Teoria Alegerii Rationale Grile

8/3/2019 Teoria Alegerii Rationale Grile

http://slidepdf.com/reader/full/teoria-alegerii-rationale-grile 1/6

TEORIA ALEGERII RAŢIONALE

CHESTIONAR (Versiune de lucru)

1. În sensul general în care este folosit în cadrul ştiinţei politice, conceptul de politică poate fi definit cafiind:

a) Arta de a guverna; domeniul afacerilor publice; capacitatea de a realiza compromisul şconsensul; capacitatea de a exercita puterea şi a controla resursele (Andrew Haywood, 2002)? b) “Utilizarea sub constrângere a puterii sociale; exercitarea puterii prin raţiune şi limbaj, pentru aatinge, în cadrul unui grup de oameni, un anumit rezultat” (Goodin, Kingemann, 1996)?c) Activitatea prin care diferite interese contradictorii existente în cadrul unor entităţi de drept saude fapt sunt amplificate şi armonizate prin explicarea proceselor de exercitare a puterii poporului proporţional cu importanţa claselor sociale făuritoare/consumatoare de bunăstare. (Barna Cricket2009).

2. În sens de dimensiune a vieţii sociale, politica este înţeleasă astfel:a) “În esenţă, noi acţionăm politic ori de câte ori luăm decizii pe seama altor oameni şi nu doar a

noastră. Politica înseamnă a planifica şi organiza proiecte comune, a stabili reguli şi standardecare definesc relaţiile umane şi alocarea resurselor între nevoi şi scopuri omeneşti rivale” (CAnderson/Marsh, D., Stoker, G., Theory and Methods in Political Science, Macmillan, Londra1995)?

b) “Sălbaticii, dar şi oamenii primitivi, nu privesc acţiunile ca fiind bune sau rele decât dacă eleafectează în mod vizibil bunăstarea tribului – nu cea a speciei, nici cea a omului considerat dreptmembru individual al tribului. Concluzia aceasta este în acord cu ipoteza că simţul, numit moralderivă primitiv din instinctele sociale, deoarece ambele se raportează exclusiv la comunitate” (J.B. Callicot, The Descent of Man)?

c) ”Sistemul de convingeri sustine adoptarea atitudinii si o face inteligibila; regulile si normele dauexpresie concreta acestei atitudini in practica vietii” ( Respect for Nature; A Theory o

Environmental Ethics, Princeton Univ. Press, Princeton, 1986) ?

2. Teoria Alegerii Raţionale este:a) O modalitate modernă de abordare teoretică a ştiinţei politice? b) Un instrument de analiză statistică şi competitivă a sistemelor electorale democratice?c) Un succesor modern al teoriilor mai vechi referitoare la comportamentul iraţional?

4. Modelele clasice ale Teoriei Alegerii Raţionale pleacă de la premisa fundamentală potrivit căreiaindivizii aleg cea mai adecvată acţiune, în funcţie de:

a) Interesele evidente şi prezumabile? b) Interesele motivate legal, axiologic sau teleologic?c) Preferinţe şi constrângeri?

5. În cadrul clasic al modelelor Teoriei Alegerii Raţionale, indivizii sunt văzuţi ca fiind motivaţi de dorinţeşi scopuri care exprimă:

a) Interesele lor reale (evidente, prezumabile, ascunse sau emergente), prezentate sub formadrepturilor şi datoririlor legale/legitime?

b) Preferinţele lor?c) Interesele lor declarate, motivate legal, etic, epistemologic, moral sau teleologic?

1

http://www.sacri.ro/files/texte/eticamediului.htm#_ftn88%23_ftn88









6. Teoria Alegerii Raţionale pleacă de la câteva premise fundamentale care definesc trăsăturile preferinţelorindivizilor pentru acţiune. Acestea sunt:

a) Premisa identităţii; premisa complementarităţii; premisa permisivităţii conexe?ab Premisa stabilităţii; premisa de completitudine; premisa tranzitivităţii; premisa deconformitate?c) Premisa raţionaltăţii analitice; premisa echilibrului entropic; premisa extensiei logice?

7. Teoria Alegerii Raţionale considera ca indivizii:a) Calculează (pot calcula/aprecia) care ar fi rezultatul cel mai bun (potrivit) şi suntconştienţi de (anticipează) rezultatele opţiunilor lor? b) Pot substitui o variantă cu alta, în orice moment al acţiunii, indiferent de alegerea iniţială?c) Evaluează sintetic şansa producerii evenimentului şi marja de eroare a rezultatului opţiunii?

