Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe,quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Coreea de Nord ca pretext pentru o nouă ordine asiatică

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Cum putem explica fap-tul că un program inițiatde SUA în 1967, anumeTratatul de non-prolife-rare a armelor nucleare,a permis Coreei deNord să devină o puterenucleară?

OPINII & ANALIZE ►► PPaagg.. 77

► Pag. 6

RRRR OOOO ȘȘȘȘ IIII AAAA MMMM OOOO NNNN TTTTAAAA NNNN ĂĂĂĂ ,,,,DDDD IIII NNNN NNNN OOOO UUUUAAAA MMMM EEEE NNNN IIII NNNN ȚȚȚȚAAAATTTTĂĂĂĂ

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 10 ■ Nr. 198 ■ 7 septembrie 2017

JOURNÉES DE LA CULTURE: RECITAL DE PIAN IULIA MOCIOC ȘI BEGUENTCH GUELDYEV

COMUNITATE ► Pag. 5

Vaccinurile salvează vieți, ignoranța le pune în pericolBeneficiile vaccinurilorsunt net superioareriscurilor, iar mișcareaantivaccin este una din-tre cele mai periculoaseforme de pseudoștiință,căci ea periclitează imu-nitatea colectivă.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ► Pag. 13

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca507 Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuu ffff aaaacccc tttt uuuu rrrrăăăă ddddeeee uuuu șșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrreeeessss tttt rrrreeee dddd iiii nnnn PPPPVVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiii nnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

EVENIMENT | TEATRU

Teatrul Ludic revine la Montreal cu ocazia Festivalului de teatru de la Mont-Laurier

Între 7 și 13 septembrie se va desfășuracea de-a 8-a ediție a Festivalului Inter-național de Teatru de la Mont-Laurier.Teatrul Ludic, un obișnuit al acestui festi-val, a fost selectat și de data aceasta pen-tru a reprezenta România. Piesa pe caremembrii trupei studențești din Iași o vorjuca este „Ultimul Godot”, o adaptare dra-matică semnată de regizorul Aurel Lucadupă texte de Matei Vișniec și SamuelBecket. Interpreții sunt Liviu Răican șiAlex Toderașcu. Piesa va fi jucată marți,12 septembrie, la orele 13.00 și 16.00, înlimba română. Informații suplimentare șiachiziționare bilete: 1-819-440-2666,www.doubledefi.qc.ca.

Spectacolul va fi prezentat și în afarafestivalului, special pentru publicul româ-nesc din Montreal, pe data de 10 septem-brie, la Centrul comunitar 6767Côte-des-Neiges, sala 602, de la ora 12.30.Înaintea acestuia însă, de la ora 11.00, „lu-dicii” Alex Toderașcu și Radu Mihoc vorjuca piesa „Cântec de Lebădă”, oadaptare după A. P. Cehov. Pentru ambele

spectacole intrarea este liberă, cu con-tribuție voluntară.

Teatrului Studențesc Ludic a fost înfi-ințat în anul 1978 de către profesorul și re-gizorul Aurel Luca. În cei 39 de ani de

activitate, Ludic a devenit un fenomen sin-gular în peisajul teatrului tânăr românesc,pe care l-a reprezentat în numeroase țări,câștigând peste 450 de premii și trofee ladiverse festivaluri naționale și inter-

naționale. Mai multe informații despreTeatrul Ludic pe site-ul oficial, ludic.ro.

Festivalul Internațional de Teatru de laMont-Laurier se desfășoară la fiecare doiani, punând în valoare trupe din toatecolțurile lumii. Anul acesta, 26 de com-panii teatrale provenind din țări precumFranța, Elveția, Polonia, Spania, Slovacia,Rusia, Burkina Faso, Argentina, Colum-bia, Mexic, Uruguay, Algeria, Egipt,Maroc și din Quebec vor urca pe scenafestivalului.

În edițiile precedente, Teatrul Ludic afost selecționat cu spectacolele „Conu'Leonida față cu reacțiunea”, adaptaredupă Ion Luca Caragiale (2005), „Despresexul femeii - câmp de luptă în războiuldin Bosnia”, adaptare după Matei Vișniec(2009), „Poem irlandez pentru vioară șisuflet”, adaptare după John Kendrick(2011), „Un șoarece bătrân de teatru”,adaptare după „Cântecul lebedei” de A.P.Cehov (2013) și „Norvegia azi” de IgorBauersima (2015).

ACCENT MONTREAL

Intrare liberă. Contribuție benevolă

Regizorul Aurel Luca, fondatorul Teatrului Ludic, la Montreal în 2013, introducând piesa„Un șoarece bătrân de teatru”. FOTO: Arhiva CMQ-ACR.

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

caskylawn@gmail.com

ULTIMUL PICNIC AL ACESTUISEZON LA VAL-DAVIDUltimul picnic al sezonului 2017la Câmpul românesc de la Val-David va avea loc pe 9 septem-brie (sâmbătă) și este dedicatZilei Recoltei. Parcul se va des-chide la ora 11:00 iar spectacolulsusținut de interpretul LeonidȘaramet și formația de dansuripopulare Datina va începe la ora12:30. Intrarea este liberă, par-carea costă 5$. Vor fi disponibile(contra cost) produse culinaretradiționale românești și produsede patiserie.Câmpul românesc este situat la2220 Montée Predeal-Trudeau,Val David, J0T 2N0. Mai multedetalii pe site-ul ARC, lawww.arcanada.org, sau pe paginaFacebook a asociației.

ACTIVITĂ�I DE ÎNCEPUT DE AN LA ȘCOALA JUNIMEA Sâmbătă, 9 septembrie, de la ora10.00, va avea loc ceremonia dedeschidere a noului an școlar2017-2018 la Școala JunimeaRomână din Montreal. Ceremo-nia include un program artistic șio tombolă. Pe 16 septembrie, la ora 13.00,va avea loc cea de-a doua ediție aevenimentului „Lansare de vi-suri”, ce are ca scop stimulareaperseverenței și a reușitei școlare.

Toate evenimentele anului școlar2017-2018 sunt detaliate lawww.junimearomana.com,rubrica „Calendar”. Cursurile auloc la colegiul Brébeuf, în fiecaresâmbătă, de la ora 8.30 la 16.00.Adresa: 5625 Ave Decelles, H3T1W4, Pavilion Lalemant.

O NOUĂ ÎNTÂLNIRE LA CENACLUL EMINESCUUrmătoarea întâlnire a Cenaclu-lui Eminescu va avea loc joi, 21septembrie, orele 18:00, la Cen-trul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, sala 697. Invitați: IonelaManolescu, Vladimir Paskievicişi Corina Luca.Cenaclul este deschis tuturor iu-bitorilor de literatură. Noile ta-lente sunt încurajate să se facăcunoscute. Pentru mai multeinformaţii: Leonard I. Voicu,cenacluleminescu@gmail.comsau 514-910-6738.

SCHIMBARE ÎN CONDUCEREAACSRÎn cadrul Adunării Generale aAsociației Canadiene a Scriito-rilor Români (ACSR) din data de19 august 2017, a fost ales cuunanimitate de voturi noulpreședinte, dl. Leonard I. Voicu,în locul d-lui Alex Cetățeanu,care a condus această asociațietimp de peste 15 ani.

Căutăm oameni buni la toate

pentru a lucra într-un DEPOZIT SITUAT ÎNLAVAL, la 5 minute de staţia de metrou

Montmorency. Ture de dimineață, seară sau noapte disponibile.

Salariul este cuprins între 11,25$/oră și13,50$/oră.

Pentru informații: 514-834-0857

DDiinn ccoommuunniittaatteePE SCURT

Asociația Culturală Română afost fondată acum 13 ani de dr.Paul Dăncescu, specialist în mi-crobiologie și expert ONU înboli tropicale, cel care a condus-o până nu de mult. Grație lui,precum și strânsei colaborări cuComunitatea Moldovenilor dinQuebec, ACR a jucat de-a lungulacestor ani un rol important înpăstrarea limbii și tradițiilorromânești și în promovareaculturii române. Printre cele maiimportante proiecte întreprinsede ACR amintim crearea Clubu-lui de Aur, lansat în 2009 și des-tinat seniorilor de origineromână pentru a combate izo-larea socială și a ameliora cali-tatea vieții acestora, și proiectelede cooperare intergenerațională,realizate în parteneriat cu CMQ,care au condus la realizarea,printre altele, a unui volum(„Une belle vie à tout âge”) și aunui film documentar („Lasagesse partagée”) despre mem-bri și personalități ale comu-nității de limba română dinMontreal.

În semn de recunoaștere acontribuției sale la promovareacomunității române, dr. PaulDăncescu a fost recompensat, în2010, cu medalia de argint aLocotenentului-guvernator dinQuebec. În același an, Table deConcertation des Aînes de Mon-tréal i-a recunoscut meriteledeosebite privind activitatea de-dicată persoanelor aflate la

vârsta de aur, dăruindu-i o placăde bronz cu mulțumiri. În oc-tombrie trecut, Academia Ro-mână i-a dedicat o sesiuneomagială pentru activitatea sa îndomeniile medicinei și microbi-ologiei

Corina Luca, noua președintăa acestei asociații, este de profe-sie farmacistă, cu o pasiune pen-tru scris și pictat. Stabilită laMontreal acum un deceniu, nu-mele său a devenit cunoscut pen-tru mulți dintre membriicomunității noastre. Adesea pre-zentă la activitățile comunității,ea a prezentat vernisajele pic-toriței Rodica Vinca și a partici-pat, ca scriitoare sau cronicară, lapeste 15 lansări de carteromânească. Din 2008 este se-cretara Asociației Canadiene aScriitorilor Români iar din 2016este și secretar de redacție laCandela de Montreal (publicațieeditată sub egida bisericii BunaVestire din Montreal), după ce

timp de mulți ani a fost colabo-ratoare a acestei reviste, precumși la Destine Literare. CititoriiAccent Montreal o vor re-cunoaște cu siguranță din arti-colele sale despre diverseevenimente culturale din comu-nitate, precum apropiatul recitalde pian prezentat de asociația LaMuse Héritage Musical.

Iată ce ne-a declarat CorinaLuca despre noul său rol depreședintă ACR. „Cum văd euatât de frumos intitulata Asoci-ație Culturală Română? Visulmeu este să fim uniți. E bine șinormal să existe multe și variateasociații culturale, care să re-prezinte părți din comunitatearomânească. Îmi doresc să fimuniți în acțiune, în scopul nobilde a promova limba și culturaromânească, așa cum se întâmplăcu ocazia Zilei Limbii Române,când îl sărbătorim pe Eminescusau de Ziua Națională aRomâniei.” AM

ASOCIA�II COMUNITARE

Corina Luca, nouapreședintă a ACR

În data de 10 august 2017, dr. Paul Dăncescu, președintele și fonda-torul Asociației Culturale Române, și-a anunțat retragerea din activitățileasociației. Președinția ACR a fost asumată de Corina Luca, una dintrecele mai active și importante prezențe comunitare din ultimii ani.

►

Corina Luca Dr. Paul Dăncescu

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

service la domiciliul dvs. sau la atelier

ROMÂNI DE SEAMĂ

Septimiu Sever, unul dintrecei mai apreciați și cunoscuți ac-tori români, s-a născut la data de30 aprilie în anul 1926, la Turda.În 1947 a absolvit ConservatorulRegal de Muzică și Artă Drama-tică din București, iar până în1971, an în care a părăsit Româ-nia pentru Canada împreună cusoția sa Herastia Peretz, a inter-pretat mai mult de 50 de roluri pescenele românești, dintre carepeste jumătate la Teatrul LuciaSturdza Bulandra. A mai jucat laTeatrul Național din București șidin Cluj, la Teatrul Mic, la TeatrulIon Creangă din Capitală, laTeatrul I. D. Sârbu din Petroșani,la Teatrul de nord din Satu Mare,La Teatrul Sică Alexandrescu dinBrașov și la Teatrul DramaticRadu Stanca din Sibiu (unde a șidebutat).

Din rolurile memorabile pecare le-a creat amintim pe celedin Răzvan și Vidra de BogdanPetriceicu Hașdeu, Trei generațiide Lucia Demetrius, Horia deMihail Davidoglu, Hanul de laRăcruce și Febre de Horia Lovi-nescu.

A fost asistentul profesoruluiGeorge Vraca la Institutul de ArtăTeatrală și Cinematografică dinBucurești și a fost distribuit ală-turi de nume răsunătoare aleteatrului românesc ca Lucia Stur-dza-Bulandra, Ștefan Ciubo-tărașu, Clody Bertola, ForyEtterle, Beate Fredanov, TantziCocea, Marcela Russu.

În Canada Septimiu Sever și-a continuat cariera pe scenă, înteleviziune și film, și ca profesor.

A devenit cunoscut publicului dinQuebec grație rolului său din se-rialul Grand-Papa (1976-1979),dar și din alte multe serii tele-vizate, precum Jeunes en liberté(I și II, în 1979 și respectiv 1980),Manon (1985-1987), Le Matou(1987), Un signe de feu (1989-1991).

