Tipuri de Tipuri de cercetari în cercetari în psihologiepsihologie

Curs 3Curs 3

Obiectivele cursului:Obiectivele cursului: Studentul trebuie să fie capabil:Studentul trebuie să fie capabil:

– să diferenţieze diversele tipuri de cercetări în psihologiesă diferenţieze diversele tipuri de cercetări în psihologie– Să analizeze comparativ cercetarea calitativă şi cea Să analizeze comparativ cercetarea calitativă şi cea

cantitativăcantitativă– să descrie succint demersurile calitativesă descrie succint demersurile calitative– să descrie succint demersurile de cercetare descriptivesă descrie succint demersurile de cercetare descriptive– să analizeze relaţiile cauzale şi limitele acestora să analizeze relaţiile cauzale şi limitele acestora – să analizeze comparativ cercetarea corelatională şi să analizeze comparativ cercetarea corelatională şi

cercetarea experimentală pornind de la căte un exemplu cercetarea experimentală pornind de la căte un exemplu concret identificat în literatura de specialitateconcret identificat în literatura de specialitate

Criterii de clasificare aCriterii de clasificare acercetarilor în psihologie şi educaţie 1cercetarilor în psihologie şi educaţie 1

tipul de relaţie între cercetător şi subiecttipul de relaţie între cercetător şi subiect– Cercetări experimentaleCercetări experimentale – cercetătorul – cercetătorul

intervine manipulând o variabilă independentă intervine manipulând o variabilă independentă şi provocând reacţii comportamentale şi provocând reacţii comportamentale (variabila dependentă) – metodă: experimentul (variabila dependentă) – metodă: experimentul de laborator de laborator

– Cercetări cvasiexperimentaleCercetări cvasiexperimentale – cercetătorul – cercetătorul chestionează participanţii la studiu asupra unor chestionează participanţii la studiu asupra unor evenimente sau trăiri psihologice, dar nu evenimente sau trăiri psihologice, dar nu intervine pentru a provoca reacţii – metodă : intervine pentru a provoca reacţii – metodă : ancheta, chestionarul ancheta, chestionarul

– Cercetări observaţionaleCercetări observaţionale – cercetătorul – cercetătorul rămâne necunoscut pentru subiect (care oferă rămâne necunoscut pentru subiect (care oferă informaţii)informaţii)

Criterii de clasificare aCriterii de clasificare acercetarilor în psihologie şi educaţie 2cercetarilor în psihologie şi educaţie 2

Tipuri de metode de cercetareTipuri de metode de cercetare– Cercetări cantitativeCercetări cantitative – prin caracterul – prin caracterul

riguros al metodelor (standardizate) şi riguros al metodelor (standardizate) şi prin condiţiile de eşantionare acest tip prin condiţiile de eşantionare acest tip de cercetări permit controlul rezultatelor de cercetări permit controlul rezultatelor şi generalizarea lorşi generalizarea lor

– Cercetări calitativeCercetări calitative – vizează o analiză – vizează o analiză de profunzime a caracteristicilor unui de profunzime a caracteristicilor unui segment al relaţiilor socialesegment al relaţiilor sociale

Criterii de clasificare aCriterii de clasificare acercetărilor în psihologie şi educaţie 3cercetărilor în psihologie şi educaţie 3

În funcţie de scop:În funcţie de scop:– cercetări descriptive – descrierea evoluţiei unor cercetări descriptive – descrierea evoluţiei unor

evenimente psihiceevenimente psihice– corelaţionale – evidenţiază legături intre fenomene, care corelaţionale – evidenţiază legături intre fenomene, care

nu sunt de ordin cauzalnu sunt de ordin cauzal– explicative – explică cauza apariţiei unor evenimente explicative – explică cauza apariţiei unor evenimente

psihicepsihice În funcţie de nr. de subiecţiÎn funcţie de nr. de subiecţi

– Cercetări statisticeCercetări statistice– Cercetări cazuistice – se analizează cât mai complet un Cercetări cazuistice – se analizează cât mai complet un

nr. mic de cazuri (studiul de caz)nr. mic de cazuri (studiul de caz)

(Dincă M. – Metode de cercetare în psihologie, Ed. Univ. Titu (Dincă M. – Metode de cercetare în psihologie, Ed. Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti, 2003, pg. 46 – 49)Maiorescu, Bucureşti, 2003, pg. 46 – 49)

Criterii de clasificare aCriterii de clasificare acercetărilor în psihologie şi educaţie 4cercetărilor în psihologie şi educaţie 4

După natura problemeiDupă natura problemei– Cercetări exploratorii – aprofundarea Cercetări exploratorii – aprofundarea

unei problemeunei probleme– Cercetări descriptive – descrierea Cercetări descriptive – descrierea

caracteristicilor fenomenelor caracteristicilor fenomenelor psihosocialepsihosociale

– Cercetări cauzaleCercetări cauzale

Categorii de cercetăriCategorii de cercetări Cercetarea fundamentalăCercetarea fundamentală Cercetarea aplicativăCercetarea aplicativă

Cercetarea fundamentala (Cercetarea fundamentala (Basic Basic researchresearch))

– Conduce la dezvoltarea, testarea sau Conduce la dezvoltarea, testarea sau rafinarea unor teoriirafinarea unor teorii

– ExampleExample legate de teoriile învăţării legate de teoriile învăţării Teoria psihogenetică - Teoria psihogenetică - PiagetPiagetConstructivismConstructivismSocioconstructivism Socioconstructivism CognitivismCognitivism

Cercetarea aplicată (Cercetarea aplicată (Applied Applied researchresearch))

– Conduce Conduce la examinarea utilităţii unei la examinarea utilităţii unei teorii în rezolvarea unor probleme teorii în rezolvarea unor probleme practice practice

