumente de mậnă pentru preparare

D. principala indicaţie este reprezentată de caria proximală

necavitară limitată la smalţ

E. amalgamul este materialul de elecţie pentru obturaţie

B

7. In cazul cavitatilor de clasa a III-a Black, restaurarea cu cimenturi

glassionomere modificate cu răşină este indicată în următoarele situaţii:

A. leziuni cavitare de amplitudine redusă

B. pacienţi cu risc cariogen crescut

C. solicitări ocluzale minime

D. leziuni de amplitudine mare

E. zone cu solicitare ocluzală crescută

ABC

8. Forma de retentie la o cavitate de clasa aV-a Black in vederea restaurarii cu

amalgam consta in:

A. pereti laterali convergenti spre exterior

B. realizarea de santuri la nivelu unghiurilor axio-ocluzal si axio-

gingival

C. realizarea unui sant circumferential la unirea peretilor laterali cu

cel axial

D. bizotarea pragului gingival

E. peretii laterali divergenti spre exterior

ABC

Tema 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti

1. *Ȋn pulpita seroasă parţială :

A. percuţia în ax este dureroasă

B. percuţia transversală este dureroasă

C. testele de vitalitate sunt slab pozitive

D. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate

crescută

E. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere

prelungita

E 73

2. *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata

de:

A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni

B 75

B. tendinta de iradiere a durerii

C. caracterul pulsatil al durerii

D. percutia in ax pozitiva

E. prezenta unui proces carios profund

3. *“Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii

durerii din:

A. pulpita acută seroasă parţială

B. pulpita acută seroasă totală

C. parodontita apicală acută seroasă

D. pulpita acută purulentă parţială

E. pulpita acută purulentă totală

B 72-81

4. *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii:

A. caria simplă

B. pulpite acute seroase

C. pulpite acute purulente

D. pulpite cronice deschise

E. pulpite cronice închise

B 72-81

5. Ca reactie la diferiti iritanti, in functie de intensitatea si durata lor de

actiune, pulpa raspunde prin:

A. modificari biochimice,vasculare si imunologice

B. cresterea pH-ului pulpar la valori foarte alcaline

C. cresterea nivelului de mediatori chimici

D. intensificarea proceselor de polimerizare a substantei

fundamentale

E. scaderea permeabilitatii peretelui vascular

AC 71

6. Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie:

A. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect

B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul

deschiderii accidentale a camerei pulpare

C. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul

deschiderii accidentale a camerei pulpare

D. amputaţie vitală

E. extirpare vitală

7. Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu :

A. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară

B. gangrena pulpara

C. pulpita cronică deschisă ulceroasă

D. pulpita cronică închisă propriu-zisă

E. pulpite acute coronare

AE 71

8. Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu:

A. caria simplă dentară

B. hiperemia preinflamatorie

C. pulpita acută seroasă totală

D. pulpita purulentă parţială

E. pulpita purulentă totală

BCDE 74

Tema 37. Necroza si gangrene pulpara

1. *Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi:

A. traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate;

B. luxaţii, intruzii;

C. diabet, hipertensiune arteriala;

D. temperaturi mai mari de 75°C;

E. temperaturi sub 0°C.

C 94

2. *Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare:

A. celulele;

B. fibrele conjunctive;

C. pereţii vasculari;

D. fibrele nervoase;

E. substanţa fundamentală.

A 97

3. *Necroza de colicvaţie:

A. este o formă a gangrenei pulpare;

B. este produsă sub acţiune enzimatică;

C. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei;

D. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale;

E. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină.

B 98

4. *Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele, cu excepţia:

A. este o mortificare aseptică a pulpei dentare;

B. dintele este modificat de culoare;

C. testele biochimice sunt negative;

D. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals

negativ;

E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals

pozitiv.

D

98

5. Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu:

A. gangrena pulpară simplă;

B. pulpita cronică deschisă;

C. pulpita cronică închisă;

D. fractura dentară;

E. parodontita apicală cronică.

ABCE

98-99

6. Necroza pulpară:

A. se tratează ca o pulpită cronică închisă;

B. extirparea devitală este de elecţie;

C. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie

radiculară corectă;

D. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare

aseptică;

E. se tratează ca o gangrenă pulpară.

CE

99

7. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic:

A. se produce o necroză de coagulare;

B. se produce o necroză de colicvaţie;

C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă;

D. pulpa necrozată are aspect uscat;

E. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu.

ADE 98

8. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza

următoarelor aspecte:

A. examen bacteriologic pozitiv;

B. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi

insensibilitate totală la sondajul explorator;

C. fetiditate (nu este caracteristică);

D. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei);

E. examen bacteriologic negativ.

ABC 101

Tema 38. Parodontite apicale acute si cronice

1. *Parodontita apicală acută hiperemică:

A. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare

B. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale

C 104

C. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical

D. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular

E. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar

2. *A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita apicala

acuta hiperemica:

A. este numită ”timpul mut”

B. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice

C. este faza de alterare tisulară primară

D. este o hiperemie de tip pasiv

E. durează între câteva ore şi câteva zile

B 106

3. *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi

enumerate următoarele, cu excepţia:

A. parodontita apicală cronică fibroasă

B. granulom simplu conjunctiv

C. granulom epitelial

D. granulom chistic

E. parodontita apicală cronică condensantă

B 106

4. *Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice:

A. în 90% din cazuri

B. în 20% din cazuri

C. în 100% din cazuri

D. în 70% din cazuri

E. în 50% din cazuri

B 114

5. Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele aspecte:

A. absentă

B. nevralgiformă

C. senzaţie de uşoară egresiune

D. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie

E. pulsatilă

BCD 114

6. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele:

A. este o osteită apicală cronică

B. este o parodontită apicală cronică

C. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzi

D. morfopatologic prezintă 4 zone:

E. cel mai concludent este examenul radiologic

ABDE 117

7. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:

A. este diferită in funcţie de factorii etiologici

B. percuţia laterală este pozitivă

C. percuţia în ax este negativă

D. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal

E. percuţia în ax este pozitivă

ADE 106

8. Edemul din parodontita apicală acută seroasă:

A. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori

B. interesează aripa nasului pentru grupul molar

C. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori

D. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori

E. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori

ACD 108

Tema 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare

1. *Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:

A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului

B. este facultativa pe tot timpul tratamentului

C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament

C 167

ocluziv

D. este obligatorie in a treia sedinta

E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive

2. *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:

A. radacini in baioneta

B. radacini cu curburi exagerate

C. cai false interradiculare

D. implantare deficitara

E. toate de mai sus

E

159

3. *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:

A. 10-11

B. 11-12

C. 12-13

D. 7-9

E. 8-10

B 198

4. *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:

A. pana la foramenul apical

B. pana la constrictia apicala

C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului

D. pana la ½ canalului

E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale

B

166

5. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare,

tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de

permeabilizare :

A. sarea sodica de EDTA solutie 10%

B. acid sulfuric solutie 20-30%

C. antiformina

D. solutia clorhexidina 1%

E. eugenol

ABC 162

6. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena

pulpara fac parte urmatoarele sisteme:

A. sistemul Giromatic

B. canal Master U

C. metoda conversiunii

D. canal Finder

E. sistemul treptelor consecutive

ABD 171

7. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei

pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii:

A. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata)

B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical

C. tipul de reactivitate al pacientului

D. concentratia solutiei

E. lipsa efectului bactericid al substantei

ABC 173

8. In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele

forme sau proceduri:

A. pansamente endodontice

B. irigatii endodontice

C. asociate cu agenti fizici

D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari

E. numai la persoane varstnice

ABC 210

Tema 40. Obturarea canalelor radiculare

1. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a

gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca :

A. la constrictia apicala

B. la 1 mm de constrictia apicala

C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala

D. la 4-3 mm de constrictia apicala

E. la apexul radiologic

C 235

2. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:

A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea

gutapercii

B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau

C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila

D. partea activa are forma cilindrica

E. lungimea partii active este de cca 20 mm.

C 223

3. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica

Endotec, se recomanda introducerea conului master:

A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie

B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie

C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie

D. dincolo de limita apicala

E. pana in treimea medie a canalului

C 229

4. *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj :

A. necesita instrumentar endodontic special

B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului

C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala

D. necesita un calibru larg al portiunii apicale

E. este dificil de indepartat

B 241

5. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire trebuie respectate

urmatoarele conditii:

A. largirea adecvata a canalului radicular

B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare

C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii

apicale

D. plasarea corecta a varfului canulei

E. largirea excesiva a canalului radicular

ABCD 237

6. Contraindicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt:

A. canale inguste

B. canale curbe

C. foramen apical larg

D. delta apicala

E. perforatii in 1/3 coronara a canalului

ABDE 241

7. Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii:

A. volumul canalelor

B. topografia dintilor

C. integritatea fizica a acului Lentulo

D. numarul canalelor

E. gradul de curbura al canalelor

ABCE 215

8. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc Spadden)

A. este mai rapida

B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor

C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic

D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical

corespunzator

AC 234

E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale

parodontiului de sustinere

Tema 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

1. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor

medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:

A. Dontisolon

B. pasta Walkhoff

C. ciment zinc oxid eugenol

D. Endomethasone

E. ciment fosfat de zinc

B 259

2. *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita:

A. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice

B. permeabilizarea apexului

C. lasarea deschisa a dintelui

D. aplicarea de prisnite reci

E. toate de mai sus

E 256

3. *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in:

A. extractia dintelui

B. chiuretarea alveolei pana in os sanatos

C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice

D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial

E. toate de mai sus

E 256

4. *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile

apicale NU sunt reprezentati de :

A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie

B. volumul de substanta care a depasit apexul

C. calitatea materialului de obturatie

D. forma pe sectiune a canalului radicular

E. tipul de reactivitate individuala

D 251-252

5. Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in stadiul

endodosos poate cuprinde urmatoarele etape:

A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice

B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara

C. drenaj alveolar prin extractia dintelui

D. medicatie analgetica, tranchilizante

E. extractie si replantare

ABCD 257

6. Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute

exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante:

A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea

pacientului este alterata

B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din cauza

unui pivot cimentat pe canal

C. in faza subperiostala

D. in faza submucoasa

E. cand canalele radiculare sunt curbe

AB 254

7. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice

in depasirile apicale:

A. volumul de substanta care a depasit apexul

B. calitatea materialului de obturatie

C. vecinatatea unor formatiuni nervoase

D. tipul de reactivitate individuala

E. niciun raspuns de mai sus

ABCD 251

8. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala

cronica se indica:

A. drenaj endodontic

B. lasarea deschisa a dintelui

C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase

D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu

E. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic

ABCD 259

Tema 42. Morfofiziologia parodontiului marginal

Parodontologie clinica - Martu Silvia, Mocanu C-ta, 2000, Ed Apollonia, Iasi (pg. 5-17)