A fost profesor de teatru lacolegiile Brébeuf și Notre-Dame,iar până în 2002 a fost directorulteatrului de vară din Marieville,unde a jucat în Les pieds nus(Barefoot in the Park) de NeilSimon și în comedia muzicalăAh! Six bons moines! a umoristu-lui quebechez Serge Tourbide,pentru care Septimiu Sever asemnat și regia.

Filmografia sa include peli-culele românești Mitrea Cocor(1952), Citadela sfărâmată

(1957), La vârsta dragostei(1963), De-aș fi... Harap Alb(1965), Dacii (1967) și MihaiViteazul (1971). În Canada a jucatîn filmul de spionaj Final Assign-ment (1980) în regia lui Paul Al-mond, alături de GenevièveBujold și Michael York, inter-pretând rolul lui Buchinsky, înHaute surveillance/Black Mirror(1981), o coproducție Canada-Franța de Pierre-Alain Jolivet, înLes Années de rêves (1984), unfilm de Jean-Claude Labrecque,în Evil Judgment (1984), unthriller de Claude Castravelli cuNanette Workman și în Le Matou(1985), o comedie dramaticăfranco-quebecheză după celebrulroman al lui Yves Beauchemin,film recompensat cu premiul ju-riului la Festival des Films duMonde 1985. AM

In memoriam SeptimiuSever

EEvvaa HHaalluuss:: PPeeiissaajjee ddiinnLLaauurreennttiiddeess,, ccoolleeccțțiiaa22001177

EXPOZI�IE | ARTIȘTI ROMÂNI MONTREALEZI

Eva Halus, pictoriță și poetă, areo nouă expoziție de pictură laCentre Communautaire deLoisir de la Côte-des-Neiges.Expoziția, care va dura de pe 8până pe 28 septembrie, reunește12 lucrări cu peisaje dinregiunea Laurentides, pictate învara acestui an, precum șicâteva peisaje din Franța și de laVal-David realizate acum câțivaani.Acesta este al treilea an în careartista s-a aflat la Rezidența in-ternațională a scriitorilor și ar-tiștilor de la Val-David, pictândîn aer liber pe malurile lacurilorde la Sainte-Adèle la Sainte-Agathe și documentând prinmijloacele sale artistice acestelocuri pitorești ale Quebecului.Așa cum ea însăși afirmă, expe-riența Laurentides devine din ceîn ce mai pasionantă: „Anii tre-

cuți am pictat în acrilic și pastel,iar anul ăsta, ca să experimentezalt mediu, am pictat cu acuareleși culori de ulei. Nu exagerezcând spun că am luat cu mine oîntreagă valiză numai cu mate-riale pentru pictură, pensule,pânze, carton special pentruacuarelă etc. Pentru hainelenecesare celor două săptămânila Val-David m-am rezumatdoar la o geantă de umăr. Așaputeți poate să înțelegeți cât deimportantă e pictura pentrumine.”Vernisajul va avea loc vineri, 8septembrie, la ora 17.00, în salamare din dreapta intrării, acolounde se află și expoziția. CentreCommunautaire de Loisir de laCôte-des-Neiges este situat la5347 Côte-des-Neiges, Mon-treal, H3T 1Y4, lângă stația demetrou Côte-des-Neiges.

Talentatul actor român Septimiu Sever, stabilit în Canada din 1971, s-astins din viață în data de 14 august 2017, la vârsta de 91 de ani.►

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL, ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă&i cu mine,plătesc o vacan&ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă&i cumine plătesc notarul!

Eva Halus la Rezidența internațională a scriitorilor și artiștilor de la Val-David.

Septimiu Sever, 30 aprilie 1926 - 14 august 2017.

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 5PAG. 555 COMUNITATE

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

CONCERT | CENTENAR IACOB MUREȘIANU

CORINA LUCAinfo@accentmontreal.com

Sâmbătă, 30 septem-brie, la Capela St-Louis aBisericii Saint-Jean, vaavea loc recitalul de piana doi mari virtuozi: IuliaMocioc și BeguentchGueldyev. Piesele incluse

în acest medalion muzical sunt de inspirațiefolclorică, compuse de Iacob Mureșianu.Concertul este gratuit, fiind prezentat deasociația La Muse Héritage Musical încadrul Journées de la Culture.

Acest recital de pian încheie seria eveni-mentelor dedicate Centenarului IacobMureșianu, ce s-au desfășurat pe parcursulacestui an la Brașov, Montreal, Ottawa și înGrecia.

Vi-i prezentăm în rândurile de mai jospe cei doi pianiști, în cuvintele lor.

Iulia Mocioc: „Prin muzica pe care o voiinterpreta am să pot arăta lumii în caretrăiesc că fac parte dintr-un popor cu untrecut cultural glorios”

„Sunt la prima colaborare cu IoanaGerman despre a cărei competență șineobosită muncă în promovarea muziciiromânești auzisem doar în cercurile iubito-rilor de cultură din zona Montrealului. La orepetiție a coralei pe care o conduce, amavut ocazia să o cunosc personal și să măconving de energia și entuziasmul debor-dant cu care se implică în tot ceea ce face.Este un motiv în plus să mă simt onorată deinvitația domniei sale de a fi parte a acestuiproiect muzical, eveniment gândit să re-aducă sub lumina reflectoarelor paginirepertoriale mai puțin cunoscute generațieiactuale de pianiști.

Poate mai mult ca niciodată, dând din

nou viață partiturilor compuse de IacobMureșianu și adresându-ne unui publicmulticultural, simt în egală măsură respon-sabilitatea actului artistic în sine, dar și oimensă mândrie că prin muzica pe care ovoi interpreta am să pot arăta lumii în caretrăiesc că fac parte dintr-un popor cu un tre-cut cultural glorios.

Provin dintr-o familie de muzicieni.Străbunica mea, pianista Elisabet vonBolla, căreia am avut șansa să-i fiu aproapepână la vârsta adolescenței mele, i-a fostelevă lui Bella Bartok și a fost prietenă cucompozitorul Tiberiu Brediceanu și cucriticul Zeno Vancea. Ea mi-a vorbit dese-ori despre promotorii muzicii românești,sădindu-mi în suflet un mare respect pentruînaintașii neamului, așa încât piesele pecare le voi cânta vor fi puntea care mă leagăîncă odată de rădăcinile familiei din careprovin și de țara în care m-am născut.

Aștept cu nerăbdare să pot oferi pu-blicului o interpretare pur românească amuzicii lui Iacob Mureșianu, care va vorbidespre duioșie, dragoste de glie și curajulpoporului român.

Sunt născută la București în 1978 și amînceput studiul pianului la 5 ani custrăbunica mea, urmând apoi firesc cursu-rile Liceului Dinu Lipatti și George Enescu,sub îndrumarea profesoarelor IleanaBusuioc și Ludmila Popișteanu. La 16 aniam primit bursa integrală de studii în An-glia, la Manchester, plecând apoi la „Guild-hall School of Music and Drama” pentrustudii universitare. Am susținut numeroaseconcerte în Anglia, Franța, Spania și Italiaatât ca pianist concertist, acompaniator, câtși ca membru în diverse proiecte de muzicăde cameră.

Stabilită în Canada din 2008, îmi dedictimpul orelor de predare a pianului, precum

și proiectelor în derulare. Visul meu este caprin muzica pe care o cânt și o predau, oa-menii să se oprească măcar pentru câtevaclipe din goana nebună a timpurilor pe carele trăim și să se conecteze la sinele lor, lafrumos, la spiritual și la liniște.”

Beguentch Gueldyev: „Am descoperitbijuteriile muzicii românești alături decorala La Muse”

„Dețin un masterat de la ConservatorulSuperior Ceaikovski din Moscova. Sunt nunumai pianist, ci și profesor. Fidel celebreitradiții a școlii rusești, care numără pianiștireputați, am participat la numeroase con-cursuri internaționale, la mari festivaluri demuzică sau clase de maeștri. Pasionat demuzică, caut tot timpul să transmit elevilormei energia și iubirea pentru muzică.

Sunt încântat să particip ca pianist laproiectele muzicale ale asociației La MuseHéritage Musical. A descoperi bijuteriilemuzicii românești alături de corala La Museeste pentru mine un lucru deosebit de in-teresant și în același timp un prilej de a-miîmbogăți orizonturile muzicale. Găsescmuzica românească foarte originală prinimaginile pe care le sugerează în sens figu-rativ, prin melodicitate, bogăția ritmului,specificitate și genurile variate. Îmi placmult cântecele românești, baladele șibineînțeles doinele lirice. Apreciez mult căromânii de aici păstrează cu grijă tradițiile,chiar departe de țara de origine.

Următorul concert în care voi evolua vaavea loc în 10 decembrie. Va fi un recital depian la Centrul Leonardo da Vinci din Mon-treal. Voi pleca apoi în țara mea natală,Turkmenistan, la Ashgabat, capitala șiorașul în care m-am născut, pentru a susțineun concert cu orchestra simfonică de acolo.Voi interpreta splendidul Concert pentrupian și orchestră nr. 2 de Rahmaninov.”

Medalion muzical30 septembrie 2017, ora 19.00Chapelle St-Louis a Bisericii St-Jean Bap-tiste, 4230 rue Drolet, Montreal.Intrare gratuită

Recital de pian: Iulia Mocioc și BeguentchGueldyev

Sâmbătă, 30 septembrie 2017, Chapelle St-Louis a Bisericii Saint-Jean Baptiste din Mon-treal va găzdui ultimul eveniment pe care asociația La Muse Héritage Musical îl va prezentaanul acesta în cadrul Centenarului Iacob Mureșianu.

►

Pianiștii Iulia Mocioc și Beguentch Gueldyev, pe care îi veți putea vedea în concertul din30 septembrie 2017.

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 7PAG. 766 OPINII & ANALIZE

SIMONA POGONATsimona.pogonat@accentmontreal.com

În august 2013, guvernulPonta lansa proiectul legiispeciale pentru Roșia Mon-tană, prin care se dorea în-ceperea exploatării aurului înaceastă regiune de către

compania Roșia Montană Gold Corporation(RMGC). Proiectul preconiza deschidereacelei mai mari mine aurifere de suprafaţădin Europa, cu utilizarea a 13-15 milioanede kilograme de cianură pe an, timp de 16ani de activitate minieră, și presupunea dis-trugerea a patru munți. În total, 1.346 dehectare ar fi fost distruse de exploatareapropriu-zisă iar alte 300 ar fi adăpostit unlac de decantare cu metale grele și cianură.

Această decizie a guvernului Ponta aconstituit scânteia unei ample mobilizărisociale care a depășit granițele României șiproblematica Roșiei Montane, devenindcunoscută ca „Toamna Românească”. Miș-carea a înregistrat trei mari victorii: respin-gerea definitivă, în iunie 2014, de cătreParlamentul României a proiectului de legecare reglementa exploatarea aurului laRosia Montană de către RMGC, curmareaaspirațiilor prezidențiale ale lui VictorPonta în noiembrie 2014 și includereaRoșiei Montane pe Lista Indicativă aRomâniei pentru Patrimoniul MondialUNESCO în februarie 2016, de către Gu-vernul Cioloș.

Istoria pare însă să se repete: la sfârșitullunii august a.c. Guvernul Tudose a anunțatcă vrea să retragă dosarul depus pentru in-troducerea Roșiei Montane în PatrimoniulUNESCO și să modifice Legea Minelor,pentru a da undă verde exploatării.

Pentru a-și justifica poziția, primul-ministru a invocat faptul că orice exploatareîn zonă va fi interzisă în viitor, în cazul încare candidatura va fi acceptată deUNESCO. „Acolo sunt zăcămintele noas-tre” a declarat el, lăsând să se înțeleagă căgrija pentru bogățiile României i-ar fi mo-tivat decizia. Ministrul de Externe, TeodorMeleșcanu, a venit la rândul său cu un altargument: faptul că ar fi existat vicii de pro-cedură la înaintarea dosarului (afirmație de-montată de Platforma România 100 -entitate înființată de premierul Cioloş şiparte dintre foștii săi miniştri).

Declarațiile celor doi și poziția asumatăde guvern trebuie însă înțelese în adevăratullor context. În 2015, după ce presiunea pu-blică a stopat proiectul legii speciale pentruRoșia Montană, Gabriel Resources a dat înjudecată statul român la Washington, la un

tribunal de arbitraj al Băncii Mondiale, pen-tru compensații de 4,4 miliarde USD. Mo-tivul invocat: Bucureștiul ar fi „blocat şiîmpiedicat implementarea proiectului, fărăun proces echitabil şi fără a oferi despăgu-biri.”

RMGC nu a demarat însă exploatareadeoarece nu a obținut avizele necesare demediu. Banii pe care compania i-a cheltuitîn România s-au dus pe campanii de pu-blicitate, de influențare a opiniei publice șide convingere a decidenților politici. Iarclasa politică românească, alături de oparte cumpărată a presei, au fost singureleentități care a susținut exploatarea auriferăcu cianuri de la Roșia Montană.