– ExempleExempleExaminarea eficienţei curriculumului centrat Examinarea eficienţei curriculumului centrat

pe elev la gimnaziupe elev la gimnaziuAnaliza eficienţei diverselor stiluri didactice Analiza eficienţei diverselor stiluri didactice

în raport cu vârsta şi domeniul de studiiîn raport cu vârsta şi domeniul de studii

Cercetarea de evaluareCercetarea de evaluare Conduce la evaluarea meritelor sau valorii Conduce la evaluarea meritelor sau valorii

unei practici specifice într-un context unei practici specifice într-un context determinatdeterminat

MeritMeritul este exemplificat prin faptul că un program ul este exemplificat prin faptul că un program îndeplineşte funcţiile pe care trebuie să le îndeplineşte funcţiile pe care trebuie să le îndelinească (ex. platforma e-learning este îndelinească (ex. platforma e-learning este funcţională şi facilitează accesul la informaţie) funcţională şi facilitează accesul la informaţie)

Valoarea constă în semnificaţia ataşată programului Valoarea constă în semnificaţia ataşată programului de către cei care îl folosesc (ex. platforma e-learning de către cei care îl folosesc (ex. platforma e-learning constituie una din cele mai reprezentative realizări constituie una din cele mai reprezentative realizări ale reformei în universitate) ale reformei în universitate)

Familii de metode de cercetareFamilii de metode de cercetare

CantitativeCantitative Calitative Calitative

Criterii de diferenţiereCriterii de diferenţiere

– Supoziţiile care stau la baza cercetăriiSupoziţiile care stau la baza cercetării– Scopul cercetăriiScopul cercetării– Întrebările cercetăriiÎntrebările cercetării– Design-ul cercetăriiDesign-ul cercetării– Interacţiunea subiect cercetătorInteracţiunea subiect cercetător– VariabileleVariabilele– Colectarea şi analiza datelorColectarea şi analiza datelor– Modalitatea de a raporta cercetareaModalitatea de a raporta cercetarea

Complementaritatea demersurilor Complementaritatea demersurilor cantitative şi calitative de cercetarecantitative şi calitative de cercetare

Scopuri diferite de cercetareScopuri diferite de cercetare ExplicativeExplicative ExploratoriiExploratorii

Considerarea punctelor tari şi a Considerarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale celor două tipuri punctelor slabe ale celor două tipuri de demersuri de cercetarede demersuri de cercetare

Cercetarea cantitativăCercetarea cantitativă ScopuriScopuri

– Descrie condiţii ce se regăsesc în Descrie condiţii ce se regăsesc în realitatea curentărealitatea curentă

– Investighează relaţiiInvestighează relaţii– Studiază cauze şi efecteStudiază cauze şi efecte

Tipuri de cercetari cantitativeTipuri de cercetari cantitative Cercetări descriptiveCercetări descriptive Cercetări corelaţionaleCercetări corelaţionale Cercetări experimentaleCercetări experimentale

Cercetări descriptiveCercetări descriptive ScopScop––furnizează o descriere a unei furnizează o descriere a unei

situaţii, eveniment sau set de situaţii, eveniment sau set de evenimente particulareevenimente particulare – ExExempleemple

Câţi elevi abandonează şcoala în perioada Câţi elevi abandonează şcoala în perioada gimnaziuluigimnaziului?? Din ce categorii? Din ce categorii?

Care este atitudinea elevilor, profesorilor şi Care este atitudinea elevilor, profesorilor şi părinţilor faţă de probele unice de evaluare?părinţilor faţă de probele unice de evaluare?

Care este specificitatea relaţiilor de putere Care este specificitatea relaţiilor de putere în închisoareîn închisoare

Cercetări descriptive 2Cercetări descriptive 2 CaracteristiciCaracteristici

Utilizează loturi largi, dar pot fi realizate şi pe loturi Utilizează loturi largi, dar pot fi realizate şi pe loturi mici sau chiar un singur individmici sau chiar un singur individ

Folosesc teste, chestionare şi sondajeFolosesc teste, chestionare şi sondaje Sunt focalizate pe informaţii privind atitudini, Sunt focalizate pe informaţii privind atitudini,

credinţe, practici, interese etc. credinţe, practici, interese etc. Se pretează la prelucrări statisticeSe pretează la prelucrări statistice

– PotentialPotentialee problem problemee Instrumentele folosite – pot să nu fie valideInstrumentele folosite – pot să nu fie valide Rata răspunsurilor (poate fi scăzută în sondaje)Rata răspunsurilor (poate fi scăzută în sondaje) Calitatea şi onestitatea raspunsurilor subiecţilorCalitatea şi onestitatea raspunsurilor subiecţilor

Tipuri de cercetări descriptiveTipuri de cercetări descriptive Observaţia naturalăObservaţia naturală Observaţia participativăObservaţia participativă Studiul de cazStudiul de caz Studii longitudinale şi transversaleStudii longitudinale şi transversale Sondajul Sondajul

Observaţia naturalăObservaţia naturală Este o tehnică care colectează date rezultate din Este o tehnică care colectează date rezultate din

derularea unor comportamente naturale. derularea unor comportamente naturale.

Caracteristică – caracterul nonobstructiv al Caracteristică – caracterul nonobstructiv al observatorului. Observatorul trebuie să rămână observatorului. Observatorul trebuie să rămână complet ascuns pentru a surprinde complet ascuns pentru a surprinde comportamentul natural. comportamentul natural.

Valoare - este o metodă foarte bună pentru a Valoare - este o metodă foarte bună pentru a obţine o descriere riguroasă, a unui feomenobţine o descriere riguroasă, a unui feomen

Limite - cauzele comportamentului sunt imposibil Limite - cauzele comportamentului sunt imposibil de identificat prin această metodă. de identificat prin această metodă.