8. Potrivit premiselor pe care se bazează Teoria Alegerii Taţionale, privite prin prisma relaţiilor dintre preferinţe şi constrângerii, alegerile pe care indivizii le fac se încadrează în una din situaţiile:

a) Având în vedere că, de regulă, nu pot obţine toate bunurile pe care şi le-ar putea dori, indiviziitrebuie să facă o alegere care să ţină cont atât de scopurile urmărite cât şi de mijloacele pe care le aula dispoziţie? b) În problemele fundamentale ale vieţii şi moralităţii, indivizii aleg întotdeauna varianta deacţiune care se întemeiază pe acel principiul fundamental (de natură morală, juridică, religioasă)care guvernează domeniu respectiv?c) În general, indivizii acţionează aleator şi, ca urmare, rezultatele nu pot fi catalogate decât cafiind de natură stohastică şi polarizate?

9. Teoria Alegerii Raţionale consideră că, în urmărirea scopurilor lor:a) Indivizii scontează pe evoluţii raţionale în realitatea social-economică obiectivă, în aşa fel încâtfiecare în parte este capabil să exploateze oportunităţile pozitive? b) Indivizii sunt conştienţi de rezultatele opţiunilor lor, respectiv anticipează aceste rezultate oricalculează (sau pot calcula/aprecia) care ar fi rezultatul cel mai bun (potrivit) pe care l-ar puteaobţine?c) Indivizii îşi proiectează aşteptările asupra grupului şi îşi croiesc strategiile personale în funcţie deopţiunea masei critice?

10. Teoreticienii modelelor alegerii raţionale susţin că:a) O premisă care stă la baza unui model reprezintă o descriere exactă şi completă a realităţii? b) O premisă care stă la baza unui model reprezintă o descriere exactă dar incompletă,fragmentară şi discontinuă a realităţii virtuale?c) O premisă care stă la baza unui model nu reprezintă o descriere exactă a realităţii, însămodelele bune pot sprijini evaluarea raţională şi pot să ajute la formularea unor ipoteze fezabile?

11. Modelele pe care se bazează pe Teoria Alegerii Raţionale pleacă, de regulă, de la:a) Premisa individualismului metodologic, care susţine că individul este orientat spre scop şimotivat instrumental? b) Premisa introspecţiei metalogice, care consideră că individul este parte a unei structuri socialeextrapiramidale, armonizată consensual?c) Aserţiunea potrivit căreia atât individul cât şi grupul pot şi trebuie să opteze raţional şi armonic înorice împrejurare?

2



12. Din punct de vedere metodologic, raţionalitatea instrumentală este definită prin una din cele douătrăsături fundamentale considerate ca fiind metode principiale de lucru: raţionalitatea ca alegere non-contradictorie (conformă, consistentă intern) şi raţionalitatea ca maximizare a interesului propriu.Raţionalitatea ca alegere non-contradictorie (conformă, consistentă intern) se caracterizează prin:

a) Asumarea faptului că fiecare actor raţional are preferinţe sale, raportate la o paletă de alternativedisponibile, conforme cu logica internă a scopului urmărit, iar alternativa aleasă are proprietateacă este cea mai bună posibilă?

b) Luarea în considerare a consistenţei interne a fiecărui candidat, sub raportul moralităţii, eticii şechităţii, chiar dacă scopul scuză mijloacele?c) Raporturile obiective ce se stabilesc între subiect şi obiect în condiţiile existenţei unei consistenţe

determinabile prin ecuaţia de densitate proprie raportată la factorul de entropie?

13. Modelele clasice ale Teoriei Alegerii Raţionale pleacă de la premisa fundamentală potrivit căreiaindivizii aleg:

a) Două sau mai multe variante de acţiune alternative şi plauzibile, pentru a face faţă oricăreieventualităţi rezonabile?

b) Cea mai adecvată acţiune, în funcţie de preferinţe şi constrângeri?c) O variantă de acţiune, selectată dintr-un grup de variante probabile, în conformitate cu cerinţeleminime ale situaţiei, nivelul de educaţie/informare şi cu marja de risc asumabilă?

