Abac Plac de piatr plasat deasupra capitelului unei coloane, de form cel mai adesea ptrat, mai rar octogonal.

Abraziune Eliminarea unui strat superficial de grosime constanta sau variabila. Solicitarea este in general asociata cu circulatia pe suprefete de calcare sau de rulare. In cazul existentei unei astfel de solicitari, un strat superficial cu rezistenta specifica trebuie in general aplicat.

Acant Motiv ornamental reprezentnd frunza de form neregulat a plantei de acant. Este utilizat n decoraia sculptural a capitelurilor de ordin corintic i compozit.

Accelerator de priza Aditiv folosit pentru a accelera intarirea unui material compozit (beton, mortar, etc.), actiune necesara in perioade friguroase sau pentru interventii de urgenta. Accelerarea prizei se refera la marirea vitezei de intarire a liantului principal din respectivul amestec.

Adezivitate Proprietate a liantilor de a adera la granulele prezente in materialul compozit (mortar, beton, etc) si prin intarire de a transmite tensiuni mecanice intre respectivele granule.

Aditiv Substanta ce se adauga unui amestec pentru a ii imbunatati una sau mai multe proprietati. Termen folosit in general in retetele de preparare a betoanelor si mortarelor.

Adosat Termen ce marcheaz situaia n care dou elemente constructive sunt amplasate spate n spate sau atunci cnd un element constructiv (o coloan, un pilastru) sunt ridicate n faa altui element mai important, pe care se sprijin.

Agregat mineral Granule, de diferite dimensiuni, de origine minerala, obtinut fie prin excavare din rauri fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit in special pentru prepararea betoanelor si mortarelor.

Agrement tehnic Este un aviz dat de catre o comisie alcatuita din specialisti, pentru un material sau o tehnica noua.

Se bazeaza pe rezultate obtinute in laborator, prin constatari facuta in santiere experimentale, comparatii cu materiale sau tehnici cunoscute.

Ajur Tehnic decorativ constnd din traforarea de mici strpungeri n plci de piatr sau de lemn, permind ptrunderea luminii.

Alicarie Orice amestec de sparturi care prezinta o rezistenta la compresiune relativ ridicata. Sparturile pot proveni din caramida, betoane sau mortare. Sun potrivite pentru executarea betoanului de slaba rezistenta pentru fundatii (asa numitul beton ciclopian).

Aluminiu Metal usor folosit in elemente de constructii atat portante cat si autoportante. Densitate 2700 kg/mc. Modul de elasticitate longitudinala E (Young) cca. 70.000 MPa. Modul de elasticitate transversala G cca. 27.000 MPa. Coeficientul lui Poisson 0.33. Rezistente minime la rupere foarte variabile (65...150N/mmp, dar pot ajunge la cca. 500N/mmp), in functie de aliaj. Materialul este extrem de ductil, iar reglajul caracteristicilor mecanice este facut prin aliere. Este obligatoriu de consultat fisa tehnica inainte de a proiecta cu aliaje cu aluminiu, mai ales ca rezistenta minima la rupere nu este rezistenta de calcul!

Alungire Schimbarea lungimii unui element pe o anumita directie; termenul este impropriu pentru ca se refera la elemente intinse iar reversul (scurtarea) este rar folosit; deformatie sau deplasare, cu indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire, - pentru scurtare).

Ambrazur 1 . Deschidere practicat ntr-un zid, delimitat de cadrul unei ferestre sau al unei ui.

2 . Spaiul cuprins ntre montanii ferestrei sau uii.

3 . Deschidere practicat ntr-o amenajare ntrit, pentru a permite tragerea cu o arm.

Ampatament Distanta dintre axele sinelor de cale ferata.

Ancadrament Cadru de piatr sau de lemn delimitnd golul unei ui sau al unei ferestre, n care se fixeaz sistemul de nchidere sau de siguran al acestora. Partea dinspre exterior este adesea decorat prin cioplire, putnd contribui la definirea stilistic a edificiului.

Ancorare Actiunea de fixare (blocare) a unui element intr-un alt element; ca atare, termenul este folosit cu precadere la betonul precomprimat dar este comun multor tipuri de lucrari.

Angajat()/Coloan Termen care desemneaz situaia special a unei coloane sau a unui element de sprijin (pilastru) care sunt semincastrate ntr-un zid.

Angob nveli de argil opac, de obicei colorat diferit de suport, care acoper vasul ceramic dup ce acesta s-a uscat, prin nmuiere ntr-o suspensie de pulbere fin de argil dizolvat n ap.

Antablement Parte component a structurii unui edificiu clasic sau de orientare clasicizant, plasat pe capitelurile coloanelor sau pilatrilor, sub fronton. Antablementul este alctuit din trei pri: arhitrav, friz i corni.

Apa La acoperisuri: versant, panta, directie de scurgere a apei meteorice.

Apa/ciment, raportul Raportul dintre masa apei si masa cimentului intr-un amestec destinat, in general, prepararii betoanelor si mortarelor; nu este luata in considerare la calculul acestui raport decat apa care nu este absorbita de agregate; raportul este important pentru rezistenta betonului, in sensul in care un raport mic in conditiile unei lucrabilitati si compactari corespunzatoare conduce la rezistente crescute ale betonului (pentru reglarea lucrabilitatii a se vedea si aditivii).

Apodyterium Vestiar n bile romane.

Arc Element de constructie a carui axa are o forma curba.

Arcad Deschidere practicat intr-un zid, sub un arc, care se sprijin pe montani de zidrie sau pe coloane.

Arcad oarb Tip de arcad, n care zidul de sub arc nu este ptruns total de gol, crendu-se astfel o ni plat.

Argila pentru caramida Argila cu proprietati speciale cu privire la continutul de silice, silice care pot fi activate fie prin ardere (obtinerea caramizii rosii, sau arse) fie prin inmuiere, formare si uscare calda naturala (chirpici).

Arhitect

(1) Poarta titlul de arhitect cetatenii romani absolventi, cu diploma de licenta sau asimilata, ai institutiilor de invatamant superior de arhitectura, recunoscute de statul roman, cu durata studiilor de minimum 5 ani.

(2) De asemenea, sunt considerati arhitecti absolventii cu diploma de licenta ai unei institutii din strainatate, recunoscuta de statul roman, echivalata cu diploma eliberata potrivit alin. (1).

Arhitect cu drept de semnatura Dreptul de semnatura implica asumarea de catre persoana care il exercita a intregii responsabilitati profesionale fata de client si autoritati cu privire la calitatea si

functionalitatea solutiilor propuse, integrarea in ambianta inconjuratoare a posibilitatilor tehnice de realizare si cu respectarea legislatiei in domeniu.

Dreptul de semnatura se exercita olograf, cu mentionarea in clar a numelui, prenumelui si a numarului de inregistrare in Tabloul National al Arhitectilor.

Arhitectii cu drept de semnatura pot dobandi calitatea de proiectant general.

Arhitectii cu drept de semnatura pot angaja salariati.

Arhitect stagiar

Arhitectul care isi desfasora activitatea profesionala ca stagiar pe o perioada de 2 ani, in baza unui contract individual de munca sub indrumarea unui arhitect cu drept de semnatura.

Arhitect urbanist

Arhitectul care-si desfasoara activitatea in domeniul urbanismului si al amenajarii teritoriului.

Arhitrav Element arhitectonic, la origine din lemn, apoi din piatr, i mai trziu, din zidrie, cu dezvoltare orizontal, care unete partea superioar a doi sau mai muli montani. n ordinele clasice (doric, ionic i corintic) alctuiete partea inferioar a antablementului. Cnd se sprijin pe coloane mai poart i denumirea de epistil.

Arhivolt Partea frontal a unei arcade, alctuit dintr-o suit de uniti (bolari de arc, crmizi), formnd o band continu, foarte des ornamentat cu sculpturi. Marile portaluri romanice i gotice prezint o succesiune de arhivolte retrase treptat de la faa zidului.

Armare cu cabluri Tip de armare folosind cabluri aderente sau neaderente la beton, eventual post-tensionate sau pre-tensionate.

Armatura (constr.) Elemente (in general metalice) introduse intr-un material cu rezistenta slabe la intindere in vederea preluarii si redistributiei eforturilor; (inst.) Orice element care serveste controlului curgerii unui fluid sau a unui gaz (robinet, vana, etc.) intr-o retea specifica.

Art nouveau Micare artistic de la sfritul sec. XIX i nceputul secolului XX (primul deceniu) rspndit n toat Europa i ulterior, n cele dou Americi. Art nouveau sub denumirea de "Style Modern" a avut o anumit influen i n arhitectura Basarabiei. n Germania aceast micare artistic era numit "Jugendstil", n Austria - "Sezession", n Italia - Stile Liberty" sau "Stile Floreale", n tradiia romneasc se utilizeaz sintagma "Arta 1900".

Asiz ir de uniti constructive (pietre, crmizi) cu o nlime constant, dispuse orizontal ntr-o construcie.

Atic() Etajul terminal, mai scund i mai retras dect celelalte, situat deasupra corniei principale a unei cldiri, frecvent utilizat n baroc i clasicism. Iniial "atica" desemna elementul arhitectonic cu structur continu i efect decorativ, plasat la baza acoperiului pentru a masca pornirea acestuia.

Aula 1 . n arhitectura roman, curte.

2 . Astzi, sal de festiviti i reuniuni importante n incinta unor universiti sau academii.

Autorizatia de construire

Este o autorizatie obligatorie pentru construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare.

Este actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.

Se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii.

Administratia trebuie sa raspunda la cerere conform legii in cel mult 30 de zile de la data inregistratii cererii.

Autorizatia de desfiintare Se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, pentru demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea constructiilor si instalatiilor aferente, precum si a oricaror amenajari.

Axa Locul geometric al centrelor de greutate al tuturor sectiunilor normale pe una dintre fetele longitudinale ale elementului de constructie.

Axa (principala) de deformatie Forma geometrica a axei coresponzatoare formei deformate a elementului de constructie. In constructii este folosita ipoteza micilor deformatii in marea majoritate de studiilor structurale. Daca elementul nu este liniar atunci termenul trebuie inlocuit cu suprafata de deformatie, in cazul elementelor plane (placi, grinzi perete, etc) sau cu o notiune mai putin concreta in cazul masivelor (de ex. blocul din beton al unei fundatii izolate).

B.C.A. Beton Celular Autoclavizat. Poate contine ciment. Amestecul spumat este supus unei temperaturi ridicate si unei presiuni mari de vapori (8-12 atm.), ceea ce determina intarirea amestecului spumat (autoclavizare).

B.C.U. Abreviere pentru Beton Celular Usor. In afara de aceasta mai exista abrevieri de genul BCU (a nu se confunda cu Biblioteca Centrala Universitara) sau BCFA (Beton Celular Fara Autoclavizare). Contine ciment in mortar realizat, in general, cu nisip 0-3. Spuma este preparata separat dintr-o substanta tensioactiva. Mortarul si spuma se amesteca, dupa care pasta obtinuta se toarna in forme.

