Tema 2 Stadiile Dezvoltarii Psihice

7/17/2019 Tema 2 Stadiile Dezvoltarii Psihice

http://slidepdf.com/reader/full/tema-2-stadiile-dezvoltarii-psihice 1/6

Psihologia vârstelor Tema 2. Stadiile dezvoltării psihice

Tema 2. Stadiile dezvoltării psihice

Psihologia vârstelor analizează longitudinal şi vertical finţa umană în contextul existenţeisale sociale, a modifcărilor psiho-fzice ce se produc sub inuenţa condiţiilor de mediu, aeducaţiei, a culturii, a statusurilor şi rolurilor sociale pe care le îndeplineşte

Perioadele de vârstă în care tabloul psihocomportamental este relativ asemănător la toţiindivizii au !ost denumite stadii ale dezvoltării, ce se succed unele după altele "e aceea ocaracteristică ma#oră a dezvoltării psihice este stadialitatea ei

$n mod real, omul are trei vîrste%- vîrsta cronologică &'de pe buletin(, cea mai putin importantă),- vîrsta biologică &ce indica gradul de !uncţionare a sistemelor sale fziologice % organe,

glande, sisteme sa) si- vîrsta psihologică &ce indică experienţa subiectivă, personală a cît de tînar sau bătrîn te

simti)Poţi avea cronologic *+ de ani dar corpul fzic să !unctioneze din punct de vedere biologic la!el ca al unei persoane de + de ani, cu o stare de sănătate bună

tadiile de vârstă nu se suprapun cu stadiile dezvoltării ale diverselor procese psihice .nstadiu de vârstă poate cuprinde aspecte ce ţin de două stadii de dezvoltare di!erite aleaceloraşi procesualităţi psihice &ex gândirea şcolarului operează atât cu elemente concrete,situative cât şi cu cele logice)/ârsta cronologică nu corespunde cu vârsta biologică şi nici cu cea psihică

.chiopu si 0/erza propun următoarele 3 cicluri mari ale vieţii (ciclurile dezvoltăriipsihice) cu substadiile implicate%

CC!"!#$%

S"&ST'

+ P1023435 -perioada embrionară-perioada !etală precoce-perioada !etală tardivă

6 78P95:193

P.;0143403 3"850702<3

(*2 ani)

-naşterea-primul an de viaţă-prima copilărie-perioada antepreşcolară 6- ani-a doua copilărie-perioada preşcolară -=,> ani-a treia copilărie-perioada şcolar? mică =-6+ ani-pubertatea &preadolescenţa) &6+-6* ani)-adolescenţa propriu-zisă 6*-@+ ani-adolescenţa prelungită &tinereţea timpurie) @+-@* ani

@/ârsteleadulte active(2*+, ani)

-tinereţea timpurie @+-@* ani-tinereţea @A-A ani-vârsta adultă precoce A-** ani-vârsta adultă mi#locie *A-AA ani-vârsta adultă tardivă AA-=A ani

/ârstele deinvoluţie(+,*-/.ani)

-perioada de trecere ==->+ ani-perioada primei bătrâneţi >+-B+ ani-perioada celei de a doua bătrâneţi B+-C+ ani-perioada marii bătrâneţi peste C+ ani

$n precizarea reperelor psihogenetice ca posibilităţi de explicare a dezvoltăriipsihice, . Schiopu propune trei criterii (0n de1nirea stadiilor de dezvoltare)%

-tipul fundamental de activitate% #oc, învăţare, muncă - exprimădirecţionarea şi structurarea !orţei energetice psihice pentru asimilarea de cunoştinţe,

6




!uncţionalitatea deprinderilor, abilităţilor cu tendinţa de a f integrate în trăsături, însuşiride personalitateD

-tipul de relaţii care pot f obiectuale şi socialeD exprimă structura evolutivăsub raportul adaptării şi integrării socialeD