14. Modelele clasice ale Teoriei Alegerii Raţionale consideră că, de regulă:a) Alegerea are în vedere un set (pre- sau post-) determinabil de acţiuni posibile; determinarea seface atât principial cât şi contextual; variabilele care asigură sau influenţează determinarea nu suntcunoscute în totalitate la momentul declanşării procesului de evaluare a cursului acţiunii? b) Alegerea are un carcter exclusiv, care implică o dimensiune exhaustivă, în condiţiile în careamprenta exhaustivă este indiferentă şi echidiatantă faţă de cea exclusivă?c) Alegerea are în vedere un set determinat de acţiuni posibile; setul este exhaustiv, iar acţiunileexclusive?

15. Potrivit Teoriei Alegerii Raţionale, premisele care stau la baza modelării, precum şi judecăţilecorelative acestora proiectează rezultatul potrivit căruia:

a) Având la dispoziţie un set de acţiuni din rândul cărora se poate face o alegere, un individ le poateordona în funcţie de preferinţele sale, iar aceste preferinţe sunt stabile şi corespund voinţei celuicare alege? b) Având la dispoziţie un set de acţiuni din rândul cărora se poate face o alegere, un individ nu le poate ordona în funcţie de preferinţele sale, iar aceste preferinţe sunt instabile dar corespund voinţeicelui care alege?c) Având la dispoziţie un set de acţiuni din rândul cărora se poate face o alegere, un individ vaalege întotdeauna acea variantă de acţiune care are un impact profund asupra studiului ştiinţei politice, în special în domenii de mare actualitate precum cele care vizează: interesele de grup;comportamentul colectiv; situaţiile sociologice; alegerile (parlamentare, prezidenţiale, locale);comportamentul în cadrul procesului de legiferare?

16. Modelele clasice iniţiale ale TAR luau în considerare premise de tipul:a) Un individ are informaţii complete şi pe deplin corecte despre tot ceea ce ar urma să se întâmple,în funcţie de alegerea făcută? b) Un individ are abilităţile cognitive, timpul necesar şi resursele adecvate pentru a evalua oricealegere, în comparaţie cu orice altă alegere?c) Un individ are scopuri şi interese deductibile şi transgresive, care pot fi considereate întotdeaunaraţionale dacă şi numai dacă sunt determinate epistemologic şi întemeiate nomologic?

3



17. Preferinţele unui individ pot să ia una din formele:a) Preferinţă stabilă, preferinţă instabilă, preferinţă aleatoare? b) Preferinţă strictă; preferinţă slabă; indiferenţă? c) Preferinţă determinată, preferinţă predeterminată, preferinţă nedeterminată?

18. În viziunea lui Anthony Downs ( An Economic Theory of Democracy - 1957), comportamentul raţionalal actorilor politici vizează:

a) Creşterea gradului de angajare al indivizilor în procesul de fundamentare a acţiunilor colective? b) Maximizarea utilităţii în cadrul competiţiei politice, prin maximizarea numărului de voturiobţinute de partidele pe care le conduc? c) Raţionalizarea optimă a raportului dintre cuantumul opţiunilor şi rata marjei de eroare?

19. Într-un mod general şi acceptabil, din punctul de vedere al Teoriei Alegerii Raţionale, conceptul deraţionalitate poate fi utilizat şi înţeles în câteva sensuri:

a) Capacitatea de a exploata orice oportunitate, indiferent de cadrul moral, pentru obţinereaunor avantaje consistente sau de a constitui rezerve utile semnificative, în măsură să asiguresupravieţuirea individuală/de grup chiar şi atunci când ceilalţi indivizi nu sunt capabili să acţionezecoerent? b) Conformitatea cu regulile logicii deductive; capacitatea de a face calcule corecte;capacitatea de a trage concluzii corecte pe baza premizelor folosite; folosirea corectă a deducţiilor probabilistice şi a generalizărilor plauzibile?c) A fi raţional înseamnă: a acţiona în aşa fel încât să ne atingem cât mai bine scopurile; atrata orice alt om ca un scop în sine şi nu ca un mjloc de a ne atinge scopurile?

20. Plecând de la premisa potrivit căreia individul este orientat spre scop şi motivat instrumentalraţionalitatea poate fi privită din două perspective:

a) Raţionalitatea instrumentală, şi raţionalitatea valorică? b) Raţionalitatea corelativă şi raţionalitatea endogenă?c) Raţionalitatea individuală şi raţionalitate colectivă (de grup)?