1. *Gingia marginală liberă are următoarele caracteristici cu o excepție:

A. este partea cea mai coronară a gingiei

B. corespunde sulcus-ului gingival

C. nu aderă la dinte

D. lăţimea marginii gingivale libere variază între 0,5-3 mm

E. formează peretele moale al şanţului gingival

D

6

2. *Gingia fixă, ataşată are următoarele caracteristici cu o excepție:

A. este solidarizată la osul alveolar subiacent

B. variază de la o regiune a cavităţii bucale la alta

C. este foarte îngustă la molarii 2 şi 3 mandibulari

D. este mai largă în regiunile maxilare anterioare

E. devine tot mai îngustă pe măsură ce pacientul înaintează în

vârstă

E 6

3. Gingia prezinta urmatoarele caracteristici:

A. rolul său este de a furniza un ataşament conjunctiv

B. incepe la linia muco-gingivală

C. începe la linia gingivală

D. acoperă procesele alveolare în jurul părţilor cervicale ale

dintelui

E. acoperă procesele alveolare în jurul părţilor coronare ale dintelui

BD

5

4. *Gingia inter-dentară (papila) are următoarele caracteristici cu o excepție:

A. papila este alungită când contururile sunt plate, şi contactele

interproximale largi

B. este partea gingiei situată în spaţiul interproximal

C. are o formă piramidală în zona frontală

D. are aspectul unui cort în zona laterală

E. papile proeminente când dinţii sunt în incongruenţă, cu spaţiu

inter-dentar fie mic, fie absent

A 6-7

5. *Aspecte clinice ale gingiei sănătoase sunt următoarele cu o excepție:

A. culoarea gingiei sănătoase este roz – coral

B. culoarea variază considerabil în funcţie de cantitatea de

melanină din ţesuturi

C. consistenţa este fermă, în special în zona de gingie fixă

D. culoarea gingiei este mai palidă, chiar uşor albicioasă în zonele

de hipokeratoză

E. Prezintă un aspect uşor mai lax cu depresionare la comprimare

cu sonda boantă, la nivelul marginii şi vârful papilelor

D 7

6. *Constituenţii principali ai conjunctivului gingiei marginale sunt următorii

cu o excepție:

A. fibre de colagen

B. ramuri nervoase

C. fascicule epiteliale

C 9

D. celule

E. substanţă interstiţială

7. Epiteliul joncţional specializat al gingiei marginale libere:

A. formează ataşamentul epitelial al gingiei la suprafaţa dintelui

B. are o lăţime de aproximativ 1 mm în sens corono-apical

C. reprezintă legătura dintre gingie şi suprafaţa radiculară

D. înconjoară fiecare dinte la colet

E. nu este înnoit de-a lungul vieţii

AD 10

8. Şanţul gingival (sulcus):

A. adâncimea medie a sulcus-ului este de 1,8 mm (1-3 mm)

B. adâncimea clinică a şanţului gingival nu corespunde cu

adâncimea histologică

C. este spaţiul creat atunci când se îndepărtează gingia marginală

de suprafaţa dentară

D. sulcus-ul merge de la baza gingiei marginale până la nivelul cel

mai coronar al epiteliului de joncţiune

E. adâncimea clinică a şanţului gingival e mai mare decât

adâncimea sa histologică

ABC 11

Tema 43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (pg. 18-42)

1. *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la:

A. o ora dupa periaj

B. o saptamana dupa periaj

C. circa 10 zile

D. la mai mult de 3-4 zile de la intreruperea igienei orale

E. 45 de zile dupa periaj

D

19

2. *In compozitia placii mature, bacteriile se gasesc :

A. in proportie de 25%

B. in proportie de 35%

C. in proportie de 60-70%

D. intr-un numar de peste 75-80 de specii

E. intr-un numar de peste 35 de specii

E 19

3. Placa are urmatoarele caracteristici:

A. are o compozitie omogena

B. este complexa

C. nu se modifica

D. contine material matricial

E. reprezinta un depozit anorganic din saliva

BD

19

4. *Placa fosetelor ocluzale contine:

A. Streptococus Salivarius

B. Streptococus Mutans

C. Actinomyces Viscosus

D. A. naeslundii

E. A. israelii

A 19

5. *Tartrul supragingival :

A. are o culoare maro inchis

B. are o consistenta moale

C. este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata

lucioasa, regulata

D. are o culoare alb-galbuie pana la brun

E. are o culoare alb-galbuie

D 20

6. *Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea

structura cristalina: C 20

A. Fosfat de apatita

B. Clorura de fluor

C. Fosfat de calciu

D. Hidroxid de sodiu

E. Saruri de clor

7. Tartrul acţionează asupra parodonţiului prin:

A. prin acţiune mecanică

B. prin acţiune chimică

C. prin acţiune fizico-chimică

D. prin acţiunea microorganismelor

E. prin acţiune biologică

AD 23

8. Consistenţa alimentelor:

A. poate juca rol asupra vitezei de formare a plăcii

B. un regim cu alimente moi şi lipicioase produce mai multă placă

bacteriană

C. alimente moi se comportă ca mediu favorabil retenţiei şi

acumulării de placă

D. actioneaza litic asupra bacteriilor

E. favorizează producerea de acizi lactici

ABC 23

Tema 44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (pg. 43-83)

1. *Diagnosticul parodontal global are următoarele caracteristici cu o

excepție:

A. Evaluează tipul bolii parodontale

B. Evaluează evoluția bolii parodontale

C. Se diferențiază de diagnosticul parodontal pe dinte

D. Evaluează pierderea localizată de ataşament

E. Nu evaluează starea de activitate sau inactivitate a bolii

parodontale

D

75

2. *Diagnosticul parodontal pe dinte are următoarele caracteristici cu o

excepție:

A. Evaluează pierderea localizată de ataşament

B. Evaluează starea de activitate a bolii parodontale

C. Evaluează starea de inactivitatea a bolii parodontale

D. Se diferențiază de diagnosticul parodontal global

E. Evaluează tipul bolii parodontale

E 75

3. Aspectele stabilirii diagnosticului sunt :

A. Gradul de sângerare gingivală

B. Tipul maladiei

C. Stadiul inflamației gingivale

D. Importanţa pierderii de ataşament

E. Malocluziile dentare

BD

75

4. *Diagnosticul parodontal general cuprinde următoarele cu o excepție:

A. Inflamația

B. Recesiunea

C. Gingivita acută

D. Parodontita refractară

E. Parodontita juvenilă

A 75

5. *Diagnosticul parodontal pe dinte cuprinde următoarele cu o excepție:

A. Inflamația

B. Gradul de afectare a furcaţiei

C. Profunzimea pungilor

D. Recesiunea

D 76

E. Acumularea de placă

6. *Un situs inactiv se caracterizează prin următoarele cu o excepție:

A. Număr minim de PMN funcţionale

B. Număr crescut de celule epiteliale intacte

C. Prezența florei patogene specifice

D. Floră imobilă

E. Absenţa florei patogene specifice

C 76

7. Criteriile de evaluare ale activităţii bolii parodontale sunt:

A. Biologice

B. Biochimice

C. Genetice

D. Microbiologice

E. Clinice

ADE 76

8. Condiţiile necesare pentru pierderea de ataşament sunt:

A. Prezenţa bacteriilor virulente

B. Mediu favorabil bacteriilor virulente

C. Sisteme de apărare deficitare ale gazdei

D. Prezența bacteriilor protectoare

E. Sisteme de apărare eficiente ale gazdei

ABC 77

Tema 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (pg. 84-89)

1. RATEITSCHAK clasifica afectiunile parodontale in:

A. boli inflamatorii: paradentite

B. gingivite

C. parodontite

D. recesiuni

E. paradentita marginală superficială

BCD 87

2. În grupul de gingivite, RATEITSCHAK include urmatoarele forme:

A. atrofia presenilă

B. paradentosis prin traumă ocluzală

C. gingivita modulata hormonal

D. tumori gingivale

E. manifestari gingivale in boli autoimune

CDE 87

3. In declansarea gingivitelor modulate medicamentos, RATEITSCAK

incrimineaza urmatoarele medicamente:

A. aspirina

B. fenitoina

C. nifedipin

D. ciclosporina A

E. unele antibiotice

BCD 87

4. RATEITSCAK considera urmatoarele forme de parodontite:

A. parodontita adultului

B. parodontita rapid progresiva

C. parodontita juvenila

D. parodontita fibromatoasa

E. parodontita prepubertară

ABCE 87

Tema 46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale

(pag 90-136)

1. *Tipul cel mai comun de boala gingivala este: A 90

A. afectarea inflamatorie simpla, provocata de placa bacteriana;

B. afectarea inflamatorie in prezenta factorilor sistemici;

C. parodontita rapid progresiva;

D. parodontita juvenila;

E. gingivita ulcero-necrotica

2. *Gingivita acuta este :

A. dureroasa,apare brusc si are durata scurta ;

B. mai putin severa ;

C. dispare spontan si reapare iar ;

D. tipul cel mai comun intalnit ;

E. intalnita la varstnici

A 91

3. *Gingivita cronica determinant bacteriana este:

A. o forma de boala care se instaleaza lent;

B. de scurta durata;

C. intotdeauna dureroasa;

D. mereu asociata cu boli sistemice;

E. generalizata

A 91

4. *Gingivita generalizata cuprinde :

A. afectarea extremitatii libere a marginii gingivale si mai putin sau

deloc a gingiei fixe

B. papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia fixa

C. unul sau un numar mic de dinti

D. parodontiul superficial si parodontiul profund

E. gingia aferenta tuturor dintilor

E 91

5. *Culoarea gingiei marginale ,in mod normal este:

A. rosu-viu

B. roz-coral;

C. gri-inchis;

D. gri-lucios;

E. rosie

B 92

6. In gingivostomatita ulcero-necrotica pacientul acuza:

A. febra;

B. stare generala afectata;

C. accentuarea durerilor la contactul cu alimente reci

D. usoara halena

E. halitoza

ABE 101

7. Gingivita ulcero-necrotica are urmatorii factori locali:

A. igiena orala deficitara;

B. fumatul;

C. varsta;

D. anotimpurile;

E. spirochete,bacterii fusiforme

ABE 100

8. Din punct de vedere clinic,gingivitele se manifesta prin:

A. modificari de forma;

B. modificari de culoare;

C. modificari de volum;

D. prurit gingival;

E. pungi parodontale adevarate

ABCD 93

9. Parodontita prepubertara poate fi asociata cu:

A. sindromul DOWN

B. sindrom Papillon-Lefevre

C. sarcomul KAPOSI

D. infectii virale cu HPV

E. sindromul PLUMMER-VINSON

AB 125

10. Parodontita juvenila este: AC 126

A. o afectiune rara si atinge 0,06-0,22% din copiii intre 14 si 25 de

ani

B. o parodontita ulcero-necrotica

C. o parodontita agresiva

D. o atrofie parodontala

E. o forma de gingivita hiperplazica,ca efect secundar al unor

medicamente

Tema 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (pag 137-150)

