of 20/20
Centre d'Implants et d'Esthétique Dentaire de Montréal DR. SORIN FÂRȘIROTU, DDS, FICOI 20 de ani de experienă în implanturi 514-393-3915 SERVICII Implanturi dentare Estetică dentară Regenerarea osoasă și a sinusului maxilar Albirea dinilor Coroane într-o oră cu ajutorul CEREC, tehnologie de vârf în 3D esthequedentaire.com Cinci nutrienți esențiali care v-ar putea lipsi din dietă C C O ON NT TA AB BI I L L I I T TA AT TE E S SI I F FI I S SC CA A L L I I T TA A T T E E P PR RO OF FE ES SI I O ON NA AL L A A Preturi deosebit de avantajoase si o vasta experienta canadiana pentru ORICE ORICE domeniu de acvitate! Detalii in interior Member of Canadian Bookkeepers Association Gabriela Bucsa 514.508.8880 www.arcade-accounting.com Dieta zilnică a multora dintre noi nu conferă un aport adecvat de nu- trienți. În timp, defi- ciențele ne pot afecta de la dantură și oase, la inimă, sistem digestiv, mușchi, greutate și multe altele. Bilunar GRATUIT Anul 13 Nr. 275 7 mai 2021 TEATRUL CRISTINEI IOVIĂ - THÉÂTRE DE L’UTOPIE ȘI UTOPIA CONTEMPORANĂ INTERVIU Pag. 6, 7 Pag. 3 Citiți ediția online Accent Montreal la: « «« «« « www.accentmontreal.com » »» »» » C C A A N N A A D D A A V V A A I I N N T T R R O O D D U U C C E E U U N N P P A A Ș Ș A A P P O O R R T T D D E E V V A A C C C C I I N N A A R R E E P P E E N N T T R R U U C C Ă Ă L L Ă Ă T T O O R R I I . . C C E E C C R R E E D D C C A A N N A A D D I I E E N N I I I I ? ? Les Immeubles Charisma [email protected] Agentie Imobiliara carmendan.com Curtier imobiliar Promoție super detalii în pagina 4 cell: 514.823.8772 birou: 514.683.3003 Șerban Mihai TISMĂNARIU & Asociații AVOCAT [email protected] 500 Place d’Armes, Suite 1800, Montréal, H2Y 2W2 5 5 1 1 4 4 - - 2 2 8 8 5 5 - - 0 0 0 0 5 5 2 2 Servicii în drept matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrației sau al muncii, precum și reprezentare la litigii în România și la CEDO. DETALII ÎN INTERIOR SĂNĂTATE P Pa a g g . . 1 13 3 Găurile negre, ca detectoare de materie întunecată Găurile negre și materia întunecată - două mari mistere ale fizicii ac- tuale. Citiți despre un nou studiu care arată cum procesele cosmice pot contribui în fizica particulelor elementare. ȘTIINĂ P P a ag g . . 1 1 6 6

[email protected] GRATUIT Anul Nr. 7 2021 500 Place …accentmontreal.com/wp-content/uploads/2021/05/nr275.pdf · 2021. 5. 10. · mistere ale fizicii ac-tuale. ... traditionale

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of [email protected] GRATUIT Anul Nr. 7 2021 500 Place...

Layout 1DDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII 20 de ani de experien- în implanturi
514-393-3915
Cinci nutrieni eseniali care v-ar putea lipsi din diet
CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA
Preturi deosebit de avantajoase si o vasta experienta canadiana pentru ORICEORICE domeniu de acvitate! Detalii in interior
Member of Canadian Bookkeepers Association
Gabriela Bucsa
514.508.8880 www.arcade-accounting.com
Dieta zilnic a multora dintre noi nu confer un aport adecvat de nu- trieni. În timp, defi- cienele ne pot afecta de la dantur i oase, la inim, sistem digestiv, muchi, greutate i multe altele.
Bilunar GRATUIT Anul 13 Nr. 275 7 mai 2021
TEATRUL CRISTINEI IOVI - THÉÂTRE DE L’UTOPIE I UTOPIA CONTEMPORAN INTERVIU Pag. 6, 7
Pag. 3
Citii ediia online Accent Montreal la: «««««« www.accentmontreal.com »»»»»»
CCCC AAAA NNNN AAAA DDDD AAAA VVVVAAAA IIII NNNN TTTT RRRR OOOO DDDD UUUU CCCC EEEE UUUU NNNN PPPPAAAA AAAA PPPP OOOO RRRR TTTT DDDD EEEE VVVVAAAACCCCCCCC IIII NNNN AAAA RRRR EEEE PPPP EEEE NNNN TTTT RRRR UUUU CCCC LLLL TTTTOOOO RRRR IIII .... CCCC EEEE CCCC RRRR EEEE DDDD CCCC AAAA NNNN AAAA DDDD IIII EEEE NNNN IIII IIII ????
Les Immeubles Charisma [email protected] Agentie Imobiliara carmendan.com
Curtier imobiliar
Promoie super
[email protected] 500 Place d’Armes, Suite 1800, Montréal, H2Y 2W2
555511114444----222288885555----0000000055552222
Servicii în drept matrimonial (divor), comercial, civil, al imigraiei sau al
muncii, precum i reprezentare la litigii în România i la CEDO.
DETALII ÎN INTERIOR
SNTATE PPaagg.. 1133
Gurile negre, ca detectoare de materie întunecat
Gurile negre i materia întunecat - dou mari mistere ale fizicii ac- tuale. Citii despre un nou studiu care arat cum procesele cosmice pot contribui în fizica particulelor elementare.
TIIN PPaagg.. 1166
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 2PAG. 222
PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn cc MMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr dddd eeee uuuu iiii iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu
MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&
TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO
FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAI BUN CALITATE BUN CALITATE
NUMRUL 1 ÎN CANADANUMRUL 1 ÎN CANADA (BOREAL PHTECH)
GARANIE 25 DE ANI
ADRIAN EICAADRIAN EICA Tel: 514-807-5139 Fax: 514-807-9878
Cel: 514-993-6508 Toll free: 1-866-995-5139
R.B.Q. 8323-5051-33 8531 Delmeade, suite 101
Mont-Royal, H4T 1M1
www.accentmontreal.com
(514) 690-8831 [email protected]
Articolele i fotografiile aprute în Accent Montreal nu reflect în mod necesar opi niile re dac iei. Ele implic direct rspun derea legal i/sau moral a autorilor. Accent Montreal nu îi asum responsabilitatea pentru coninutul reclamelor i al anunurilor de la mica publicitate.
Scanai acest cod cu smart-phone-ul dvs.!
Comunitate: Eva HALUS; Reflecii canadeze: Raul DUDNIC; tiin: Ctlina CURCEANU; Specialiti: Anca TISMNARIU (imigraie), er- ban TISMNARIU (juridic), ELENA NIGAI (na- turiste); Sport: Matei MAXIM; Redactor ef: Dan GEORGESCU; Editor: Simona POGONAT
COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni- tar 6767 CDN; Centrul de Loisir CDN; Magazine: Pharmaprix (Complex Wilder- ton), Marché EuroVictoria (4751 Ave Van Horne), Marché Épicure (5252 Paré), Marché Épicure (5555 Westminster); Cabi- nete: Dr. Buracu; Contabilitate: Arcade Accounting (3333 Cavendish), DFD Comptables Généraux Accredités; Biserici: Înlarea Domnului.
MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Cabinete: Dr. Fârirotu; Biserici: Sf. Nicolae.
MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), Balkani
Montreal (Piaa Jean-Talon), Île des Gour- mands; Contabilitate: AACSB; Magnus Poirier (10300 boul. Pie-IX); Biserici: Buna Vestire, Sf. Ioan Boteztorul, Sf. Ilie.
VILLE SAINT-LAURENT Magazine: Adonis (Place Vertu); Coletrie: World Line Cargo.
WEST ISLAND Magazine: Adonis, Charcuterie M.D.
RIVE SUD Magazine: Balkani, Cracovia; Biserici: Sf. Gheorghe.
LAVAL Magazine: Balkani Laval, Transilvania, Adonis, Marché Balkan;
PUNCTE DE DISTRIBUIE
LLEEOOPPOOLLDD LLIINNCCAA NOTAR
Eficace si rapid, servicii notariale de calitate la un pret imbatabil, just si rezonabil
Cumparari de case, apartamente si terenuri
Refinantari / finantari ipotecare Testamente, mandate in caz de
incapacitate, procuri diverse Succesiuni Celebrari de casatorii -
decor special amenajat Certificari / autentificari
de documente / semnaturi
Contactati-ne si o sa va convingeti de calitatea serviciilor noastre!
438.383.3116 [email protected] 438-382-3506 www.notairelinca.com 9850 Avenue de Lorimier, Montreal, QC, H2B 2H7
Me Leopold Lincà Notaire / Notary LLLLAAAA PPPPAAAAVVVVEEEELLLL
TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti LLLLAAAAVVVVAAAALLLL
Deschis in fiecare zi, deDeschis in fiecare zi, de luni pana sambata. Sunatiluni pana sambata. Sunati pentru orarul exact.pentru orarul exact. 444455550000----666688880000---- 1111666622226666
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 3PAG. 333 ACTUALITATE
Din ce în ce mai multe ri preconizeaz s cear o dovad de vaccinare per- soanelor care doresc s le treac frontierele. Este un fapt acceptat deja c pentru a cltori în strintate va fi necesar un certificat de vac- cinare, cel puin pân la sfâritul pandemiei – un fapt acceptat atât de guvernul fe- deral, cât i de o majoritate a canadienilor.
SIMONA POGONAT [email protected]
Aa cum tim, la ora actua- l, autoritile federale descurajeaz cltoriile in- ternaionale. Ottawa pre- gtete îns un certificat de vaccinare anti-COVID-19
care s le fie util canadienilor în deplasrile lor în strintate, atunci când imunizarea va fi suficient de avansat pentru ca voiajele peste grani s fie din nou permise în numr mare.
Iniial reticent la implementarea unui astfel de certificat sau paaport, guvernul Trudeau a îmbriat în cele din urm ideea, pe msur ce tot mai multe ri au adoptat deja sau se pregtesc s solicite o dovad de vaccinare la intrare. Spre exemplu, Gre- cia i Cipru au încheiat acorduri de turism cu Israel, permiând cetenilor vaccinai s cltoreasc între aceste ri fr restricii.
În acelai timp, Ottawa va trebui s sta-
bileasc criteriile de intrare în ar pentru cei care sosesc aici.
Din acest motiv, guvernul federal co- laboreaz cu alte ri pentru a elabora un set de standarde internaionale, astfel încât aceste controale s fie cât mai simple i cât mai eficiente posibil. Paapoartele de vaccinare ar putea îmbrca forma unui do- cument prevzut cu un cod QR sau a unei aplicaii pentru telefoanele mobile. Pentru moment îns, nu exist un consens la nivel internaional privind felul în care aceste paapoarte de vaccinare se vor prezenta.
La nivel intern, Canada nu pre- conizeaz s introduc un astfel de paa- port.
Aplicaia ArriveCan Canada are deja un pas important fcut
în aceast direcie, odat cu implementarea aplicaiei ArriveCan în noiembrie anul tre- cut. Prin intermediul acestei aplicaii, cl- torii care vin în Canada (pe cale aerian, terestr sau maritim) pot transmite ctre serviciile de frontier informaiile obliga- torii cerute de autoriti înainte de sosire, folosind telefonul mobil. Acest lucru fa- ciliteaz controalele vamale. Gsii mai multe detalii la: Canada.ca/ArriveCAN.
