Igiena alimentaţiei

1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristicSursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs

a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii;c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric;d) [ ] Fragilitatea unghiilor;e) [ ] Căderea părului.

2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare culinar

Sursa – [17] pag. 284, [1] pag. 122, cursa) [ ] Mediul alcalin;b) [x] Mediul acid;c) [ ] Oxigenul;d) [ ] Sărurile metalelor grele;e) [ ] Temperaturile ridicate.

3. Produs alimentar, sursă de retinolSursa – [1] pag.124, [17] pag. 270, curs

a) [ ] Morcov;b) [x] Caşcaval;c) [ ] Tomate;d) [ ] Ardei dulci;e) [ ] Ceapă verde.

4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulismSursa – [1] pag. 146, curs

a) [ ] Administrarea de antipiretice;b) [ ] Administrarea de laxative;c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;d) [ ] Spălături gastrice;e) [ ] Administrarea antibioticelor.

5. Amanitina se conţine înSursa – [1] pag. 139, curs

a) [ ] Erburi sălbatice;b) [ ] Neghină;c) [x] Ciuperci otrăvitoare;d) [ ] Cartof crescut;e) [ ] Seminţele fructelor.

6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent deSursa – [1] pag. 145, curs

a) [ ] Salată din legume;b) [ ] Produse din carne conservată;c) [ ] Cofetărie cu cremă;d) [ ] Ouă de raţe, gâşte;e) [x] Produse lactate.

1

7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială esteSursa – [1] pag. 150, curs

a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .

8. Aciditatea laptelui se exprimă înSursa – [1] pag. 135, [2] pag. 39, curs

a) [ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte;b) [ ] Grade de aciditate;c) [x] Grade Tёrner;d) [ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte;e) [ ] Grade C.

9. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS esteSursa – [1] pag.134, [2] pag. 34, curs

a) [x] Proprietăţi organoleptice;b) [ ] Cantitatea de proteine;c) [ ] Cantitatea de vitamine;d) [ ] Cantitatea de glucide;e) [ ] Cantitatea de săruri minerale.

10. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va includeSursa – [3] pag. 12, curs

a) [ ] Lapte degresat;b) [ ] Brânză de vaci;c) [x] Alimente - surse cu pectină;d) [ ] Produse acidolactice;e) [ ] Ouă.

11. Laptele este pasteurizat prinSursa – [1] pag. 135, curs

a) [x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative;b) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC);c) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ;d) [ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative şi

sporulate;e) [ ] Acţiunea temperaturii scăzute.

12. Aciditatea laptelui proaspăt esteSursa – [1] pag. 135, curs

a) [ ] 15oT;b) [x] 20oT;c) [ ] 25oT;d) [ ] 30oT;e) [ ] 35oT.

2

13. Carnea de vită conţine proteineSursa – [1] pag.122, [17] pag. 130, curs

a) [x] 13-18%;b) [ ] 25-30%;c) [ ] 30-35%;d) [ ] 35-45%;e) [ ] 45-50%.

14. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvarăSursa – [17] pag.285, curs

a) [ ] Scade rezistenţa organismului;b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă;d) [ ] Temperatura rece a mediului;e) [ ] Presiunea atmosferică scăzută.

15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adultSursa – [17] pag. 285, [1] pag. 122, curs

a) [ ] 10-20mg;b) [ ] 20-50mg;c) [ ] 50-70mg;d) [x] 70-100mg;e) [ ] 120-140 mg.

16. Organismul uman face rezerve de vitamina "A"Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs

a) [x] Da, în ficat;b) [ ] Nu;c) [ ] Da, în intestin;d) [ ] Da, în ţesutul adipos;e) [ ] Da, în oase.

17. Consecinţe ale hipervitaminozei A nu suntSursa – [1] pag. 270, [17] pag. 124, curs

a) [ ] Cefalee;b) [ ] Anorexie;c) [ ] Căderea părului;d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase;e) [x] Keratoconjunctivită.

18. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS) Sursa – [2] pag. 43

b) [x] Procentul de glucide;c) [ ] Umiditatea;d) [ ] Aciditatea;e) [ ] Porozitatea .

19. Laptele influenţează aciditatea gastricăSursa – [2] pag.39, [1] pag. 135, curs

a) [ ] Proprietăţi organoleptice;a) [ ] Sporeşte;b) [ ] Nu influenţează;c) [x] Reduce;d) [ ] Ameliorează.

3

20. Conform căror indici se apreciază prospeţimea lapteluiSursa – [2] pag. 39, curs

a) [ ] Densitate;b) [x] Aciditate;c) [ ] Cantitatea de grăsimi;d) [ ] Proba la amidon;e) [ ] Proba la pasteurizare.

21. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentruSursa – [2] pag. 11, [1] pag. 110, curs

a) [ ] Metabolismul bazal;b) [x] Eforturi musculare;c) [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;d) [ ] Menţinerea temperaturii corpului;e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.

22. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţieSursa – [2] pag.100, [1] pag. 139, curs

a) [ ] Botulismul;b) [ ] Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare;c) [x] Intoxicaţiile stafilococice;d) [ ] Toxiinfecţiile bacteriene;e) [ ] Micotoxicozele.

23. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a

Sursa – [2] pag.133, cursa) [ ] Toxicozei stafilococice;b) [ ] Botulizmului;c) [x] Salmonelozei;d) [ ] Febrei tifoide;e) [ ] Aflotoxicozei.

24. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristicSursa – [1] pag.139, curs

a) [ ] Apar de obicei subit;b) [ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie;c) [ ] Sunt patologii necontagioase;d) [x] Sunt patologii contagioase;e) [ ] Se prezintă ca afecţiune în masă .

25. Vitamina D nu este implicată înSursa – [17] pag. 272, [1] pag. 115, curs

a) [ ] Reglează metabolismul calciului;b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic;c) [ ] Reglează metabolismul fosforului;d) [ ] Stimulează creşterea organismului copiilor;e) [x] Reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor.

4

26. O cantitate mai mare de energie necesită digestiaSursa – [1] pag.110, curs

a) [x] Proteinelor;b) [ ] Lipidelor;c) [ ] Glucidelor;d) [ ] O alimentaţie mixtă;e) [ ] O alimentaţie raţională.

27. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive" vizează pentru populaţia adultă

Sursa – [1] pag. 112, cursa) [ ] Două grupuri;b) [ ] Trei grupuri;c) [ ] Patru grupuri;d) [x] Cinci grupuri.

28. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" chirurgii se referă la grupul

Sursa – [1] pag.112, cursa) [ ] Unu;b) [ ] Doi;c) [x] Trei;d) [ ] Patru;e) [ ] Cinci.

29. Pentru avitaminoza A este caracteristicSursa – [1] pag.270, [17] pag. 124, curs

a) [x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii;c) [x] Dereglarea văzului în întuneric;d) [x] Fragilitatea unghiilor;e) [x] Căderea părului.

30. Consecinţele hipervitaminozei D suntSursa – [1] pag.272, [17] pag. 125, curs

a) [x] Diaree;b) [x] Cefalee;c) [ ] Rahitism;d) [ ] Osteoporoză;e) [x] Depuneri de calciu în ţesuturi.

31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentareSursa – [1] pag. 122, [17] pag. 284, curs

a) [x] Mediul alcalin;b) [ ] Mediul acid;c) [x] Oxigenul;d) [x] Sărurile metalelor grele;e) [x] Temperaturi ridicate.

5

32. Manifestările hipovitaminozei severe "PP"Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 286, curs

a) [ ] Convulsii;b) [x] Dermatite;c) [x] Diaree;d) [x] Demenţă;e) [ ] Cefalee.

33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PPSursa – [1] pag. 124, [17] pag. 286, curs

a) [x] Convulsii;b) [ ] Dermatite;c) [ ] Diaree;d) [ ] Demenţă;e) [x] Cefalee.

34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1"Sursa – [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs

a) [ ] Orez decorticat;b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;c) [x] Cerealiere ;d) [x] Drojdie de bere;e) [x] Leguminoase uscate.

35. Vitaminele liposolubile ale laptelui suntSursa – [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs

a) [ ] "B6";b) [x] "A";c) [x] "D";d) [ ] "F";e) [x] "E".

36. Amanitină nu se conţine înSursa – [1] pag. 139, curs

a) [x] Ierburi sălbatice;b) [x] Neghină;c) [ ] Ciuperci otrăvitoare;d) [x] Cartof crescut;e) [x] Seminţele fructelor.

37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabileSursa – [17] pag. 251, [1] pag. 117, curs

a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);b) [x] Leagă cationi metalici;c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a

tubului digestiv, microorganismele;d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;e) [ ] Sunt surse de energie.

6

38. Importanţa biologică a colesteroluluiSursa – [1] pag. 115, curs

a) [x] Este precursor al bilei;b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase;d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine;e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.

39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STASSursa – [17] pag.288, [1] pag. 134, curs

a) [ ] Proprietăţi organoleptice;b) [x] Cantitatea de proteine;c) [x] Cantitatea de vitamine;d) [x] Cantitatea de glucide;e) [x] Cantitatea de săruri minerale.

40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioareSursa – [1] pag.113, [17] pag. 237, curs

a) [x] Pâine;b) [ ] Lapte;c) [x] Legume;d) [ ] Peşte;e) [ ] Carne.

41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia dupăSursa – [1] pag. 112, curs

a) [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;b) [ ] Proprietăţile organoleptice;c) [x] Conţinutul de vitamine;d) [ ] Inofensivitate;e) [x] Conţinutul de săruri minerale.

42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată deSursa – [1] pag. 112, curs

a) [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;b) [x] Proprietăţile organoleptice;c) [ ] Conţinutul de vitamine;d) [x] Inofensivitate;e) [ ] Conţinutul de săruri minerale.

43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată deSursa – [1] pag. 112, curs

a) [ ] Conţinutul sporit de proteine;b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;c) [x] Conţinutul de săruri minerale;d) [x] Conţinutul de vitamine;e) [ ] Conţinutul de lipide.

7

44. O alimentaţie echilibrată presupuneSursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs

a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al proteinelor, lipidelor şi glucidelor;

b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;d) [ ] Regim optim de alimentare;e) [ ] Alimente calitative.

45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indiciiSursa – [2] pag. 11, curs

a) [x] Masa reală corespunde celei ideale;b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia

alimentară;d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;e) [ ] Regimul alimentaţiei.

46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indiciiSursa – [2] pag.11, curs

a) [ ] Masa reală corespunde celei ideale;b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;c) [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia

alimentară;d) [x] Calitatea produselor din raţia alimentară;e) [x] Regimul alimentaţiei.

47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivăSursa – [1] pag. 113, curs

a) [x] Lapte degresat;b) [x] Brânză de vaci;c) [ ] Alimente - surse se pectină;d) [x] Produse acidolactice;e) [x] Ouă .

48. Vitamine hidrosolubile suntSursa – [1] pag. 120, [17] pag. 269, curs

a) [x] C,P;b) [x] B1, B2, B6, B12;c) [x] B15, B4, B8;d) [ ] A;e) [ ] D.

49. Nu sunt hidrosolubile vitamineleSursa – [17] pag. 120, [1] pag. 269, curs

a) [ ] C,P;b) [ ] B1, B2, B6, B12;c) [ ] B15, B4, B8;d) [x] A;e) [x] D.

8

50. Rolul biologic al vitaminei B1

Sursa – [17] pag. 276, [1] pag. 123, cursa) [x] Implicată în metabolismul glucidelor;b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor;c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor;d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic;e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale.

51. Consecinţele carenţei vit. "D"Sursa – [1] pag.125, [17] pag. 272, curs

a) [ ] Ciroza ficatului;b) [x] Rahitizm la copii;c) [x] Hipotonie musculară;d) [x] Osteomalacie;e) [ ] Hipercalciemie.

52. Surse alimentare de vitamină "A" (retinol) nu suntSursa – [17] pag. 270, [1] pag.124, curs

a) [x] Morcovi;b) [ ] Unt;c) [x] Fructe;d) [x] Ceapă verde;e) [x] Ardei dulci.

53. Rolul biologic al vitaminei "A"Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 270, curs

a) [x] Influenţează creşterea organismului;b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.

54. Rolul biologic al vitaminei "C"Sursa – [17] pag. 284, [1] pag.121, curs

a) [x] Măreşte rezistenţa organismului;b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.

55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată deSursa – [1] pag. 135, [17] pag.288, curs

a) [x] Asimilarea bună;b) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;c) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;d) [x] Conţinutul sporit de calciu;e) [ ] Proprietăţi organoleptice.

9

56. Numiţi proteinele lapteluiSursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs

a) [x] Cazeină;b) [x] Lactoalbumină;c) [ ] Vitelină;d) [x] Lactoglobulină;e) [ ] Lecitină.

57. Nu sunt proteine ale lapteluiSursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs

a) [ ] Cazeină;b) [ ] Lactoalbumină;c) [x] Vitelină;d) [ ] Lactoglobulină;e) [x] Lecitină.

58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unoraSursa – [2] pag. 43, curs

a) [ ] Organoleptici;b) [ ] Porozitate;c) [x] Permeabilitate pentru apă;d) [x] Alcalinitate;e) [ ] Aciditate.

59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelorSursa – [1] pag. 113, [17] pag. 247, curs

a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor;b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali;d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;e) [ ] De conţinutul calciului.

60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată deSursa – [1] pag. 115, [17] pag. 251, curs

a) [x] Asimilare bună;b) [x] Valoare energetică mare;c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D;e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.

61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată deSursa – [1] pag. 138, [17] pag.321, curs

a) [x] Conţinutul sporit de glucide;b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);c) [x] Asimilarea bună;d) [x] Conţinutul sporit de potasiu;e) [x] Conţinutul de vitamina C .

10

62. Fibre alimentare conţin produsele:Sursa – [1] pag. 136, curs

a) [x] Crupele de popuşoi;b) [ ] Cartofii;c) [ ] Crupele de griş;d) [x] Crupele de ovăs;e) [x] Crupele de hrişcă.

63. Nu sunt surse de fibre alimentare produseleSursa – [1] pag. 138, curs

a) [ ] Crupele de popuşoi;b) [x] Cartofii;c) [x] Crupele de griş;d) [ ] Crupele de ovăs;e) [ ] Crupele de hrişcă.

64. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţieSursa – [1] pag. 119, curs

a) [x] Gradul efortului fizic;b) [x] Masa ideală a corpului;c) [x] Vârsta, sexul;d) [x] Metabolismul bazal;e) [ ] Regimul alimentar.

65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentarăSursa – [1] pag. 145, curs

a) [x] Debut acut;b) [ ] Manifestare epidemică;c) [ ] Contagiozitate;d) [x] Boala este determinată de consumul alimentelor;e) [ ] Manifestare tardivă.

66. Toxicoze alimentare bacteriene suntSursa – [1] pag. 145, curs

a) [x] Stafilococice;b) [ ] Streptococice;c) [x] Botulismul;d) [ ] Salmoneloza;e) [ ] Fuzario-toxicoza.

67. Toxicoze alimentare bacteriene nu suntSursa – [1] pag.145, curs

a) [ ] Stafilococice;b) [x] Streptococice;c) [ ] Botulismul;d) [x] Salmoneloza;e) [x] Fuzarioza.

11

68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilocociceSursa – [1] pag. 145-146, curs

a) [x] Rezistă fierberea;b) [ ] Distrusă de to +80o C;c) [x] Rezistă îngheţarea;d) [x] Mediul alcalin este favorabil;e) [ ] Mediul acid este favorabil.

69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicileSursa – [1] pag. 146, curs

a) [ ] Rezistă fierberea;b) [x] Distrusă de to +80o C;c) [ ] Rezistă îngheţarea;d) [ ] Mediul alcalin este favorabil;e) [x] Mediul acid este favorabil.

70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent deSursa – [1] pag. 146, curs

a) [ ] Jamboane;b) [ ] Peşte roşu;c) [ ] Semifabricate din carne;d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.

71. Rolul biologic al vitaminei "D3"Sursa – [1] pag.125, curs

a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor;c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;d) [x] Vitamină antirahitică;e) [ ] Este un antioxidant.

72. Consecinţele hipervitaminozei A suntSursa – [1] pag.124, [18] pag. 270, curs

a) [x] Cefalee;b) [x] Anorexie;c) [x] Căderea părului;d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;e) [ ] Keratoconjunctivită.

73. Rolul biologic al vitaminei "B2"Sursa – [1] pag. 124, curs

a) [ ] Reglează hematopoeza;b) [x] Reglează respiraţia tisulară;c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor;e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.

12

74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)Sursa – [1] pag. 137, curs

a) [x] Proprietăţi organoleptice;b) [x] Determinarea acidităţii;c) [x] Determinarea porozităţii;d) [x] Determinarea umidităţii;e) [ ] Determinarea lipidelor.

75. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de

Sursa – [1] pag. 134, cursa) [x] Asimilabilitate bună;b) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;c) [x] Conţinutul de calciu;d) [x] Conţinutul de vitamine a grupei B;e) [x] Conţinutul de fosfor.

76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri mineraleSursa – [1] pag. 130, curs

a) [ ] Calciu;b) [ ] Potasiu;c) [x] Fier;d) [x] Fosfor;e) [x] Magneziu.

77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţiaSursa – [1] pag. 130, curs

a) [ ] Organoleptici;b) [ ] Bacteriologici;c) [ ] Chimici;d) [x] Aciditate;e) [x] Porozitate.

78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză aSursa – [1] pag. 136, curs

a) [x] Aterosclerozei;b) [ ] Hemeralopiei;c) [ ] Bolii Kwashiorkor;d) [x] Cancerului intestinului gros;e) [x] Obezităţii.

79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi esteSursa – [1] pag. 119-120, curs

a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .

13

80. Masa corporală influenţează metabolismul bazalSursa – [1] pag. 110, curs

a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată;d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;e) [ ] Nu influenţează.

81. Micotoxicozele sunt cauzate deSursa – [1] pag. 147, curs

a) [ ] B. perfrighens;b) [x] Claviceps purpurea;c) [x] Rhizopus;d) [x] Aspergillus flavus;e) [ ] Cl. botulinum.

82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate deSursa – [1] pag. 147, curs

a) [x] B. perfrighens;b) [ ] Claviceps purpurea;c) [ ] Rhizopus;d) [ ] Aspergillus flavus;e) [x] Cl. botulinum.

83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt

Sursa – [1] pag.143, cursa) [ ] Stafilococul enterotoxigen;b) [x] Cl. perfringens;c) [x] E. Coli;d) [ ] Salmonelele;e) [ ] Cl. Botulinum.

84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate deSursa – [1] pag. 143, curs

a) [x] Stafilococul enterotoxigen;b) [ ] Cl. perfringens;c) [ ] E. Coli;d) [x] Salmonele;e) [x] Cl. Botulinum.

