Tema1 Microbiologia Si Diagnosticul de Laborator Al Brucelozei, Tularemiei, Antraxului Si Pestei

  • Published on
    29-Dec-2015

  • View
    218

  • Download
    10

Embed Size (px)

Transcript

TEMA: MICROBIOLOGIA SI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL BRUCELOZEI, TULAREMIEI, ANTRAXULUI SI PESTEL1 INFECTIILE ZOOANTROPONOZE SI CARACTERISTICA LOR:

Zooantroponozele reprezint maladii ale animalelor care pot fi transmise oamenilor n rezultatul unui contact direct sau indirect cu populaii animale infectate. Unele din aceste infecii - antraxul, tularemia, pesta, bruceloza fac parte din categoria infeciilor extrem de periculoase.1. Sunt foarte contagioase (receptivitate general)2. Sunt capabile s provoace nu doar epidemii, ci i pandemii3. Provoac infecii cu evoluie foarte grav

2 AGENTII CAUZALI AI BRUCELOZEI. CLASIFICAREA. CARACTERELE MORFOBIOLOGICE. SURSA DE INFECTIE, MECANISMUL SI CAILE DE TRANSMITERE. PATOGENEZA:

Bruceloza este o boal infecioas grav produs de Brucelle, o familie de bacterii gram negative, aerobe, capsulate, care apar la microscop sub form de bastonae sau coci.Boala este o antropozoonoz (boal comun omului i animalelor) care se manifest sub forma de: Febra de Malta, determinat de Brucella melitensis care infectez caprele i oile Morbus Bang (boala Bang), determinat de Brucella abortus care infecteaz viteleAmbele boli determin avortul brucelic la animalele gestante.

Bruceloz

etiologieBrucelle

tipBr. abortus, Br. melitensis

incubaie14 - 21 zile

simptomefebr, avort

specii afectatemamifere, om

diagnostic diferenialde boli cronicecu avort

Speciile de Brucella mai frecvente care se transmit de la animal la om sunt: Brucella abortus (bovine) Brucella canis (canine) Brucella melitensis (oaie, capr, determin la om febra de Malta) Brucella suis (porc i iepure, nepatogen pentru om) Brucella ovis (ovine).Specii de Brucella considerate nepatogene: Brucella cetaceae (balen) Brucella neotomae (obolan)

Simptome:Dup un timp de incubaie care poate varia ntre 14 i 21 de zile, apar primele simptome de boal manifestate prin creterea temperaturii (febris undularis - febr ondulant care poate atinge de 40C), nsoit de frisoane.Modificrile de organ sunt dup caz: hepatosplenomegalie (creterea volumului ficatului si splinei), osteomielit (inflamaie a mduvei osoase), meningoencefalit (inflamaie la nivelul creierului), endocardit (inflamaie la nivelul endocardului (inimii), pneumonie (inflamaie - aprindere - a plmnilor).Dac boala nu este tratat adecvat, trece n forma cronic care poate dura ani de zile, caracterizndu-se prin simptome atipice cu dureri articulare reumatoide. Cu toate c este o boal infecioas grav pentru unele cazuri, s-a constat c omul se infecteaz numai de la animal. Pn n prezent nu s-a putut constata o transmitere de la om la om.

Sursa de infectie:Ptrunderea agentului patogen produce la poarta de intrare o inflamaie, stimulnd reacia de aprare. Bacteria va fi fagocitat de granulocite, n care bacteria poate supravieui i ajunge n ganglionii limfatici. Din ganglionii limfatici Brucella va fi transportat de snge (pe cale hematogen) n alte organe. Organismul constituie granuloame ncercnd, prin ncapsulare, s izoleze bacteria n esuturile infectate.

Patogeneza:Boala se transmite exclusiv prin animale infectate sau produsele lor nc neprelucrate termic. Din punct de vedere epidemiologic cea mai mare importan pentru om o are febra de Malta care poate aprea att endemic, ct i epidemic n regiuni n care se practic creterea oilor i caprelor, dar foarte rar n prezent n Europa.Morbul Bang apare foarte rar, sporadic, chiar i n zonele cu afectare epidemic.Bruceloza afecteaz mai mult brbaii dect femeile, majoritatea infeciilor rmnnd nemanifeste

Caile de transmitere:Printre animalele care pot fi afectate de bruceloza se regasesc oaia, capra, porcii, cainii.