1. Simptomele obiective in abcesul parodontal acut cuprind:

A. tumefactie ovoida sau rotunda pe gingie

B. gingie dureroasa

C. mucoasa acoperitoare este luciaosa granitatata violacee

D. durere la percutia in ax al dintelui respectiv

E. jena spontana de intensitate medie

AB 138

2. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal acut nu sunt adevarate:

A. nu este o complicatie a parodontitelor marginale cronice

B. este localizat numai vestibular

C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar

D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile

parodontale, cand drenajul pe cale naturala este redus sau blocat

E. este localizat doar palatinal si lingual

ABE 138-139

3. Hipersensibilitatea radiculara este reprezentata de:

A. senzatia dureroasa la contactul cu agenti fizici

B. senzatia dureroasa la contactul cu agenti chimici

C. senzatia dureroasa la contactul cu agenti termici

D. sangerare gingivala

E. punga parodontala falsa

ABC 142

4. Prognosticul bun al bolii parodontale este dat de:

A. suport osos restant adecvat

B. cooperare adecvata a pacientului

C. nu exista pierdere osoasa

D. leziuni interradiculare gr III

E. mobilitate crescuta

AB 148

5. *Charon sustine ca un pacient cu risc este cel care:

A. in absenta tratamentului si diagnosticului va avea inainte de 50

de ani edentatie invalidanta

B. cel care fumeaza foarte mult

C. pacientul cu boala sistemica

D. pacientul cu gingivita ulcero-necrotica

E. pacientul cu gingivita cronica determinate bacterian

A 148

6. Leziunile cuneiforme :

A. apar la coletul dintilor

B. apar mai frecvent vestibular in treimea cervicala

C. reprezinta o lipsa de substanta

D. au forma triunghiulara cu baza spre axul longitudinal al dintelui

si varful spre exterior

E. apar in treimea medie al supreafetelor dentare

ABCD 141

7. In abcesul parodontal cronic:

A. apare o fistula ce se deschide pe mucoasa gingivala;

B. nu prea exista simptomatologie

C. exista evolutie spre acutizare;

D. orificiul fistulei poate fi greu de identificat

ABCD 139

E. obligatoriu starea generala este alterata

8. In formarea leziunilor cuneiforme se atribuie un rol :

A. traumei ocluzale

B. eroziunii chimice acide

C. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv\

D. sistemului nervos-bulimie

E. niciuneia de mai sus

ABCD 141

Tema 48. Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale (pg 194-264)

1. *Terapia initiala parodontala are ca scop:

A. reechilibrare dento-ocluzala

B. tratament ortodontic

C. crearea unei cavitati orale lipsite,pe cat posibil de placa si tartru

D. realizarea restaurarilor odontale

E. initierea tratamentelor de bioreactivare parodontala

C 213

2. *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt:

A. debridare gingivala

B. indepartarea placii bacteriene prin periaj

C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile

D. detartraj supragingival

E. detartraj subgingival

B 214

3. *O tehnica corecta de periaj indeparteaza :

A. cel mult.85% din placa bacteriana

B. intreaga cantitate de placa bacteriana

C. pana in 50% din cantitatea de placa

D. peste 90% din cantitatea de placa

E. peste 50% din cantitatea de placa

A 215

4. *Ca regula generala, pacientul aplica acasa revelatorul de placa:

A. dupa masa de seara

B. dupa periaj

C. dupa periaj si curatirea interdentara

D. dupa micul dejun

E. nu este indicata aplicarea la domiciliu a revelatorului de placa

C 214

5. Mijloacele de autocontrol a placii bacteriene sunt:

A. periajul profesional

B. periutele dentare

C. mijloace de igiena interdentara

D. mijloace speciale de igiena orala

E. detartrajul supragingival

BCD 214

6. Autocontrolul placii bacteriene la domiciliu se realizeaza:

A. o data la 2 saptamani

B. la inceput , la 2-3 zile

C. o data pe saptamana

D. pana la corectarea periajuli dentar

E. nu este obligatoriu

BCD 214

7. Periile moi dentare:

A. sunt mai flexibile

B. mai putin traumatizante

C. indicate in toate tehnicile de periaj

D. indicate pt periajul santului gingival

E. indicat pt zonele inter-dentare greu accesibile

ACD 215

8. Metoda de periaj BASS are urmatoarele caracteristici:

A. se recomanda numai la pacientii cu afectiuni parodontale BCD 216

B. este o tehnica secventiala

C. realizeaza curatirea fetei distale a ultimului molar

D. foloseste miscari vibratorii

E. se recomanda doar pacientilor cu recesiuni parodontale

9. *Tehnica BASS modificata se recomanda:

A. in toate situatiile clinice

B. cand papilele inter+dentare sunt retractate

C. cand nu se poate utiliza alta tehnica

D. la copii

E. la varstnici

B 216

10. *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici cu exceptia:

A. vizeaza santul gingival

B. asigura protectia fetei vestibulare a caninului

C. poate fi recomandata la persoane cu boala parodontala

D. este indicata persoanelor sanatoase

E. nu este o metoda usor de invatat

E 216

11. Metoda CHATERS are urmatoarele indicatii:

A. curatirea spatiilor inter+proximale in cayul recesiunii papilelor

gingivale

B. masaj gingival

C. curatirea zonelor gingivale in curs de vindecare dupa

gingivectomie

D. nu are indicatii speciale

E. nu este indicata la copii

ABC 217

12. Metoda de periaj STILLMAN este indicata in urmatoarele situatii:

A. recesiuni gingivale

B. curatirea suprafetelor radiculare expuse chirurgical

C. pe zone cu recesiune gingivala progresiva

D. la pacientii cu sanatate parodontala

E. la copii

AB 216

Tema 49. Imobilizarea dintilor parodontotici (pag 229-235, 258-260,292-294 )

1. *Imobilizarea dintilor parodontotici se realizeaza:

A. dupa disparitia inflamatiei parodontale

B. dupa tratamentul recesiunilor

C. dupa aparitia pungilor

D. dupa masurarea adancimii pungilor

E. nu are importanta momentul

A 258

2. *Prin imobilizare trebuie respectata:

A. marginea libera gingivala;

B. ambrazurile naturale

C. punctul de contact;

D. jonctiunea smalt-cement;

E. epiteliul de jonctiune

B 259

3. *Imobilizarea sub forma aparatelor gnato-protetice conjuncte se indica:

A. atunci cand exista brese edentate

B. cand nu exista brese edentate

C. numai in zona frontala

D. numai in zona laterala

E. in orice situatie clinica

A 258

4. *Imobilizarea dintilor parodontotici:

A. nu trebuie folosita ca unica metoda de obtinere a stabilitatii

dentare

A 229

B. poate fi folosita ca unica metoda de obtinere a stabilitatii

C. este o metoda complexa

D. este o metoda mult depasita

E. este utilizata chiar in prezenta inflamatiei

5. Exista mai multe denumiri pentru sistemele de imobilizare:

A. atela;

B. sina;

C. bara de fixare;

D. aparat de imobilizare;

E. punte totala

ABCD 259

6. Dupa Lindhe,Nu este necesara imobilizarea dintilor in urmatoarele situatii:

A. mobilitate crescuta,cu spatiu desmodontal largit

B. os alveolar cu inaltime normala

C. mobilitate crescuta cu spatiu desmodontal de largime normala

D. cand exista pungi false

E. cand exista recesiuni vizibile

ABC 230

7. Imobilizarea dentara provizorie este indicata:

A. pentru imobilizarea dintilor excesiv de mobile

B. pentru stabilizarea dintilor inainte si dupa chirurgia parodontala

C. pentru prevenirea migrarilor patologice

D. cand mobilitatea nu se reduce dupa echilibrarea ocluzala

E. in nici o astfel de situatie

ABCD 231

8. Imobilizarile provizorii se utilizeaza :

A. pentru prevenirea migrarilor dentare patologice

B. pentru usurarea detartrajului

C. pentru usurarea chiuretajului parodontal

D. in cazul dintilor cu leziuni odontale coronare

E. in cazul dintilor cu hipercrestere gingivala

ABC 230

Tema 50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (pg 306-320)

1. Tratamentul gingivitei ulcero-necrotice consta in:

A. amendarea inflamatiei cronice

B. amendarea inflamatiei acute

C. amendarea simptomelor toxice generalizate

D. corectarea starii generale

E. metode de biostimulare parodontala

BCD

306

2. Manifestarile clinice ale gingivitei ulcero-necrotice pot fi asociate cu:

A. stari gripale;

B. ciclul menstrual;

C. anumite alimente;

D. stress psihic;

E. oboseala.

BCDE

307

3. Un pacient cu gingivita ulcero-necrotica este tratat ca pacient neambulator

daca:

A. prezinta simptome de alterare a starii generale;

B. prezinta febra;

C. astenie;

D. adenopatie localizata;

E. nu prezinta complicatii sistemice.

ABC 307

4. In prima sedinta , in cazul unui pacient cu gingivita ulcero-necrotica se

recomanda:

A. tratamentul se limiteaza la zonele cu inflamatie acuta;

B. se elimina pseudo-membranele necrotice cu o buleta de vata

ABD

307

imbibata in apa oxigenata;

C. tratamentul va viza intreaga cavitate orala;

D. antibioterapie sistemica;

E. clatiri bucale de 2 ori pe zi.

5. Clatirile bucale , intr-o prima etapa a tratamentului la un pacient cu

gingivita ulcero-necrotica, au urmatoarele caracteristici:

A. se realizeaza de cat mai multe ori pe zi,

B. se repeta din 2 in 2 ore;

C. constau intr-un amestec in parti egale de apa calduta si apa

oxigenata 3%;

D. se poate utiliza clorhexidina 0,12%;

E. se repeta din 4 in 4 ore.

BCD 307

6. *La un pacient cu gingivita ulcero-necrotica:

A. nu este obligatorie administrarea antibioterapiei sistemice;

B. se poate recurge la antibioterapie locala;

C. se indica antibioterapia sistemica;

D. antibioterapia sistemica se aplica doar in completarea

antibioterapiei locale,

E. se indica antibioterapia sistemica doar la pacientii tratati

ambulatoriu.

C 307

7. La pacientul cu gingivita ulcero-necrotica tratat ambulator se recomanda:

A. se realizeaza punctii anestezice dupa care se indeparteaza falsele

membrane;

B. se izoleaza zona de inflamatie acuta si se usuca ;

C. inaintea indepartarii pseudo-membranelor se aplica un anestezic

topic;

D. se recomanda miscari de stergere a unei zone cat mai largi cu

aceeasi buleta;

E. zona se spala cu apa calduta si se indeparteaza tartrul

superficial.