Balcon Platform exterioar cu o latur ncastrat ntr-un zid, delimitat de un parapet metalic sau de zidrie, comunicnd cu interiorul construciei prin intermediul uneia sau a mai multor ui.

Baldachin Lucrare de arhitectur sau de tmplrie fin, bogat ornamentat, susinut de colonete libere sau ncastrat pe una dintre laturi n zid, care servete drept acopermnt pentru un tron, un altar, un amvon sau o statuie.

Balustru Colonet din piatr, lemn, stuc, cu fusul mult bombat la partea inferioar, utilizat n general n suite de elemente identice n arhitectur i decoraie.

Baraj Element complex de constructie, avand in general rolul de a impiedica deplasarea unui material (apa, teren, etc).

Barbacan n arhitectura fortificat, amenajare defensiv n faa intrrii principale a unei ceti, castel, ora sau biserici ntrite, constnd dintr-un spaiu ngust, cu traseu icanat, delimitat de ziduri nalte prevzute cu un drum de straj, ferestre de tragere i guri de aruncare.

Bariera de vapori Element de constructie care se opune circulatiei vaporilor de apa din interior catre exterior.

Basorelief Tip de relief, puin profilat fa de suprafaa de fundal.

Bazalt Roc compact de origine vulcanic, de culoare neagr, cenuie, albstrie, cu striaiuni, folosit n arhitectur i sculptur (inclusiv n arta reliefului).

Beton Conglomerat artificial de materiale diverse (pietricele, nisip, fragmente ceramice, reziduri de ardezie etc.) reunite printr-un liant hidraulic, cunoscut nc din antichitate. Betonul modern are la baz cimentul. Betonul armat - tehnic modern de construcie, constnd n turnarea betoanelor n cofraje ale cror nucleu este alctuit din bare metalice de dimensiuni diferite.

Beton Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de intarire. Pentru betonul din ciment, agentul de intarire este format din apa si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de intarire este format din bitum aditivat.

Beton armat Beton simplu in care s-au introdus armaturi -- in general bare din otel; in cazul introducerii de fibre, betonul se calsifica beton armat dispers. Combinatii intre betonul armat cu bare si cel armat dispers pot exista.

Beton asfaltic Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat.

Beton precomprimat Beton armat in care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de incarcarea de exploatare.

Bolt Parte constructiv destinat s acopere un spaiu, realizat cu elemente rezultate din translarea unor arce cu trasee diferite, sprijinit pe cel puin doi perei laterali. Elementele constitutive poart denumirea de bolari.

Conform tipologiei exist boli simple, realizate prin translarea n spaiu a unui arc: b. n plin cintru, b. n leagn sau b. semicilindrice, b. n jumtate de sfer (cupol), n sfert de sfer (conic) etc.

Bolile compuse sau complexe, se obin prin combinarea de tipuri diferite de arce sau chiar a unor b. simple: exist b. mnstireasc, b. n ogiv, b. n fagure, b. n evantai, b. cu penetraii etc.

Bolt moldoveneasc Sistem de boltire folosit n arhitectura religioas din Moldova n secolele XV - XVII. Potrivit acestui sistem deasupra pandantivelor, care fac trecerea de la planul ptrat al arcelor mari la planul circular al turlei, este construit un inel de tambur n interiorul cruia sunt dispuse patru arce diagonale ale cror nateri se afl, n proiecie vertical, deasupra cheilor arcelor mari. Prin acest sistem de boltire se obine o reducere substanial a diametrului i greutii tamburului i cupolei turlei bisericilor. Apare pentru prima dat la Ptrui. La Chiinu acest sistem de boltire este utilizat n biserica Sf.Gheorghe (1819).

Bovindou Tip de fereastr care iese n rezalit fa de planul zidului, sprijinit spre exterior pe console, pe o coloan sau pe prelungirile brnelor care alctuiesc suportul pavimentului ncperii creia i corespunde i al crui spaiu l prelungete spre exterior.

Brncovenesc/Stil Denumire dat artei din ara Romneasc de la sfritul sec. XVII i de la nceputul sec.XVIII, care i i-a numele de la domnitorul Constantin Brncoveanu.

Buciardare Distrugerea unui strat superficial neted in vederea imbunatatirii aderentei la baza a unui alt strat superficial care urmeaza sa fie turnat. Procedeul original presupune folosirea unei buciarde (ciocan cu dinti de forma piramidala).

Buiandrug Zona de perete aflata deasupra unui gol de usa sau de fereastra. Buiandrugul poate sa aiba rol structural, eventual formand corp comun cu parapetul in cazul ferestrelor. In cazul solicitarilor orizontale (seism, vant), buiandrugii suporta eforturi taietoare, in mod predominant, asemanator grinzilor scurte.

Buldozer Utilaj destinat impingerii. Materialul impins (deplasat) poate sa fie pamant, agregate, etc. In general, buldozerul poate fi folosit si pentru sapaturi superficiale prin dislocarea succesiva a unor straturi subtiri de teren.

Cablu Fir; Element liniar de constructie incapabil sa preia eforturi de incovoiere dar foarte capabil sa preia eforturi axiale.

Cadastru

Sunt documente administrative (plan parcela, matrice cadastrala etc.) care permit identificarea proprietatilor fiecarei asezari urbane.

Cadru Ansamblu format din minimum doi stalpi si o grinda; Cadru plan: toate elementele sunt cuprinse intr-un plan; Substructura de forma unei rame.

Caiet de sarcini (specificatii tehnice)

Este documentatia scrisa care insoteste proiectul tehnic elaborat de proiectant si care detaliaza conditiile tehnice de executie si de montaj al lucrarilor: calitatile materialelor, utilajelor si echipamentelor, standarde care trebuie respectate, tolerante de executie si montaj, protectia muncii, protectia mediului, tehnologii, transporturi, inspectii, teste, verificari, modificari, masuratori, intretinere etc.

Caldura de hidratare Energia termica degajata in timpul reactiei ciment-apa cand incepe formarea gelurilor solide specifice cimentului intarit.

Calot Bolt realizat din crmid (mai rar din piatr) reprezentat de poriunea superioar a unei sfere tiate de un plan orizontal, aproximativ la nivelul diametrului sau mai sus de acesta.

Capacitate portanta Incarcare maxima suportata de catre un element, substructura sau structura; Termenul trebuie folosit cu precautie si in stricta corelatie cu rolul elementului sau substructurii in interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de incarcare, capacitatea portanta si tipul incarcarii fiind notiuni nedisociabile.

Capitel Pies component a unei coloane, reprezentnd partea sa superioar, care transmite greutatea antablementului fusului coloanei respective.

Captuseala de caramizi Caramida rosie (arsa) obisnuita poati fi folosita pentru protectia hidroizolatiilor verticale, in timp ce in situatii speciale (cosuri de fum) este necesara o caramida avand caracteristici de rezistenta la principalul factor agresiv (de ex. caramida refractara).

Caramida nearsa Argila amestecata cu fibre in vederea armarii disperse, eventual aditivata. In Romania are denumiri precum chirpici sau voioage. Daca este pusa in opera in mod corespunzator, acest tip de material este o alternativa (in anumite situatii) la caramida arsa, destul de mare consumatoare de combustibil fosil in timpul producerii. Este posibila producerea de caramida nearsa prin procedee semi-industria

Caravanserai Ansamblu de construcii tipic orientale, amplasat pe marile drumuri comerciale sau de pelerinaj. Structura sa are ntotdeauna aceleai elemente de baz: n jurul lui se afl o curte n care are un rezervor de ap, un corp de camere dotate cu galerii ca loc de odihn pentru cltori, grajduri pentru animale i hale, adesea boltite, pentru depozitarea mrfurilor.

Cariatid Statuie feminin, drapat dup moda antic sau seminud, care ndeplinete ntr-un edificiu rolul unei coloane, stlp sau pilastru.

Cartu Ancadrament sculptat, de diferite forme, cu marginea ondulat, avnd n centru o inscripie, plasat pe frontispiciul unui edificiu.

Castel de apa Rezervor plasat la inaltime si care asigura alimentarea unei retele prin intermediul gravitatiei, ridicarea lichidului la inatime fiind singura operatie care necesita un sistem de pompare.

Caz de forta majora

Evenimente imprevizibile si independente de vointa partilor (intemperii, cataclisme etc.) care impiedica realizarea contractului.

Cenusa zburatoare Reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenata in plan vertical prin fenomenul de convectie. Unele cenusi zburatoare pot contine compusi de siliciu cu o comportare de liant slab hidraulic. Acesti compusi recomanda utilizarea lor alaturi de ciment pentru prepararea betonului.

Ceramica Argile selectate in amestec, eventual aditivi, avand diferite forme, obtinute prin ardere, fiind sau nu glazurate. Materialele de tip ceramic au o rezistenta mare la abraziune si rezista la temperatura ridicata. Dezavantajele sunt: in general sunt casante, au densitate (implicit masa) ridicata si transmisie termica foarte buna (nu incercati sa izolati termic cu gresie!). Rezistenta mare la abraziune respectiv conlucrarea buna cu substante de acoperire (de tip glazuri) fac ceramica foarte utilizatasub forma de gresie si faianta. Caramida arsa intra de asemenea in categoria ceramicilor.

Certificat de urbanism

Este actul de informare prin care autoritatile, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.

Cheie de bolta Punctul cel mai inalt al unui arc sau al unei bolti.

Ciment Material complex obtinut prin arderea si macinarea fina a unor argile speciale in amestec cu aditivi. Se obtine astfel un liant hidraulic cu rezistente mari dupa intarire. Intarirea se face in prezenta apei, care in combinatie cu compusii silicosi duce la formarea unor geluri solide. Aderenta fata de agregatele minerale este foarte buna, putand astfel fi utilizat in producerea betonului. Gelurile rezultate au aderenta foarte buna si fata de otel, permitand producerea de beton armat sau beton precomprimat. Buna rezistenta la agresivitate termica si chimica (a se vedea protectia elementelor metalice cu ajutorul betoanelor cu ciment).

Cintru Cofraj curb destinat constructiei (sau turnarii) unui arc sau a unei bolti; demontarea cofrajului se numeste descintrare (neoficial).

Clipeus Element arhitectural constnd ntr-un portret n medalion al unei persoane decedate.

Coama Unghiul format la intersectia a doua ape de acoperis, la partea lor superioara.

Cofraj Structura indepedenta cu rolul de a sustine un amestec intial vascos, care se va intari dupa turnare si a carui forma va fi data de suprafata interioara a cofrajului. Daca o parte din cofraj nu se recupereaza prin decofrare si ramane ca parte componenta a elementului obtinut dupa intarirea amestecului vascos (in general, beton), atunci acea parte se numeste cofraj pierdut. Cofrajul pierdut poate sau nu sa aiba un rol structural.