Discuiile sunt foarte avansate în Europa
Comisia European discut activ cu Washingtonul pentru ca turismul european s se redeschid în aceast var pentru americanii vaccinai împotriva COVID-19.
De asemenea, Comisia European (ra- mura executiv a Uniunii Europene) a prezentat la mijlocul lunii martie un proiect de creare a unui certificat sanitar destinat s faciliteze, în special persoanelor vaccinate, cltoriile în cadrul Uniunii Europene, cu scopul de a ajuta la relansarea industriei tu- rismului în aceast var. Numele su oficial
este: certificat UE COVID-19. Este vorba de un document (pe hârtie
sau pe celular) dotat cu un cod QR care va atesta faptul c titularul su a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul PCR sau a dezvoltat anti- corpi în urma infectrii cu SARS-CoV-2. Vor fi luate în considerare cele patru vac- cinuri COVID-19 autorizate în UE, anume Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca- Oxford i Johnson & Johnson, îns statele membre au opiunea de a accepta i alte vaccinuri.
Proiectul este susinut de rile depen- dente de turism, în frunte cu Grecia, precum i de sectorul aviaiei europene, puternic afectat de pandemie.
La sfâritul lunii aprilie, Parlamentul European a votat majoritar în favoarea acestui document care vine s simplifice deplasarea cetenilor europeni pe teritoriul UE. Se preconizeaz c el va fi operaional la începutul verii, în luna iunie. Valabili- tatea sa va fi de 12 luni.
Important de precizat: datele cu caracter personal obinute din certificate nu pot fi stocate în statele membre i nu va exista o baz de date central la nivelul UE.
Exist deja precedente privind paapoartele de vaccinare
Impunerea unei dovezi de vaccinare pentru a cltori în strintate sau pentru a intra în Canada, ridic unele întrebri i provoac reticen în ceea ce privete pro- tecia vieii private i a informaiilor per- sonale, în special medicale.
Totui, ideea unui paaport de vaccinare nu e ceva nou. De exemplu, el exist de zeci de ani, fr probleme, pentru febra galben în ri din Africa sau Asia de Sud-Est. Prezentarea unei dovezi de vaccinare exist, de asemenea, i pentru malaria, în cazul cltoriilor în unele ri din Africa i Ame- rica Latin.
În fapt, conceptul de certificat inter- naional de vaccinare dateaz din 1933, de la International Sanitary Conference care ulterior a devenit Organizaia Mondial a Sntii.
Majoritatea canadienilor susin ideea unui paaport de vaccinare pentru cltoriile internaionale
Exist îns nuane, aa cum reiese dintr- un sondaj Ipsos realizat pentru World Eco- nomic Forum în 28 de ri, între 26 martie i 9 aprilie: canadienii sunt foarte favorabili ideii de paaport de vaccinare atunci când e vorba de a voiaja în strintate, dar sunt ceva mai sceptici privind utilizarea sa în viaa de zi cu zi. ase din zece canadieni (61%) - comparativ cu o medie la nivel
global de 54% - sunt de prere c doar cei vaccinai ar trebui s aib acces la ser- vicii i evenimente care implic grupuri largi de persoane, precum transportul în comun, cel aerian, activiti culturale sau evenimente sportive. 39% consider c restrângerea acestor activiti doar la cei care au fost vaccinai este injust pentru cei care nu sunt eligibili, ateapt înc s se vaccineze sau aleg s nu fie vaccinai.
O majoritate a populaiei se ateapt ca paapoartele de vaccinare s fie utilizate pe scar larg în Canada pân la sfâri- tul anului, cu ase din zece canadieni (61%) sprijinind o astfel de msur. Canada se situeaz îns un pic sub media global (66%) în ceea ce privete acordul pentru utilizarea naional pe termen scurt a unui astfel de document. Spre comparaie, indi- enii (81%) i peruvienii (81%) sunt cei mai înclinai s cread c rile lor vor folosi paapoarte de vaccinare pe scar larg înainte de sfâritul anului 2021, în timp ce locuitorii Rusiei (32%), ai Poloniei (45%) i Japoniei (43%) sunt mai puin suscepti- bili s cread acest lucru. În SUA, 56% din populaie este de prere c un astfel de do- cument va deveni norm în 2021.
Aproape opt din zece canadieni (78%) consider c toi cltorii care intr în Canada ar trebui s aib un paaport de vaccinare, un procentaj similar mediei globale (78%).
Sprijinul puternic în favoarea acestei msuri vine din faptul c o majoritate solid a canadienilor este de prere c ea va con- tribui substanial la sntatea i sigurana public. Astfel, 72% din populaia acestei ri este de acord c paapoartele de vac- cinare sunt eficiente privind sigurana cltorilor i a participanilor la eveni- mente de anvergur - în conformitate cu media global de 73% i semnificativ mai mult decât în Statele Unite, unde 61% din- tre americani împrtesc aceast opinie.
65% dintre canadieni cred c în spaiile publice care gzduiesc mulimi semni- ficative de oameni, precum slile de con- cert sau stadioanele, paapoartele de vaccinare ar trebui s fie obligatorii. Canadienii nu sunt îns la fel de favorabili ideii ca magazinele, restaurantele i com- paniile angajatoare s cear un astfel de document. Doar 47% ar fi de acord cu acest lucru, un procent aproape egal, 45%, fiind împotriv (8% nu sunt hotrâi).
De menionat i faptul c paapoartele de vaccinare sunt vzute, în general, ca o msur temporar, atât în Canada, cât i în întreaga lume. Doar 17% dintre cana- dieni ar vrea ca ele s fie introduse pe ter- men nelimitat, în timp ce vasta majoritate le consider necesare pe o perioad deter- minat de timp. Dintre acetia, 57% sunt de prere c paapoartele de vaccinare vor fi necesare doar pentru 2021.
Canada va introduce un paaport de vaccinare pentru cltori. Ce cred canadienii?
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 4PAG. 444 ACTUALITATE
România este ara cu cel mai mare numr de ferme din UE, îns suprafaa ecologic reprezint doar 2,9% din to- talul suprafeei agricole.
Cel mai mare numr de ferme din UE, în mare parte familiale, se afl în România: circa 3,5 milioane. Din pcate, acest lucru nu se reflect la nivel de produse bio, care se obin, de obicei, pe plantaii mici, aa cum se arat într-o analiz prezentat de CursdeGuvernare.ro.
Agricultura ecologic din România acoper doar 2,9% din suprafaa agri-
col a rii, a cincea cea mai mic din UE, dup Malta (0,5%), Irlanda (1,6%), Bulgaria (2,3%) i Regatul Unit (2,6%), potrivit datelor Eurostat. Media european e de 8,5% din suprafa, iar performerii sunt Elveia - 25%, Suedia i Estonia cu 20%, Italia i Cehia cu 15%. Germania i Frana au o suprafa ecologic de 7,7% din totalul celei agricole.
Agricultura ecologic din România se dezvolt greu i mai mult de jumtate din suprafaa de peste 270.000 de hectare certificat ca atare este destinat recoltelor la care nu se adaug valoare prin procesare, cum sunt cerealele (33% din suprafaa ecologic), în cea mai mare parte exportate.
În aceeai statistic intr i punile
(24%), necultivate, dar unde cresc animale de asemenea exportate (unele vii), aa cum arat datele oficiale.
Tot restul de suprafa agricol ecolo- gic este insuficient în comparaie cu marea varietate de produse bio pe care, de altfel, România le import.
Importurile de produse bio acoper circa 80% din piaa autohton, care era de circa 65 de milioane de dolari în 2018, potrivit celor mai recente estimri citate de Departamentul de Agricultur al SUA (USDA).
Cea mai mare problem a agriculturii bio în România o reprezint cantitatea sczut de produse agricole cu valoare adugat mare. Din cei 10,405 de opera- tori ecologici certificai la nivelul anului
trecut, numai 402 erau procesatori, dup cum rezult din evidenele Ministerului Agriculturii (MADR).
Faptul c suprafaa agricol a României este frâmiat în mici ferme sau numai gospodrii, nu ajut nici el. Micii fermieri nu au resurse pentru a urma cursul costisi- tor al conversiei care s-i duc la o pro- ducie ecologic certificat.
Planurile Ministerului Agriculturii au în vedere ca circa 550 de milioane de euro s fie dedicai agriculturii ecologice. Problema este c aceti bani vor fi dificil de obinut de cei 10,405 operatori înregistrai în agri- cultura ecologic în 2020 dac acetia nu se vor asocia, se mai noteaz în analiza citat.
ACCENT MONTREAL
RRoommâânniiaa,, ppee uullttiimmeellee llooccuurrii ddiinn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaann llaa aaggrriiccuullttuurraa bbiioo
DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie- tate superb, renovat 100%, 6 dormi- toare, 3 bi, 2 buctrii granit, 4.200 pi2, teren de 9.000 pi2. Pre: 848.000$.
VÂND REPEDE, PROFESIONAL, ÎN CONDIIILE DORITE DE DVS.
Oriunde în Montreal, Laval i Rive Sud
Curtier Imobiliar
Les Immeubles Charisma AGENIE IMOBILIAR
PPRROOMMOOIIEE La vânzarea unei propriet&i cu mine, pltesc o vacan& pân la 11..550000$$ în Sud, la soare! La cumprarea unei propriet&i cu mine pltesc notarul!
România, ara din UE cu cei mai puini ziariti România este ara membr UE cu cea mai mic pondere a ziaritilor în totalul populaiei ocupate, potrivit datelor pu- blicate de Eurostat, la (foarte) mare distan de media statelor UE.
Cu o valoare de doar 0,148% ( 12,6 mii persoane din cele 8.521,1 milioane de per- soane ocupate), România se situeaz în urma Bulgariei (0,150%), Slovaciei (0,209%) i Portugaliei (0,226%), la mare distan de media UE (0,400%), noteaz CursdeGuvernare.ro.
În anul 2020, au fost 393 mii jurnaliti înregistrai la nivelul celor 21 de state mem- bre UE care au avut date disponibile, ceea ce reprezint 0,2% din totalul angajailor
europeni. Proporia dintre femei i brbai a fost aproape egal (48%, fa de 52%). Pe grupe de vârst, distribuia a fost i ea echilibrat, cu 34% sub 35 de ani, 35% între 35 i 49 de ani i 32% cu vârsta de la 50 de ani în sus.
Dac se face extinderea la activitile asociate cu jurnalismul, circa 789 mii de persoane erau angajate în cele 27 de state membre în sectorul publicaiilor, de la cri i cotidiane, pân la reviste i periodice. Ceea ce ridic ponderea în totalul forei de
munc la 0,4% pe ansamblul Uniunii. Cele mai ridicate rate ale ocuprii în
publicare se regsesc în rile nordice, respectiv Suedia, Finlanda, Danemarca i Germania, lucru ce reliefeaz legtura dintre democraia prin informare i un nivel ridicat de dezvoltare socio-econo- mic.
În ceea ce privete România, datele publicate de Eurostat arat c declinul din sectorul de activitate care include jurnalitii
a început dup ieirea din criza precedent i nu are legtur direct cu reducerea re- cent de activitate, soldat cu declinul eco- nomic de anul trecut (foto).
