Teoria Explicită a Tulburărilor Cognitive

8/17/2019 Teoria Explicită a Tulburărilor Cognitive

1/12

1.Formarea teoriei explicite: trei orientări teoretice referitoare latulburările cognitive şi intelectuale

1.1.Diferenţele individuale

Retardul mental este, de la Binet şi Simon şi până acum, definit ca o diferenţăindividuală în inteligenţă. Retardaţii mentali sunt copii ce prezintă o distanţămare între vârsta mentală şi cea cronologică. Un copil cu o vârstă mentală deşase ani, dar o vârsta cronologică de zece ani ar putea urma cu greu curriculum-ul oişnuit, oligatoriu. !a cealaltă e"tremă, se află genialitatea. #ceasta estedefinită ca două S$ %&,'( din populaţie) deasupra medici şi o performanţă denivel înalt într-o altă zonă decât *+-ul acesta din urmă a apărut, proail, dincauza modelului lui ardner, legat de factorii de inteligenţă

diferenţiaţi%multipli). #ceastă e"tremă nu este discutată ca o perturare, ciardacă unii dintre cei înzestraţi sunt consideraţi mici /insteini inadaptaili sau0prostuţi geniali1. #cum este unanim acceptat să se definească şi să sediferenţieze retardul mental cu puncte *+ aşa cum sunt ele folosite în aaterea*+. 2ategoriile retardului mental sunt intervale pe scala *+3 20-0 !"ever#profund retardat$ şi 0-%0 şi %0-& !uşor retardat$. 4ersoanele cu un nivelmai grav de retard trăiesc - în multe ţări - în cadrul unor instituţii ailitate şinecesită îngri5ire.Sunt rareori folosite "cale multiple, dar sunt aplicate diferenţierile care auapărut în decursul timpului la în privin a factorului , prin teste %de e"emplu,ț"calele 'ec("ler). $eoarece testele 0normale16 de *+ nu operează diferenţieri înzone inferioare, sunt utilizate teste speciale. )calele 'ec("ler "unt adecvatepentru retardul uşor, dar nu şi pentru cel grav. #lte scale sau oservaţii alee"pertului pot fi folosite. /le permit să se diferenţieze între3

1.*nţelegerea verbală !vocabular# a"emănări# informaţie# *nţelegere$2.organi+area perceptivă !elemente# raţionament *n limitele unei matrice#de"ene incomplete# ordonarea imaginii$,.memoria de lucru !numere# aritmetică# repetarea numărului i a literelor$ș

.vite+a de proce"are !"ub"tituirea şi codificarea "imbolului# căutarea de"imboluri$.

#ceastă diferenţiere nu este adecvată pentru retardul sever şi treuie să severifice dacă diferenţierea este posiilă în interiorul unui grup cu 0intervalrestrâns1 de persoane cu retard uşor. #ceastă interpretare a perturăriiintelectuale implică faptul că retardul este o variaţie a inteligenţei normale şi acogniţiei. $iferenţele individuale în reali+ări sunt utilizate pentru a definilipsurile şi, uneori, avansările în domenii educaţionale specifice. #ceastă lipsă

sau răm/nere *n urmă poate fi interpretată ca o consecinţă a unui nivel deinteligenţă prea scăzut. $acă nivelul *+-ului este mai mare decât arată

1


2/12

realizările, atunci un elev sau un student este numit mediocru invers, el esteun elev eminent. fi *n urmă într-un domeniu specific %citire,matematică, geografie, cunoaşterea lumii) presupune fie lacune în cunoştinţele,ailităţile necesare, fie lipsa de instruire.