Observaţia participativăObservaţia participativă Este un demers descriptiv care constă în Este un demers descriptiv care constă în

observarea si înregistrarea comportamentelor observarea si înregistrarea comportamentelor unor persoane in condiţiile in care observatorul unor persoane in condiţiile in care observatorul participă activ la situaţia interacţională (Ex. participă activ la situaţia interacţională (Ex. Studiul lui Marquart (1983) privind mecanismele Studiul lui Marquart (1983) privind mecanismele formale si informale ale controlului social dintr-o formale si informale ale controlului social dintr-o închisoare americană - pentru asta timp de 18 închisoare americană - pentru asta timp de 18 luni a fost angajat ca paznic)luni a fost angajat ca paznic)

O astfel de cercetare utilizează o diversitate de O astfel de cercetare utilizează o diversitate de metode: interviuri informale, observatie directă, metode: interviuri informale, observatie directă, participare la viaţa grupului, participare la viaţa grupului, discuţiidiscuţiicolective, colective, analiza documentelor personale, autoanaliză, analiza documentelor personale, autoanaliză, anamneză etc. anamneză etc.

ValoareValoareaa şşi limitei limitele observaţiei le observaţiei participativeparticipative

Valoare: Valoare: – Permite aprofundarea unor comportamente, Permite aprofundarea unor comportamente,

contexte, relaţiicontexte, relaţii– Poate furniza informatii anterior necunoscute Poate furniza informatii anterior necunoscute

foarte importante pentru proiectarea unei foarte importante pentru proiectarea unei cercetări ulterioare (eventual experimentale) cercetări ulterioare (eventual experimentale)

LimiteLimite– Este consumatoare de timpEste consumatoare de timp– Documentarea depinde de memoria, disciplina Documentarea depinde de memoria, disciplina

si responsabilitatea cercetătoruluisi responsabilitatea cercetătorului– Reclamă efort conştient pentru asigurarea Reclamă efort conştient pentru asigurarea

obiectivităţii deoarece metoda este subiectivă obiectivităţii deoarece metoda este subiectivă

Studiul de cazStudiul de caz Este o descriere intensivă şi o analiză a unui Este o descriere intensivă şi o analiză a unui

singur individ, organizaţie sau eveniment bazată singur individ, organizaţie sau eveniment bazată pe informaţii obţinute dintr-o varietate de surse pe informaţii obţinute dintr-o varietate de surse (interviuri, documente, rezultate ale unor teste, (interviuri, documente, rezultate ale unor teste, date de arhivă)date de arhivă)

Cel mai mare avantaj al studiului de caz este că Cel mai mare avantaj al studiului de caz este că constituie un teren fertil pentru ipoteze şi constituie un teren fertil pentru ipoteze şi cercetări ulterioare. cercetări ulterioare.

Dezavantaj – Dezavantaj – – incapacitatea de a identifica cauzele. Se pot emite incapacitatea de a identifica cauzele. Se pot emite

supoziţii dar nu por fi demonstrate. supoziţii dar nu por fi demonstrate. – dificultatea generalizării asupra altor indivizi sau situaţii.dificultatea generalizării asupra altor indivizi sau situaţii.

Studii longitudinale şi transversaleStudii longitudinale şi transversale Studiul longitudinal – este un studiul în domeniul Studiul longitudinal – este un studiul în domeniul

dezvoltării care măsoară în mod repetat, la dezvoltării care măsoară în mod repetat, la intervale selectate de timp, aceleaşi intervale selectate de timp, aceleaşi caracteristici, într-un singur eşantion de indivizi. caracteristici, într-un singur eşantion de indivizi. (ex. studiul dezvoltării limbajului)(ex. studiul dezvoltării limbajului)

Studiul transversal - este un studiul în domeniul Studiul transversal - este un studiul în domeniul psihologiei dezvoltării, care măsoară în mod psihologiei dezvoltării, care măsoară în mod repetat, la intervale selectate de timp, aceleaşi repetat, la intervale selectate de timp, aceleaşi caracteristici, în eşantioane reprezentative la caracteristici, în eşantioane reprezentative la diferite niveluri de vârstădiferite niveluri de vârstă

SONDAJELESONDAJELE

Sunt demersuri aplicate într-un anumit domeniu Sunt demersuri aplicate într-un anumit domeniu pentru a culege date asupra unei stari de fapt, pe pentru a culege date asupra unei stari de fapt, pe un eşantion reprezentativ un eşantion reprezentativ

AvantajeAvantaje– Cantitate mare de informaţii în timp scurtCantitate mare de informaţii în timp scurt

Dezavantaje: Dezavantaje: – dificultatea de a extrapola datele de pe un eşantion dificultatea de a extrapola datele de pe un eşantion

asupra întregii populaţii; asupra întregii populaţii; – solicită timp si resurse umanepentru a construi sondajul, solicită timp si resurse umanepentru a construi sondajul,

a codifica datele , a aplica, a analiza etc.; a codifica datele , a aplica, a analiza etc.; – Lungimea chestionaruluiLungimea chestionarului

Cercetarea corelaţionalăCercetarea corelaţională Scop – a stabili măsura în care două sau Scop – a stabili măsura în care două sau

mai multe variabile sunt legate între elemai multe variabile sunt legate între ele– ExempleExemple

Există o relaţie între sentimentul de autoeficacitate al Există o relaţie între sentimentul de autoeficacitate al profesorului şi calitatea sa profesională?profesorului şi calitatea sa profesională?

Există o relaţie între QI-ul părinţilor şi QI-ul copiilor Există o relaţie între QI-ul părinţilor şi QI-ul copiilor (Conradi Jones, 1940)?(Conradi Jones, 1940)?

Există o relaţie între tipul de disciplină parentală şi Există o relaţie între tipul de disciplină parentală şi rata infracţionalătăţii la copil?rata infracţionalătăţii la copil?