O timid tentativ de revenire spre nivelul uzual din Europa a avut loc în 2018 ( îns sub nivelul consemnat în 2011), dar a fost urmat de o cdere brusc. Oarecum surprinztor, diminuarea numrului celor implicai a fost minim sub efectul pan- demiei, de la 12,9 mii persoane în 2019 la 12,6 mii persoane în 2020. AM
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 5PAG. 5UTILE
Despre statutul de rezident permanent în Canada i cartea de rezident permanent
În acest articol prezentm o trecere în revist a defi- niiei statutului de rezident permanent în Canada.
ANCA TISMMARIU Consultant în imigraie
Conform IRCC, un rezi- dent permanent în Canada este un cetean al unei alte ri, care a imigrat în Canada respectând cri- teriile unui anumit pro- gram de imigrare, dar
care nu este înc cetean canadian. Persoanele care au statutul de rezident
permanent pot beneficia de toate drepturile cetenilor canadieni: asigurare medical, posibilitatea de a locui, lucra sau studia în oricare dintre provinciile canadiene, pro- tecia legilor canadiene i a Cartei canadi- ene a drepturilor i libertilor (Canadian Charter of Rights and Freedoms), posibili- tatea de a cere cetenia canadian.
Rezidenii permaneni nu pot vota, nu pot candida în alegeri i nu pot ocupa un post care implic o verificare de securitate de nivel înalt.
Condiia de pstrare a statutului de rezi- dent permanent este de a petrece cel puin 730 de zile în Canada în ultimii cinci ani. Nu este nevoie ca cele 730 de zile s fie consecutive, iar în anumite situaii o parte a timpului petrecut în afara Canadei poate fi luat în calcul în cadrul celor 730 de zile - avei îns grij s cutai informaii detali- ate sau consultai un specialist în imigraie.
Statutul de rezident permanent se poate pierde în situaia în care o persoan: Hotrte în mod voluntar s renune la acest statut; Face obiectul unei msuri de expulzare (removal order); Devine cetean canadian; Un agent de imigraie decide c respec- tiva persoan nu a respectat condiiile de reziden.
Reamintim c vizitatorii, studenii sau lucrtorii sosii cu permise de studii
sau de lucru au statut de rezident tem- porar, nu de rezident permanent.
Cartea de rezident permanent este dovada c deintorul ei are statutul de rezi- dent permanent în Canada. Ea este necesar pentru a reveni în Canada cu un mijloc de transport comercial (avion, vapor, tren, au- tocar). În mod normal, cartea de rezident permanent est valid timp de cinci ani, îns câteodat ea este eliberat numai pentru un an. Trebuie deci urmrit data sa de validi- tate i recomandm ca cererea de reînnoire s fie fcut înainte de data de expirare.
Exist i posibilitatea unei procesri de urgen a unei cereri de carte de RP dac aplicantul va face o cltorie în urmtoarele trei luni pentru unul din aceste motive: Posibilitatea de a fi angajat; Dac sufer de o boal grav sau dac un membru al familiei este grav bolnav; Decesul unui membru al familiei; Dac responsabilitile serviciului îl oblig s cltoreasc.
La cererea agentului care studiaz ce- rerea de reînnoire, ar putea fi necesar ca
rezidentul permanent s prezinte docu- mente care s-i probeze declaraia privind timpul petrecut pe teritoriul canadian. De- cizia alegerii documentelor relevante i credibile, care îl vor convinge pe agent, îi va reveni aplicantului, cci nu exist un document care s garanteze acceptarea ca- tegoric a afirmaiilor privind prezena efectiv în Canada.
Cartea de rezident poate fi trimis numai la o adres canadian; uneori apli- cantul poate primi invitaia de a o ridica în persoan la unul din birourile IRCC.
Dei cartea de rezident permanent poate expira, acest lucru nu înseamn pierderea statutului de rezident permanent. Pierderea acestui statut se hotrte numai printr- o decizie a autoritilor canadiene de imi- graie.
Rezidenii permaneni care nu au cartea de RP valida sau nu o au cu ei când cl- toresc în afara Canadei, trebuie s obin un titlu de cltorie pentru rezideni perma- neni înainte de a reveni în ar.
Menionm c Ministerul canadian al Imigraiei colaboreaz cu Agenia de Ser- vicii Frontaliere (ASFC) pentru colectarea informaiilor asupra intrrilor i ieirilor cltorilor în i respectiv din Canada. În acest fel se centralizeaz informaii exacte i obiective privind intrrile i ieirile din Canada, pentru a oferi sprijin în aplicarea Legii imigraiei i pentru protecia refu- giailor, a Legii ceteniei i Decretului asupra paapoartelor canadiene.
Este de presupus c restriciile de cl- torie se vor relaxa gradual pe parcursul acestui an. Din acest motiv credem c este util s verificai crile de reziden, pe- rioadele de edere în Canada i respectarea condiiilor de reziden i, dac este cazul, s luai msurile necesare pentru a evita eventualele problemele.
Anca Tismnariu este consultant în imi- graie, membru ICCRC/CRCIC, OIQ. In- formaii suplimentare la: 514-489-2769 | [email protected]
55
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 6PAG. 666 INTERVIU
EVA HALUS [email protected]
În cel de-al doilea an bân- tuit de Covid, realizm cât de mult ne lipsesc artele din viaa cotidian. Ce fac ar- titii scenei, a cror munc este direct i intrinsec legat
de public, în perioada de fa? Undeva înc mai clocotete viaa i altfel, în afara m- surilor de protecie dictate de Santé Publique, în afara contaminrii, în afara dis- tanrilor i campaniei de vaccinare.
Pe 10 aprilie am vizionat premiera unei piese de teatru transmis în direct pe Face- book de la studioul La Porte Rouge: Hélène de Yannis Ritsos, în adaptarea i regia Cristinei Iovi, directoarea i fondatoarea Teatrului de l’Utopie, i în interpretarea ac- triei de origine haitian (i fost student a Cristinei Iovi la departamentul de Teatru al Universitii Concordia), Katilé Fuertes. În sala studioului cu 50 de locuri a fost per- mis prezena a zece spectatori, restul s-a petrecut online.
Piesa este un monolog, unul dintre cele aptesprezece poeme teatrale din volumul intitulat Cea de-a patra dimensiune a poe- tului grec Yannis Ritsos (1909-1990). Elena din Troia, prsit de toi în afar de servi- torii ei care i-au devenit dumani (situaie asemntoare lui Ritsos, inut sub control în 1970, pe când scria aceast pies, la rezi- dena lui din Samos, sub dictatura coloneilor), înc îi mai pstreaz intacte focul din priviri, gândirea i vorba, filtrând esenialul vieii sale, cu bune i rele, cu mediocriti i cruzimi. Dar - i aici devine foarte interesant! - piesa este actualizat în aa fel încât spectatorii aflai în izolare, care îi petrec i i-au petrecut ultimul an mai
mult între patru perei, se pot regsi. Situa- ie ipotetic, utopie teatral...
În rândurile de mai jos, prin intermediul unui dialog cu regizoarea i dramaturga Cristina Iovi, vom descoperi împreun mai multe despre cum teatrul i spectacolul vin s se intersecteze cu percepia noastr despre realitate, devenind uneori un cata- lizator, un purificator i ajutându-ne s facem un salt în... afar.
Eva Halus: Stimat doamn Cristina Iovi, felicitri pentru eforturile de a menine arta teatral în vieile noastre! Teatrul a devenit o activitate non- esenial, îns iat c împreun cu ali spectatori, din casele noastre, am putut ur- mri piesa Hélène. Am reinut comenta- riul uneia din spectatoare: „piesa este în rezonan cu contextul actual. Foarte bine!”. Care a fost procesul de se- lecionare al acestui monolog teatral i mai ales cum ai reuit s-l adaptai la contextul prezent? Cristina Iovi: Cunoteam deja ciclul de poeme dramatice Cea de-a patra dimensi- une a lui Yannis Ritsos din perioada petre- cut ca regizor la Teatrul Naional din Iai. Nu mai tiu cine mi l-a druit spre lectur, poate s fi fost colega i prietena mea, An- dreea Iovnescu, scenograf, sau altcineva din boema ieean strâns în jurul poetului Emil Brumaru, în care ne plonjasem cu elan, noi, tinerii absolveni de teatru din anii ’80. Oricum, descoperirea a fost esenial. Eram lipsii de libertatea de a crea, zidii în locuine fr lumin, apsai de reguli ab- surde dictate de comitetele de propagand, având ca singur refugiu teatrul, unde era lu- min, cel puin, dac nu i cldur, i unde exista un studio, o sal mic unde mai puteai scpa de comenzile activitilor. Ne puteam închide, la propriu, în studioul de- labrat, fr buget, fr constrângeri tema-
tice, s facem art. Era o închidere volun- tar, un refugiu în cea de-a patra dimensi- une, s zic aa. Acolo am creat-o pe Chrissotemis, sora cea mai mic a Electrei, tot o supravieuitoare uitat în palatul de- vastat de cium i crime de sânge, împre- un cu actria Ada Gartoman (prezentat la Festivalul Tânrului Actor de la Costineti, 1986), prima mea punere în scen a unui poem de Ritsos.
Apropierea cu viaa noastr de pe tim- pul pandemiei e bttoare la ochi, textul mi- a venit imediat în minte, mai ales c personajul, Elena din Troia, zidit în palatul plin de umbre, reprezenta i zidirea Fru- museii, a frumosului, lucrul cel mai greu de suportat pentru mine în condiiile ac- tuale.
Hélène este actul I al spectacolului Les activités non-essentielles… Ideea de a face ciclul de spectacole intitulat astfel mi-a venit exact de la definiia dat de premierul Quebecului tuturor activitilor care nu servesc nevoile de baz ale populaiei: mân- cat, dormit, robotit (în sectoarele care asi- gur mâncatul i dormitul). Hélène, actul întâi, vorbete despre pierderea, fr voie, irecuperabil, a libertii personale. Actul II, Raport pentru o academie dup Franz Kafka, discut pierderea libertii ca unic posibilitate de supravieuire. Actul III, Is- mene, o reîntoarcere la Ritsos, prezint eecul ideii de supravieuire cu orice pre. Ambele vor fi gata de urcat pe scen în sep- tembrie-octombrie 2021 probabil, în live- streaming, dac restriciile rmân aceleai ca acum. Împreun, vor forma o conversaie cu publicul despre libertate i, în subsidiar, despre teatru ca domeniu al libertii.
EH: Vorbii-ne despre colaborarea foarte productiv cu La Porte Rouge. CI: La Porte Rouge e un proiect nou, o aso- ciaie de tip cooperatist între artiti indivi-
duali i mici companii teatrale, la a crei fondare am participat (2017). Are multe asemnri cu studioul de la Iai, în sensul c adun într-un loc oarecum necanonic acei artiti ai scenei care vor s ias din ti- parele instituionalizate. Evident, mergem împotriva curentului, în primul rând pentru c propunem texte necunoscute din reper- toriul universal, i în al doilea rând fiindc ne întoarcem la metodele teatrului popular, în accepiunea renascentist a termenului, punând accentul pe actor i pe puterea lui de a crea magie.
În acelai sens, fondat în 1999, teatrul de l’Utopie are la baz o estetic particu- lar, inspirat de teatrul Renaterii Italiene, care strânge în jurul lui actorii i concep- torii interesai s renasc stilul de joc i vi- ziunea metaforic asupra lumii specifice commediei dell'arte de tradiie italian i francez. În timp ce La Porte Rouge este o societate filo-dramatic în secolul XXI, a crei surs de inspiraie este Camerata Fiorentina, un grup de muzicieni, poei, in- telectuali i oameni din societatea civil care, în timpul Renaterii Italiene, purtau un interes ardent artelor.