Luna aceasta procesul Gabriel Re-sources vs România ar putea scoate lasuprafață informații de mare interes.Curtea de Arbitraj publică documente dinproces după două luni de la depunere. Separe că acum două luni, Gabriel Resourcesa depus un memoriu care arată cum au fostcheltuiți banii în România - sute de mi-lioane de dolari. Este vorba de plângereaintegrală a companiei miniere împotrivastatului român, ce detaliază motivele pen-tru care firma canadiană cere despăgubiri.Mihai Goțiu, senator USR, una din celemai credibile voci din România pe acestsubiect, activist pentru protejarea RoșieiMontane și autorul cărții „Afacerea RoșiaMontană” care dezvăluie dedesubturileacestui dosar și corupția din jurul RMGCextinsă la clasa politică românească și înpresă, susține că acest document conțineinformații compromițătoare pentru nu-meroși oameni politici și jurnaliști care aususținut proiectul minier.

Intenția de retragere a dosarului RoșieiMontane de la UNESCO și includerea fi-nalizării noii legi a minelor în lista prio-rităților guvernului ar fi de fapt motivatede urgența încheierii arbitrajului GabrielResources vs România, căci publicareadocumentului se va realiza doar dacă nu seajunge la un compromis între cele douăpărți.

Ideea că guvernanții României ar aveaceva de ascuns este întărită și de faptul că

aceștia blochează transparența procesuluicu Gabriel Resources, nefăcând publicedocumentele și limitând accesul celor caresunt interesați să urmărească evoluțiacazului. În această situație se află asociațiaAlburnus Maior și Centrul Independentpentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu(CIDRM), care au încercat încă de la în-ceputul procesului să contribuie cu argu-mente care ar putea ajuta România săcâștige. Pentru a depune această con-tribuție în fața Curții, Alburnus Maior șiCIDRM ar avea nevoie de documentațiacazului, pentru a știi care sunt acuzațiileaduse de Gabriel Resources României. Lasolicitarea de acces la informații a acestordouă organisme, „Tribunalul a răspunsprin transmiterea câtorva documente, in-clusiv un program etapizat care permiteONG-urilor să-și depună contribuțiile pânăîn septembrie 2018”, potrivit site-uluirosiamontana.org. Ministerul de Finanțe(entitatea care reprezintă România în acestproces) tărăgănează însă, deși încă dinaprilie 2016, Tribunalul de la Cluj a ordo-nat părții române să ofere documentelecătre Alburnus și CIDRM. Ministerul nu apredat documentele și a făcut recurs la de-cizia instanței.

România poate câștiga procesul cuGabriel Resources, sunt de părere maimulți experți juridici, dar pentru asta enevoie de o apărare bine făcută. Or, faptulcă partea română refuză ajutorul unor or-ganizații care ar putea contribui la câști-garea procesului, preferă ca acest arbitrajsă aibă loc în spatele ușilor, intenționeazăsă retragă dosarul depus pentru introdu-cerea Roșiei Montane în PatrimoniulUNESCO și se pregătește să elaboreze onouă Lege a minelor, ridică mari semne deîntrebare.

Se anunță, din nou, o toamnă fierbintepentru România.

ROMÂNIA | CORUP�IE | PATRIMONIU | ARBITRAJ INTERNA�IONAL

Roșia Montană, din nou amenințată

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

La patru ani de la Toamna Românească, Roșia Montană este dinnou amenințată. Guvernul Tudose a anunțat la sfârșitul lunii augustcă intenționează să retragă dosarul Roșia Montană de la UNESCO,pentru a stinge arbitrajul cu Gabriel Resources și a condamna aceastăzonă la exploatarea minieră cu cianuri.

►

Roșia Montană, unpatrimoniu istoricRoşia Montană găzduieşte o serie devestigii arheologice şi bunuri de patri-moniu, precum galeriile miniere romaneşi pre-romane în masivele Cârnic şiOrlea. Au fost descoperite aici vestigiiunice în Europa, necropole, temple ro-mane, altare votive, terme, instalaţii ro-mane de pompare a apei, un mausoleudatat din secolul II e.n. Dacă exploatareaauriferă de la Roşia Montană demarează,pierdem nu doar una dintre cele maipitorești zone ale României, ci și una deo bogăție istorică inestimabilă.Roșia Montană este cea mai veche loca-litate minieră din România, fiind atestatădocumentar acum nu mai puţin de 1886de ani. Numele Alburnus Maior, numelelatin al Roşiei Montane, apare pentruprima dată menţionat într-o tăbliţă ceratădatată 6 februarie 131.Tăbliţele cerate găsite în minele de laRoşia Montană reprezintă unul dintreizvoarele Dreptului Roman. Ele au fostdescoperite între 1786 şi 1855. În totalau fost găsite 40 de tăbliţe, dar s-au păs-trat numai 25 dintre ele. Particularitatealor rezidă în faptul că deşi pe cuprinsulfostului Imperiu roman s-au descoperit şialte tăbliţe cerate asemănătoare, cele dela Roşia Montană s-au păstrat într-o stareatât de bună încât pot fi citite cu ușurințăchiar și acum, puţine altele fiind conser-vate la fel de bine.Patrimoniul de la Roşia Montană estecompus dintr‐o concentrare extraordi-nară de vestigii ce atestă evoluția ex-ploatărilor miniere într‐un interval detimp excepțional - 2000 de ani - din pe-rioada pre‐romană până în epoca con-temporană. Monumentele sale au fostdesemnate ca monumente istorice devaloare naţională excepţională, șaptedintre ele fiind considerate ca având și ovaloare universală.Singura modalitate de a proteja acestpatrimoniu inestimabil, aceste dovezi aleetnogenezei şi continuităţii poporuluiromân, este prin includerea Roșiei Mon-tane în Patrimoniul Cultural MondialUNESCO.

Rosia Montană. FOTO: www.rosiamontana.org.

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

RAREȘ BURLACUrares.b@accentmontreal.com

De 23 de ani, Coreea deNord și SUA negociază oînțelegere pentru caaceastă țară asiatică să-șiabandoneze programulnuclear. Două mari cadrede operare au fost stabilite

pentru ca aceste negocieri să-și atingăscopul. Primul a fost compus din șase țări:de-o parte Coreea de Nord, de cealaltăparte Coreea de Sud, Japonia, China,Rusia și Statele Unite, adică țările care arputea constitui eventuale ținte pentru mi-silele și armele nucleare nord-coreene.

Din 2004, această configurație s-aredus considerabil, singurul interlocutor alPhenianului rămânând SUA. Însă, inde-pendent de formatul negocierilor (6 la 1sau 1 la 1), obiectivele au rămas aceleașide aproape un sfert de secol. PentruCoreea de Nord, garanțiile de securitate auconstituit punctul nodal al propunerilorsale, la care, pe parcurs, s-au adăugat șialte elemente precum: semnarea unuitratat de pace mai larg cu vecinii de la sud,menținerea unui sistem internațional maistabil în Asia de Nord-Est, normalizarearelațiilor cu Statele Unite sau eliminareasa de pe lista țărilor desemnate ca „expor-tatoare de terorism”.

Diplomații nord-coreeni s-au doveditabili, încercând mereu să divizeze parteaadversă. De fiecare dată când negocierileau intrat în linie dreaptă spre finalizare,Coreea de Nord s-a retras unilateral de lamasa tratativelor, invocând faptul că e su-pusă unor condiții inacceptabile. Morato-riul astfel impus era însoțit de lansareaunor misile, ca un mesaj adresat lumii șipropriei populații: după îndelungi bătăliidiplomatice, regimul de la Phenianrămâne învingător.

Strategia Coreei de Nord s-a bazat pedoi factori cheie întrebuințați simultan:prelungirea sine die a negocierilor, carei-a conferit timpul necesar pentru a-și per-

fecționa arsenalul, și legitimarea, obținutătacit, a faptului că deține o armă nucleară.

Aceste elemente au constituit o moda-litate eficace pentru a dilua substanțaoricăror negocieri întreprinse cu SUA -putere al cărui leadership în problematicanucleară a fost astfel greu pus la încercare.Cum să explici oamenilor că un programinițiat de Statele Unite în 1967, anumeTratatul de non-proliferare a armelor nu-cleare, a permis Coreei de Nord să devinăo putere nucleară? Care ar mai fi, în acestecondiții, baza de negociere cu alte țări caredoresc să devină puteri nucleare (Ianul, deexemplu)? Mai multe greșeli s-au strecu-rat în negocierile conduse de StateleUnite, ele ducând la un impas diplomaticce ar putea degenera în conflict militar. Odată limită pentru a pune punct negocie-rilor, combinată cu o presiune adecvată(adică o modalitate de a plia voința inter-locutorului pentru rupe astfel echilibrulpsihologic ce se instalează încă de la în-ceput) ar fi permis, suficient de devremeîn procesul tratativelor, găsirea unorsoluții pentru aplicarea imediată a rezul-tatelor convenite. Or, breșa creată de nord-coreeni în echipa multilaterală anegociatorilor a mizat exact pe aceste

slăbiciuni.Începând cu 2009, un alt factor a în-

ceput să joace un rol important în cadrulacestor negocieri: deteriorarea relațiilorîntre China și Coreea de Nord. Dânddovadă de o mare subtilitate, nord-coreeniau reușit să inculce negociatorilor ameri-cani sentimentul că programul lor nuclearvizează de fapt o emancipare de sub tutelachinezească, devenită insuportabilă atâtpolitic cât și economic. Așa se explică re-centele mișcări diplomatice întreprinse deguvernul chinez, de penalizare a Coreei deNord: votul în favoarea sancțiunilor dinConsiliul de securitate al ONU, reducereaimporturilor coreene și proclamarea neu-tralității în cazul în care Phenian ar de-clanșa ostilități militare împotriva SUA.Dependența economică cvasitotală pe careCoreea de Nord a dezvoltat-o de-a lungulanilor față de China (80% din exporturilesale sunt destinate pieței chinezești) obligăBeijingul de a juca rolul de „borker deputere” pentru regimul lui Kim Jong.

Statele Unite au profitat de acest lucruși, odată cu escaladarea tensiunilor din ul-timele luni, au cerut „borkerului” să re-zolve această problemă spinoasă. Acestcalcul tactic elaborat de guvernul ameri-

can îi conferă acestuia mai multe avantajestrategice:■ Stabilirea unui consens multilateral.SUA a oferit Chinei o poziție de co-responsabilitate în soluționarea acestuidosar. Dacă în viitorul apropiat China nupoate găsi o soluție pacifistă, o intervențiemilitară americană ar putea fi preconizată,lucru ce ar permite Statelor Unite să-șiarate puterea într-una din cele mai dina-mice regiuni ale globului, vânată de toțimarii investitori privați și instituționali ailumii. O influență americană sporităasupra fluxului comercial din Asia, în spe-cial pe coasta vestică, ar contribui la im-plementarea devizei electorale „PutAmerica first”.

■ Restaurarea credibilității sale pe plan in-ternațional. În caz de eșec al diplomațieide ultim recurs, SUA arată aliaților dinregiune, în special Coreei de Sud șiJaponiei, că rămâne un partener fiabil,demn de încredere și cu o capacitate mili-tară indispensabilă echilibrului în regiune.În acest context, Coreea de Sud ar pre-coniza reunificarea cu Nordul, pentru areconstrui destinul istoric comun, abruptîntrerupt de războiul rece. Japonia, dejairitată de manevrele Chinei în MareaChinei de Sud, percepute ca un preambulal revizionismului chinezesc de natură is-torică, ar beneficia de suport tehnic ame-rican pentru a intercepta orice misilă ce artraversa spațiul său aerian.

■ Trimiterea unui semnal puternic la nivelinternațional (cu o reverberație particularăîn Iran). Un astfel de avertisment este efi-cace prin teama pe care o provoacă în rân-dul țărilor ce nu respectă ordineainternațională.

În următorul număr ne vom aplecaasupra potențialelor caracteristici pe careo intervenție militară americană le-ar aveași asupra modificărilor pe care aceasta le-ar aduce ordinii asiatice.

Acest text a fost publicat în Huffington Postsub titlul „La Corée du Nord comme pré-texte pour le nouvel ordre asiatique”. Au-torul său, Rareș Burlacu, este doctorand șichargé d’enseignement la École nationaled’administration publique.

POLITICĂ INTERNA�IONALĂ

Coreea de Nord ca pretext pentru o nouăordine asiatică

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne lainfo@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS? Charcuterie Bourret

5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Cum putem explica faptul că un program inițiat de Statele-Unite în 1967, anume Tratatul denon-proliferare a armelor nucleare, a permis Coreei de Nord să devină o putere nucleară?►

Mai multe greșeli s-au strecurat în negocierile conduse de Statele Unite, ele ducând la unimpas diplomatic ce ar putea degenera în conflict militar..