Cercetarea corelaţionalăCercetarea corelaţională CaracteristiciCaracteristici

Relaţiile sunt măsurate prin coeficienţi de Relaţiile sunt măsurate prin coeficienţi de corelaţiecorelaţie

Utilizează instrumente pentru a măsura Utilizează instrumente pentru a măsura variabilele variabilele

Se focalizează pe natura şi direcţia relaţiei Se focalizează pe natura şi direcţia relaţiei dintre variabiledintre variabile

Cercetarea corelaţionalăCercetarea corelaţională Potenţiale problemePotenţiale probleme

Validitatea şi fidelitatea instrumentelorValiditatea şi fidelitatea instrumentelorDificultatea de a face inferenţe asupra Dificultatea de a face inferenţe asupra

cauzeicauzei

Exemplu de cercetare corelaţionalăExemplu de cercetare corelaţională Cercetările au demonstrat că cu cât un băiat vede Cercetările au demonstrat că cu cât un băiat vede

la TV mai multe scene de violenţă cu atât este mai la TV mai multe scene de violenţă cu atât este mai agresiv. agresiv.

se pune întrebarea: urmărirea unor programe se pune întrebarea: urmărirea unor programe violente determină creşterea agresivităţii sau violente determină creşterea agresivităţii sau băieţii mai agresivi aleg să urmărească emisiuni băieţii mai agresivi aleg să urmărească emisiuni mai violente? - nu putem stabili cu certitudine care mai violente? - nu putem stabili cu certitudine care este cauza şi care este efectul.este cauza şi care este efectul.

Cînd două variabile corelează între ele Cînd două variabile corelează între ele este este posibilposibil ca una să fie cauza variaţiei celeilalte, dar ca una să fie cauza variaţiei celeilalte, dar nu este sigur. Cnu este sigur. Corelaţia este o condiţie necesară orelaţia este o condiţie necesară a existenţei unei relaţii cauzale, dar nu şi suficientăa existenţei unei relaţii cauzale, dar nu şi suficientă

Cercetarea experimentală Cercetarea experimentală

– Scop– testarea ipotezelor privind relaţia Scop– testarea ipotezelor privind relaţia cauză - efect între variabilecauză - efect între variabile

– ExempleExempleExaminarea efectelor învăţării în funcţie de Examinarea efectelor învăţării în funcţie de

tipul de strategie (1. strategii cooperative 2. tipul de strategie (1. strategii cooperative 2. strategii tradiţionale) strategii tradiţionale)

Cercetarea experimentalăCercetarea experimentală CaracteristiciCaracteristici

– Proceduri stricte pentru selectarea Proceduri stricte pentru selectarea subiecţilor (eşantionare strictă)subiecţilor (eşantionare strictă)

– ManipulaManipularea variabilei cauzalerea variabilei cauzale– ControlControlul variabilelor externeul variabilelor externe– Analiza statistică a datelorAnaliza statistică a datelor

Caracteristicile cercetării Caracteristicile cercetării experimentaleexperimentale

Orice experiment trebuie să treacă Orice experiment trebuie să treacă testul TOR, adică să fie: testul TOR, adică să fie:

TestabilTestabil ObservabilObservabil RepetabilRepetabil

Caracterul testabil al problemeiCaracterul testabil al problemei Nu pot fi cercetate experimental Nu pot fi cercetate experimental

probleme etice, morale, filozofice (ex. probleme etice, morale, filozofice (ex. nu pot raspunde experimental la nu pot raspunde experimental la întrebări ca: este avortul imoral?, este întrebări ca: este avortul imoral?, este rău consumul de droguri) rău consumul de droguri)

putem folosi instrumente pentru a putem folosi instrumente pentru a evalua opiniile şi atitudinile în evalua opiniile şi atitudinile în legătură cu aceste probleme, dar nu legătură cu aceste probleme, dar nu putem testa valoarea de adevăr a putem testa valoarea de adevăr a acestor afirmaţiiacestor afirmaţii

Caracterul observabil al problemeiCaracterul observabil al problemei

– Nu pot fi cercetate Nu pot fi cercetate experimental probleme care nu experimental probleme care nu pot fi observate (gândesc câinii pot fi observate (gândesc câinii la fel ca oamenii?; experienţa la fel ca oamenii?; experienţa mea subiectivă legată de o mea subiectivă legată de o culoare este identică cu a culoare este identică cu a altcuiva?)altcuiva?)

Caracterul repetabil al problemeiCaracterul repetabil al problemei

Nu pot fi cercetate xperimental Nu pot fi cercetate xperimental evenimente care nu pot fi repetate evenimente care nu pot fi repetate (Ex. susţinătorii experienţelor (Ex. susţinătorii experienţelor extrasenzoriale susţin că acestea extrasenzoriale susţin că acestea apar doar în anumite circumstanţe şi apar doar în anumite circumstanţe şi este imposibil să prevedem este imposibil să prevedem momentul apariţiei lor. momentul apariţiei lor.

Limitele cercetării experimentaleLimitele cercetării experimentale Inabilitatea cercetatorului de a Inabilitatea cercetatorului de a

controla variabilele externecontrola variabilele externe Utilizarea unor montaje Utilizarea unor montaje

experimentale complicateexperimentale complicate ComplexComplexitatea itatea analizei statisticeanalizei statistice Dificultatea de a formula relaţii Dificultatea de a formula relaţii

cauzalecauzale

Stabilirea cauzeiStabilirea cauzei Cauză - implică faptul că manipularea unui Cauză - implică faptul că manipularea unui

eveniment produce alt eveniment. eveniment produce alt eveniment. Nu este ușor de stabilit o relaţie cauzală. Nu este ușor de stabilit o relaţie cauzală.