21. Din punctul de vedere al teoriei alegerii raţionale, comportamentul raţional are în vedere:a) Individul; grupul; comunitatea; organizaţia; instituţia (în sens organizaţional); entitatea (politică

socială)? b) Numai grupurile organizate ierarhic şi înregistrate legal?c) Comportamentul raţional priveşte societatea din perspectiva stării de sănatate şi are învedere

numai grupurile (şi indivizii) fără deviaţii comportamentale?

22. Un set de strategii se află în Echilibru Nash dacă:a) Nici un participant la acţiunea colectivă nu poate obţine beneficii mai mari doar prin schimbareastrategiei sale atunci când celalţi participanţi nu-şi schimbă stategiile lor (într-un Echilibru Nash,fiecare strategie reprezintă cel mai bun răspuns faţă de strategiile celorlalţi paricipanţi la acţiuneacolectivă din cadrul acestui echilibru)? b) O strategie X (din cadrul unei perechi (x,y) de strategii) este cea mai bună strategie pentru Y,dacă şi numai dacă strategia Y este cea mai bună strategie pentru X. Ca urmare, într-un echilibru Nash, nici un participant la acţiune nu are vreun moriv raţional să schimbe unilateral strategia pentru care a optat?c) Fiecare participant la acţiune poate să răspundă afirmativ la întrebarea: “Cunoscând strategiilecelorlaţi participanţi la o acţiune colectivă şi considerând aceste strategii ca fiind stabile, aş putea săam un beneficiu personal (unilateral) dacă îmi schimb strategia mea”?

4



23. Una din primele lucrări care au dus la fundamentarea TAR a reprezentat-o lucrarea lui K.J. Arrow,Social Choice and Individual Values ( Alegerea socială şi valorile individuale), 1951, care s-a concentratasupra modalităţilor prin care preferinţele individuale pot fi agregate pentru a constitui o funcţie de bunăstare socială. În acest contex a fost formulată cunoscuta teoremă (paradoxală) a lui Arrow, care afirmăcă:

a) O funcţie de bunăstare socială se poate constitui dacă şi numai dacă se apelează la OptimulPareto care prevede că un câştig în cadrul unei acţiuni colective constituie un optim dacă nu există

un alt câştig care ar face ca fiecare jucător să fie cel puţin la fel de satisfăcut şi, în acelaşi timp, cel puţin un participant care să câştige net mai mult (altfel spus, un câştig Optim Pareto nu poate fiîmbunătăţit fără a dăuna cel puţin unui participant)? b) O funcţie de bunăstare socială se poate construi numai prin comparaţia cu un alte iniţiativespecifice acţiunilor colective, respectiv prin punerea în balanţă rezonabilă a unei opţiuni de tipEchilibru Nash cu o opţiune de tip Superioritatea Pareto?c) Nu se poate construi o asemenea funcţie de agregare socială a preferinţelor individuale care săîndeplinească simultan anumite proprietăţi pe care, în mod rezonabil, noi le considerămacceptabile?

24. Teoria Alegerii Raţionale se bazează pe supoziţia că explicarea deciziei sociale trebuie să se realizezeîn ultimă instanţă, prin apelul la acţiunile actorilor individuali implicaţi – consideraţi ca fiind actoriraţionali. Ca urmare, din perspectiva TAR:

a) A înţelege decizia socială înseamnă a înţelege modul în care se face agregarea acţiuniiagenţilor?

b) Această supoziţie este denumită individualism metodologic?c) Actorii raţionali refuză individualismul metodologic dar preferă individualismul colectiv?

25. Potrivit unei teorii a lui John Rawls ( A Theory of Justice, Oxford Press University, Oxford, 1971),raţionalitatea instrumentală presupune ca, în alegerile lor, oamenii să respecte următoarele principii:

a) Principiul mijloacelor efective; principiul caracterului cuprinzător; principiul probabilităţii mai mari? b) Principiul egalităţii de şanse; principiul selectivităţii variabile; principiul nondiscriminării?c) Principiul clarităţii obiectivelor; principiul minimei varianţe; principiul neantagonic?