85. Caracteristic pentru botulism esteSursa – [1] pag.146, curs

a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri, torturi);

b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;c) [x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie;e) [ ] To corpului crescută.

14

86. Pentru botulism nu e caracteristicSursa – [1] pag.146, curs

a) [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri, torturi);

b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm; c) [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;d) [ ] Dereglarea actului de deglutiţii;e) [x] To corpului crescută.

87. Semiotica intoxicaţiei stafilocociceSursa – [1] pag.145, curs

a) [ ] To C corpului creşte brusc;b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;c) [x] To C corpului normală;d) [x] Diaree extenuantă;e) [ ] Constipaţi.

88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic

Sursa – [1] pag. 145, cursa) [x] To C corpului creşte brusc;b) [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;c) [ ] To C corpului normală;d) [ ] Diaree extenuantă;e) [x] Constipaţi.

89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene

Sursa – [1] pag. 145, cursa) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de

întrebuinţare ş.a.);c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;d) [ ] Imunizarea populaţiei;e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.

90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentareSursa – [1] pag. 145, curs

a) [x] Apar de obicei subit;b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;c) [x] Sunt patologii necontagioase;d) [ ] Sunt patologii contagioase;e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.

91. Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent

Sursa – [1] pag. 122, cursa) [ ] Vara;b) [ ] Toamna;c) [x] Iarna;d) [x] Primăvara;e) [ ] Permanent.

15

92. Pâinea este sursă de următorii nutrienţiSursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs

a) [ ] Lipide;b) [x] Proteine;c) [x] Glucide;d) [ ] Vitamine liposolubile;e) [x] Vitamine hidrosolubile.

93. Pâinea nu este sursă de

Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, cursa) [x] Lipide;b) [ ] Proteine;c) [ ] Glucide;d) [x] Vitamine liposolubile;e) [ ] Vitamine hidrosolubile.

94. Vitamine liposolubile sunt

Sursa – [1] pag. 120, cursa) [x] Retinol;b) [ ] Tiamină;c) [ ] Piridoxină;d) [x] Tocoferoli;e) [ ] Acid ascorbic.

95. Produse furnizoare de vitamina C

Sursa – [1] pag. 122, cursa) [x] Cartofi;b) [ ] Morcov;c) [x] Varză;d) [ ] Ceapă;e) [ ] Citrice.

96. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale

Sursa – [1] pag. 110, cursa) [x] Greutatea corpului;b) [x] Vârstă;c) [x] Condiţiile climatice;d) [x] Sex;e) [ ] Pofta de mâncare.

97. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici

Sursa – [1] pag. 117, cursa) [ ] Influenţează metabolismul glucidic;b) [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;c) [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;e) [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.

16

98. Produsele furnizoare de glucideSursa – [1] pag. 117, curs

a) [x] Fructele şi legumele;b) [ ] Carnea şi derivatele ei;c) [x] Laptele şi derivatele lui;d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;e) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.

99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară

Sursa – [1] pag. 113, cursa) [ ] Pâinea;b) [x] Carnea şi derivatele ei;c) [x] Laptele şi produsele lactate;d) [ ] Fructele şi legumele;e) [x] Ouăle.

100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)

Sursa – [1] pag. 117, cursa) [x] Fructe;b) [x] Legume;c) [ ] Carne;d) [ ] Pâine albă;e) [x] Pâine neagră.

101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt

Sursa – [1] pag. 139, cursa) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;b) [x] Cauzate de subalimentaţie;c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.

102. Fructele sunt surse de Sursa – [1] pag. 120, curs

a) [x] Vitamine hidrosolubile;b) [ ] Lipide;c) [x] Microelemente;d) [x] Săruri minerale;e) [x] Glucide.

103. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de

Sursa – [1] pag. 143, cursa) [ ] E.Coli;b) [x] Cl.Botulinum;c) [x] Salonină;d) [x] Amigdalină;e) [ ] Cl.perfringhens.

17

104. Indicii integrităţii laptelui suntSursa – [1] pag. 37, curs

a) [x] Densitatea;b) [ ] Conţinutul de proteine;c) [x] Conţinutul de lipide;d) [ ] Aciditatea;e) [ ] Conţinutul sărurilor minerale.

105. Produsele furnizoare de caroteni suntSursa – [1] pag. 120, curs

a) [ ] Carne;b) [x] Ardei graşi;c) [ ] Frişcă;d) [x] Măcieş;e) [x] Spanac.

106. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristicSursa – [1] pag. 121, curs

a) [ ] Cefalee;b) [ ] Tulburări ale somnului;c) [ ] Dureri în oase;d) [x] Hipertenzie arterială;e) [x] Dereglări psihice.

107. În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în

Sursa – [1] pag. 121, curs a) [x] Energogene;

b) [x] Preponderent plastice; c) [ ] Apă; d) [x] Substanţe catalitice; e) [ ] Substanţe toxice.

108. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt

Sursa – [1] pag. 110, cursa) [ ] Sărurile minerale;b) [ ] Vitaminele;c) [x] Lipidele;d) [x] Glucidele;

e) [ ] Proteinele.

109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică suntSursa – [1] pag. 111, curs

a) [x] Sărurile mineral;b) [ ] Vitaminele;;

c) [ ] Lipidele;d) [ ] Glucidele;e) [x] Proteinele.

18

110. Substanţe nutritive cu efect catalitic suntSursa – [1] pag. 112-113, curs

a) [ ] Proteinele;b) [ ] Lipidele;c) [ ] Glucidele;

d) [x] Vitaminele;e) [x] Microelementele.

111. În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt

Sursa – [1] pag. 113, cursa) [x] Aminoacizii esenţiali;

b) [ ] Lipidele;c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi;

d) [x] Vitaminele;e) [x] Sărurile minerale.

112. În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt

Sursa – [1] pag. 112-113, cursa) [x] Glucidele;b) [x] Lipidele;c) [ ] Vitaminele;d) [ ] Sărurile minerale;e) [ ] Aminoacizii esenţiali.

113. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţioneazăSursa – [1] pag. 113, curs

a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative; b) [x] Scăderea metabolismului bazal;

c) [x] Scăderea termogenezei; d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;

e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.

114. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţioneazăSursa – [1] pag. 113, curs

a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului;b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor;c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;d) [ ] Scăderea metabolismului bazal;e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos.

115. Subnutriţia reprezintă:Sursa - curs

a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme

.

19

116. Hiperalimentaţia reprezintă:Sursa - curs

a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu

microorganisme.

117. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:Sursa - curs

a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe

nutritive;c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu

microorganisme.

118. Alimentaţia neechilibrată reprezintă:Sursa - curs

a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu

microorganisme.

119. Consecinţele subnutriţiei sunt:Sursa - curs

a) [ ] obezitatea;b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii;c) [ ] fluoroza;d) [x] încetinirea metabolismului;e) [x] scăderea în greutate.

120. Consecinţele subnutriţiei sunt:Sursa - curs

a) [x] reducerea masei musculare;b) [x] micşorarea productivităţii muncii;c) [ ] unele hepatite cronice;d) [ ] diabet zaharate) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de

mediu.

121. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:Sursa - curs

a) [x] obezitatea;

20

b) [ ] încetinirea ritmului de creştere la copii;c) [x] fluoroza;d) [ ] încetinirea metabolismului;e) [ ] scăderea în greutate.

122. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:Sursa - curs

a) [ ] reducerea masei musculare;b) [ ] micşorarea productivităţii muncii;c) [x] unele hepatite cronice;d) [x] diabet zaharat;e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de

mediu.

123. Tipurile subnutriţiei sunt:Sursa - curs

a) [x] subnutriţia secundară;b) [ ] forma absolută;c) [ ] rahitismul;d) [x] subnutriţia primară;e) [ ] forma relativă.

124. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:Sursa - curs

a) [x] guşa endemică;b) [x] ateroscleroza;c) [x] rahitismul;d) [ ] diabet;e) [x] avitaminozele.

125. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:Sursa - curs

a) [x] caria dentară;b) [ ] fluoroză;c) [x] colelitiaza;d) [x] anemiile nutriţionale;e) [x] hipovitaminozele.

126. Formele hiperalmentaţiei sunt:Sursa - curs

a) [ ] secundară;b) [x] absolută;c) [ ] rahitismul;d) [ ] primară;e) [x] relativă.

127. Intoxicaţiile alimentare reprezintă:Sursa - curs

a) [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă;b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;d) [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;

21

e) [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice.

128. Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:Sursa - curs

a) [x] de etiologie necunoscută;b) [x] microbiene;c) [ ] virale;d) [x] nemicrobiene;e) [ ] parazitare.

129. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:Sursa - curs

a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;b) [ ] ora consumării alimentelor;c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.

130. Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:Sursa - curs

a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;b) [x] toxine ale bacilul botulinic ;c) [x] toxine ale stafilococul;d) [x] micotoxine;e) [ ] germeni condiţionat patogeni.

131. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:Sursa - curs

a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;b) [x] toxine ale bacilului botulinic; c) [x] toxine stafilococice;d) [ ] micotoxine;e) [ ] germeni condiţionat patogeni.

132. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:Sursa - curs

a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific;b) [ ] toxine ale bacilului botulinic;c) [ ] toxine stafilococice;d) [ ] micotoxine;e) [x] germeni condiţionat patogeni.

133. Formele botulismului sunt:Sursa - curs

a) [ ] bacterian;b) [x] infantil;c) [ ] infecţios;d) [x] de plagă;e) [x] alimentar.

22

134. Simptome specifice ale botulismului sunt:Sursa - curs

a) [ ] artralgii;b) [x] dereglări de vorbire;c) [x] diplopie;d) [x] dereglare a deglutiţiei;e) [x] midriază.

135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:Sursa - curs

a) [x] amigdalită;b) [x] furuncul;c) [x] plăgi purulente;d) [ ] gastrită;e) [x] panariciu.

136. Purtători facultativi de stafilococ sunt:Sursa - curs

a) [ ] personalul bolnav cu amigdalită;b) [x] animalele cu mastită;c) [ ] rozătoarele;d) [ ] ţânţarii;e) [ ] insectele.

137. Numiţi formele micotoxicozelor:Sursa - curs

a) [x] fuzariotoxicoza;b) [x] ergotismul;c) [ ] echinococoza;d) [ ] balantidioza;e) [x] aflotoxicoza.

138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:Sursa - curs

a) [ ] insectele;b) [x] omul;c) [x] animalele;d) [ ] rozătoarele;e) [ ] animalele cu sânge rece.

139. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:Sursa - curs

a) [ ] fecală;b) [x] alimentară;c) [ ] transmisibilă;d) [ ] transplacentară;e) [ ] intestinală.

23

140. Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:Sursa - curs

a) [ ] transplacentar;b) [ ] intestinal;c) [x] fecalo - oral;d) [ ] prin picături;e) [ ] de contact.

141. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:Sursa - curs

a) [x] cu cartofi încolţiţi;b) [ ] cu ciuperci microscopice;c) [x] cu ciuperci otrăvitoare;d) [x] cu organele unor specii de peşte;e) [x] cu pesticide.

142. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:Sursa - curs

a) [x] cu carne de prepeliţă;b) [x] cu harbuz;c) [x] cu unele specii de peşti, în unii ani;d) [ ] cu cartofi încolţiţi;e) [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.

143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:Sursa - curs

a) [x] copiii mici (sugari, preşcolari);b) [ ] persoanele cu vârstă medie;c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis;d) [x] femeile însărcinate;e) [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani).

144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt:Sursa - curs

a) [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării;b) [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi

insuficient preparate termic;c) [ ] fumatul; d) [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;e) [x] călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare.

145. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:Sursa - curs

a) [ ] respectarea CMA;b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;c) [ ] depistarea surselor;d) [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor

în conservele pregătite; e) [x] sterilizarea corectă.

24

146. Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:Sursa - curs

a) [ ] respectarea CMA;b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile

alimentare;c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;d) [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu

prevenirea formării toxinelor;e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.

147. Profilaxia micotoxicozelor:Sursa - curs

a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor alimentare;

b) [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conserve;

c) [ ] sterilizarea corectă; d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor;e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.

148. Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:Sursa - curs

a) [x] respectarea CMA;b) [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu

prevenirea formării toxinelor;c) [ ] depistarea surselor;d) [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.

IGIENA AERULUI

149. Definiţia corectă a climei esteSursa – [1] pag. 24, curs

a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;

b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă de timp;

c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.

150. Definiţia corectă a vremii este

Sursa – [17] pag. 54, cursa) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere

25

d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.

151. Definiţia corectă a microclimatului esteSursa – [2] pag. 111, curs

a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un spaţiu limitat;

b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.

152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar

Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, cursa) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.

153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solarSursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs

a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A; c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .

154. Insolaţia e cauzată de acţiuneaSursa – [1] pag. 28, curs

a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte;c) [ ] Radiaţiilor luminoase;d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A.

155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare

Sursa – [1] pag. 25, cursa) [x] Ultraviolete – C;b) [ ] Ultraviolete – A;c) [ ] Ultraviolete – B;d) [ ] Infraroşii scurte;e) [ ] Infraroşii lungi.

156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer

Sursa – [1] pag. 38, cursa) [x] 7 – 8%;b) [ ] 9 – 10%;c) [ ] 11 – 12%;d) [ ] 13 – 14%;e) [ ] 15 – 16%.

26

157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la:Sursa – [1] pag. 38, curs

a) [x] 8 – 10%;b) [ ] 5 – 7%;c) [ ] 3 – 6%;d) [ ] 2 – 4%;e) [ ] 1 – 3%.

158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată

Sursa – [1] pag. 29, cursa) [ ] Direcţia de mişcare a aerului;b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;d) [ ] Numărul de zile cu vânt;e) [ ] Numărul de zile fără vânt.

159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentruSursa – [2] pag. 172, curs

a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe;b) [ ] A facilita mersul analizei;c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată;d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate;e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate.

160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic

Sursa – [17] pag. 9, cursa) [ ] Stratosfera;b) [x] Troposfera;c) [ ] Termosfera;d) [ ] Exosfera;e) [ ] Heterosfera.

161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei

Sursa – [17] pag.9, cursa) [ ] Troposferă;b) [x] Stratosferă;c) [ ] Mezosferă;d) [ ] Heterosferă;e) [ ] Exosferă.

162. Definiţi umiditatea absolută a aerului

Sursa – [2] pag. 114, cursa) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată;b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3 de aer;c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C;d) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi temperatura în

momentul determinării;e) [ ] Punctul de rouă.

27

163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cuSursa – [2] pag. 124, curs

a) [ ] Anemometrul cu palete;b) [x] Catatermometrul;c) [ ] Anemometrul cu cupe;d) [ ] Actinometrul;e) [ ] Psihrometrul.

164. Cu temperatura efectivă se apreciază

Sursa – [2] pag. 130, cursa) [ ] Temperatura aerului din încăperi;b) [ ] Temperatura aerului atmosferic;c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului;d) [ ] Puterea de răcire a aerului;e) [ ] Temperatura corpului.

165. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul

Sursa – [17] pag. 187, cursa) [ ] Ultraviolete A;b) [x] Ultraviolete B;c) [ ] Ultraviolete C;d) [ ] Infraroşii;e) [ ] Luminoase.

166. Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosfericSursa – [17] pag. 9, curs

a) [ ] Ionosfera;b) [x] Troposfera;c) [ ] Mezosfera;d) [ ] Stratosfera;e) [ ] Exosfera .

167. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit esteSursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] 20-40%;b) [x] 40-60%;c) [ ] 60-80%;d) [ ] 80-90%;e) [ ] 90-100%.

168. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului

Sursa – [2] pag. 114, cursa) [ ] Catatermometrul;b) [ ] Barograful;c) [x] Psihrometrul ;d) [ ] Globtermometrul;e) [ ] Actinometrul.

28

169. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul din factorii enumeraţi mai jos

Sursa – [17] pag. 211, cursa) [ ] T 0 aerului;b) [ ] Umiditatea aerului;c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare;d) [ ] Viteza de mişcare a aerului;e) [ ] Roza vânturilor .

170. Temperatura efectivă se poate stabili măsurândSursa – [2] pag. 130, curs

a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă;b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului

171. În aerul atmosferic se conţine CO2

Sursa – [1] pag. 38, cursa) [ ] 0,12-0,09%;b) [ ] 0,08-0,07%;c) [ ] 0,06-0,05%;d) [x] 0,04-0,03%;e) [ ] 0,03–0,01%.

172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi

Sursa – [1] pag. 38, cursa) [ ] 2-3%;b) [x] 4-5%;c) [ ] 6-7%;d) [ ] 10%;e) [ ] 15%.

173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin

Sursa – [1] pag. 38, cursa) [ ] Concentraţia sa în aerul inspirat;b) [ ] Concentraţia O2 din aerul inspirat;c) [ ] Concentraţia sa din sângele venos;d) [x] Presiunea atmosferică;e) [ ] Umiditatea aerului.

174. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

Sursa – [2] pag. 177, cursa) [ ] Poluanţi iritanţi;b) [x] CO2;c) [ ] NH3;d) [ ] Poluanţi asfixianţi;e) [ ] CO.

29

175. Transportul auto poluează aerul cuSursa – [1] pag. 39, curs

a) [x] Monoxid de carbon;b) [x] Oxizi de azot şi aldehide;c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice;d) [x] Plumb;e) [ ] Hidrogen sulfurat.

176. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile

Sursa – [1] pag. 27, cursa) [ ] Ultraviolete zona A ;b) [ ] Ultraviolete zona B.;c) [x] Ultraviolete zona C;d) [ ] Infraroşii;e) [ ] Luminoase .

177. Umiditatea relativă a aerului esteSursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;e) [ ] Punctul de rouă.

178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia

Sursa –cursa) [x] Radiaţie negativă;b) [ ] Temperatura aerului crescută;c) [ ] Umiditatea aerului crescută;d) [ ] Mişcarea aerului scăzută;e) [ ] Radiaţie pozitivă.

179. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu excepţia

Sursa – [17] pag. 212, cursa) [ ] Creşterea to C cutanate;b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii;c) [x] Creşterea tensiunii arteriale;d) [ ] Creşterea frecvenţei pulsului;e) [ ] Creşterea to C corpului.

180. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin

Sursa – [17] pag. 13, cursa) [x] Concentraţia sa în aerul inspirat;b) [ ] Modificarea presiunii atmosferice;c) [ ] Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat;d) [ ] Concentraţia sa în aerul expirat;e) [ ] Creşterea concentraţiei de SO2 în aer.

30

181. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în încăperiSursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] Actinometrul;b) [ ] Anemometrul;c) [x] Catatermometrul;d) [ ] Psihrometrul;e) [ ] Barograful.