Coloan Element constructiv vertical, destinat s contribuie la descrcarea forelor de mpingere provenite din sistemul de acoperire a unui spaiu (boli, tavane etc.) Poate fi realizat n lemn, piatr, crmid, metal, beton.

n ordinele clasice coloanele aveau de obicei fus, capitel i (la ordinele ionic i corintic) - baz.

Colonad Succesiune uni-sau pluri-liniar de coloane de acelai tip sau de tipuri diferite, unite prin arhitrave ori prin arce, care se constituie n ansambluri independente.

Compoziie Modalitate specific de structurare a elementelor unei opere de art astfel, nct s formeze un ansamblu omogen, echilibrat, indestructibil, capabil s transmit privitorului ideea i emoia artistului.

Compozit Element de constructie format din mai multe materiale. Un material neomogen ar putea fi numit, de asemenea, material compozit. Ordin arhitectural roman al crui capitel combin volutele ionice i frunzele de acant corintice.

Compresiune Actiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de constructie.

Conditii generale de contractare

Documentul care pune la dispozitia partilor contractuale principiile generale aplicabile pt. contractarea lucrarilor de constructii. Ele devin parte integranta a unui contract de executare a lucrarilor de constructii.

Conditii speciale de contractare

Documentul care completeaza sau, eventual, modifica conditiile generale de contractare si conditiile suplimentare de contractare, aplicabile unui anumit contract.

Conditii suplimentare de contractare

Documentul complementar la conditiile generale de contractare, prin care se fixeaza clauze specifice contractelor incheiate de un anume investitor.

Conductor arhitect

Poarta titlul de conductori arhitecti absolventii cu diploma eliberata de institutii de invatamant superior de arhitectura acreditate de statul roman, cu durata studiilor de minimum 3 ani.

Consol1 . Element arhitectonic din piatr, ieit de la suprafaa zidului o dat cu care este construit, cu rol funcional, servind ca punct inferior de sprijin i de descrcare.

2 . Termen preluat din arhitectur pentru diverse tipuri de polie din piatr (lemn, metal, ceramic), suspendate pe ziduri exterioare sau interioare, pe care se aeaz sculpturi, obiecte de art decorativ etc.

Consultant

Poate fi o regie autonoma, o societate comerciala de proiectare sau o persoana fizica autorizata, imputernicita de entitatea achizitoare (investitor) sa o reprezinte in realizarea investitiilor publice. Poate reprezenta interesele investitorului pe toata durata derularii contractului. Poate supraveghea direct sau prin reprezentantul sau desfasurarea lucrarilor pe santier. Poate executa, la cererea investitorului, pe baza de contract, studii de prefezabilitate, de fezabilitate, tehnico-economice, de teren etc., proiectare, specificatii tehnice si cantitative de lucrari, liste cu utilaje si echipamente, documentele licitatiei, intreaga pregatire si organizare a licitatiei.

Contract

Document scris liber negociat intre arhitect si client. Indica clar obligatiile partilor. Defineste natura si intinderea misiunea arhitectului, precum si remuneratia. Este compus din formularul de contract, din conditii generale, suplimentare si speciale de contractare si celelalte documente precizate in formularul de contract.

Contract global

Se incheie intre investitor, pe de o parte, si contractant (antreprenor general) si furnizorul general, pe de alta parte, acestia din urma asumandu-si raspunderea realizarii in ansamblu a investitiei publice, avand dreptul sa incheie contracte de subantrepriza (subcontracte) cu contractanti (antreprenori) sau furnizori de specialitate. El se poate incheia intre investitor atat cu contractantul, cat si cu furnizorul general, in care caz intre contractant si furnizorul general intervine un contract de asociere.

Contract pt. servicii de consultanta si asistenta tehnica

Se incheie intre investitor si agenti economici de proiectare si/sau consultanta pentru intocmirea de: studii de fezabilitate, tehnico-economice, proiecte tehnice, liste cu cantiati de lucrari, liste cu cantitati de utilaje si echipamente, caiete de sarcini, conditii speciale contractuale, documentatii pentru licitatii, oferte s.a.

Contractant (Ofertant)

Este regia autonoma, societatea comerciala sau o firma straina organizata si dotata corespunzator pentru realizarea executiei investitiei publice, care are dreptul legal de a desfasura acest gen de activitate si de a semna si derula contracte avand ca obiect realizarea acesteia. Poate indeplini functia de antreprenor sau antreprenor general, antreprenor sau subantreprenor de specialitate, furnizor general sau de specialitate.

Contracte separate

Se incheie intre investitor si mai multi contractanti si furnizori, cate un contract cu fiecare din acestia, in cazul in care investitorul are capacitatea tehnica si organizatorica de a indeplini functiile de furnizor si de contractant.

Contravantuire Substructura avand rolul de a limita deplasarile din incarcari orizontale.

Cor 1 . n arhitectura Muntelui Athos, nume dat absidelor laterale ale catolicoanelor.

2 . n arhitectura bisericeasc rus - nume dat catului superior (etajului) din interioarele locaelor ortodoxe.

Corintic Ultimul din ordinele arhitecturii Greciei Antice, prezent i n arta clasicist i neoclasicist.

Corni Element arhitectural ieit n consol fa de planul exterior superior al zidului unei construcii.

Cornisa Orice parte decorativa sau avand si rol functional care se pozitioneaza deasupra unui alt element si ii depaseste planul vertical, avand un rol de protectie atmosferica asupra respectivului element. Origine in latina literara (coronix), altfel spus un fel de coroana.

Coroziune Degradare chimica a unui element de constructie. Exemplele de coroziune includ ruginirea elementelor din otel sau atacul apelor freatice sulfuroase asupra betonului.

Cos de fum Element complex de constructie destinat asigurarii evacuarii unor gaze, fie prin fenomenul de convectie (tiraj natural) fie prin combinarea convectiei cu sisteme de pompe (tiraj fortat).

Crenel n arhitectura fortificat, gol al unui parapet, situat ntre dou merloane, care ofer aprtorilor posibilitatea de a inti asupra atacanilor fr a fi ei nii lovii.

Cupola Structura sau substructura de forma curba, semi-sferica in acceptiune comuna; folosita in general pentru acoperisuri, dar si pentru structuri integrale; data fiind forma, transmiterea incarcarilor catre sol se face prin eforturi predominante de compresiune, astfel incat cupola a fost asimilata si de eschimosi prin renumitul igloo.

Tip de bolt semisferic sau semisferoidal, care acoper spaii de plan ptrat.

Curtin n arhitectura fortificat, parte a zidului de incint plasat ntre dou turnuri sau dou bastioane, prevzut, de obicei, spre interior, cu drumuri de straj.

Curtin n arhitectura fortificat, parte a zidului de incint, plasat ntre dou turnuri sau dou bastioane, prevzut spre interior cu drum de straj, am-brazuri, guri de aruncare etc.

Darbazi Tip de cas caucazian, cunoscut sub aceast denumire n Georgia.

Decantor Recipient folosit (de ex. in statiile de epurare) pentru a permite solidelor dintr-un lichid sa coboare catre suprafata sa inferioara.

Decapare Operatie de curatare de impuritati de tipul hidrocarbonatilor (grasimi, uleiuri, etc) o suprafata metalica, in vederea unei executiei unei suduri sau lipiri.

Decoraie arhitectural Totalitatea elementelor decorative ale unei construcii, realizate o dat cu ridicarea zidurilor i, deci, fcnd parte integrant din acestea.

Decro Poriune de zidrie ieit n afar sau retras puin fa de planul peretelui, marcnd fie o simpl ngroare - din nevoi funcionale, fie o lrgire, respectiv, o ngustare a spaiului interior.

Deformatie Deplasarea raportata la unitate de lungime; Deformatia unghiulara -- masura schimbarii marimii unghiului drept a unui element infinitesimal cu forma initiala rectangulara; Deformatiile se mai numesc si deplasari specifice si reprezinta corespondentul infinetesimal al deplasarii (marime finita).

Deformatie plastica Deformatie care nu se anuleaza atunci cand incarcarea inceteaza (se mai numeste si deformatie remanenta).

Degdon Cuptor oriental arhaic pentru prepararea hranei, circular n plan, de tip tandr, dar cu o gur suplimentar de alimentare, amplasat lateral.

Denticuli Motiv ornamental constnd dintr-un ir de mici ptrate reliefate fa de suprafaa zidului, realizate n piatr, crmid sau mortar.

Deschidere Distanta intre reazeme intr-un plan transversal al unei structuri.

Designer

Proiectant care se ocupa de estetica produselor in serie si unicat.

Determinate, structuri static Structuri pentru care numarul gradelor de libertate blocate (glb) este egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp). Notiunea se aplica si elementelor componente. Daca glb < glp, structura este un mecanism.

Diafragma In cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fara bulbi sau samburi, si care poate prelua si incarcari orizontale prin eforturi de forfecare.

Dig Parapet construit impotriva deplasarii unor fluide catre o incinta. A se vedea baraj si zid de sprijin deoarece digul functioneaza ca o combinatie a celor doua.

Dolie Unghiul format la intersectia a doua ape de acoperis, la partea lor inferioara.

Dom Cupola circulara sau eliptica in plan, circulara sau dupa o alta curba in sectiune verticala; termenul are origine ecleziasta date fiind formele acoperisurilor principale, traditionale la acest gen de constructii in anumite stiluri sau curente.

Dom geodezic Structura de forma sferica, realizata de obicei din bare, avand nodurile pe o suprafata sferica.

Domus n antichitate - construcie de plan dreptunghiular cu mai multe ncperi, destinat locuirii, organizat n jurul unei ncperi centrale numite atriu, la origine acoperit.

Doric/Stil

Stil artistic i ordin n arhitectura Greciei Antice, preluat de arhitectura Renaterii, Barocului i n special de Clasicism i Neoclasicism.

Drept de autor

Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar neterminata.

Dromos Drum ce conduce n partea subteran a unui monument funerar.

Durbe Mausoleu singular, de dimensiuni mici.

Duritate BRINELL Valoare obtinuta in urma utilizarii ca obiect de penetrare a unei sfere din material dur, mai de mult din otel, in ultimul timp realizata dintr-un aliaj de tungsten-carbid. Diametrul urmei sferei comprimate pe suprafata materialului test da masura duritatii acestuia.

Duritate MARTENS Duritate activa. "Duritatea a fost definita in mod conventional ca rezistenta unui material la penetrarea permanenta de catre un alt material mai dur, prin masurare dupa incetarea fortei de presiune, astfel incat deformatia elastica sa nu fie luata in considerare." [dupa National Physical Laboratory -- Marea Britanie].

Ecluza Sistem pentru asigurarea modificarii nivelului apei in vederea asigurarii circulatiei navelor fluviale in directia sensului de curgere sau in sens invers (a se vedea de ex. sistemul hidroenergetic Portile de Fier).

Ecvestr/Statuie Statuie reprezentnd o persoan clare.

Edificiu Construcie de dimensiuni importante, cu funcii diferite, de locuire, reprezentare, cult, activiti publice etc.