De ex. dacă certăm un copil că mâzgăleşte De ex. dacă certăm un copil că mâzgăleşte pereţi şi după aceea el nu mai scrie pe pereţi şi după aceea el nu mai scrie pe pereţi suntem tentaţi să spunem că cearta pereţi suntem tentaţi să spunem că cearta a determinat stoparea comportamentului. a determinat stoparea comportamentului. Dar această interpretare cauzală nu ia în Dar această interpretare cauzală nu ia în considerare alte explicaţii alternative. De considerare alte explicaţii alternative. De ex. copilul s-a plictisit, are alte interese, etc.ex. copilul s-a plictisit, are alte interese, etc.

Criterii pentru a identifica Criterii pentru a identifica experimental cauzalitatea:experimental cauzalitatea:

John Stuart Mill (1874) a stabilit 4 John Stuart Mill (1874) a stabilit 4 criterii pentru a identifica criterii pentru a identifica experimental cauzalitatea:experimental cauzalitatea:– Metoda agrementului Metoda agrementului – Metoda diferenţei Metoda diferenţei – Convergenta agrementului cu diferenţa. Convergenta agrementului cu diferenţa. – Metoda variaţiei concomitente Metoda variaţiei concomitente

Metoda agrementuluiMetoda agrementului – – se identifică cauzalitatea observând se identifică cauzalitatea observând

elementul comun din mai multe momente elementul comun din mai multe momente ale unui eveniment. ale unui eveniment.

Limite Limite – există variabile semnificative care rămân există variabile semnificative care rămân

inaparente (Ex. un bărbat a baut într-o zi gin inaparente (Ex. un bărbat a baut într-o zi gin cu apă şi s-a îmbătat, a doua zi a băut scotch cu apă şi s-a îmbătat, a doua zi a băut scotch cu apă şi s-a îmbătat, a treia zi a băut vin cu cu apă şi s-a îmbătat, a treia zi a băut vin cu apă şi s-a îmbătat din nou. Concluzia a fost că apă şi s-a îmbătat din nou. Concluzia a fost că s-a îmbătat din cauza apei, deoarece a fost s-a îmbătat din cauza apei, deoarece a fost singurul element comun în cele trei situaţii. singurul element comun în cele trei situaţii. Se ignoră variabila inaparentă: alcoolul)Se ignoră variabila inaparentă: alcoolul)

Metoda diferenţeiMetoda diferenţei se identifică cauzalitatea observând efectele se identifică cauzalitatea observând efectele

diferite produse efectele diferite produse în diferite produse efectele diferite produse în doua situaţii care sunt asemănătoare doua situaţii care sunt asemănătoare exceptând un singur aspect. exceptând un singur aspect.

De ex. într-un experiment privind efectul De ex. într-un experiment privind efectul medicamentelor asupra TR, un grup ia medicamentelor asupra TR, un grup ia medicamente, în timp ce alt grup ia placebo. medicamente, în timp ce alt grup ia placebo. Dacă în grupul care a luat medicamente se Dacă în grupul care a luat medicamente se inregistrează un TR diferit fata de celalalt inregistrează un TR diferit fata de celalalt grup se conchide ca acestă diferenţă se grup se conchide ca acestă diferenţă se datoreaza medicamentului.datoreaza medicamentului.

Convergenta agrementului cu Convergenta agrementului cu diferenţadiferenţa

Mai intai se folosește primul criteriu – Mai intai se folosește primul criteriu – agrementul – pentru a observa elementul agrementul – pentru a observa elementul comun, care este apoi formulat ca ipoteza comun, care este apoi formulat ca ipoteza ce va fi testata prin criteriu diferenţei.ce va fi testata prin criteriu diferenţei.

Ex. în experimentul cu băuturile. Ex. în experimentul cu băuturile. Observarea elementului comun (apa) duce Observarea elementului comun (apa) duce la formularea ipotezei ca apa îmbată. Apoi la formularea ipotezei ca apa îmbată. Apoi se administrează unui grup apă şi altuia se administrează unui grup apă şi altuia gin. Concluzia infirmă ipoteza, chiar daca gin. Concluzia infirmă ipoteza, chiar daca apa a fost identificată ca element comunapa a fost identificată ca element comun

Metoda variaţiei concomitenteMetoda variaţiei concomitente

1.1. Variaţia unei variabile determină variaţia Variaţia unei variabile determină variaţia altei variabile. altei variabile.

2.2. Ex. relaţia medicamente – TR: Se utilizează Ex. relaţia medicamente – TR: Se utilizează în loc de 2 grupuri, 3 sau mai multe grupuri. în loc de 2 grupuri, 3 sau mai multe grupuri. Unui grup i se administrează placebo, unui Unui grup i se administrează placebo, unui grup i se administrează o cantitate de grup i se administrează o cantitate de medicament, altuia o cantitate mai mare medicament, altuia o cantitate mai mare etc. Dacă la aceasta variatie apare diferenţa etc. Dacă la aceasta variatie apare diferenţa de TR, atunci putem conchide că ea este de TR, atunci putem conchide că ea este determinata de cantitatea de drog determinata de cantitatea de drog

Surse de eroare în stabilirea Surse de eroare în stabilirea cauzalităţiicauzalităţii

direcţia cauzalităţiidirecţia cauzalităţii al treilea factoral treilea factor variabile cauzale variabile cauzale alternativealternative

DDirecţia cauzalităţiiirecţia cauzalităţii Putem gresi direcţia cauzalităţii Putem gresi direcţia cauzalităţii

EEx. Cercetări recente au demonstrat ca 19 părinţi x. Cercetări recente au demonstrat ca 19 părinţi din 20 utilizează pedeapsa fizică pentru a-şi din 20 utilizează pedeapsa fizică pentru a-şi disciplina copiii. Arareori au fost găşiţi copii care disciplina copiii. Arareori au fost găşiţi copii care să aibă un comportament exemplar si a căror să aibă un comportament exemplar si a căror părinţi să nu fi utilizat niciodată pedeapsa. părinţi să nu fi utilizat niciodată pedeapsa. Concluzia a fost că pedeapsa influenţează Concluzia a fost că pedeapsa influenţează comportamentul copiilor, DAR n-ar fi posibil ca comportamentul copiilor, DAR n-ar fi posibil ca unii copii să fi fost atât de cuminţi încât să nu fi unii copii să fi fost atât de cuminţi încât să nu fi obligat niciodata părinţii săutilizeze pedeapsa obligat niciodata părinţii săutilizeze pedeapsa fizică? In această situaţie variabila cauzală fizică? In această situaţie variabila cauzală ar fi ar fi comportamentul copiilor nu al adulţilorcomportamentul copiilor nu al adulţilor..