-tipuri de contradicţii dintre cerinţele externe şi cerinţe subiective &dorinţe,

idealuri, aspiraţii) ca şi contradicţiile dintre fecare categorie şi posibilităţile societăţii dea le satis!ace 3lte categorii de contradicţii sunt% opoziţia dintre structurile psihice vechişi cele noi &deprinderi, sentimente, interese), dintre di!eritele laturi şi caracteristici alepersonalităţii &aspiraţii-posibilităţi, a!ectivitate-inteligenţă) ca şi dintre conştient şiinconştient

3ceste trei criterii se raporteauă la vârsta cronologicăModul de operare a criteriilor în denirea stadiilor

STADIUL CRITERII

tadiulsugarului%

+-6 an

• activitatea !undamentală a individului% satis!acerea trebuintelor organiceD• relatiile sunt reprezentate de reexele necondiţionate% de apărare,

alimentar, care-i permit copilului să se adapteze la mediuD• tipul de contradictii% dependenţă totală !aţă de adult

tadiulantepreşcolar%

6- ani

• activitatea !undamentală% manipularea obiectelor, dar lipseşte scopulconştientD

• tipul de relaţii% începe elaborarea primelor reexe condiţionate&alimentar, igienic)D

• tipul de contradicţii% gradul de dependenţă !aţă de adult scadeD sedezvoltă capacitatea de verbalizare şi deplasare independentă

tadiulpreşcolar%

E =,>ani

• activitate !undamentală% #ocul-activitate specifc umană pentru că esteconştientăD se des!ăşoar? pe bază de reguli unanim acceptate, în #occopilul interpretează anumite roluri în con!ormitate cu care îşi alege

comportamentul adecvatD• tipul de relaţii% stabileşte relaţii sociale, devine o persoană cu statut

social, are obligaţii şi drepturi% să se trezească la anumite ore, să se îmbrace, are dreptul să meargă la grădinităD

• tipul de contradicţii% gradul de dependenţă scade datorită constituiriiconştiintei de sine şi creşterii caracterului critic al gândirii

tadiulşcolaruluimic

=,>-6+,66ani

• activitatea !undamentală% învătarea impusă, diri#ată din exteriorD• tipul de relaţii% se extind relaţiile sociale precum şi obligaţiile şi

drepturileD• tipul de contradicţii% gradul de dependenţă este inuenţat de !ormarea

unei concepţii proprii despre realitatea încon#urătoare

tadiulpreadolescent

6+-6* ani

• activitate !undamentală% învătarea şi independenţa &îşi permite să nu-şi!acă toate temele, să absenteze de la ore !ără motive specialeD

• relaţiile se diversifcă depăşind pragul şcolii &în grupul sportiv,artistic,etc)

• tipul de contradicţii% este vârsta marilor contradicţii, se dezvoltăconştiinţa de sine, doreşte să-şi impună opiniile dar nu reuşeşte întotdeauna pentru că nu sunt bine conturateD contradicţia întregeneraţii este necesară dar nu trebuie trans!ormată în conict

tadiuladolescent

6*-6B,@+ ani

• tipul de activitate% învătare şi muncă creatoare, are posibilitatea de a-şiimpune originalitateaD

• tipul de relatii% se integrează ca o persoană activă, cucerind o anumităpoziţie în grupD

• tipul de contradicţii% relaţia este mai calmăD adolescentul şi adultul@




operează în aprecierea celuilalt cu criterii valorice




$ri $rison Teoria dezvoltării psihosociale8 altă descriere a ciclurilor umane a e!ectuat-o 0 0riFson, care considera că dupăstadiile !reudiene de dezvoltare &oral, anal, !alic şi genital) există stadiile psihosocialeale dezvoltării eului

4eoria lui 0riF 0riFson propune o stadialitate a dezvoltării cunoaşterii sinelui în

interacţiunea cu ceilalţi, respectiv, accentuează impactul mediului social al dezvoltăriicopilului