Idea de Renatere unete cele dou structuri. E ca i cum compania Utopie, dedicat revitalizrii commediei dell’arte (stil de joc, repertoriu, dramaturgie), i-ar fi gsit spaiul potrivit pentru a se „incarna”. L’Utopie îi propune s creeze un teatru popular prin care cultura „înalt” s poat fi larg rspândit, în care textele cele mai subtile s devin accesibile oricrui gen de public, prin intermediul stilului de joc i al imaginii scenice esut cu cele mai simple mijloace, în afara mirajului tehnologic. E ceea ce fceau, de altfel, trupele italiene din Renatere (vezi Dialogurile Isabellei An- dreini, calchiate pe modelul platonic) i ceea ce porniser s fac avangarditii spanioli din anii ’30 (vezi Federico Garcia Lorca i grupul celor 26). Théâtre Dé- calage, condus de Peter Batakliev, actor i regizor de origine bulgar, un alt compa- nion de la Porte Rouge, lucreaz pe avan- garda secolului XX; Robert Reid, preedintele societii, practic biome- canica. Suntem cu toii legai prin cutri de stil care s revitalizeze teatrul contem- poran.
EH: S mergem un pic în urm i noi, ca s ne istorisii parcursul dvs. în cariera teatral. CI: Am absolvit IATC I.L.Caragiale (azi UNATC), secia regie teatru, în 1984 i am plecat cu toat promoia mea i câiva absolveni actori de la Tg Mure, s fondm Secia Suceava a Teatrului Naional din Iai. Era un proiect îndrzne dar fcut din cârpeal, ca multe alte construcii socialiste - Suceava a ridicat cldirea teatrului dup ce trupa fondatoare fcuse naveta pe trenurile îngheate de Moldova, la Iai i retur, vreo trei ani în ir, creând spectacole când la Naional, când la casa de cultur, aruncai dintr-un loc în altul. Dar a fost i o adevrat ucenicie în ce privete
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
Teatrul Cristinei Iovi – Théâtre de
Cristina Iovi - Cu masc, fr masc. FOTO: Daniel Desmarais. Afiul pentru piesa Hélène realizat de Mélina Dupin-Girod.
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 7PAG. 777 INTERVIU
mobilutatea teatrului, natura lui efemer, miraculoas în cele din urm. Am învat s pribegesc - i-am pribegit - la Sibiu, la Bucureti, fcând teatru din te miri ce, în orice condiii, întemeind „trupe” (vezi Aparte, azi companie de producie de film), pân ce am ajuns la Montreal i am fondat Théâtre de l’Utopie, corolarul aces- tor multe pribegii.
EH: Ai absolvit i studii teatrale în Statele Unite, la Emerson College din Boston. Ce ai reinut în bagajul dum- neavoastr de la universitatea bostoni- an? CI: Am început s scriu în englez, asta ar fi cel mai important lucru obinut din pribegia american. Mai întâi traducând din român texte scrise la Bucureti, neju- cate, apoi creând direct în englez piese ca Death in Wintertime (premiul Rod Parker 1994), The Art of Beggary, Three Beauties and the Beast, Eastern European Educa- tion.
EH: Aici, la Montreal , predai i cursuri la Facultatea de Teatru a Universitii Concordia. Ce înva studenii din vasta dumneavoastr experien? Citind des- pre dvs. am aflat un termen nou: im- provizaie cu control maxim - nu tiu dac l-am tradus bine. Explicai-ne, v rog. CI: Am s-o iau de la termenul mai puin cunoscut de „improvizaie eminamente controlat”. E termenul lui Andrea Per- rucci, care definete sistemul de im- provizaie tipic commediei dell’arte - asta predau, din 2009 încoace, dup o trecere pe la secia de dramaturgie original din cadrul facultii de englez a aceleiai uni- versiti. Cursurile mele sunt practice, se termin întotdeauna cu un spectacol i ac- torii în devenire pe care-i antrenez în acest sistem sunt gata, la sfâritul antrenamen- tului, s construiasc tipologii umane i relaii eseniale între aceste tipologii, care trec cu graie i strlucire de barierele lingvistice.
„Controlul maxim” const în faptul c fiecare personaj posed un vocabular ges- tual care îl definete i pe care brodeaz, dup fantezia actorului-interpret, în cursul dialogului cu celelalte personaje, ima- ginea rolului. Controlul nu are conotaia represiv, semnific doar rigoare, con- trolul asupra impulsurilor.
EH: Printre zecile de piese la care ai
fcut adaptarea i punerea în scen, se numr i piesa marelui dramaturg român Ion Luca Caragiale, „Conul Leonida fa cu reaciunea” („Le père Léonida et la réaction”), jucat la sfâri- tul anului 2007 la MAI, organism inter- cultural de art din Montreal. Jurnalista Maude Garneau, în Identité masquée, (ICI, novembre 2007), nota urmtoarele: „Lucrând la adaptarea piesei de Ion Luca Caragiale, scenarista de origine român a constatat asemnri bizare între « Latinii din Est » i « Latinii din Nord »”. La ce v-ai referit? CI: Am mers pe o paralel între retorica revoluionar a Republicii de la Ploieti, satirizat de Caragiale, i cea a micrii independantiste locale, folosind un colaj din ziarele epocii ultimului referendum pentru independena provinciei, proiectat, în chip de prolog, pe perdeaua alcovului unde Leonida i Efimia lui aveau s-i triasc propria noapte a „revoluiei “. O viziune riscant la culme, care a suprat pe muli, cum de altfel a suprat i autorul cu piesa original la vremea lui.
EH: De unde vine pasiunea dumnea- voastr pentru teatru? Locurile natale, familia, prietenii din copilrie? Ce anume a influenat decizia de a urma
acest drum? CI: Cred c totul se trage de la faptul c liceul pe care l-am urmat la Craiova, Colegiul Nicolaie Blcescu (azi Carol I), gzduia în amfiteatrul su Teatrul Naional, rmas fr sediu în urma unui incendiu din timpul rzboiului. Dac tiai pe unde s treci ca s ajungi în podul cldirii, de-acolo puteai ajunge în podul teatrului i, cu oarecare noroc, chiar se putea s te ascunzi la galerie s vezi ac- torii repetând. Când chiuleam - nu des, c eram elev model - în loc s m duc la o igar pe teras, m strecuram în pod, de- acolo la galerie i uite-aa m-am îndr- gostit pân i de praful din perdelele de plu. Apoi a venit Emil Boroghin s pun Steaua fr nume la cercul de dram, am luat audiia, restul e istoria oricrui copil care vrea s urce pe scen dup o în- tâmplare fericit care l-a „proiectat” acolo.
EH: Teatrul actual, în perspectiva dum- neavoastr, trebuie s fie un teatru an- gajat, care s sensibilizeze i s educe în acelai timp, care s reconstruiasc arta teatral i s o redea publicului în ade- vrata ei grandoare i valoare. Vorbii- ne despre ceea ce Théâtre de l’Utopie propune i de ce pare a fi contra curent
fa de curentele culturale actuale din Quebec. CI: Cred c am rspuns deja vorbind des- pre colaborarea cu La Porte Rouge. i sin- teza dvs. e mult mai gritoare decât orice voi fi spus eu pân acum. De ce navigm, i aici, contra curentului? Fiindc nu ne identificm cu niciuna din tendinele sau practicile curente. i nici cu teatrul anga- jat montrealez, fixat, dup prerea mea, pe tematici restrânse, ca identitatea de gen de exemplu. Eu sunt universalist, îmi place s spun poveti exemplare în care se poate regsi oricine st s m asculte.
EH: În ideea de a lansa o nou estetic teatral în Quebec, exist în lista de an- gajamente pe care teatrul dumneavoas- tr i le asum i dezvoltarea tehnicilor Actorului Total - povestitor, mim, im- provizator i muzician, pentru a reda artei interpretrii scenice o calitate cre- ativ de ordin superior. Oare nu este ade- vrat c acest lucru era i o deviz a Renaterii? Îl am ca exemplu pe Leonardo da Vinci, care „se pricepea la toate”, versus omul modern care i el este din ce în ce mai mult nevoit s se priceap la toate. CI: Da, exemplul Leonardo e bine gsit. Dar aici e greu de întreinut o asemenea bogie de abilitai la un actor sau la fiecare actor i înc i mai greu de trans- mis acest ideal de perfeciune de la o ge- neraie la alta. Pentru c practica e discontinu, dup ce ies din coal actorii pot petrece ani fr s joace i, mai ales, neputând s se întrein din meseria lor, se risipesc în activiti fr legtur cu arta. E o veche durere a mea, neputina de a-i pstra pe scen nici atât cât ine elanul tinereii.
EH: …i atunci, l’Utopie - numele pe care l-ai ales pentru compania dum- neavoastr teatral - poate reprezint astzi o smân plantat pentru un viitor i o nou Renatere! Proiecte viitoare? CI: Eu aa sper, sa fie o smân pentru o Renatere. Deocamdat, construiesc trip- ticul Activitilor neeseniale cu care s in- augurm Renaterea din ruinele epocii pandemice. E singurul meu proiect viitor i de viitor.
Pictori i poet, Eva Halus se definete ca o artist Zen, mereu în ritm cu natura. A publicat patru volume de poezii, trei de in- terviuri cu personaliti româneti din Montreal i dou cri de poveti.
l’Utopie i utopia contemporan
PP UU BB LL II CC II TT AA TT EE
55 11 44 66 99 00 88 88 33 11
Charcuterie Bourret Comandati la 514.733.8462
PPrreeppaarraattee ccuulliinnaarree ddiinn bbuuccaattaarriiaa ttrraaddiittiioonnaallaa rroommaanneeaassccaa
Supe, Ciorbe, Sarmale, Chiftelute, Colaci, Colive, Cozonaci si multe altele
* Cu comanda *
Hoinal Gergely Membr OPQ
Ofer edine de psihoterapie pentru aduli i adolesceni. Experien de 15 ani în
autism i deficien mintal. Chitan pentru asigurri disponibil.
438-498-3808 | [email protected]
Actria Katilé Fuertes i regizoarea Cristina Iovi la premiera piesei Hélène. FOTO: Florin Oncescu.
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 8PAG. 888 OPINII
Pregtirea de orice
TEFAN MAIER [email protected]
Dac ar exista un campionat mondial de cobit, românii ar fi printre cei mai compe- titivi la acest „sport”. Am întâlnit în vieile
noastre, destul de pline de contacte cu reprezentani ai celor mai diferite culturi
i etnii, puine persoane mai pregtite ca românii pentru a se adapta imediat i necondiionat la orice npast.
Pentru aceast adaptabilitate, desigur, de vin sunt ani i ani de cultur a supravieuirii sub nenorociri la care românul a trebuit s se adapteze. Au fost cauze artificiale, legate de comunismul impus de Moscova sau dictatura lui Ceauescu, dar i cauze naturale serioase, cum ar fi cutremurele catastrofale i inun-
daiile, sau mai puin serioase, cum ar fi etern surprinztoarele zpezi, niciodat anticipate de primrii.
Toate aceste fenomene, la care se adaug tipul majoritar de credin reli- gioas, predispus spre a crede în miracol (ne înva asta chiar cozile uriae la moatele sfintei Parascheva sau la alte oseminte i relicve tmâiate), au ca efect o form de contiin dominat de fatalitate. i ca s triasc împcat în aceast at- mosfer în care nu prea are multe de spus în legtur cu propria lui soart, românul îi imagineaz din start, natural i deosebit de creativ, cele mai mari nenorociri. El produce permanent scenarii infernale, cu un talent artizanal numai de balada Mio- ria egalat.