BCE 308

8. In prima etapa a gingivitei ulcero-necrotice:

A. este indicat detartrajul supra si subgingival;

B. este contraindicat detartrajul subgingival;

C. este indicat chiuretajul parodontal in camp inchis;

D. este contraindicat chiuretajul parodontal;

E. se prefera detartrajul ultrasonic.

BCDE 308

Tema 51. Ocluzia dentara Surse bibliografice:

1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001

2. Examenul clinic in gnatologie- Gabriela Ifteni, Alina Apostu, Oana Tanculescu, ed. Gr. T. Popa,

UMF Iasi, 2014

1.

*In aprecierea amplitudinii deschiderii gurii se aduna si dimensiunea:

A. Overbite

B. Overjet

C. Spatiului minim de vorbire

D. DVRP

E. DVRC

A 2 22

2.

*DVP se masoara intre:

A. Trch si SN

B. Oph si SN

C. N si SN

D 2 52

D. SN si Gn

E. SN si Go

3.

*Deglutitia se realizeaza in:

A. Intercuspidare maxima

B. Relatie centrica

C. Relatie de postura

D. Nu se realizeaza intr-o pozitie specifica

E. Alta varianta

B 1 274

4.

*Ocluzia terminala posturala reprezinta:

A. Deplasarea punctului interincisiv maxilar din RP in IM

B. Deplasarea punctului interincisiv mandibular din RP in IM

C. Deplasarea punctului interincisiv maxilar din RP in RC

D. Deplasarea punctului interincisiv mandibular din RP in RC

E. Deplasarea punctului interincisiv mandibular din RC in IM

B 1 214

5. Printre componentele osoase ATM se regasesc:

A. Condilul mandibular

B. Condilul temporal

C. Apofiza coronoida

D. Meniscul

E. Cavitatea glenoida

ABE 1 42-

54

6. Insertia posterioara a pterigoidianului extern este la nivelul:

A. Gatului condilului mandibular

B. Meniscului articular

C. Arcadei zigomatice

D. Apofizei coronoide

E. Fosei scafoide

AB 1 64

7. Printre muschii ridicatori se numara:

A. Temporalul

B. Pterigoidianul extern

C. Pterigoidianul intern

D. Maseterul

E. Fasciculul Winslow

ACDE 1 55

8. Valoare normala a spatiului minim de vorbire este:

A. Mai mica decat 2mm

B. 2-4mm

C. Peste 4mm

D. 0-2 mm

E. 3 mm

BE 1 159

Tema 52. Sindromul algo - disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare

Surse bibliografice:

1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001

1.

*Malrelatiile extraposturale prin translatie anterioara inseamna tonus

muscular la nivelul muschilor:

A. Crescut pe ridicatori

B. Scazut pe ridicatori

C. Crescut pe coboratori

D. Scazut pe coboratori

E. Crescut pe propulsori

E 1 333

2.

*Malrelatiile extraposturale prin translatie posterioara inseamna tonus

muscular la nivelul muschilor:

A. Crescut pe ridicatori E 1 333

B. Scazut pe ridicatori

C. Crescut pe coboratori

D. Scazut pe coboratori

E. Scazut pe propulsori

3.

*Gradul I de abrazie dentara reprezinta:

A. Aparitia unor uzuri doar in smalt

B. Aparitia unor insule de dentina

C. Aparitia unor insule unite prin punti de dentina

D. Dentina descoperita limitata doar de un inel de smalt

E. Deschiderea camerei pulpare prin uzura

A 1 364

4.

*Gradul II de abrazie dentara reprezinta:

A. Aparitia unor uzuri doar in smalt

B. Aparitia unor insule de dentina

C. Aparitia unor insule unite prin punti de dentina

D. Dentina descoperita limitata doar de un inel de smalt

E. Deschiderea camerei pulpare prin uzura

B 1 364

5. Intre factorii etiopatogenici suprasistemici ai sindromului algo -

disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare se regasesc:

A. Cardiopatia ischemica

B. Depresia

C. Insuficienta renala cronica

D. Acromegalia

E. Ulcerul gastric

BD 1 304-

305

6. Intre factorii etiopatogenici intrasistemici ai sindromului algo -

disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare se regasesc:

A. Caria dentara

B. Malocluzia

C. Boala parodontala

D. Granuloamele dentare

E. Interferentele ocluzale

BCE 1 307-

308

7. Apar manifestari clinice disfunctionale in:

A. Homeostazia ideala

B. Homeostazia normala

C. Dishomeostazia preclinica

D. Dishomeostazia de debut

E. Dishomeostazia manifesta

CDE 1 308

8. Semnele clinice articulare ale sindromului algo - disfunctional al

articulatiei temporo-mandibulare sunt:

A. Durerea

B. Limitarea deschiderii gurii

C. Anchiloza mandibulara

D. Constrictia mandibulara

E. Cracmentele

ABE 1 313-

315

Tema 53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia

partial redusa


3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni,

ed. Apollonia, 2001

1. *In cadrul examenului clinic in LOC si EPR nu este inclus:

A. Examenul facial C 3

122-

128

B. Palparea superficiala

C. Istoricul afectiunii

D. Palparea muschilor

E. Examenul oral

2.

*Ocluzia terminala posturala reprezinta:

A. Maximul de contacte dento-dentare in ocluzia centrica

B. Trecerea de la relatia mandibulo-craniana de postura la relatia

mandibulo-craniana de intercuspidare maxima

C. Obtinerea unui point centric

D. Trecerea de la relatia mandibulo-craniana de postura la relatia

centrica

E. Marimea spatiului interocluzal in relatia de postura

B 3 148

3.

*Spatiul de inocluzie fiziologica:

A. Se examineaza atat in zona frontala cat si in cea laterala

B. Este de 1,8-2,7 mm in zona frontala

C. Este de 2-4 mm in zona laterala

D. Nu este influentata de fenomenele de abrazie dentara

E. Poate fi masurata in momentul in care dimensiunea verticala

centrica a etajului inferior este egala cu cea a etajului mijlociu

A 3 150

4.

*Determinarea starii de igiena:

A. Nu influenteaza planul de tratament protetic

B. Are scop didactic

C. Se face inspectand atat prezenta sau absenta placii bacteriene si

a depozitelor de tartru

D. Necesita investigarea placii bacteriene la nivelul suprafetelor

orale ale dintilor 1.6 , 1.2 , 2.1 , 3.6 , 3.2 , 4.1

E. Face parte din examenele paraclinice

C 3 152

5. Datele personale ale pacientului presupune investigarea:

A. Datelor de identitate ale pacientului

B. Istoricul afectiunii si antecedentelor generale personale si

heredo colaterale

C. Stabilirea conditiilor de viata si munca

D. Investigarea datelor de identitate, a varstei, sexului,

domiciliului, profesiei pacientului

E. Stabilirea gradului de igiena a cavitatii orale

ACD 3 116-

117

6. Insuficienta functionala in EPR:

A. Este determinata de amploarea edentatiei

B. Este influentata de consistenta alimentelor

C. Depinde de localizarea edentatiei

D. Caracterul subiectiv al aprecierii insuficientei functionale nu

depinde de educatie

E. Presupune evidentierea obiectiva a tulburarilor functionale

masticatorii, fonetice, fizionomice si de deglutitie

ACE 3 117

7. Inspectia de fata are in vedere analiza:

A. Mimicii si fizionomiei

B. Integritatea tegumentelor

C. Profilul facial

D. Pozitia mentonului

E. Tipul cranio-facial

ABE 3 123

8. Palparea profunda presupune:

A. Investigarea temperaturii tegumentelor

B. Evidetierea elasticitatii si cantitatii tesutului subcutanat

C. Palparea muschilor

D. Palparea grupelor ganglionare

E. Palparea crestei edentate

CD 3 125

Tema 54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare


3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate redusse – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela

Ifteni, Ed. Apollonia, 2001

4. Terapia protetica conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002

1.

*Principiul profilactic presupune:

A. Recuperarea morfologica printr-un modelaj anatomic al

suprafetelor ocluzale

B. Protetica parodontala prin preparatii subgingivale pentru

coroanele de acoperire

C. Eludarea principiului biologic privind economia in prepararea sa

D. Ca nici un act terapeutic sa nu agraveze leziunile deja existente

si sa nu determine aparitia altor leziuni noi

E. Cunoasterea detaliilor legate de stabilitatea biomecanica a

aparatelor protetice

D 3 202

2.

*Aplicarea protezelor provizorii a impus conceptul:

A. Terapiei profilactice nescpecifice

B. Tratamentului protetic temporizat

C. Profilaxiei generale cu caracter specific

D. Profilaxiei primare

E. Prepararilor minime invazive

B 3 205

3.

*In cadrul protezarii tranzitorii se pot utiliza:

A. Metoda Scutan sau utilizarea de conformatoare termoformate in

vid

B. Puntile Maeyland

C. Aparatele fixe metalo-acrilice deoarece sunt mai ieftine

D. Fatetele dentare

E. Nici un raspuns nu este corect

A 3 204

4.

*In recuperarea morfologica prin aparate fixe nu este permisa:

A. Ingustarea vestibulo-orala a corpului de punte in raport de

amplitudinea spatiului edentat

B. Determinarea inaltimii cuspizilor atunci cand se doreste

diminuarea incarcarii ocluzale

C. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in

vederea obtinerii spatiului de autocuratire

D. Supra sau subconturarea coroanelor de acoperire folosite ca

elemente de agregare

E. Sacrificarea reconstituirii morfologice in scopul respectarii

principiilor profilactice, biologice, biomecanice

D 3 215

5. Evitarea contaminarii incrucisate in cabinetul stomatologic vizeaza:

A. Respectarea regulilor de baza de asepsie si antisepsie

B. Intretinerea sterilizatoarelor

C. Folosirea sterilizarii la rece atunci cand se poate efectua

sterilizarea la cald

D. Reutilizarea unui material de unica folosinta, chiar sterilizat

E. Folosirea unei masti de protectie

ABE 3 210

6. Profilaxia generala:

A. Are un caracter sistemic specific tratamentului protetic

B. Acorda o importanta deosebita evitarii contaminarii incrucisate

C. Are un caracter sistemic nespecific

D. Trebuie privita in contextul caracterului integrat al sistemului

stomatognat

BCD 3 209

E. Toate raspunsurile sunt corecte

7. Compusii clorurati sunt folositi pentru pre-sterilizarea instrumentarului

deoarece are avantajele:

A. Au miros persistent

B. In concentratii crescute au activitate sporicidica

C. Au un spectru larg

D. Nu produc coroziunea metalelor

E. Au actiune lenta in timp

BE 3 211

8. Profilaxia preeruptiva urmareste:

A. Prevenirea unor boli foarte grave (sifilisul congenital, rubeola)

B. O alimentatie corecta a mamei

C. Profilaxia bolilor endocrine

D. Profilaxia tulburarilor de ritm circadian

E. Este denumita si profilaxie locala primara

ABC 3 213

Tema 55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare Surse bibliografice:


Ed. Apollonia, 2001

4. Terapia protetic conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002

1. *Prepararea clinica pentru incrustatia coronoradiculara debuteaza cu:

A. prepararea fetei vestibulare si a marginii incizale

B. prepararea fetei orale sub forma unui unghi diedru

C. prepararea lojei radiculare

D. prepararea fetei orale portiunea supracingulara.

E. prepararea fetei orale portiunea laterocingulara

B p156

2. *Preparatia pentru coroana partiala 4/5 cuprinde :

A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale si ½ vestibulara a fetelor

proximale

B. prepararea fetei orale, ocluzale si 2/3 orale ale fetelor proximale

C. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a

cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale

D. numai fetele proximale si fata ocluzala

E. numai fata orala si fetele proximale

C p161-

163

3. *Pinledge este un onlay la care retentia se realizeaza prin :

A. 2 santuri proximale in 1/3 incizala

B. trei puturi dentinare plasate pe fata orala a dintelui

C. puturi dentinare pe toata suprafata orala a dintelui

D. 2 santuri proximale si un sant incizal

E. Doar un sant incizal

B p 173

4. *Deschiderea procesului carios in realizarea unei cavitati pt inlay se

realizeaza cu :

A. cu dalti de smalt si toporisti de dentina

B. freze sferice

C. freze efilate

D. freze roata

E. freze chamfer

B p 143

5. Indicatiile de utilizare a inlay-urilor sunt:

A. in coloratii anormale pe portiuni limitate ale dintilor

B. elemente de agregare in terapia conjuncta in punti de mica

amplitudine

C. la pacienti sub 18 ani

D. in parodontopatii pentru imobilizarea dintilor

ABD p138

E. in cazul leziunilor odontale intinse

6. Pentru stabilizarea incrustatiei se pot utiliza mijloace suplimentare de

retentie reprezentate de:

A. trepte sau praguri

B. santuri axiale sau orizontale

C. puturi dentinare si pivot radicular

D. aripioare de stabilizare

E. cavitati suplimentare ( inlay box)

ABDE p142

7. Deschiderea procesului carios in realizarea unei cavitati pt inlay se

realizeaza cu :

A. cu toporisti de smalt si dalti de dentina

B. freze sferice

C. freze efilate

D. freze roata

E. freze chamfer

AB p143

8. Realizarea formei de retentie in realizarea unei cavitati pt inlay se

realizeaza prin :

A. reciprocitate ( pereti paraleli 2 cite 2)

B. peretii laterali convergenti spre ocluzal

C. unghiuri neexprimate intre peretele pulpar si laterali

D. raport optim intre lungime profunzime

E. peretii laterali ai cavitatii sa fie netezi

AD p 145

Tema 56. Elemente structurale ale puntilor dentare Surse bibliografice:


Ed. Apollonia, 2001

1. *Din punct de vedere al economiei de tesut dentar in preparatiile dintilor

stalpi se indica:

A. Folosirea coroanelor partiale in locul inlay-urilor in cazul in

care dintii stalpi sunt integrii

B. Folosirea coroanelor partiale in locul inaly-urilor cand dintii

sunt afectati de procese carioase

C. Coroanele total ceramice necesita o reducere mai mica decat

cele metalo-ceramice

D. Coroanele metalice prezinta economie in prepararea

substructurii organice comparativ cu coroanele partiale

E. Coroanele mixte sunt cele mai economice in preparare

comparativ cu celelalte coroane de acoperire

A Pg:

305

2. *Coroanele de invelis partiale cu agregare mixta:

A. Au avantajul ca nu risca sa lezeze organul pulpar

B. Nu necesita reevaluare inainte de cimentarea definitiva a

vitalitatii pulpare

C. Examenul paraclinic radiologic este necesar inainte de

preparare

D. Se refera la agregarea extrinseca coronara si agregarea pulpara

E. Sunt total contraindicate in terapia moderna

C Pg:

307

3. *Sursele de suprasolicitare parodontala determinate de un element de

agregare incorect realizat sunt:

A. Suprafata ocluzala a corpului de punte

B. Zona joint-ului periferic si zona de unire dintre corpul de punte

si elementele de agregare

D Pg:

307

C. Numai gingia marginala

D. Zona joint–ului periferic, zona de unire dintre corpul de punte

si elementele de agregare si gingia marginala

E. Zona ,,Ah’’

4. *Deformarea plastica a corpului de punte:

A. Reprezinta o deformarea reversila produsa sub actiunea fortei

masticatorii

B. In care se produce o alterare grava a structurii care isi schimba

morfologia initiala

C. Se evita prin utilizare unor materiale cu grad mare de

deformare plastica

D. Se evita prin utilizare unor materiale cu un grad de deformare

elastica mai mare decat a suportului dento-parodontal

E. Nu depinde de intinderea corpului de punte

B Pg:

325

5. In ordine descrescatoare, cele mai biologice sunt elemente de agregare

A. Puntile de colaj, coroanele metalice, coroanele ceramice

B. Coroanele partiale, inaly-urile, coroanele metalice

C. Coroanele partiale, puntile de colaj, coroanele mixte metalo-

acrilice

D. Coroanele metalice, coroane mixte, coroane ceramice

E. Coroane ceramice, coroanele mixte metalo-ceramice, coroanele

substitutie

ABD Pg:305

6. Conditiile biologice ale elementelor de agregare constau in:

A. asigurarea unei axe unice de insertie a acestora pe substructura

organica

B. sacrificiul minim de substanta amelo-dentinara

C. realizarea unei profilaxii pulpare

D. posibilitatea de sterilizare la cald a scheletului metalic pentru

coroanele mixte folosite ca elemente de agregare

E. realizarea profilaxiei parodontale

BCE Pg:

305-

307

7. Plasarea supragingivala a marginilor elementelor de agregare este

conditionata de:

A. Necesitatii estetice deosebite

B. Conditii biomecanice care impun reducerea solicitarilor

ocluzale

C. Leziunea coronara cu localizare subgingivala

D. Coroane clinice foarte inalte

E. Restaurari protetice preexistente cu margini plasate subgingival

CE Pg:

308

8. Recuperarea morfologica pentru elementele de agregare vizeaza:

A. Respectarea formei si dimensiunii fetelor laterale pentru

refacerea punctelor de contact

B. Modelajul morfologic al elementelor de agregare trebuie sa fie

conform cu morfologia dintelui anterioara preparatiei

C. Trebuie sa fie incadrata in parametrii ocluziei habituale

indiferent daca relatiile mandibulo-craniene sunt excentrice

D. Modelajul morfologic trebuie sa refaca modificarile de forma,

volum si pozitie

E. Realizarea unor convexitati accentuate ale fetelor laterale in

vederea protectiei parodontale

ABD Pg:

309

Tema 57. Etape ale terapiei prin punti dentare: Amprentarea Surse bibliografice:


Ed. Apollonia, 2001

1. *Obiectivele amprentarii in EPR se refera la:

A. Redarea formei si detaliilor preparatiilor realizate

B. Redarea formei, dimensiunilor si detaliilor preparatiilor

realizate

C. Sa necesite utilizarea de materiale fluide si precise

D. Sa fie unica

E. Sa nu prezinte incluziuni de aer

B Pg:

478

2. *Materialele de amprenta se clasifica in:

A. Rigide si elastice

B. Rigide si plastice

C. Rigide, semiriginde si elastice

D. In functie de timpul necesar manipularii acestora

E. In functie de materialele accesorii utilizate in amprentare

C Pg:

479

3. *Alegerea unei amprente globale sau segmentare depinde de:

A. Materialul de amprentare utilizat

B. Studiul de model

C. Experienta practica a medicului si a asistentei

D. Repartizarea preparatiilor pe arcada, stabilitatea ocluzala si

crteriile estetice

E. Toate raspunsurile sunt gresite

D Pg:

480

4. *Amprenta globala cu ghidaj unitar:

A. Presupune doua etape de amprentare

B. Este cea mai biologica

C. Este tehnica cea mai utilizata in practica

D. Nu poate fi folosita decat in preparatiile cu prag

E. Se efectueaza numai pentru amprentarea substructurii organice

preparate pentru coroane partiale

A Pg:

480

5. Pentru zona laterala a arcadei, amprenta segmentara se indica in

urmatoarele cazuri:

A. Reconstituiri unitare care intereseaza un premolar sau un molar

B. Inlocuirea molarului 1 absent, doar in cazul cand ocluzia este

stabila

C. Reconstituiri care intereseaza un premolar si un molar succesiv

D. Reconstituiri care intereseaza premolarii mandibulari omologi

E. Cand situatia clinica nu permite investigarea unei amprente

globale

ABC Pg:

504

6. Spatiul biologic parodontal:

A. Cuprinde creasta alveolara si gingia atasata

B. Cuprinde atasamentul conjunctiv si epiteliul de jonctiune

C. Este zona de interdictie pentru plasarea marginilor protezei

D. Singurul reper clinic este rebordul osos deoarece poate fi

masurat

E. Este cuprins intre creasta osoasa si portiunea inferioara a

sulcusului

BCE Pg:

505

7. Consecintele clinice ale supraconturarii:

A. Sunt mai putin nocive decat subconturarea

B. Sunt reprezentate de sangerare

C. Sunt reprezentate de halena

D. Produc in timp retractia gingivala

E. Nu aduc prejudicii functionale

BD Pg:

506

8. Daca s-a realizat o preparatie care nu a lezat parodontiul marginal:

A. Se poate realiza amprenta in aceiasi sedinta

B. Aceasta amprenta poate servi la realizarea protezei definitive

sau a uneia provizorii

AB Pg:

507

C. Este total contraindicata amprentarea in aceiasi sedinta

D. Nu exista sangerare la nivelul parodontiului marginal

E. Nu exista mobilitate dentara

Tema 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-

craniene



Ed. Apollonia, 2001

1.

*Articulatorul NOR:

A. permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor fundamnetale

B. se utilizează la subiecții dentați

C. la subiecții edentați total

D. la subiecții edentați parțial

E. toate cele de mai sus

E 3

2.

*Elementele de referință utilizate de articulatorul NOR sunt :

A. planul maxilar , care unește papilla retroincisivă cu cele două

zone retrotuberozitare – perect orizontală- planul Sandhaus-

Cooperman

B. maxilarul- parallel cu linia bipupilară

C. procesul alveolar mandibular- paralel cu cel maxilar

D. toate cele de mai sus

E. nici una din cele de mai sus

D 3

3.

*Pentru programarea cutiilor articulare sunt necesare :

A. Înregistrările ocluzale ale relațiilor interarcadice în mișcarea de

lateralitate dreaptă/stangă

B. Înregistrările ocluzale ale relațiilor interarcadice în mișcarea de

protruzie

C. Eliberarea dispozitivelor condiliene de fixare în relație centrică

D. Toate cele de mai sus

E. Nici una din cele de mai sus

D 3

4.