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 8PAG. 888 LITERE

CARMEN FIRANinfo@accentmontreal.com

În anumite aziluri debătrâni din America odată pe lună este adus unponei. Bătrânii sunt scoşiîn curtea sau grădina in-stituţiei, unii în căru-cioare, alţii susţinuţi de o

asistentă socială cumsecade, curat îmbră-caţi, bine hrăniţi şi cu medicamentele luatela ore fixe, deşi pare că nimic nu mai con-tează. Bătrâni cu mâini noduroase, cupriviri din care s-a scurs toată lumina,aşteaptă la rând. Unul câte unul vor aveaprivilegiul să petreacă minute bune cuponeiul. Nu pentru a-l călări, fireşte. Pro-gramul de asistenţă socială plăteşte o datăpe lună o şedinţă de terapie prin atingerepentru bătrânii abandonaţi în cămine. Sau

nu abandonaţi, în sensul că poate să maiexiste o rudă-două care îi vizitează, poatechiar un vechi şi la fel de bătrân prieten, darvizitele, mai mult sau mai puţin formale, nule mai pot încălzi nici mâinile reci, niciinima dată cu încetinitorul. Poneiul înschimb e cald, blând, răbdător, nu segrăbeşte niciunde şi e şi el dornic de atin-gere şi căldură. Am citit că e dresat nu doarsă accepte mângâierile şi sărutul bătrânilor,dar îi sărută şi el la rândul lui.

La început m-a copleşit tristeţea. Apoiduioşia. Apoi revolta. Cât de singur poţi săajungi încât un ponei să fie singura tamângâiere! Doar că nu trebuie să aştepţi săajungi bătrân ori într-un azil pentru a fi lip-sit de bucuria atingerii. Mai trist e că pentrumulţi, încă tineri şi competitivi, atingereanu mai reprezintă azi o bucurie. Universultactil din copilăria şi tinereţea mea nu maiexistă. Culorile au înghiţit mirosul. Ima-

ginea a înlocuit atingerea. Atingerea a de-venit virtuală. Comunicarea, un fel de ex-hibiţionism în cyber-spaţiu.

Trăim într-o lume în care senzaţia aceeatactilă, amestec de catifea şi mătase, cu gustde scorţişoară şi miros de lapte cald dintr-ocopilărie încremenită în fotografii albnegru, a fost înlocuită cu atingerea tastelorde computer şi a mouse-ului, cu celulare şimulte alte aparate digitale care suplinescpentru tot mai mulţi copii sărutul tatălui,mângâierea bunicii, atingerea ierbii cutălpile goale ori mirosul florilor de câmp.Şi pentru mulţi adulţi, suplinesc nevoia de ase destăinui unui prieten ori tandreţea unuipartener. O adolescentă americană se parecă a bătut recordul la atingere: şi-a ruptcâteva degete după ce a bătut pe celularpeste trei mii de mesaje într-o singurălună…

Atingerea poate îndulci singurătatea,preveni anxietăţile şi depresia, recomandăterapiştii. Iar canapelele lor confortabile pecare se întind tot mai mulţi locuitori ai ma-rilor oraşe, suplinesc tocmai lipsa ei. Co-municarea excelează prin simplitate, edirectă şi pragmatică, redusă la formule şiclişee care transmit mesajul sec şi concis,fără multă vorbărie şi metaforă, se pliazăbine pe austeritatea atingerii, pe vremuri şiea o formă de comunicare, tactilă, senzuală,care făcea ca relaţiile dintre oameni să fieautentice şi emoţionale. Cum îmi spunea o

prietenă care condusese o companie în-floritoare în New York: „Atingerea e celmai important lucru într-o relaţie de afa-ceri, sau care poate crea o relaţie, poateaduce pe cineva de la o apropiere formală laun anume tip intimitate, e un sistem pe careeu îl utilizam cu clienţii noi pentru a crea oatmosferă de familiaritate, să-i fac să sesimtă mai acasă în compania mea, mai re-laxaţi, să aibă sentimentul că se află întreprieteni…” Nu mai e timp pentru astea. Şinici apetenţă pentru virtuţile atingerii. Înplus, atingerea a ajuns azi periculoasă şiprohibită între angajaţii unei firme sau com-panii. Iar corectitudinea politică dusă la ex-trem. Ca bărbat, dacă atingi, din simpatiesau solidaritate, de exemplu, mâna uneicolege de serviciu, dacă ea nu te place saue într-o zi proastă, poate considera gestulinsultător şi te poate denunţa la conducerepentru hărţuire sexuală, iar tu poţi fi datafară sau chiar târât prin tribunale. În-străinarea nu produce doar sentimente desuspiciune şi însingurare, ci şi indivizi acriţişi anxioşi, imprevizibili, cu o personalitate„la limită”…Stresul şi competiţia gonesc cubiciul din spate.

Industria de reclamă şi mass-mediaspeculează bine sindromul înstrăinării: peCNN un profesor la Columbia Universityne spune că shoppingul previne depresia,mai ales dacă plăteşti cash şi nu cu creditcard; o altă ştire alunecă insidios pe ecranultelevizorului: „Macaroanele cu brânză

Atingerea

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 9PAG. 999 LITERE

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara$i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara$i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita$lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op$ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

combat singurătatea.” Sau ciocolata, con-form altor reclame. În primii mei ani înAmerica ironizasem diagnosticarea tristeţii,sau ce eu credeam că ar fi doar tristeţe. Oetapă emoţională depăşită. Acum se sare di-rect în anxietate şi forme depresive soldatecu adicţii de tot felul stocate în dulăpioruldin baie ticsit cu medicamente prescrise demedic, calmante, somnifere, antidepresive.Droguri legale care fac zilnic ravagii.

Vecinul nostru are un program rigurosde viaţă; în fiecare dimineaţă pleacă sprecuşca lui de la etajul 24 din Manhattan încostum şi cravată şi se întoarce pe seară cuun carton de pizza; duminicile îşi ducerufele la curăţat, se duce la sală unde tragede fiare fix o oră, după care ia prânzul cupărinţii care trăiesc în New Jersey; nu amvăzut să vină la el nici femei, nici bărbaţi, şinici câine sau pisică nu are; merge sacadat,privindu-şi vârful pantofilor, iar dacă îl în-trebi ce mai face, ridică puţin capul, îţi evităprivirea răspunzând automat „bine”, şi seîntoarce imediat în lumea lui. O lume încare nu există nici măcar atingerea unuiponei.

Într-o iarnă dădea zăpada din faţa caseicu mişcări regulate şi bine calculate. Cumera în ajun de sărbători, m-am gândit că arfi fost un moment potrivit să-i ofer o sticlăde vin şi să-i ţin puţin de urât, încercând o

conversaţie. Am ieşit veselă, i-am întinsmâna să-i urez sărbători fericite. S-a oprit,s-a uitat la mine surprins, apoi mi-a privitmâna de-a dreptul înfricoşat, a renunţat sămai dea zăpada, şi a intrat în casă lăsându-mă şi cu sticla, şi cu mâna întinsă. E nebun,m-am gândit. „Nu e”, mi-a explicat proprie-tarul casei, „e cel mai bun chiriaş al meu,îşi plăteşte chiria exact în prima zi a luniide peste 20 de ani, şi e un funcţionar conşti-incios. Un om liniştit”. Singurătatea săalieneze oamenii într-atât încât să le fiefrică şi de cuvinte, şi de atingeri? Proprie-tarul a ridicat din umeri. Până la urmă ima-ginea acelor bătrâni senili sărutând poneiulnici nu mai pare atât de tragică.

Atingerea şi-a pierdut mult din semnifi-caţie şi în interiorul cuplului. O doamnă dinînalta societate newyorkeză îmi explica larece că o persoană educată îşi reprimă afec-tivitatea, nu se lasă îmbrăţişată de străinisau sărutată de rude, nu atinge pe nimeni cucare vorbeşte chiar dacă ar fi animată decine ştie ce subiect pasionant, că gestica şiatingerea ar fi în general indecente şi tre-buie drastic reduse. Atingerea e destinatăsexului, da. Dar atingerea ca tandreţe?Manifestare siropoasă, oricum pe cale dedispariţie.

Codul bunelor maniere în lumea puri-tană anglo-saxonă presupune ca soţul şi

soţia să nu se atingă în public. Şi dacă totuşivreo emoţie de moment ar fi mai puternicădecât educaţia - puţin probabil, în general -maximum acceptat este atingerea discretă acotului partenerului. Amuzant sau nu, toc-mai din cauza asta o prietenă italiancă a di-vorţat de soţul ei englez. El era corect,responsabil, politicos, nimic de obiectat.Pentru ea erau vitale însă căldura, atingerileşi îmbrăţişările, nu doar când aveau sex.(Iar faptul că „a avea sex” înlocuieşte pescară largă „a face dragoste”, ţine tot de di-namica relaţiilor în care pasiunea a fostînghiţită de parteneriatul domestic, asta încel mai bun caz…). Iar prietena mea, cutemperamentul ei meridional expansiv, deşiavea o carieră de succes, după ce a rămassingură în Manhattan şi a trecut prin tot ri-tualul celor fără bărbat şi copii, de la yoga,pilate şi centre de meditaţie la abonamentela concerte, alergări prin parc şi vizionări defilme cu duiumul, într-o zi a decis să se în-toarcă în orăşelul ei natal din Toscana undepredă engleză pe bani mult mai puţini, darare casa plină de nepoţi, mătuşi, vecini,râsete şi gălăgie, unde la masa lungă dinsufragerie în jurul unei oale cu spaghete sestrânge tot neamul. Aici atingerea nu e niciruşinoasă, nici periculoasă, mi-a scris. Îmilipseşte New Yorkul, dar mi-am salvat su-fletul. Plus cele două pisici pe care le crescde drag, nu de nevoie. Cu ea discutasem

odată despre relaţia omului de azi cu ani-malele. Pe vremea noastră - clişeu nostal-gic în care cădem tot mai des, nu neapăratdin cauza vârstei - oamenii ţineau un câinesă le păzească gospodăria sau o pisică să-iscape de şoareci… Acum singurul rol alanimalelor e să le îndulcească oamenilorsingurătatea şi alienarea. Iar seara câinii îşiscot stăpânii la plimbare, chicotea prietenamea.

Înstrăinarea şi alienarea s-ar datora,conform noilor curente spirituale ale șa-manismului sau animismului, dislocării fi-inţei umane din universul ei genuin alarmoniei cu natura şi animalele. Lamentaţiiinutile probabil. Şi totuşi. După ce zeci deani m-am declarat de asfalt, deşi încă port înmine virusul Manhattanului, redescopăr înmica noastră grădină din Rego Park mirosulpământului după ploaie, al strugurilor stri-viţi, al crizantemelor care aduceau aer detoamnă în copilărie. Un fel de tinereţe târziebântuie prin tufele de caprifoi. Când atingflorile umede de rouă dimineaţă, o pot chiarsimţi cum se întoarce la mine.

Carmen Firan este o scriitoare americană deorigine română, stabilită la New York.A publicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi Sstatele Uniteale Americii. Cărţile sale pot fi comandate lacarmenfiran.com/OrderBooks.htm.

Atingerea

LLLLAAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

PPooiissssoonnnneerriieeFFlleeuurryy2345 Fleury Est, Montreal, H2B 1K8

551144..550011..44446622

● Peste din Mediterana, din Grecia si Maroc● Specialitati din America de Nord (Florida)

si America de Sud

PRIMAPRIMAPESCARIE PESCARIE

ROMANEASCAROMANEASCALA MONTREALLA MONTREAL

Comenzi prin telefon pentru ORICE fel de peste, proaspat sau gatit

Charcuterie Produse traditionale romanesti si nemtesti

Crenvursti, Carnaciori oltenesti, Cabanos, Costita afumataSarmale, Zacusca, Platouri reci si calde, la comanda

● Cod sarat cu si fara oase, merluciu si macrou proaspat ● Mare varietate de fructe de mare - Caracatita la pret foarte bun● Specialitatea casei: Carnati din peste, diferite varietati● Chiftelute de peste, ardei umpluti cu fructe de mare,

musaca cu somon, salata cu somon afumat, icre● Somon afumat in magazin

Varza Varza muratamurata

7.99$/buc7.99$/buc.

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIAL ȘI AL MUNCII

DREPT MATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, cu rezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile.

Birourile noastre sunt situate la507 Place d’Armes, Suite 1545, Vieux-Montréal, H2Y 2W8

tismanariu@sympatico.ca

514-285-0052

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

•La noi gasiti cea mai marevarietate de mezeluri sipreparate de casa: peste70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre, Chiftele

proaspete•Produse fara gluten

•Produse afumate naturalcu lemn de artar

Gustul Traditiei

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 boul. Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis si lunea,

pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBrraannzzaa FFeettaammaacceeddoonneeaannaa33 kkgg ssaauu vvrraacc

SSooccaattaaAAlleeggrriiaa22..55 LL

PPuuii ddee ffeerrmmaaPPuullppee,, aarriippiiiinniimmaa,, ppiippoottaa

CURS COMPLETCURS COMPLET

CU ACEST CUPON

- 24 ore de teorie, 15 de practica- Plan de plata disponibil- Incepeti cu un depozit de doar 50$- Cursuri in franceza sau engleza

PPRREEGGAATTIIRREE PPEENNTTRRUU EEXXAAMMEENNUULL PPRRAACCTTIICCPPRREEGGAATTIIRREE PPEENNTTRRUU EEXXAAMMEENNUULL PPRRAACCTTIICC6 ORE DE PRACTICA+ MASINA DE INCHIRIAT

VVeeggeettaa SSppeecciiaall!!