Modul de transmisie al bacteriei catre om se face prin trei modalitati: consum de produse lactate inhalatie contact direct.

Bacteria Brucella se poate trasmite prin lapte nepasteurizat, inghetata, unt, branza, carne cruda sau preparata necorespunzator. Fermierii, laborantii, vanatorii, macelarii si lucratorii din abatoare pot inhala bacteria. Bacteria din sangele animalului infectat poate intra in torentul sanguin uman printr-o plaga de la nivelul tegumentului. In mod normal, Brucella nu este transmisa interuman, insa au fost raportate cazuri in care aceasta a fost transmisa de la mama la copil in cursul nasterii sau prin alaptare. Exista posibilitatea infectarii prin contact sexual sau prin sange contaminat.

3 DIAGNOSTICUL MICROBIOLOGIC AL BRUCELOZEI. MATERIALUL DE EXAMINAT SI RECOLTAREA LUI. METODELE DE DIAGNOSTIC: BACTERIOLOGICA, SEROLOGICA (REACTIILE WRIGHT, HUDDLESON, OPSONOFAGOCITARA ETC.), ALERGICA (PROBA CUTANOALERGICA BURNET).DiagnosticPentru diagnosticul brucelozei se efectueaza urmatoarele teste:1. teste serologice2. teste de urina (analiza)3. culturi din lichidul cefalorahidian4. culturi din maduvaCombinatia de expunere posibila, aspecte clinice compatibil cu boala si niluri crescute de aglutinina anti-Brucella (cu sau fara culturi poziti din sange sau tesuturi) confirma diagnosticul de bruceloza. Anticorpii serici antibru-celosi pot fi detectati prin cateva metode, incluzand testul de aglutinare standard in tuburi (STA), testul de aglutinare cu 2-mercaptoetanol, testul Coombs si testul imunoenzimatic. AntigeneleB. abortus, care sunt frecnt utilizate pentru testele serologice, reactioneaza incrucisat cu .6. melitensis siB. suis, darnusicuB. canis. Pentru diagnosticul infectiei cuB. canis este necesar antigenul specific; desi materialele necesare pentru testare nu sunt disponibile in comert, titrai anticorpilor anti-B. canis poate fi determinat in Statele Unite in Centrele pentru Controlul si Prenirea Bolilor din Atlanta. La testul de aglutinare standard se poate obtine un rezultat fals-negativ, datorita prezentei anticorpilor blocanti IgA si IgG. Acest fenomen, asa-numit de prozona, poate fi evitat prin testarea serului atat la dilutii mici, cat si la dilutii mari. in ariile endemice, un titru al anticorpilor anti-Brucella de 1:320 sau 1:640 este semnificativ, in timp ce in ariile nonendemice un titru al anticorpilor de 1:160 este considerat semnificativ. in ariile endemice, in timpul screening-ului posibililor donatori de sange se depisteaza frecnt niluri crescute de anticorpi anti-Brucella in absenta simptomelor. in aceste regiuni, pentru a sili un diagnostic, evaluarea clinica si serologica trebuie repetata dupa 2-4 saptamani si va fi luata in considerare o crestere ulterioara a titrului. Un titru mare de IgM specific sugereaza expunere recenta, in timp ce un titru mare de IgG specific sugereaza boala activa. Titruri mai mici de IgG pot indica expunere in trecut sau infectie tratata. Cateva studii au demonstrat ca reactia de polimerizare in lant este specifica si foarte sensibila pentru detectarea Brucellei.Atunci cand este suspectata bruceloza, cooperarea si consultarea cu un microbiolog sunt importante. Poate fi necesara pastrarea flacoanelor de culturi o perioada de pana la 6 saptamani. Se vor prepara subculturi pe medii speciale si pe placute duplicate agar-sange (cu sau fara o atmosfera de 10% CO2). Culturile din sange sau maduva osoasa sunt poziti in 50-70% din cazuri. Numarul de leucocite din periferie este de obicei normal, dar poate fi si scazut, cu limfocitoza relativa. Se pot constata trombocitopenie si coagulare intravasculara diseminata. Nilurile enzimelor hepatice si bilirubinei serice pot fi crescute.Instigatiile radiologice care ajuta la detectarea afectarii osoase includ: radiografia simpla, scintigrafia osoasa, tomografia computerizata (TC) si rezonanta magnetica nucleara (RMN). Scintigrafia osoasa este mai sensibila decat radiografia conntionala pentru depistarea ariilor de afectare rtebrala si extrartebrala, in special in stadiul precoce al infectiei. TC este utila pentru evaluarea suplimentara a leziunilor rtebrale si a extensiei infectiei in canalul rtebral. RMN este modalitatea de electie pentru evaluarea spondilitei bruceloase, si este mai sensibila decat scintigrafia sau TC pentru demonstrarea extensiei bolii.Radiografia simpla in incidenta laterala a coloanei rtebrale poate evidentia scleroza osoasa, cu distrugerea si erodarea portiunii anterioare a platoului rtebral superior. Pe masura ce boala evolueaza, se poate produce vindecarea, cu formarea de osteofite si reducerea spatiului interrtebral. in monoartrita septica cu Brucella radiografia simpla poate evidentia revarsat articular si tumefierea tesutului moale, fara distructie osoasa sau articulara. Scintigrafia poate indica o preluare crescuta a trasorului in articulatiile sacroiliace sau in rtebrele lombare, chiar si atunci cand radiografia simpla este normala. RMN indica un semnal difuz, de intensitate mare, la nilul vertebrelor afectate si poate evidentia ingustarea canalului medular, precum si pierderea conturului posterior al vertebrei.