Mi-am propus s comunic românilor, prin orice mijloace, c normalitatea este posibil. Aa cum este posibil în vieile noastre, ar trebui s fie posibil i în vieile celor care triesc în România. i aa cum în societile în care trim anor- malitatea este sancionat în ambele sen- suri (cei ri sunt pedepsii iar cei buni sunt premiai) la fel ar trebui s fie sancionat i în România.
Mi-am propus s comunic românilor, prin orice mijloace, c marea majoritate a oamenilor de pe planeta Pmânt sunt de bun credin, având ca dumani nu ali oameni (i cu atât mai puin pe români,
care oricum sunt destul de nesemnificativi pentru a fi bgai în seam) ci nevoi, lip- suri, vitregii ale naturii sau ale societilor în care vieuiesc, probleme ale vieii coti- diene crora trebuie s le fac fa.
Spre deosebire de români îns, ma- joritatea popoarelor îi cultiv eroii, pe cei care, împotriva zarurilor sorii au avut un crez i au izbândit în îndeplinirea lui. Un erou preferat al românilor, Vlad epe, a fost un scelerat i un sadic. Un alt „erou”, Ion Antonescu, i-a rezervat un loc în ad- miraia popular trimiând nenumrai oa- meni la moarte. De ce nu ne mir c într-un mediu psihologic al fatalismului eroi devin cei asociai cu moartea?
În fine, morala e una singur, i anume dac românii vor s-o duc mai bine, s nu mai fie „pregtii de orice”. S nu se mai adapteze necondiionat la orice. S învee s spun NU. S recunoasc valoarea strii de normalitate în care eroii sunt cei cinstii i buni, politicienii dau socoteal pentru promisiuni, funcionarii sunt coreci i amabili, .a.m.d., .a.m.d., i nu respectiv opusul acestora… doar pentru simplul motiv c într-o minte pervertit totul este posibil!
tefan Maier triete i lucreaz în Statele Unite ca project manager. A publicat la revista online Acum.tv, unde a îndeplinit rolul de redactor-ef
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com
Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase. Deplasari la client. Servicii personalizate.
Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experienta canadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association
Gabriela Bucsa
• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST
www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]
• Incorporari si lichidari de companii • Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale
• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime
3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com
ELENA NIGAI ND Naturopat - Fitoterapeut Fabricant de produse naturale
* Tincturi * Unguente * Siropuri * Capsule
Nutritie terapeutica * Bilant de sanatate *
Adulti si copii *
551144..224400..44994400 ** [email protected]@ggmmaaiill ..ccoomm** wwwwww..nnaattuurraazzoonnee..nneett
BBiissccuuiittii EEuuggeenniiaa
66 ssoorrttiimmeennttee
•La noi gasiti cea mai mare varietate de mezeluri si preparate de casa: peste 70 de produse artizanale •Sarmale, Salata beuf,
Ciorba de burta, Salata de vinete, Icre, Chiftele
proaspete •Produse fara gluten
SSnniitteellee ssii cchhiifftteellee
SSeemmiinnttee ddee ffllooaarreeaa
445500..667766..66665544 CCoonnssuullttaattii oorraarruull llaa::
551144..880077..11662266 CCoonnssuullttaattii oorraarruull llaa::
CCeeaaffaa pprrooaassppaattaa
CCrreemmvvuurrssttii vviieenneezzii
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 12PAG. 121212 SNTATE
SOS INFIRMIÈRE Agenie de plasament în domeniul sntii pentru profesionitii români i pentru cei de toate naionalitile din Quebec • SALARII foarte avantajoase • ORARE DE LUCRU flexibile, fiecare
persoan lucreaz cât i unde vrea • ANGAJM: INFIRMIERS(ÈRES);
INFIRMIÈRS(ÈRES) AUXILIAIRES; PRÉPOSÉS(ES) AUX BÉNÉFICIAIRES (PAB); INHALOTHÉRAPEUTES; TRAVAILLEURS(EUSES) SOCIAUX(LES)
• CLIENII notri: toate instituiile publice de
sntate din provincia Quebec • SPITAL, CHSLD, CLSC, GMF, RI, RPA,
SÀD, Transport medical etc. • În curând: PLAN de pensie i de asigurare
colectiv • SUPORT clinic acordat angajailor pentru dezvoltare profesional
• Putei lucra ca salariat sau ca partener INC al companiei noastre
Contactai-ne la: 450.663.1010 | [email protected] sau înscriei-v direct pe site-ul companiei: www.sosinfirmiere.com
Administratori români
În numrul anterior din 23 aprilie, a fost publicat un arti- col foarte interesant i deta- liat despre inflamaia acut i cea cronic, cum le putem diferenia, care sunt cauzele principale i de ce este pe- riculoas inflamaia cronic, precum i câteva metode de gestionare a acesteia. În acest articol vom vedea ce plante medicinale putem uti- liza pentru cele dou tipuri de inflamaie. ELENA NIGAI Naturazone.net
Orice organ sau esut din corp, intern sau extern, se poate inflama. Metodele tradiionale ale medicinei alternative pentru calmarea inflamaiei sunt pozi-
ionarea corect a zonei afectate (punerea unei atele dac este necesar), aplicarea de cald i/sau rece, administrarea de analge- zice, alturi de suplimente nutriionale i mult odihn.
Inflamaia acut: ameliorm, dar nu blocm
Este important s intervenim? Pe cât posibil, este mai bine s nu intervenim. Uneori este îns necesar s o facem, dac durerea este de aa natur încât nu o putem tolera - spre exemplu atunci când nu putem dormi din cauza disconfortului. În contextul în care ameliorm, dar nu blocm, plantele medicinale pot fi foarte utile, deoarece tind s echilibreze fr s blocheze.
În cazul leziunilor pielii sau ale mu- coaselor, vom folosi plante bogate în ta- ninuri, care vor relaxa puin zona, vor calma umflturile, durerea i inflamaia. Din plantele utile în extern sub form de cataplasme i extracte oleice menionm: suntoarea, menta, salvia, aloe, arnica, artemisia, ardeiul iute, mesteacnul, se- minele de mutar, mugurii de plop, coada oricelului, ghimbir, rozmarin. Uleiuri eseniale: ment piperat, lavand, cam- for, gaultheria, cuioare.
În unele cazuri trebuie s recurgem i la preparate antiinflamatoare care au o aciune sistemic, adic sunt administrate intern sub form de infuzii, decocturi, tincturi sau alte extracte lichide, capsule etc. Efectul modulator se va rspândi în tot corpul i ne va ajuta s facem fa mai bine. Cele mai cunoscute plante utile în aceast situaie sunt: scoara de salcie, ghimbirul, boswellia, coada oricelului, salvia etc. Dozate bine i luate frecvent atunci când exist o problem acut, plantele medicinale pot da rezultate foarte
bune. În cazul inflamaiilor acute din mediul
intestinal, anumite plante medicinale vor scdea intensitatea diareei: scoara de ulm, psyllium, menta, cimbrul, oregano, melissa, busuiocul etc. Dac inflamaiile sunt acompaniate de crampe ce provoac durere, vom aduga plante care au pro- prieti antispasmodice, ca mueel sau coada oricelului, care acioneaz asupra muchilor digestivi sau a uterului.
Dac vorbim despre mediul vaginal, plante medicinale ca frunzele de zmeur, aloe, coada oricelului, creioara, scoara de stejar, agrimonia, ptlagina etc. înceti- nesc fluxul i calmeaz arsurile. Plantele pot fi aplicate sub form de bi locale i vor fi acompaniate de ovule i/sau creme cu aciune antiinflamatorie i antibacteri- an.
Inflamaia cronic Inflamaia cronic este foarte
silenioas, la început ne aflm în mod
constant „puin inflamai”. Aceast infla- maie se instaleaz întotdeauna pe un teren propice i anume în zonele mai sensibile din corp, care pe parcursul timpului i-au pierdut din caracteristici. Când suntem tineri, putem petrece ani de zile cu acest tip de inflamaie fr a avea semne. Dar când ajungem la o anumit vârst, ea în- cepe s se fac simit - poate fi o mic durere la nivelul articulaiilor mâinilor dimineaa la trezire, se poate exprima prin probleme ale pielii, probleme digestive sau migrene. Poate fi, de asemenea, o in- flamaie a gingiilor, a membranelor mu- coase respiratorii, constant iritate datorit unui component alergic necunoscut, sau o intoleran alimentar.
Ce plante antiinflamatoare putem folosi pentru inflamaia cronic?
Rdcina mea preferat rmâne turmericul sub form de capsule sau pudr adugat în sucuri i în alimentaie. Ghim- birul este i el foarte util, alturi de roz- marin. De asemenea i creuca, frunzele de cassis i spilcua.
Cum vom consuma aceste plante? Timp de o sptmân i apoi vom re- nuna? Nu, ne aflm în inflamaie cronic, deci le vom consuma pe termen lung, mai ales când suferim de o boal degenerativ cronic.
Ca de obicei, v sftuim s cerei avizul medicului de familie, farmacistului sau terapeutului înainte de a începe orice cur naturist, pentru a beneficia din plin de efectele extraordinare ale ingredien- telor pe care le folosii i a le evita pe cele potenial adverse.
Pasionat de natur i plante medicinale, Elena Nigai este naturopat i fitoterapeut fabricant de produse terapeutice naturale, membr a Asociaiei Terapeuilor Natu- ropai din Quebec. Informaii suplimentare la: [email protected] | 514-240- 4940.
Plante medicinale pentru prevenirea i tratarea inamaiei
Dozate bine i luate frecvent atunci când exist o problem acut, plantele medicinale pot da rezultate foarte bune. În caz de inflamaie cronic, remediile naturale trebuie luate pe termen lung, mai ales când suferim de o boal degenerativ cronic.
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 13PAG. 131313 NUTRI IE & SNTATE
Dieta zilnic a multora dintre noi nu confer un aport adec- vat de nutrieni. În timp, o de- ficien a unora dintre acetia, considerai vitali, poate afecta sntatea în diferite moduri, de la dantur i oase, la inim, sistem di- gestiv, muchi, tensiune arte- rial, greutate i multe altele.
Sfaturile privind nutriia creeaz dese- ori confuzie: mâncai mai puin din alimen- tul x i mai mult din alimentul y; asigurai-v c avei suficient din nutrietul z - dar nu prea mult etc. Care sunt nutrienii de care avem cu adevrat nevoie i în ce cantitate? i care sunt substanele nutritive cheie care sunt deficitare la majoritatea oa- menilor? Rspunsurile mai jos, inspirate de un articol publicat de Harvard Medical School.
Deficienele nutritive Vitaminele i mineralele sunt micronu-
trieni eseniali pentru ca organismul nostru s funcioneze optim. Dei este posibil s-i obinem, în mare parte, mâncând echilibrat, dieta occidental tipic este srac în mai muli nutrieni foarte importani. Printre cele mai comune deficiene sunt cele de cal- ciu, magneziu, potasiu i vitamina D, la care se adaug i lipsa fibrelor alimentare.
Nutrieni de baz pentru o alimentaie sntoas
Aceti cinci nutrieni trebuie introdui
în cantiti optime în dieta zilnic, astfel încât s ne meninem o stare de sntate bun pân la adânci btrânei.