182. Ce reprezintă procesele de termoreglare

Sursa – [17] pag. 211, cursa) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de

termogeneză şi termoliză;b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;d) [ ] Intensificarea termogenezei;e) [ ] Scăderea termogenezei.

183. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă acţiune

Sursa – [1] pag.27, cursa) [ ] Tonizantă generală;b) [ ] Acţiune optimă;c) [ ] Generatoare de vitamina D;d) [x] Bactericida;e) [ ] Termică.

184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului

Sursa – [17] pag. 114, [2] pag.212, cursa) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;e) [ ] Sporeşte termogeneza.

185. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea

Sursa – [17] pag. 191, cursa) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C;b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;d) [x] Radiaţiilor luminoase;e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.

186. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazalSursa – [1] pag. 30-31, curs

a) [ ] Scade;b) [x] Creşte;c) [ ] Nu se modifică;d) [ ] Oscilează în diapazon mare;e) [ ] Oscilează în diapazon mic.

31

187. Numărul de aeroioni grei este mai mare înSursa – [1] pag. 33, curs

a) [x] Oraşele mari industriale;b) [ ] Localităţile rurale;c) [ ] Pe malul mării;d) [ ] Lângă cascade;e) [ ] Lângă râuri curgătoare.

188. Aerul poluat conţineSursa – [1] pag. 33, curs

a) [x] Mai mulţi ioni grei;b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.

189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone

Sursa – cursa) [ ] Una;b) [ ] Două;c) [ ] Trei;d) [ ] Patru;e) [x] Cinci.

190. Caracteristicile generale ale climei sunt

Sursa – [1] pag.24, cursa) [x] Stabilitate în timp;b) [ ] Instabilitate în timp;c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;d) [ ] Modificările sunt posibile în decursul zilei;e) [ ] Modificările sunt posibile în decursul anotimpului.

191. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climaticeSursa – [17] pag. 54, curs

a) [x] Zonele polare;b) [x] Zona tropicală;c) [x] Zonele temperate;d) [ ] Zonele de climat nespecific;e) [ ] Zonele de climat excitant.

192. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart înSursa – [17] pag. 55, curs

a) [x] Climat excitant;b) [x] Climat indiferent ;c) [x] Climat intermediar;d) [ ] Climat marin;e) [ ] Climat de stepă.

32

193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prinSursa – [17] pag. 57, [3] pag.43, curs

a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;c) [x] Scăderea termogenezei;d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.

194. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prinSursa – [3] pag. 41, [17] pag.57, curs

a) [x] Accelerarea metabolismului bazal;b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal;c) [x] Sporirea termogenezei;d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant;e) [ ] Diminuarea termogenezei.

195. Vremea se caracterizează prinSursa – [17] pag. 57, curs

a) [x] Instabilitate mare în timp;b) [ ] Stabilitate în timp;c) [x] Modificări în decursul zilei;d) [ ] Modificări în decursul anului;e) [ ] Modificări în decursul a sute de ani.

196. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării

Sursa – [17] pag.59, cursa) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la

condiţii climatice noi;b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.

197. În faza iniţială de aclimatizare se produc

Sursa – [17] pag. 57, cursa) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central;b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central;c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare;d) [x] Se modifică metabolismul bazal;e) [x] Scade capacitatea de muncă.

198. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului sunt

Sursa – [2] pag. 130-132, cursa) [x] Fizice;b) [ ] Chimice;c) [ ] Bacteriologice;d) [x] Fiziologice;e) [x] Psihologice.

33

199. Catatermometria este o metodă pentru determinareaSursa – [2] pag. 124, curs

a) [x] Capacităţii de răcire a aerului;b) [x] Vitezei de mişcare a aerului;c) [ ] Temperaturii aerului;d) [ ] Umidităţii relative a aerului;e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat .

200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despreSursa – [2] pag. 130-132, curs

a) [ ] Temperatura aerului;b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici;c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului;d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.

201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantăSursa – [2] pag. 132, curs

a) [x] Temperatura aerului;b) [x] Umiditatea aerului;c) [x] Viteza de mişcare a aerului;d) [ ] Presiunea atmosferică;e) [x] Radiaţiile calorice.

202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultravioleteSursa – [1] pag. 27, curs

a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.

203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului

Sursa – [1] pag. 39-41, cursa) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.

204. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt

Sursa – [1] pag. 39, [17] pag. 17, cursa) [x] Transportul terestru, aerian;b) [ ] Eroziunea solului;c) [x] Procesele industriale;d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;e) [ ] Erupţiile vulcanice.

34

205. Surse naturale de poluare a atmosferei suntSursa – [17] pag. 17, [1] pag.39, curs

a) [x] Transportul terestru, aerian;b) [ ] Eroziunea solului;c) [x] Procesele industriale;d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;e) [ ] Erupţiile vulcanice.

206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt

Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, cursa) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;b) [x] Distrugerea vegetaţiilor;c) [ ] Apariţia cancerului;d) [ ] Agravarea bolilor;e) [x] Coroziunea metalelor.

207. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

Sursa – [17] pag. 14-22, cursa) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;c) [x] Apariţia cancerului;d) [x] Agravarea bolilor;e) [ ] Coroziunea metalelor.

208. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt

Sursa, cursa) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;c) [x] Plantarea zonelor verzi;d) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului;e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.

209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt

Sursa –cursa) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;c) [x] Plantarea zonelor verzi;d) [ ] Perfecţionarea proceselor de ardere;e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.

210. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic suntSursa – [17] pag. 44, curs

a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;b) [ ] Plantarea zonelor verzi;c) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere;d) [x] Trecerea la procese tehnologice închise;e) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere.

35

211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate prin metodeleSursa – [2] pag. 171-172, curs

a) [x] De substituţie;b) [x] De aspiraţie;c) [x] De sedimentare;d) [ ] De compresie;e) [x] De vacuum .

212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodeleSursa – [2] pag. 186, curs

a) [ ] De vacuum;b) [x] De sedimentare;c) [x] De filtrare;d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă;e) [ ] De substituţie.

213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile

Sursa –cursa) [ ] Troposferă;b) [x] Stratosferă;c) [ ] Mezosferă;d) [x] Heterosferă;e) [ ] Exosferă.

214. Termoliza prin evaporare se caracterizeazăSursa – [1] pag.30, curs

a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură;b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;c) [ ] Creşte în aerul viciat;d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;e) [ ] Creşte în aerul umed.

215. Termoliza prin radiaţie se caracterizează

Sursa – [1] pag. 30, cursa) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute;b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;c) [x] Depinde de gradientul termic;d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat;e) [ ] Creşte în aerul viciat.

216. Organismul reacţionează la suprarăcire prin

Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, cursa) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice;b) [x] Scade rezistenţa organismului;c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor;d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară;e) [ ] Creşte temperatura corpului.

36

217. Temperatura efectivă esteSursa – [2] pag. 132, curs

a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de

răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra

organismului;e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald.

218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismuluiSursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs

a) [x] Excită centrul respirator;b) [x] Influenţează receptorii din vase;c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .

219. Sindromul de decompresiune se produce prinSursa – [1] pag. 32, curs

a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari;b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos;c) [x] Formarea emboliilor gazoase;d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi;e) [ ] Hipoxia ţesuturilor.

220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:Sursa – [2] pag. 177, curs

a) [x] CO;b) [ ] CO2;c) [x] NH3;d) [x] O3;e) [x] SO2.

221. În vicierea aerului nu intervin factoriiSursa – [2] pag. 177, curs

a) [ ] Aerul expirat;b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane;c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului;d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2;e) [x] Concentraţia N2.

222. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosfereiSursa –curs

a) [x] Troposferă;b) [ ] Stratosferă;c) [x] Mezosferă;d) [ ] Heterosferă;e) [ ] Termosferă.

37

223. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinareaSursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] Vitezei mişcării aerului;b) [x] Umidităţii aerului;c) [x] to aerului;d) [ ] Direcţiei curenţilor de aer;e) [ ] Capacităţii de răcire a aerului.

224. Microclimatul cald este caracterizat prinSursa – [2] pag. 111, curs

a) [x] Radiaţie pozitivă;b) [x] Temperatura aerului crescută;c) [x] Umiditatea aerului crescută;d) [ ] Mişcarea aerului sporită;e) [ ] Radiaţie negativă.

225. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice

Sursa – [2] pag. 111, [17] pag. 210, cursa) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni;c) [ ] Scăderea activităţii digestive;d) [x] Creşterea tensiunii arteriale;e) [ ] Tahicardie.

226. Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului uman

Sursa – [2] pag. 132, cursa) [x] Determinarea temperaturii efective;b) [ ] Determinarea temperaturii aerului;c) [x] Determinarea temperaturii cutanate;d) [x] Determinarea stării funcţionale a organismului;e) [x] Determinarea temperaturii rezultante.

227. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme

Sursa – cursa) [x] Evaporare - 25-30%;b) [x] Radiaţie - 45-50%;c) [x] Convecţie - 15-20%;d) [x] Conducţie - 5%;e) [ ] Termogeneză.

228. Termoreglarea organismului uman este de naturăSursa – curs

a) [ ] Biologică;b) [x] Chimică;c) [ ] Mecanică;d) [x] Fizică;e) [ ] Socială.

38

229. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot suntSursa – [17] pag. 10-23, curs

a) [ ] Asfixiante;b) [ ] Cancerigene;c) [x] Iritante;d) [x] Fibrozante;e) [ ] Mutagene.

230. Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele

Sursa – [2] pag. 183, cursa) [x]De sedimentare;b) [x] Gravimetrică;c) [ ] Biologică;d) [ ] Mecanică;e) [ ] De vacuum.

231. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin

Sursa – [1] pag. 26, [17] pag. 182, cursa) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C;b) [x] Transformarea promelaninei în melanină;c) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm;d) [x] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm;e) [ ] Acţiunea radiaţiilor infraroşii.

232. Homosfera include straturile atmosfereiSursa –curs

a) [x] Mezosfera;b) [x] Stratosfera;c) [x] Troposfera;d) [ ] Termosfera;e) [ ] Exosfera.

233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului uman prin

Sursa –cursa) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de

termoreglare;b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului;c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea

atmosferei; d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici; e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.

234. Factorii determinanţi ai microclimatuluiSursa – [2] pag.111, curs

a) [x] Temperatura aerului;b) [x] Umiditatea aerului;c) [x] Radiaţiile calorice;d) [x] Mişcarea aerului;e) [ ] Iluminatul.

39

235. Metodele de determinare a temperaturii efectiveSursa – [2] pag.132, curs

a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă;b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi

linia de confort;c) [x] Tabele speciale;d) [ ] Metode fiziologice obiective;e) [ ] Metode chimice.

236. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti suntSursa – [2] pag. 249, curs

a) [ ] 0,03%;b) [x] 0,05%;c) [ ] 0,07%;d) [ ] 0,1%;e) [ ] 0,2%.

237. Patogenia bolii de chesonSursa – [17] pag. 210, curs

a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot;b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge;c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor;d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni;e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine.

238. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoaseSursa – [17] pag. 191, [1] pag. 26, curs

a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;b) [x] Asigurară ritmul circadian;c) [ ] Au efect dezinfectant;d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină.

239. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută

Sursa – [1] pag. 32, cursa) [x] Hipoxie;b) [ ] Methemoglobinemie;c) [ ] Carboxihemoglobinemie;d) [ ] Poliurie;e) [x] Eritrocitoză.

240. Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismuluiSursa – [2] pag.111, curs

a) [x] Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare;b) [ ] Scăderea to obiectelor înconjurătoare;c) [x] Creşterea umidităţii relative a aerului;d) [ ] Scăderea umidităţii relative a aerului;e) [x] Lipsa curenţilor de aer.

40

241. Cauzele apariţiei bolii de chesonSursa – [1] pag.32, curs

a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă;b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată;c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă;d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată.

242. Factorii ce nu determină microclimatul

Sursa – [2] pag.111, cursa) [ ] Temperatura aerului;b) [x] Iluminarea;c) [ ] Mişcarea aerului;d) [ ] Umiditatea aerului;e) [x] Presiunea atmosferică.

243. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic

Sursa –cursa) [ ] Măsuri administrative;b) [x] Măsuri tehnologice;c) [x] Măsuri legislative;d) [ ] Măsuri organizatorice;e) [x] Măsuri sanitar-tehnice.

244. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului

Sursa – [2] pag. 121, cursa) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare;c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie;d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului;e) [ ] Micşorează termogeneza.

245. De ce depinde intensitatea termolizei

Sursa –cursa) [x] De temperatura aerului;b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare;c) [x] De umiditatea aerului;d) [x] De viteza curenţilor de aer;e) [ ] De regimul alimentar.

246. Prin mediul aerian se pot transmiteSursa – [17] pag. 45, curs

a) [x] Scarlatina;b) [x] Tuberculoza;c) [ ] Dizenteria;d) [ ] Poliomielita;e) [x] Rujeola.

41

247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prinSursa – [1] pag. 40, curs

a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare;b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice;

c) [x] Scăderea rezistenţei organismului;d) [ ] Patologii ale tubului digestiv;e) [x] Acţiune cancerigenă.

248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A

Sursa – [1] pag. 25, [17] pag.178, cursa) [ ] Bactericidă;b) [x] Formarea substanţelor histaminice;c) [x] Stimularea proceselor metabolice;d) [x] Stimularea proceselor de regenerare;e) [ ] Sinteza vitaminei D.

249. Radiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune

Sursa – [1] pag. 25, cursa) [x] Sinteză de vitamină D;b) [x] “De bronzare”;c) [x] Stimulatoare generală;d) [ ] Bactericidă;e) [x] Termică.

250. De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă

Sursa – [1] pag. 25, cursa) [x] Locuitorii zonelor polare;b) [x] Populaţia oraşelor industrializate;c) [x] Minerii;d) [ ] Populaţia rurală;e) [ ] Sudorii.

251. Pentru profilaxia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează

Sursa – [17] pag. 210, cursa) [ ] Lămpi BUV;b) [x] Lămpi de eritem;c) [x] Lămpi de cuarţ;d) [ ] Lămpi luminiscente;e) [ ] Becuri incandescente.

252. Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza

Sursa – [1] pag. 25, cursa) [x] Malformaţii;b) [x] Cancer tegumentar;c) [ ] Rahitism;d) [x] Eritem;e) [x] Edem al conjunctivei.

42

253. Şocul termic e cauzat de:Sursa – [1] pag. 28, curs

a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;c) [x] Acumularea de căldură în organism;d) [x] Tulburarea metabolismul termic;e) [x] Devierea componenţei sanguine.

254. Şocul termic se manifestă prin

Sursa – [1] pag. 28-32, cursa) [x] Creşterea temperaturii corpului;b) [x] Hipotonie;c) [x] Convulsii;d) [x] Pierderea cunoştinţei;e) [ ] Hipertonie.

255. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede

Sursa – [1] pag. 28, cursa) [x] Înlăturarea în spaţiu răcoros;b) [x] Baie răcoritoare;c) [x] Băuturi reci;d) [ ] Exerciţii fizice;e) [ ] Îmbrăcăminte caldă.

256. La acţiunea temperaturilor scăzute apar

Sursa – [17] pag.57, cursa) [x] Răcirea tegumentelor;b) [x] Scăderea senzaţiei tactile;c) [x] Adinamia;d) [x] Somnolenţa;e) [ ] Excitaţia.

257. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată

Sursa – [1] pag. 30, cursa) [x] Umiditatea relativă a aerului;b) [x] Deficitul de saturaţie;c) [ ] Umiditatea absolută a aerului;d) [ ] Umiditatea maximă a aerului;e) [ ] Punctul de rouă.

258. Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută

Sursa – [1] pag. 32-37, cursa) [x] În timpul zborului cu avionul;b) [x] La aflarea în munţi;c) [ ] La aflarea sub apă;d) [ ] La aflarea în mine;e) [ ] În locuinţă.

43

259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prinSursa – [1] pag. 32, curs

a) [x] La aflarea la altitudini;b) [ ] La aflarea la nivelul mării;c) [x] Prin călirea organismului;d) [x] Prin aflarea în barocamere;e) [x] Prin administrarea de vitamine.

260. Aerul se ionizează sub influenţaSursa – [1] pag. 33, curs

a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă;b) [x] Radiaţiilor cosmice;c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului;d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer;e) [x] Radiaţiilor Roentge.

261. Din grupul aeroionilor uşori fac parte

Sursa – [1] pag.33, cursa) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ;d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf;e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli.

262. Din grupul aeroionilor grei fac parte 

Sursa – [1] pag. 33, cursa) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ;d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf;e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli.

263. Numărul de aeroioni uşori este mai mare înSursa – [1] pag.33, curs

a) [ ] Oraşele mari industriale;b) [x] Localităţile rurale;c) [x] Pe malul mării;d) [x] Lângă cascade;e) [x] Lângă râuri curgătoare.

264. Aeroionii negativi au acţiune

Sursa – [1] pag. 33, cursa) [x] Tonizantă;b) [x] Stimulează metabolismul;c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central;d) [ ] Reduc capacitatea de muncă;e) [ ] De inhibiţie generală.

44

Igiena apei265. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de

Sursa –cursa) [ ] 500ml – 1,l;b) [ ] 1.0 – 1,51;c) [x] 1.5 – 3,01;d) [ ] 3.0 – 5,01;e) [ ] 5,0-6,0 l.

266. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu mai mare de

Sursa – [1] pag.54, cursa) [x] 250mg/l;b) [ ] 500mg/l;c) [ ] 750mg/l;d) [ ] 1000mg/l;e) [ ] 1500 mg/l.

267. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apăSursa – [1] pag.52, curs

a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.

268. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta;Sursa –curs

a) [ ] Febra tifoidă;b) [x] Holera;c) [ ] Leptospirozele;d) [ ] Bruceloza;e) [ ] Dizenterie.

269. Oxidabilitatea apei este

Sursa – [1] pag.53, cursa) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un

litru de apă;d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de

apă în 5 zile;e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .

270. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugereazăSursa – [1] pag.53, curs

a) [ ] O poluare recentă;b) [x] O poluare permanentă;c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;d) [ ] O poluare de scurtă durat;e) [ ] Lipsa poluării.

271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza

45

Sursa - cursa) [x] Saturnism hidric;b) [ ] Methemoglobinemie;c) [ ] Boala Minamata;d) [ ] Carie dentară;e) [ ] Fluoroză.

272. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este

Sursa – [1] pag.63, cursa) [ ] 0,1- 0,2mg.1;b) [x] 0,5mg.1;c) [ ] 1 -2mg.1;d) [ ] 2 -3mg.1;e) [ ] 3-4 mg/l.