Un concept general pentru deficienţele de învăţare este definit de 7aglieri%8999). $acă e"istă un 0elev, student cu nevoi speciale1, atunci treuieverificate prezenţa şi nivelurile pentru3

1.planificare: disponiilitatea mi5loacelor de a rezolva proleme de ocomple"itate diferită, care pot implica atenţie, prelucrarea simultană şisuccesivă a cunoştinţelor şi ailităţilor.2.atenţie: procesul mental prin care persoana se concentrează în mod selectivasupra unor stimuli particulari, iniând în acelaşi timp răspunsurile %prezentate

în timp) la stimuli concurenţi.,. prelucrare "imultană: utilizarea mi5loacelor pentru a separa slimulii într-unsingur întreg sau grup, folosind reguli spaţiale şi logice..prelucrări "ucce"ive3 organizarea stimulilor în ordine specifică în serie, careformează un lanţ, ca metaforă pentru progres.

:n această aordare este proeminentă prelucrarea informaţiilor, dar pentrumăsurare, sunt folosite idei şi itemi din te"tele 34, de e"emplu, în 5ognitive""e""ment )6"tem !5)$ a lui $as şi alţii %899;) şi 7aglieri şi $as%899


3/12

,. lip"a automati+ării: decodarea lentă şi gicitul frecvent al cuvintelor.

7şecurile cognitive sunt cau+ate# *n principal de:1. 34-ul "că+ut,

2. lip"a de atenţie şi de concentrare# tendinţa de a "e di"trage,,. control in(ibitor "lab şi de,. memoria de lucru %pentru o analiză, a se vedea o ediţie specială a

/uropean >ournal of 4s?cological #ssessment3 #ssessing 2ognitive@ailures3 numărul &, &AA9).

8n conclu+ie# diferenţele individuale domină *n de"crierea şi explicareadeficienţelor "au a di"tor"iunilor *n inteligenţă !aptitudini$ şi reali+ări. 4elângă conceptul de factor 9 *n inteligenţă# diferenţele individuale *nabilităţile de proce"are a informaţiei "unt folo"ite pentru a de"crie şi explica

deficitele# eşecurile "i tulburările. 4entru retardul sever sunt folosite sarcinispecifice.

1.2.De+voltarea

estele cu privire la diferenţele individuale implică "tabilitate!fidelitate$ te"t-rete"t. /ste de aşteptat ca tulurările să arate stailitate asolută şi ierarică. 7ue"istă, în măsura în care ştim, studii despre "tabilitatea!fidelitatea$ "tructurală%nici o diferenţiere şi integrare la aceste niveluri de inteligenţă), "tabilitateaip"ativă# evolutivă şi (eterotipică. 7u sunt disponiile studii predictive sauanalize care să definească diferite căi de dezvoltare, proail pentru că nu se

preconizează nici o modificare în dezvoltare la cei eu retard "ever %ei s-au0locat1 la un nivel), nici o de+voltare accelerată *n ca+ul geniilor# deoareceabilităţile extraordinare "unt con"iderate a exi"ta ca atare# şi nu a fiac(i+iţionate la un anumit punct pe parcur"ul vieţii.)tudiul retardului mental se leagă de controversa diferenţe individualever"u" diferen e de de+voltareț %Ceisz D Eigler, 89


4/12

,: ordonarea# dar în serii de câte două %continuă o serie de alastru-roşu,alastru-roşu): finali+area unui de"en "implu, rezolvarea unui puzzle din trei elemente.

@iecare pas a fost acoperit cu trei până la şase sarcini, cu un total dc 22 dc"arcini. 4aşii au apărut dispuşi în mod empiric, adică au format o scală9uttman# ce ar putea fi interpretată ca o "cală de de+voltare. GllendiecH şi alţii%&AA8) susţin că orientarea pe care a adoptat-o dezvoltarea este fructuoasă

pentru practică, deoarece este mai uşor dc realizat un tratament. #ceastă propunere se face adesea cu "cale dc de+voltare, dar dovada empirică legală derelardaţi lipseşte până acum. ac(or şi alţii !200;$ apără utili+areaprocedurilor de "creening ale de+voltării# pentru că părinţii profită de pe urmainformaţiilor în manipularea copiilor lor arieraţi.