666699999999$$$$

ddooaarr îînn SStt--HHuubbeerrtt

11 kkgg

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarree nneeggrreeiinn vvrraacc

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

SSaallaammddee vvaarraa

CCrreemmvvuurrssttiivviieenneezzii

CCiioollaann aaffuummaatt

PPaarriizzeerraaffuummaatt

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 12PAG. 121212 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Apă pe planetele din sistemul solar Trappist-1?

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

Trappist-1 este un sis-tem solar, situat la 40de ani lumină față denoi, în care există șapteplanete (trei des-coperite în 2015 șipatru în 2017), denu-mite b, c, d, e, f, g, h,

pornind de la cea mai apropiată planetă față

de stea la cea mai îndepărtată. Steaua aces-tui sistem solar este însă foarte diferită fațăde Soare, întrucât, având o masă de circazece ori mai mică, este o pitică roșie. Tem-peratura la suprafața sa este de „doar” 2400grade, mai puțin de jumătate din tempe-ratura superficială a Soarelui.

În Univers existe multe pitice roșii. Du-rata lor de viață este mai mare ca cea aSoarelui, putând atinge zeci de miliarde deani - cu cât o stea este mai mică, cu atâtviața ei este mai lungă. Din acest punct de

vedere, pe planetele care orbitează în jurulunei pitice roșii viața ar avea, în principiu,mai mult timp și deci mai multe șanse să sedezvolte.

Totuși, pentru existența condițiilor fa-vorabile vieții, influența altor factori esteextrem de importantă. Printre aceștia senumără prezența unei atmosfere și a apei înstare lichidă. Ca planetele din jurul uneipitice roșii să aibă o temperatură care să lepermită existența apei în stare lichidă eletrebuie să orbiteze la o distanță mult maimică ca cea la care Pământul se află față deSoare. În cazul planetelor din sistemulTrappist-1 această distanță ar trebui să fiede circa șase ori mai mică decât orbita luiMercur față de Soare. La distanțe așa demici există însă un alt pericol: radiațiaultravioletă emisă de stea este foarte intensăși ar putea duce la dispariția atmosferei și aapei de pe o planetă.

Un studiu recent efectuat de cercetă-torul Vincent Bourrier de la observatoruldin Geneva, în cadrul căruia au fost anali-zat date provenind de la telescopul spațialHubble, a permis măsurarea radiației ultra-violete care ajunge la fiecare dintre celeșapte planete din Trappist-1. S-a ajuns ast-fel la concluzia că planetele interne, adicăTrappist-1b, c și d, ar fi pierdut o cantitatede apă de circa 20 de ori mai mare decât ceadin oceanele de pe Pământ, în urma bom-bardamentului cu radiație ultravioletă. Pla-netele externe, e, f și g, au pierdut probabilmult mai puțină apă, fiind mai departe destea, și este posibil ca pe suprafața lor săexiste apă lichidă.

Radiația ultravioletă, o formă de radi-ație asemănătoare celei vizibile însă cu oenergie mai mare, „rupe” moleculeleatmosferei, acestea pierzându-se în spațiu,scăpând din câmpul gravitațional al pla-netei. În felul acesta, planetele interne dinTrappist-1 rămân fără atmosferă și fără apă,vaporii acesteia suferind aceeași soartă.

Pierderea apei și a atmosferei datorităintensității radiației ultraviolete s-ar fi pe-trecut și pe o altă planetă mai apropiată denoi: Proxima b, planeta care orbitează înjurul celei mai apropiate stele față de noi, ladoar circa 4 ani lumină.

În această situație, chiar dacă planeteledin jurul piticelor roșii au la dispoziție multmai mult timp pentru apariția și dezvoltareavieții, condițiile la suprafață par destul depotrivnice.

În viitor astronomii intenționează săefectueze studii detaliate ale acestor pla-nete, precum și ale altora, cu ajutorul noilortelescoape European Extremely Large Te-lescope (Eso) și James Webb Telescope(NASA/ESA/Csa), acesta din urmă fiindplanificat să decoleze în octombrie 2018.Aceste telescoape vor încerca să descoperesemnale legate de posibila existență aatmosferei exoplanetelor, căutând urme deapă sau alte molecule ce ar putea reprezentaamprente chimice ale vieții.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Italia) şi colaborator Scientia.ro.

ASTRONOMIE

Descoperirea a șapte planete în sistemul solar Trappist-1, la 40 deani lumină față de noi, a generat mult interes, întrucât pe trei dintreaceste planete s-ar putea găsi apă în stare lichidă și deci posibile formeprimitive de viață. Razele ultraviolete care sunt emise de steaua sis-temului Trappist-1 sunt însă extrem de periculoase.

►

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc)• Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

438.501.7090

Eduard Adrian NecatuMasaj suedez, de relaxare

si terapeuticExperienta clinica

europeana si canadianaChitanta pentru asigurari

Promotii disponibile

Masoterapeut agreat E. G. V. CONSTRUCTIONE. G. V. CONSTRUCTIONANTREPRENOR CU EXPERIENTA, SPECIALIZAT IN RENOVARI REZIDENTIALE

Renovari pentru cresterea valorii de vanzare a casei/apartamentuluiBAI • BUCATARII • SUBSOLURI

parchet, marmura, granit, ceramica, piatra naturala, panouri de gips,panouri de beton lejer, tiraj de joint, plafon acustic, plafon suspendat,

izolatii, etc.Oferim garantie pentru serviciile prestate.

438-764-1235 | renovation24.7services@gmail.comLICENCE RBQ # 5734-2875-01

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

O ilustrare a sistemului solar Trappist-1.

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 13PAG. 131313 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

Vaccinurile salvează vieți, ignoranța lepune în pericol

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

DE CE MIȘCAREA ANTIVACCIN ESTEPSEUDOȘTIIN�Ă?

Ca orice formă de empirism, aceastămișcare se bazează în special pe mărturii,pe „povestiri personale”, nu pe date științi-fice. Atunci când diverși „cercetători” pre-zintă studii în favoarea ideii că vaccinurilesunt dăunătoare, acestea sunt de o calitateîndoielnică și nu de puține ori de-a dreptulfrauduloase.

Cel mai adesea oamenii nu au timp săverifice sursa, autorul (important atuncicând titlurile sunt pompoase dar false saucând nu sunt pertinente, adică cercetătorulîn cauză nu are competențe în epidemiolo-gie, vaccinuri sau pur și simplu știință) și,cel mai important, textul. O cercetare ști-ințifică răspunde unor criterii bine determi-nate: se pornește de la o întrebare, se enunțăo ipoteză, se definesc niște concepte, se ela-borează o metodă de lucru, se face odemonstrație în baza respectivei metode șise trage o concluzie (sau mai multe). Pentru

ca cercetarea să fie recunoscută în comuni-tatea științifică ea trebuie să fie publicatăîntr-un jurnal de specialitate, recunoscut caatare, dar asta numai după ce trece printr-un proces numit peer review, unde cer-cetarea respectivă este analizată tocmaipentru a-i verifica pertinența și rigoarea ști-ințifică.

Știința nu este infailibilă, evident, darceea ce este propriu științei - și lipsește cudesăvârșire pseudoștiinței - este tocmai ca-racterul său provizoriu, i.e. capacitatea de aadmite când ceva este greșit și de a modi-fica o idee atunci când apar noi dovezi.Acest lucru înseamnă că o cercetare științi-fică lucrează cu ipoteze falsificabile și testa-bile empiric, și că o concluzie științifică sebazează pe experimente repetabile/repetateși controlate.

Textele împotriva vaccinării nu suntcercetări științifice, nu satisfac acestecerințe. Când nu sunt pur și simplu invențiicu scopuri josnice de manipulare, sunt doar

opinii bazate pe anecdotic. În cel mai buncaz, ele ajung să semnaleze o corelație oare-care. Numai că o corelație nu înseamnăcauzalitate! Pentru cititorul profan, o core-lație plus câțiva termeni de specialitate șidiverse titluri zornăitoare ale autorului parsuficiente. Pentru oricine este însă interesatde date științifice, nu de impresii, de dovezi,nu de anecdote, de rigoare nu de manipu-lare, textele acestea nu pot fi credibile.

BENEFICIILE VACCINURILOR SUNT MULTMAI MARI DECÂT RISCURILE LOR

Imunizarea salvează vieți, pe lângă căprevine îmbolnăviri și invalidități. Vacci-nurile există și sunt recomandate de medicipentru că generații întregi de oameni ausuferit de boli de care ne putem feri, pre-cum poliomielită, tetanos, difterie, rubeolă,rujeolă, tuse convulsivă, pneumonie, diareecauzată de infecția cu rotavirus, oreion, he-patită B sau cancer cervical.

Conform estimărilor OMS, imunizareaprevine între 2 și 3 milioane de deceseanual. Alte 1,5 milioane de vieți ar putea fisalvate dacă acoperirea cu vaccinuri arcrește în lume - la ora actuală ea se situeazăla 86%. Aproximativ 19.5 milioane de copiiîncă nu au acces la imunizare.

Știința a demonstrat că vaccinările suntdintre cele mai sigure injecții. Reacțiile ad-verse sunt de obicei reacții locale: ușoarăjenă sau durere la locul de administrare,roșeață și, eventual, o stare de febră descurtă durată. Reacțiile adverse grave caresă pună viața în pericol sunt extrem de rare.Pentru a combate bolile enumerate mai sus,nu există, la ora actuală, altă opțiune maibună decât vaccinurile, atât la nivel indi-vidual, cât și la nivel de societate. Nu se potcompara efectele reacțiilor adverse curiscurile unui tetanos, de exemplu, pentru

care nu există tratament sigur. Prevenireaunor boli severe, foarte greu de tratat, carepot apărea la nou născuți, precum difteriasau tusea convulsivă, depășește cu multefectele secundare pe care aceste vaccinurile pot avea. Chiar și în caz de reacțieadversă gravă la vaccinului rujeolic, be-neficiile depășesesc riscurile, căci acestereacții apar o dată la câteva sute de mii sauchiar un milion de cazuri, în timp ce mor-talitatea obișnuită dată de infecția cu virusulrujeolic este de unu la mie.

Imunizările pot, de asemenea, să îi pro-tejeze pe cei nevaccinaţi prin prevenirearăspândirii bolilor infecţioase - când suntdestule persoane imunizate într-o comuni-tate, bolile nu se mai pot răspândi. Atuncicând este introdus un nou vaccin şiacoperirea cu acel vaccin este mare, aceastaduce la o scădere dramatică a numărului depersoane infectate. Fără vaccinuri, eradi-carea globală a variolei în 1978 sau eli-minarea poliomielitei din multe părți alelumii ar fi fost imposibilă - această boală,care este mortală sau poate da paralizii peviață, este încă endemică în doar trei țări,Pakistan, Afganistan și Nigeria.

Din contră, când acoperirea cu vacci-nuri scade, bolile reapar. Epidemii de ruje-olă și rubeolă au reapărut în țări în careaceste boli ale copilăriei erau ținute subcontrol (ca de exemplu România), datorităscăderii ratei de vaccinare din ultimul dece-niu. În toată lumea există această mișcareantivaccin care a luat amploare mai ales înzona sectelor religioase, odată cu pro-movarea unor studii frauduloase care aso-ciau vaccinul împotriva rujeolei, rubeolei șioreionului cu riscul de autism. Oamenii tre-buie însă să știe că nu există niciun fel destudiu care să valideze științific și care săstabilească această legătură.

Vom reveni asupra acestui subiect înnumărul următor.

ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. AlexandruNicolescu-Zinca, șef la Clinique Réseau Dia-mant.

Beneficiile vaccinurilor sunt net superioare riscurilor, iar mișcarea antivaccin este una din-tre cele mai periculoase forme de pseudoștiință, căci ea periclitează imunitatea colectivă șiface posibilă reapariția unor boli considerate eradicate.

►

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANIELE GÂNDIRII

Ideea de a putea transmite gânduri de lao persoană la alta este atât de captivantăîncât niciodată nu s-a dus lipsă de cercetă-tori care au sperat să descopere un mod dea o dezvolta. Cu toţii ne dorim să avem oasemenea superputere, prin urmare cu toţiine dorim ca ea să fie reală. Subiectul aces-tui articol îl constituie experimenteleganzfeld. Ganzfeld este cuvântul germanpentru „câmp plin”, ce face referire la ometodă prin care o persoană este expusă laun câmp de stimuli uniform şi nestructurat.Vom arunca o privire amănunţită asupraacestor experimente - ce sunt, cumfuncționează şi, cel mai important, dacăîntr-adevăr sunt o dovadă a existenţeifenomenului psi - abilităților paranormale.

O stare ganzfeld este diferită de privareasenzorială, faimos descrisă în filmul AlteredStates. În cazul privării senzoriale, ideeaeste îndepărtarea tuturor stimulilor, auditivi,vizuali, termici şi tactili. Ideal, subiectuleste plasat într-un bazin de izolare, un dis-pozitiv asemeni unui sicriu, în interiorul

căruia acesta plutește într-o soluţie salinădensă. Temperatura este constantă și con-fortabilă, întunericul domnește iar linișteaeste completă. Nu auzi, nu vezi, nu simţinimic. Privarea senzorială a fost deseorifolosită în scopuri recreative, atât împreunăcu, cât şi fără droguri halucinogene, datorităabilităţii sale de a face imaginaţia să parăsurprinzător de reală, datorită absenţei sti-mulilor concurenţi.