273. Metodele de declorinare a apeiSursa – [5] pag.203, curs

a) [ ] Filtrare lentă;b) [ ] Coagulare;c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;e) [ ] Tratare cu O3.

274. Duritatea generală a apei este condiţionată deSursa – [2] pag.214, curs

a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;e) [ ] Prezenţa clorurilor .

275. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilăSursa – [1] pag.51, curs

a) [ ] 100mg 1;b) [x] 250mg 1;c) [ ] 500mg 1;d) [ ] 1500mg 1;e) [ ] 2000 mg/l.

276. Guşa endemică e cauzată de

Sursa – cursa) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.

277. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice

46

Sursa – [1] pag.53, cursa) [x] Amoniac;b) [ ] Nitriţi;c) [ ] Nitraţi;d) [ ] Cloruri;e) [ ] Sulfaţi.

278. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele caracteristici:

Sursa –cursa) [ ] Caracter sezonier;b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;e) [ ] Caracter exploziv.

279. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşteSursa – [2] pag.202, curs

a) [ ] Actinometrul;b) [ ] Catatermometrul;c) [x] Batometrul;d) [ ] Barograful;e) [ ] Anemometrul.

280. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este

Sursa – [1] pag.52, cursa) [ ] 0,5-0,7 mg/l;b) [x]1,5 mg/l;c) [ ] 2,0-3,0 mg/l;d) [ ] 2-5 mg/l;e) [ ] 3–4 mg/l.

281. Cauzele dezvoltării guşei endemice

Sursa – [1] pag.48, cursа) [ ] Consum de apă cu exces de iod;b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.

282. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza

Sursa – cursa) [ ] Saturnism hidric;b) [ ] Methemoglobinemie;c) [x] Boala Minamata;d) [ ] Carie dentară;e) [ ] Fluoroză.

283. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după

47

Sursa – [1] pag.62, cursa) [ ] Miros;b) [ ] Gust;c) [x] Clor rezidual;d) [ ] Turbiditate;e) [ ] Reziduu uscat.

284. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii

Sursa –cursa) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.

285. Cauza fluorozei

Sursa – [1] pag.52, cursa) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.

286. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei

Sursa – [1] pag.52, cursa) [x] Indicele microbian;b) [ ] E. Coli – 0;c) [x] Indicele coli;d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;e) [ ] Enterococi-0.

287. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile

Sursa –cursa) [ ] Fiziologice;b) [ ] Igienice;c) [ ] În agricultură;d) [x] Industriale;e) [ ] Urbanistice.

288. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea

Sursa –cursa) [x] Fiziologică;b) [ ] Igienică;c) [ ] În agricultură;d) [ ] Industrială;e) [ ] Urbanistică.

289. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform recomandărilor OMS

48

Sursa –cursa) [x] 100 l;b) [ ] 150 l;c) [ ] 200-130 l;d) [ ] 210 l;e) [ ] 40-60 l.

290. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde

Sursa – [1] pag.48, cursa) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă;b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente;e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente.

291. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)

Sursa – [1] pag.63, cursa) [ ] 10;b) [ ] 20;c) [ ] 30;d) [x] 35;e) [ ] 45.

292. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului nu mai mică de

Sursa – [1] pag.63, cursa) [ ] 5%;b) [ ] 10%;c) [ ] 15%;d) [ ] 20%;e) [x] 25%.

293. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt

Sursa – [17] pag.100, cursa) [x] Amoniacul ;b) [x] Clorurile.;c) [x] Fierul;d) [ ] Nitriţii;e) [x] Sulfaţii .

294. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor SanitareSursa – [2] pag.221, curs

a) [x] Condiţii chimice;b) [x] Condiţii bacteriologice;c) [x] Condiţii organoleptice;d) [ ] Condiţii fizice;e) [ ] Condiţii statice.

295. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei

49

Sursa –cursa) [x] Holera;b) [x] Febra tifoidă;c) [x] Salmonelozele;d) [ ] Scarlatina;e) [x] Lamblioza.

296. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi

Sursa –cursa) [x] Amibiază;b) [x] Lamblioza;c) [ ] Hepatita;d) [x] Balantidioza;e) [x] Trihomoniaza.

297. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

Sursa – [1] pag.59, cursa) [ ] Fluorizarea;b) [x] Dezinfecţia;c) [x] Limpezirea;d) [ ] Deferizarea;e) [x] Decolorarea.

298. Caracteristica apelor freatice

Sursa – [1] pag.55, cursa) [x] Sunt transparente;b) [x] Au debit mic;c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;e) [ ] Au debit mare.

299. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese

Sursa – [1] pag.59, cursa) [x] Sedimentare;b) [ ] Diluare;c) [ ] Filtrare;d) [x] Oxidare;e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.

300. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt

Sursa – [1] pag68, cursa) [x] Apele menajere;b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;e) [x] Circulaţia navală.

301. Profilaxia bolilor hidrice include

50

Sursa – [1] pag.67, cursa) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.

302. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt

Sursa –cursa) [ ] Numărul total de germeni – 100;b) [ ] Numărul total de germeni – 300;c) [x] Enterococi-0;d) [ ] Indicele coli - 3 ;e) [x] E. coli- 0.

303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru

Sursa – [1] pag.51, cursa) [ ] Dizenterie;b) [ ] Diabet;c) [x] Urolitiază;d) [x] Hipertonie;e) [ ] Hepatită A.

304. Saturnismul hidric se manifestă prin

Sursa –cursa) [ ] Intoxicaţii acute;b) [x] Intoxicaţii cronice;c) [ ] Simptoame specifice;d) [x] Simptoame nespecifice;e) [ ] Hipertonie .

305. Apa potabilă trebuieSursa – [1] pag.49, curs

a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;e) [ ] Să nu conţină microelemente.

306. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru sănătate: Sursa – [1] pag.54, curs

a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).

307. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt

51

Sursa – [1] pag.54, cursa) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;b) [x] Turbiditatea 5 UNT;c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.

308. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa

Sursa – [17] pag.95, cursa) [x] Nu este în cantităţi suficiente;b) [x] Conţine germeni patogeni;c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.

309. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)

Sursa – [1] pag.47, cursa) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.

310. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt

Sursa – [1] pag.70, cursa) [x] Contaminarea fecală a apei;b) [x] Receptivitatea organismului;c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;d) [ ] Perioada anului;e) [ ] Durata contaminării .

311. Prin intermediul apei nu se transmitSursa –curs

a) [ ] Salmonelozele;b) [ ] Febra tifoidă;c) [ ] Hepatita virală A;d) [x] Scarlatina;e) [x] Hepatita virală B.

312. Metode de limpezire a apei

Sursa – [1] pag.60, cursa) [ ] Defluorizare;b) [x] Decantare;c) [x] Filtrare;d) [x] Coagulare;e) [ ] Dezodorare.

313. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt

52

Sursa – [1] pag.60, cursa) [ ] Clorul activ;b) [x] Clorura de fier;c) [x] Sulfatul de fier;d) [x] Sulfatul de aluminiu;e) [ ] Sulfatul de magneziu .

314. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apeiSursa – [1] pag.54, curs

a) [ ] Prezenţa florei patogene;b) [x] Prezenţa enterecocilor ;c) [ ] Coliformii totali;d) [x] Prezenţa E. coli ;e) [ ] Proprietăţile organoleptice.

315. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt

Sursa – [1] pag.53, cursa) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;d) [x] Oxidabilitatea;e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.

316. Importanţa igienică a durităţii apei

Sursa – [1] pag.53, cursa) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.

317. Indicatori de poluare organică a apei sunt

Sursa – [1] pag.53, cursa) [x] NH3;b) [x] Nitriţi;c) [x] Nitraţi;d) [x] Oxidabilitate;e) [ ] Arseniu.

318. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt

Sursa – [1] pag.47, cursa) [x] Excesul de nitriţi;b) [ ] Excesul de nitraţi;c) [x] Excesul de amoniac;d) [x] Excesul de fluor;e) [x] Duritatea sporită .

319. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice

53

Sursa – [1] pag.47, cursa) [x] Cianoză;b) [x] Dispnee;c) [ ] Erupţii hemoragice;d) [x] Convulsii;e) [x] Tahicardie .

320. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioaseSursa –curs

a) [x] Epidemii;b) [x] Endemii;c) [ ] Endemii geochimice;d) [x] Sporadice;e) [ ] Micotoxicoze.

321. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt

Sursa –cursa) [x] Început exploziv;b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.

322. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt

Sursa –cursa) [ ] Febra tifoidă;b) [x] Poliomielita;c) [ ] Dizenteria;d) [ ] Holera;e) [x] Hepatita A .

323. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioaseSursa –curs

a) [x] Tularemia;b) [ ] Febra tifoidă;c) [ ] Salmoneloza;d) [ ] Holera;e) [x] Diareea estivală.

324. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei

Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;d) [ ] Filtrarea apei;e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.

325. Metode de dezinfecţie a apei sunt

54

Sursa – [1] pag.61, cursa) [ ] Coagularea ;b) [x] Clorinarea;c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;d) [x] Ozonarea;e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .

326. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitateSursa – [1] pag.61, curs

a) [ ] Clorinare cu doze mici;b) [x] Clorinare cu doze normale; c) [x] Hiperclorinare;d) [x] Clorinare cu doze postcritice;e) [x] Clorinare cu amonizare.

327. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a

Sursa – [1] pag.47, cursa) [ ] Febrei tifoide;b) [ ] Leptospirozei;c) [x] Fluorozei;d) [x] Guşei endemice;e) [x] Cariei dentare.

328. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin

Sursa – [1] pag.55, cursa) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;e) [ ] Sunt limpezi.

329. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt

Sursa –cursa) [ ] Numărul total de germeni – 100;b) [ ] Numărul total de germeni – 300;c) [x] Enterococi - 0;d) [ ] Indicele coli - 3;e) [x] Eşerihia coli - 0.

330. Indicii bacteriologici ai calităţii apei suntSursa – [1] pag.52, curs

a) [x] Eşerihia coli - 0;b) [ ] Coli titru;c) [ ] Numărul total de germeni;d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;e) [x] Enterococi - 0.

331. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

55

Sursa – [2] pag.202, cursa) [ ] Temperatura;b) [x] Mirosul;c) [ ] Transparenţa;d) [ ] Duritatea;e) [x] Culoarea.

332. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată

Sursa – [17] pag.106, cursa) [ ] Apele atmosferice;b) [x] Sursele deschise;c) [ ] Apele freatice;d) [x] Apele interstratulare;e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.

333. Boli parazitare transmise prin apă

Sursa –cursa) [x] Ascaridoza;b) [ ] Leptospiroza;c) [ ] Poliomielita;d) [x] Difilobotrioza;e) [x] Teniidoza.

334. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare

Sursa – [1] pag.54, cursa) [x] Organoleptici;b) [x] Chimici ;c) [ ] Biologici;d) [ ] Chimici antitoxici;e) [x] Bacteriologici.

335. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă

Sursa – [1] pag.58, cursa) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;b) [ ] Mineralizare excesivă;c) [ ] Siguranţă epidemiologică;d) [x] Debit mare;e) [x] Risc de poluare.

336. Patologii virale transmisibile prin apă nu suntSursa –curs

a) [x] Holera;b) [x] Dizenteria;c) [ ] Hepatita A;d) [ ] Poliomielita;e) [x] Hepatita B .

337. În ce cazuri se aplică coagularea apei

56

Sursa – [1] pag.60, cursa) [x] La coloraţie sporită;b) [x] În caz de turbiditate sporită;c) [ ] La duritate mare;d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.

338. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie

Sursa – [1] pag.47, cursa) [x] Setea;b) [x] Obnubilarea;c) [x] Halucinaţii;d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;e) [x] Moartea.

339. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza

Sursa – [1] pag.47, cursa) [x] Stărilor premorbide;b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;d) [ ] Bolilor infecţioase;e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.

340. Folosirea indelungată a apei dure poate contribuiSursa – [1] pag.51, curs

a) [x] Apariţia renolitiazelor;b) [x] Apariţia colelitiazelor;c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;d) [ ] Methemoglobinemie;e) [ ] Fluoroză.

341. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de

Sursa – [1] pag.60, cursa) [x] Temperatura apei;b) [ ] Oxidabilitatea apei;c) [x] Turbiditatea apei;d) [x] Prezenţa coloizilor;e) [ ] Prezenţa amoniacului.

342. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de

Sursa – [1] pag.60, cursa) [ ] Temperatura apei;b) [x] Oxidabilitatea apei;c) [ ] Turbiditatea apei;d) [ ] Prezenţa coloizilor;e) [x] Prezenţa amoniacului.

343. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când

57

Sursa – [17] pag.95, cursa) [x] Va fi eficientă;b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;e) [ ] Va modifica duritatea apei.

344. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de

Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] Particularităţile germenilor;b) [ ] Duritatea apei;c) [x] Activitatea preparatelor de clor;d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;e) [ ] Cantitatea de cloruri.

345. Procesul de clorinare a apei este influenţat de

Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;b) [x] Temperatura apei;c) [x] Timpul de contact;d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.

346. Activitatea clorurii de var se reduce

Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] La lumină;b) [ ] La întuneric;c) [x] La păstrare îndelungată;d) [ ] La temperaturi joase;e) [x] La temperaturi înalte.

347. Clorura de var se păstrează

Sursa – [2] pag.227, cursa) [ ] La lumină;b) [x] La întuneric;c) [x] La temperaturi joase;d) [ ] La temperaturi crescute;e) [x] Închisă ermetic.

348. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea

Sursa – [1] pag.64, cursa) [x] Nu se modifică pH-ul apei;b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;c) [ ] Este o metodă ieftină;d) [x] Este mai eficientă;e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.

349. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt

58

Sursa – [1] pag.61, cursa) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;e) [x] Fierberea.

350. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt

Sursa – [1] pag.61, cursa) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;e) [ ] Fierberea.

351. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea sunt

Sursa – [1] pag.65, cursa) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;b) [x] Acţionează asupra virusurilor;c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.

352. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete

Sursa – [1] pag.65, cursa) [x] Trec numai prin apă limpede;b) [ ] Trec prin apa tulbure;c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;d) [ ] Trec prin apa colorată;e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.

353. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece

Sursa – [1] pag.65, cursa) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;d) [x] Este accesibilă;e) [x] Se micşorează duritatea apei.

354. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt

Sursa – [1] pag.65, cursa) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;b) [x] Alterarea gustului;c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.

355. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă

59

Sursa – [1] pag.250, cursa) [ ] Din fântâni;b) [x] Din apeduct central;c) [ ] Din fântâni şi apeduct;d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;e) [ ] Din râuri, lacuri.

356. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile sunt

Sursa – [4] pag.231, cursa) [x] Să fie apirogenă;b) [ ] Cu oxidabilitate mare;c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.

357. Pirogenia apei e condiţionată deSursa – [4] pag.231, curs

a) [x] Substanţe organice;b) [ ] Oxidabilitatea mică;c) [x] Germeni patogeni distruşi;d) [x] Amoniac;e) [ ] Săruri minerale .

358. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii spitaliceşti se pot folosi

Sursa – [4] pag.231, cursa) [x] Permanganatul de potasiu;b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;c) [ ] Distilatoare obişnuite;d) [x] Distilatoare speciale;e) [ ] Carbonatul de sodiu.

359. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei chimice a apei se folosesc metodele

Sursa – [1] pag.66, cursa) [x] Dezodorarea;b) [x] Demineralizarea;c) [x] Deferizarea;d) [ ] Dezinfecţia;e) [x] Detoxicarea.

360. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni

Sursa – [1] pag.57, cursa) [ ] Se scoate cu găleata individuală;b) [x] Se scoate cu găleata comună;c) [x] Se scoate cu pompa;d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.

361. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt

60

Sursa – [2] pag.219, cursa) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;e) [x] Standardizarea calităţii apei.

IGIENA SOLULUI362. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de

Sursa – [1] pag.70, cursa) [ ] Ionizarea aerului;b) [ ] Presiunea atmosferică;c) [ ] Viteza de mişcare a aerului;d) [x] Depunerile atmosferice;e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei.

363. Principalul indicator al poluării solului esteSursa – [3] pag.198, curs

a) [ ] Sporii clostridiilor sulfitreducătoare;b) [ ] Chistul amebian;c) [x] Numărul Hlebnicov;d) [ ] Colifagii;e) [ ] Indicele de hidrogen.

364. În sol permanent se află microorganisme sporulate agenţi patogeni ai

Sursa – [4] pag. 74, cursa) [x] Antraxului;b) [x] Tetanusului;c) [ ] Tifosului exantematic;d) [ ] Actinomicozei;e) [x] Botulismului.

365. Din punct de vedere igienic e mai bun solul

Sursa – [17] pag.129, cursa) [x] Cu permiabilitate mare pentru apă;b) [x] Cu permiabilitate mare pentru aer;c) [ ] Cu porozitate mică;d) [x] Cu porozitate mare;e) [x] Cu granule mari .

366. Autopurificarea solului presupuneSursa – [1] pag.75, curs

a) [x] Formarea humusului ;b) [ ] Modificarea structurii mecanice;c) [x] Transformarea substanţelor organice în substanţe neorganice;d) [x] Descompunerea substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor aerobe şi anaerobe;e) [ ] Sporirea capacităţii şi conductibilităţii termice a solului.

367. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice:Sursa –curs

a) [x] Porozitate;

61

b) [x] Permeabilitate pentru aer;c) [x] Permeabilitate pentru apă;d) [x] Capilaritate;e) [ ] Densitate.

368. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de: Sursa –curs

a) [x] Mărimea porilor;b) [ ] Volumul total al porilor;c) [ ] Structura solului;d) [ ] Compoziţia chimică a solului;e) [ ] Permeabilitatea pentru apă.

369. Etapele procesului de autopurificare a solului:Sursa –curs

a) [x] Mineralizarea;b) [x] Nitrificarea;c) [ ] Oxigenarea;d) [ ] Degradarea;e) [ ] Încălzirea.

370. Indicelui Hlebnicov nu-i va corespunde valoarea:Sursa –curs

a) [ ] I.H. < 0,70;b) [ ] 0,7 – 0,85;c) [ ] 0,85 – 0,95;d) [ ] I.H. > 0,95;e) [x] 1,5 > I.H.

371. Indicelui Hlebnicov îi va corespunde valorile:Sursa –curs

a) [x] I.H. < 0,70;b) [x] 0,7 – 0,85;c) [x] 0,85 – 0,95;d) [x] I.H. > 0,95;e) [ ] 1,5 > I.H.

372. Nu sânt etape ale procesului de autopurificare a solului:Sursa –curs

a) [ ] Mineralizarea;b) [ ] Nitrificarea;c) [x] Oxigenarea;d) [x] Degradarea;e) [x] Încălzirea.