Eflorescenta Formatiune asemanatoare cu "florile de mina" care se formeaza la suprafata tencuielilor (in general) si care apare din cauze cum ar fi ploile acide. In urma unor reactii chimice se elibereaza progresiv saruri din masa tencuielii, care sunt antrenate la suprafata ei. Pot sa indice si defecte ascunse ale instalatiilor de apa.

Efort (1) Integrala tensiunilor intr-o sectiune transversala; (2) Integrala produselor tensiune x brat-de-parghie in cazul momentelor.

Efort axial Integrala tensiunilor normale intr-o sectiune. A se vedea Principiul sectiunilor din Rezistenta materialelor si Teoria elasticitatii si plasticitatii.

Elevaie Edificiu de la nivelul solului n sus, considerat n opoziie cu fundaiile.

Empire Stil n arhitectura i arta european i american aprut la sfritul secolului XVIII, ca rezultat al evoluiei neoclasicismului. A durat n Frana pn la 1815-1820. n Rusia arist acest stil s-a meninut pn n anii 1825-1830.

Empiric Formula sau metoda bazata pe observatii experimentale, fara baza teoretica.

Emplecton Umplutur ntre doi parameni din piatr fasonat, alctuit din piatr sfrmat, pietri, nisip etc, peste care se toarn mortar pentru a forma o mas compact care devine nucleul unei zidrii.

Entitate achizitoare (Investitor)

Este investitorul care, avand sursele de finantare asigurate, contracteaza cu un contractant realizarea investitiei publice.

Entrelacs Motiv decorativ pictat sau sculptat, alctuit din linii curbe sau frnte care se ntretaie.

Eolian, generator Generator de curent electric folosind energia vantului; vantul poate fi natural sau poate fi un curent de aer intr-un tub vertical inalt si format prin efectul de convectie; ambele depind de fenomene naturale, dar costul investitiei pare mai redus pentru primul tip.

Erker Termen german, fr echivalent exact n alte limbi, tradus uneori romnete prin "burduf" sau "fereastr cu burduf". Erker-ul reprezint continuarea spaiului interior al unei ncperi importante, de la etaj (cu o fereastr mare frontal) terminat la partea inferioar n consol.

Etrier Componenta de armare cu bare independente, cu rol de armare transversala, la grinzi, nervuri si stalpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat). Rol esential in asigurarea rezistentei elementelor liniare si in cresterea ductilitatii lor. Folosirea lor in mod neglijent a cauzat cele mai multe prabusiri de structuri din beton armat.

Exedr Sal de form semicircular sau rectangular, avnd rolul de spaiu de conversaie n casa roman.

Extra-muros

Spaiu construit sau liber, aflat n afara zidurilor de incint ale unui ora, dar aparinnd efectiv acestuia.

Feredeu n trecut sinonim pentru baie turceasc. Prin extensie, baie public.

Ferma Provine probabil din lb. franceza (ferme -- inchide, tre ferme -- a fi hotarat). Element de constructie plan format din bare, asimilat grinzii cu zabrele. Format din bare asezate jos ("talpa inferioara"), sus ("talpa superioara") si bare verticale sau inclinate ("diagonale"), sistemul avand o rigiditate ridicata pentru un consum redus de material.

Feston Motiv decorativ constnd din o succesiune de mici arce tangente sau ncruciate, folosit n miniatur, broderie, argintrie, mobilier, arhitectur.

Filmare, efect de Formarea unei pelicule subtiri la suprafata, impermeabila fata de aer, si care impiedica uscarea in continuare a restului de material. Problema este specifica unor rasini sau substante care se intaresc in prezenta oxigenului. Poate indica asezarea stratului respectiv intr-o grosime prea mare.

Firid Ni oarb, puin adnc, practicat n grosimea unui zid, la interior sau la exterior, cu rol funcional ori decorativ.

Fisura Locul geometric al punctelor in care continuitatea materialului este intrerupta; fisura poate fi virtuala numai in cadrul studiilor structurale.

Foraj Sapatura verticala, cu adancime mult mai mare in comparatie cu diametrul. In constructii, forajul este legat in general de studiul geotehnic si are rolul recoltarii de probe de teren pe o linie verticala ce trece printr-un punct al amplasamentului. Cu cat suprafata amplasamentului este mai mare, cu atat numarul necesar de foraje este mai ridicat, data fiind neomogenitatea solului. Un alt tip de foraj, in ingineria civila, este legat de detectarea si eventual exploatarea panzelor freatice aflate la diverse adancimi. Enumerarile nu sunt exhaustive.

Forta Marime vectoriala; actiune care produce deplasari in sau pe frontiera unui mediu.

FORTRAN Limbaj de programare cu orientare catre rezolvarea de probleme stiintifice si tehnice; acronim al expresiei FORmula TRANslate.

Fosa septica Rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin absorbtie (vidanjare) si care nu permite apelor uzate sa se scurga in sol.

Fresc Procedeu tehnic folosit n pictura mural, n care pigmenii sunt amestecai cu ap i aplicai pe un mortar de var umed (proaspt tencuit), care i ncorporeaz.

Freta Bara sau cablu din otel, inglobat sau la suprafata unei structuri, care are on rol de confinare (strangere, continere) a materialului aflat in volumul circumscris; infasurare; se foloseste in general la betonul armat si precomprimat.

Fronton Motiv triunghiular sau semicircular ncoronnd, n general, faada principal a unui edificiu.

Fundatie In general, sub-structura cu rolul de a prelua sarcini de la o structura si de a le transmite solului. Termenul este ambiguu deoarece, singur, nu specifica tipul si marimea sub-structurii in cauza.

Fundatie, cedare Cedarea sub-structurii fundatiei din cauze cum ar fi tasari diferentiate sau ruperea terenului de fundare datorita tensiunilor de forfecare.

Fundatie, continua Bloc de fundare in forma de retea, utilizat in general pentru structuri cu diafragme (ziduri, pereti).

Fundatie, elastica Fundatie izolata sau continua la care elementul de transmitere a sarcinii catre sol este si componenta structurala directa.

Fundatie, izolata Fundatie cu bloc de fundare de forma poligonala (dreptunghi in general), sub stalpi sau sub nodurile retelelor de grinzi. A nu se confunda cu izolarea elementelor care compun fundatia.

Furnizor

Este regia autonoma sau societatea comerciala care asigura, pe baza de oferte si contracte, livrarea de materiale, utilaje si echipamente si, dupa caz, montarea acestora.

Gabion Cos umplut cu material mineral granular, plasat pe maluri sau taluzuri in scopul stabilizarii lor. Mai demult, gabioanele erau realizate din nuiele. Nuielele au fost inlocuite cu plasa din sarma (inoxidabila).

Galerie Spatiu sapat in interiorul solului.

Gazometru Rezervor pentru inmagazinarea gazelor, putand avea si rol de tampon in vederea regularizarii presiunii intr-o retea.

Geamie Moschee pentru rugciunea colectiv de vineri.

Geminat Adjectiv folosit la plural, aplicat unor elemente de arhitectur identice, care sunt situate alturat: coloane geminate, arce geminate etc.

Glaf Element care se monteaza la baza unei ferestre, pe portiunea de zid interior, cu rol de protectie a zidului, de izolare si decorativ. Elementul corespunzator pentru exterior, denumit (mai de mult) solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind "glaf de exterior".

Poriune de zidrie reprezentat de grosimea acesteia, corespunztoare golului unei ferestre sau ui.

Glasvand Cadru vitrat alctuit din o ram de lemn comparimentat, cu ochiuri de sticl, cu pri fixe i batani mobili, nlocuind cu totul un perete, sau cea mai mare parte a sa. (din limba german "Glaswand")

Glulam Lamele din lemn care formeaza prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, in general, la eforturi de incovoiere. Suportarea unor eforturi de compresiune excentrica nu este exclusa. Material compozit negranular.

Gotic, stil Denumirea tardiv a stilului, care n sec. XII - XIII a luat locul stilului romanic n Europa Occidental i n Europa Central. Perioada de maxim nflorire se situeaz n sec. XIII-XIV, dar se manifest pn n sec. XVI. Baza stilului gotic const n sistemul elastic al construciilor n care greutatea boltelor este preluat de un schelet bazat pe ncruciarea de ogive i pe contrafori, fie direct, fie prin intermediul arcelor butante. Elemente gotice se ntlnesc i n arhitectura Moldovei medievale, n special n decoraia portalurilor.

Graficul de executie

Documentul detaliat care se inscrie in termenele intermediare ale graficului general de realizare a investitiei. El precizeaza termenele pentru diferitele faze ale realizarii investiei, participantii, categoriile de lucrari si etapele interventiei participantilor.

Granulometrie Distributia procentuala in masa sau in volum a diametrelor unor granule intr-un amestec. In cazul granulelor neregulate (agregate pentru beton, de ex.) diametrul este acelasi cu diametrul ochiului ciurului prin care trece respectiva granula. Granulometria este foarte importanta pentru obtinerea de betoane de calitate cu un consum redus de ciment.

Greder Unealta pentru formarea unui strat de teren (panta longitudinala si indeosebi panta transversala). Terenul trebuie sa fie granular (pamant prelucrat, dar in majoritatea cazurilor balast). Utilajul care include aceasta unealta are denumirea generica de autogreder. Altfel, aceasta unealta poate fi tractata.

Grind Bucat de lemn, piatr sau metal, de seciune rectangular, care fiind plasat orizontal primete i repartizeaz forele de descrcare ale zidriei de deasupra ei n mod egal pe ntreaga sa suprafa.

Grinda cu zabrele Retea planara de bare, conectate in diferite moduri, in asa fel incat, daca anumite restrictii constructive sunt respectate, rezulta eforturi de incovoiere foarte mici in bare si cu un consum mic de material; recomandate la deschideri mari si poduri.

Grinda secundara/principala Grinzi apartinand unui planseu la care placa se considera a fi sustinuta de grinzi de dimensiune redusa (secundare), care transmit incarcarile unor grinzi de dimensiune mai mare (grinzi principale), grinzi care descarca pe pereti sau stalpi (Partitionare structurala).

Guldasta Turnuri la colurile cldirilor monumentale i locative din Asia Central. Iniial aveau rol de protejare a zidriei, ulterior au devenit elemente ale plasticii arhitecturale central-asiatice.

Gur-hana Partea subteran a unui mausoleu.

Habitat Denumire generic desemnnd un spaiu, mai mult sau mai puin coerent, structurat din punct de vedere urbanistic, ocupat de o comunitate uman.

Hal Spaiu amplu, unitar, destinat unor activiti productive sau comerciale.

Constructie cu spatiul interior putin compartimentat (spatii libere cu suprafete mari). Hala este asimilata utilizarii industriale dar cunoaste si aplicatii civile si agricole. Daca deschiderea este foarte mare (de exemplu in scopul adapostirii de avioane) denumirea proprie devine hangar.