În ganzfeld, ideea este de a furniza sti-muli omogeni. Subiectul, numit „receptor”,stă confortabil într-un fotoliu, purtând căştiîn care este redat un relaxant zgomot alb(white noise). Camera este scăldată în lu-mină roşie iar receptorul, relaxat li confort-abil, poartă nişte ochelari translucizi, astfelîncât vede doar roşu uniform, fără nicioformă. Aceasta este configuraţia fizică aexperimentului. Alte două persoane suntimplicate: un experimentator şi un „trans-miţător”. Transmiţătorul, care se află într-ocameră izolată unde nu poate fi văzut sauauzit de către receptor, se concentrează pen-tru 30 de minute asupra unei „ținte”, ce

reprezintă un obiect, videoclip sau altceva.În timpul celor 30 de minute, receptorul tre-buie să spună cu voce tare ce vede sau ceîşi imaginează. Experimentatorul, care esteşi el izolat atât de transmiţător, cât şi de re-ceptor, înregistrează ce spune receptorul şide obicei notează ceea ce descrie acesta.

La finalul celor 30 de minute, recep-torului îi este arătată ținta asupra căruiatransmiţătorul s-a concentrat, împreună cualte trei obiecte de control. El trebuie să de-termine care din cele patru lucruri prezen-tate se aseamănă cel mai mut cu impresiilesale din timpul sesiunii ganzfeld. Proba-bilistic, există o rată de succes de 25%. Însăexperimentele ganzfeld au devenit faimoaseîn cadrul comunităţii parapsihologicedeoarece experimentatorii au găsit în modconstant o rată de succes mai ridicată,aproape de 35%.

Istoria experimentelor ganzfeld este înesenţă istoria unei bătălii între sceptici şi ceicare cred; o bătălie cordială, dar totuși obătălie. Începând în anii ’70, cel mai acerb

susţinător al realităţii acestui fenomen a fostparapsihologul american Charles Honorton,un tip ferm convins de existența abilităţilortelepatice, dedicat găsirii unei metode şti-inţifice fiabile pentru a stabili realitateaexistenţei lor. Ideea lui Honorton era că in-formaţiile la care oamenii ar avea acces prinintermediul abilităţilor lor paranormale, ori-care ar fi acestea, s-ar pierde în marea destimuli pe care îi recepţionăm constant.Vedem, auzim, atingem, gândim într-unasemenea grad încât dacă am primi o infor-mație telepatică nu am recunoaşte-o nicio-dată ca fiind de această natură. Prin plasareasubiecţilor într-o stare ganzfeld, se ur-mărește suprimarea acestor stimuli și decicreșterea raportului semnal/stimul, astfel casubiecții să poată recunoaşte mai bine unmesaj telepatic.

De cealaltă parte a baricadei s-a situatRay Hyman, profesor de psihologie la Har-vard. În anii ’80 Hyman s-a familiarizat cucercetărilor lui Honorton, considerate ceamai bună dovadă de până atunci pentruexistenţa fenomenului psi. Hyman le-a stu-diat cu atenţie şi s-a declarat sceptic. Înopinia sa, rezultatele pozitive cu care sefăleau parapsihologii se datorau unor erorimetodologice. În 1985, Hyman a publicatun articol în Journal of Parapsychologynumit „Experimentul parapsihologicGanzfeld: O evaluare critică” (TheGanzfeld Psi Experiment: A Critical Ap-praisal).

Neimpresionat, Horton a publicat larândul său - în acelaşi număr al revistei -articolul „Meta-analiză a studiuluiGanzfeld: Răspuns pentru Hyman” (Meta-Analysis of Psi Ganzfeld Research: A Re-sponse to Hyman). În mod clar între cei doiexista o diferenţă de opinie.

Înainte de a merge mai departe, săvedem ce au avut de spus Honorton şiHyman pentru a determina ce era corect saugreşit cu privire la cercetările respective. Înmare parte ele constau din meta-analize,adică o combinație a rezultatelor mai mul-tor studii cu scopul de a obţine o idee maibună despre ansamblul cercetărilor dintr-undomeniu. Meta-analizele pot fi însă înșelă-toare pentru că studiile pot fi realizate îndiferite feluri, iar calitatea lor poate variafoarte mult. Pot fi utilizate o multitudine demetode statistice (corect sau greşit) pentru adetermina și controla aceste diferenţe. Nu

Fenomenul psi.

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

Croazieră CARAIBE 19 dec.1 săptămână 1.499$ / pers.zbor + croazieră + transfer

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

SCEPTICUS

Ideea de a putea transmite gânduri de la o persoană la alta a captivat și captivează încă omenirea.

Vom păşi într-o cameră întunecată, într-o oază de linişte, ne vom aşeza confortabil şi ne vompregăti să recepţionăm imagini telepatice. Iată adevărata poveste a experimentului desprecare se crede că reprezintă cea mai bună dovadă pentru existenţa abilităților telepatice.

►

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANIELE GÂNDIRII

Experimentele Ganzfeld

este surprinzător - de fapt este chiar deaşteptat - ca cercetătorii să obțină rezultatefoarte diferite în urma meta-analizelor peun acelaşi set de studii.

Hyman a adus o doză considerabilă descepticism în discuţie, aşa că era de aşteptatca articolul său să semnaleze erorile dincercetările lui Honorton - 42 de studii din-tre care 55% arătau dovezi în favoareaexistenţei paranormalului. Hyman a su-bliniat o serie de probleme, însă analiza saa relevat nu doar cele 25 de procente pro-babilistic corecte, ci un semnificativ 30%,ceea ce pare a reprezenta o dovadă căsubiecții receptori ai lui Honorton primeauîn fapt un soi de mesaje telepatice de latransmiţători. Și totuşi… Criticile formulatede Hyman erau randomizări inadecvate -„scurgeri” senzoriale (însemnând că înunele cazuri, receptorii auzeau ce se petreceîn camera în care se afla transmiţătorul, iarîn altele puteau vedea amprentele trans-miţătorului pe obiectul ţintă) și analize sta-tistice neadecvate.

În principal, Hyman considera cămunca lui Honorton suferă de o anumităcomplicaţie statistică numită testare multi-plă. Pe scurt, testarea multiplă se referă la osituație în care sunt luate în considerare dince în ce mai multe variabile dintre douăgrupuri, situație în care, mai devreme saumai târziu, din ce în ce mai multe diferenţeîntre respectivele grupuri sunt revelate.Aceste variabile includeau diferitele mo-duri în care cercetătorii clasificaseră trans-miţătorii şi receptorii, făcând trimiteri înrezultate. Ei au descoperit că era mai pro-babil ca subiecţii să aibă rezultate pozitivedacă studiaseră într-un domeniu creativ,

dacă credeau în abilități paranormale, dacăerau extrovertiţi şi dacă experimentul eracondus într-o atmosferă călduroasă şi pri-mitoare.

Hyman era de părere că rezultatele pozi-tive semnalate de Honorton se datorau, celpuţin în parte, efectelor testării multiplecare în mod eronat luau în considerare acesttip de variabile. Hyman a descoperit și căefectul de „sertar de dosare” (situația în careun studiu este abandonat când se dovedeştecă nu se concretizează în rezultate intere-sante) a jucat un rol în cercetările lui Hon-orton. Astfel, ansamblul cercetărilorpublicate fusese denaturat pentru a includeacele rezultate care arătau un rezultat pozi-tiv, lucru ce câteodată se poate întâmpla purși simplu datorită variaţiilor aleatoare.Făcând o analiză în sens invers şi arătânddiferitele puncte slabe din fiecare studiu,Hyman a ajuns la concluzia că amploareaefectului era zero. Articolul său se încheiecu următoarele cuvinte: „Concluzia este căaceastă bază de date este prea slabă pentrua susţine orice afirmaţie în legătură cuexistenţa fenomenelor paranormale.”

Replica lui Honorton a fost pe măsură.El a recunoscut toate potenţialele slăbiciuniclarificându-le și insistând că rezultatelesale dovedesc existenţa fenomenelor psi-hice paranormale. Disputa dintre cei doi aintrat adânc în domeniul statisticii, însărezultatul final a fost că dezacordul lor s-aaxat pe analiza cercetărilor existente.

Ce s-a întâmplat apoi este foarte încu-rajator și ar trebui să se întâmple mai des.Honorton şi Hyman au colaborat la un nouarticol, sperând să găsească o interpretareasupra căreia să cadă de acord. Articolul a

fost publicat în aceeaşi revistă în 1986 şi s-a numit „O cooperare bilaterală: Contro-versa Ganzfeld Psi” (A Joint Communique:The Psi Ganzfeld Controversy). În esenţă,Honorton şi Hyman s-au pus de acord înprivința problemelor metodologice şi amodalităților de a le corecta, dar nu aureuşit să ajungă la un consens asupra tipu-lui corect de analiză pentru studiile exis-tente. Ei au concluzionat următoarele:„Continuăm să avem divergențe asupragradului în care efectul constituie o dovadăa realităţii fenomenului psi, însă suntem deacord că verdictul final aşteaptă rezultateleviitoarelor experimente realizate de o plajămai mare de cercetători şi sub standardemai stricte.”

Rezultatul acestei colaborări a fost unproces numit studiu autoganzfeld - o versi-une controlată pe computer a experimentu-lui ganzfeld, în care randomizarea şi alteslăbiciuni metodologice identificate deHyman şi alţii au fost eliminate. Ex-primându-și satisfacția în privințapotenţialului acestui proces, Hyman scria:„Experimentele lui Honorton au generatrezultate interesante. Dacă laboratoarele in-dependente pot produce rezultate similare,cu aceleaşi relaţii şi cu aceeaşi atenţie pen-tru rigurozitatea metodologică, atunci para-psihologia ar putea să-şi fi capturat în sfârşitprada mult căutată.”

Având ca scop replicarea experimentu-lui, mulţi cercetători au preluat ştafeta şi auînceput să facă teste autoganzfeld. S-aupublicat în continuare studii, multe dintreele continuând să găsească rezultate - chiardacă mici - pozitive. Un deceniu şi jumă-tate de eforturi de replicare au produs unstudiu major cu privire la experimentele

ganzfeld. Honorton şi colaboratorul său,Daryl Bem, și-au publicat de data aceastarezultatele în Psychological Bulletin, o re-vistă mai mainstream (ele au apărut în1994, după moartea lui Honorton). Con-cluzia lor a fost optimistă, însă prudentă:„De unele singure, studiile autoganzfel nupot satisface cerinţa ca replicările să fieconduse de « o plajă mai largă de cercetă-tori ». Prin urmare, sperăm ca descoperirilesemnalate în această lucrare să fie suficientde provocatoare pentru a-i determina pealţii să încerce replicarea efectului paranor-mal ganzfeld.”

Articolul nu a convins însă. În 1999,Psychological Bulletin a publicat o criticăamănunţită a lucrării lui Honorton şi Bem,bazată pe eşecul cercetătorilor independenţide a replica rezultatele pozitive semnalateanterior. Autorii săi erau psihologii experi-mentalişti Richard Wiseman şi Julie Milton.După o analiză aprofundată a problemelordescoperite în cercetările lui Honorton,Wiseman şi Milton au concluzionat că:„Noile studii ganzfeld arată o magnitudineaproape nulă a efectului şi o cumulare sta-tistică nesemnificativă... Rezultatele testu-lui autoganzfeld nu au fost replicate de o «plajă mai mare de cercetători ». Paradigmaganzfeld nu poate fi văzută în prezent careprezentând o dovadă solidă pentrufuncţionarea vreunui efect paranormal.”

Odată cu moartea lui Charles Honorton,în 1992, interesul pentru experimenteleganzfeld s-a diminuat oarecum, deşicercetători ai fenomenului psi precum DeanRadin au continuat să le susţină. Cea maibună lecţie oferită de metoda experimentalăganzfeld este nu atât că tehnica a eșuat în adovedi realitatea fenomenelor paranormale,ci mai degrabă că este într-adevăr posibilca scepticii şi convinșii de realitateafenomenului psi să lucreze împreună într-un mod productiv, pozitiv şi cooperativpentru a afla adevărul. Hyman şi Honortonne-au arătat că mainstream-ul şi cei aflați înafara lui nu trebuie să fie mereu încleştațiîntr-o mentalitate de tip „noi vs. ei” şi ne-aureamintit că cei mai buni cercetători, in-diferent dacă au dreptate sau nu, îşi îm-brățișează criticii şi lucrează cu aceştiapentru a îmbunătăţi nivelul de cunoaștere alomenirii.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, în en-gleză, intitulată „Ganzfeld Experiments” deBrian Dunning, a apărut pe skeptoid.com.Scientia.ro este un site de popularizare a ști-inței și de demontare a miturilor pseudoști-ințifice. Scientia.ro prezintă zilnic articole șiștiri, are o secțiune de bloguri și una desti-nată întrebărilor din partea cititorilor. Ceicare doresc să sprijine acest demers de trans-mitere a informației științifice pe înțelesul tu-turor pot dona la: www.scientia.ro.