1.,.5ontextul "ocial3nteligenţa# aptitudinile şi reali+ările nu e"istă fară un conte"t social, darsocietăţile, oamenii de rând şi psiologii diferă, în măsura în care ei cred în

progresul şi maleailitatea indivizilor şi a instituţiilor, precum şi în dorinţa de afolosi resursele pentru a îmunătăţi soarta populaţiei. #cest lucru afecteazămăsura în care sunt făcute eforturi pentru a manipula conte"tul social, cu scopuldc a îmunătăţi inteligenţa# aptitudinile şi reali+ările celor care suferă deretard.Beaviorismul a permis construirea de programe pentru a îmunătăţicapacitatea de a trăi independent a celor cu retard uşor. 2u toate acestea, e"istăo limită, iar pentru cei cu retard "ever şi profund !34 "ub 0$ e"te nece"ară *ngri


5/12

;; de săli de clasă, prin compararea sa cu 0practica oişnuită1. *ntervenţia%îmogăţirea) implică lecţii scurte, activităţi practice şi strategii de predare.#cestea sunt azate pe dovezi, adică ele sunt legate de studiile anterioare, careau arătat îmunătăţirea competenţelor socioemoţionale, dezvoltarea lima5ului

şi ailităţi de alfaetizare. 4ărinţii sunt implicaţi cu materialele pentru acasă.)ubiecţii au fo"t ,; de copii de patru ani, care au urmat programul timp deun an. #utorii prezintă, desigur, succes3 efecte semnificative asupravocaularului, competenţele emergente de alfaetizare, înţelegere emoţională,rezolvarea prolemelor sociale, comportamentul social şi anga5amentul înînvăţare. *nteligenţa nu a făcut parte din studiu %în mod înţelept). Iărimileefectului sunt slae sau medii %valori medii A,&& peste 88, variind de la A,A; la-A,J9, pag.8=88). Se pare că nu toate elementele de ază sunt utilizare3matematica, lectura etc. 2ele ce se pot numi 0efecte secundare1, de e"emplu,

competenţele "ociale# "unt vi+ibil invocate ca repre+ent/nd "ucce"ul. )untpo"ibile lecţii ale ace"tor programe ma"ive# căci1.un cadru teoretic treuie să fie elaorat riguros înainte de a începe un

program. 2.implementarea treuie să fie monitorizată,,.admini"tratorii# şcolile# profe"orii# părinţii etc. treuie să fie de acord şi săcoopereze, .in"trumentele treuie să conţină o seric dc măsurători alecomportamentului, nu numai S#-uri./fectele asupra *+-ului sunt, de oicei, limitate şi nu este clar cum sc potinterpreta câştigurile, având în vedere apariţia naturală a efectului Fl6nn.5ontextul "ocial natural este adesea invocat ca influenţând diferen ele *nținteligen ă#ț aptitudini şi reali+ări. Rareori, un anumit conte"t este responsail

pentru retardul "ever şi profund# dar "e aşteaptă ca cei cu retard uşor "ă-şi *mbunătăţea"că 34-ul# aptitudinile şi re+ultatele la )@-uri!)tudentdmition @e"t"# )tandard dmition @e"t"$# prin comportamente parentaleadecvate şi educaţie.

1..Re+umat şi conclu+ii#ordarea diferenţelor individuale reprezintă aza pentru descrierea şie"plicarea tulurărilor intelectuale. Retardul mental !şi genialitatea$ este

descris ca niveluri ale *+-ului3 20-0 repre+intă retard "ever 0-%0 şi %0-&retard mediu, iar un 34 de pe"te 1,0-1, e"te un indice al "upradotării. Suntutilizate teste saturate în factorul general!9$# dar adoptarea testelor cainstrumente standardizate de psiodiagnoză a inclus abilităţi de proce"are ainformaţiei !'ec("ler$. 4entru retard profund şi grav sunt elaboratein"trumente "peciale. 4ornind de la un *+ mai mare de ;0, pot fi folo"ite"calele 'ec("ler. Reali+ările!re+ultatele$ colare sunt dependente de *+, iar înșcazul în care diferenţele sunt mai mariKmici decât se aşteaptă în urma scorului*+, suiecţii sunt mediocrii sau elevi eminenţi. Reali+area inadecvată a

sarcinilor curriculum-ului este adesea legată de 34 şi de abilităţiledefectuoa"e de proce"are a informaţiei3 planificare# atenţie# proce"are