Hammam Baie oriental cu aburi; programul arhitectural este adaptat la practica abluiunilor care preced rugciunea de vineri. Loc de ntlniri sociale. Joac un rol important n viaa public musulman. ncperile sunt de obicei ptrate n plan, acoperite cu cupole sprijinite pe pandantivi sau trompe, strbtute de orificii pentru aerisire i iluminare.

Hanaca Lca de tip mnstiresc al derviilor, loc de purificare spiritual; orientare mistic musulman, legat la nceput de ascetism.

Hauli Locuin medieval, caracteristic pentru Asia Central, mai ales regiunii Horezm. Const dintr-o cldire de locuit, nconjurat de o incint ntrit, cu turnuri pline la coluri i de-a lungul curtinelor.

hoard-tabr militar.

Havuz Fntn decorativ, de origine oriental, al crei jet de ap este dirijat vertical n sus.

Hers n arhitectura fortificat, grilaj de lemn, care alunec pe vertical ntr-un fel de an special amenajat n ambrazura unei ui sau al unei pori, barnd calea atacatorilor ntr-o cetate sau ntr-un alt edificiu ntrit.

Hidrocarbura Compus chimic natural in care hidrogenul si carbonul sunt singurele elemente chimice prezente sau sunt predominante (ex.: metan CH4).

Hidrometrie Masurarea si analiza fluxurilor de apa. (American Society of Civil Engineers). Prin flux intelegem in context o curgere a lichidului printr-o sectiune (profil transversal) determinat.

Hidrotehnica(constructie) Constructie avand scopul de a controla curgerea apei. Barajele si digurile sunt exemple de constructii hidrotehnice.

Higrometru Aparat pentru masurarea umiditatii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru determinarea continutului de apa libera (evaporabila) dintr-un material.

Higroscopic Material capabil sa atraga apa din mediul inconjurator, intrand sau nu in reactie cu ea. Vata minerala poate atrage umiditate atmosferica ce se condenseaza la suprafata dar fara a urma o reactie chimica. Cimentul atrage apa din aer dar intra imediat in reactie cu ea, de unde deprecierea cimentului pastrat in spatii umede (pentru utilizare ulterioara, trebuie cernut prin site fine iar reziduul poate fi utilizat numai ca material de umplutura).

Hinterland Pmnturile din apropierea aezrilor urbane, determinat de raza oportun de interaciune cu aezrile rurale.

Hipocaust Sistem de nclzire central folosit n antichitate i evul mediu. Acest sistem se bazeaz pe circulaia aerului cald pe sub o podea dubl i prin perei dubli. Probabil, a fost folosit n feredeile (bile orientale) de la Orheiul Vechi.

Hol Spaiu central amplu dintr-un edificiu, precedat de vestibul, care comunic cu ncperile laterale sau cu cele situate la alte nivele.

Hot Construcie aezat deasupra unei surse de gaze pentru a le colecta i evacua.

Dispozitiv destinat evacuarii vaporilor catre exterior. Poate contine ventilatoare pentru evacuare fortata. Se monteaza deasupra sursei de vapori, de unde si provenienta din lb. franceza "haute -> hotte = inalta".

Hudjra Chilie sau camer n caravanserai i hanaka.

Hypocaust Sistem de nclzire central folosit n termele romane i n bile orientale, bazat pe circulaia aerului cald n spaiul de sub podeaua special nlat i susinut de piloni. Arderea lemnelor se fcea ntr-un cuptor, adncit n pmnt, alipit la cldire din partea opus intrrii principale.

Ignifugare Reducerea sensibilitatii la actiunea focului a unui element de constructie.

Igrasie Rezultatul acumularii de apa in porii materialelor componente a unei zidarii prin absorbtia prin capilaritate.

Impuritate Substanta care duce la degradarea caracteristicilor ideale, de exemplu zgura in cazul sudurilor sau argila in cazul betoanelor.

Incint 1 . Spaiu nchis n jurul unui edificiu, al unui ansamblu construit sau al unei aglomerri urbane sau rurale;

2 . Denumire dat i zidului sau construciilor care delimiteaz incinta, dndu-i caracterul unei uniti morfofuncionale independente.

Ingineria valorii Disciplina care urmareste reducerea costurilor unui anumit proiect prin eliminarea acelor componente care nu sunt esentiale pentru functionalitate si calitate.

Ionic 1 . Stil n arta Greciei antice, aprut n sec.VI pn la Hristos n Anatolia i insulele Mrii Egee.

2 . Unul din cele trei ordine clasice n arhitectura antic (doric, ionic i corintic).

Islimi Ornament constituit din spirale, boboci de floare, inflorescene i lujeri.

Iwan ncpere cu acoperi n form de bolt ncorporat unei cldiri, cu o latur deschis spre strad sau spre curtea interioar, caracteristic arhitecturii arabo-musulmane. Reprezint intrarea monumental n edificii de cult, publice i n casele de locuit.

Izotropie Caracteristica (de cele mai multe ori ipotetica) a unui material din care este constituit un element de constructie de a avea proprietati elastice si plastice identice, in orice directie ar fi orientat un vector tensiune, in oricare punct al sau.

mbatranire Fenomen de degradare in timp a materialului, in general de scadere a caracteristicilor elastice si de reducere a ductilitatii.

mbinare Legatura reciproca dintre doua elemente de constructii; incastrarea si articulatia reciproca sunt acceptate ca imbinari; simpla rezemare a unui element peste (in) celalalt nu reprezinta in mod propriu o imbinare.

nvelitoare Acoperis; structura sau substructura de inchidere fata de spatiul exterior.

Jacobian Matrice speciala utilizata, printre altele, in transformarile de coordonate in metode ale Analizei numerice, de exemplu in Metoda Elementului Finit.

Joanta Imbinare (regionalism).

Jugend stil Vezi: Art nouveau

JURAVSKI, formula Formula dedusa de catre inginerul rus P. Juravski pentru calculul tensiunilor tangentiale la grinzile lungi, solicitate la incovoiere si forta taietoare.

Kaaba Centrul sacru al religiei islamice, aflat la Mecca.

Kelvin, grad Unitate de masura pentru temperatura. Echivalenta cu scara Celsius este data de 0C = 273K. La -273C, teoretic, orice miscare in interiorul materiei inceteaza (zero absolut).

Keramit Gresie ceramica obtinuta prin arderea amestecului de argila refractara cu marna dolomitica, folosita la fabricarea dalelor de pavaj

Kevlar Polimer aramidic avand rezistente extrem de ridicate (de cca 10 ori mai mare fata de cea a otelului obisnuit). Denumirea este marca inregistrata a E.I. du Pont de Nemours. Fibrele de polimer sunt orientate paralel cu legaturi de hidrogen intre ele, prin intermediul amidelor, de unde rezulta rezistenta exceptionala a materialului.

Khan Instalaie de nclzit de origine asiatic, utilizat de popoarele din Asia Central i Extremul Orient. Const dintr-un cuptor de tip tandr i una sau dou conducte pentru circulaia aerului cald, amplasate n interiorul sufalelor.

Kokoniki n arhitectura rus veche i n stilul eclectic a la russe, sistem constructiv-decorativ constnd n supraetajarea unor registre de arcaturi (semicirculare sau n acolad), retrase pe vertical unul fa de cellalt, plasate la baza turlelor (pentru a contribui la micorarea diametrului acestora) sau sub cornie.

Lapidar/Semn nsemn incizat n piatra monumentelor, semnificnd apartenena unui meter sau marca personal a acestuia. Semne lapidare au fost depistate att n Transilvania, la monumentele gotice, ct i n Moldova epocii lui Petru Rare.

Lapidarium Colecie de piese cioplite n piatr, ntregi sau fragmentare, independente (sculpturi, pietre funerare etc.) sau cu funcie decorativ n ansamblurile arhitectonice (coloane, capiteluri baze, fragmente de arhitrave, frontoane, timpane etc.), gsite ntmpltor, descoperite prin spturi arheologice sistematice sau luate din locurile lor de origine pentru a fi protejate i adpostite ntr-un spaiu special, care la rndul su poart tot numele de "lapidarium".

Lemn stratificat A se vedea glulam la litera G. Termenul la care este facuta trimiterea presupune utilizarea de adezivi. Conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizata si prin alte procedee, de exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleasi.

Lichefiere Fenomen de reducere puternica a rezistentei la forfecare a solului in conditiile existentei apei si a actiunilor dinamice (seism).

Licitatia

Este un concurs la care investitorul, direct sau prin intermediul organizatorului licitatiei, pe baza documentelor licitatiei, invita contractanti (ofertanti) care sa prezinte oferte in scopul adjudecarii realizarii investitiei publice, in favoarea celui mai competitiv contractant.

Lintel Pies orizontal din piatr menit s suporte mpingerile de deasupra unui gol.

Loess Depunere consolidata de nisip eolian (purtat de vant). Se pare ca varsta rocii este sfarsitul unei ere glaciare. Roca cu porozitate foarte ridicata.

Loj La origine termenul desemna spaiul bisericii rezervat familiilor nobile i ctitorilor. Este folosit apoi n arhitectura teatrelor, pentru a desemna spaiul compartimentat n celule similare, organizate n iruri suprapuse aezate n hemiciclu sau pe trei din laturile slii de spectacol.

Lucarn Tip de fereastr de mici dimensiuni, practicat n panta unor acoperiuri nalte, dar cu nclinaie mic, protejat de obicei, de un mic rezalit rectangular sau de o ram, ori chiar de un mic acoperi propriu mai proeminent.

Lucrabilitate Masura a consistentei (vascozitatii) betonului prospat si care poate fi masurata simplu prin utilizarea asa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare usureaza pomparea si invelirea armaturilor iar una mai scazuta duce in general la rezistente mai mari; lucrabilitatea se alege conformm normativelor si se regleaza prin aditivarea betonului, mai degraba decat prin adaugare de apa in exces.

Mnstire/Mnstire 1. Instituie religioas, pentru brbai sau pentru femei, constituit cu acordul unei autoriti bisericeti din membri care se oblig s respecte anumite canoane.

2. Ansamblul cldirilor care adpostesc comunitatea monahal. Se compune n general din: biserica principal, capele secundare sau paraclise, streie, trapez, chilii etc.

Madohil Ornament constituit din dou-trei motive complementare, care permite acoperirea continu a suprafeelor. Motivul deseori are forma florii de lalea, de unde vine i denumirea ornamentului.

Madrasa coala superioar n islam, deseori ataat unei moschei sub forma unei curi deschise cu hudjre perimetrale i dotat cu mausolee, moschei etc.

Mandala Sistem universal de reprezentare grafic a ordinii cosmice, compus din forme geometrice perfect nscrise: arcul ca reprezentare a universului, ptratul ca reprezentare pmntului, cu patru intrri n cele patru puncte cardinale. Simbol arhetipal al cutrii perfeciunii.