373. Indicatori ai poluării solului sânt:Sursa –curs

a) [x] Radiologic;

62

b) [x] Algologic;c) [x] Sanitaro-entomologic;d) [ ] Geologic;e) [ ] Mecanic.

374. Calitatea solului nu este determinată de:Sursa –curs

a) [ ] Porozitate;b) [ ] Permeabilitate pentru aer;c) [ ] Permeabilitate pentru apă;d) [ ] Capilaritate;e) [x] Densitate.

375. Se deosebesc următoarele tipuri de soluri:Sursa –curs

a) [х] Nisipoase;b) [х] Argiloase;c) [х] De turbă;d) [х] Calcaroase;e) [ ] Preţioase.

376. Solul poate servi sursă a îmbolnăvirilor:Sursa –curs

a) [х] Endemice;b) [х] Infecţiilor anaerobe;c) [х] Geohelmintozelor;d) [ ] Infecţiilor adenovirale;e) [х] Infecţiilor intestinale.

Întrebări generale

377. Sanitarie esteSursa – [3] pag. 7, curs

a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;e) [ ] Un complex de normative igienice.

378. Orice investigaţie igienică începe cu metodaSursa – [3] pag. 24, curs

a) [ ] Toxicologică şi biologică;b) [ ] Sanitar-statistică;c) [x] De observaţie sanitară;d) [ ] Fizică;e) [ ] Epidemiologică.

379. Nu sunt obiective ale igienei individualeSursa – [1] pag. 6, curs

a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;

63

b) [ ] Alimentaţia raţională;c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;d) [x] Profilaxia bolilor profesionale;e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea.

380. Profilaxia este

Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 3, cursa) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi menţinerea sănătăţii;d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.

381. Scopul profilaxie secundare esteSursa – [3] pag. 8, curs

a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor.

382. Scopul profilaxiei terţiare este

Sursa – [3] pag. 1 cursa) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor.

383. Normativ igienic este

Sursa – [3] pag. 8, [1] pag. 8, cursa) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman;d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.

384. Organismul uman este influenţat de factorii socialiSursa – [1] pag. 4, [3] pag.10, curs

a) [ ] compuşii apei;b) [x] nivelul de cultură;c) [x] regimul de muncă ;d) [x] condiţiile de trai; e) [ ] temperatura aerului .

385. Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei"Sursa – [3] pag. 5, curs

64

a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice;c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.

386. Nu sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia "Igienei"Sursa – [3] pag. 5, [1] pag. 4, curs

a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice;c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.

387. Obiective ale igienei individuale suntSursa – [1] pag. 6, [3] pag. 8, curs

a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;b) [x] Alimentaţia raţională;c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale;e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea.

388. Tipurile de profilaxie suntSursa – [3] pag. 7, [1] pag. 17, curs

a) [x] Primară;b) [x] Secundară;c) [x] Terţiară;d) [ ] Determinantă;e) [ ] Protectorie.

389. Scopul profilaxiei primare este

Sursa – [3] pag. 8, cursa) [x] Prevenirea apariţiei bolii;b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor.

390. Obiectivele supuse normării igienice sunt

Sursa – [3] pag. 7-8, cursa) [x] CMA ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente;b) [x] Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot, vibraţii, etc;c) [x] Parametrii optimi şi cei admisibili ai microclimatului, radiaţiei solare, iluminatului etc;d) [x] Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile;e) [ ] Modificările fiziologo-biochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv.

391. Tipurile de normative igieniceSursa – [4] pag. 8-9, curs

a) [x] Maxim admise;

65

b) [ ] Minim admise;c) [x] Optime;d) [x] Temporare;e) [ ] Raţionale.

Igiena muncii

392. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului suntSursa – [1] pag. 178, curs

a) [x] Respectarea CMA;b) [ ] Folosirea inhalatoarelor;c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice;d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi;e) [ ] Ventilaţia locală.

393. Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţăSursa – [1] pag.180, [17] pag.200, curs

a) [ ] Joasă;b) [x] Înaltă;c) [ ] Medie;d) [ ] Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă;e) [ ] Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune.

394. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotuluiSursa – [1] pag.179, [17] pag. 200, curs

a) [x] Hertz;b) [ ] Bel;c) [ ] Decibel;d) [ ] Fon;e) [ ] Pascal.

395. Condiţiile de muncă se împartSursa – [1] pag.349, curs

a) [x] optime;b) [x] admisibile;c) [ ] nefavorabile;d) [x] nocive;e) [x] periculoase.

396. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă esteSursa – curs

a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice;c) [ ] Tratarea bolilor depistate;d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .

397. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă (răspuns complet)Sursa – [1] pag. 353, curs

a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă;b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale;

66

c) [ ] Persoanele care au anumite boli;d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi;e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile.

398. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)Sursa – [1] pag. 353, curs

a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale;b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi;c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale;d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar.

399. Controlul medical periodic se efectueazăSursa – [1] pag. 354, curs

a) [ ] La 6 luni;b) [ ] La un an;c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;d) [ ] La 3 ani;e) [ ] După gravitatea bolilor.

400. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt Sursa – [1] pag.161, curs

a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a

lucrului cu odihna;d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;e) [x] O activitate sistematică, uniformă .

401. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafuluiSursa – [1] pag.175, curs

a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari;b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni;c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor;e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator.

402. Intoxicaţia cu CO e cauzată deSursa – [1] pag.187, curs

a) [x] Arderea incompletă a combustibilului;b) [ ] Vârsta adultă;c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară;d) [ ] Concentraţia CO2 in aer;e) [ ] Presiunea atmosferică.

403. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervinSursa – [1] pag.187, curs

a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici;

67

c) [ ] Formarea de methemoglobină;d) [x] Formarea de carboxihemoglobină;e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei.

404. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate Sursa – [1] pag.174, curs

a) [ ] Formări de aeroemboli;b) [ ] Decompresiuni rapide;c) [x] Intoxicaţiei cu azot;d) [ ] Distensiei gazelor intestinale;e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen .

405. Toate toxicele industriale manifestă acţiuneSursa – [1] pag.183, curs

a) [x] Generală;b) [ ] Locală;c) [ ] Selectivă;d) [ ] Combinată;e) [ ] Complexă.

406. Eliminarea plumbului din organism se face prinSursa – [1] pag.182, curs

a) [x] Tub dijestiv;b) [x] Rinichi;c) [ ] Plămâni;d) [ ] Tegumente;e) [x] Mucoase.

407. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere esteSursa – [1] pag.182, curs

a) [ ] Intravenoasă;b) [ ] Cutanată;c) [ ] Subcutanată;d) [x] Pulmonară;e) [ ] Intraperitonială.

408. Plumbul se cumulează în organism prinSursa – [1] pag.186, curs

a) [ ] Cumulare funcţională;b) [x] Cumulare materială;c) [ ] Nu se cumulează;d) [ ] Combinat;e) [ ] Complex .

409. Noxele profesionale se clasifică înSursa – [1] pag.156, curs

a) [ ] mecanice;b) [x] fizice;

68

c) [x] chimice;d) [x] biologice ;e) [x] psiho-fiziologice.

410. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prinSursa – [1] pag.182, curs

a) [ ] Tegumente;b) [ ] Mucoase;c) [ ] Tub digestiv;d) [x] Plămâni;e) [ ] Peritoneum.

411. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului suntSursa – [1] pag.178, curs

a) [ ] Ventilaţia locală;b) [x] Examenele medicale;c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;e) [ ] Transportul pneumatic.

412. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelorSursa – [1] pag.178, curs

a) [x] Forarea umedă;b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;d) [x] Controale medicale periodice;e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.

413. Gradul de pericol al prafului e determinat deSursa – [1] pag.175, curs

a) [x] Dimensiuni;b) [x] Dispersie;c) [x] Origine;d) [x] Componenţă chimică;e) [ ] Forma sursei de emanare.

414. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului suntSursa – [1] pag.176, curs

a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;c) [ ] Ventilaţia locală;d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;e) [x] Transportul pneumatic.

415. Ce este caracteristic pentru aerosolii de prafSursa – [1] pag.178, curs

a) [x] Precipitaţie slabă;b) [ ] Rapid se precipită;

69

c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;d) [x] Pătrund până la alveole;e) [ ] Se dizolvă în apă.

416. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicozăSursa – [1] pag.177, curs

a) [x] Foratorii;b) [x] Detonatorii;c) [ ] Mecanicii auto;d) [x] Şlefuitorii;e) [ ] Electricienii.

417. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului suntSursa – [1] pag.178, curs

a) [x] Zonarea localităţilor;b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.

418. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului suntSursa – [1] pag.178, curs

a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;b) [x] Ventilaţia locală;c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;e) [ ] Examenele medicale periodice.

419. Acţiunea prafului asupra organismuluiSursa – [1] pag.176, curs

a) [x] Iritantă;b) [x] Alergizantă;c) [x] Fibrozantă;d) [ ] Statica;e) [x] Cancerigenă.

420. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelorSursa – [1] pag.176, curs

a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice;b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat;c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru;d) [x] Caracterul muncii;e) [ ] Vârsta muncitorului.

421. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismuluiSursa – [1] pag.175, curs

a) [x] de componenţa chimică;b) [x] de gradul de solubilitate în apă;

70

c) [x] de dispersie;d) [x] de structura şi forma particulelor;e) [ ] de starea sursei de praf.

422. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului suntSursa – [1] pag.179, curs

a) [ ] Hertz;b) [x] Decibel;c) [ ] Erg/cm2 sec;d) [ ] Pascal;e) [x] Fon.

423. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitateaSursa – [1] pag.179-180, curs

a) [x] Intensitatea;b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;c) [x] Stabilitatea in timp;d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.

424. Definiţia zgomotului este

Sursa – [1] pag.180, cursa) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;d) [x] Orice sunet nedorit;e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.

425. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale suntSursa – [1] pag.180-181, curs

a) [ ] Vârsta muncitorului;b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;e) [ ] Sexul muncitorului.

426. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului Sursa – [1] pag.180-181, curs

a) [x] Perioada de expunere la zgomot;b) [x] Intensitatea zgomotului;c) [x] Frecvenţa zgomotului;d) [ ] Receptivitatea organismului;e) [ ] Adaptarea organismului.

427. Măsurile de combatere ale zgomotului Sursa – [1] pag.180, cursa) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;

71

c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;e) [x] Folosirea căştilor antifoane.

428. Boala de vibraţie se manifestă prin Sursa – [1] pag.180, cursa) [ ] Oboseală generală;b) [x] Atonie vasculară;c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;d) [ ] Hipertenzie arterială;e) [x] Hipotonie arterială.

429. Felurile de cumulare a toxicelor în organism Sursa – [1] pag.182, curs

a) [x] Materială;b) [x] Funcţională;c) [ ] Uniformă;d) [ ] Selectivă;e) [ ] Combinată.

430. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului sunt Sursa – [1] pag.159, curs

a) [x] Memoria operativă;b) [x] Concentraţia atenţiei;c) [ ] Tremorul fiziologic;d) [ ] Rezistenţa musculară;e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.

431. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii Sursa – [1] pag.156, curs

a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;b) [x] Controlul medical periodic;c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;d) [x] Educaţia sanitară;e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.

432. Ce scop are controlul medical periodic Sursa – [1] pag.156, curs

a) [ ] Depistarea noxelor profesionale;b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii;c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele

profesionale;d) [x] Depistarea bolilor profesionale;e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.

433. Pentru oboseală nu este caracteristic Sursa – [1] pag.162, curs

a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;b) [ ] Diminuarea atenţiei;

72

c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;d) [x] Ireversibilitate ;e) [x] excitabilitate psihică crescută.

434. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort Sursa – [1] pag.160, curs

a) [ ] Creşterea debitului cardiac;b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;c) [x] Scăderea volumului sistolic;d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea

volumului sistolic;e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.

435. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă Sursa – [1] pag.187, curs

a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.

436. Praful de producere poate cauza Sursa – [1] pag.175, curs

a) [x] Dermatite, conjunctivite;b) [x] Rinite, faringite;c) [x] Astm bronşic;d) [ ] Psoriaz;e) [x] Pneumoconioze.

437. In tabloul oboselii cronice pot exista Sursa – [1] pag.162, curs

a) [x] Astenie;b) [x] Tulburări de somn;c) [x] Tulburări psihoafective;d) [x] Tulburări neurovegetative;e) [ ] Boli ale aparatului locomotor.

438. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor Sursa – [1] pag.176, curs

a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3 aer;

b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer;c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni;d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare;e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă.

439. Toxicitatea substanţei chimice depinde de

Sursa – [1] pag.183, cursa) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;b) [x] Sensibilitatea organismului;

73

c) [x] Factorii mediului de muncă;d) [ ] Asistenţa medicală;e) [x] Factorii mediului ambiant.

440. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice Sursa - curs

a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;b) [x] Dau sindrom narcotic;c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;e) [ ] Influenţează selectiv.

441. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la Sursa – [1] pag.184, curs

a) [ ] Personalul din industrie;b) [x] Personalul din zootehnie;c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;d) [ ] Mineri;e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.

442. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere

Sursa – [1] pag.171, cursa) [ ] Produc cancer cutanat;b) [ ] Produc fotooftalmie;c) [x] Produc cataractă;d) [x] Produc arsuri cutanate;e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.

443. Barotraumatismul urechii Sursa – [1] pag.173, curs

a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson;b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache;c) [x] Se manifestă prin otalgii;d) [x] Produce uneori rupturi de timpan;e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă.

444. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt Sursa – [1] pag.173, curs

a) [ ] Pielea marmorată;b) [x] Aeroembolia cerebrală;c) [x] Aeroembolia pulmonară;d) [x] Aeroembolia coronariană;e) [ ] Aeroembolia articulară.

445. Boala cronică de cheson se manifestă prin Sursa – [1] pag.173-74, curs

a) [x] Algii;b) [ ] Piele marmorată;

74

c) [ ] Colici abdominale;d) [ ] Hipotensiune arterială;e) [x] Artropatii.

446. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu următoarele precauţii Sursa – [1] pag.174, curs

a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid;b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea;c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală;d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială;e) [ ] Să se facă rapid.

447. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice Sursa – [1] pag.174, curs

a) [x] Distensia volumului de gaze din organism;b) [ ] Tulburări cardiace;c) [ ] Turburări pulmonare;d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate";e) [x] Hipoxie.

448. După consumul de energie muncile pot fi clasate în Sursa – [1] pag.158, curs

a) [x] Fizice uşoare;b) [x] Cu eforturi fizice medii;c) [x] Cu eforturi fizice mari;d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;e) [ ] Cu eforturi fizice optimale.

449. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sunt Sursa – [1] pag.159, cursa) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;b) [x] Creşte volumul sistolic;c) [x] Creşte minut volumul cardiac;d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică;e) [ ] Scade presiunea diferenţială.

450. La munci fizice grele în organism Sursa – [1] pag.158, curs

a) [x] Sporeşte termogeneza;b) [ ] Scade termogeneza;c) [x] Creşte termoliza prin evaporare;d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;e) [x] Se accelerează metabolismul.

451. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt Sursa – [1] pag.161, curs

a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;b) [ ] Sporeşte termogeneza;

75

c) [x] Creşte presiunea arterială;d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere;e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.

452. Oboseala se manifestă prin Sursa – [1] pag.162, curs

a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;b) [x] Senzaţie de epuizare;c) [x] Cefalee;d) [x] Insomnie;e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.

453. Surmenajul se caracterizează prin Sursa – [1] pag.162, curs

a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;d) [x] E reversibil după tratament specific;e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.

454. Plumbul se depozitează în Sursa – [1] pag.186, curs

a) [x] Oase;b) [ ] Creier;c) [x] Dinţi;d) [x] Păr;e) [x] Unghii.

455. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt Sursa – [1] pag.182, curs

a) [ ] to aerului;b) [x] Volatilitatea;c) [x] Solubilitatea în apă;d) [ ] Umiditatea aerului;e) [x] Proprietăţile chimice.

456. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin Sursa – [1] pag.186, curs

a) [x] Depunerea Pb în oase;b) [x] Depunerea Pb în ficat;c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;d) [ ] Este prezent permanent în sânge;e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.

457. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale Sursa – [1] pag.182-183, curs

a) [x] Structura chimică;b) [x] Gradul de dispersie;

76

c) [x] Solubilitatea în apă;d) [x] Căile de pătrundere;e) [ ] Domeniul de utilizare.

458. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează Sursa – [1] pag.182-183, curs

a) [x] Caracterul acţiunii toxicului;b) [x] Gradul de toxicitate;c) [ ] Concentraţia toxicului în aer;d) [ ] Concentraţia toxicului în organe;e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge.

459. În neutralizarea toxicelor sunt implicate Sursa – [1] pag.183, curs

a) [x] Ficatul;b) [x] Rinichii;c) [x] Creierul;d) [ ] Oasele;e) [ ] Muşchii striaţi.

460. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de Sursa – [1] pag.183-182, curs

a) [x] Proprietăţile fizice;b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;c) [x] Gradul de volatilitate;d) [x] Starea de agregare;e) [ ] Concentraţia în ficat.

461. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt Sursa – [1] pag.183-182, curs

a) [x] Respiratorie;b) [x] Tub digestiv;c) [x] Tegumente;d) [ ] Intravenoasă;e) [ ] Intraperitonială.

462. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismuluiSursa – [1] pag.184, curs

a) [x] Efecte narcotice;b) [x] Efecte alergizante;c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos;d) [x] Efecte hepatotrope;e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv.

463. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective principaleSursa – [1] pag.177, curs

a) [ ] Depistarea unor boli asociate;b) [x] Depistarea precoce a silicozei;

77

c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;e) [x] Prevenirea agravării silicozei.

464. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru căSursa – [1] pag.183, curs

a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.

Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, încălzirii

465. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii esteSursa – [2] pag.143, curs

a) [ ] Actinometrul;b) [ ] Anemometrul;c) [x] Luxmetrul;d) [ ] Catatermometrul;e) [ ] Batometrul .

466. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului terapeut trebuie să fie nu mai mic de

Sursa – [2] pag.143, cursa) [ ] 5 o;b) [ ] 15o;c) [ ] 20 o;d) [ ] 25o;e) [x] 27 o.

467. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este

Sursa – [2] pag.142, cursa) [ ] 0,5 –0,6%;b) [ ] 0,7% -0,8%;c) [ ] 0,9 –1,0%;d) [ ] 1,0 –1,9%;e) [x] Nu mai mic de 2%.

468. Valoarea CIN recomandată pentru saloane

Sursa – [2] pag.142-162, cursa) [ ] 0,5%;b) [ ] 1%;

78

c) [ ] 1,5%;d) [ ] 2% şi mai mult;e) [x] Nu se normează.

