5

Click here to load reader

Tema Si Viziune Morometii

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Tema Si Viziune Morometii

Citation preview

Page 1: Tema Si Viziune Morometii

Romanul este specie a genului epic in proza, de mare intindere , cu o actiune complexa, unitara, cu o intriga complexa si o pondere mare de personaje care contruibe la oferirea unei imagini ample asupra vietii.

Anticipat de proza scurta din volumul de debut al autorului Marin Preda “Intalnirea din pamanturi” 1943 cu nuvelele “Dimineata de iarna”, “O adunare linistita”, “In ceata” si schita “Salcamul” si aparut intr-un moment nefavorabil dezvoltarii literaturii (“obsedantul deceniu”) romanul “Morometii” publicat in anul 1955 (I) si 1967 (II) ramane unul dintre cele mai valoroase romane ale literaturii Romane.

Stilul obiectiv, distantarea naratorului ubicuu, omniscient, perspectiva “dindarat” indicii spatio-temporali precisi , simetria incipit final, cronologia liniara circumscriu romanul curentului realist insa nucleul filozofic, valentele simbolice, metaforice ale unor evenimente, eroul ce apartine tipologiei taranului reflexive, “intelectual” focalizarea interna, actiunea plurivoca si renuntarea partiala la omniscienta incadreaza opera in tiparul romanului modernist.

Tema principala a romanului este destramarea satului traditional, a familiei patriarhale si anularea iluziei despre persistent societatii taranesti conservatoare, Nicolae Manolescu numindu-l un “roman al deruralizarii satului”.

Una din temele fundamentale ale romanului este timpul, la inceput rabdator, in final nemilos, necrutator. Scriitorul isi fundamenteaza romanul din perspectiva raporturilor omului cu timpul si cu istoria sub presiunea unor evenimente necrutatoare: razboiul, scrimbarea de regim politic, disparitia taranimii traditionale, schimbarea din temelii a satului si a valorilor lui.

Din punct de vedere compositional intreaga actiune se desfasoara in sase nuclee epice fundamentale la care participa aproape toate personajele universului morometian. In primul volum ce cuprinde 3 parti cu 19, 18, 27 de capitol precumpanitoare este tehnica decupajului (nuclee si secvente narative) Primele trei nuclee surprind evenimente desfasurate in vara anului 1937 in satul Silistea Gumesti, din Campia Dunarii, aproape de Bucuresti. In primul nucleu este surprinsa agitatia satului Silistea Gumesti la inceputul verii, de sambata seara pana duminica noapte, adica de la intoarcerea morometilor de la camp pana la fuga Polinei cu Birica in al doilea, secerisul, evenimente ce se desfasoara pe durata a doua saptamani iar in al treilea conflictul dintre moromete si fii sai, ce dureaza de la secerisi pana la sfarsitul verii.

In volumul al -2lea volumul II actiunea se petrece intre 1938-1962; evenimentele sunt selectionate prin tehnica rezumativa. Acesta are 5 parti cu 23 , 20 , 22 ,13 ,13 capitole. Nucleul al 4-lea suprinde treierisul, urmatorul sedinta de

Page 2: Tema Si Viziune Morometii

partid iar ultimul actiunea de stranger a cotelor. Naratiunea prezinta doua parti: in primul plan evolueaza familia morometilor iar in plan secundar sunt relatate evenimente diverse cum ar fi: boala lui Botoghina, revolta lui Tugurlan, dragostea dintre Polina si Birica

Sa urmarim cum se tese subiectul romanului. Actiunea primului volum se petrece cu cativa ani inaintea celui de-al doilea razboi in satul silistea gumesti din campia dunarii. reperele spatio-temporale sunt precise ca in orice roman realist.facem cunostiinta din expozitiune cu familia moromete: ilie si catrina, a doua sotie, paraschiv, nila, achim, baietii din prima casatorie a lui moromete, tita, ilinca si niculae, copii facuti cu catrina. moromete lupta pentru a impiedica destramarea familiei, pe care vrea sa o pastreze sub autoritatea sa.

Intriga este anunta inca de la inceput in scena cinei. prezentand personajele, naratorul pune si accent pe tensiunile dintre ele: neintelegerile dintre fratii proveniti din casatorii diferite, dintre baietii cei mari si catrina, etc.

Desfasurarea actiunii e construita printr-o tehnica cu totul originala. preda aduna secvente din viata sociala a satului: necazurile din familiile lui botoghina, tugurlan, birica sau balosul, scene traditionale ale satului- hora, calusul, secerisul, serbarea scolara- si scena din familia morometilor, reunindu-le intr-un tot dominat de personalitatea lui ilie moromete.

Punctul culminant surprinde fuga baietilor, destramarea familiei. fii cei mari pleaca la bucuresti. in cel de-al doila volum, toata energia lui moromete se concentreaza in vederea readucerii baietilor acasa. cumpara pamanturile vandute, pleaca la bucuresti pentru a-i convinge etc. destramarea familiei este insa ireversibila: catrina il paraseste, nila moare in razboi, fetele se casatoresc, niculae ajunge activist de partid si apoi inginer horticol.

Romanul se incheie cu moartea eroului. la inmormantare, niculae afla de la ilinca, sora lui, ca moromete se stinsese incet, fara a suferi de vreo boala.in final, tatal si fiul se impaca in visul baiatului.

Naratiunea se face la persoana a 3-a narrator fiind omniscient si ubicuu iar perspectiva este “dindarat” cu focalizare “zero. Perspective naratorului se completeaza cu cea a reflectorilor (Ilie- vol I, Niculae – vol II) si a informatorilor (personaje martore ale evenimentelor pe care le relateaza ulterior altora de exemplu: povestirea lui parizianul despre vizita lui Moromete la Bucuresti, la baieti; efectul fiind limitarea omniscientei.)

Page 3: Tema Si Viziune Morometii

Protagonistul romanului, Ilie Moromete este personaj cu destin simbolic pentru satul traditional. Spirit contemplativ “taranul filosof” care “mediteaza” la rosturile lumii.

Face politica ca liberal iorgist, e abonat la ziarul “Miscarea”, urmareste dezbaterile din Parlament . E sfatos, dialogul reprezinta pentru el o necesitate de ordin superior. Petrecerea seri lungi cu prietenul Cocosila discutand politica iar locul preferat era poiana fierariei unde putea gandi liber, se putea bate in idei.

Confruntarea tragica a individului cu istoria se concretizeaza in destramarea familiei si decaderea persoanala. E destituit din comitetul bisericesc, imprumuta bani de la aristide, vinde grau la un pret derizoriu pentru a avea bani sa-l trimita pe Niculae la scoala, perceptorul nu-l mai amana, se cearta cu Cocosila, iar baietii fug din casa parinteasca. . Dupa ce ii bate violent cu parul Moromete capata constiinta disolutiei, a esecului iar voluptatea de a savura spectacolul lumii se pulverizeaza.

In concluzie, cu vadite disponibilitati estetice , Marin Preda reuseste sa ilustreze intr-un roman de un realism percutant, universul si autenticitatea existentei taranesti dar si subtilul mecanism al disolutiei iluziei taranului despre trainicia societatii patriarhale, al instrainarii prin intermediul unui personaj aparte, intr-adevar insolit prin superioritatea lui intelectuala, prin seninatatea spiritului. Preda are meritul de a prezenta diversi agenti ai conservarii, ce mentin iluzia “timului rabdator” ca si ai schimbarii ce anunta un timp trepidant, insidios evitand insa schematismul/uniformitatea.