SCEPTICUS

experimentele ganzfeld au devenit faimoase în cadrul comunităţii parapsihologice deoarece experimentatorii au găsit în mod constant orată de succes mai ridicată; aproape de 35%.

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 16PAG. 161616 LIFESTYLE

Mini-casele, locuințele viitorului

ADRIAN BENEAadrian.benea@accentmontreal.com

Într-unul dintre week-endurile din iulie, cei care auieșit la plimbare în VechiulPort al Montrealului au avutsurpriza să nimerească întoiul unui eveniment maipuțin obișnuit: Festival des

mini-maisons (festivalul mini-caselor). Sănu vă imaginați că ar fi fost vorba de minia-turi, de un fel de sat ca acela al ștrumfilor,construit de pasionații de machete, aceicopii prizonieri în corpuri de adulți care neuimesc cu talentul și meticulozitatea de caredau dovadă. Nu, erau case adevărate, con-fortabile și suficient de spațioase pentru opersoană/cuplu/familie care nu se ghideazăneapărat după principiul bigger is better(mai mare/mai mult e mai bine)

Trebuie să recunosc că mi se întâmplădeseori să fantazez la o astfel de casă, maiales în urma experienței nefericite pe caream avut-o ca proprietar de locuință clasică,prea mare și prea scumpă. Însă acum, înurma acestui festival, fantezia mea a căpă-tat un nume și o formă concretă: Cool-Box.Cool-Box are forma unui container dintrecele utilizate pentru transportul mărfurilor.Sună cât se poate de insipid, dar ar trebui să

vedeți ce au fost capabili să facă oameniiaceia dintr-un dreptunghi de metal.

Pe una dintre laturi și în capătul con-tainerului au instalat porți de garaj din sti-clă - ceea ce conferă locuinței oluminozitate de excepție - care se deschidcu ajutorul unei telecomenzi, în cazul încare proprietarul își dorește să se simtă încontact cu mediul înconjurător, iar unuldintre pereții (dubli) ai containerului se ra-batează, tot cu ajutorul unei telecomenzi șiformează o terasă.

Interiorul e amenajat modern, cu obucătărie deschisă (cu bar și dulapuri sus-pendate) care dă înspre salonul spațios șiluminos, iar aceste două piese, împreună,ocupă cam două treimi din suprafață.Spațiul rămas se împarte între o mică baiecu duș, un dormitor și un spațiu de depo-zitare.

Așa arată modelul cel mai mic, de 40de metri pătrați. Datorită modului ingeniosîn care a fost divizat interiorul, pareaproape la fel de spațios ca apartamentulmeu care este de aproximativ două ori maimare. Aceia care au nevoie de mai multspațiu pot alege între patru alte modele, celmai scump având o suprafață de 100 demetri pătrați.

Lăsând la o parte designul atrăgător,avantajele abundă. În primul rând, nu esteo povară financiară, Cool-Box-ul e sufi-

cient de ieftin încât să nu necesite neapăratun credit ipotecar iar acesta este, pentrumulți, avantajul capital, mai ales aici, într-o lume în care costurile cu locuința în-jumătățesc (în cel mai bun caz) bugetulfamiliilor clasei de mijloc. Mi-ar fi plăcutsă vă pot oferi informații detaliate în pri-vința costurilor dar, din nefericire, nu amreușit să mă apropii de reprezentantul com-paniei, căci era asaltat de solicitanți. Totuși,judecând după prețurile celorlalte modelede dimensiuni similare, o asemenea casă nuar trebui să depășească cu mult prețul unuiautomobil mediu.

Pe urmă, e deosebit de rezistent și nunecesită vreo întreținere specială, nu existăriscul să îți cheltui economiile pe reparații,iar costurile cu încălzirea și iluminarea suntminime, mai ales dacă folosești panouri so-lare.

Și nu în ultimul rând, e mobil, îl poțimuta unde și când vrei.

Festivalul a ajuns la ediția a treia și, cala fiecare ediție de până acum, numărul vi-zitatorilor a depășit așteptările organizato-rilor. Sunt ei înșiși surprinși de entuziasmulcu care sunt întâmpinate mini-locuințele.La prima ediție, au venit de șapte ori maimulți vizitatori decât se prognozase.

Dacă nu ați avut ocazia să le vedeți nuați ratat mare lucru, căci toate firmele

prezente pot fi găsite pe internet. S-a stat lacoadă câte 15-20 de minute pentru fiecarelocuință în parte (cu excepția yurtei, careeste un fel de cort mare, rotund și care apierdut fără drept de apel, la scor, concur-sul de popularitate) iar reprezentanții com-paniilor erau copleșiți de potențialii clienți.

Oricât de atrăgătoare ar părea ideeaunei case mici, moderne și ieftine, există șiimpedimente, în principal de ordin biro-cratic: majoritatea municipalităților dinQuebec încă nu au regulamente pentruacest tip de locuințe. Și ar mai fi problemacu terenul, foarte scump în Montreal și îm-prejurimi, ceea ce îl obligă pe potențialulproprietar să închirieze terenul sau să își in-staleze casa la o distanță apreciabilă demetropolă, undeva unde este mai puțincostisitor.

Unii oficiali se tem de riscul ca even-tualele cartiere de mini-locuințe care se vorconstrui să nu devină, datorită costurilorscăzute, focare de infracționalitate, ghe-touri în care se vor înghesui cei săraci, însăexistă un studiu (făcut în SUA) caredovedește că temerile sunt nefondate: pro-prietarii de case mici sunt mai școliți,(posedă de două ori mai multe diplome demaster decât populația generală) sunt mairesponsabili în privința creditului și, drepturmare, stau mai bine din punct de vederefinanciar: per total, câștigă cu aproximativ10% mai mult decât cetățeanul mediu iar65% dintre ei nu au nici un fel de datorii.

„Mini-casele sunt viitorul” afirmă pri-marul localității Sainte-Marguerite, care aaprobat un cartier de astfel de locuințe. Șiînclin să-i dau dreptate, cred că în Occidentepoca consumerismului agresiv e pe calesă apună (statele emergente au preluatștafeta) și lasă în urmă oameni care îșidoresc o viață simplă, care nu mai sunt dis-puși să investească în bunuri ci mai de-grabă în experiențe, educație, sănătate,dezvoltare personală.

Cititor avid, cinefil avizat și călătorinspirat, Adrian Benea este unul din fonda-torii V-Studios (Facebook.com/vstudiosmtl,un proiect media axat pe reportaje dinMontreal și din comunitatea română mon-trealeză.

* Al dvs.z

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

Preturi incepand de la * Detalii in magazin

si plus

Tip ROSU - ALB - ROZE

42 DE ANI - IMPORT

1717

Caut ajutor în instalare geamuri și uși.Persoane serioase și cu experiență deminim un an. Plată avantajoasă. Tel: 514-591-3339, Eugen.

Caut croitoreasă timp plin sau parțialpentru cusut perdele, în zona Laval. Tel:514-409-4526.

Emytrans caută șoferi incorporați clasa1 pentru Canada/SUA. Minim doi ani deexperiență sau CFTR. Oferim 0.48$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

Familie tânără care locuiește în Laval,caută d-nă serioasă, nefumătoare, în-demânatică și iubitoare de copii pentruîngrijirea unei fetițe de 3 ani (de luni pânăvineri sau timp parțial minimum trei zilepe săptămână) și ajutor la treburile cas-nice (curățenie, spălat, gătit etc.), în-cepând cu luna septembrie 2017, pentruo perioadă de aproximativ un an de zile.Ne puteți contacta la următoarea adresăde e-mail: telcianca@yahoo.ca. Rugămseriozitate.

Angajez șoferi clasa 1 incorporați.Lucru local, plătit la oră, camion atitrat.Cerințe: cunoașterea limbii franceze,minim 6 luni de experiență pe rută, numai mult de 5 puncte pierdute. Tel: 514-836-4288.

Fabrică de alimente angajează lucrătorila timp plin, permanent, 35-40 deore/săptămână, 11.35$/oră, transport in-clus. Sunați la 438-929-8631 sau scrieți-ne la info@job4all.ca.

Se caută un cuplu bilingv, responsabil, cuspirit organizatoric pentru un post deconcierge la un bloc de 64 de aparta-mente în Perrefonds. Experiența pentrurenovări minore, zugrăvit, instalații sani-tare și electricitate constituie un avantaj.Se oferă apartament cu toate utilitățile in-cluse, plus plată lunară. Tel: 514-337-6686 ext. 602 (FR, EN) | 514-683-6650(RO) | Fax CV: 514-337-4244.

Angajăm URGENT șoferi profesionișticl 1, incorporați, pentru serviciu local, dezi, timp plin, minim 50 ore/săptămână.Sunați la: 514-821-8595.

Căutăm un cuplu pentru îngrijirea şitransportul la şcoală a doi copii de 8 şi10 ani + întreţinerea unei case in-cluzând menajul, în Seattle, WA, SUA.Preferăm o familie educată, cu bunecunoştinţe de matematică, şi cu puţinăpricepere pentru mici lucrări demenţinere a proprietăţii. Salariul estefoarte competitiv şi oferim beneficiidentare. Tel: 1-206-335-1980.

Condo de vânzare, trei dormitoare, douăbăi, în imobil de beton situat în ville St-Laurent, în apropiere de bulevardeleCôte-Vêrtu și Jules Poitras și de MarchéCentral. Renovat recent. Imobil cu as-censor, piscină, saună, gym și parcare in-terioară. 335,000$, negociabil. Tel:514-501-4462.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zonaDes Laurentides/St-Martin, atmosferăcalmă, familială, ideal pentru o persoanăsingură, liniștită și nefumătoare.495$/lună. Mobilă, electricitate, căldură,apă caldă incluse. Tel: 514-663-3179.

Caut colocatar(ă) pentru o cameră mobi-lată (inclusiv TV) la casă, în Laval-des-Rapides. Acces baie/bucătărie, căldură,electricitate, internet, cablu, telefonincluse. Situată în apropierea stației demetrou Concorde și a numeroase maga-zine. De preferat d-nă serioasă, nefumă-toare. Tel: 514-743-8509.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Sainte Famille (colț cu Sher-brooke), la doi pași de metroul Place desArts, complet renovate, totul inclus:încălzire, apă caldă, electricitate, frigiderși aragaz. Spălătorie și ascensor în imo-bil. Concierge român. Chirii de la650$/lună, bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostatelectronic în fiecare încăpere.Autobuz înfața blocului, situat la 5 minute pe jos decomplexul Forest. Tel: 514-683-3003.

Vând rochie de mireasă, model deosebit,la un preț foarte convenabil. Mărimea 14,înălțimea 160-168 cm. Sunați la 514-748-8352 pentru mai multe detalii.

Bărbat prezentabil, 42 ani, doresc săcunosc o doamnă ( 30-48 ani) pentru o re-lație stabilă, bazată pe comunicare, res-pect, înțelegere, tandrețe și pasiunicomune. stefan.teodoreanu@gmail.com.

Cetățenie canadiană, blondă, ochi albaștri,vorbitoare de franceză și engleză, ocu-pație secretară, caut domn român pentru orelație serioasă. Condiții: nefumător, 45-52 de ani, care lucrează, iubitor de excur-sii, exclus persoanele neserioase. Relațiila 514-256-4624, sâmbăta sau duminica.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 17PAG. 17

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție (ac-variu, terenuri de golf, centre de amuza-ment) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile lainfo@accentmontreal.com. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

MATRIMONIALE

VÂNZĂRI

IMOBILIARE

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

JOCURI OLIMPICE | CORUP IE

Anchetă pentru corupție laatribuirea organizării JO dela Rio 2016

CCuuppaa DDaavviiss:: ÎÎnnttââllnniirreeaaAAuussttrriiaa -- RRoommâânniiaa

Echipa României pentrumeciul de Cupa Davis cu Austria,ce se va desfășura în perioada 15-17 septembrie, va fi formată dinDragoş Dima, Nicolae Frunză,Bogdan Borza, Horia Tecău şiFilip Cristian Jianu (în vârstă de16 ani). Horia Tecău ocupă locul27 la dublu, în timp ce DragoşDima şi Nicolae Frunză se află pepoziţiile 568, respectiv 590.

Cel mai bun tenisman românla simplu al momentului, MariusCopil, aflat pe locul 87 în clasa-mentul ATP, a anunțat însă că nuva participa la acest meci.

„Cu părere de rău, vă anunț căam ales să nu fac parte din echipade Cupa Davis a României pen-tru meciul cu Austria. Mi-aș fidorit foarte mult să joc, însă amfost pus în fața unei decizii foartegrele: top 100 ATP vs o săp-

tămână de Cupa Davis pe altăsuprafață. Mai am multe punctede apărat, iar obiectivul meu estede a termina anul cât mai sus înclasamentul ATP”, a afirmatCopil (26 ani), într-un mesaj po-stat pe Facebook.

Alte absenţe de marcă aleRomâniei sunt Florin Mergea,locul 50 în ierarhia de dublu, şiAdrian Ungur, poziţia 423 înclasamentul ATP.