469. Unitate de măsură a intensităţii luminii este

Sursa – [1] pag.104, cursa) [ ] Watt;b) [ ] Lumen;c) [x] Lux;d) [ ] Watt/m2;e) [ ] Amper.

470. Coeficientul de luminozitate este

Sursa – [2] pag.142, cursa) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de iluminat din afară în acelaşi plan orizontal;c) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei.

471. Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial

Sursa – [1] pag.104, cursa) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină;b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat;c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă;d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă;e) [ ] Folosind lămpi incandescente.

472. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN)Sursa – [2] pag.142, curs

a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de iluminarea în afara clădirii pe aceiaşi orizontală;c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei .

473. Indici de apreciere a iluminării naturale nu suntSursa – [2] pag.141, curs

a) [ ] CIN;b) [ ] Coeficient de luminozitate;c) [x] Suprafaţa geamurilor;d) [ ] Unghiul de incidenţă;e) [ ] Unghiul de deschidere .

474. Ventilaţia artificială locală e necesară pentruSursa – [1] pag.102, curs

a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;

79

c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;e) [ ] Crearea curenţilor de aer.

475. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzireaSursa – [1] pag.97, curs

a) [ ] Locuinţelor;b) [ ] Farmaciilor;c) [ ] Magazinelor;d) [ ] Spitalelor;e) [x] Încăperilor cu lucru temporar.

476. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi

Sursa – [1] pag.105, cursa) [x] Climatul de lumină;b) [x] Orientarea încăperii;c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor;d) [x] Culorile anturajului încăperii;e) [ ] Uniformitatea luminii.

477. Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor

Sursa – [1] pag.107, cursa) [x] Luxmetria;b) [x] Metoda "Watt";c) [x] Metoda "e";d) [ ] Coeficientul de luminozitate;e) [ ] Coeficientul de pătrundere.

478. Priorităţi ale iluminatului luminiscent suntSursa – [1] pag.107, curs

a) [ ] Efect stroboscopic;b) [x] Lipsa umbrelor;c) [ ] Efect de întuneric;d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.

479. Dezavantajele iluminatului luminiscent

Sursa – [1] pag.107, cursa) [x] Lumină instabilă în timp;b) [x] Efect stroboscopic;c) [ ] Randament mic;d) [x] Efect de întuneric;e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale.

480. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor suntSursa – [2] pag.141, curs

a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;b) [x] Coeficientul de luminozitate;

80

c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;d) [ ] Spectrul luminii;e) [x] Coeficientul de pătrundere.

481. Este raţional iluminatul care

Sursa – [1] pag.103, cursa) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate;b) [x] Nu produce efect stroboscopic;c) [x] Nu produce efecte de orbire;d) [x] Este uniform;e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă.

482. Indici de apreciere a iluminării artificiale sunt

Sursa – [2] pag.146, cursa) [ ] Coeficientul de luminozitate;b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală;c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca;d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii;e) [x] Uniformitatea iluminării.

483. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor

Sursa – [2] pag.146, cursa) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;b) [x] Să fie uniformă;c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;e) [x] Să nu facă umbre.

484. Tipurile corpurilor de iluminat

Sursa – [1] pag.106, cursa) [x] Cu lumină difuză;b) [x] Cu lumină reflectată;c) [x] Cu lumină proiectată;d) [ ] Cu lumină combinată;e) [ ] Cu lumina mixtă.

485. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se calculează după

Sursa – [2] pag.194, cursa) [ ] Dioxid de carbon;b) [x] Concentraţia de substanţe toxice;c) [ ] Oxigen;d) [x] Cantitatea de pulberi;e) [x] Valoarea temperaturii aerului.

486. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor suntSursa – [1] pag.101, curs

a) [ ] Volumul încăperii;b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;

81

c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;d) [ ] Componenţa chimică a aerului;e) [x] Presiunea vântului.

487. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt

Sursa – [1] pag.102, cursa) [ ] Prin curenţi de aer;b) [x] De aspiraţie;c) [x] De refulare;d) [ ] Aeraţie;e) [x] De aspiraţie – refulare .

488. Tipurile ventilaţiei de aspiraţieSursa – [1] pag.145, curs

a) [x] Generală;b) [ ] Perdele aeriene;c) [x] Locală;d) [x] Nişe;e) [x] Umbrele.

489. Cerinţe igienice faţă de încălzire suntSursa – [1] pag.96, curs

a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului;b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce acoperă suprafeţele de încălzire;c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC;d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC;e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare

.

490. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fiSursa – [1] pag.96, curs

a) [x] Cu apă;b) [ ] Cu ulei;c) [x] Cu aer;d) [x] Cu aburi;e) [ ] Cu gaze .

491. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelorSursa – [17] pag.217, curs

a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală;b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală;c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală;d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă;e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf .

492. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri suntSursa – [17] pag.217, curs

a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;

82

b) [x] Se exclude poluarea aerului;c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.

493. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:Sursa -curs

a) [ ] naturală;b) [ ] generală;c) [x] de aspiraţie;d) [x] de refulare;e) [x] de refulare – aspiraţie.

494. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune:Sursa -curs

a) [x] locală;b) [x] generală;c) [ ] de aspiraţie;d) [ ] de refulare;e) [x] mixtă.

495. Ventilaţia artificială poate fi:Sursa - curs

a) [x] locală;b) [x] generală;c) [ ] organizată;d) [ ] mixtă;e) [ ] neorganizată.

496. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin:Sursa - curs

a) [ ] curenţi de aer;b) [x] aeraţie;c) [x] canale de extragere;d) [ ] geam;e) [ ] infiltraţie.

497. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin:Sursa -curs

a) [x] curenţi de aer;b) [ ] aeraţie;c) [ ] canale de extragere;d) [x] geam;e) [x] infiltraţie.

498. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:Sursa -curs

a) [x] duşuri de aer;

83

b) [ ] nişe;c) [ ] umbrele;d) [x] oaze aeriene;e) [x] perdele de aer.

499. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin:Sursa -curs

a) [ ] duşuri de aer;b) [x] nişe;c) [x] umbrele;d) [ ] oaze aeriene;e) [x] aspiraţie la locul de muncă.

500. Ventilaţia artificială generală se realizează prin:Sursa -curs

a) [ ] geam;b) [ ] canale de extragere;c) [x] aspiraţie;d) [x] refulare;e) [x] refulare – aspiraţie.

501. Factorii ce determină ventilaţia naturală:Sursa- curs

a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor;b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii;c) [x] presiunea vântului;d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie;e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al încăperii.

502. Avantajele ventilaţiei naturale:Sursa -curs

a) [x] simplitatea montării;b) [x] accesibilitate după cost;c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;d) [ ] rază de acţiune mare;e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.

503. Avantajele ventilaţiei artificiale:Sursa-curs

a) [ ] accesibilitate după cost;b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;d) [x] rază de acţiune mare;e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.

504. Avantajele ventilaţiei artificiale:Sursa -curs

a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;

84

b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi

mecanice);d) [ ] accesibilitate după cost;e) [ ] simplitatea montări.

505. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:Sursa- curs

a) [x] instalaţie de captare a aerului;b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere;c) [ ] deschideri de extragere a aerului;d) [x] reţea de conducte;e) [ ] mina de extragere a aerului.

506. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:Sursa -curs

a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator;b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere;c) [x] deschideri de extragere a aerului;d) [x] reţea de conducte;e) [x] mina de extragere a aerului.

507. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie:Sursa -curs

a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice;e) [x] schimbul de aer este dirijat.

508. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare:Sursa -curs

a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanicee) [x] schimbul de aer este dirijat.

509. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie:Sursa -curs

a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.

510. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie:Sursa -curs

85

a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.

511. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare:Sursa -curs

a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.

512. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare:Sursa- curs

a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea.

513. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie:Sursa- curs

a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);b) [ ] accesibilitate după cost;c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.

514. Condiţionarea aerului:Sursa -curs

a) [ ] este naturală şi artificială;b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp;c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză

de mişcare a aerului, puritate;d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei.

515. Balanţa de aer poate fi:Sursa- curs

a) [x] pozitivă;b) [ ] naturală;c) [x] echilibrată;d) [ ] artificială;e) [x] negativă.

516. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de:Sursa -curs

86

a) [ ] cost;b) [x] destinaţia încăperii;c) [x] volumul încăperii;d) [x] caracterul noxelor emanate;e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе.

517. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi:Sursa- curs

a) [x] umiditatea aerului;b) [x] temperatura aerului;c) [ ] viteza de mişcare a aerului;d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;e) [ ] bioxidul de carbon.

518. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este:Sursa curs

a) [ ] umiditatea aerului;b) [ ] temperatura aerului;c) [ ] viteza de mişcare a aerului;d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere;e) [x] bioxidul de carbon.

519. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului, cazangerii este:Sursa- curs

a) [ ] umiditatea aerului;b) [x] temperatura aerului;c) [ ] viteza de mişcare a aerului;d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;e) [ ] bioxidul de carbon.

520. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:Sursa -curs

a) [x] umiditatea aerului;b) [x] temperatura aerului;c) [ ] viteza de mişcare a aerului;d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;e) [ ] bioxidul de carbon.

521. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei:Sursa- curs

a) [x] de laborator;b) [x] de calcul;c) [ ] de observaţie;d) [ ] chestionare;e) [ ] experimentului cronic.

522. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :Sursa- curs

87

a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului; d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.

523. Volumul necesar de ventilaţie:Sursa- curs

a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel

ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu

depăşească nivelul admis ;d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie

schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.

524. Multiplul necesar de aer :Sursa -curs

a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel

ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu

depăşească nivelul admis ;d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie

schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.

Igiena spitalelor

525. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitaluluiSursa – [1] pag.233, curs

a) [x] 10-15%;b) [ ] 20-30%;c) [ ] 30-35%;d) [ ] 40-50%;e) [ ] 50-55%.

526. Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de obstetrică, ginecologie, chirurgie

Sursa – [1] pag.234, cursa) [ ] Se admit;b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii;c) [x] Nu se admit;d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie;e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .

527. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii

88

Sursa – [11] pag.385, cursa) [ ] Pot fi comune;b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;c) [x] Nu pot fi comune;d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare.

528. Blocul de operaţie e raţional de amplasatSursa – [11] pag.378, curs

a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare;b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane;c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată;d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică;e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului .

529. Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasaSursa – [1] pag.240, curs

a) [ ] În blocul central;b) [x] În bloc separat;c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri;d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ;e) [ ] În aripă separată a blocului curativ .

530. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicescSursa – [1] pag.233, curs

a) [ ] Nu mai mică de 45%;b) [x] Nu mai mică de 60%;c) [ ] 20-30%;d) [ ] 10-15%;e) [ ] 5-10% .

531. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale suntSursa – [1] pag.250, curs

a) [x] Amenagarea sistemului de canalizare locală;b) [ ] Deversarea în bazine de apă;c) [x] Tratarea la staţiile biologice de epurare;d) [x] Evacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioară;e) [ ] Colectarea apelor reziduale în bazine special amenajate.

532. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 (profil terapeutic)Sursa – [1] pag.236, curs

a) [ ] Da;b) [x] Nu;c) [ ] Da, pentru spitale mari;d) [ ] Da, pentru spitale mici;e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale.

533. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru externarea bolnavilor

Sursa – [11] pag.377, curs

89

a) [ ] Da;b) [x] Nu;c) [ ] Da, în spitale mici;d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii;e) [ ] Da, în anumite secţii.

534. Volumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane va fi deSursa – [2] pag.248, curs

a) [ ] 37m3;b) [ ] 7m3;c) [ ] 90m3;d) [x] 80 m3;

e) [ ] 100m3.

535. Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de

Sursa – [1] pag.236, cursa) [x] Numărul de paturi;b) [ ] Dimensiunile centrului locativ;c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului;d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ;e) [ ] Profilul spitalului.

536. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic esteSursa – [1] pag.236, curs

a) [ ] 4m2;b) [ ] 5 m2;c) [ ] 6 m2 ;d) [x] 7 m2;e) [ ] 8 m2.

537. Care va fi multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operaţie

Sursa – [1] pag.238, cursa) [ ] ± 2;

b) [ ] ±2,5c) [ ] +5–6d) [x] +10–8e) [ ] ±6.

538. Orientarea recomandată pentru sala de operaţii al blocului operator

Sursa – [1] pag.237, cursa) [ ] Esticăb) [ ] Vesticăc) [ ] Sud-esticăd) [x] Nordicăe) [ ] Sud-vestică .

90

539. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea unităţilor de îngrijire

medicală

Sursa – [1] pag.237, cursa) [x] Cu un coridor construit unilateral;b) [ ] Cu un coridor construit bilateral;c) [ ] Cu două coridoare;d) [ ] Compactă;e) [ ] De colţ .

540. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli contagioase cu saloane

Sursa – [1] pag.239, cursa) [ ] Da;b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;c) [x] Nu;d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.

541. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile de pediatrie şi alte unităţi

Sursa – [1] pag.234, cursa) [ ] Se admit;b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;c) [x] Nu se admit;d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.

542. Boxa completă diferă de semiboxă

Sursa – [1] pag.240, cursa) [ ] Nu diferă;b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi;c) [ ] Are ecluză pentru personal medical;d) [ ] Are grup sanitar;e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor .

543. În prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu

Sursa – [2] pag.248, cursa) [x] Raze ultraviolete reflectate;b) [ ] Raze ultraviolete directe;c) [ ] Metoda de explozie;d) [ ] Cu aerosoli dezinfectanţi;e) [ ] Cu soluţii dezinfectante pulverizate.

544. Generatoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament sporit sunt

Sursa – [2] pag.248, cursa) [ ] Lampa eritem uveolă;b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;c) [x] Lampa bactericid uveolă;d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;

91

e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .

545. Viteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele spitaliceşti este

Sursa –cursa) [x] 0,1-0,15 m/s;b) [ ] 0,2-0,25 m/s;c) [ ] 0,3-0,35 m/s;d) [ ] 0,4-0,45 m/s;e) [ ] 0,5-0,6 m/s.

546. Pentru bolnavii de tireotoxicoză în saloane este optimă temperatura

Sursa – [1] pag.237, cursa) [x] 15oC;b) [ ] 20oC;c) [ ] 22oC;d) [ ] 24oC;e) [ ] 25oC.

547. Pentru bolnavii de hipotireoză în saloane este optimă temperatura

Sursa – [1] pag.237, cursa) [ ] 15oC;b) [ ] 20oC;c) [ ] 22oC;d) [x] 24oC;e) [ ] 25oC .

548. Temperatura aerului normată pentru sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie

intensivă este

Sursa – [1] pag.238-244, cursa) [ ] 15oC;b) [ ] 20oC;c) [x] 22oC;d) [ ] 24oC;e) [ ] 25oC .

549. Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile, cu anamneză

epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile

Sursa – [11] pag.285, cursa) [ ] Patologia gravidităţii;b) [ ] Fiziologie postnatală;c) [x] Observare;d) [ ] În toate unităţile;e) [ ] În blocul de naştere .

550. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este

Sursa – [11] pag.377, cursa) [ ] Secţia medicală;

92

b) [x] Unitatea de îngrijire medicală;c) [ ] Salonul;d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor;e) [ ] Sala de proceduri .

551. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre

Sursa – [2] pag.238, cursa) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor";d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.

552. Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului

Sursa – [1] pag.232, cursa) [ ] Spitale mari de profil larg;b) [x] Spitale de tuberculoză;c) [x] Spitale de psihiatrie;d) [ ] Maternităţi;e) [ ] Policlinici stomatologice.

553. Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate

Sursa – [1] pag.232, cursa) [x] Obstetrica;b) [ ] Ginecologie;c) [ ] Chirurgie;d) [x] Pediatrie;e) [ ] Terapie .

554. Încăperile semiboxei sunt

Sursa – [1] pag.234, cursa) [ ] Antreu;b) [x] Ecluză;c) [x] Salon-boxă;d) [x] Grup sanitar;e) [ ] Coridor.

555. În secţiile de boli contagioase ventilaţia va fi

Sursa – [1] pag.238, cursa) [ ] Artificială de refulare;b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării;c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei;d) [x] Naturală;e) [ ] Poate fi diferită .

556. Măsuri sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;

93

b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;c) [x] Ventilaţia artificială eficace;d) [x] Condiţionarea aerului;e) [ ] Educaţia igienică .

557. Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea secţiilor curativ-

diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a lucrătorilor medicali sunt asigurate la

sistema de construcţie

Sursa – [1] pag.231, cursa) [x] Centralizată;b) [ ] Decentralizată;c) [x] Bloc-centralizată;d) [ ] Liberă;e) [ ] Mixtă .

558. Pentru care secţii medicale se vor amenaja încăperi separate de primirea şi examinarea

bolnavilor

Sursa – [1] pag.234, cursa) [x] Pediatrie;b) [x] Obstetrică;c) [ ] Chirurgie;d) [ ] Terapie;e) [x] Contagioase.

559. Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală sunt

Sursa – [1] pag.237, cursa) [x] Saloanele;b) [x] Sălile de proceduri;c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;d) [ ] Grupurile sanitare;e) [ ] Coridoarele .

560. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase

Sursa – [1] pag.240, cursa) [x] În boxa de internare – examinare;b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;c) [ ] În secţia de internare a spitalului;d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .

561. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

Sursa – [11] pag.380, cursa) [x] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor;

94

e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane.

562. Planul general al spitalului prezintă informaţii despre

Sursa – [2] pag.238, cursa) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ;b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc;e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului.

563. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc

Sursa – [1] pag.232, cursa) [x] Zonarea funcţională a terenului;b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren;c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului;d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.

564. Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

Sursa – [1] pag.380, cursa) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni;c) [x] Tratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile spitaliceşti;d) [x] Folosirea substanţelor chimice bactericide pentru tratarea suprafeţelor;e) [ ] Educaţia sanitară .

565. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor

Sursa –cursa) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .

566. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor

Sursa –cursa) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.

567. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon se va determina după

Sursa – [2] pag248, cursa) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;

95

e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .

568. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon nu se determină după

Sursa – [2] pag.248, cursa) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;b) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;c) [x] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;d) [x] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;e) [ ] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic.

569. Măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti sunt

Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;d) [ ] Condiţionarea aerului;e) [x] Educaţia igienică.

570. Nu sunt măsuri sanitar-tehnice de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti

Sursa – [11] pag.380, cursa) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;d) [ ] Condiţionarea aerului;e) [x] Educaţia igienică.

571. Nu sunt măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti

Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;b) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;c) [ ] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;d) [x] Ventilaţia artificială a saloanelor;e) [x] Dezinfecţia aerului în saloane .