5


6/12

"imultană şi "ucce"ivă şi in"trumente de mă"urare a competenţelor. Suntutilizate concepte specifice pentru tulburări "pecifice, de e"emplu, *n citire#matematică etc.*n explicarea retardului mental este utilizată o interpretare a diferenţei de

de+voltare ver"u" diferenţa individuală. :n cazul sarcinilor piagetiene# suiecţii cu retard mental nu au fost structural diferiţi faţă de cei normali# dar aceştia au parcurs mai repede "calele de de+voltare. 4entru părinţi,interpretarea ca de+voltare a retardului este, după unii autori, utilă înmanipularea celor cu retard.3nteligenţa# aptitudinile şi reali+ările nu e"istă fară un context "ocial.5ontextul e"te manipulat pentru a reduce numărul de elevi cu tulburări# deexemplu# prin modificarea comportamentului# precum şi pentru a *mbunătăţi nivelul lor general prin programe educaţionale !ma"ive$.

)ucce"ul e"te unul mode"t. proape orice caracteri"tică a contextului"ocial pre+entă *n mod naturalA!părin i# coală# cartier# etc.$ e"te corelatăț șcu 34-ul# aptitudinile diferenţiale şi "corurile )@. 5orelaţiile "unt"emnificative şi varia+ă de la "labe la medii# iar relaţiile "unt "upu"efenomenului de re"tricţie din gama retardaţilor şi talentaţilor# la fel de bine.

2. Formarea teoriei alternative a tulburărilor inteligenţei# aptitudinilor şireali+ărilor

Retardul mental şi "upradotarea nu lasă fară impact oamenii de rând şisocietatea. /"istă ceva "pecial cu privire la aceste persoane, determinândatitudini faţă de retardul mental şi genialitate - care se aat de la ceea ce esteanalizat în teoretizarea e"plicită ca un nivel "că+utBridicat de inteligenţă# in"uficienteBextraordinare capacităţi de prelucrare a informaţiilor şi"tagnareB accelerare *n de+voltare.$in anii LA până în anii =A, 0pacienţii1 erau priviţi ca o variaţie anormalului. #cest lucra a implicat faptul că regimul strict din institute a fostaandonat, iar îngri5itorii au început să interacţioneaze cu locuitorii instituţiilor,ca şi cum aceştia ar fi 0normali1, dar 0limitaţi1. Unii au părăsit instituţiile, ciar

dacă au fost spitalizaţi şi s-au mutat la cămine comune, su îndrumare. #ceastăatitudine a determinat o scimare în evaluarea a ceea ce pacienţii au făcut şiau spus. 4icturile şi meşteşugurile lor din terapia ocupaţională au fost e"puse şivândute ca produse de valoare. :n unele ţări, ei au primit programe personalizatela televizor.#ceastă mişcare este una de emancipare a persoanelor cu retard şi a celor cu altetipuri de andicap, care a creat noi dileme3 pot aceştia "ă aibă copii# pot trăiindependent# pot face "arcini "imple# dar utile *n "ocietateC 2a în fiecaremişcare, e"istă entuziasm la început, de multe ori aşteptările nu sunt îndeplinite,

iar unii dintre cei cu retard devin victime ale mişcării . Recent, e"istă din nou