Articulatorul FAG:

A. este un articulator anatomic semiadaptabil

B. permite reproducerea mecanică și exactă a mișcărilor

fundamentale ale mandibulei (lateralitate și protruzie)

C. permite reglarea valorii medii a pantei condiliene

D. Permite reglarea unghiului Benett

E. nici una din cele de mai sus

ABCD 3

Tema 59

EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI

EDENTAŢIA TOTALĂ: EDENTAŢIA PARTIALĂ

1. *Istoricul afectiunii ofera date despre:

A. Debutul afectiunii.

B. Evolutia edentatiei.

C. Tratamentele urmate.

D. Timpul scurs de la pierderea ultimilor dinti.

E. Toate raspunsurile sunt corecte.

E cap7,pag 140

2. *Afecţiuni le generale impun precauţii speciale în cursul actelor

terapeutice:

A. Pacienţii hipertensivi necesită precauţii anestezice similare

pacienţilor cu cardiopatie ischemică.

B. Amprentarea la un pacient cu astm bronşic nu necesita precautii.

C. Utilizarea antibioprofilaxiei în cazul manevrelor minime la un

bolnav cu procese valvulare patologice.

D. Bolile generale nu au influenţă asupra stării de sănătate a

structurilor cavităţii bucale.

E. Raspunsuri corecte A si C

E cap 7,pag 142

3. *Care din raspunsurile de mai jos reprezinta un semn subiectiv, in tabloul

clinic al EPI?

A. Semnele faciale

B. Insuficienta functiei fizionomice

C. Tulburarile morfologiei faciale

D. Modificari tisulare faciale

E. Modificarea dimensiunii etajelor fetei

B

4. *Palparea superficiala analizeaza:

A. Temperatura.

B. Umiditatea.

C. Sensibilitatea.

D. Denivelari.


E cap 7,pag 148

5. Istoricul afectiunii ofera date despre:

A. Debutul afectiunii.

B. Evolutia edentatiei.

C. Tratamentele urmate.

D. Timpul scurs de la pierderea ultimilor dinti.

E. Nici un raspuns nu este corect

ABCD

Cap 7,

p140

6. Afecţiuni le generale impun precauţii speciale în cursul actelor terapeutice:

A. Pacienţii hipertensivi necesită precauţii anestezice similare

pacienţilor cu cardiopatie ischemică.

B. Amprentarea la un pacient cu astm bronşic nu necesita precautii.

C. Utilizarea antibioprofilaxiei în cazul manevrelor minime la un

bolnav cu procese valvulare patologice.

D. Bolile generale nu au influenţă asupra stării de sănătate a

structurilor cavităţii bucale.

E. Afecţiunile cardio-vasculare impun precauţii legate de anestezie,

controlul durerii, planificarea şi întinderea şedinţelor de

tratament.

ACE

Cap 7,pag

142

7. Examenul clinic include:

A. Examenul facial.

B. Examenul regiunilor invecinate.

C. Examenul intraoral.

D. Doar examenul intraoral si cel al regiunilor vecine.

E. Doar examenul facial si cel al regiunilor vecine.

ABC cap 7,pag 146

8. Metodele hipocratice clasice de realizare a examenului clinic sunt:

A. Palpare.

B. Inspectie.

C. Percutie.

D. Ascultatie.

E. Nici un raspuns corect.

ABCD cap 7 pag 146

Tema 59: p. 32 -83

EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI

EDENTAŢIA TOTALĂ: EDENTAŢIA TOTALĂ

1. Unghiul goniac are valoarea medie de:

A. 750

- 900 la preşcolari;

B. 1100

-1250

după 12 ani;

C. 1300-140

0 la vârstnici;

D. 1200 la femei;

E. toate variantele sunt corecte.

BC p. 37

2. Inspecţia statică a ATM:

A. nu urmăreşte modificările de culoare ale regiunilor pretragiene;

B. urmăreşte excursiile mentonului din faţă;

C. urmărşte simetria sau asimetria regiunilor pretragiene;

D. se realizează comparativ dreapta-stânga;

E. se realizează la nivelul regiunii mentoniere.

CDE p. 41

3. Inspecţia de profil:

A. urmăreşte profilul facial;

B. urmăreşte postura buzelor;

C. nu urmăreşte poziţia mentonului;

D. nu urmăreşte unghiul nazo-labial;


AB p. 36

4. *Zona funcţională periferică maxilară punga Eisenring se examinează prin:

A. tracţiunea spre anterior a buzei inferioare;

B. tracţiunea spre anterior a buzei superioare;

C. palpare cu fuloarul din aproape în aproape.

D. deschiderea largă a gurii;

E. toate variantele corecte.

C p. 43

5. Radiografia simplă a ATM:

A. nu se execută sub incidenţe diferite;

B. se bazează pe efectul fotochimic al radiaţiilor;

C. expunerea la radiaţii este cu 70% mai crescută;

D. permite vizualizarea modificărilor interliniului articular;


BD p. 68

6. Rezonanţa magnetică nucleară:

A. imaginile pot fi obţinute în planurile sagital, frontal,axial;

B. s-a impus ca metodă de elecţie neinvazivă;

C. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;

D. este o metodă invazivă;

E. nici o variantă corectă;

AB p. 71

7. Mandibulokineziografia:

A. este o metodă non-invazivă;

B. permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare;

C. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;

D. evidenţiază starea ţesuturilor moi;

E. utilizează un amplificator de luminescenţă;

AB p. 73

8. Inspecţia de faţă are în vedere:

A. tipul de alimentaţie;

B. integritatea tegumentelor;

C. simetria facială;

D. ritmicitatea meselor;


BC p.35

Tema 60. Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente componente.

1. *Şeile:

A. Reprezintă principalele elemente ale protezelor adjuncte

parţiale.

B. Au rolul de suport al dinţilor artificiali şi de transmitere a

forţelor masticatorii spre suportul muco-osos şi dento parodonta.

C. Versantul vestibular se modelează şi se intinde pâna în zona de

reflecţie a mucoasei mobile.

D. Versantul vestibular poate lipsi din şeaua frontală atunci când

creasta edentată din aceasta zonă este proeminentă.


E Cap 11,pag

288

2. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre seile acrilice cu exceptia:

A. Sunt realizate din polimetacrilat de metal.

B. Au grosimea 3 mm.

C. La nivelul tuberozitătilor şi a tuberculului piriform şeaua

acrilică va acoperi aceste zone biostatice.

D. Marginea orală a şeii se continuă cu conectorul principal sub

formă de placuţă palatină sau linguală.

E. Versantul oral va trebui să aibă o înălţime egală cu cel

vestibular pentru ca şeaua să prezinte o bună stabilitate.

B cap 11,pag

288

3. *Arcadele artificiale:

A. Reprezintă elementele de completare a arcadelor dentoalveolare

naturale mutilate.

B. Arcadele artificiale pot fi realizate din prţelan sau acrilat.

C. Arcadele artificiale pot fi realizate din metal si acrilat.

D. Arcadele artificiale pot fi realizate din metal si portelan.


E cap 11,290

4. *Alegerea şi montarea dinţilor artificiali se face:

A. La fel ca la proteza totala.

B. La fel ca la proteza totala cu diferenţa că atunci când există o

edentatie parţiala redusă se respectă tipul de ocluzie dinamică a

pacientului adică unilateral echilibrată de tip gnatologic sau

funcţionalist.

C. Când edentaţia este mai amplă nu este nevoie sa se mai respecte

principiul ocluziei bilateral echilibrate a lui Gyssi.

D. Functia grup se poate transforma in functie canina cand

parodontiul dintilor restanti este afectat.

E. Dacă edentaţia frontală cuprinde şi caninii ghidajul antrerior

poate fi realizat numai pe dinţii frontali.

B cap 11,291-

292

5. Croset cervico-ocluzal deschis edental:

A. Extremitatea libera este orientate catre dinti.

B. Extremitatea libera este orientate catre edentatie.

C. Este indicat în edentaţiile terminale când între dintele stâlp şi

vecin există tremă.

D. Are actiune antibasculanta.

E. Raspunsuri corecte A,B,C.

BCD cap 11,311

6. Croset cervico-ocluzal bidentar:

A. Indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi doi dinţi vecini.

B. Indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi doi premolari.

C. Indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi un canin si un

premolar.

D. Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral.

E. Raspunsuri corecte A,B,C.

ABCD cap 11,311

7. Croset cervico-ocluzal intors: AC cap 11,311

A. Bratul sau elastic prezinta o portiune supraecuatoriala si o alta

situata subecuatorial.

B. Indicat pe premolari.

C. Indicat pe molarii mezializati.

D. Este utilizat mai ales pentru ancorarea aparatelor ortodontice.

E. Raspunsuri corecte A,B.

8. Croset cervico-ocluzal interdentar:

A. Crosetul Stahl.

B. Crosetul Adams.

C. Este utilizat mai ales pentru ancorarea aparatelor ortodontice.

D. Crosetul Schwartz.

E. Crosetul Jakson.

ABCDE Cap 11,312

Tema 61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate

1. *Seaua mixta:

A. Acopera zona biostatica linia Ah

B. Acopera zona biostatica punga lui Fish

C. Acopera zona biostatica de la nivelul tuberozitatii

D. Acoperara zona biostatica de la nivelul tuberculului piriform

E. Raspuns corect C si D

E

2. *Conectorul principal în cadrul protezei scheletate are următoarele

caracteristici:

A. Realizează unirea şeilor protetice şi transmiterea forţelor de

solicitare ocluzală de la o şea la alta şi de la şea la elementele de

menţinere şi stabilizare;

B. Susţine dinţii artificiali;

C. Face legătura dintre pintenii croşetelor şi şeile protetice

D. Are sprijin mucosal la mandibular;

E. Are grosime de 2 mm.

A

3. *Conectorul principal metallic maxilar sub formă de bară are următoarele

caracteristici :

A. Este poziţionat în contact cu mucoasa;

B. Are lăţimea de 6-7 mm şi o grosime de 3 mm;

C. Are lăţimea de 5mm şi o grosime de 2 mm;

D. Are lăţimea de 8 mm şi o grosime de 0,5 mm;

E. Ocupă o suprafaţa întinsă la nivelul bolţii palatine.

B

4. *Conectorul principal metallic mandibular sub formă de bară are

următoarele caracteristici :

A. Distanţa de la parodonţiul marginal este egală cu distanţa între

bare şi planşeul bucal

B. Are lăţimea de 6-7 mm şi o grosime de 3 mm;

C. Are lăţimea de 5mm şi o grosime de 2 mm;

D. Are lăţimea de 8 mm şi o grosime de 0,5 mm;

E. Ocupă o suprafaţa întinsă la nivelul bolţii palatine.

A

Tema 62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala

1. *Rezultanta contracţiei tuturor muşchilor ridicători are următoarele

caracteristici:

A. Are valoaremedie de 10-20 kgf;

B. Se manifestă pe o direcţie normală pe planul Frankfurt şi care

face un ungi de 75 de grade cu planul ocluzal, manifestându-se

către superior cu o mărime de aproximativ 180 kgf;

C. Se manifestă pe o direcţie vertical la nivelul molarului 2

maxilar;

D. Se manifestă pe o direcţie paralelă cu planul Frankfurt;

E. Se manifestă pe o directive perpendicular pe planul Camper.

B

2. *În cadrul Formulei lui Stanitz: Fa=2CA/a, C reprezintă:

A. Coeficientul forţei de adeziune;

B. Coeficientul de tensiune superficială;

C. Coeficientul răşinii acrilice;

D. Coeficientul de elasticitate al croşetului;

E. Secţiunea braţului croşetului.

B

3. *În cadrul Formulei lui Stanitz: Fa=2CA/a, A reprezintă:

A. Coeficientul forţei de adeziune;

B. Coeficientul de tensiune superficială;

C. Coeficientul răşinii acrilice;

D. Coeficientul de elasticitate al croşetului;

E. Suprafaţa bazei protezei.

E

4. *În timpul mişcării de triturare următoarea afirmaţie este adevărată:

A. Cuspizii arcadei inferioare transmit forţă cuspizilor maxilari la

sfârşitul ciclului de masticaţie;

B. Cuspizii arcadei inferioare transmit forţă cuspizilor maxilari la

începutul ciclului de masticaţie;

C. Cuspizii arcadei maxilare transmit forţă cuspizilor inferiori la

sfârşitul ciclului de masticaţie;

D. Cuspizii arcadei maxilare transmit forţă cuspizilor inferiori la

începutul ciclului de masticaţie;

E. Toate afirmaţiile sunt adevărate.

A

5. *Părţile moi ce vin în contact cu proteza şi contribuie la desprinderea sa de

pe câmpul protetic sunt reprezentate de:

A. Inserţiile musculare perpendicular pe marginea protezei;

B. Plicile alveolo-jugale, frenurile buzelor, frenul limbii;

C. Zonele de reflexive ale mucoasei fundului de sac;

D. Obrajii, palatal moale;

E. Toate răspunsurile A-D sunt corecte.

E

6. *Deplasările distale ale protezelor apar în cazul:

A. Redării unor angrenaje interdentare incorecte;

B. Edentaţiilor frontale;

C. Edentaţiilor terminale, crestelor descendente, curbelor Spee de

ocluzie accentuate;

D. Crestelor edentate ascendente spre distal;

E. Curbei sagitale de ocluzie inversată.

C

7. *Deplasarea vestibulo-orală a protezei are loc în:

A. Cazul redării unor angrenaje interdentare incorecte;

B. Conditii functionale în cazul crestelor atrofiate;

C. Edentatiile terminale;

D. Cazul crestelor edentate clasa a III-a Atwood;

E. Edentaţiilor subtotale.

B

8. *Profilaxia secundară are în vedere:

A. Prevenirea apariţiei bolii carioase şi parodontale’

B. Efectuarea fluorizărilor;

C. Tratarea şi prevenirea complicaţiilor locale, loco-regionale

consecutive bolii carioase şi parodontale;

D. Conştientizarea pacientului în vederea realizării tratamentului

protetic;

E. Prevenirea migrărilor dentare.

C

Tema 63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: Amprentarea

1. *Care din urmatoarele obiective se realizeaza în cursul amprentarii

preliminare:

A. modelarea anatomoforma a dintilor artificiali

B. înregistrarea functiei fonetice

C. înregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima

D. înregistarea tuturor suprafetelor plane si orizontale ale câmpului

protetic

E. înregistrarea adâncimii santurilor nazo-labiale.

D

2. *In raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate,

amprentele functionale realizate in cadrul terapiei prin proteze partial

mobilizabile scheletate sunt:

A. Fonetice

B. De masticatie

C. De deglutitie

D. Unimaxilare

E. Raspuns A, B, C.

E

3. *Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. durata de plasticitate (10-15 min)

B. sa fie deformabil cand se indeparteaza de pe camp

C. sa necesite instalatii sau o tehnologie foarte complicate

D. sa poate fi usor de preparat

E. sa posede un gust puternic.

D


A. sa reproduca cu fidelitate detaliile campului protetic

B. sa nu fie fluid

C. sa fie la un pret ridicat

D. sa necesite tratament special la sfarsitul fazei de amprentare

E. sa accentueze disconfortul bolnavului.

A


A. sa fie toxic pentru organism

B. sa deterioreze modelul de ghips

C. sa nu necesite precautii suplimentare in vederea consevarii

amprentei pentru o perioada de timp oarecare

D. sa nu adere la port-amrepnta

E. sa nu fie suficient de elastic.

C

6. *Ghipsul, ca material de amprentare se foloseste:

A. in cadrul edentatiei unidentare

B. in cadrul edentatiei terminale

C. in cadrul edentatiei biterminale

D. in cadrul edentatiei intinse si subtotale

E. nici un raspuns corect.

D

7. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte în ceea ce priveste tehnicile de BDE

amprentare cu model corectat:

A. utilizeaza portamprente standard din gips ce se adreseaza

edentatiilor terminale

B. se adreseaza edentatiilor intercalate terminale

C. se adreseaz edentatiilor intercalate reduse

D. utilizeaza scheletul metalic al protezei prevazut cu sei acrilice

E. înregistreaza relatia functionala a suportului muco-osos în raport

cu suportul dento-parodontal.

8. În cazul tehnicilor de amprentare cu model corectat, sectionarea modelului

are loc:

A. la nivelul crestelor edentate terminal

B. la nivelul crestelor edentate intercalate

C. la nivelul dintilor frontali

D. la 1-2 mm distal de dintii restanti

E. la nivelul liniei mediane a modelului.

AD

Tema 64 - Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea

relatiei intermaxilare

1. *În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, etapa de înregistrare a

relatiei intermaxilare urmeaza dupa:

A. proba portamprentei standard

B. amprentarea preliminara

C. adaptarea portamprentei individuale

D. amprentarea funcionala si obinerea modelului functional

E. proba machetei cu dinti

D

2. *În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, în cazul în care cele

doua arcade sunt mutilate prin edentatie partiala problema fundamentala a

protezatii este reprezentata de :

A. evaluarea dintilor stâlpi

B. amprentarea preliminara

C. restaurarea relatiei de postura si a relatiei centrice

D. verificarea scheletului metalic

E. captusirea seilor terminale.

C

3. *În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, înregistrarea relatiilor

mandibulo-craniene urmareste:

A. repozitionarea mandibulei în relatie centrica corecta

B. repozitionarea mandibulei în pozitia de postura

C. repozitionarea mandiulei în pozitia de intercuspidare maxima

D. determinarea planului bazal mandibular

E. determinarea pozitionarii exacte a planului medio- sagital

A

4. *Metoda “homotropismului lingo-mandibular” de determinare a relatiei

centrice se bazeaza pe faptul ca:

A. mandibula urmeaza pozitia valului palatin

B. mandibula urmeaza limba în periplul sau static si dinamic

C. compresiunea maseterului bilateral pozitioneaza mandibula în

relatie centrice

D. se stimuleaza reflexele vestigeale de pozitionare centrica

E. manevra Valsalva pozitioneaza mandibula în relatie centrica.

B

5. *Metoda de determinare a relatiei centrice prin stimularea reflexului de

ocluzie molara se bazeaza pe:

A. faptul ca mandibula urmeaza limba în periplul sau static si

dinamic

B

B. redesteptarea vechilor reflexe parodonto- musculare de

pozitionare centrica

C. usoara presiune exercitata în timpul miscarii de deschidere-

închidere

D. contractii musculare simetrice prin compresiuni pe muschiul

temporal

E. compresiunea meseterului bilateral.

6. *In cazul in care pe unul din maxilare se realizeaza o proteza partial mobila

iar celalalt va fi protezat prin proteza totala, pentru inregistrarea relatiilor

intermaxilare sunt necesare:

A. Un cadru din sarma cu suport textil si pasta de zinc-oxid-

eugenol

B. Folii de ceara de ocluzie

C. Doua modele pozitionate de catre medic in relatie centrica prin

metoda discriminarii tactile

D. Retentii pe suprafata orala a bordurii de ocluzie a machetei de

pe maxilarul edentat partial

E. Doua machete de ocluzie.

E

7. Care dintre pozitiile mandibulo-craniene au o importanta primordiala în

evaluarea starii de normalitate precum si a gradului de afectare a

morfologiei si functiilor sistemului stomatognat:

A. relatia centrica

B. relatia de postura

C. relatia de intercuspidare maxima

D. miscarea Bennett

E. pozitia de cap la cap protruzie.

AB

8. Verificarea extraorala a machetelor de ocluzie urmareste:

A. baza sa fie rigida, nedeformabila

B. baza sa fie elastic

C. marginile bazei sa fie rotunjite

D. marginile bazei sa fie plasate la nivelul liniei ghirlandate

E. marginile bazei sa fie plasate la nivelul mucoasei mobile.

ACD

Tema 65: p. 465-544

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: AMPRENTAREA

1. Pastele ZOE sunt indicate în:

A. amprente preliminare în edentaţia totală;

B. amprente pentru rebazări ale protezelor totale;

C. în toate tehnicile de amprentare muco-dinamică;

D. în toate tehnicile de amprentare muco-statică;

E. nici o variantă nu este corectă.

BD p. 535

2. *Tehnica Lejoyeux constă în:

A. gravarea modelului pe o zonă de 2-2,5 mm, dintre linia de flexie

a vălului palatin şi palatal dur;

B. realizarea lingurii individuale pe modelul preliminar în contact

cu zona gravată;

C. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm, dintre linia de flexie a

vălului palatin şi palatal dur;

D. amprentarea câmpului protetic cu material reziliente;

E. toate variantele corecte

C p.549

3. *În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară, B p. 543

zona vestibulară laterală este:

A. adâncită sau pliată spre exterior;

B. aplatizată şi largă;

C. ca o depresiune lângă care se situează o retentivitate;

D. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare;;


4. *Polieterilor:

A. nu au fidelitate deosebită;

B. au miros neplăcut;

C. nu au stabilitate dimensional bună.

D. sunt materiale hidrofile;


D p. 536

5. Pentru amprenta cu material termoplastic:

A. se pot utiliza portamprente de dimensiuni mai mari;

B. se pot utiliza portamprente de dimensiuni mai reduse;

C. se pot utiliza portamprente cu profil mai puţin evidenţiat;

D. materialul utilizat trebuie să nu se deformeze după priză;

E. nici o variantă nu e corectă.

BC p. 476

6. Reperele anatomice la nivelul câmpului protetic maxilar sunt:

A. vestibulul labial;

B. frenul bucal;

C. ligamentul pterigo-maxilar;

D. papila incisivă;


ABCD p. 481

7. Echipamentul necesar amprentării preliminare presupune :

A. portamprente individuale;

B. linguri de amprentă;

C. ceară;

D. cronometru;


BCD p.482

8. Trasarea liniilor de demarcare a lingurii individuale:

A. se face cu creion cu anilină;

B. se face cu un marker;

C. se face la 2-3mm de fundul de sac vestibular;

D. se face la 1mm distal de linia vibratorie şi inserţia ligamentului

pterigomandibular;