Cantitile fiecrui nutrient se bazeaz pe aportul zilnic de calorii recomandat pen- tru aduli, brbai i femei, care nu au nevoie s slbeasc sau s ia în greutate. De exemplu: Femeile cu vârste cuprinse între 19 i 50 de ani ar trebui s consume 1,800 - 2,000 de calorii zilnic; peste 51 de ani, numrul caloriilor ar trebui s se situeze la 1,600. Brbaii cu vârste cuprinse între 19 i 50 de ani ar trebui s se încadreze între 2,200 - 2,400 de calorii, iar cei cu vârsta de peste 51 de ani s se limiteze la 2,000 de calorii.
Desigur, nevoile de calorii sunt indivi- duale, depinzând de stilul de via al fiecruia. Totui, aceste cifre ofer nite es- timri rezonabile.
Mâncarea este întotdeauna sursa care trebuie privilegiat pentru a ne asigura necesarul de nutrieni. Dac îns, din varii motive, nu putei consuma alimentele su- gerate în continuare, consultai medicul de familie pentru a vedea dac suplimentele constituie o opiune valabil pentru dvs. Atenie îns, cantitile listate pentru aceste alimente nu reprezint neaprat poriile zil- nice recomandate.
Calciu Calciul este mineralul cel mai important
i cel mai abundent din organism. Aproape toate celulele noastre folosesc, într-un fel sau altul, calciu. Organismul are nevoie de acest mineral pentru circulaia sângelui, pentru a mica muchii i a elibera hor- moni.
Calciul ajut, de asemenea, la trans-
portul mesajelor din creier ctre alte pri ale corpului. El este vital pentru sntatea dinilor i a oaselor, pe care le face puter- nice i dense. Oasele sunt, de fapt, rezer- vorul de calciu al organismului, în sistemul osos fiind depozitat cea mai mare cantitate de calciu. Dac dieta dvs. nu este suficient de bogat în acest nutrient, organismul îl va lua din oase. Este deosebit de important ca femeile sa obin cantiti adecvate de cal- ciu pentru a reduce riscul de osteoporoz l de a limita incidena fracturilor. De cât avem nevoie: Doza zilnic reco- mandat este între 1,000 i 1,200 de miligrame (mg) pentru femei i de 1,000 mg pentru brbai. Exemple de alimente bogate în calciu: 225 gr de iaurt natur, cu un coninut sczut de grsimi: 485 mg; o can de lapte de soia: cca 305 mg; o can de spanac gtit: 245; jumtate de can de tofu: 435 mg.
Potasiu Potasiul este un electrolit care ajut
muchii s se contracte, nervii s funcioneze i btile inimii s rmân re- gulate. Ajut, de asemenea, la transportul nutrienilor în celule i la eliminarea deeurilor din celule. O diet bogat în potasiu ajut la compensarea unora dintre efectele nocive ale sodiului asupra tensiu- nii arteriale.
Rinichii sunt cei care contribuie la meninerea cantitii corecte de potasiu în organism. În cazul bolilor cronice de rinichi, este posibil ca acetia s nu înde- prteze extra potasiul din sânge. De aseme- nea, unele medicamente pot crete nivelul de potasiu. În aceste cazuri, este nevoie de o diet special pentru a reduce cantitatea de potasiu consumat. De cât avem nevoie: femei - 2,600 mg; br- bai - 3,400 mg.
Exemple de alimente bogate în potasiu: o can de fasole Lima gtit: 970 mg; un cartof mediu la cuptor, cu coaj: 925 mg; o banan: 450 mg; un avocado: 975 mg.
Magneziu Magneziul este important pentru nu-
meroase procese care au loc în organism, precum reglarea funciei musculare i ner- voase, a nivelului zahrului din sânge, ten- siunii arteriale i produciei de proteine, os i ADN. Acest mineral esenial ajut la meninerea unui ritm cardiac constant i susine un sistem imunitar sntos. El este implicat i în dezvoltarea i meninerea sntii oaselor. De cât avem nevoie: femei - 310 - 320 mg; brbai - 400 - 420 mg. Exemple de alimente bogate în magneziu: o lingur de semine de susan: 32 mg; 100 de grame de sfecl elveian sau mangold (swiss chard): 81 mg; 100 de grame de semine de dovleac: 262 mg; 100 de grame de spanac: 79 mg; ciocolat neagr 100 gr: 228 mg.
Vitamina D Vitamina D este esenial pentru sn-
tatea oaselor, promovând absorbia calciu- lui. Vitamina D crete imunitatea i poate reduce riscul apariiei bolilor de inim i a diabetului, fiind asociat i cu un risc mai mic de cancer în stadiu avansat. Ea con- tribuie la ameliorarea simptomelor depre- siei i poate chiar ajuta la combaterea kilogramelor în plus. De cât avem nevoie: femei i brbai pân în 70 de ani: 600 uniti internaionale (UI); peste 71 de ani: 800 UI.
Vitamina D este sintetizat în mod na- tural prin expunerea la soare, îns cum soarele cauzeaz îmbtrânirea prematur a pielii i crete riscul de cancer de piele, specialitii recomand obinerea acestui nutrient în special pe cale alimentar sau cu ajutorul unui supliment. Exemple de alimente bogate în vitamina D: 85 de gr de somon - între 380 i 570 de UI; 85 de gr de ton în conserv - 230 UI; o can de lapte de soia neîndulcit - 119 UI; 225 gr de iaurt natur, cu un coninut sczut de grsimi - 115 UI.
Fibre alimentare Rolul acestora este de a menine sis-
temul digestiv sntos. Fibrele ajut la meninerea unei greuti corporale normale i reduc riscul de diabet, boli de inim i anumite tipuri de cancer. De cât avem nevoie: femei - între 22 i 28 de gr; brbai - între 28 i 34 de gr. Exemple de alimente bogate în fibre: o can de fasole neagr: 15 gr; o can de fructe de pdure (zmeur, mure, afine): între 6,2 i 8 gr; ½ can de linte: 8 gr; 6 prune uscate: 12 gr. ACCENT MONTREAL
Cinci nutrieni eseniali pentru sntate care v-ar putea lipsi din diet
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 14PAG. 141414 GRANIELE GÂNDIRII
Anumite obiecte, descoperite de-a lungul i de-a latul pla- netei, par s sfideze orice ex- plicaie raional. Ne vom înarma aadar cu un târncop i o lopat pentru a scoate la iveal din strfundul pmân- tului lucruri ce nu ar trebui s se afle acolo. Ba chiar, la o analiz mai aprofundat, acestea cu siguran nu ar trebui s fie acolo.
De-a lungul istoriei, cuttorii de arte- facte, amatori i profesioniti, au des- coperit obiecte care par a fi moderne sau realizate din materiale moderne, doar c acestea se afl în interiorul unor straturi vechi de pmânt sau în locuri unde ele nu ar fi putut exista în mod normal. Aceste obiecte au devenit cunoscute sub numele de out of place artifacts (artefacte inex- plicabile) sau mai pe scurt OOPArt. Prin definiie, un OOPArt este un obiect care contrazice modul actual de înelegere a is- toriei. Unii merg chiar mai departe i afirm c aceste obiecte dovedesc c isto- ria se înal.
Vom arunca o privire mai atent ctre unele dintre cele mai renumite OOPArt pentru a vedea ce se cunoate despre ele i a determina dac avem suficiente infor- maii pentru a concluziona c istoria cunos- cut este greit. Multe dintre acestea sunt
lucrri de art - gravuri sau sculpturi - care înfieaz lucruri ambigue, motiv pentru care au fost interpretate ca inexplicabile.
Un exemplu în acest sens este o pic- togram din Egipt despre care unii afirm c arat o lamp electric. Ele nu vor fi in- cluse în aceast analiz, deoarece ele sunt, cel mai probabil, doar nite interpretri greite. Vom cuta în schimb dovezi au- tentice pentru acele obiecte care, în mod normal n-ar putea i n-ar trebui s existe, dar cu toate acestea ele exist.
evile Baigong sunt printre cele mai cunoscute obiecte considerate out of place. Despre ele s-a spus c ar reprezenta o reea de evi metalice îngropate în roca muntelui Baigong i care ar avea o vechime de 150.000 de ani. Unii cred c ele ar reprezenta dovada existenei unei culturi antice a extrateretrilor; alii, care le-au i studiat, susin c ele nu ar fi nite evi ci pur i simplu lemn i bambus pietrificat care a ajuns în bazinul unui râu i care mai târziu s-a solidificat.
Nu toate aceste obiecte se dovedesc îns a fi erori de identificare. De exemplu, Dispozitivul din Antikythera este un arte- fact grecesc, un mecanism de precizie gsit în epava unei nave naufragiate. Existena sa a relevat un decalaj de circa 1.000 de ani între tiina necesar pentru a produce acest mecanism i ceea ce credeam noi c era nivelul de cunotine al epocii. Des- coperirea Dispozitivului din Antikythera a fost foarte important, schimbându-ne modul în care înelegem tehnologia antic. Între timp, au fost gsite i alte artefacte care au contribuit la o mai bun înelegere a epocii.
Acesta este modelul pe care sperm s-
l putem vedea la toate obiectele candidate la statutul de OOPArts. Nu erori de identi- ficare, nimic deschis multiplelor inter- pretri, ci doar dovezi solide care modific înelegerea noastr asupra istoriei. Deci, haidei s vedem dac alte exemple cele- bre de obiecte ce se consider c fac parte din categoria OOPArts se potrivesc acestor cerine.
Artefactul Corso În anul 1961, trei persoane au plecat în
cutarea unor geode i alte roci interesante pentru magazinul lor de roci i pietre preioase din Olancha, California - o loca- litate ceva mai mare ca un popas de camioane, aflat în Owens Valley, la vest de Death Valley. Atunci când, cu ajutorul unui disc de diamant, au încercat s secioneze geodele pe care le-au gsit, una dintre acestea a blocat lama de tiere: avea o bucat de metal în centrul su.
Respectiva geod a devenit cunoscut sub numele de artefactul Coso, dup nu- mele lanului muntos în care a fost gsit. Colecionarii de bujii sunt de acord asupra faptului c obiectul aflat în interiorul rocii, aa cum se poate vedea într-o imagine obinut cu ajutorul razelor X, este o bujie Champion din anii ’20. Pentru a se forma, aceste roci au nevoie de mult timp, cu si- guran mult mai mult de 40 de ani. În consecin, artefactul Coso a devenit o emblem pentru obiectele OOPArts i se crede c el reprezint o problem de nere- zolvat.
Din pcate, adevratul secret al arte- factului Coso este c nu tim absolut nimic despre el. Artefactul a disprut i ni-
meni nu mai poate da de vreunul cei trei care l-au descoperit. Nicio analiz se- rioas nu a fost fcut asupra lui atunci când a existat. Doar o singur persoan l-a examinat: Ron Calais, adept al unei re- ligii care spune c Universul, Pmântul i viaa pe planeta noastr au fost create prin acte directe ale lui Dumnezeu acum mai puin de 10,000 de ani (Young Earth Cre- ationism). El l-ar fi radiografiat i fo- tografiat.
Nimeni nu a studiat vreodat într-un mod corespunztor materialul în care a fost învelit acest obiect, dar cei care l-au descoperit l-au descris ca fiind „lut clit”, iar când l-au tiat duritatea lui s-a dovedit a fi de numai trei uniti pe scara Mohs. În compoziia sa s-au gsit scoici fosilizate, pietricele, un cui i o aib.
Din pcate, deci, artefactul Coso nu reprezint un mister. Resturi vechi, coro- date, din minele locale s-au acumulat în nite sedimente întrite; din ce tim, prac- tic nu exist nimic de verificat. Nimic su- ficient de remarcabil care s merite cutarea noastr.