6


7/12

o scimare de atitudine şi mulţi pacienţi "unt din nou inten""upraveg(eaţi# dar nu *n in"tituţii a"emănătoare *nc(i"orii şi mănă"tirii.inerii cu retard mediu au fost consideraţi normali în cadrul propriului grup,

putând să fie astfel înscri i la şcolile normale pulice, cu condiţia de a urma unș

program "pecific. $eşi acest lucru a fost apreciat de unii părinţi şi profesori, acau+at probleme *n "ala de cla"ă. 2olegii tineri sunt conştienţi de diferenţă şi oarată în mod direct. :n plus, volumul de muncă al cadrelor didactice devine maimare. $acă nu e"istă nici ani pentru profesori de specialitate destinaţigrupurilor specifice, atunci consecinţa este, proail, aceea că grupul celor curetard să beneficie+e cu greu din şederea lor la o şcoală publică normală.)upradotarea a primit cu greu atenţie între anii LA şi =A în unele ţăriegalitariste. Se presupunea că cei supradotaţi puteau avea gri5ă de ei înşişi,

pentru că aveau ailităţi mai numeroase şi mai dezvoltate decât un copil

oişnuit. $upă anii =A, în scrierile părinţilor care pretindeau că au copiisupradotaţi, aceştia au fost prezentaţi ca 0victime ale unui sistem şcolar care afost orientat către copilul normal. #cest lucru a dus, în unele ţări, la câtevaşcoli speciale, care au oferit materiale de învăţare îmogăţite, care le-au permiselevilor mai multă liertate în a urma ceea ce credeau ci că este interesant săcunoască şi să înveţe. Recent, "upradotarea pare acceptată# iar elevii "unt# *nprincipal# la şcoli normale. )ubotni şi alţii !2011$ definesc supradotarea ca

pe o manifestare a performanţei care se află, în mod clar, la capătul de sus aldistriuţiei într-un domeniu de talent, adică o diferenţă individuală. :n plus,acesta poate fi văzut ca dezvoltare3 în primele etape se manifestă, în principal,ca potenţial. :n cele din urmă, aceştia adaugă rolul contextului "ocial, care sereferă la impactul variailelor psiosociale în fiecare etapă de dezvoltare.4rofesorii le permit parţial să-şi urmeze propria cale şi le oferă acestoramateriale noi. /"perţii sunt implicaţi pentru a proiecta programe de învăţământcare se potrivesc acestor elevi. :n /uropa continentală se înregistrează o tendinţăde egalizare, care împiedică înfiinţarea de şcoli speciale pentru aceşti elevi. :nţările din SU#, Iarca Britanie şi alte câteva, exi"tă *ntotdeauna po"ibilitateadc a merge la şcoli private# unde "e oferă mai multă atenţie celor"upradotaţi. :n unele societăţi, se manifestă tendinţa contrară de a-i menţine pe

cei cu retard în colile normale, în timp ce pentru copii supradota i se sugereazăș țnecesitatea colilor speciale.ș$ezvoltarea celui supradotat este interpretată ca fiind 0cu mult înaintea1, uneoriciar la niveluri mai mari decât profesorul sau ca fiind diferită. Gponenţiiformarii speciale şi a şcolilor pentru cei înzestraţi susţin, de multe ori, căsupradotaţii arată o 0de+voltare di+armonioa"ă şi de+ec(ilibrată. $iscuţia se

poartă adesea în lipsa unui cadru conceptual şi a unor date empirice.

2.1.Re+umat şi conclu+ii

7u e"istă nicio formare analitică şi conceptuală a teoriei alternative despretulurările intelectuale şi cognitive. $in când în când, e"istă tendinţa de a

7


8/12

considera retardul şi supradotarea, deopotrivă, o variaţie a valorilor normale.#cest lucru are consecinţe pentru tratamentul celor cu retard3 părăsireainstitutelor şi trăirea în societatea normală, iar pentru cei înzestraţi3 şcolispeciale %private) sau urmarea învăţământului de masă, cu sau fără materiale

speciale care îmogăţesc conţinuturile. raniţele dintre 0normal1 şi 0anormal1vor oscila timp îndelungat în societăţi, în funcţie de atitudinea oamenilor şi de anii disponiili pentru tratamente specifice.