Al treilea factorAl treilea factor Uneori relaţia cauzală aparentă decurge din faptul că un al treilea Uneori relaţia cauzală aparentă decurge din faptul că un al treilea

factor determină atât ceea ce era considerat cauza cât si efectul factor determină atât ceea ce era considerat cauza cât si efectul

EEx. Câteva decade in urmă cercetătorii americani au stabilit că x. Câteva decade in urmă cercetătorii americani au stabilit că elevii de liceu care fumau aveau rezultate slabeelevii de liceu care fumau aveau rezultate slabe la învăţătură la învăţătură. . Concluzia a fost că este ceva legat de fumat care influenţează Concluzia a fost că este ceva legat de fumat care influenţează rezultatele. rezultatele.

Posibile surse de eroarePosibile surse de eroare– cauzalitate inversă (rezultatele erau atât de ingrozitoare incât cauzalitate inversă (rezultatele erau atât de ingrozitoare incât

elevii elevii s-au apucat de fumat pentru a scăpa de stress) s-au apucat de fumat pentru a scăpa de stress)

– Al treilea factor - Al treilea factor - mai tarziu s-a considerat că adevărata cauză mai tarziu s-a considerat că adevărata cauză era situaţia financiară si socială a părinţilor. Elevii care era situaţia financiară si socială a părinţilor. Elevii care proveneau din clasa socială de jos erau predispuşi mai proveneau din clasa socială de jos erau predispuşi mai probabil să fumeze probabil să fumeze dar şi dar şi să aibă rezultate slabe. să aibă rezultate slabe. Deci, Deci, situaţia financiară determina atât fumatul cît şi performanţelesituaţia financiară determina atât fumatul cît şi performanţele

variabile cauzale variabile cauzale alternativealternative

Rezultatele Rezultatele suntsunt determinate de variabile cauzale determinate de variabile cauzale alternative alternative

ex. Susan Carol Losh a stabilit in urma cercetărilor ex. Susan Carol Losh a stabilit in urma cercetărilor efectuate că nivelul cunoştinţelor ştiinţifice de bază efectuate că nivelul cunoştinţelor ştiinţifice de bază este mai ridicat la bărbaţi decât la femei. Cei ce au este mai ridicat la bărbaţi decât la femei. Cei ce au citit studiul au conchis că femeile sunt mai citit studiul au conchis că femeile sunt mai necunoscătoare decât bărbaţii. Ulterior ea a necunoscătoare decât bărbaţii. Ulterior ea a descoperit ca diferenta nu venea din faptul că femeile descoperit ca diferenta nu venea din faptul că femeile dădeau mai multe raspunsuri gredădeau mai multe raspunsuri greşşite ci pentru că ite ci pentru că dădeau mai multe raspunsuri NU STIU. In legătură cu dădeau mai multe raspunsuri NU STIU. In legătură cu acest tip de răspunsuri poate fi pusă in discuţie acest tip de răspunsuri poate fi pusă in discuţie problema auto eficacităţiiproblema auto eficacităţii,, a semnificaţiei cercetării, a a semnificaţiei cercetării, a încrederii în sine, încrederii în sine, nu nu doar adoar a necunoaşterii necunoaşterii

Alte surse de eroareAlte surse de eroare o populatie limitată, o populatie limitată, un eşantion nereprezentativ, un eşantion nereprezentativ, un chestionar incorrect (sau cu un chestionar incorrect (sau cu

itemi incorecţi)itemi incorecţi),, un model experimental un model experimental

incompletincomplet etc etc..

Cercetarea calitativă Cercetarea calitativă ScopScop – – furnizează descrieri şi intrepretări furnizează descrieri şi intrepretări

detaliate ale participanţilor într-un detaliate ale participanţilor într-un domeniu prestabilitdomeniu prestabilit

Patru tipuri de demersuriPatru tipuri de demersuri– Cercetarea în acţiuneCercetarea în acţiune– Cercetare istoricăCercetare istorică– EtnografiaEtnografia– Cercetarea premiselor teoreticeCercetarea premiselor teoretice

Cercetarea în acţiuneCercetarea în acţiune ScopScop

– Furnizarea unor soluţii pentru problemele Furnizarea unor soluţii pentru problemele specifica care apar într-o organizaţie specifica care apar într-o organizaţie determinată determinată

– Dezvoltarea practicilor în organizaţia respectivăDezvoltarea practicilor în organizaţia respectivă– ExExeemplemple

Cum poate fi optimizată activitatea studenţilor din Cum poate fi optimizată activitatea studenţilor din FPSEFPSE??

Care sunt principalele probleme la nivelul relaţiei Care sunt principalele probleme la nivelul relaţiei profesor student în FPSE?profesor student în FPSE?