BD p.488

Tema 66 - p.550-564

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: DETERMINAREA

RELAŢIILOR INTERMAXILARE

1. *Metoda homotropismului linguo-mandibular constă în :

A. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură prin deşteptarea

reflexelor parodonto-musculare

B. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de

deglutiţie;

C. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică,prin închiderea gurii

cu vărful limbii pe bobiţa Walchoff;

D. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin compresiunea

mentonului;

E. nici o variantă corectă.

C p. 558

2. *Linia surâsului: D p. 563

A. se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare;

B. se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare;

C. este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor

artificiali inferiori;

D. reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal

superior;

E. toate răspunsurile sunt corecte.

3. În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei

reziduale maxilare:

A. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate;

B. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor

caninilor;

C. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali

laterali;

D. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor;


ABCD p. 565

4. *La analiza modelelor asamblate:

A. se analizeaza doar fornixul vestibular maxilar;

B. arcul frontal vestibular este distantat pe directie sagitala de

papila incisiva cu aproximativ 7cm ;

C. arcul frontal vestibular este distantat pe directie transversala de

papila incisiva cu aproximativ 7mm ;

D. coarda liniei maxilo-mandibulare frontale poarta denumirea de

arcul frontal vestibular;


D p. 568

5. *La modelul maxilar, înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este

în medie de:

A. 8 -10 mm;

B. 1 - 3 mm;

C. 20 - 22 mm.

D. 18 - 20 mm;

E. 2 - 3 mm.

C p. 568

6. Controlul extraoral al machetelor de ocluzie:

A. se face în prezenţa pacientului;

B. se face în absenţa pacientului;

C. verifică realizarea lor în laborator conform indicaţiilor date prin

fişa de laborator;

D. este o metodă complexă ce utilizează metoda înscrierii grafice;


BC p. 550

7. Printre metodele simple de determinare a R.C. se numără şi:

A. manevra condiliană

B. memoria ocluzală Lejoyeux ;

C. metoda Robinson;

D. metoda Paterson;


AC p. 558-559

8. *Tuberculul piriform:

A. nu este zonă biostatică;

B. este folosit pe model ca reper pentru interferenţa unor planuri ;

C. este folosit pe model ca reper pentru interferenţa unor linii

dinamice;

D. este folosit pe model ca reper pentru interferenţa unor linii

statice;


D p.564

Tema 67: p. 568 -582

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR

1. *La controlul fonetic:

A. dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea

vestibularizaţi

B. dacă fonema V seamană cu F dinţii inferiori sunt prea lungi

C. dacă T se aude ca D dinţii inferiori sunt oralizaţi

D. dacă D se aude ca Tproteza este prea groasă în zona rugilor

palatine.


D p. 579

2. Zonele de despovărare:

A. sunt zone localizate prin desen pe model

B. exostozele se numără printre ele

C. grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe model

D. gradul de foliere nu variază

E. tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărarea.

ABC p. 581

3. *Dinţii artificiali laterali din machetele din ceară: .

A. pot fi montaţi şi pe tuberozitate şi tuberculi dacă este necesar;

B. trebuie montaţi pe mijlocul crestei ;

C. curbura lor vestibulară trebuie să fie simetrică;

D. cei superiori trebuie să respecte legea lui Pound;


B p. 569

4. *Testul Buchmann/Ismail:

A. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali

superiori şi realizarea câtorva deglutiţii;

B. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali

inferiori şi realizarea de cîteva ori a manevrei Valsalva;

C. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali

superiori şi realizarea de cîteva ori a manevrei Valsalva;

D. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali

inferiori şi realizarea câtorva deglutiţii;


D p. 576

5. Gravarea modelului:

A. se face de către tehnician;

B. se face de către medic în prezenţa pacientului;

C. se face de către medic în absenţa pacientului;

D. este mai mare pentru vălurile orizontale;

E. este mai mare pentru vălurile verticale.

BE p. 581

6. *Proba spatulei pozitivă inseamnă ca:

A. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect

B. angrenajul dinţilor laterali este fals

C. angrenajul dinţilor laterali este cap la cap

D. angrenajul dinţilor laterali este invers.


B p. 577

7. Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea

orală:

A. urmăreşte ca faţa ocluzală a dinţilor laterali superiori să nu fie

vizibilă;

B. urmăreşte să se încadreze cei 6 frontali superiori între liniile

caninilor

C. urmăreşte să se încadreze cei 6 frontali superiori între liniile

incisive şi medio-sagitală;

D. să nu existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi

obraji

AB p. 575


8. *Dacă menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară:

A. se indică inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de

sârmă.

B. se indică în primul timp, inserţia machetei mandibulare;

C. se reiau probele începând cu amprenta funcţională;

D. se indică refacerea machetei;


B p. 571

Tema 68 - P. 583-593

VERIFICAREA ŞI ADAPTAREA PROTEZELOR TOTALE

1. Pentru diminuarea senzaţiei de vomă:

A. se recomandă anestezie tronculară periferică;

B. se clăteşte gura cu apă călduţă

C. se clăteşte gura cu apă fierbinte;

D. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă

mâinile către piept

E. se recomandă lăsarea forţată în jos a umerilor.

DE p. 588

2. Tratamentul xerostomiei se poate face cu:

A. articaină

B. novocaină;

C. substanţe coleretice

D. pilocarpină

E. toate răspunsurile corecte.

CD p. 588

3. Purtătorii de proteze totale:

A. trebuie să evite mâncărurile moi

B. trebuie să se prezinte la primul control la 48 h după inserarea

protezelor

C. pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă

D. trebuie să folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, nu apă

şi săpun

E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile

medicului curant.

CE p. 591-592

4. Tratamentul xerostomiei se poate face cu:

A. xilină;

B. coleretice de tipul sulfarenului;

C. adrenalină;

D. articaină;

E. salivă artificială.

BE p. 588

5. Zonele de suprapresiune :

A. se identifică prin examen clinic;

B. se identifică cu ajutorul unui silicon de control;

C. se identifică cu ajutorul unei paste indicatoare de presiune;

D. apar ca zone de mucoasă de pe care pasta indicatoare s-a şters în

totalitate


BC p.586

6. La controlul fonetic :

A. se pronunţă „mississipi”pentru verificarea culoarului neutral

B. se efectuează primele probe fonetice ;

C. se pronunţă „mississipi”pentru verificarea spaţiului minim de

vorbire;

D. se verifică pronunţia siflantelor F şi V

BC p. 589


7. La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală:

A. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii

superiori sunt preaoralizaţi

B. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii

superiori sunt prea vestibularizaţi

C. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii

inferiori sunt prea vestibularizaţi

D. se verifică existenţa spaţiului minim de vorbire


AD p. 590

8. Verificarea menţinerii protezei totale maxilare

A. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisă

B. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă

C. urmăreşte adeziunea protezei maxilare

D. urmăreşte stabilitatea protezei maxilare


AC p. 588-589

Tema 69. – P. 593-601

STOMATOPATII PROTETICE LA ET

1. Reacţiile imediate bazale:

A. sunt consecinţa erorilor în amprentare

B. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator

C. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a

protezei

D. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic

E. tratamentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale.

CD p. 596

2. *Reacţiile tardive marginale:

A. sunt consecinţa erorilor în amprentare

B. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a

protezei

C. pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungat

D. nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne orale

E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi.

C p. 596

3. *Hiperplaziile marginale:

A. se manifestă prin forme anatomopatologice diferite

B. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biopsie

C. se datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei

D. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele


E p. 597

4. Hiperplazia epitelio-conjunctivă:

A. pot apare sub formă de franjuri

B. sunt de natură alergică

C. pot fi cauzate de boli generale

D. apar în special la nivel lingual

E. la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului.

AE p. 598

5. Candidoza cronică atrofică:

A. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice

B. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau

generali favorizanţi

C. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat

D. este o afecţiune rară

E. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate.

DE p. 599

6. Stomatitele:

A. leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii

B. nu necesită diagnostic diferenţial

C. nu sunt procese inflamatorii

D. primul stadiu al lor este cel eritematos

E. al doilea stadiu al lor este cel eritematos.

AD p.601

7. Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt

A. hemopatiile

B. bolile vasculare

C. vârsta înaintată

D. autocurăţirea

E. imperfecţiuni de execuţie a protezei.

DE p.593-594

8. *Stomatitele:

A. primul stadiu e caracterizat de hiperemie;

B. al doilea stadiu este ulcerativ;

C. al treilea stadiu este exudativ;

D. primul stadiu al lor este caracterizat de fenomene de

degenerescenţă epitelială

E. nici un răspuns corect.

A p.601

Tema 70 - P.693-703

REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE

1. Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt:

A. îndepărtarea unui strat de o,5-1mm de pe faţa internă a şeilor

B. badijonarea cu monomer a suprafeţei frezate

C. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională

D. modelarea marginilor protezei de către medic


ABC p.694-695

2. Căptuşirea definitivă:

A. este doar directă

B. este doar indirectă

C. materialele folosite au consistenţă elastică

D. materialele folosite au grad de porozitate crescut


CD p.696

3. *Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului:

A. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe

B. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii indirecte

C. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 3-4 mm între

fragmente

D. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor

cu 5-7 mm paralel cu linia de fractură


D p.699-700

4. În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:

A. în proteză nu se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi

înlocuiţi

B. pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi

în cheie

C. montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală

D. montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală


BD p.702

5. Căptuşirea indirectă:

A. este făcută în laborator;

B. nu are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală;

AB p.695

C. este rapidă;

D. are consum mic de materiale;


6. În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente .

A. reparaţia se face cu acrilat fotopolimerizabil

B. reparaţia se face cu acrilat autopolimerizabil;

C. dacă fragmentul este de dimensiuni mici se înregistrează o

amprentă cu alginat

D. dacă fragmentul este de dimensiuni mici se înregistrează o

amprentă cu materiale elastice


BD p.700

7. Obiectivele căptuşirii sunt:

A. creşterea adeziunii;

B. frânarea deplasărilor orizontale;

C. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare

D. reechilibrarea ocluzală


AB p.693-694

8. În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă:

A. se înregistrează amprentă cu alginat

B. se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde

coada croşetului

C. croşetul se realizează din sârmă de viplă elastică

D. de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se

face lăcaşul în placa protetică


BCD p.701-702

Documents

TEMA 1 Anestezia in medicina dentara (suport curs e-learning