0riFson pune în evidenţă !elul în care fecare stadiu contribuie la dezvoltarea uneipersonalităţi unice şi, în acelaşi timp, îl spri#ină pe individ să devină un membru activ şicreator al societăţii0riFson propune ipoteza con!orm căreia oamenii trec prin opt stadii pe parcursul întregiivieţi $n fecare stadiu are loc o criză, un moment critic, de a cărui rezolvare depindecursul dezvoltării ulterioare Ga#oritatea oamenilor rezolvă aceste crize satis!ăcător şie!ectele acestora sunt îndepărtate pentru a se mişca spre alte provocări dictate de

ritmul vieţii, dar există persoane care nu rezolvă complet aceste crize şi e!ectele lorcontinuă să pună probleme mai târziu pe parcursul vieţii

tadiile dezvoltării în perspectiva lui 0 0riFson%

6+-6B luni

Primul stadiu în teoria lui 0riFson are la bază conictul 0ncredere*

ne0ncredere &de la naştere până la aproximativ un an şi #umătate)% copilultrebuie să-şi stabilească atitudinea de bază !aţă de lumea din #urul său"acă în acest stadiu benefciează de satis!acţie şi con!ort, acest lucru îl vaa#uta să-şi dezvolte o atitudine mai încrezătoare "acă îngri#irile nu suntconsistente, rezultă neîncredere !aţă de cei de care depinde copilul, apoi!aţă de toţi indiviziiomn liniştit, regim regulat de alimentare - încredere

@6B luni-ani

Pe măsură ce copilul învaţă să mearg ă, se con!runtă cu alt conict deautonomie*0ndoială &între6H E ani ) 2oile provocări fzice pe care le în!runtă acesta îi pot susţine încrederea sau îl pot !ace să se simtă, pur şisimplu, incapabil "in nou, se va stabili atitudinea globală cu care copilul vamerge mai departe

-= ani

3l treilea stadiu apare pe măsura dezvoltării sociale şi fzice, când copilul secon!runtă cu conictul dintre iniţiativă i vinovăţie &între şi = ani)

"eoarece copilului i se cere să-şi asume din ce în ce mai multăresponsabilitate pentru viaţa sa, el poate a#unge să-şi dezvolte un puternicsimţ de iniţiativă sau poate a#unge să se simtă vinovat că nu şi-a îndeplinitcorespunzător responsabilităţilee !ormează identifcarea sexuală, care determină !orme specifce decomportament &4u eşti băiat E trebuie) 3par sentimentele morale "e aicişi vine sentimentul de vinovăţie cînd nu !ace ceva ce nu e binee dezvoltă% autoobservarea, autoaprecierea, autocunoaşterea

*=-6@ ani

9ncluderea copilului în noi relaţii sociale din punct de vedere calitativ Ecopilul merge la şcoală 3c etapă este de bază în dezvoltarea socială aomului7opilul mai mare &=-6@ ani) se con!runtă cu conictul sârguinţă*in4erioritate

, pe măsură ce are de în!runtat tot mai multe provocări noi7opilul poate să se străduiască să le depăşească sau poate să capete unsentiment caracteristic de incapacitate3re loc alegerea dintre%

*




Iînsuşirea experienţei sociale-respingerea acestei experineţe sociale

A6@-6BJ@+ani

3l cincilea stadiu apare la adolescenţă &6@-@+ de ani) când trebuie rezolvatconictul identi1care ($5TT'T$)*con4uzie de rol Gulţimea noilorroluri sociale şi apartenenţa la grupurile sociale di!erite presupundezvoltarea unui simţ integrator al propriei persoaneD ast!el, copilul estecopleşit de multitudinea de roluri pe care trebuie să le #oace Kăsirea unorrăspunsuri satis!ăcătoare presupune integrarea unei game variate şicontradictorii de percepţii despre sine şi de percepţii ale altora despre sine într-o structură coerentă, respectiv propria identitate 2erealizareapropriului viitor, asumarea de responsabilităţi, edifcarea unei identităţinegative, deviante &cu elemente pe care subiectul nu le doreşte) suntelemente ale identităţii care se aă în contradicţie şi sunt puţin compatibilecu normele sociale.nul din rezultatele perioadei adolescenţei este fdelitatea, Loportunitateade a-şi pune în valoare potenţialul, într-un context care permite tânărului săfe sincer cu sine şi cu ceilalţi, să susţină loialitatea !aţă de grupul din care!ace parteM 2evoia de a adopta o ideologie şi în special una de bază,