Mansard Spaiu de locuit situat la nivelul acoperiurilor nalte cu pant frnt, compartimentat n una sau mai multe ncperi, bine luminate, al cror plafon este adesea nclinat, urmnd linia arpantei nvelitorii. Denumirea provine de la numele arhitectului francez Francois Mansart (1598-1666), considerat inventatorul acestui mod de a folosi spaiul.

Masina pentru fasonarea caramizilor Caramizile (indiferent ingredientele initiale folosite) sunt formate din materiale vascoase sau semi-solide (de ex. amestec de argila cu apa, aditivi si armatura dispersa). O masina pentru fasonarea caramizilor pregateste caramida pentru ardere prin metode cum ar fi taierea si/sau presarea.

Mausoleu Monument funerar de proporii impuntoare cu rol comemorativ. Are un plan regulat de form geometric, circular, ptrat sau poligonal. Unele au o structur subteran, compartimentat n mai multe ncperi pentru morminte.

Mazar Cimitir, mormnt, mai ales al unui sfnt, loc de pelerinaj.

Meandru Motiv ornamental continuu, uneori n relief, format din linii ncruciate sau frnte, care se intersecteaz n unghiuri drepte. Frecvent folosit n arhitectura greac i neoclasic, la decorarea plafoanelor i faadelor.

Megalit Monument preistoric construit dintr-unul sau mai multe blocuri uriae de piatr brut descoperite n numr mare pe litoralul atlantic vest-european.

Menou Baghet de piatr care desparte pe vertical golul unei ferestre.

Merlon n arhitectura fortificat, partea plin a unui parapet, delimitat de golurile a dou creneluri.

Meterez Fereastra de tragere situat la partea superioar a zidurilor unei cldiri sau ale unei incinte ntrite.

Metop Plac de piatr sau teracot de form rectangular, care n alternan cu triglifa, formeaz friza ordinului doric, avnd de obicei o decoraie n relief sau pictat.

Mezanin Nivel intermediar mai scund, de locuit sau destinat altor activiti (birouri, comer etc.) situat ntre parterul i primul etaj al unei cldiri.

mihrab Ni decorat care indic direcia spre Mecca. n funcie de locul mihrabului, este organizat i spaiul interior - intrarea se afla n partea opus acestuia. Forma i dimensiunile lui sunt diverse: ptrat, poligonal sau semicircular, spat n grosimea peretelui sau evideniat din exterior sub forma unui rezalit ptrat, poligonal.

Minaret Turn construit din piatr sau crmid, utilizat pentru lansarea apelului la rugciune. Apare n secolul al VIII-lea, inspirat de farurile maritime.

Miscare accelerata Actiune dinamica de tip inertial aplicata asupra unei constructii. Dinamica constructiilor leaga in general notiunea de miscare accelerata de actiunea seismica. In aceeasi categorie mai pot intra si actiuni din soc mecanic (ciocnire) respectiv explozii.

Moloz Deseuri obtinute in urma demolarii unei constructii sau a executiei unei constructii noi; printr-un procedeu de filtrare, molozul ar putea fi refolosit macar cu un statut de agregat, in general acesta continand silice active.

Monolit Denumirea se refer la orice sculptur de mari dimensiuni realizat n ntregime dintr-un singur bloc de piatr, granit, marmur etc.

Montan Parte vertical a ancadramentului unei ui sau al unei ferestre, adesea decorat cu caneluri, succesiuni de profile plasate ntr-un singur plan sau n planuri diferite, elemente figurative antropo- i zoo- morfe, forme vegetale, compoziii geometrice etc.

Montant Partea vertical a ancadramentului unei ui sau al unei ferestre, plasate ntr-un plan de retrageri succesive.

Monument Sculptur de exterior de mari dimensiuni, ansamblu statuar-arhitectonic la realizarea cruia intervine colaborarea dintre sculptor u arhitect. Exist diverse tipuri de monumente (comemorative, funerare, de arhitectur, istorice etc.).

Mortar Conglomerat artificial cu compoziie diferit, de nisip de diferite dimensiuni, pietri mrunit, uneori cioburi mici de crmid, granule de crbune, legate ntre ale cu ajutorul unui liant (var, ciment, amestecate cu ap). Mortarul este necesar pentru legarea i stabilizarea pieselor care alctuiesc materialul de construcie al unui edificiu.

Tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezistenta redusa, realizat cu agregate care in general nu depasesc sortul 0-3mm si folosit cu precadere la lipirea unor blocuri in zidarii sau la realizarea de pardoseli; acceptiunea este improprie in raport cu materialele moderne.

Moschee Principalul tip de lca de cult musulman, loc special pentru rugciune. Se cunosc moschei de tip arab - curte deschis, iranian - cu iwanuri n axele cardinale i hipostil, al crei tavan este susinut de coloane. ncepnd cu secolul al Xl-lea, moscheea cunoate variaii regionale eseniale.

Mozaic Procedeu tehnic specific artei murale, n care opera este constituit din mici fragmente cubice sau prismatice de materiale dure, divers colorate, fixate laolalt cu ajutorul cimentului. Mozaicurile pot fi pavimentale sau parietale, prevzute pentru interior sau exterior etc.

Placaj al unei suprafete realizat din elemente eterogene. Marmura, ceramica, agregate colorate, sticla si smaltul sunt folosite cel mai des. Mozaicul clasic consta din aranjamente artistice realizate prin lipire de suprafata de lucru a bucatilor minerale alese. Mozaic este denumit, impropriu, amestecul intr-un beton de pardoseala a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin slefuirea suprafetei materialului intarit.

Mulaj Reproducere fidel a unei sculpturi executat n relief, ronde-bosse, ca i a unor pri din corpul uman (mn, picior etc.) obinut printr-o amprent (din cear moale, preparaie din praf de ipsos n amestec cu ap, clei, diverse rini sintetice) care formeaz tiparul negativ n care se toarn pozitivul.

Mulur Profil reliefat (mai rar scobit), fcnd parte din decoraia arhitectural sau de mobilier; n seciune se prezint ca un tor, o scotie, un listel sau are forma diferitor combinaii de curbe i contracurbe, n alternan ori n succesiune cu elementele plate.

Nacela Structura metalica (in general), ridicata sau avand sistem propriu de tractiune pe verticala (cataratoare, auto-ridicatoare) folosita ca mijloc de transport de materiale si/sau muncitori, fie la constructii inalte fie la constructii unde alte mijloace de transport pe verticala nu sunt posibile. Face obiectul unor omologari speciale in Romania (ISCIR). Masurile de securitate a muncii trebuie atent studiate, in special in legatura cu viteza vantului.

Naos (Nava) -- Spatiul central dintr-o biserica, in succesiunea pronaos - naos - altar.

Nav Parte a unei biserici de plan dreptunghiular, cuprins ntre sanctuar i intrare. Acest spaiu poate fi unitar, n cazul unei biserici - sal, sau compartimentat: n cazul unei bazilici. n cazul bisericilor ortodoxe nava este compartimentat de obicei n naos , pronaos i uneori, pritvor (sau exonartex ). Denumirea de nav este legat de imaginea simbolic a bisericii - corabie, de aici derivnd folosirea termenului de "nav" pentru desemna o biseric ortodox de plan dreptunghiular. (fr. nef , it. navata ).

Nedeterminate, structuri static Structuri pentru care numarul de grade de libertate blocate depaseste numarul de grade de libertate posibil, in functie de sistemul de referinta ales (liniar, planar, spatial). Aceeasi notiune se aplica si elementelor componente (nedeterminare interioara).

Neogotic/Stil Stil internaional n arhitectur i artele decorative, aprut ca o variant a istorismului caracteristic secolului XIX. Se manifest prin imitarea decoraiei i posibilitilor de expresie specifice vechiului stil gotic medieval.

Nervur 1 . n arhitectura gotic element profilat, cioplit n piatr, alctuit din bolari, fcnd parte integrant din structura bolilor; pe scheletul alctuit din nervuri se sprijin pnzele de bolt.

2 . Element structural sau ornamental, formnd un fel de creast (coast), asemntor nervurilor gotice, folosit n arhitectura modern i n artele decorative, cu scopul mririi rezistenei unor materiale.

Grinda secundara, rezemand pe o grinda principala, in cazul unui planseu cu grinzi si nervuri; element de rigidizare dupa o dreapta sau o curba.

Ni Spaiu de dimensiuni mici sau relativ reduse n raport cu cel al unei ncperi sau cu suprafaa unui zid, rezervat n grosimea unui perete, cu rol funcional sau decorativ, prin crearea unui ritm special pe faade. n general nia este plasat la o anumit nlime deasupra solului.

Nivel Fiecare dintre planurile orizontale suprapuse care alctuiesc un edificiu construit pe vertical, de la subsol pn la mansard sau pod.

Noroi bentonitic Argila bentonitica dizolvata in apa, amestecul fiind utilizat la stabilizarea peretilor forajelor sau peretilor mulati. Noroiul bentonitic isi datoreaza efectele tixotropice continutului mare de montmorilloniti. Pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie sa se faca prin tuburi, incepand de la adancimea maxima spre cota superioara.

Ochi (de bou) Tip de fereastr oval sau rotund, situat, de regul, la nivelul mansardelor sau al podurilor, strpungnd un fronton.

Ogiv 1 . n arhitectura gotic, tip de arc diagonal realizat din nervuri de piatr profilate, amplasate la nivelul muchiilor a dou boli care se ntretaie, contribuind la crearea unui fel de schelet solid pe care se sprijin bolarii i se echilibreaz forele de mpingere.

2 . Denumire incorect, dar deseori utilizat pentru a defini arcele frnte ale ferestrelor i portalelor catedralelor i bisericilor gotice i pseudogotice.

Olan Pies ceramic, de obicei nesmluit, care servete la realizarea anumitor forme de nvelitori (n special la acoperiuri).

Ondulat Carton asfaltat ondulat; tabla ondulata. Procedeu pentru obtinerea unei rigiditati sporite la incovoiere pe directia ondulelor, aplicat asupra unei piese initial plane.

Optimizare Proces de cautare a solutiei unei probleme in asa fel incat anumite criterii (cost, rezistenta, etc.) sa fie cat mai bine satisfacute.

Opus Termen care, asociat cu un adjectiv, desemneaz, n arhitectura antic roman, tehnica de construcie a zidului sau a pavimentului.

Opus mixtum Tehnic de construcie care alterneaz asize de piatr cu asize de ceramic.

Ordin Sistem de pri portabile i portante ale edificiilor caracterizat printr-un stil bine definit al proporiilor i decoraiei (n special al coloanelor i antablementului). Antichitatea greac a cunoscut trei ordine: cel doric, cel ionic i cel corintic. Romanii au utilizat ordinele greceti, modificndu-le puin n cadrul ordinelor toscan i compozit. Redescoperirea ordinelor antice a avut loc n renatere, pentru a deveni o norm a construciilor n stilurile clasicist, neoclasicist i empire.

Ordonan Aranjarea elementelor unei faade, att pe orizontal, ct i pe vertical, n funcie de un anumit ritm i alternan, definind astfel caracteristica unui stil.