26. Din perspectiva rationalităţii instrumentale, principiul mijloacelor efective are, în esenţă, următoareaformulare:

a) Dat fiind un obiectiv şi mai multe alternative (deci mai multe mijloace de a atinge acelscop), trebuie să adoptam acea alternativă care asigură cel mai bine îndeplinirea acelui scop? b) Dat fiind un obiectiv, trebuie să îl atingem cu cea mai mică cheltuială de mijloace(oricare ar fi natura acestora) sau, cu alte cuvinte, date fiind mijloacele, trebuie să îndeplinimobiectivul cât mai cuprinzător?c) Dat fiind un obiectiv – determinat sau determinabil – trebuie să acţionăm gradual pentruatingerea componentelor structurale şi focalizat pentru accelerarea celor funcţionale?

27. Din perspectiva raţionalităţii instrumentale, principiul caracterului cuprinzător se referă la faptul că:a) O alternativă este preferabilă alteia dacă aplicarea ei va conduce atât la îndeplinireascopului realizabil prin aplicarea celeilalte, cât şi la atingerea altor scopuri dezirabile? b) O alternativă este preferabilă alteia dacă aplicarea ei va conduce la realizarea tuturor scopurilor pe care le asigură aplicarea celeilalte, asigurând, în acelaşi timp, şi atingerea altor scopuri?c) O alternativă prin a cărei aplicare se generează consecinţe dezirabile mai cuprinzatoare este de preferat uneia cu rezultate dezirabile mai puţin cuprinzătoare?

5



28. În cadrul modelelor evoluate ale comportamentului raţional, ideea de raţionalitate - ca maximizare a propriului interes - care pleacă de la premisa că individul este întotdeauna parte a unui grup, se poateexprima prin următoarea afirmaţie:

a) Fiecare individ are la dispoziţie un număr de alternative pe care le evaluează prin prisma beneficiilor pe care le poate obţine; fiecare individ ştie că şi ceilalţi membri ai grupului au ladispoziţie diferite alternative pe care le evaluează prin prisma beneficiilor pe care le pot obţine; felulîn care un individ îşi poate maximiza beneficiile depinde atât de alegerea unei alternative de către

el, cât şi de alegerile făcute de către ceilalţi membri ai grupului? b) Un individ poate influenţa - direct sau indirect - funcţia de utilitate; un individ are informaţiicomplete şi pe deplin corecte despre tot ceea ce ar urma să se întample, în funcţie de alegereafăcută; un individ are abilităţile cognitive, timpul necesar şi resursele adecvate pentru a evalua oricealegere, în comparaţie cu orice altă alegere?c) Fiecare individ are la dispoziţie un număr de alternative pe care le evaluează prin prisma beneficiilor pe care le poate obţine; prin preferinţa pe care o exprimă (opţiunea raţională pe care oface), individul îşi crează avantaje care anulează probabilitatea ca orice altă preferinţă să fie mai bună; ca urmare, alegerea raţională (individuală) este esenţială din perspectiva agregării preferinţelor în grup?

29. Alegerea unanimă este una din modalităţile uzuale de agregare socială a preferinţelor. În cadrul TeorieiAlegerii Raţionale, există următoarele forme de manifestare a alegerii unanime:

a) Alegerea unanimă propriu-zisa şi alegerea consensuală? b) Alegerea cvasi-unanimă şi alegerea uninominală?c) Alegerea unanimă agregată integral şi alegerea unanimă agregată progresiv?

30. Ca expresie a agregării sociale a preferinţelor individuale, regula majorităţii simple are următorulînţeles în cadrul Teoriei Alegerii Raţionale:

a) Preferinţa socială pentru un câştig în cadrul unei acţiuni colective constituie un Optim Paretodacă nu există un alt câştig care ar face ca fiecare jucător să fie cel puţin la fel de satisfăcut şi, înacelaşi timp, cel puţin un participant care să câştige net mai mult. Altfel spus, un câştig conformOptimului Pareto nu poate fi îmbunătăţit fără a dăuna cel puţin unui participant? b) Preferinţa socială pentru o alternativă, în raport cu o altă alternativă care se găseşte la dispoziţiamembrilor unui grup, vizează acea alternativă (preferinţă strictă) care beneficiaza de sprijinul a jumătate plus unu din numărul membrilor grupului în cauză care nu sunt indiferenţi faţă de celedouă alternative (deci, cei care îşi exprimă preferinţa, iar aceasta este strictă)?c) Preferinţa socială pentru o alternativă diponibilă, în raport cu altă alternativă aflată la dispoziţiaindivizilor ce formează un grup, este aceea care beneficiază de sprijinul (preferinţa strictă) a jumatate plus unu din numărul tuturor membrilor grupului?

6

Documents

Teoria Alegerii Rationale Grile