Pietrele Dropa Acestea apar pe aproape fiecare list cu
obiecte OOPArts. Pietrele Dropa sunt o colecie de 716 discuri de piatr gsite într- o peter din China în anul 1938. Fiecare dintre acestea ar fi ca un disc de fonograf, având un an microscopic în form de spi- ral care ar fi, de fapt, o carte scris în mici hieroglife.
Se spune c în anul 1938 (alte surse afirm c în 1937), profesorul de arheolo- gie Chi Pu Tei, aflat într-o expediie, a des- coperit 716 schelete de 1,3 metri înlime, cu capete mari i corpuri subiri, în interi- orul unor morminte puin adânci aflate în nite peteri ciudate, perfect dreptunghiu- lare. Alturi de fiecare schelet era îngropat i câte un disc de piatr. Profesorul Chi Pu Tei le-a luat i le-a depozitat în secret, ele rmânând ascunse pân când, 20 de ani mai târziu, un alt cercettor chinez, Tsum Um Nui, le-a redescoperit. Acesta le-a tradus, rezultatul fiind o poveste fantastic cu o nav spaial care s-a prbuit cu mii de ani în dând natere culturii Dropa (sau Dzopa).
Mai târziu, diveri autori de literatur dedicat OZN-urilor au adugat propriile lor interpretri în legtur cu acest subiect - oameni de tiin care ar fi achiziionat o parte dintre pietre, autori de literatur OZN i-ar fi vizitat pe rui i ar fi obinut fo- tografii etc. Un fapt rmâne îns cert: nicio dovad cu privire la existena acestor pietre, a peterilor sau a scheletelor nu a fost prezentat, iar existena lui Chi Pu Tei i a lui Tsum Um Nui nu este consemnat nicieri în afara literaturii OZN.
Artefacte „inexplicabile”. SCEPTICUS
Artefactul Coso a disprut i nimeni nu poate da de urma celor care l-au descoperit.
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 15PAG. 151515 GRANI ELE GÂNDIRII
Mit sau adevr? Pietrele Dropa i povestea provenienei
lor din spaiul cosmic au aprut pentru prima oar în anul 1960 în revista literar rus Literaturnaya Gazeta. Autorii au fost doi scriitori rui de literatur science- fiction, Valentin Rich i Mikhail Cher- nenko. De atunci, mai muli autori de lite- ratur OZN s-au referit la acest subiect i au adugat propriile lor interpretri, dar toate dovezile disponibile ne spun c aceast poveste nu a fost niciodat nimic altceva decât o pur ficiune.
Componenete ale unui mecanism rusesc închistate în roc
Nici în ziua de azi nu suntem imuni la informaii dubioase cu privire la obiectele OOPArts. În 2012 au fost difuzate în întreaga lume o serie de fotografii ce preau a prezenta nite angrenaje mecanice încor- porate în roci strvechi. Acestea au fost gsite în peninsula Kamceatka din Rusia, în straturi de roc având o vechime de 400 milioane de ani. La scurt timp dup publi- carea fotografiilor, câiva ufologi rui s-au deplasat în acele locuri pentru a obine mai multe dovezi. Ei au publicat o fotografie a ceea ce prea a fi o tij filetat care, de asemenea, a fost gsit închistat într-o bu- cat de stânc.
Înainte ca tam-tamul generat de aceast descoperire s se liniteasc, o pies din metal prelucrat care arta ca o roat dinat a fost gsit într-o min de crbune din Vladivostok. tirea a fcut înconjurul lumii. S fie oare adevrat c a existat o tehnolo- gie avansat cu milioane de ani în urm sau s-ar putea gsi alte explicaii pentru aceste obiecte?
Se pare c toat nebunia a fost de- clanat de o mistificare. Fotografia cu an- grenajele din Kamceatka s-a dovedit a fi o fotografie mai veche a unor crinoide fosi- lizate. Crinoidele (n.t. Crini-de-mare) sunt o clas de animale marine de tipul viermilor, care cu milioane de ani în urm erau mult mai frecvent întâlnite pe fundul mrilor i aveau tulpini lungi. Unele depuneri de cal- car sunt alctuite aproape în întregime din aceste tulpini, care se desfac cu uurin sub forma unor discuri având cute uniform dis- tanate în jurul marginilor lor. Geologii
le-au recunoscut imediat. Nu i vântorii rui de OZN-uri, care
atunci când au vizitat Kamceatka, au gsit alte tulpini lipite de crinoide fosilizate ce artau, pentru profani, ca un segment de tij filetat. Au trimis fotografiile presei, fr s se uite la liniile din jurul tulpinii. Dac ar fi fcut-o, ar fi descoperit c straturile com- ponente erau separate i c nu era niciun filet ca al unui urub care s înconjoare tulpina.
Ulterior, în anul 2013, a fost publicat imaginea unui dinte de angrenaj de roat dinat, frumos prelucrat i lefuit, într-o bucat de crbune. A fcut acest obiect parte dintr-o mainrie avansat, îngropat într-un zcmânt de crbune? Nu prea. În primul rând pentru c respectivul obiect a fost descoperit în afara minei, în crbunele procesat, nu în min. În al doilea rând, pen- tru c nimeni, nicieri, nu a mai gsit vreun alt component ale presupusei mainrii.
În speculaiile iniiale s-a evideniat fap- tul c obiectul arta aproape la fel cu cristalele de bismut, care iau forme unghi- ulare asemntoare unora ce ar putea fi fa- bricate de om. Chiar mai probabil, ar fi putut fi vorba de pirit, care cristalizeaz, de asemenea, în acest mod i care este frecvent întâlnit în crbune. Presa din
Rusia a susinut îns c materialul din care era alctuit dintele respectiv a fost identifi- cat c fiind aluminiu, ceea ce elimin posi- bilitatea unor cristale naturale, dar sugereaz cea mai simpl i probabil ex- plicaie: o bucat dintr-un echipament minier care s-a rupt undeva între min i locul de procesare al crbunelui. Nu avem un rspuns cert, deoarece artefactul nu a fost prezentat pentru examinare în afara Rusiei, dar în acelai timp nici nu avem prea multe motive s fim foarte entuzias- mai de acesta.
i multe altele... Literatura de specialitate este plin de
astfel de relatri, îns niciuna nu vorbete despre artefacte care exist i în prezent i care pot fi studiate. Într-un articol de ziar din 1844 se vorbete de nite muncitori din Scoia care au gsit un fir de aur încorporat într-o roc aflat la aproape 250 de metri în subteran. Un ziar din anul 1851 relateaz c în California un cui a czut dintr-o bucat de cuar în timp ce aceasta a fost tiat. O alt tire din 1891, ce provine din Illinois, a anunat c o femeie a gsit un lan de aur încorporat într-o mas de crbune. Toate sunt anecdote distractive, complet lipsite de
dovezi, ce nu pot fi verificate. Ele nu sunt deloc diferite de relatrile nefondate i ama- toriceti care vorbesc de broate vii ce sar din interiorul unor pietre tiate. Ce motiv am avea s credem c aceste lucruri chiar s-au întâmplat aa cum au fost ele enunate la a doua sau chiar a treia mân, compara- tiv cu probabilitatea ca cineva din acest lan de relatri s se fi înelat?
În alte cazuri povestirile au fost scoase din context sau au fost prezentate într-un mod distorsionat. Un exemplu în acest sens este aa-numitul „Dorchester Pot”, prezen- tat în Scientific American în anul 1851 ca fiind un vas ornat din metal, scos la suprafa - în buci - datorit unei explozii provocat de nite muncitori. Sun convingtor, dar o lectur complet a arti- colului arat c acesta nu a promovat în- tâmplarea ca pe un eveniment real, ci mai degrab ca pe o întrebare legat de urm- torul fapt: de ce colecionarul unor astfel de obiecte ar putea fi mai în msur s sta- bileasc faptul c acel vas a provenit de sub pmânt decât ar fi putut-o face un fierar care ar fi fost de fapt de fa atunci când a fost gsit acel obiect i care nu ar fi anunat nicio astfel de tire extraordinar?
Adevrul este c, pân în prezent, toate aceste obiecte OOPArts nu au rezistat vre- unei analize riguroase. Exemple testabile, cum ar fi Mecanismul Antikythera, se potrivesc cu modul în care înelegem isto- ria, reuind, în cele mai bune cazuri, s îm- bunteasc aceast înelegere. Restul s-au dovedit a fi basme inexistente (Pietrele Dropa), relatri senzaionaliste privind obiecte obinuite (artefactul Coso) sau poveti ce se încadreaz în discursurile adepilor Pmântului tânr, ufologilor sau oricrui alt grup ce d la o parte tiina în favoarea ideologiei.
www.scientia.ro
Varianta original a acestui articol, în en- glez, intitulat „Out of Place Artifacts” de Brian Dunning, a aprut pe skeptoid.com. Scientia.ro este un site de popularizare a ti- inei i de demontare a miturilor pseudoti- inifice. Scientia.ro prezint zilnic articole i tiri, are o seciune de bloguri i una desti- nat întrebrilor din partea cititorilor. Cei care doresc s sprijine acest demers de trans- mitere a informaiei tiinifice pe înelesul tu- turor pot dona la: www.scientia.ro.
Dr. Marius Damian D.M.D. CHIRURGIEN DENTISTE
Centre dentaire Papineau-Villeray
7715 Papineau, suite 100 Montreal H2E 2H4
PP UU BB LL II CC II TT AA TT EE
55 11 44 66 99 00 88 88 33 11
SCEPTICUS
Povestea provenienei Pietrelor Dropa de la o civilizaie extraterestr a aprut în 1960.
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 16PAG. 161616 TIIN & TEHNOLOGIE
O anumit form de materie întunecat – bosoni cu mase foarte mici – ar avea ca efect încetinirea rotaiei unei guri negre. CTLINA CURCEANU [email protected]
Materia întunecat este la ora actual un mare mister: ea ar fi cea care face ca stelele din periferia galaxiilor s aib o rotaie mai rapid decât ar fi de ateptat considerând
doar fora gravitaional exercitat de ma- teria vizibil. În acelai timp, materia în- tunecat ar fi i acea materie care funcioneaz c o lentil gravitaional mai puternic decât cea dat de materia normal, deformând geometria spaiului i a timpului.
Se crede c aceast materie în- tunecat ar fi compus din particule înc nedescoperite - particule cu mas foarte mare sau, dimpotriv, foarte mic. Mai multe experimente, atât la acceleratoarele de particule, cât i în laboratoarele subte- rane încearc s le descopere. La accelera- toare se încearc acest lucru prin ciocniri de mare energie a fasciculelor; în labora- toarele subterane se încearc msurarea materiei întunecate care ajunge din spaiu.
Materia întunecat ar putea s fie îns compus din particule de tip boson (adic spin întreg sau zero), precum axi- onii. Acetia ar avea o mas atât de mic,
încât ar fi imposibil de msurat cu tehnologiile actuale. Din acest motiv se caut noi metode pentru a msura indirect efectele existenei acestor bosoni cu mas extrem de mic. Unul dintre ele ar fi înce- tinirea rotaiei gurilor negre.
Gurile negre i efectele bosonilor de mas mic
Gurile negre reprezint, la rândul lor, un mare mister: nu tim ce se gsete în interiorul lor, întrucât nimic nu poate iei dintr-o gaur neagr – nici mcar lu- mina. Le putem totui studia fie prin radi- aia materiei înghiite, fie prin msurarea undelor gravitaionale emise de sistemele binare de guri negre care se rotesc una în jurul celeilalte i care, într-un final, se unesc într-o unic gaur neagr cu masa mai mare. Parte din masa iniial a gurilor negre este transformat în ener- gia undelor gravitaionale. Undele gravi- taionale ne dau informaii despre masa gurilor negre i rotaia lor. Ei bine, rotaia unei guri negre ar putea avea de suferit dac exist bosoni cu mase extrem de mici.