Valoarea şi limitele orarului modularValoarea şi limitele orarului modular

Cercetarea în acţiuneCercetarea în acţiune CaracteristiciCaracteristici

Metoda clinică de colectare şi analiză a Metoda clinică de colectare şi analiză a datelor datelor

Demers în 4 paşi: – identificarea problemei, Demers în 4 paşi: – identificarea problemei, colectarea datelor, analiza datelor, acţiunea colectarea datelor, analiza datelor, acţiunea de rezolvare a problemeide rezolvare a problemei

– Potenţiale problemePotenţiale problemeNatura insulară a procesului poate afecta Natura insulară a procesului poate afecta

rigoarea studiuluirigoarea studiului

Cercetarea istoricăCercetarea istorică Scop Scop – – explorarea trecutului explorarea trecutului

individului, evenimentelor, individului, evenimentelor, problemelor pentru o mai bună problemelor pentru o mai bună înţelegere a situaţiei actuale înţelegere a situaţiei actuale ExExeemplmplu:u:

Dificultatea de a implementa reforma Dificultatea de a implementa reforma invăţământului în România poate fi mai bine invăţământului în România poate fi mai bine înţeleasă dacă cunoaştem caracterul înţeleasă dacă cunoaştem caracterul proifund centralizat al învăţământului în proifund centralizat al învăţământului în trecuttrecut

Cercetarea istoricăCercetarea istorică CaracteristiciCaracteristici

– Focalizarea asupra unui individ, Focalizarea asupra unui individ, eveniment sau problemă specificăeveniment sau problemă specificăPrincipala sursa a datelor o constituie Principala sursa a datelor o constituie

documentela sau mărturiile individuale sau documentela sau mărturiile individuale sau ale martorilor ale martorilor

Datele preexistă cercetării şi trebuie Datele preexistă cercetării şi trebuie identificate, analizate, interpretate identificate, analizate, interpretate

Trebuie operată o evaluare strictă a Trebuie operată o evaluare strictă a autenticităţii şi corectitudinii datelorautenticităţii şi corectitudinii datelor

Cercetarea istoricăCercetarea istorică

– Potenţiale problemePotenţiale problemeAutenticitatea datelorAutenticitatea datelorVeridicitatea datelorVeridicitatea datelorSe bazează pe surse secundareSe bazează pe surse secundareValorile cercetătorului pot afecta Valorile cercetătorului pot afecta

interpretarea interpretarea

Etnografia Etnografia ScopScop

– A obţine o înţelegere a credinţelor şi practicilor A obţine o înţelegere a credinţelor şi practicilor comune ale unui grup particularcomune ale unui grup particular

– ExempleExemple Cu ce probleme se confruntă un profesor care începe Cu ce probleme se confruntă un profesor care începe

să folosească demersul constructivist după ce ani de să folosească demersul constructivist după ce ani de zile a folosit metodele tradiţionale de predare zile a folosit metodele tradiţionale de predare

Ce înseamnă “incluziune” pentru un copil cu nevoi Ce înseamnă “incluziune” pentru un copil cu nevoi special (CES) care este integrat într-o clasă incluzivăspecial (CES) care este integrat într-o clasă incluzivă

EtnografiaEtnografia Caracteristici Caracteristici

Studiul se desfăşoară într-un cadru Studiul se desfăşoară într-un cadru determinat pentru o lungă perioadă de timpdeterminat pentru o lungă perioadă de timp

Demersuri de cercetare emergenteDemersuri de cercetare emergente Participanţii sunt observaţi în activităţi Participanţii sunt observaţi în activităţi

curente şi în mediul lor naturalcurente şi în mediul lor naturalRelaţie de încredere cercetător – participanţiRelaţie de încredere cercetător – participanţiPrincipalele metode de colecatre a datelor Principalele metode de colecatre a datelor

sunt observaţia şi interviul sunt observaţia şi interviul Analiza datelor este inductivăAnaliza datelor este inductivă

EtnografiaEtnografia

– Potenţiale problemePotenţiale problemeTimp insuficient alocat cercetăriiTimp insuficient alocat cercetării Insuficiente date colectateInsuficiente date colectate Insuficientă analiză a datelor Insuficientă analiză a datelor Erori induse de cercetărori (bias)Erori induse de cercetărori (bias)

Cercetarea premiselor teoreticeCercetarea premiselor teoretice

ScopScop– A formula concluzii teoretice pornind de A formula concluzii teoretice pornind de

la identificarea şi analiza unor pattrnuri, la identificarea şi analiza unor pattrnuri, comportamente sau teme constante comportamente sau teme constante care pot fi observate în practicăcare pot fi observate în practică

– ExempleExempleCum se explică schimbarea strategiilor de Cum se explică schimbarea strategiilor de

evaluare de către profesori, de la evaluarea evaluare de către profesori, de la evaluarea tradiţională către modalităţi alternative de tradiţională către modalităţi alternative de evaluare (portofoliu, proiect, competenţe)evaluare (portofoliu, proiect, competenţe)

Cercetarea premiselor teoreticeCercetarea premiselor teoretice CaracteristiciCaracteristici

Respectarea credinţelor şi punctelor de Respectarea credinţelor şi punctelor de vedere ale participanţilor vedere ale participanţilor

Colectare calitativă a datelor utilizând Colectare calitativă a datelor utilizând strategii analiticestrategii analitice

Sinteză inductivă a datelor prin utilizarea Sinteză inductivă a datelor prin utilizarea unor analize comparativeunor analize comparative

Cercetarea premiselor teoreticeCercetarea premiselor teoretice

Potenţiale problemePotenţiale problemeErori datorate prejudecăţii cercetătorilor Erori datorate prejudecăţii cercetătorilor Strategii insuficiente de culegere a Strategii insuficiente de culegere a

datelordatelorDificultatea anlizei datelorDificultatea anlizei datelor

Cum alegem un design de Cum alegem un design de cercetarecercetare

Problemele dictează selecţia metodelorProblemele dictează selecţia metodelor– Fiecare design are caracteristici particulare Fiecare design are caracteristici particulare

care satisfac anumite categorii de probleme care satisfac anumite categorii de probleme (ex. studiul gemenilor univitelini impun o (ex. studiul gemenilor univitelini impun o abordare descriptivă)abordare descriptivă)