centrală poate f o capcană în care pot cădea adolescenţii impulsivi 0riFsoneste de părere că adolescenţii sunt !oarte uşor de sedus de către regimuriletotalitare, sau orice ast!el de sistem 4inerii trebuie să evite să fe impulsivi,repeziţi în adoptarea unei ideologii, deoarece ei se îndreaptă, de obicei,spre cea mai simplă "oar prin constrângere ei pot rezista !orţei magneticea ideologiilor simple ca naţionalismul şi va rezista chiar !aţă de ideologiacare este considerată cea mai răspândită

=@+-*+ani

7a tânăr adult, omul se con!runtă cu al şaselea conict% intimitate*izolare în relaţiile cu alţii &@+-*+ de ani)Ilegături intime pro!unde cu alţi oameni-izolare$n timpul stadiului anterior, când sunt îndrăgostiţi, adolescenţii se ataşeazăde o alta persoană într-o încercare de a-şi defni propria identitate3dolescenţii îndrăgostiţi se văd pe ei înşişi prin prisma celuilalt, care esteun ideal al său3cum, în cel de-al şaselea stadiu, di!erenţele dintre sexe sunt tot maievidente, ast!el încât cele doua sexe, similare în conştiinţă şi limba#,gândesc di!erit în problema dragostei sau a procreaţiei 0ste mai multdecât intimitatea fzică care apare în raporturile sexuale 9ntimitatea psihicăeste Lcapacitatea de a împărtăşi propria identitate cu o altă persoană !ărăteama de a pierde ceva prin aceastaM

>*+-=A

ani

5a maturitate, idividul se con!runtă cu un conict de creaţie*stagnare&*+-=A de ani) 'ltruism*egoism. în acest stadiu fecare începe să-şi ocupe

propriul loc în societate şi să a#ute la dezvoltarea şi per!ecţionarea a totceea ce societatea produce, în timpul acestui stadiu oamenii se străduiescsă fe productivi 0riFson admite că productivitatea nu este un cuvântelegant 0l arată că s-ar f putut !olosi creativitatea în locul productivităţii,dar substituţia ar putea strecura prea multă con!uzie pentru concepţia decreativitate $n această etapă se !ormulează şi realizează observaţiiamplasate dincolo de limitele propriului sine şi raportate la elemente ca%!amilia, cariera pro!esională, societatea în ansamblu

B=A- ani

.ltimul stadiu apare la vârste înaintate &peste =A ani), când individultrebuie să accepte realitatea apropierii morţii, care presupune conictul dea o întâmpina integru sau cu disperare 9ntegritatea 0ului rezultă din!aptul că individul poate privi retrospectiv propria existenţă, cu satis!acţie,find capabil să accepte atât succesele cât şi insuccesele proprii 7ândsituaţia aceasta nu apare, constatarea !aptului că nu există timpuldisponibil pentru operarea unor schimbări ma#ore, stabilirea unor noi

A




obiective precum şi realizarea acestora, rezultă disperarea 9ndividul estedezgustat de viaţă, dezvoltă o imagine de sine negativă ce nu mai poate fmodifcată

Putem observa din teoria lui 0riFson că dezvoltarea 0ului continuă toată viaţa şi căfecare vârstă se con!runtă cu propriul său set de probleme şi conicte 7ele opt stadiiale vieţii după 0riFson se identifcă cu o criză ma#oră ce trebuie rezolvată pentru a

întruni condiţiile unei personalităţi sănătoase 7u fecare stadiu parcurs şi prin obţinereaunei rezolvări, individul capătă o dimensiune a competenţei sale

Gai multe detalii despre teoria lui 0riFson găsiNi în documentul ataOat E pagB-*A,Psihologia vârstelor de KraNiela ion, ;ucureOti @++

=

Documents

Tema 2 Stadiile Dezvoltarii Psihice