572. Nu sunt măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti

Sursa – [11] pag.380, cursa) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;c) [x] Ventilaţia artificială eficace;d) [x] Condiţionarea aerului;e) [ ] Educaţia igienică.

573. Factorii ce determină crearea condiţiilor igienice în spital sunt

Sursa – [1] pag.237, cursa) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate;b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui;

96

c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală;d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei;e) [ ] Profilul spitalului.

574. Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de

Sursa – [1] pag.385, cursa) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;b) [x] Patologie;c) [x] Destinaţia încăperii;d) [ ] Căile de termoliză;e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane.

575. Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi sunt

Sursa – [1] pag.385, cursa) [x] Prezenţa filtrului;b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare;c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare;d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.

576. În componenţa maternităţii vor fi unităţile

Sursa –cursa) [x] Fiziologie postnatală;b) [x] Patologie a gravidităţii;c) [x] De observare;d) [x] Blocul de naştere;e) [ ] Fiziologie prenatală.

577. Direcţiile principale de construcţie a spitalelor contemporane

Sursa –cursa) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele instituţiei curative;b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele localităţii;c) [x] Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc;d) [x] Organizarea centrelor medicale de profil;e) [x] Crearea complexelor spitaliceşti.

578. Sistemele de construcţie a spitalelor sunt

Sursa – [1] pag.231, cursa) [x] Decentralizate;b) [x] Centralizate;c) [x] Mixte;d) [x] Bloc-centralizate;e) [ ] Centre de diagnostic.

579. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale

Sursa – [1] pag230, curs

97

a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.

580. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

Sursa – [11] pag. 380, cursa) [ ] Imunizarea activă a populaţiei;b) [x] De arhitectură şi planificare;c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;d) [x] Sanitar-tehnice;e) [x] Sanitar-antiepidemice.

581. Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi factorii de microclimat

Sursa – [1] pag.237, cursa) [x] Temperatura aerului;b) [ ] Radiaţiile calorice;c) [x] Umiditatea relativă a aerului;d) [ ] Umiditatea absolută a aerului;e) [x] Viteza de mişcare a aerului.

582. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative sunt

Sursa – [2] pag.247, cursa) [x] Proprietăţile fizice ale aerului;b) [x] Cantitatea de CO2;c) [ ] Cantitatea de N2 ;

d) [x] Numărul total de germeni;e) [x] Numărul de aeroioni uşori .

583. Sistematizarea secţiei de internare trebuie să

Sursa – [1] pa.g234, cursa) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare;c) [ ] Să fie numai centralizată;d) [ ] Să fie numai decentralizată;e) [x] Să corespundă specificului spitalului.

584. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt

Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] De arhitectură şi planificare;b) [ ] Sanitar-tehnice;c) [x] De imunizare activă;d) [x] De imunizare pasivă;e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare.

98

585. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] Sanitar antiepidemice;b) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare;c) [ ] Sanitar-tehnice;d) [x] De imunizare activă;e) [x] De imunizare pasivă.

586. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt

Sursa – [11] pag.380, cursa) [ ] De imunizare după plan;b) [ ] De imunizare urgentă;c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;d) [x] De arhitectură şi planificare;e) [x] Sanitar-tehnice .

INFECŢIILE NOZOCOMIALE

587. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg:

Sursa – cursa) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau

microbiologic recunoscute;b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.

588. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul:

Sursa – cursa) [x] Scăderii reactivităţii;b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici.

589. Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale:

Sursa – cursa) [x] Creşterea contingentul de risc;b) [x] Alergizarea populaţiei;c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;e) [ ] Profilaxia specifică.

590. Deficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale:

Sursa – cursa) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;b) [x] Multitudinea căilor de transmitere;c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;

99

d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.

591. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi:

Sursa – cursa) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte;c) [x] Purtători de germeni patogeni;d) [x] Vizitatorii bolnavilor;e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.

592. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:

Sursa – cursa) [x] În ambulator;b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.

593. După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:

Sursa – cursa) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni;b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;c) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”;d) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme;e) [ ] Maladii somatice.

594. După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:

Sursa – cursa) [x] Monoinfecţie;b) [x] Poliinnfecţie;c) [x] Superinfecţie;d) [ ] Autoinfecţie;e) [ ] Exoinfecţie.

595. Se disting infecţii nozocomiale cu calea de transmitere :

Sursa – cursa) [x] Aeroportată;b) [x] Manuportată;c) [x] Prin implantare;d) [ ] Colaterală;e) [ ] Unilaterală.

596. Particularităţile „microflorei contemporane” sânt:

Sursa – cursa) [x] Instabilitate;b) [x] Invazivitate;c) [x] Acţiune toxică;

100

d) [x] Acţiune alergică;e) [ ] Acţiune mutagenă.

597. Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sânt efectuate în următoarele direcţii:

Sursa – cursa) [x] Crearea unui regim antimicrobian;b) [x] Sporirea rezistenţei organismului;c) [x] Optimizarea factorilor de mediu;d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale;e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei.

598. Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale depinde de:

Sursa – cursa) [x] Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;b) [x] Organizarea lucrului;c) [x] Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;d) [ ] Regimul de muncă al personalului;e) [ ] Numărul unităţilor de îngrijire medicală.

599. Clasificarea deşeurilor medicale solide pe categorii:

Sursa – cursa) [x] Periculoase;b) [x] Nepericuloase;c) [ ] Lichide;d) [ ] Semilichide;e) [ ] Comune.

600. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase:

Sursa – cursa) [x] Colectarea şi trierea;b) [x] Ambalarea;c) [x] Depozitarea temporară;d) [x] Transportarea şi neutralizarea;e) [ ] Reciclarea.

601. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală se efectuează:

Sursa – cursa) [x] Prin reţeaua de canalizare generală;b) [x] Prin instalaţii locale;c) [ ] Manual;d) [ ] Selectiv;e) [ ] Nu se îndepărtează.

602. Îndepărtarea apelor reziduale din secţiile contagioase se efectuează prin:

Sursa – cursa) [ ] Reţeaua de canalizare generală;

101

b) [ ] Instalaţii locale;c) [x] Dezinfecţia locală;d) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;e) [ ] Nu se îndepărtează.

603. Caracteristic pentru infecţiile nozocomiale este:

Sursa – cursa) [ ] Au tendinţă de micşorare în lume;b) [x] Îngreunează decurgerea bolii;c) [x] Măresc perioada de tratament;d) [x] Măresc mortalitatea;e) [x] Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.

ICA604. După unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi amplasaţi elevi cu diferenţa de înălţime

Sursa – [1] pag.226, cursa) [ ] 1 cm;b) [ ] 5 cm;c) [ ] 10 cm;d) [x] 15 cm;e) [ ] 20 cm.

605. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice sunt

Sursa –cursa) [ ] Talia;b) [ ] Greutatea;c) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;d) [ ] Starea tegumentelor şi mucoaselor;e) [ ] Perimetrul cutiei toracice .

606. Dezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform următoarelor metode cu excepţia uneia

Sursa –cursa) [ ] Deviere de la sigma;b) [ ] Scară de regresie;c) [ ] Complexă;d) [x] Greutatea corpului;e) [ ] Scara de centile.

607. La grupa a cincea de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

102

Sursa – [2] pag.347, cursa) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare;d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie;e) [ ] Nu suferă de boli cronice .

608. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei II - IV

Sursa – [15] pag.291, cursa) [x] Nu mai puţin de 1,5m2;b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ;c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2;d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ;e) [ ] 3 – 4 m2 .

609. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare

Sursa – [1] pag.221, cursa) [ ] De separare individuală;b) [x] De separare pe grupe de vârstă;c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;d) [ ] De separare pe grupe de sănătate;e) [ ] De separare după sex.

610. Pentru câte grupe de înălţime este prevăzută mobila şcolară

Sursa – [2] pag.352, cursa) [ ] Trei;b) [ ] Cinci;c) [x] Şase;d) [ ] Patru;e) [ ] Şapte.

611. Orientarea optimă a sălilor de clasă

Sursa – [3] pag.280, cursa) [ ] Nord, nord-est;b) [ ] Nord;c) [x] Sud, sud-est;d) [ ] Est;e) [ ] Nord-vest.

612. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile antipreşcolare şi preşcolare mese şi

scaune de

Sursa – [15] pag.345, cursa) [ ] 2 grupe;b) [ ] 3 grupe;c) [ ] 4 grupe;d) [x] 5 grupe;e) [ ] 6 grupe.

103

613. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor poate fi determinată prin metoda

Sursa –cursa) [ ] Scara de centile;b) [ ] Deviere de la sigmă;c) [ ] Scara de regresie;d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice;e) [x] Complexă .

614. Exigenţe igienice faţă de mobilierul şcolar

Sursa – [1] pag.224, cursa) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă;b) [ ] Să corespundă vârstei elevului;c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat;d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ;e) [ ] Să corespundă clasei elevului .

615. Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi

Sursa – [3] pag.279, cursa) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă;b) [x] Iluminat neuniform;c) [x] Poziţie incorectă la masă;d) [x] Regim de lucru incorect;e) [ ] Fluxul de lumină din stânga.

616. Scopul controlurilor medicale periodice a copiilor

Sursa –cursa) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică;b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică;c) [x] Determinarea grupului de sănătate;d) [ ] Educaţie sexuală;e) [ ] Consultaţie profesională .

617. La repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică se va ţine cont de

criteriile

Sursa – [1] pag.212, cursa) [x] Starea de sănătate;b) [x] Gradul dezvoltării fizice;c) [x] Gradul de pregătire fizică;d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală;e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular.

618. La grupa a treia de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

Sursa – [17] pag.73, cursa) [ ] Nu suferă de boli cronice;b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;

104

d) [x] Au patologii congenitale compensate;e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.

619. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a copiilor nu sunt

Sursa –cursa) [ ] Capacitatea vitală a plămânilor;b) [x] Circumferinţa cutiei toracice;c) [x] Greutatea corpului;d) [x] Înălţimea;e) [x] Forma picioarelor.

620. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt

Sursa –cursa) [ ] Înălţimea;b) [x] Starea tegumentelor şi mucoaselor;c) [x] Gradul de maturizare sexuală;d) [x] Starea aparatului locomotor;e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.

621. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt

Sursa –cursa) [x] Deviere de la sigmă;b) [x] Scară de regresie;c) [x] Complexă;d) [ ] Retrospectivă;e) [x] Scara de centile.

622. La grupa a doua de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

Sursa – [17] pag.73, cursa) [x] Nu suferă de boli cronice;b) [ ] Nu suferă de boli acute;c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori);d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale;e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie .

623. La grupa a patra de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

Sursa – [17] pag.73, cursa) [ ] Nu suferă de boli cronice;b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri;e) [ ] Nu suferă de boli acute.

624. Dereglările ţinutei la elevi pot fi cauzate de

Sursa – [1] pag.225, cursa) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului;b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului;c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă;

105

d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;e) [ ] Regimul zilei incorect.

625. Cerinţe igienice către masa şi scaunul şcolar

Sursa – [1] pag.225, cursa) [ ] Corespund clasei elevului;b) [ ] Corespund vârstei elevului;c) [x] Corespund înălţimii elevului;d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă;e) [x] Au distanţa scaunului negativă .

626. Indici somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor nu sunt

Sursa –cursa) [ ] Înălţimea;b) [ ] Greutatea corporală;c) [x] Rezistenţa la efort;d) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.

627. Gradul de proporţionalitate al dezvoltării fizice poate fi determinat după metoda

Sursa –cursa) [ ] Deviere de la sigma;b) [x] Scară de regresii;c) [ ] Scară de centile;d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice;e) [x] Complexă .

628. Afecţiuni caracteristice copiilor de vârstă şcolară

Sursa –cursa) [ ] Strabism;b) [ ] Nefropatie;c) [x] Miopie;d) [x] Scolioză;e) [ ] Daltonism .

629. Măsuri de profilaxie a miopiei la eleviSursa –curs

a) [x] Iluminare artificială generală raţională;b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă;c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului;d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă;e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă .

630. La prima grupă de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

Sursa – [17] pag.73, cursa) [x] Nu suferă de boli cronice;b) [ ] Nu suferă de boli acute;

106

c) [x] Suferă rar de boli acute;d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală;e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie.

631. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi indicii

Sursa – [158] pag.75, cursa) [x] Demografici;b) [x] Morbiditatea;c) [x] Dezvoltarea fizică;d) [x] Invaliditatea;e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi.

632. Efortul static al elevului sporeşte când

Sursa – [1] pag.225, cursa) [x] Distanţa scaunului este nulă;b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm;c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm;d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm;e) [x] Distanţa scaunului este +15.

633. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor sunt

Sursa – [15] pag.31, cursa) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de vârstă;b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi dezvoltare;c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi

morfofuncţionale;d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul;e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni.

634. Sunt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fiziceSursa – [1] pag.206, curs

a) [x] Dezvoltarea fizică este un complex de indici morfofuncţionali ai organismului ce determină procesul de creştere;

b) [ ] Dezvoltarea fizică este un ansamblu al fenomenului de sporire a dimensiunilor şi masei corpului;

c) [ ] Dezvoltarea fizică se manifestă prin capacităţi funcţionale al organismului;d) [x] Nivelul dezvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătăţii copilului;e) [x] Nivelul dezvoltării fizice este influenţat de alimentaţia copilului.

635. Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt folosiţi indicii

Sursa – [1] pag.205, cursa) [x] Somatoscopici;b) [x] Somatometrici;c) [x] Fiziometrici;d) [ ] Complexi;e) [ ] Selectivi.

636. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după indicii

Sursa – [1] pag.208, curs

107

a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;b) [ ] Masa corpului;c) [x] Osificarea mâinii;d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;e) [x] Caracterele sexuale secundare.

637. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de

Sursa –cursa) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;c) [ ] Dezvoltarea fizică;d) [ ] Alimentaţie;e) [ ] Deprinderea copiilor.

638. "Maturizarea şcolară" se apreciază după

Sursa – [11] pag.452, cursa) [x] Vârsta biologică;b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;c) [x] Starea sănătăţii;d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.

639. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului sunt

Sursa – [1] pag.209, cursa) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul, activităţi,

alimentaţia etc.);b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă;c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă;d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a organelor şi

sistemelor;e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi sistemelor.

640. Tipurile de regimuri în educaţia copiilor sunt

Sursa – [1] pag.209, cursa) [x] Protector;b) [x] Istovitor (extenuant);c) [x] Stimulator, de antrenament;d) [ ] Uniform;e) [ ] Excitant .

641. Regimul protector în activitatea copilului presupune

Sursa – [1] pag.209, cursa) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive;b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări;c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea crescută;d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă;e) [ ] Fortificarea sănătăţii.

642. Regimul extenuant în activitatea copilului presupune

108

Sursa – [1] pag.209, cursa) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare;b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor;c) [x] Apariţia epuizării treptate;d) [x] Apariţia modificărilor patologice;e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă.

643. Regimul stimulator în activitatea copilului presupune

Sursa – [1] pag.209, cursa) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după intensitate;b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului;c) [ ] Apariţia modificărilor patologice;d) [x] Creşterea capacităţii de muncă;e) [x] Fortificare sănătăţii.

644. Modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor

Sursa – [1] pag.210, cursa) [x] Scăderea rezistenţei organismului;b) [x] Creşterea morbidităţii;c) [ ] Sporirea capacităţii fizice;d) [ ] Restabilirea rapidă după eforturi fizice;e) [x] Creşterea greutăţii corporale.

645. Modificări cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi adolescenţilor

Sursa – [1] pag.210, cursa) [x] Inhibarea funcţiilor neantrenate în activităţi;b) [ ] Dezvoltare fizică armonioasă;c) [x] Dezvoltare fizică nearmonioasă;d) [ ] Accelerarea dezvoltării sexuale;e) [x] Retardarea dezvoltării sexuale .

646. Grupurile de educaţie fizică a elevilor

Sursa – [2] pag.350, cursa) [ ] De antrenament;b) [x] Pregătitor;c) [x] De bază;d) [ ] De rezervă;e) [x] Special.

647. În grupul pregătitor de educaţie fizică se vor repartiza elevii

Sursa – [2] pag.350, cursa) [ ] Sănătoşi;b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate;c) [x] Din grupul trei de sănătate;d) [ ] Din grupul patru de sănătate;e) [x] Care nu au o pregătire fizică suficientă .

109

648. În grupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza elevii

Sursa – [2] pag.350, cursa) [x] Sănătoşi;b) [x] Din grupul unu de sănătate;c) [x] Din grupul doi de sănătate;d) [ ] Din grupul trei de sănătate;e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă.

649. În grupul special de educaţie fizică se vor repartiza elevii

Sursa – [2] pag.350, cursa) [ ] Din grupul doi de sănătate;b) [ ] Din grupul trei de sănătate;c) [x] Din grupul patru de sănătate;d) [x] Din grupul cinci de sănătate;e) [ ] Sănătoşi.

650. Studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include

Sursa –cursa) [x] Evidenţa bolilor cronice;b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor;c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională şi psihică;d) [x] Studierea morbidităţii curente;e) [ ] Determinarea sarcinii didactice.

651. Dezvoltarea fizică nu se studiază după

Sursa –cursa) [ ] Indici somatometrici;b) [ ] Indici somatoscopici;c) [ ] Indici fiziometrici;d) [x] Rezistenţa organismului la factori nefavorabili de mediu;e) [x] Anamneza morbidităţii.

652. Noţiunea de "acceleraţie" în dezvoltarea copiilor include

Sursa – [1] pag.208, cursa) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor;b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare;c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme;d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie;e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi.

653. Importanţa instruirii prin muncă a copiilor şi adolescenţilor

Sursa – [1] pag.217, cursa) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli;c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;

110

e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .

654. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor:

Sursa -cursa) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate;b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată;c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate;d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare;e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii.

655. Dezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii factori endogeni:

Sursa- cursa) [x] endocrini;b) [x] metabolici;c) [ ] alimentari;d) [ ] ai mediului de trai;e) [x] genetici.

656. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:

Sursa- cursa) [ ] vârsta copilului;b) [x] condiţiile de habitat;c) [x] activitatea copilului;d) [x] clima şi mediul geografic;e) [x] alimentaţia.

657. Factorii exogeni economico-sociali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:

Sursa- cursa) [x] profesia părinţilor;b) [x] asigurarea materială a familiei;c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă;d) [ ] greutatea corporală;e) [x] calitatea îngrijirii copilului.

658. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de:

Sursa -cursa) [ ] gradul de accelerare;b) [x] vârsta copilului;c) [ ] vârsta mamei;d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului;e) [x] grupa de sănătate.

659. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor sunt:

Sursa -cursa) [x] exogeni naturali;b) [ ] maturizarea şcolară;

111

c) [x] particularităţi individuale ale copiilor;d) [x] exogeni economico-sociali;e) [x] endogeni materni.

Igiena militară660. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie se efectuează

Sursa – [2] pag.184, cursa) [ ] Din fântâni arteziene;b) [ ] Din bazine de suprafaţă;c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă;d) [x] De la punctul de distribuire a apei;e) [ ] Din fântâni tubulare.

661. Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin

Sursa – [5] pag.205, cursa) [x] Hiperclorinare;b) [ ] Coagulare;c) [ ] Desalinizare;d) [ ] Filtrat;e) [ ] Ozonare.

662. Necesitatea minimă de apă în condiţii de campanie pentru 1 militar în 24 ore

Sursa – [2] pag.161, cursa) [ ] 500ml – 1 l;b) [ ] 1.0 – 1,5 l;c) [x] 1.5 – 3,0 1;d) [ ] 3.0 – 5,0 1;e) [ ] 5-7 l.

663. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este

Sursa – [2] pag.201, cursa) [ ] 0,1- 0,2mg.1;b) [ ] 0,3- 0,5mg.1;c) [x] 0,8 – 1,2mg.1;d) [ ] 2 -3mg.1;e) [ ] 3-4 mg/l.

664. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt

Sursa – [7] pag.46, curs

112

a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente;b) [ ] Zgomot;c) [ ] Vibraţii;d) [ ] Radiaţii ionizante;e) [ ] Temperaturi înalte.

665. Dezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de campanie

Sursa – [5] pag.214, cursa) [x] Fierbere;b) [ ] Ozonare;c) [x] Tratare cu permanganat de potasiu;d) [x] Tratare cu pantocid;e) [x] Tratare cu peroxid de hidrogen.

666. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt

Sursa – [5] pag.209, cursa) [ ] Filtrul lent;b) [ ] Filtrul rapid;c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură;d) [ ] Filtrul schimbător de ioni;e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.

667. Grupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de campanie sunt

Sursa – [5] pag.162-170, cursa) [x] Toxicologici;b) [x] Bacteriologici;c) [x] Organoleptici;d) [ ] Fizici;e) [ ] Conţinutul clorurilor.

668. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în condiţii de campanie

Sursa – [5] pag.195-215, cursa) [ ] Fluorizarea;b) [x] Dezinfecţia;c) [x] Decolorarea;d) [x] Dezactivarea;e) [x] Detoxicarea.

669. Metode de declorinare ale apei

Sursa – [5] pag.208, cursa) [ ] Filtrare lentă;b) [ ] Coagulare;c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;e) [x] Filtrare prin cărbune activat.

113

670. Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă

Sursa – [2] pag.180, cursa) [x] Apele subterane profunde;b) [ ] Apele subterane de suprafaţă;c) [ ] Apele lacurilor;d) [ ] Apele atmosferice;e) [ ] Apele râurilor.

671. Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru

Sursa – [5] pag.208-210, cursa) [ ] Desalinizarea apei;b) [ ] Clorinarea apei;c) [x] Decolorarea apei;d) [x] Dezinfecţia apei;e) [x] Dezactivarea apei .

672. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru

Sursa – [5] pag.211-213, cursa) [x] Clorinare;b) [x] Declorinare;c) [x] Decolorare;d) [ ] Desalinizare;e) [x] Dezactivare.

673. Staţia de desalinizare e destinată pentru

Sursa – [5] pag.211-213, cursa) [x] Dezactivare;b) [x] Desalinizare;c) [x] Dezinfecţie;d) [ ] Clorinare;e) [ ] Detoxicare .

674. Factorii nocivi ce pot influenţa organismul tanchiştilor sunt

Sursa – [7] pag.19-40, cursa) [x] Poziţie forţată de muncă;b) [x] Regim termic nefavorabil;c) [x] Zgomot, trepidaţii, pulberi;d) [ ] Radiaţii ultraviolete;e) [x] Contact cu carburanţi şi lubrifianţi.

675. Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă nefavorabile asupra tanchiştilor

Sursa – [7] pag.19-40, cursa) [x] Stază sanguină;b) [x] Oboseală statică, simptomul "Spate dureros";c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri;d) [x] Intoxicaţii cu CO;

114

e) [ ] Hipertermie locală .

676. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă nefavorabile asupra tanchiştilor

sunt

Sursa – [7] pag.19-42, cursa) [x] Exerciţii fizice la popasuri;b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice;c) [x] Ventilaţia tancurilor;d) [x] Respectarea distanţei între maşini;e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor.

677. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor

Sursa – [7] pag.29-35, cursa) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină;b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce;c) [x] Apare hipoacuzia ;d) [x] Scade pragul auzului;e) [ ] Micşorează presiunea arterială.

678. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului

Sursa – [7] pag.34, cursa) [x] Reviziile tehnice ale tancului;b) [x] Izolarea fonică a pereţilor;c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare;d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj;e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii.

679. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie acţionează

Sursa – [7] pag.52-59, cursa) [x] Zgomot;b) [ ] Radiaţii ultraviolete;c) [ ] Radiaţii ionizante;d) [x] Suprasolicitări psihice;e) [ ] "Foame senzorială".

680. Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt

Sursa – [7] pag.19-42, cursa) [ ] Radiaţii ione slabe;b) [x] Zgomotizant;c) [x] Substanţe chimice în aerul locului de muncă;d) [x] Suprasolicitări ale sistemului nervos central, analizatorului optic;e) [ ] Unde electromagnetice suprafrecvente .

681. Acţiunea biologică a radioundelor de frecvenţă supraînaltă va depinde de

Sursa – [7] pag.76-79, cursa) [x] Lungimea de undă;b) [x] Durata acţiunii;

115

c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.

682. Acţiunea câmpului electromagnetic suprafrecvent asupra organismului se manifestă prin

Sursa – [7] pag.45-53, cursa) [x] Sporirea temperaturii corpului;b) [x] Sporirea termogenezii în ţesutul iradiat;c) [x] Sporirea temperaturii organelor interne intens vascularizate;d) [ ] Hipertenzie vasculară;e) [ ] Tahicardie.

683. Acţiunea specifică a câmpului electromagnetic suprafrecvent se manifestă prin

Sursa – [7] pag.45-53, cursa) [x] Inhibiţia funcţiei motorii şi secretorii a stomacului;b) [x] Bradicardie;c) [ ] Tahicardie;d) [x] Hipotonie vasculară;e) [ ] Hipertenzie vasculară .

684. Măsuri de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente sunt

Sursa – [7] pag.49-53, cursa) [x] Protecţia cu timpul;b) [x] Protecţia cu distanţa;c) [x] Protecţia cu ecrane;d) [x] Amplasarea corectă a sursei de iradiere;e) [ ] Diminuarea intensităţii iradierii.

685. Pentru protecţia de unde electromagnetice suprafrecvente se vor ecrana

Sursa – [7] pag.50-53, cursa) [x] Ferestrele;b) [x] Pereţii;c) [x] Combinezoanele;d) [x] Ochelarii de protecţie;e) [ ] Antena.

686. Ecranul de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente se confecţionează din

Sursa – [7] pag.51-52, cursa) [ ] Carton;b) [x] Plăci metalice;c) [ ] Hârtie;d) [x] Plase metalice;e) [ ] Sticlă.

Igiena radiaţiilor ionizante

116

687. Indicaţi tipurile de secţii radiologice

Sursa – [1] pag.246, cursa) [x] Secţii rontghenodiagnostic;b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise";c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise";d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise";e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise".

688. Radiaţiile ionizante formează în aer

Sursa – [1] pag.247, cursa) [x] Ozon (O3);b) [ ] Oxigen (O2);

c) [x] Oxizi de azot;d) [ ] Oxizi de metale;e) [ ] Azot .

689. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de protecţie ca component

principal se utilizează

Sursa – [1] pag.247, cursa) [x] Metale grele;b) [ ] Metale uşoare;c) [ ] Sticlă organică;d) [ ] Materiale plastice;e) [ ] Stofă obişnuită .

690. Efecte biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante sunt

Sursa – [17] pag.181-182, cursa) [x] Leucopenia;b) [x] Osteosarcomul;c) [x] Cancer al pieii;d) [x] Cancer tiroidian;e) [ ] Anemie aplastică .

691. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea internă a organismului

Sursa – [17] pag.172, cursa) [x] Alfa;b) [ ] Fluxul de protoni;c) [ ] Beta;d) [ ] X;e) [ ] Gama .

692. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele închise de radiaţiile

ionizante

117

Sursa – [2] pag.276, cursa) [ ] Protecţia cu cantitatea;b) [ ] Protecţia cu timpul;c) [ ] Protecţia cu distanţa;d) [ ] Protecţia cu ecrane;e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete.

693. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an

Sursa –cursa) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;d) [x] Populaţia în ansamblu;e) [ ] Pacienţi .

694. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt

Sursa – [17] pag.181-182, cursa) [x] Cancer tiroidian;b) [x] Anemie aplastică;c) [ ] Cataracte;d) [ ] Fibroză pulmonară;e) [x] Afectarea fondului genetic al populaţiei .

695. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezintegrare radioactivă a elementelor

Sursa – [17] pag.172, cursa) [x] α – radiaţii;b) [x] β – radiaţii;c) [x] γ – radiaţii;d) [x] Radiaţii cu neutroni;e) [ ] Radiaţii ultraviolete.

696. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă

Sursa – [17] pag174, cursa) [ ] α – radiaţii;b) [ ] β – radiaţii;c) [x] j – radiaţii;d) [ ] Radiaţii cu neutroni;e) [x] Radiaţii X

697. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maximă de ionizare în substanţă

Sursa – [17] pag.172, cursa) [x] α – radiaţii;b) [ ] β – radiaţii;c) [ ] γ – radiaţii;d) [ ] Radiaţii cu neutroni;e) [ ] Radiaţii X .

118

698. Caracterul fizic al radiaţiilor X

Sursa – [17] pag.172, cursa) [ ] Flux de electroni;b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);d) [ ] Flux de pozitroni;e) [ ] Flux de neutroni.

699. Caracterul fizic al radiaţiilor alpha

Sursa – [17] pag.172, cursa) [ ] Flux de electroni;b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);d) [ ] Flux de pozitroni;e) [ ] Flux de neutroni.

700. Distanţa parcursă de razele - γ în aer

Sursa –cursa) [ ] Micrometri;b) [ ] Milimetri;c) [ ] Centimetri;d) [ ] Metri;e) [x] Sute de metri .

701. Distanţa parcursă de particulele - α în aer

Sursa –cursa) [ ] Micrometri;b) [ ] Milimetri;c) [x] Centimetri;d) [ ] Metri;e) [ ] Sute de metri.

702. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive

Sursa – [17] pag.172, cursa) [ ] Roenten;b) [x] Ciuri;c) [x] dezintegrări /sec;d) [x] mg-echivalent Ra;e) [x] Beqhereli.

703. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante

Sursa – [17] pag.181-182, cursa) [x] Energia;b) [x] Proprietatea de penetrare;c) [x] Proprietatea de ionizare;d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;

119

e) [ ] Efectul termic.

704. Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman

Sursa – [17] pag.173, cursa) [x] Efect somatic direct;b) [x] Efect somatic indirect;c) [x] Teratogen;d) [x] Efecte genetice;e) [ ] Nu sunt efecte .

705. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie

Sursa – [17] pag.175-176, cursa) [x] Roentgen;b) [ ] Rad;c) [ ] Jouli/kg;d) [ ] Ciuri;e) [x] Culon/kg.

706. Componenţii fondului radioactiv natural

Sursa – [17] pag.181-182, cursa) [x] Radiaţia cosmică;b) [x] Radiaţia gama-telurică;c) [x] Radiaţia prin ingestie;d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi .

707. Efecte nestocastice somatice precoce

Sursa – [17] pag.181-182, cursa) [ ] Boala actinică acută;b) [x] Arsuri cutanate;c) [ ] Leucemii;d) [ ] Tumori;e) [x] Epilaţie.

708. Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de protecţie contra radiaţiilor ionizante

Sursa – [1] pag.247-248, cursa) [x] Metale grele;b) [ ] Metale uşoare;c) [ ] Mase plastice;d) [x] Beton;e) [ ] Sticlă.

709. Doza admisă de iradiere a personalului medical conform NRP internaţionale

Sursa –cursa) [x] 20 mSv/an;b) [ ] 30 mSv/trimestru;

120

c) [ ] 5 mSv/an;d) [ ] 0,5 mSv/an;e) [ ] 0,1 mSv/an.

710. Proprietatea de penetrare a razelor -β in mediu biologic

Sursa – [17] pag.172, cursa) [ ] Microni;b) [x] Milimetri;c) [ ] Centimetri;d) [ ] Metri;e) [ ] Sute de metri.

IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ711. Particularităţile muncii agricole:

Sursa – cursa) [x] Caracter sezonier;b) [x] Efort fizic sporit;c) [x] Prezenţa factorului biologic;d) [ ] Regim de muncă raţional;e) [x] Folosirea pesticidelor.

712. Ramurile muncii în gospodăria sătească:

Sursa – cursa) [x] Agricultura;b) [x] Zootehnia;c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală;d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră;e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.

713. Condiţiile de muncă în agricultură depind de:

Sursa – cursa) [x] Organizarea lucrului;b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;c) [x] Nivelul mecanizării;d) [x] Utilajele tehnice folosite;e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale.

714. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:

121

Sursa – cursa) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;b) [x] Pulberile;c) [x] Degajările gazoase;d) [x] Zgomotul şi vibraţia;e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.

715. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt:

Sursa – cursa) [x] Lumbago;b) [x] Radiculita lombo-sacrală;c) [x] Boala de vibraţie;d) [x] Bronşita cronică;e) [ ] Berilioza.

716. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:

Sursa – cursa) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi;e) [ ] Construcţia cabinelor deschise.

717. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere:

Sursa – cursa) [x] Umiditatea crescută a aerului;b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer;c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer;d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon;e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică.

718. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie:

Sursa – cursa) [x] Umiditatea crescută a aerului;b) [x] Efort fizic sporit;c) [x] Pulberile;d) [x] Mirosul specific;e) [ ] Folosirea pesticidelor.

719. Bolile profesionale în zootehnie sânt:

Sursa – cursa) [x] Neuromiozitele;b) [x] Angioneurozele periferice;c) [x] Boala Rosenbach;d) [x] Bruceloza;e) [ ] Hepatita virală A.

122

720. Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole:

Sursa – cursa) [x] Condiţiile meteorologice;b) [x] Pulberile;c) [х] Zgomotul;d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme;e) [ ] Vibraţia.

SALUBRIZAREA CENTRELOR POPULATE721. Se deosebesc reziduuri:

Sursa – cursa) [x] Solide;b) [x] Lichide;c) [ ] Gazoase;d) [ ] Semilichide;e) [ ] Semisolide.

722. Etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:

Sursa – cursa) [x] Colectare;b) [x] Transportare;c) [x] Neutralizare;d) [x] Utilizare;e) [ ] Repartizare.

723. Sisteme de înlăturare a deşeurilor sânt:

Sursa – cursa) [x] Canalizarea;b) [x] Transportarea;c) [ ] Evaporarea;d) [ ] Sedimentarea;e) [ ] Lichidarea.

724. Metode biotermice de epurare a deşeurilor solide sânt:

Sursa – cursa) [x] Compostarea;b) [x] Amenajarea în sere (utilizarea);c) [x] Epurarea în locuri special amenajate;d) [ ] Spălarea;e) [ ] Dezinfectarea.

725. Sistemul reţelelor de canalizare poate fi:

Sursa – cursa) [x] Unitar;b) [x] Dublu;c) [ ] Triplu;

123

d) [ ] Segmentar;e) [ ] General.

726. Epurarea apelor reziduale poate fi realizată prin procedee:

Sursa – cursa) [x] Fizice;b) [x] Chimice;c) [x] Biologice;d) [ ] Entomologice;e) [ ] Radiologice.

727. Instalaţii fizice de epurare a apelor reziduale sânt:

Sursa – cursa) [x] Grătarele;b) [x] Decantoare orizontale;c) [x] Decantoare verticale;d) [x] Bazinele de sedimentare;e) [ ] Filtrele biologice.

728. Metode biologice de epurare a apelor reziduale pot fi:

Sursa – cursa) [x] Naturale;b) [x] Artificiale;c) [ ] Mecanice;d) [ ] Chimice;e) [ ] Evaporare.

729. Pentru epurarea biologică naturală a apelor reziduale se folosesc:

Sursa – cursa) [x] Câmpurile de irigare;b) [x] Câmpurile de asanare;c) [x] Lacurile biologice;d) [ ] Decantoarele;e) [ ] Grătarele.

730. Pentru epurarea biologică artificială a apelor reziduale se folosesc instalaţiile:

Sursa – cursa) [x] Filtrele biologice;b) [x] Aerofiltrele;c) [x] Aerotencurile;d) [ ] Grătarele;e) [ ] Decantoarele.

731. Metodă chimică de epurare a apelor reziduale este:

Sursa – cursa) [x] Dezinfecţia;b) [ ] Dedurizarea;

124

c) [ ] Limpezirea;d) [ ] Deodorarea;e) [ ] Sedimentarea.

732. Metode biologice de epurare a apelor reziduale nu pot fi:

Sursa – cursa) [ ] Naturale;b) [ ] Artificiale;c) [x] Mecanice;d) [x] Chimice;e) [x] Evaporare.

733. Din reziduuri solide fac parte:

Sursa – cursa) [x] Gunoiul (de casă, de bucătărie);b) [x] Deşeurile şi resturile de la bucătărie;c) [x] Deşeurile industriale;d) [x] Deşeurile de la abatoare;e) [ ] Apele meteorice.

734. Din reziduuri lichide fac parte:

Sursa – cursa) [x] Excrementele;b) [x] Resturile lichide de la bucătării;c) [x] Apele industriale;d) [x] Apele meteorice;e) [ ] Resturile industriale.

735. Nu se referă la etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:

Sursa – cursa) [ ] Colectarea;b) [ ] Transportarea;c) [ ] Neutralizarea;d) [ ] Utilizarea;e) [x] Repartizarea.

736. Pentru epurarea apelor reziduale sânt folosite:

Sursa – cursa) [х] Câmpurile de arare;b) [х] Câmpurile de asanare;c) [х] Câmpurile de irigare;d) [х] Câmpurile de filtrare;e) [ ] Gropi de gunoi.

737. Deşeurile solide sânt înlăturate prin:

Sursa – curs

125

a) [х] Ardere;b) [х] Metoda biotermică;c) [х] Compostare;d) [х] Pe poligoane;e) [ ] La staţiile de aerare.

126