,. Eperaţionali+area şi mă"urarea tulburărilor inteligenţei#aptitudinilor şi reali+ărilor

Grientările teoretice oferă cadre pentru a operaţionaliza retardul ca o clasă,definită prin intervalurile scorurilor *+. Iultiplele teste de inteligenţă şi de

aptitudini sunt rareori folosite pentru a defini retardul. #celaşi lucru estevalail la celălalt capăt al scalei: "upradotarea. #ceasta este definită la eleviicu un *+ de mai mult de două sau două aateri standard şi 5umătate mai maredecât media %& ,'( până la 8( din populaţie). Uneori, pe lângă inteligenţap"i(omenică, alte ailităţi treuie să fie la acelaşi nivel ridicat. #ceasta este,

proail, o consecinţă a aordării inteligenţei alternative a lui ardner - undesunt incluse, de e"emplu, muzica, dansul, ailităţile intra- şiinterpersonale.#ceastă aordare este atractivă pentru părin ii celor înzestra i.ț țulurările realizărilor sunt delectate cu testele S# şi atriuite nivelului *+-

ului şiKsau analizate ca procesare defectuoasă a informaţiilor. :noperaţionalizarea şi măsurarea tulurărilor specifice, sunt propuse analizaconţinutului sarcinilor din domeniu %de e"emplu, citire) şi luarea dc măsuricalitative şi cantitative pentru a defini dizailitatea şi pentru a gida tratamentul.#desea, sunt implicate ailităţile perceptive, memoria, viteza de procesare şiordonarea serială.

,.1.Re+umat şi conclu+ii4entru a operaţionaliza şi măsura retardul şi supradotarea, deopotrivă, suntutilizate -ul şi, uneori, mai multe teste, inclusiv adăugări ale procesării deinformaţii. 4entru cel înzestrat, pe lângă cele două, două şi 5umătate aateristandard mai sus faţă de medie, este necesar un nivel ridicat dintr-o capacitatesecundă. Scorurile S# definesc nivelul - prea scăzut sau foarte mare - derealizare şi prelucrare a informaţiei legate de măsurarea funcţiilor, cum ar fimemoria, viteza perceptivă, prin care se dispune măsurarea gradului de poten ialțnativ sau a unuia doândit.

.3n"trumentele de evaluare a tulburărilor inteligenţei# aptitudinilor şireali+ărilor

*nstrumentele de evaluare a tulurărilor nu diferă de măsurarea populaţiei0normale61. #cest lucru implică faptul că testele de inteligenţă, precum ernan-

8


9/12

Binet, Raven, scalele Cecsler, estele pentru aptitudini diferenţiale, testul luiMaufman etc. sunt folosite pentru a indica nivelul şi tipul de tulurare sauînzestrare. 2ele mai multe teste au un nivel relativ ridicat de saturaţie înfactorul 9# dar ulterior au fost interpretate *n limba


10/12

4otrivit orientării diferenţelor individuale, nu e"istă nicio diferenţă calitativăîntre 0normal1 şi 0anormal1 sau o funcţionare intelectuală şi cognitivădistorsionată. *+-ul este utilizat pentru a defini categoriile retardului mental!34 %0 - %$ şi doar o singură categorie a celor "upradotaţi !34G1,0 - 1,$.

4relucrarea informaţiei este adaptată la tulurările generale şi specifice.4rolema 0diferenţelor individuale în dezvoltare1 revine în discuţia despreretardul mental. 7u au fost raportate diferenţe structurale, ceea ce înseamnă căse poate argumenta că cei cu retard au răma" blocaţi *n de+voltarea lor .4entru "upradotare nu e"istă nicio interpretare a de+voltării. Se pare că e"istăo necesitate de a fi pusă în evidenţă similitudinea şi de a fi luată în considerarefuncţionarea mentală bi+ară# anormală şi defectuoa"ă ca o abatere de lanormal "au ca o *ntrerupere *n de+voltare. #cest lucru are consecinţe pentrutratament. 2ei cu retard "ever şi profund "unt, în principal, instruiţi să