Ornament Motiv geometric, fitomorf, zoomorf sau antropomorf ce are funcia de a orna, de a spori calitatea estetic a unui obiect de art, a unui monument sau a unui edificiu arhitectonic.

OSB Sau O.S.B. Este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board. Materialul este realizat sub forma unor panouri care contin lemn de diferente esente (inclusiv moale). In cursul procesului de productie se realizeaza tratarea cu o ceara a lemnului taiat in "felii" (lungime pana la 12cm, latime cca 2cm), formarea de straturi suprapuse si presarea straturilor respective, in anumite conditii de presiune si temperatura. Se obtin panouri foarte rezistente la solicitari mecanice, de diferite grosimi.

Osmoza Echilibrarea concentratiilor unei substante solide dizolvata in doua lichide separate printr-o membrana, membrana avand proprietatea de a fi permeabila intr-un singur sens. Solventul (de exemplu, apa) trece prin membrana si echilibreaza concentratiile a doua solutii (de exemplu, saline) despartite de respectiva membrana. Osmoza inversa este folosita pentru desalinizarea apei de mare prin aplicarea unei presiuni artificiale (cca. 20 atm) asupra solutiei saline in asa fel incat procesul sa fie inversat. Procedeul este mult mai economic decat cel al evaporatiei si condensarii artificiale. Daca sunt folosite membrane de calitate (esteri de celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99% in privinta sarurilor si la 100% in privinta micro-organismelor.

Ove Motiv decorativ realizat dintr-un ir de elemente de forma unei semisfere sau a unui semiovoid, plasat n partea superioar a capitelurilor ionice, deasupra volutelor.

P.O.E. Proiect de organizare a executiei lucrarilor

Este necesar in toate cazurile in care se realizeaza o investitie. Trebuie sa cuprinda descrierea tuturor lucrarilor provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii tehnologiei de executie a investitiei.

P.T. Proiectul tehnic

Este documentatia scrisa si desenata care se elaboreaza la solicitarea investitorului, pe baza de contract, de catre regii autonome, societati comerciale de proiectare sau consultanta, care fac parte din documentele licitatiei si pe baza carora se elaboreaza ofertele. Se intocmeste pe baza studiului de fezabilitate si/ sau a studiului tehnico-economic aprobat si trebuie sa contina, in principal: planurile si toate detaliile necesare stabilirii cantitatilor de lucrari, listele cu cantitati de lucrari, utilaje si echipamente, capacitati de productie, planuri de ansamblu si montaj, indicatori tehnico-economici, solutii constructive, studii de teren,autorizatii, avize etc.

Palat 1. Construcie sau ansamblu de edificii cu funcie reprezentativ, de unde se exercit o autoritate important (imperial, domneasc, regal, episcopal etc.).

2. Palat de cultur - centru n care se desfoar, grupate pe profiluri, diverse activiti culturale: teatru, cinema, conferine, expoziii, concerte etc.

Paleolitic Epoca pietrei cioplite, prima perioad a dezvoltrii istorice a societii i culturii omeneti.

Palier Planeu orizontal care marcheaz fiecare nivel al unei cldiri, permind accesul n ncperile acestia, sau zona intermediar de odihn ntre treptele scrilor.

Palisad 1. Sistem de ngrdire a unui spaiu, constnd din succesiunea de pari nfipi n pmnt, legai ntre ei prin bare uoare sau corzi din material lemnos;

2. n arhitectura fortificat - sistem de aprare n care pari nali plasai la distane egale, snt nfipi vertical fie pe marginea anului, fie pe coama valului.

Palplansa Element executat din tabla de otel (mai demult, din lemn de esenta tare) prin profilare si folosit cu rol de structura verticala de sustinere a unei sapaturi. Sistemul mai cuprinde (pentru adancimi mai mari) si spraituri.

Pandant 1. Ornament atrnnd dintr-o bolt de piatr sau dintr-un acoperi de lemn.

2. Picturi, sculpturi, reliefuri sau ornamente care fac pereche, snt n relaie simetric unele cu altele.

Panouri (murale) Picturi monumentale de mari dimensiuni, fixate pe pereii cldirilor, n special a edificiilor publice. Au ca suport fie pnz ntins pe asiu, fie placajul fixat pe cadre de lemn, fie alte materiale moderne. Deseori snt lucrate n tempera sau n culori vinilice.

Panza freatica Suprafata de demarcatie intre doua straturi impermeabile prin care apa poate circula.

Parapet Construcie uoar, puin nalt, care delimiteaz pe una sau pe mai multe laturi o suprafa deschis (balcon, scar, pod, esplanad etc.).

Paravan Ecran mobil, din mai multe panouri articulate, care strnse se suprapun, ocupnd un spaiu redus, iar desfcute i plasate n zig-zag, stau n picioare, separnd spaiul ncperii.

Parc Grdin public ntr-un ora sau ntins spaiu liber nconjurnd o proprietate rural nobiliar. Uneori termenul parc se utilizeaz i la desemnarea unor rezervaii naturale.

Parchet Tip de pardoseal interioar, realizat din multiple lamele de lemn, puse n oper ntr-o manier regulat, astfel nct se realizeaz compoziii ornamentale.

Pardoseal 1. Strat izolator i protector al solului din interiorul unei cldiri, gndit i realizat adesea i ca o componen decorativ a spaiului, din materiale durabile: piatr, marmur, crmid, gresie, lemn etc., de forme i dimensiuni diferite (dale, mozaic, biscuii, parchet etc.). 2. Element de constructie, in general compozit, cu rol de asigurare a unei suprafete pentru circulatie si asezata intr-un spatiu interior.

Parietal/Decor Termen generic desemnnd orice sistem de decorare a unui perete: pictur (fresc, tempera, ulei, pnz etc.), mozaic, reliefuri (sculptate sau stucate), paramente din marmur ori alte pietre. Sinonim cu pictur mural sau pictur rupestr.

Parter Nivel al unei construcii plasat la cota de clcare din exterior.

Patin Strat colorat depus pe piatr, marmur, bronz, prin oxidarea survenit n decursul timpului.

Pavaj Strat de dale, piatr cubic, bolovani egalizai, crmizi, pus deasupra unei preparaii de pmnt btut i nisip, cu care se acoper solul strzilor, al curilor, aleilor etc.

Pavilion 1. Construcie independent, cel mai adesea de mici dimensiuni, situat n vecintatea unor edificii importante, n curte, grdin, parc etc. servind pentru locuit temporar sau permanent, pentru odihn sau distracii.

2. Construcie independent, de mari dimensiuni, destinat unor activiti specializate n cadrul unor ansambluri cu funcionalitate social.

Petac Portal n arc, termen folosit pentru a desemna o intrare monumental, specific arhitecturii din Asia Central.

Perete Element vertical (sau aproape vertical), avand rol principal de delimitare a spatiului construit; poate avea si un rol portant (de preluare de sarcini verticale si orizontale).

Pergol Un fel de tunel deschis alctuit dintr-o succesiune de coloane sau de stlpi, unii la partea superioar printr-un fel de grilaj de lemn i alctuind un eafodaj pentru plante agtoare.

Peron 1. n arhitectura construciilor care deservesc transporturile, amenajare a unui fel de trotuar lat, plasat de-a lungul liniilor sau ntre ele, oferind securitate i permind accesul lesnicios n vagoane.

2. Succesiune de trepte largi i lungi, dintre care cea superioar constituie un fel de platform care preced intrarea ntr-o cldire reprezentativ.

Picamer (Din engleza, pick hammer) -- Ciocan cu varf. Este denumirea generica ce a fost capatata de ciocanul pneumatic, respectiv de tija cu varf ascutit actionata dinamic alternativ de un anumit mecanism, ceea ce confera uneltei o putere sporita de penetratie. Picamerul poate sparge materiale dure (beton, piatra, etc.) fiind in mod virtual compus dintr-un "cui" de de dimensiuni foarte mari care este batut cu frecventa ridicata de catre piesa mobila.

Piedestal Suport pe care se aeaz o statuie, o coloan etc. Sinonim uneori cu soclu sau cu postament.

Pilon 1. Element caracteristic al faadei templului egiptean antic, compus din doi masivi enormi simetrici de pietrrie, ce flancau intrarea.

2. Stlp scurt i gros menit s susin o mare greutate n cadrul sistemului de sprijin al unui pod.

Placa Element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe verticala a spatiului construit si care are intotdeauna si un rol portant.

Plafon Suprafa plan, orizontal, care se racordeaz direct, sau prin intermediul unor curbe cu raz mic, de zidurile perimetrale ale unei ncperi, al crei acoperi l constituie.

Vezi: Tavan

Plan de incadrare in teritoriu

Plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmit la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz.

Plan de situatie

Plansa pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmit la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500 sau 1:100, dupa caz prin care se precizeaza parcela cadastrala avuta in vedere, amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine, desfiinta sau construi, precum si cote si accese pietonale si carosabile, plantatii.

Plan privind constructiile subterane

Cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor si e redactat la scara 1:500.

Plan, Planimetrie Reprezentare grafic - de regul micorat - a unei seciuni orizontale printr-o construcie, practicat la un nivel convenabil din punctul de vedere al interceptrii ct mai multor elemente caracteristice ale acesteia.

Planse privind arhitectura obiectului

Planse redactate la scara 1:50 sau 1:100, cuprinzand planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane si supraterane, planurile acoperisurilor, sectiuni caracteristice, toate fatadele si desfasurarea stradala pentru modul de integrare in tesutul urban existent, unde e cazul.

Planseu Ansamblul format din grinzi (optional), nervuri (optional) si placi plane sau bolti.

Planul fundatiilor

Plan redactat la scara 1:50 si care pune in evidenta modul de respectare a conditiilor din studiul geotehnic si masurile de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la care se alatura constructiile proiectate.

Plastica, articulatie Sectiune in care, pe toata inaltimea ei, materialul nu mai poate raspunde legii lui Hooke, ca relatie liniara intre tensiuni si deformatii (in sectiunea respectiva nu mai pot fi preluate deformatii elastice, orice efort suplimentar conducand catre rupere).

Plint 1. Plac din piatr sau de zidrie, puin nalt, cu profil rectangular, pe care se sprijin la partea inferioar un element constructiv (coloan, stlp, pilastru).

2. Baz de diferite grosimi, constituind suprafaa de fixare i susinerea a unei sculpturi n ronde-bosse.

Pod rulant Tip particular de utilaj de ridicare, in forma unei grinzi cu sectiune simpla sau multipla, grinda fiind mobila pe o cale de rulare si dispunand de o masina de ridicare mobila in lungul ei.

Poga Element planimetric specific locuinelor din Asia Central; partea joas a podelei, complementar sufalei, podeaua originar.

Poisson, coeficientul lui Coeficient de contractie transversala si caracteristica de material. Este luat in considerare oriunde se iau in calcul deformatii perpendiculare pe directia unei tensiuni normale deoarece descrie deformata volumului. Valorile uzuale sunt intre 0,2 si 0,3 dar alte valori sunt posibile pentru materiale diferite de otel sau de betonul armat.