Iată și echipa Austriei: Do-minic Thiem (8 ATP la simplu /215 la dublu, 24 de ani); Sebas-tian Ofner (132 / 642, 21); GeraldMelzer (142 / 354, 27); OliverMarach ( – / 19, 32).

România va întâlni Austria înGrupa 1 a zonei Europa-Africadin cadrul acestei cupe. Con-fruntarea va avea loc în Austria,la Wels, pe zgură.

Poliţia braziliană a efectuatrecent o percheziție la casapreşedintelui Comitetului Olim-pic brazilian, după ce o anchetăa fost deschisă pentru corupţie cuprivire la atribuirea organizăriiJocurilor Olimpice din 2016oraşului Rio de Janeiro, in-formează Mediafax.

Autorităţile suspectează că aufost cumpărate voturile unormembri ai Comitetului OlimpicInternaţional. Poliţiştii au de-clarat că au fost emise mandatede detenţie pentru Carlos Nuz-man şi pentru asistentul său,Arthur Cesar de Menezes SoaresFilho. În total, au fost eliberate11 mandate de detenţie pentrupersoane din Brazilia şi Franţa.

Nuzman, în vârstă de 75 deani, a fost membru al CIO timpde 12 ani şi unul dintre cei mai

importanţi oameni în aducereaJocurilor Olimpice la Rio. El esteîn prezent membru onorific alCIO şi face parte din comisiapentru Olimpiada de la Tokio,din 2020. La percheziţii au par-ticipat 70 de angajaţi ai poliţieibrazilene, împreună cu omologi

francezi şi americani. La în-ceputul lunii martie a.c. în Franţaa fost deschisă o investigaţie cevizează şase membri ai CIO.

Rio de Janeiro a câştigat or-ganizarea Jocurilor Olimpice din2016 în detrimentul oraşelorChicago, Madrid şi Tokyo.

Horia Tecău

RRoommâânniiaa,, ccaammppiiooaannăămmoonnddiiaallăă llaa ppeessccuuiittrrăăppiittoorrii ddiinn bbaarrccăă

Naționala României a devenitCampioană Mondială la pescuitrăpitori din barcă, competiție carea avut loc în Rusia, între 29 au-gust și 4 septembrie, pe lacul Ko-nakovo. Lotul naționalei a fostcompus din: Eugen German -Cristi Dragotă, Andrei Sava -Robert Boantă, Petre German -

rezervă, Lucian Constantin -căpitanul echipei, Rareș Boeriu -manager lot.

În plus, cele două echipe aleRomâniei au ocupat locurile 2(Andrei Sava - Robert Boantă)respectiv 5 (Eugen German -Cristi Dragotă) și în competiția deindividual.

Naționala României de pescuit răpitori din barcă. FOTO: Hotnews.ro

CANOTAJ

Zece medalii pentru delegaţiaRomâniei la Europenele decanotaj U-23

Delegaţia României la Eu-ropenele de cantojat U-23 des-fășurate pe 2 și 3 septembrie înPolonia, la Kruszwica, a înregis-trat o foarte bună performanță,recoltând opt medalii de aur, unade argint şi una de bronz.

Medaliile de aur au fostcucerite de echipajele feminine depatru rame (Cristina Popescu,Alina Ligia Pop, Beatrice Parfe-nie, Roxana Paraşcanu), dublurame (Mădălina Hegheş, IulianaBuhuş), dublu vâsle categoriauşoară (Ionela Lehaci, Gianina

Beleagă) şi patru vâsle (Elena Lo-gofătu, Nicoleta Bodnar, NicoletaPaşcanu, Georgiana Vasile).

Echipajele masculine medali-ate sunt următoarele: patru ramecu cârmaci (Florin Lehaci, Bog-dan Baitoc, Ştefan Berariu,Ciprian Huc, Adrian Munteanu),dublu rame (Mihăiţă Ţigănescu,Cosmin Pascari), patru rame(Mugurel Semciuc, AlexandruChioseaua, Andrei Tănasă, SergiuBejan) şi opt rame cu cârmaci(Cristian Ivaşcu, George Cătruna,Constantin Radu, Constantin

Adam, Gheorghe Dedu, Alexan-dru Macovei, Alexandru Matinca,Ciprian Tudosă, Adrian Mun-teanu).

Echipajul feminin de opt ramecu cârmaci (Mădălina Casu,Amalia Bereş, Andrea Budeanu,Simona Geanina Radis, VasilicaRusu, Maria-Magdalena Rusu,Adriana Ailincăi, Maria Tivo-dariu, Victoria Petreanu) a obţinutmedalia de argint.

Cu bronz a fost premiat lasimplu masculin, categoriauşoară, Gabriel Ionuţ Cazacu.

Zece medalii pentru delegaţia României la Europenele de canotaj U-23 din Polonia.

Joi 7 septembrie 2017Joi 7 septembrie 2017 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII

☺- Auzi, tu ai vreun scriitorpreferat? - Da, este iubitul meu.- Ce scrie?- Cecuri!

☺Soţia trimite un SMS soţului:Toate ferestrele sunt îngheţate, nuse mai deschide niciuna!Soţul: Toarnă multă apă caldă şibate uşor cu un ciocan pe rame.Soţia revine: Acum calculatorul amurit de tot!

☺Un tip cam nesimțit, care-şiofensa mereu soţia, cheamă ungrup de prieteni să-l acompaniezeca să o conducă la aeroport, eaplecând într-o călătorie la Paris.De faţă cu aceştia, îi spuse:- Iubito, să-mi aduci de la Paris ofranţuzoaică mică şi frumoasă!După 15 zile, tipul o așteaptă laaeroport cu aceeași gașcă de pri-eteni. Cu voce tare o întreabă: - Mi-ai adus franţuzoaica promisă?- Am făcut tot ce mi-a stat înputinţă, răspunse ea. Rămâne doarsă ne rugăm să se nască fetiţă.

☺Două blonde la supermarket:- Ia uite fată, pe cutia de lapte

scrie „Deschide aici” şi eu caproasta o deschideam mereuacasă!

☺La un medic stomatolog vine obabă surdă să-și aranjeze dinții.După ce o consultă, medicul îispune:– Îmi pare rău, mamaie, dar tre-buie să vă pun o placă.– Nu-i nimic, maică. Da’ să fie cuBenone Sinulescu, dacă ai!

☺- Nevastă, iar îmi ceri bani să-țicumperi chiloți noi? Ăia vechi ceau?- Au ieșit din modă, dragă… șitoți prietenii tăi râd de mine.

☺- Ai ceva de băut ?- Apă.- Dar ceva mai tare ?- Gheaţă!

☺- Aveţi bere fără alcool?- Nu.- Atunci daţi-mi două sticle devodcă!

☺- Care e cea mai nasoală orăpentru o femeie?- Unu fără ceva!

9 5 66 7 1

3 4 57 6 2 8 1

78 2 9 7 3

2 6 89 4 7

3 5 2

SSUUDDOOKKUU

HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Energia ta fizică este lalimita superioară. Dragoste: Vei trăi

clipe excelente în compania partenerului, dar n-arfi exclus să ai ocazia unei aventuri. Personalitateata puternică şi vulcanică face ca acestea săfie mereu la un pas de tine. Financiar: Esteposibil să ai un câştig financiar prin intermediulserviciului.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Mare atenţie, căci s-arputea să ai probleme cu sistemul

circulator. Dragoste: Eşti mai afectuos şi mai sen-sibil în această perioadă, ceea ce te poate ajuta să-ţi consolidezi relaţia cu fiinţa iubită. Financiar:Nu amâna finalizarea proiectelor începute. Ţine-tede planul pe care ţi l-ai propus.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Stresul din ultimultimp poate avea urmări nefaste.Dragoste: Călătoriile îţi pot

permite îmbunătăţirea relaţiei. Dacă nu ai prezen-tat partenerul familiei şi prietenilor, este tipul să ofaci acum. Financiar: Doreşti să te implici în ac-tivităţi noi, dar nu uita de cele deja începute.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Eşti deosebit de agitatîn această perioadă. Cuplat cu

caracterul tău introvertit, acest lucru îţi poateafecta negativ sănătatea. Dragoste: Suspiciuniletale sunt neîntemeiate, aşa că n-are rost să le aduciîn discuţie. Financiar: Chiar dacă mai ai deaşteptat, nu dispera, lucrurile evoluează încet, darsigur.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Proiectele pe care le aiîn plan îţi dau o anumită nelinişte

care poate genera neplăceri pe fond nervos şiimplicit la stomac. Dragoste: Dacă eşti într-orelaţie, aceasta va fi mai tensionată. Financiar:Dacă doreşti să faci o schimbare în domeniulserviciului, n-ar fi exclus să primeşti o ofertădemnă de luat în seamă.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Aplicate corect, trata-mentele naturiste se pot dovedieficiente în această perioadă.

Dragoste: În plan sentimental nu ai de ce teplânge, căci relaţia cu persoana iubităfuncţionează cât se poate de bine. Financiar:Dacă doreşti să finalizezi o lucrare începută demai mult timp, succesul este garantat.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: În această perioadă ar fide dorit să eviţi mişcările bruşte sauridicarea unor greutăţi, deoarece ai

putea avea probleme cu coloana. Dragoste: Re-laţia ta de cuplu se poate îmbunătăţi, cu condiţiasă-i acorzi ceva mai multă atenţie. Financiar: Veiavea o pierdere substanţială.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Grijile pe care ţi le facipot avea efecte negative asuprainimi, dar şi a tensiuni arteriale.

Dragoste: Eşti cam instabil din punct de vederesentimental şi acest lucru îţi poate aduce neplăceriîn viitorul apropiat. Financiar: Vei avea ocaziasă semnezi un contract avantajos, ceea ce ţi-arputea aduce un câştig suplimentar.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21 dec.)Sănătate: Profită de energia fizicăşi mentală de care dispui.Dragoste: Dragostea nu ascultă de

planuri. Lasă lucrurile să evolueze în legea lor,fără să exagerezi cu planificarea. Financiar:Cumperi lucruri cam piperate pentru buzunarultău, doar pentru a rupe gura târgului şi a arătalumii că o duci bine.

CAPRICORN (22 dec.- 19 ian.)Sănătate: Puterea ta de concen-trare nu este foarte mare. Jonglezicu prea multe lucruri deodată iar

excesul de activităţi intelectuale nu este indicat înaceastă perioadă. Dragoste: Fii mai atent la de-talii, ascultă mai mult ce spune celălalt şi arată-i cesimţi pentru el. Financiar: Eşti predispus lapierderi financiare sau la a fi înşelat.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Pe cât posibil, evită să teimplici în activităţi cu grad mare de

risc. Dragoste: Eşti tentat să reiei o relaţie maiveche sau cel puţin mintea îţi zboară în trecut.Financiar: Vei avea parte de ceva câştiguri înaceastă perioadă, însă atenție la relaţia ta cu co-laboratorii.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Încearcă să-ţi impui şi săpăstrezi un regim de viaţă maiechilibrat. Dragoste: Chiar dacă

vor exista şi unele mici neînţelegeri, ele se vorrezolva fără a tensiona relaţiile dintre tine şi fiinţaiubită. Financiar: Succesul tău pe acest plan vadepinde de stabilirea cât mai rapidă a unei ordinide priorităţi.

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure (5252 Paré),Ella’s Deli; Cabinete: Dr. Buracu, Dr.Cristache, Dr. Zinca; Contabilitate: ArcadeAccounting (3333 Cavendish), DFD Compt-ables Généraux Accredités; Biserici:Înălţarea Domnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), BalkaniMontreal, Île des Gourmands; Restaurante:

Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Euro-Nec, Adonis (Place Vertu),Place du Vin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe Claire.RIVE SUD Magazine: Cracovia, Balkani, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă, Dentiste à Laval; Biserici: Sf. Pante-limon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință & Tehnologie:Cătălina CURCEANU, Adrian BUZATU; Timpliber: Adrian BENEA; Specialiști: Gabriela BUCȘA(contabilitate), Șerban TISMĂNARIU (juridic),Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatul medicului);Redactor şef: Dan GEORGESCU; Editor: SimonaPOGONAT

BorsecPerla Harghitei

111199999999++++ttttxxxx1.5 L

$$$$

Ciuperci marinate

$$$$880 ml444499999999

2 pentru899$

Ciuperci marinate

$$$$580 ml2222 88889999

2 pentru499$

OtetRaureni

111188889999$$$$

Frigaruide porc

$$$$

555544444444 lb

Ceafa de porc

$$$$

11117777lb

Cotlete de porc

lb2222$$$$

888855553333 Miciproaspeti

$$$$

888811116666 lb

Carnati Siroskiunguresti

$$$$

777722227777 lb

Bere nefiltrataVieux-Montreal

8888 44449999++++ ttttxxxx6x355 ml

$$$$

de la

$$$$

ApaLabrador

1111444499994L

Carnati Siroski de porc

$$$$111177778888 lbFeta de vaca

$$$$lb5555 99990000

bulgareasca

Cascavalbulgaresc

lb111188882222$$$$1111 Iaurt clasic

Liberte

2222 44449999$$$$

750 gr

111199999999Mustar Bunica

$$$$270 gr