Prin efecte cuantice (superradiana) bosonii ar duce la încetinirea vitezei de ro- taie. Aadar, msurarea rotaiei gurilor negre poate s ne ajute s detectm indi- rect materia întunecat sau s punem li- mite asupra masei bosonilor de materie întunecat.
Undele gravitaionale LIGO-VIRGO
Pân în prezent antenele gravi- taionale LIGO i VIRGO au msurat zeci de ciocniri de guri negre cu mase între 10
i 70 de ori cea a Soarelui. Cele 45 de evenimente msurate au fost studiate în detaliu pentru a se gsi eventuale urme ale efectelor materiei întunecate. Rezultatele studiului au fost publicate recent într-un articol în Physical Review Letters.
Dou dintre evenimentele studiate au stârnit interesul cercettorilor: GW190412 i GW190517, care au o vitez de rotaie foarte mare. Dac bosoni cu mase ultra- mici ar exista, atunci rotaia acestor guri negre ar fi trebuit s fie de circa dou ori mai mic. Precum vampirii, bosonii ar tre- bui s consume rotaia gurilor negre.
Limite asupra masei bosonilor de materie întunecat
În final, în urma acestui studiu, au fost eliminai bosonii cu mase în intervalul (1.3-2.7) x 10 la puterea -13 electronvoli (eV)! O mas extrem de mic - multe mi- liarde de ori mai mic decât masa elec- tronului. Totui, acesta nu este decât începutul, întrucât masa acestor bosoni ar putea fi cuprins într-un interval mult mai extins: între 10 la puterea -33 eV i 10 la puterea -6 eV. Mai este înc mult de stu- diat! Totui, aceast cercetare arat cum procesele cosmice pot contribui în fizica particulelor elementare, în mod specific în cutarea materiei întunecate.
Ctlina Curceanu este prim cercettor în domeniul fizicii particulelor elementare i al fizicii nucleare la Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nu- cleare (Italia) i colaborator al portalului Scientia.ro.
Gurile negre folosite ca detectoare de materie întunecat
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferena
Despre bosoni În ultima sut de ani s-au fcut progrese semnificative în determinarea con- stituenilor atomilor, precum i în deter- minarea ori suspectarea existenei unor alte particule care completeaz tabloul elementelor constitutive ale materiei. Aceste componente care nu pot fi, dup opinia curent, „sparte” în pri i mai mici sunt denumite particule fundamen- tale ori particule elementare. Aceste particule elementare sunt îm- prite în dou categorii: bosonii, parti- cule for, cu spin întreg, i fermionii, particule cu mas, clasificai în leptoni i quarcuri. Despre bosoni, mai jos. Gravitonul. Este particula-for purt- toare a gravitii, care este cea mai slab for. Nu exist înc nicio dovad expe- rimental c aceast particul for exist, fcând din gravitaie una dintre problemele centrale ale fizicii moderne. Fotonul. Este purttorul radiaiei elec- tromagnetice, în întregul ei, incluzând undele radio, lumina, razele x, razele gama etc. Fotonul i câmpul electromag- netic asociat in atomii împreun. Fora electromagnetic este de asemenea res- ponsabil de interaciunea dintre atomi i dintre molecule; fr aceasta, obiectele nu ar avea consisten. Bosonii slabi. W+, W- i Z0 sunt bosonii slabi, purttorii forei slabe. Fora slab este responsabil de dezintegrrile ra- dioactive, conducând la transformarea unui quarc down în quarc up. Aceast schimbare are ca efect transformarea neutronului în proton, transformare în- soit de eliberarea unui electron. De asemenea, fora slab poate transforma un proton într-un neutron. Bosonii purt- tori ai forei slabe au fost descoperii în 1983. Gluonul. Este purttorul forei tari i acioneaz la distane foarte mici de aproximativ 10-13 cm. Fora tare ine quarcurile la un loc formând protonii i neutronii. De asemenea, fora tare ine la un loc protonii i neutronii ce formeaz nucleul atomului. În lipsa acestei fore, protonii, graie forei de respingere cre- at de sarcina lor pozitiv, s-ar îndeprta unii de alii. Primele indicii despre exis- tena gluonilor au aprut la un laborator din Hamburg, în 1979. Bosonul Higgs. Este particula care d mas oricrei substane. Bosonii Higgs sunt cei care aduc greutatea în compo- nena subparticulelor i de acolo în a oricrui obiect din univers. Denumit „particula Dumnezeu” tocmai pentru c modeleaz tot ceea ce ne înconjoar, bosonul Higgs a fost descoperit în 2012, dup cutri ce au durat aproape 50 de ani.
O imagine artistic a rotaiei unei guri negre. Ilustraie: Sci-News.com.
1717
Grdini în mediu familial în zona Notre-Dame-de-Grâce caut asistent (cu sau fr experien). Contact: Manuela, 514-758-7681.
Cutm educatoare calificat pentru o grdini în Longueuil/St-Hubert (Rive- Sud). Contactai Lucica la 438-502-1106 sau Adriana la 514-576-1756.
Caut ajutor în construcii, în special pentru dulapuri de buctrie. Experiena un atu. Detalii la: 514-743-8509.
Cutm o femeie pentru curenie, onest i cu experien, pentru o familie care locuiete într-un apartament în zona Côte-des-Neiges, de dou sau trei ori pe sptmân. Un nivel minim de francez sau englez este acceptabil. Sunai la 514-731-2176, Luba.
URGENT, cutm doi instalatori de pavaj, porelan, piatr natural, ziduri ornamentale, plantare i altele. Cali- ficri: minim 5 ani de experien, per- soan harnic i disponibil, în bun form fi-zic, spirit de echip, munc la exterior, permis de conducere valid (posi- bilitate de a face parte din echipele noas- tre de deszpezire în timpul iernii). Postul este la timp plin, permanent, cu salariu competitiv i asigurare colectiv. Loc: Montreal i împrejurimi (punct de întâl- nire la Laval). Data de început: imediat. Scriei-ne la [email protected] sau con- tactai-ne la 450-963-2990 (lsai un mesaj).
Cutm doi lucrtori pentru transport i crat diverse (manutention), ajutor la instalare de pavaj i alte materiale, plantare, punerea plcilor de gazon i alte sarcini conexe. Calificri: experien în amenajare peisagistic un atu, harnic i disponibil, în bun form fizic, spirit de echip, munc la exterior, permis de con- ducere valid (posibilitate de a face parte din echipele noastre de deszpezire în timpul iernii). Postul este la timp plin, permanent, cu salariu competitiv i asi- gurare colectiv. Locul de desfurare: Montreal i împrejurimi (punct de întâl- nire la Laval). Data începerii: imediat. [email protected] sau tel: 450-963-2990. (lsai un mesaj).
Compania Bordic Expert Ménage caut s angajeze brbai (vârsta 30-45 ani) pentru a face curat în birouri. Plata ofi- cial, cu cec, 15$/or. Contactai Eugen la [email protected] sau la 514- 799-6864.
Regency Nannies, o agenie de recrutare specializat în plasarea de bone, mena-
jere i îngrijitoare, caut candidai/can- didate pentru familii în regiunea Mon- treal i Laval. Candidata/candidatul ideal are cel puin 6 luni de experien, este re- sponsabil i posed referine verifica- bile. Familiile cu care lucrm au nevoi diferite, astfel c Regency Nannies poate oferi frecvent posturi la timp parial i plin. Persoanele care doresc s lucreze în acest domeniu, într-un mediu plcut i stimulant, sunt rugate s sune la tel: 514-344-0099, Elsa.
Firm cu 13 ani de experien în dome- niul construciilor i renovrilor caut muncitori. Plata este negociabil, în funcie de experien. Informaii supli- mentare la: www.renoroca.ca. Contact: [email protected] sau 514-575- 2939.
Firm cu experiena de peste 10 ani, caut personal în domeniul contruciilor i renovrilor. Pentru mai multe detalii, nu ezitai s ne contactai la 514-979-5726 sau la [email protected]
Vând Istoria Literaturii Române de G. Clinescu, ediia original din 1941, pre 100$ i vitrin retro din lemn de nuc i mahon, cu cheie pentru ui, pre 250$. Tel: 514-502-7315.
Apartament 2½ în Lasalle, 650$/lun în care sunt incluse i înclzire, frigider i plit electric. Parcare exterioar gratuit.
Informaii suplimentare: 514-575-9377.
Apartament 3½ situat pe boul. Newman, în Lasalle. Aproape de coal i grdinie, la 5-7 minute de staia de metrou An- grignon. Frigider, aragaz, înclzire i ap incluse. Curte interioar cu piscin i par- care exterioar gratuit. Info: 514-575- 9377, Ina.
Închiriez dormitor într-un 4½ în Laval, 2255 rue Vallières, H7M 3B7. Acces la electromenajere (main de splat/uscat, microunde, frigider, aragaz), BBQ pentru var, internet, 10 minute de staiile de metrou Cartier sau Montmorency. Staie de autobuz, autostrada 440 la 2 minute. Tel: 514-550-2774.
Superb apartament 5½ de închiriat, etaj 2 într-un duplex din Laval, zona Des Lau- rentides/St. Martin. Aproape de coal, autobuz, metrou. Cutm persoane li- nitite, ideal cuplu, nefumtori. 890$/ lun. Sunai la 514-465-4877.
Apartamente 1½ i 2½ în bloc de beton, 3420 Ste-Famille (col cu Sherbrooke), la doi pai de staia de metrou Place des Arts, complet renovate, totul inclus. Spltorie i ascensor în imobil. Concierge român. Chirii de la 650$/lun, bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.
Dou 4½ mari, renovate, fiecare cu dou dormitoare închise, buctrie spaioas, aragaz, frigider, main de splat i uscat incluse. Înclzire electric, termostat electronic în fiecare încpere. Staie de autobuz în faa blocului, situat la 5 minute pe jos de complexul Forest. Tel: 514-683-3003.
www.accentmontreal.com
Vineri 7 mai 2021Vineri 7 mai 2021 PAG. 17PAG. 17
ANUNURI BISERICI
Biserica Ortodox Român Sfântul Nicolae anun c sfintele slujbe au loc în fiecare du- minic i de srbtori mari la orele 10:30 a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Montreal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com.
Parohia Ortodox Sf. Gheorghe (Rive Sud) v invit la urmtorul program de slujbe: du- minica între 9:30-12:30, utrenia i Sfânta Liturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfântu- lui Maslu; sâmbta ora 16:00, slujba ve- cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T 2B1. www.sfgheorghe.com.
Biserica Ortodox Român Înlarea Dom- nului Montreal, 5845 Upper Lachine, N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des- foar duminica i srbtorile din sp- tmân la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru, paroh, tel: 514-748-6730.
Biserica Ortodox Român Sf. Dimitrie cel Nou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1. Sfintele slujbe au loc: duminica - orele 12:00; srbtorile din sptmân - orele 10:00. Preot Ion Ceauu: 514-358-5121.
Biserica Ortodox Român Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul (Anjou) are urmtorul pro- gram: în fiecare duminic sau srbtoare cu cruce roie între orele 10.45-13.00 (Acatist i Sfânta Liturghie). 5055 r