– Problemele induc limite în selecţia metodelor Problemele induc limite în selecţia metodelor de cercetare (ex. nu putem studia influenţa de cercetare (ex. nu putem studia influenţa alcoolului asupra performanţelor în manieră alcoolului asupra performanţelor în manieră experimentală) experimentală)

EvaluareEvaluare Care este obiectivul cel mai important al Care este obiectivul cel mai important al

cercetărilor descriptive?cercetărilor descriptive? Identificati situaţii in care aIdentificati situaţii in care aţţi utiliza i utiliza

fiecare din tehnicile descriptive fiecare din tehnicile descriptive Identificati avantajele si dezavantajele Identificati avantajele si dezavantajele

fiecărui demers descriptivefiecărui demers descriptive Care sunt asemănările si diferentele Care sunt asemănările si diferentele

dintre doua tehnici descriptive la alegeredintre doua tehnici descriptive la alegere

Test grilaTest grila 1. Cercetarea calitativă şi cea 1. Cercetarea calitativă şi cea

cantitativă sunt similare în ceea ce cantitativă sunt similare în ceea ce priveşte:priveşte:a.a. rolul cercetătoruluirolul cercetătoruluib.b. tipul de documentaretipul de documentarec.c. focalizarea pe date empiricefocalizarea pe date empiriced.d. supoziţiile anterioare ale cercetăroruluisupoziţiile anterioare ale cercetăroruluie.e. importanţa contextului importanţa contextului

2. Care din următoarele activităţi descriu 2. Care din următoarele activităţi descriu un cercetător cantitativistun cercetător cantitativista.a. încearcă să controleze variabilele externeîncearcă să controleze variabilele externeb.b. încearcă să înţeleagă contextul în care se încearcă să înţeleagă contextul în care se

produce comportamentulproduce comportamentulc.c. încearcă să înţeleagă antecedentele unei încearcă să înţeleagă antecedentele unei

persoanepersoaned.d. încearcă să urmărească un comportament de-încearcă să urmărească un comportament de-

a lungul unei perioade de timpa lungul unei perioade de timp

3. Care din următoarele activităţi 3. Care din următoarele activităţi descriu un cercetător calitativist?descriu un cercetător calitativist?

a.a. Este interesat în înţelegerea perspectivei Este interesat în înţelegerea perspectivei unei persoane asupra mediului social în unei persoane asupra mediului social în care trăieştecare trăieşte

b.b. Analizează statistic datele .Analizează statistic datele .c.c. Adoptă o atitudine obiectivă în culegerea Adoptă o atitudine obiectivă în culegerea

datelor.datelor.d.d. Utilizează metode pe care le selectează Utilizează metode pe care le selectează

înainte de începerea studiului înainte de începerea studiului

4. Cele mai abstracte şi generale 4. Cele mai abstracte şi generale cunoştinţe sunt derivate din: cunoştinţe sunt derivate din:

a.a. Cercetare aplicată.Cercetare aplicată.b.b. Cercetare fundamentală.Cercetare fundamentală.c.c. Cercetare educaţională Cercetare educaţională d.d. Cercetare de evaluare a unei practici.Cercetare de evaluare a unei practici.

5. Care din următoarele tipuri de 5. Care din următoarele tipuri de cercetări evaluează utilitatea unei cercetări evaluează utilitatea unei teorii ştiinţifice într-un domeniu teorii ştiinţifice într-un domeniu dat?dat?

a.a. Cercetare de evaluareCercetare de evaluareb.b. Cercetare în acţiuneCercetare în acţiunec.c. Cercetare fundamentală Cercetare fundamentală d.d. Cercetare aplicatăCercetare aplicată

6. Incadrati cercetarea cu titlul 6. Incadrati cercetarea cu titlul “Influenţa strategiei constructiviste “Influenţa strategiei constructiviste de învăţare asupra performantelor de învăţare asupra performantelor studenţilor”studenţilor”

a.a. Cercetare corelaţionalăCercetare corelaţionalăb.b. Cercetare longitudinalăCercetare longitudinalăc.c. Cercetare experimentalăCercetare experimentalăd.d. Cercetare fundamentalăCercetare fundamentală

7. Pentru a examina comportamentul 7. Pentru a examina comportamentul social al cimpanzeilor un grup de social al cimpanzeilor un grup de cercetători petrec câtiva ani observându-I cercetători petrec câtiva ani observându-I în mediul lor natural Ce tip de cercetare în mediul lor natural Ce tip de cercetare este utilizată în acest exemplu?este utilizată în acest exemplu?a.a. Studiul de cazStudiul de cazb.b. Metoda experimentală Metoda experimentală c.c. Observaţia naturalăObservaţia naturalăd.d. Cercetarea în acţiuneCercetarea în acţiunee.e. Cercetarea corelationalăCercetarea corelatională

8. Cercetătorii vor să evalueze efectul 8. Cercetătorii vor să evalueze efectul utilizării televizorului asupra utilizării televizorului asupra performantelor şcolare. În urma analizei performantelor şcolare. În urma analizei datelor ei constată că: cu cît numărul de datelor ei constată că: cu cît numărul de ore petrecute în faţa televizorului creşte, ore petrecute în faţa televizorului creşte, cu atît performantele scad. Acest studiu cu atît performantele scad. Acest studiu este un exemplu de:este un exemplu de:a.a. Cercetare experimentalăCercetare experimentalăb.b. Cercetare corelationalăCercetare corelationalăc.c. Studiu de cazStudiu de cazd.d. Observaţie naturalăObservaţie naturală

RaspunsuriRaspunsuri

1 – c1 – c 6 - c6 - c2 – a2 – a 7 – c7 – c3 – a 3 – a 8 – b8 – b4 – b4 – b5 – d5 – d