stăpânească ailităţile de zi cu zi, nee"istând nicio speranţă pentru o viaţănormală, dar pentru cei cu retard uşor, se presupune că aplicarea mai multor programe ar trebui să îi ajute să trăiască o viaţă „normală". Retardul mental şi "upradotarea sunt fenomene care sunt considerate atât o deviaţie de la0normal1, c/t şi ceva "pecial# care oferă grupurilor de presiune dreptul de a

pretinde fonduri speciale pentru tratamente.3nteligenţa# cunoaşterea# aptitudinile şi reali+ările sunt con"tructele cel maide" folo"ite şi de "ucce" *n practica profe"ională a unui evaluator. #cestea

prezic criteriile care configurează comportamentele %in) deziraile, viziil în ceamai mare măsură dintre toate constructele psiologice. /le pot fi aplicate pentrua defini şi analiza atât retardul# c/t şi "upradotarea. 5on"tructe alternative,cum ar fi inteligenţa practică# emoţională# competenţa şi proce"area deinformaţii, nu au *nlocuit factorul 9 şi inteligenţele multiple, atât în limitenormale, cît şi anormale. otuşi, e"istă o atenţie unilaterală acordată stailităţiişi lipsei de elaorare a dezvoltării, precum i fa ă de rela iile în cadrulș ț țconte"tului social./fectele acestor variaile sunt dificil de organizat, deoarecefiecare variailă de mediu pare să fie legată de inteligenţă şi cunoaştere.2onstructele şi relaţiile se azează pe legea numerelor mari şi nu ne spunedespre fiecare client in parte. /valuatorul treuie să afle cum să aplice toate

cunoştinţele pentru a răspunde la întrearea clientului său %cu retard sauînzestrat).

5oncepte şi termeni !5apitolele 1;-22$*nteligenţă, aptitudi, realizări4erformanţa ma"imă2ogniţie/pistemologie1Sofiştii1 şi 4laton

#ristotel şi omas d6#Nuino*nteligenţa ca o forţă activă, ca memorie a *deilor

10


11/12

$escartes3 certitudine idei înnăscute, clare şi distincte>udecăţi sintetice a priori %Mant)!ocHe, Oume!egile asocierii

2ercetarea pseudo-empirică %Smedslund)Raţionalism, empirism, idealism/clectismMant2onceptul prototipic al inteligenţei %7eisser) Scolastic #ptitude ests %S#)2ollege #dmission ests %2#)Pcolarizarea*nteligenţa academică, practică, conte"uialăSpearman3 factor şi S

2onvergenţa pozitivă %positive manifold) a testelor de inteligenţă urstone,structura simplă a testelor de inteligenţăuilford, modelul SG* al inteligenţeiIodelul ieraric al inteligenţei %Qernon and 2arroll)2auzele variaţiei în *+Sarcini congnitive elementare %/lementar? cognitive tasHs - /2)*nspecţia timpului %8), impul de reacţie %R şi RS$)f%inteligen a fluidă), c%inteligen a cristalizată)ț ț2oeficientul de ereditate %*r) în cadrul şi între varianta familială4iaget %teoria organică a dezvoltării cogniţiei) Stadiile piageticne senzorio-motorii şi de dezvoltare cognitivă2onte"t3 conte"te proiectate manipulate şi conte"te%sociale) prezentate natural4rograme de compensare şi de acumulare$ezvăţarea şi *+ ulterior enetică 2omportamentală/fectul @l?nn#similare, #comodare2onstrucţia socială a inteligenţei şi cogniţiei *nteligenţa naturală %ardner)

2ompetenţe %reenspan D $riscoll) 4otenţialul de învăţare %rigorenHo)estarea dinamică *nteligenţa emoţională 2onstructivism, inteligenţă şi cogniţic2o-moridttateRetardul mental3 diferenţe individuale, dezvoltare şiconte"tSupradotare4rogramul Oead Start/ducaţional esting Service %/S)

11


12/12

12

Documents

Teoria Explicită a Tulburărilor Cognitive