4 IMUNITATEA, PROFILAXIA SPECIFICA SI TRATAMENTUL BRUCELOZEI:Imunitatea:

Imunitatea fata de Brucella este determinata prin fagocitoza mediata de anticorpii specifici si prin mecanisme mediate celular. Brucelele sunt fagocitate de leucocitele polimorfonucleare si de macrofagele activate. Antigenele brucelei sunt capabile sa induca producerea de anticorpi specifici. Anticorpii serici IgM apar precoce dupa infectie si sunt urmati mai tarziu de IgG si Ig A. Se pot dezvolta raspunsuri inflamatorii sau granuloame si au fost descrise cazeificarea, necroza si formarea de abcese. Interleukina (IL)-l2 endogena are un efect inductor puternic asupra celulelor T producatoare de interferon y ( modulul 305), care au si ele un rol cheie in mecanismele de aparare impotriva infectiei cu Brucella; dimpotriva, IL-l0 are efecte deprimante asupra imunitatii protectoare fata de Brucella. Multiplicarea intrace-lulara a microorganismului are loc in nodulii limfatici si in tesuturile reticuloendoteliale. Alte organe pot fi, si ele, afectate pe cale hematogena.

Profilaxia:Preventia consta in respectarea masurilor de igiena, evitarea consumului de produse lactate nepasteurizate. In cazul persoanelor cu expunere profesionala este indicata purtarea de echipament de protectie (manusi, masca, ochelari).

Exista posibilitatea vaccinarii animalelor, dar nu si a oamenilor. In momentul de fata, se incearca dezvoltarea unui vaccin uman.

Profilaxia prevede vaccinarea animalelor domestice, controlul veterinar i izolarea animalelor bolnave, dezinfecia ncperilor unde acestea au fost ntreinute i a abatoarelor, unde au fost tiate. Ftul avortat i tot ce s-a eliminat odat cu el trebuie ngropate la o adncime de cel puin 2 m (acoperind fundul gropii n prealabil cu un strat gros de var nestins) sau arse mpreun cu bligarul i aternutul. Pieile animalelor tiate se in n cape timp de 34 luni. Populaia, n special cea din localitile epizootice, trebuie s consume numai lapte fiert sau pasteurizat; brnza se ine n soluie de cape cel puin 60 zile; carnea animalelor bolnave de bruceloz se folosete pentru conservare prin autoclavare sau poate fi consumat dup o fierbere de 3 ore n buci de pn la 2 kg. Persoanele care ngrijesc animalele bolnave i lucrtorii de la ntreprinderile industriale de prelucrare a lnii i pieilor i cei de la combinatele de carne trebuie s poarte mnui i cizme de cauciuc i mbrcminte de protecie (salopete, halate, oruri, bonete), care dup sfritul lucrului vor fi dezinfectate cu soluii de lizol (35%) sau cloramin (0,2%), iar mbrcmintea ce poate fi splat se va fierbe n soluie de sod caustic cca. 30 min. O grij deosebit trebuie s se acorde integritii i cureniei pielii minilor i picioarelor; n timpul lucrului snt interzise luarea mesei i fumatul. Adolescenilor i femeilor nsrcinate nu li se permite s ngrijeasc animale bolnave de bruceloz; persoanele care lucreaz la asemenea gospodrii, ct i la ntreprinderile industriale menionate trebuie vaccinate mpotriva brucelozei n fiecare an.