Polietilena Polimer utilizat in foarte multe aplicatii. In functie de densitate, se imparte in categoriile: (a) densitate scazuta (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE: "medium-density") si (c) densitate ridicata (HDPE: "high-density").

MDPE (cu densitatea variind intre 925 si 940 kg/mc) si HDPE (cu densitatea variind intre 941 si 965 kg/mc) au aplicatii in constructii.

Polivinil, acetat de Prescurtat: PVA. Substanta cu proprietati adezive larg folosita in constructii. Cunoscuta si sub denumirea de aracet.

Polivinil, clorura de Prescurtat: PVC. Material plastic cu un cost scazut, care in functie de substantele de mixtura si/sau tratament, poate avea diferite proprietati mecanice. Folosit la fabricarea de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu.

Portal Ua de mari dimensiuni care confer o not solemn intrrii, prevzut, de obicei, cu un ancadrament bogat sculptat n piatr.

Portal Numire generic pentru formele spaiale construite n jurul intrrii n cldiri publice, de cult sau locative din arhitectura arabo-musulman,n scopul de a le evidenia. n fiecare regiune avut forme specifice i denumiri locale.

Postament Element arhitectonic de sprijin, conceput ca o platform, construit din piatr, fie dintr-un bloc unic, fie din mai multe blocuri, ori din beton, destinat s susin o coloan, o balustrad sau un grilaj, uneori o statuie care beneficiaz deja de un soclu propriu sau care nu are soclu.

Prefabricat Element de constructie realizat in alt loc decat cel in care este situat santierul.

Presa de caramizi Caramizile (indiferent ingredientele initiale folosite) sunt formate din materiale vascoase sau semi-solide (de ex. amestec de argila cu apa, aditivi si armatura dispersa). O masina pentru fasonarea caramizilor pregateste caramida pentru ardere prin metode cum ar fi taierea si/sau presarea.

Pretensionare Procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers fata de cele provenite din exploatarea elementului/substructurii/structurii constructiei.

Pridvor Spaiu deschis, la nivelul solului, care face legtura dintre interiorul i exteriorul unor edificii, delimitat de regul de arcade sprijinite pe coloane sau stlpi de piatr, zidrie sau lemn. n arhitectura ecleziastic preced spaiile de cult propriu-zise.

Procent de armare Aria armaturii raportata la aria sectiunii de beton si inmultita cu 100.

Profil 1. Conturul, aspectul unui obiect sau al unui personaj privit dintr-o parte, lateral.

2. Conturul unui element de arhitectur.

3. Seciunea printr-o mulur.

Profil U Evident, forma a sectiunii transversale care imita litera U. A se vedea si alte litere precum C si Z.

Quadrilob Tip de plan sau motiv decorativ compus din patru arce de cerc, trasate avnd ca centru fiecare dintre colurile unui ptrat. Motiv caracteristic decoraiei gotice.

Quebec Bridge Pod construit in 1917 cu o deschidere centrala de 549m. In timpul constructiei s-au produs doua prabusiri (1907 si 1916).

Radon Gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, cel din urma provenind din dezintegrarea uraniului; Prezent in anumite soluri si putand fi transportat prin intermediul mediilor poroase, in special prin fenomenul de convectie.

Rasina epoxidica 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obtine prin condensarea fenolului cu acetona, dupa care printr-o noua condensare cu epiclorhidrina se obtine rasina epoxidica. Proprietati mecanice excelente. [C. Nenitescu, Chimie organica, vol. I, EDP 1980].

Rasina formaldehidica Familie de substante organice obtinute, de exemplu, prin condensarea de fenol cu formaldehida, reactie care conduce la "rasini sintetice de mare valoare tehnica, numite bachelite sau fenoplaste".

Rasturnare In sens structural, tendinta de rotire a unei structuri in raport cu baza, provocata de forte orizontale si/sau de forte gravitationale care produc moment in raport cu centrul de greutate al structurii si care nu mai poate fi preluat de catre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din Pisa).

Reazem Blocaj real al deplasarii pe o anumita directie.

Releveu

Planse redactate la scara 1:100 sau 1:50, care evidentiaza spatiile si functiunile existente, cu indicarea cotelor, suprafetelor si a materialelor existente. Cuprind planurile tuturor nivelurilor si planul acoperisului, principalele sectiuni, toate fatadele.

Relief Tip de sculptur conceput pentru a fi integrat ntr-un cadru - cel mai adesea arhitectural - ceea ce face ca formele profilate s fie ataate unei suprafee de fundal. n funcie de gradul de profilare a formelor fa de suprafaa de fundal distingem: altorelieful = relief nalt; basorelieful = relief plat; relieful adncit, relieful n tehnica meplat, relieful incizat .a.

RICHTER, Scara Metoda obiectiva de masurare a intensitatii unui seism la epicentru elaborata de catre cercetatorul american Charles. F. RICHTER si publicata in 1935.

Rigla Termen asimilat cu o grinda facand parte dintr-un cadru.

Ripare Procedeu de transport pe orizontala a unui element de constructie sau a unei substructuri in pozitia finala in structura. Procedeul permite pastrarea unei pozitii fixe a macaralei si este foarte util pentru structuri de mari dimensiuni, desi nu reprezinta o solutie universala in asemenea situatii.

Ronde-bosse Tip de sculptur care poate fi privit de jur-mprejur, fr ca vreuna din prile sale s fie alipit unui fond.

Rost Spatiu liber sau dotat cu o garnitura intre doua structuri; rol in combaterea efectelor termice sau dinamice asupra structurilor.

Rustica (Rust) Tip de prelucrare a paramentului exterior, realizat din blocuri de piatr buceardate puternic (bosaje), astfel nct s se obin un relief pronunat, neregulat, dar favoriznd jocul puternic de umbre i lumini. Se folosete, de regul, pentru paramentul primului nivel al cldirilor.

Sagana Cavou boltit pentru o nhumare singular, spat la mic adncime sub podea, caracteristic ritului funerar din Asia Central.

Sandal Sistem de nclzire oriental, n care focul din crbune de lemn de saxaul (ardea 3-4 zile) este ntreinut ntr-un vas, amplasat ntr-o msu n adncitura de form ptrat din podeaua locuinei, acoperit cu o plapum.

Sarai Palat, sens trecut prin extensie i asupra oraelor de reedin ale hanilor Hoardei de Aur n care se aflau palatele de iarn i reedina de var.

Soclu Suport de diferite forme i dimensiuni, din piatr, lemn, metal, de construcie simpl sau ornamentat, pe care se aeaz sculpturi, diverse piese de art decorativ .a.

Sol expansiv Tip de sol cu proprietatea de umflare sau contractie atunci cand cantitatea de apa continuta se modifica.

Soluri, armare Metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenta suplimentare ce se afla in conlucrare cu solul si imbunatatesc stabilitatea unui masiv. Utilizarea geotextilelor este o astfel de metoda la fel cum soil nailing (baterea in "cuie" a solului) este folosita cu precadere in Statele Unite.

Soluri, stabilizare Orice metoda care conduce la reducerea proprietatilor de contractie-umflare ale solului. Printre metodele de stabilizare se afla compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenusa zburatoare sau var.

Stlp Element constructiv de seciune rectangular, poligonal, cruciform sau fasciculat etc., masiv i puternic, care face parte din sistemul portant al unui edificiu, ndeplinind acelai rol ca i coloana.

Statuie Sculptur realizat n ronde-bosse, nfind n special o fiin uman reprezentat n ntregime i, de obicei, n poziie vertical. Exist statui ecvestre (cnd modelul este prezentat clare) i pedestre (cnd modelul st n picioare).

Stereobat Partea superioar a unei fundai, vizibil deasupra solului, lipsit de muluri, pe care se construiete cldirea.

Stilobat n arhitectura clasic, platform alctuit din mai multe trepte sau tip de piedestal deasupra cruia se nlau coloanele edificiilor. Prin extensie, plint mulurat.

Structura in cadre In acceptiune generala, structura din bare drepte care formeaza un model spatial ortogonal (bare verticale si orizontale), dar variatii pot sa existe.

Stuc Material de o plasticitate deosebit, compus, la origine, din marmur alb i var stins, iar ulterior din cret, clei i o anume cantitate de ap, care poate fi modelat cu uurin cnd este proaspt, ori poate fi turnat n matrie. Bucile astfel obinute snt lipite de perete cu un adeziv pe baz de clei.

Stucatur Ansamblul decoraiei arhitecturale a unui edificiu sau al ornamentelor aplicate pe diverse piese de mobilier, care are la baz folosirea stucului.

Subcontract

Se incheie intre antreprenorii generali si/sau furnizorii generali, pe de o parte, si antreprenori si furnizori de specialitate, pe de alta parte, pt. realizarea diverselor sectiuni (parti) din investitia publica, ce fac obiectul contractului global sau "la cheie".

arpant Eafodaj de brne, forme metalice sau bare de beton armat, pentru a repartiza uniform greutatea nvelitorii care se sprijin pe el i pentru a trasa panta i forma acesteia.

(Sinonim regional "armatur").

emineu Amenajare special a locului de nclzit cu foc deschis, dintr-o ncpere, format dintr-o ni cptuit cu piatr sau crmid, care comunic direct cu o hot.

indril Material lemnos folosit pentru nvelitoare, avnd forma unor scndurele lungi de cca 30-40 cm, nguste de 7-8 cm, care se bat, cte 2-3 odat, cu cuie, n sistemul de solzi (un rnd este acoperit parial de cel urmtor, ale crui rosturi cad pe mijlocul primului). Tietura scndurilor este fie n unghi, fie n coad de rndunic.

Tandr Cuptor utilizat pe o arie geografic larg, ncepnd cu popoarele din Asia Central i pn la cele din Asia Mic. Cunoate mai multe forme i denumiri locale.

Tavan Element de constructie cu rol de inchidere orizontala sau de separatie. "Tavanul fals" ascunde ansamblul elementelor de rezistenta care sustin tavanul real. Perceptia termenului este legata de un element plan. Termenul are si conotatii regionale.

Tencuial Strat de mortar destinat acoperirii zidurilor, alctuit dintr-un liant (var, ciment etc.) i anumite materii de umplutur, alese n funcie de interiorul sau exteriorul cldirii i n mod expres, de tehnica n care se picteaz peretele.

Tensiune normala Forta perpendiculara pe un element infinitesimal de arie a unei sectiuni si uniform distribuita pe acel element, elementul fiind supus unei solicitari exterioare.

Tensiune tangentiala Forta aflata in planul unui element infinitesimal de arie a unei sectiuni a unui element sub solicitare exterioara.

Tind 1. n arhitectura ecleziastic, denumire arhaic, popular, pentru pronaos.

2. n arhitectura civil popular romneasc, ncpere n care se ntr direct din e