TratamentBruceloza se trateaza cu o combinatie de Doxiciclina (200 mg zilnic) si Rifampicina (600-900 mg zilnic), timp de 6 saptamani.Alternativ se poate administra o combinatie de Tetraciclina cu Streptomicina timp de 2 saptamani.Tratamentul brucelozei consta in antibioterapie timp de sase saptamani. Antibioticile folosite sunt: Tetraciclina Streptomicina Doxiciclina Rifampicina Gentamicina Trimetoprim-sulfametoxazol.In functie de simptomatologie, se recurge la medicatie antipiretica sau analgezica.

Interventia chirurgicala poate fi necesara pentru tratamentul endocarditei sau drenajul unui abces paraspinal.

5 AGENTUL CAUZAL AL TULAREMIEI. CARACTERELE MORFOBIOLOGICE. SURSA INFECTIEI, MECANISMUL SI CAILE DE TRANSMITERE:ClasificareaFamilia FrancisellaceaeGenul FrancisellaSpecii: F.tularensis (agentul cauzal al tularemiei)F.philomiragia (infectii sistemice)

Se cunosc 4 biovaruri (subspecii) de F.tularensis, care difer dupa activitatea biochimic, virulen i rspandire geografic:1. F.tularensis tularensis (nearctica) (tip A; foarte virulent, raspandit in America de Nord)2. F. tularensis holarctica (palearctica) (tip B; mai puin virulent, cu raspandire in Europa)3. F. tularensis mediasiatica: virulen similar cu F. tularensis holarctica4. F. tularensis novicida: virulen redus, cauzeaza infecie numai la gazde imunocompromise. Izolat in SUA.

Caracterele morfobiologice ale F.tularensis

Morfologia: F.tularensis reprezint o cocobacterie foarte mic (0.2-0.5 m x 0.7-1.0 m), gram-negativ, uneori se coloreaz mai intens lapoli, pleomorf, imobil, asporogen, tulpinile virulente posed capsul.

Caractere de cultur: bacteria nu poate fi cultivat pe medii uzuale. Pentru izolare se utilizeaz medii imbogite: mediul Francis (geloz +sange de iepure + cistein + glucoz); mediul McCoy (cu glbenu de ou); geloz-ciocolatCultiv la 35 - 37 grade, in aerobioz. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 - 2 mm in diametru), albe-cenuii, mucoide, cu marginile regulate isuprafaa lucioas.

Caractere biochimice: F.tularensis este catalazo+ i oxidazo-, nu descompune ureea, produce H2S, unele biovaruri fermenteaz glicerolul.

Rezistena in mediul extern:* Mi/organismele pot supravieui perioade indelungate de timp in ap, nmol, cadavre de animale (mediu umed).* F.tularensis este distrus la 56 grade in 10 minute, dar congelarea permite conservarea bacteriei.

Factorii de patogenitate : Capacitatea de a penetra in macrofage, supravieuind i multiplicandu-se in interiorul celulelor pan la moartea lor(parazitism facultativ intracelular); Capsula (rol protector); Endotoxina (LPZ)

Sursa de infecie:

Animale bolnave sau cadavre de animale, transmiterea de la om la om nu are loc.Rezervorul principal mamifere mici i medii (iepuri, veverie, obolani, oareci, roztoare acvatice, lemingi). Omul, pisicile, cainii, anumitespecii de psri, peti i amfibii pot fi gazde accidentaleVectori insecte (tuni, anari, cpue )

Transmiterea:

Contact cu animale infectate, cadavre sau cu apa contaminat (lacuri, bazine, etc); Aerogen prin inhalare (vantori...); Alimentar,prin consum de ap sau alimente infectate; Ineptura artropodelor hematofage.Pori de intrare tegumentul (chiar intact), mucoasele,...